SON-R Prezentare PDF

Copyright © TestCentral, 2011

1

Snijders-Oomen Nonverbaler IntelligenztestTestul Nonverbal de Inteligență Snijders-Oomen

(SON-R 2 ½ - 7 )

- descrierea instrumentului -


2

Cuprins:

1. Rezumatul instrumentului

2. Autorii testului

3. Scopul instrumentului

4. Condițiile de utilizare

5. Materialele testului

6. Construirea testului și adaptarea culturală în România

7. Administrarea, cotarea și interpretarea

8. Etică

9. Bibliografie


3

1. Rezumat (I) SON-R

este un instrument de evaluare a aptitudinilor cognitive adresat copiilor cu vârstecuprinse între 2 ani și jumătate și 7 ani

avantajul său incontestabil este că face posibilă o evaluare largă a funcționăriimentale, fără să fie dependent de abilitățile de limbaj ale copilului evaluat

pentru că nu implică utilizarea limbajului – este permisă aplicarea lui în cazul copiilor cuprobleme sau cu handicap de limbaj, de vorbire sau de comunicare, de exemplu copii caresuferă de o tulburare de limbaj, vorbire sau auz, copii surzi, copii autiști, copii cu probleme dedezvoltare socială sau copii imigranți, care au o altă limbă maternă decât limba specialistuluicare realizează administrarea testului

scorurile obținute de copil la cele 6 subteste diferite sunt combinate pentru a forma un scor alinteligenței care reprezintă abilitatea copilului, în comparație cu grupul său de vârstă

tabelele cu norme separate permit ca scorurile totale să fie calculate și separat pentrusarcinile de performanță și pentru sarcinile care presupun în principal raționament abstract

itemii din cadrul subtestelor SON-R 2½-7 sunt aranjați în ordinea crescătoare adificultății

este compus din 6 subteste:

1. Mozaicuri,

2. Categorii,

3. Puzzle-uri,

4. Analogii,

5. Situații,

6. Pattern-uri.


4

Rezumat (II)

Populația investigată Formată din copii cu vârste între 2 ani și jumătate și 7 ani

Numărul și caracteristicile itemilor cele 6 subteste constau în medie din 15 itemi cu o dificultate progresivă (aprox. 90 itemi)

testele pot fi grupate în două tipuri: teste de raționament, de gândire (Categorii, Analogii, Situații) și

teste mai degrabă spațiale, de performanță (Mozaicuri, Puzzle-uri, Pattern-uri).

fiecare subtest este compus din două părți, care diferă sub aspectul materialelor și/sau indicațiilor în prima parte exemplele sunt incluse în cadrul itemilor

a doua parte a fiecărui subtest, cu excepția subtestului Pattern-uri, este precedată de un exemplu, iar itemii consecutivisunt realizați independent

Durata de administrare utilizând punctul de pornire și respectând regulile pentru finalizarea testului, 50-60 de minute

Potenţialii utilizatori psihologii, clinicienii, medicii, psihiatrii, specialiştii din domeniul sănătăţii mintale

poate fi utilizat în practica privată, în centre de consiliere pentru familie, în centre rezidenţiale depsihoterapie, în centre publice de sănătate mintală, în spitale, etc.

Arii principale evaluarea cognitivă amplă la copiii cu vârste foarte mici, cu posibilitatea evaluării unor abilități diferite care

compun inteligența generală


5

2. Autorii testului (I) Ediția prezentă a SON-R continuă munca de

peste jumătate de secol a psihologilor Nan

Snijders-Oomens și Jan Snijders și se bucură

de întregul lor suport

Peter J. Tellegen Ph.D. ocupă în prezent funcția de profesor de

psihologie aplicată în Norvegia, la

Faculty of Behavioural and Social

Sciences Groningen, Department:

Psychometrics & Statistical Techniques

— Department Psychometrics &

Statistics

Jacob A. Laros Ph.D. este în prezent profesor universitar al

University of Brasila, cu specializare pe

Education Management


6

3. Scopul Scopurile dezvoltării SON-R sunt:

A. construirea unei modalități prin care persoana evaluată (copilul) să

beneficieze de asistență și feedback în cazul în care nu poate îndeplini sarcina astfel, SON-R 2½-7 se aseamănă cu testele de măsurare a potențialului de învățare, care determină

până la ce punct copilul poate beneficia de asistența oferită (Tellegen & Laros, 1993a)

B. propunerea unui test care să poată fi administrat copiilor cu vârste foarte

mici SON-R combină o abordare prietenoasă pentru copii (prin modalitatea de administrare și prin

caracterul atrăgător al materialelor)

C. măsurarea unei game largi de abilități spre deosebire de alte teste de inteligență care sunt formate doar dintr-un singur set de itemi și

sunt astfel dependente de exact acea abilitate evaluată de itemi, SON-R constă în diferite subteste

care evaluează diferit

D. posibilitatea de testare a inteligenței indiferent de nivelul abilităților de

limbaj instrucțiunile SON-R se dau exclusiv prin gesturi, într-un cadru cât mai natural


7

4. Condițiile de utilizare (I)

Potenţialii utilizatori ai instrumentului ar trebui să fie familiarizaţi cu

standardele de testare psihologică şi educaţională elaborate în comun de

American Educational Research Association (Asociaţia Americană de

Cercetare în Domeniul Educaţiei), American Psychological Association

(Asociaţia Psihologilor Americani) şi National Council on Measurement in

Education (Consiliul Naţional de Testare în Educaţie) (AERA, APA şi NCME,

1990), şi cu standardele de practică ale American Psychiatric Association

(Asociaţia Psihiatrilor Americani).

Conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către

instituțiile avizate, scala SON-R este un instrument de clasă B

Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate

cu modelul A-B-C

Instrument de clasă B = destinat persoanelor cu studii universitare cu profil

psihologic ori asimilate acestora (asistență socială, psiho-sociologie,

psihopedagogie specială)


8

Condițiile de utilizare (II)

- utilizatorii testelor psihologice trebuie:- înţeleagă corect principiile de bază şi limitările tipice pentru testarea psihologică şi în special

pentru interpretarea testelor psihologice.

- calificarea:- utilizatorii calificaţi ai acestei scale ar trebui de asemenea să fie membrii ai unei asociaţii

profesionale care sprijină un set de standarde pentru utilizarea etică a testelor psihologice sau

educaţionale.

SON-R poate fi administrat şi cotat de specialiști instruiţi în domeniul evaluării psihologice,

printre care psihologi, psihoterapeuți, asistenţi sociali, psihiatri etc.

O prerechizită în utilizarea SON-R este abilitatea de a realiza corect instructajul şi de a

înregistra corect răspunsurile utilizând normele prezentate în manual.

Persoanele fără pregătire în domeniul evaluării psihologice sau cei care nu dețin o experienţă

extensivă în practică, nu pot utiliza SON-R în mod adecvat.

persoanele a căror unică calificare privind testarea psihologică derivă doar din accesarea

manualului SON-R nu pot fi utilizatori calificaţi ai SON-R


9

Condițiile de utilizare (III)

- este necesară întrunirea condițiilor:

studierea materialelor formative (cel puțin manualul tehnic SON-R);

familiarizarea cu materialele testării;

practicarea testării sub supervizarea unui specialist înainte de administrarea

oficială a testului;

coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte

surse;

oricine administrează SON-R, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu

conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat din partea

părintelui și de evitare a distorsiunilor;

ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderențe stricte

la legislația în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi

de corectitudinea actului psihologic


10

6. Materialele testului (I)

SON-R utilizează următoarele materiale:

Manualul tehnic al instrumentului are trei părți.

În prima parte este discutată etapa de construcție a testului. Capitolul 2 prezintă studiul preliminar și faza de construcție, în timpul căreia au fost

dezvoltate noile materiale ale testului și noile proceduri de administrare.

În Capitolul 3 sunt descrise subtestele și principalele caracteristici care țin de administrarea

testului.

În Capitolul 4 este descrisă standardizarea testului.

În Capitolul 5 pot fi găsite informații despre caracteristicile psihometrice ale testului, precum

fidelitatea, structura factorială și stabilitatea scorurilor.

În cea de-a doua parte este descrisă validitatea testului. Capitolul 6 relatează rezultatele analizelor efectuate pe grupul normativ și discută relațiile

dintre performanța din cadrul testului și alte variabile, precum nivelul socio-economic, genul și

evaluările realizate de examinator și de învățători.

În Capitolul 7 sunt discutate rezultatele obținute pe un număr de grupuri speciale de copii,

testate cu testele SON. Grupurile speciale includ copii cu întârziere în dezvoltare, copii autiști,

copii cu tulburări de limbaj, de vorbire și/sau de auz, și copii surzi.

Capitolul 8 se concentrează pe performanța copiilor imigranți sau cu altă limbă maternă decât

limba țării în care sunt testați.

În Capitolul 9 sunt discutate corelațiile dintre SON-R 2½-7 și alte câteva teste de inteligență,

de abilități de limbaj, de memorie și de percepție. Studiile privind validitatea au inclus atât

copii din sistemul general de educație, cât și copii cu handicap, și au fost efectuate într-un

număr mai mare de țări.


11

Materialele testului (II)

Manualul tehnic al instrumentului

A treia parte a acestui manual descrie aplicarea practică a testului.

Capitolul 10 descrie implicațiile pe care studiile prezentate anterior le au în

practică, precum și problemele care pot apărea în interpretarea rezultatelor.

În Capitolul 11 sunt descrise indicații generale pentru administrarea și scorarea

testului;

indicațiile pentru subtestele separate pot fi găsite în Capitolul 12.

Capitolul 13 prezintă indicații pentru folosirea formularelor de înregistrare a

datelor, a tabelelor cu norme și a programului computerizat.

În anexe pot fi găsite atât tabelele de norme pentru determinarea vârstei de

referință, pentru calcularea scorurilor standardizate pentru subteste și pentru

scorul total, cât și un exemplu al unui formular de înregistrare a datelor și o

descriere a conținutului kit-ului testului.


12

Materialele testului (III)

Formularul de înregistrare a datelor

Este compus din patru pagini:

O copertă pentru înregistrarea datelor

personale și pentru prezentarea scorurilor

standardizate

Trei pagini pentru scorarea răspunsurilor, cu

scurte inserții pentru reamintirea

instrucțiunilor, pentru persoana care

administrează testul


13

Materialele testului (IV)

Kitul de testare

conține materiale diferite pentru fiecare subtest în

parte;

fiecare dintre aceste materiale este păstrat într-o cutie

de lemn cu închidere sigură, iar toate materialele sunt

așezate în servieta specifică de lemn


14

7. Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România

Istoria testelor SON

publicarea SON-R 2½-7 completează cea de-a treia ediție, revizuită, a bateriei de teste pe care

Nan Snijders-Oomen a început-o acum mai mult de 50 de ani

prima versiune a testului SON a fost concepută pentru evaluarea funcționării cognitive la copiii

surzi cu vârste cuprinse între 4 și 14 ani (Snijders-Oomen, 1943)

cerința explicită în dezvoltarea acestei baterii de teste a fost aceea ca creșterea și educația copilului să

influențeze rezultatele testului cât mai puțin posibil.

scopul bateriei de teste a fost acela de a depăși caracterul unitar al testelor nonverbale de performanță

utilizate la momentul respectiv și de a face mai accesibilă măsurarea nonverbală a unor funcții precum

cele de

abstractizare,

simbolism,

înțelegere a situațiilor comportamentale și memorie

prima ediție revizuită a testului a fost publicată în 1958, SON-’58

în această ediție revizuită, bateria de teste a fost dezvoltată și a fost apoi standardizată pentru toți copiii

fără probleme auditive, precum și pentru copii surzi cu vârste cuprinse între 4-16 ani


15

Construirea testului, adaptarea în România (IIa)

În timpul celei de-a doua revizii a testului au fost dezvoltate două teste separate.

Cel mai important motiv pentru acest lucru a fost legat de faptul că, în toate subtestele din varianta originală

SON, un tip diferit de itemi s-a dovedit mai potrivit pentru copiii de peste 6 ani:

SSON (Starren, 1975) a fost conceput pentru copiii cu vârste cuprinse între 7-17 ani;

iar pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 7 ani a fost conceput SON2½-7, cunoscut și ca SON Preșcolar sau P-

SON (Snijders & Snijders-Oomen, 1976)

conținea sarcini mai stimulatoare și prezenta mai multe oportunități de observare a comportamentului, deoarece

consta în teste în care copiii trebuiau să folosească o gamă variată de materiale

subtestele din cadrul SON Preșcolar au menținut acest tip de itemi de performanță, pentru a oferi oportunități

pentru observarea comportamentului

Cea de-a treia ediție revizuită a testului pentru copii, SON-R 5½-17, a fost publizată în 1988 (Snijders,

Tellegen & Laros , 1989; Laros & Tellegen, 1991; Tellegen & Laros, 1993b).

Acest test înlocuiește atât SON-58 cât și SSON, și este folosit atât pentru copiii surzi cât și pentru cei fără

probleme auditive, cu vârste de la 5 ani și jumătate la 17 ani

La crearea SON-R 5½-17, s-a depus un efort considerabil pentru a combina avantajele din cadrul SSON și SON-58.

Pe de-o parte au fost incluse o varietate de materiale de testare

Pe de altă parte, s-a ajuns atât la un grad ridicat de standardizare în procedurile de administrare și scorare, cât și

la un grad ridicat de fidelitate


16

Construirea testului, adaptarea în România (IIb)


17

Construirea testului, adaptarea în România (IIc)


18

Construirea testului, adaptarea în România (III)

Pentru standardizarea SON-R în România s-a folosit un eșantion cu următoarele caracteristici:

Chiar dacă testul a fost normat în România, iar normele pentru alte țări europene sunt accesibile și publicului

român, pe viitor va fi disponibil un singur set de norme european (s-a constatat că diferențele sunt foarte mici

între țări, tocmai pentru că testul este unul non-verbal)

Eșantionul are un volum de N = 2187 copii, reprezentativ la nivelul populației din România, vârsta

cuprinsă între 2,00 ani și 7,11 ani (totuși a existat un volum de date suplimentar cu 11.29% din care să

poată fi aleasă cea mai apropiată distribuție)

A fost stratificat în funcție de gen, etnie, zona geografică și nivelul educațional al părintelui care a

însoțit copilul la testare

Vârsta: eșantionul a fost divizat în 12 categorii de vârstă a câte 6 luni

Genul: 51% fete și 49% băieți, conform cu distribuția populației române

Mediul de proveniență: mediul rural este subreprezentat, conținând 908 copii (41.52% din eșantion)

Etnia: conform proporțiilor populației României: 88% români, 7% maghiari, 3% rromi, 1% alte naționalități

Nivelul de educație: 28% educație superioară, 7% educație postliceală de specialitate, 40% educație liceală, 16%

educație profesională, 8% educație gimnazială și 1% educație primară sau fără școală absolvită

Zona geografică: Nord-Est (1), Sud-Est (2), Sud (3), Vest (4), Nord-Vest (5), Nord (6), Centru (7), București (8).


19

Construirea testului, adaptarea în România (IV)

Procedura aleasă pentru standardizare a fost modelul de regresie logistică, care este superioară din

punctul de vedere al eficienței unei proceduri clasice

Ulterior pentru fiecare subtest și categorie de vârstă s-a calculat fidelitatea cu formula lambda2

(acest indicator de evaluare a consistenței interne a fost preferat din cauza numărului limitat de itemi

și a absenței unei covarianțe constante între itemi)

Scorurile scalate sunt prezentate în două modalități diferite: scoruri standard (compară performanța

unui copil cu cea a copiilor de aceeași vârstă) și vârstă de referință (vârsta la care 50% din copiii din

populația de referință au o performanță mai slabă decât a copilului evaluat)

Scorurile scalate sunt prezentate pe o scală distribuită normal cu o medie de 10 și o abatere de 3

Suma celor șase scoruri scalate este baza pentru scorul IQ: SON-IQ are o medie de 100 și o deviație

standard de 15; intervalul acestui scor este de la 50 la 150

Vârsta de referință pentru scorul total este vârsta la care un copil cu acest scor brut ar primi un IQ de

100


20

Construirea testului, adaptarea în România (V)

Caracteristicile de distribuție a scorurilor Nivelul de dificultate al itemilor: SON-R utilizează reguli de inițiere și reguli de stopare, a.î. nu toți participanții

la studiul de standardizare primesc cu adevărat toți itemii spre completare (nivelul de dificultate al itemilor

crește progresiv)

Corelații ale performanței la test cu vârsta: scorul mediu al fiecărui subtest crește odată cu vârsta, iar suma

scorurilor brute ale subtestelor crește cu aproximativ nouă puncte pentru fiecare jumătate de an în categoriile de

vârstă mai mici

Fidelitatea și gradul de generalizare Fidelitatea subtestelor: lambda2 (consistență internă); în cadrul manualului sunt redate valorile fidelității

pentru șase categorii de vârstă, fidelitatea scorurilor finale, eroarea standard de măsurare pentru subteste și

scoruri finale, puterea de generalizare a a scorurilor finale la test și eroarea standard de estimare

Rezultatele obținute pentru România prezintă indici ceva mai mici decât cei obținuți pentru versiunea originală

Fidelitatea scorurilor totale: indicele alpha stratificat; fidelitatea scorului IQ are o medie de .86, ea crește

odată cu vârsta de la .78 la 2,6 ani la .91 la 7,6 ani; fidelitatea medie a Scalei de Performanță este de .77 și

fidelitatea medie a Scalei de Raționament este de .83

Gradul de generalizare: coeficientul mediu de generalizare alpha al SON-IQ a fost de .67, acesta a crescut de la

.52 la 2,6 ani la .77 la 7,6 ani

Corelațiile dintre subteste și corelațiile cu scorul total Corelația medie a fost de .26, cea mai puternică a fost stabilită între Categorii și Situații (.38), cea mai scăzută

între Analogii și Patternuri (.18)

Pentru întregul grup normativ, Categorii și Situații au corelat cel mai puternic


21

Construirea testului, adaptarea în România (VI)

Analiza în componente principale Analiza factorială a relevat faptul că în grupul normativ, 54% din varianța totală este explicată de primele două

componente factoriale

În toate analizele rulate, saturațiile componentelor rotite au arătat o distincție clară între subtestele de

performanță (Pattern-uri, Mozaicuri, Puzzle-uri) și subtestele de raționament (Situații, Categorii și Analogii)

Stabilitatea scorurilor testului SON-R a fost administrat a doua oară unui eșantion format din 88 de copii (41 băieți și 47 fete), la un interval

mediu de 122 zile, cu o abatere standard de 51 de zile

Corelația test-retest a fost de .86, iar pentru Performanță de .82 și .74 pentru Raționament

Pt subteste corelația a fost de .61

Stabilitatea a fost relativ ridicată pentru Pattern-uri, Mozaicuri și Analogii (.68) și relativ scăzută pentru Categorii

(.46)

Nivelul SES al părinților Nivelul educațional și ocupațional al ambilor părinți a fost înregistrat pentru 854 copii din grupul normativ: scorul

IQ a crescut odată cu nivelurile ocupaționale și educaționale ale părinților

Corelația cu nivelul ocupațional al tatălui a fost de .31, iar cu cel al mamei de .24

Corelația cu nivelul educațional al tatălui a fost de .31, iar cu cel al mamei de .26


22

Adaptarea și eșantionarea în România(VII)

realizată de:

Dragoș Iliescu este membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair ofResearch & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferențiar universitar în cadrul SNSPABucurești. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spresfera psihologiei organizaționale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei


23

8. Administrarea, cotarea și interpretarea (I)

Mozaicuri (Mos) Subtestul Mozaicuri este format din 15 itemi.

În prima parte copilului i se cere să copieze câteva modele simple de mozaic într-o ramă

folosind între trei și cinci pătrate roșii. Nivelul de dificultate este determinat de numărul

de pătrate folosit și de măsura în care examinatorul a demonstrat mai întâi itemul.

În partea a doua, trebuie copiate diverse modele de mozaic într-o ramă folosind pătrate

roșii, galbene și roșii/galbene. La cei mai ușori itemi din partea a doua sunt folosite doar

pătrate roșii și galbene, iar modelul este tipărit în mărimea reală. La cei mai dificili

itemi, sunt folosite toate pătratele, iar modelul este micșorat.

Categorii (Cat) Subtestul Categorii este format din 15 itemi.

În prima parte, trebuie sortate patru sau șase carduri în două grupe, potrivit categoriei

căreia îi aparțin. La primii câțiva itemi, desenele de pe cardurile care aparțin aceleiași

categorii seamănă foarte mult între ele. De exemplu, un papuc sau o floare este

prezentat în diferite poziții. La ultimii itemi din prima parte, copilul trebuie să identifice

singur conceptul prezentat de categorie: de exemplu, vehicule cu și vehicule fără motor.

A doua parte este un test cu variante multiple. În această parte copilului i se arată trei

imagini cu obiecte care au ceva în comun. Apoi sunt alese din altă coloană de cinci

imagini două imagini care au același lucru în comun ca și cele trei prezentate anterior.

Nivelul de dificultate este determinat de nivelul de abstractizare al caracteristicii

comune.


24

Administrarea, cotarea și interpretarea (II)

Puzzle-uri (Puz) Subtestul Puzzle-uri este format din 14 itemi.

În prima parte piesele de puzzle trebuie puse într-o ramă pentru a reda imaginea dinexemplu. Fiecare puzzle are trei piese. Primele câteva puzzle-uri sunt demonstrate decătre examinator. Cele mai dificile puzzle-uri din prima parte trebuie rezolvateindependent.

În partea a doua, trebuie format un întreg din trei până la șase piese de puzzle separate.Nu sunt date indicații referitor la ceea ce trebuie să reprezinte puzzle-ul; nu este folositnici un exemplu sau ramă. Numărul de piese de puzzle determină parțial nivelul dedificultate.

Analogii (Ana) Subtestul Analogii este format din 17 itemi.

În prima parte, copilul trebuie să sorteze trei, patru sau cinci piese în două compartimentepe baza fie a formei, fie a culorii, fie a mărimii. Copilul trebuie să descopere singurprincipiul de sortare pe baza unui exemplu. La primii itemi, piesele care trebuie să fiesortate sunt aceleași cu cele prezentate în broșura testului. La ultimii itemi din primaparte, copilul trebuie să descopere principiul în mod independent: de exmplu, piese mici șipiese mari.

Partea a doua este un test cu variante multiple. Fiecare item constă într-o analogie-exemplu, în care o figura geometrică se schimbă într-unul sau mai multe aspecte pentru aforma o altă figură geometrică. Examinatorul demonstrează o analogie similară, folosindacelași principiu de schimbare. Împreună cu copilul, examinatorul alege alternativa corectădin mai multe posibilități. După aceea, copilul trebuie să aplice același principiu deschimbare pentru a rezolva o altă analogie în mod independent. Nivelul de dificultate aitemilor este relaționat cu numărul și complexitatea transformărilor.


25

Administrarea, cotarea și interpretarea (III)

Situații (Sit)

Subtestul Situații este format din 14 itemi.

Prima parte constă din itemi în care doar o jumătate a fiecăreia din cele patru

imagini este prezentată în broșura testului. Copilul trebuie să potrivească jumătățile

lipsă cu imaginile corecte. Primul item este tipărit color pentru a clarifica principiul.

Nivelul de dificultate este determinat de gradul de similaritate dintre jumătățile

diferite, care aparțin unui item.

Parte a doua este un test cu variante multiple. Fiecare item constă dintr-un desen al

unei situații cu una sau cu două piese lipsă. Trebuie aleasă piesa sau piesele corecte

dintr-un număr de alternative, pentru a face ca situația să fie consistentă din punct

de vedere logic. Numărul de piese lipsă determină gradul de dificultate.

Pattern-uri (Pat)

Subtestul Pattern-uri este format din 16 itemi.

În acest subtest, copilul trebuie să copieze un exemplu. Primii itemi sunt desenați

liber, apoi punctele pre-tipărite trebuie conectate pentru a realiza un model

asemănător cu exemplul. Itemii din prima parte sunt mai întâi demonstrați de către

examinator și sunt formați din maxim cinci puncte.

Itemii din partea a doua sunt formați din cinci, nouă sau șaisprezece puncte și

trebuie să fie copiați de către copil fără ajutor. Nivelul de dificultate este

determinat de numărul de puncte și de includerea sau nu a punctelor în modelul din

exemplu.


26

Administrarea, cotarea și interpretarea (III)

Testele de raționament, teste spațiale și teste de performanță

formează esența celor mai multe teste de inteligență.

pot fi divizate în teste de raționament abstract și respectiv concret.

Testele de raționament abstract, precum Analogii și Categorii, sunt bazate pe relațiile dintre conceptele abstracte, care nu sunt

limitate de timp sau locație.

În aceste teste, trebuie derivat un principiu al ordinii din materialele de testare prezentate, și

acesta trebuie apoi aplicat la noile materiale.

În cazul testelor de raționament concret,

precum Situații, obiectivul este scoaterea în evidență a unei conexiuni realiste în timp și spațiu

între persoane și obiecte


27

Administrarea, cotarea și interpretarea (IV)

Teste spațiale

corespund testelor de raționament concret, deoarece în ambele cazuri trebuie construită o

relație în cadrul unui întreg spațial

diferența constă în faptul că testele de raționament concret vizează o relație semnificativă între

părțile unei imagini, iar cele spațiale vizează o relație de ”formă” între piesele sau părțile unei

figuri

subtestele spațiale incluse în SON-R 2½-7 sunt Mozaicuri și Pattern-uri

Teste de performanță

o caracteristică importantă pe care subtestele Puzzle-uri, Mozaicuri și Pattern-uri o au în comun

este faptul că itemul este rezolvat prin manipularea fizică a stimulilor testului

de aceea aceste trei subteste sunt denumite teste de performanță

pe de altă parte, în cele trei teste de raționament (Situații, Categorii, Analogii), soluția corectă

trebuie să fie selectată dintr-un număr de alternative


28

Administrarea, cotarea și interpretarea (V)

Majoritatea testelor de inteligență pentru copii sunt administrate individual. SON-R 2½-7

respectă această tradiție din următoarele motive: Indicațiile pot fi oferite nonverbal,

Feedbackul poate fi oferit într-o manieră corectă,

Testarea poate fi ajustată pentru nivelul fiecărui copil,

Examinatorul poate încuraja copiii care nu sunt foarte puternic motivați sau care nu se pot concentra; contactul

personal dintre copil și examinator este esențial pentru testarea propriu-zisă, mai ales pentru copiii cu vârste de

pânâ la patru sau cinci ani.

SON-R 2½-7 este un test nonverbal.

poate fi administrat fără utilizarea limbii vorbite sau scrise.

examinatorul și copilul nu trebuie să vorbească sau să scrie, iar materialele de testare nu conțin nicio

componentă de limbaj.

comunicarea verbală în timpul administrării testului nu este însă interzisă, având în vedere faptul că evitarea

completă a verbalității poate da naștere la situații nenaturale.

maniera de administrare a testului depinde de abilitățile de comunicare ale copilului.

indicațiile pot fi oferite verbal, nonverbal prin gesturi, sau prin combinarea a celor două.

trebuie avută grijă atunci când sunt oferite indicații verbale, pentru a nu se transmite și alte indicații

suplimentare, care nu ar fi transmise nonverbal.

Nu se cer cunoștințe ale unei anumite limbi pentru rezolvarea itemilor prezentați. Cu toate acestea, nivelul de

dezvoltare a limbajului la copilul examinat, de exemplu capacitatea de a denumi obiecte, caracteristici și concepte,

poate influența abilitatea de a rezolva problemele în mod corect. Astfel, SON-R 2½-7 ar trebui să fie considerat mai

degrabă un test de inteligență nonverbal, decât un test pentru măsurarea inteligenței nonverbale.


29

Administrarea, cotarea și interpretarea (VI)

Instrucțiuni O parte importantă a instrucțiunilor de rezolvare date unui copil este demonstarea soluției,

sau a unei părți a soluției la o problemă.

În administrarea primului item al fiecărui subtest este inclus un item-exemplu și sunt oferiteindicații detaliate pentru toți itemii de început.

Odată ce copilul înțelege natura sarcinii, examinatorul poate scurta indicațiile pentruurmătorii itemi.

Dacă un copil nu înțelege indicațiile, acestea pot fi repetate.

În partea a doua a fiecărui subtest este oferit un exemplu la începutul secțiunii. Odată cecopilul înțelege acest exemplu, el poate rezolva următorii itemi în mod independent.

Feedback Examinatorul oferă feedback după fiecare item.

În SON-R 5½-17, feedback-ul este limitat la a spune copilului dacă răspunsul său este corectsau nu.

În SON-R 2½-7, examinatorul indică dacă răspunsul este corect sau nu, iar în cazul în carerăspunsul nu este corect, îi demonstrează copilului soluția corectă.

Examinatorul încearcă să-l implice pe copil în corectarea răspunsului, de exemplu, lăsându-lsă efectueze el ultima acțiune. Cu toate acestea, examinatorul nu explică de ce răspunsul afost incorect.

Prin acest feedback constant, se generează o interacțiune mai normală între examinator șicopil, iar copilul înțelege mai bine sarcina.

Copilul are ocazia să învețe și să se auto-corecteze.


30

Administrarea, cotarea și interpretarea (VII)

Procedura de inițiere a testului și regula de stopare

Fiecare subtest începe cu o procedură de inițiere.

În funcție de vârstă și, atunci când este posibil, de nivelul cognitiv estimat al copilului, se începe cu primul, al

treilea sau al cincilea item.

Această procedură a fost selectată pentru a preveni demotivarea copiilor, care poate apărea atunci când acestora

li se cere să rezolve mai mulți itemi care sunt plasați mult sub nivelul lor de abilitate.

Structura procedurii de inițiere asigură faptul că primii itemi, cei pe care copilul nu îi primește spre completare,

ar fi fost oricum rezolvați corect. Dacă nivelul selectat se dovedește ulterior a fi prea dificil, examinatorul se

poate întoarce la un nivel mai scăzut. Cu toate acestea, datorită manierei în care a fost construit testul, această

situație apare doar rareori.

Fiecare subtest are reguli de stopare.

Un subtest este sistat atunci când trei itemi au fost rezolvați incorect. Nu este neapărat necesar ca greșelile să

fie consecutive. Cele trei subteste de performanță sunt de asemenea sistate dacă sunt făcute două greșeli

consecutive în cea de-a doua parte. Greșelile frecvente au adesea un efect de demotivare drastic asupra copiilor

și pot rezulta în refuzul de a mai continua.


31

Administrarea, cotarea și interpretarea (VIII)

Factorul timp Viteza cu care sunt rezolvate problemele joacă un rol subordonat în SON-R 2½-7.

Limita de timp pentru completarea itemilor este folosită doar în partea a doua a testelor de performanță.

Limita de timp este generoasă.

Scopul acesteia este de a permite examinatorului să termine la un moment dat itemul, dacă rezolvarea refuză să

apară.

Studiile realizate în faza de construcție a testului au arătat faptul că acei copii care necesită depășirea limitei de

timp reușesc doar rareori să găsească în cele din urmă o soluție corectă.

Interpretarea oferă informație despre nivelul de dezvoltare cognitivă a unui copil, pentru scopuri diagnostice, pentru consiliere

și asistență și pentru o evaluare (chiar și intermediară) a efectului unui program de intervenție sau tratament

rezultatele testării au consecințe serioase pentru situația copilului și pentru dezvoltarea sa.

în general, administrarea testului nu va avea loc în izolare, ci în cadrul unei discuții și a unei implicite observații

a copilului și a părinților acestuia.

de asemenea, în evaluare vor fi atrase informații de la medicii școlii sau familiei copilului. Un test de inteligență

este administrat frecvent în combinație cu alte teste de dezvoltare.

administrarea testului va avea deseori loc ca parte a unui ciclu în care se alternează formularea de întrebări și

adunarea de informații relevante (Kievit & Tak, 1996).

SON-R 2½-7 oferă informație despre performanța la diferite niveluri (scorurile subscalelor, scorurile ramurilor și

scorul total) și în modalități diferite (vârsta de referință, scoruri ale deviațiilor, observații), iar interpretarea se

bazează pe toate aceste informații


32

9. Etică (I)

Menţinerea securităţii, atât în privinţa materialelor deja utilizate, cât și a celorneutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi Standardsfor Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999).

Examinatorii ar trebui să menţină controlul asupra materialelor SON-R prinnedistribuirea lor fără autorizaţie.

În mod similar, rezultatele la SON-R nu ar trebui să fie divulgate acelor persoanecare nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele de testareeste responsabil pentru menţinerea confidenţialităţii instrumentului și pentrurespectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii neautorizate).

Utilizarea celor chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fărăacordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional.Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentrulicenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-urile acestor editori:

http://www.testzentrale.de pentru editorul internaţional şi www.testcentral.ropentru editorul român.

http://www.testzentrale.de/

http://www.testcentral.ro/


33

Etică (II)

Condiții de utilizare a instrumentelor Extras din codul deontologic elaborat de COPSI:

Art. XIII.2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și

tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest

sens de Colegiu.

Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la

drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele

de evaluare folosite.


34

10. Bibliografie

1. Tellegen, P.J., Ph.D., Laros, J.A., Ph.D., adaptat în România de DragoșIliescu (2012). SON-R 2½-7. Snijders-Oomen Nonverbal Intelligence Test (Testulde Inteligență Nonverbal Snijders-Oomen). Manual tehnic. București: O.S.România.

2. Bayley, N. (1949). Consistency and variability in the growth of intelligencefrom birth to eighteen years. Journal of Genetic Psychology 75, 165-196.

3. Flynn, J.R. (1987). Massive IQ Gains in 14 Nations: What IQ Tests ReallyMeasure. Psychological Bulletin, 2, 171-191.

4. Lynn, R. (1994). Sex differences in intelligence and brain size: a paradoxresolved. Personality and Individual Differences, 17, 2, 257-271.

5. Tellegen P.J. (1993). A nonverbal alternative to the Wechsler Scales: TheSnijders-Oomen Nonverbal Intelligence Tests. In First Annual South padre IslandInternational Interdisciplinary Conference on Cognitive Assessment of Childrenand Youth in School and Clinical Settings, A Compendium of Proceedings. ForthWorth, TX: CyberSpace Publishing Corporation.

SON-R Prezentare PDF

Documents

Transcript of SON-R Prezentare PDF