8/16/2019 solul (1)

1/116

 

LECŢIA LA TEMA : IGIENA SOLULUILECŢIA LA TEMA : IGIENA SOLULUI

Planul lecţiei:Planul lecţiei:

Importanţa igienică a oluluiImportanţa igienică a oluluiPropriităţile !"icePropriităţile !"ice

#e"i$urile lic%i$e &i oli$e#e"i$urile lic%i$e &i oli$e

E'acuarea re"i$urilorE'acuarea re"i$urilorIn$icatori anitari ai poluării(In$icatori anitari ai poluării(

8/16/2019 solul (1)

2/116

 

Importanţa igienică a solului:Importanţa igienică a solului:

Sol este numită acea parte a scoarţeiSol este numită acea parte a scoarţeipământului în care au loc procese biologice.pământului în care au loc procese biologice.

Solul este alcătuit din particule solide deSolul este alcătuit din particule solide dediferite dimensiuni şi formă numite granulediferite dimensiuni şi formă numite granuleşi spaţii libere între ele – pori împluţi cu aer.şi spaţii libere între ele – pori împluţi cu aer.De mărimea particulelor şi caracterulDe mărimea particulelor şi caracteruldispunerii lor depinde mărimea porilor, iardispunerii lor depinde mărimea porilor, iarde mărimea porilor-cele mai importantede mărimea porilor-cele mai importante

proprietăţi igienice ale solului:proprietăţi igienice ale solului:permeabilitatea pentru aer, capacitatea depermeabilitatea pentru aer, capacitatea deabsorbi umiditatea, proprietatea deabsorbi umiditatea, proprietatea deautopuricare.autopuricare.

8/16/2019 solul (1)

3/116

 

Porozitatea soluluiPorozitatea solului este olumul totaleste olumul totalal porilor solului la o unitate deal porilor solului la o unitate deolum e!primată în procente. "u câtolum e!primată în procente. "u cât

particulele sunt mai mari cu atâtparticulele sunt mai mari cu atâtolumul total al porilor este mai mic.olumul total al porilor este mai mic.De asemenea, aşe#area neregulatăDe asemenea, aşe#area neregulatăsau lipsa de uniformitate a granulelorsau lipsa de uniformitate a granulelor

micşorea#ă poro#itatea.micşorea#ă poro#itatea.

8/16/2019 solul (1)

4/116

 

Permeabilitatea pentru aer Permeabilitatea pentru aer  este proprietateaeste proprietateasolului de a străbătut de aer şi depinde desolului de a străbătut de aer şi depinde demărimea porilor – de granulometrie. De aicimărimea porilor – de granulometrie. De aicisolurile formate din particule mari ca pietrişulsolurile formate din particule mari ca pietrişulşi nisipul sunt foarte permeabile pentru aer,şi nisipul sunt foarte permeabile pentru aer,deşi poro#itatea lor este mică.deşi poro#itatea lor este mică.

$ătrunderea aerului în sol are o mare$ătrunderea aerului în sol are o mareimportanţă igienică, întrucât toate proceseleimportanţă igienică, întrucât toate proceselede o!idare cu participarea bacteriilor aerobede o!idare cu participarea bacteriilor aerobesunt posibile numai în pre#enţa unei cantităţisunt posibile numai în pre#enţa unei cantităţisuciente de o!igen. "u cât cantitatea de aersuciente de o!igen. "u cât cantitatea de aer

este mai mare, cu atât procesele biologiceeste mai mare, cu atât procesele biologicecare au loc în sol sunt mai acti şi cu atâtcare au loc în sol sunt mai acti şi cu atâtsalubritatea lui este mai mare.salubritatea lui este mai mare.

8/16/2019 solul (1)

5/116

 

$rocesele biologice şi bioc%imice care au loc$rocesele biologice şi bioc%imice care au loc în sol şi, în primul rând, descompunerea în sol şi, în primul rând, descompunerea

substanţelor organice duc la modicareasubstanţelor organice duc la modicareacalităţii aerului din sol faţă de cea a aeruluicalităţii aerului din sol faţă de cea a aeruluiatmosferic &cantitatea de o!igen scade, iaratmosferic &cantitatea de o!igen scade, iarcea a bio!idului sulfurat, metanul şi altele'.cea a bio!idului sulfurat, metanul şi altele'.

"u cât compo#iţia c%imică a aerului din sol"u cât compo#iţia c%imică a aerului din soleste mai apropiată de cea a aeruluieste mai apropiată de cea a aeruluiatmosferic, cu atât solul este mai curat, maiatmosferic, cu atât solul este mai curat, maicorespun#ător din punct de edere igienic.corespun#ător din punct de edere igienic.

(ntre aerul solului şi cel atmosferic e!istă un(ntre aerul solului şi cel atmosferic e!istă unsc%imb permanent, condiţionat de oscilaţiilesc%imb permanent, condiţionat de oscilaţiiletemperaturii şi presiunii barometrice.temperaturii şi presiunii barometrice.

8/16/2019 solul (1)

6/116

 

Permeabilitatea pentru apă .Permeabilitatea pentru apă .$rin$rinpermeabilitate pentru apă se subînţelegepermeabilitate pentru apă se subînţelegecapacitatea solului de a absorbi şi de a permitecapacitatea solului de a absorbi şi de a permitetrecerea apei, care ine de la suprafaţă.trecerea apei, care ine de la suprafaţă.

"ompo#iţia şi structura solului determină"ompo#iţia şi structura solului determinăcomportarea apei în sol. )nltrându-se în sol,comportarea apei în sol. )nltrându-se în sol,apa din atmosferă este reţinută de el într-oapa din atmosferă este reţinută de el într-o

anumită cantitate. "apacitatea solului de aanumită cantitate. "apacitatea solului de areţine apa se numeţte %idrocapacitate. Solulreţine apa se numeţte %idrocapacitate. Solulmacrogranular &pietrişul,nisipul' reţine slabmacrogranular &pietrişul,nisipul' reţine slabapa, cea mai mare parte a ei se scurge înapa, cea mai mare parte a ei se scurge înstratul acifer. Solul microgranular &argila'stratul acifer. Solul microgranular &argila'reţine o cantitate mare de ume#eală*reţine o cantitate mare de ume#eală*asemenea sol este, de obicei, umed, rece şi seasemenea sol este, de obicei, umed, rece şi se

 înmlăştineşte uşor. înmlăştineşte uşor.

8/16/2019 solul (1)

7/116 

Straturile de sol în care are locStraturile de sol în care are locformarea apelor de sol au fost numiteformarea apelor de sol au fost numite

#onele +oman. pa la început se#onele +oman. pa la început seltrea#ă în sol prin cel mai supercialltrea#ă în sol prin cel mai supercialstrat al lui –strat al lui – zona de evaporare. zona de evaporare. cestceststrat este supus permanent uctuaţiilorstrat este supus permanent uctuaţiilor

determinate de ariaţiile dedeterminate de ariaţiile detemperatură ale atmosferei. /ste foartetemperatură ale atmosferei. /ste foartebogat în substanţe organice &%umice'*bogat în substanţe organice &%umice'*tot în el se aă rădăcinile plantelor,tot în el se aă rădăcinile plantelor,

care, absorbind apa, micşorea#ă cucare, absorbind apa, micşorea#ă cumult eaporarea ei din sol. 0rosimeamult eaporarea ei din sol. 0rosimeaacestui strat nu depăşeşte 1m.acestui strat nu depăşeşte 1m.

8/16/2019 solul (1)

8/116 

pa, trecând #ona de eaporare, se ltrea#ăpa, trecând #ona de eaporare, se ltrea#ăprin sol-#ona de ltrare şi diersele impurităţiprin sol-#ona de ltrare şi diersele impurităţi

sunt reţinute. ceastă #onă are un rol deosebitsunt reţinute. ceastă #onă are un rol deosebitde important în protecţia apelor subterane.de important în protecţia apelor subterane./ste un strat gros de sol. 2 parte din sol se/ste un strat gros de sol. 2 parte din sol sereţine în el în funcţie de mărimea capacităţiireţine în el în funcţie de mărimea capacităţii

de absorbţie a stratului. (n ecare m3 alde absorbţie a stratului. (n ecare m3 alacestui strat de sol se pot reţine 145-345 l deacestui strat de sol se pot reţine 145-345 l deapă. (n acest strat cu grosimea de 1-6 m pot apă. (n acest strat cu grosimea de 1-6 m pot reţinute toate depunerile atmosferice, că#utereţinute toate depunerile atmosferice, că#uteaici în timpul unui an. (n acest ca# ele un timpaici în timpul unui an. (n acest ca# ele un timp îndelungat nu pot să pătrundă în straturile de îndelungat nu pot să pătrundă în straturile desol situate mai adânc şi să complete#esol situate mai adânc şi să complete#ere#erele apelor subterane.re#erele apelor subterane.

8/16/2019 solul (1)

9/116 

 Zona de capilaritate Zona de capilaritate este cea în careeste cea în careapa subterană se ridică în poriiapa subterană se ridică în poriisolului, menţionând o stare continuăsolului, menţionând o stare continuăde inbibaţie.de inbibaţie.

8/16/2019 solul (1)

10/116

 

 Zona apei propriu-zisă Zona apei propriu-zisă după ce depuneriledupă ce depunerileatmosferice au împlut toţi porii #onei deatmosferice au împlut toţi porii #onei de

ltrare, o cantitate de apă ce depăşeşteltrare, o cantitate de apă ce depăşeştecapacitatea ei de absorbţie, surplusul apeicapacitatea ei de absorbţie, surplusul apeise a ltra în straturile adânci până atunci,se a ltra în straturile adânci până atunci,până când or întâlni un strat impermeabilpână când or întâlni un strat impermeabil

pentru ea. stfel de straturi impermeabilepentru ea. stfel de straturi impermeabilepentru apă pot roca eruptiă, calarurile,pentru apă pot roca eruptiă, calarurile,cât şi argila grasă. pa ltrată se reţine pecât şi argila grasă. pa ltrată se reţine peacest strat, se acumulea#ă şi formea#ăacest strat, se acumulea#ă şi formea#ă

apele freatice. Din ele o parte de apă se aapele freatice. Din ele o parte de apă se aridica în sus din cau#a capilarităţii soluluiridica în sus din cau#a capilarităţii soluluipână la nielul determinat de mărimeapână la nielul determinat de mărimeaporilor stratului de sol.porilor stratului de sol.

8/16/2019 solul (1)

11/116

 

pa din sol are un rol important, maipa din sol are un rol important, maiales pentru egetaţie, dar şi înales pentru egetaţie, dar şi îndiferite procese biologice şidiferite procese biologice şibioc%imice care se petrec în sol.bioc%imice care se petrec în sol./liminarea aerului şi înlocuirea sa cu/liminarea aerului şi înlocuirea sa cu

apă din porii solului are un efectapă din porii solului are un efectnefaorabil asupra gradului denefaorabil asupra gradului desalubritate a solului. (n absenţasalubritate a solului. (n absenţa

aerului procesele biologice suntaerului procesele biologice sunt încetinite, iar solul se consideră încetinite, iar solul se considerăinsalubru.insalubru.

8/16/2019 solul (1)

12/116

 

Capilaritatea solului.Capilaritatea solului. $rin$rincapilaritatea solului se subînţelegecapilaritatea solului se subînţelegecapacitatea lui de a ridica apa dincapacitatea lui de a ridica apa dinstraturile inferioare, prin capilare, înstraturile inferioare, prin capilare, încele superioare.cele superioare.

"apilaritatea este o proprietate #ică"apilaritatea este o proprietate #icăa solului, care depinde de structuraa solului, care depinde de structuramecanică a lui şi se găseşte în raportmecanică a lui şi se găseşte în raport

iners cu permeabilitatea. "u câtiners cu permeabilitatea. "u câtsolul este mai permeabil pentru apă,solul este mai permeabil pentru apă,cu atât are o capilaritate mai mică.cu atât are o capilaritate mai mică.

8/16/2019 solul (1)

13/116

 

"apilaritatea depinde, în primul rând, de"apilaritatea depinde, în primul rând, deolumul sumar al porilor &poro#itate'. Dacăolumul sumar al porilor &poro#itate'. Dacă

solul are o poro#itate mică, timpul desolul are o poro#itate mică, timpul deridicare al apei este scurt şi nielul deridicare al apei este scurt şi nielul deridicare este mic, iar dacă poro#itatea soluluiridicare este mic, iar dacă poro#itatea soluluieste mare &argila', atunci timpul de ridicareeste mare &argila', atunci timpul de ridicare

este îndelungat şi înălţimea de ridicare esteeste îndelungat şi înălţimea de ridicare estemare. "apilaritatea solului are importanţămare. "apilaritatea solului are importanţăigienică în construcţii. "apilaritatea mare aigienică în construcţii. "apilaritatea mare asolului permite ridicarea apei subterane prinsolului permite ridicarea apei subterane prin

porii acestuia, apoi trece în poriiporii acestuia, apoi trece în poriimaterialelor de construcţie şi poate cau#amaterialelor de construcţie şi poate cau#aumidităţii în clădiri.umidităţii în clădiri.

8/16/2019 solul (1)

14/116

 

"apilaritatea solului are importanţă şi în"apilaritatea solului are importanţă şi înamplasarea latrinelor, locurilor de colectare aamplasarea latrinelor, locurilor de colectare are#iduurilor şi a., când ultimele pot poluare#iduurilor şi a., când ultimele pot poluaapa.apa.

Din punct de edere igienic, cele mai buneDin punct de edere igienic, cele mai bunesoluri sunt cele macrogranulare &nisipoase',soluri sunt cele macrogranulare &nisipoase',uşor permeabile pentru aer şi care nu reţinuşor permeabile pentru aer şi care nu reţin

apa. "unoaşterea proprietăţilor solului esteapa. "unoaşterea proprietăţilor solului estenecesară la alegerea terenului pentrunecesară la alegerea terenului pentruconstrucţii, la amena7area câmpurilor deconstrucţii, la amena7area câmpurilor deirigare etc. $entru construcţia blocuriloririgare etc. $entru construcţia blocurilor

locatie se a alege un teritoriu cu un sollocatie se a alege un teritoriu cu un solmacrogranular curat, ce posedă o bunămacrogranular curat, ce posedă o bunăpermeabilitate pentru aer şi apă,permeabilitate pentru aer şi apă,%idroscopicitate şi capilaritate.%idroscopicitate şi capilaritate.

8/16/2019 solul (1)

15/116

 

Temperatura oluluTemperatura olulu

 8emperatura solului la suprafaţă depinde de 8emperatura solului la suprafaţă depinde detemperatura aierului încon7urător, însă, indtemperatura aierului încon7urător, însă, indrău conducător de temperatură, oscilaţiilerău conducător de temperatură, oscilaţiile#ilnice sunt mici c%iar la o adâncime de#ilnice sunt mici c%iar la o adâncime de 7umătate de metru. 8emperatura solului 7umătate de metru. 8emperatura soluluiinuienţea#ă clima localităţii respectie,inuienţea#ă clima localităţii respectie,iaţa plantelor, interine în proceseleiaţa plantelor, interine în procesele#ioc%imice şi biologice ce au loc în sol,#ioc%imice şi biologice ce au loc în sol,permite menţinerea unei temperaturipermite menţinerea unei temperaturiaproape constante a apelor subterane,aproape constante a apelor subterane,prote7ea#ă conductele de apă şi încăl#ire.prote7ea#ă conductele de apă şi încăl#ire.

8/16/2019 solul (1)

16/116

 

Compo"iţia c%imicăCompo"iţia c%imică

"ompo#iţia c%imică a solului este foarte"ompo#iţia c%imică a solului este foarteariată şi cuprinde aproape toateariată şi cuprinde aproape toatesubstanţele c%imice, minerale, organicesubstanţele c%imice, minerale, organicecunoscute. $artea minerală a solului estecunoscute. $artea minerală a solului estedeterminată de originea lui. (n compo#iţiadeterminată de originea lui. (n compo#iţiasolurilor nisipoase întră compuşii siliciuluisolurilor nisipoase întră compuşii siliciului&Si26', acelor calcaroase-compuşii calciului&Si26', acelor calcaroase-compuşii calciului&"a2', celor lutoase –compuşii aluminiului&"a2', celor lutoase –compuşii aluminiului&l623'. $artea organică a solului este&l623'. $artea organică a solului estealcătuită din resturile lumii animale şi celeialcătuită din resturile lumii animale şi celeiegetale.egetale.

8/16/2019 solul (1)

17/116

 

Substanţele minerale sunt acumulateSubstanţele minerale sunt acumulate în solul unor localităţi în cantităţi în solul unor localităţi în cantităţimari, sute de mg9g solmari, sute de mg9g sol&macroelemente', de e!emplu siliciul,&macroelemente', de e!emplu siliciul,aluminiul, calciul, erul, magne#iul,aluminiul, calciul, erul, magne#iul,

potasiul etc. ltele sunt pre#ente înpotasiul etc. ltele sunt pre#ente înconcentraţii mai mici, de regulă,concentraţii mai mici, de regulă,mg9g sol &microelemente', cummg9g sol &microelemente', cum

sunt: iodul, uorul, bromul, cobaltul,sunt: iodul, uorul, bromul, cobaltul,manganul, cuprul, molibdenul,manganul, cuprul, molibdenul,cromul etc.cromul etc.

8/16/2019 solul (1)

18/116

 

)mportanţa substanţelor minerale din)mportanţa substanţelor minerale dinsol depinde de interrelaţiile care ausol depinde de interrelaţiile care au

loc între sol şi factorii de mediu.loc între sol şi factorii de mediu.;are parte din substanţele minerale;are parte din substanţele mineraledin sol trec în apă şi în planteledin sol trec în apă şi în plantele

egetale, care, la rândul lor, serescegetale, care, la rândul lor, serescdrept alimente pentru animale. padrept alimente pentru animale. paşi alimentele egetale şi animaleşi alimentele egetale şi animale

asigură cantitatea de substanţeasigură cantitatea de substanţeminerale pentruminerale pentru organism.organism.

8/16/2019 solul (1)

19/116

 

Solurile sărace în elemente minerale orSolurile sărace în elemente minerale oraduce o cantitate insucientă a acestoraaduce o cantitate insucientă a acestora

pentru organism şi ca urmare orpentru organism şi ca urmare orapărea dereglări #iologice, iar în uneleapărea dereglări #iologice, iar în uneleca#uri maladii specice. cesteca#uri maladii specice. ceste

afecţiuni sunt cunoscute sub denumireaafecţiuni sunt cunoscute sub denumireade

8/16/2019 solul (1)

20/116

 

Proprietăţile )iologiceProprietăţile )iologice

Solul centrelor populate, în care stareaSolul centrelor populate, în care stareasalubri#ării se aă la un niel scă#ut, sesalubri#ării se aă la un niel scă#ut, sesupune permanent pericolului de infectaresupune permanent pericolului de infectarecu microorganisme patogene şi cu ouă decu microorganisme patogene şi cu ouă de

%elminţi. genţii patogeni nimeresc în sol%elminţi. genţii patogeni nimeresc în sol împreună cu fecalele omului şi ale împreună cu fecalele omului şi aleanimalelor, cu alte secreţii, cu cadareleanimalelor, cu alte secreţii, cu cadareleoamenilor şi animalelor, care au pierit înoamenilor şi animalelor, care au pierit în

urma bolilor infecţioase. $entruurma bolilor infecţioase. $entrude#oltarea ma7orităţii bacteride#oltarea ma7orităţii bacteriiilorlorpatogene mediul solului este nefaorabil,patogene mediul solului este nefaorabil,de aceea ele pier relati repede.de aceea ele pier relati repede.

8/16/2019 solul (1)

21/116

 

area permanentă îndelungată în sol aarea permanentă îndelungată în sol amicrobilor patogeni şi a sporilor lormicrobilor patogeni şi a sporilor lorconstituie cau#a apariţiei maladiilorconstituie cau#a apariţiei maladiilorinfecţioase respectie la nimiinfecţioase respectie la nimirrirea soluluiirea soluluipoluat în rana omului , la folosireapoluat în rana omului , la folosireaalimentelor impuricate.alimentelor impuricate.

Solul poluat poate transmite astfel de boliSolul poluat poate transmite astfel de boli

intestinale ca febra tifoidă, febreleintestinale ca febra tifoidă, febreleparatifoide, di#enteria bacteriană şiparatifoide, di#enteria bacteriană şiamibia#a, %olera, lamblio#a, leptospero#a,amibia#a, %olera, lamblio#a, leptospero#a,brucelo#a, tularemia, antra!ul,tuberculo#a,brucelo#a, tularemia, antra!ul,tuberculo#a,

%elmintia#ele &ascarido#a, tricocefalo#a,%elmintia#ele &ascarido#a, tricocefalo#a,dilobotrio#a, opistor%o#a', %epatitadilobotrio#a, opistor%o#a', %epatitaepidemică, enteroiro#ele, precum şi uneleepidemică, enteroiro#ele, precum şi uneleadenoiro#e.adenoiro#e.

8/16/2019 solul (1)

22/116

 

$rin urmare, solul, impuricat în$rin urmare, solul, impuricat înca#ul contactului direct cu el &7oculca#ul contactului direct cu el &7ocul

 în nisip, lucrul în sere, folosirea în în nisip, lucrul în sere, folosirea înalimentaţie a legumelor impuricate'alimentaţie a legumelor impuricate'poate contribui la răspândirea uneipoate contribui la răspândirea unei

serii de boli contagioase şi laserii de boli contagioase şi lainfectarea cu %elminţi.infectarea cu %elminţi.

"antitatea colosală de deşeuri,"antitatea colosală de deşeuri,

pătrun#ând în sol, se neutrali#ea#ăpătrun#ând în sol, se neutrali#ea#ădatorită capacităţii de a sedatorită capacităţii de a seautopurica.autopurica.

8/16/2019 solul (1)

23/116

 

utopuricarea solului este un proces foarteutopuricarea solului este un proces foartecomplicat ce depinde de structura,complicat ce depinde de structura,compo#iţia c%imică, proprietăţile #ice, oracompo#iţia c%imică, proprietăţile #ice, oramicrobiană şi fauna acestuia.microbiană şi fauna acestuia.

$rocesul autopuricării decurge în două$rocesul autopuricării decurge în douăetape: minerali#are şi nitricare.etape: minerali#are şi nitricare.

;inerali#area substanţelor organice poate;inerali#area substanţelor organice poatedecurge în condiţii aerobe&cu accesuldecurge în condiţii aerobe&cu accesulo!igenului' şi anaerobe &în lipsa sauo!igenului' şi anaerobe &în lipsa sauinsucienţa o!igenului'. (n condiţii anaerobeinsucienţa o!igenului'. (n condiţii anaerobesubstanţele organice se descompunsubstanţele organice se descompun

datorită actiităţii microorganismelor dedatorită actiităţii microorganismelor deputrefacţie nesporulate şiputrefacţie nesporulate şimicroorganismelor de fermentaţie.microorganismelor de fermentaţie. 

8/16/2019 solul (1)

24/116

 

.. În urma proceselor biochimiceÎn urma proceselor biochimicehidrocarburile se descompun în apă şihidrocarburile se descompun în apă şi

bioxid de carbon; celuloza vegetală sebioxid de carbon; celuloza vegetală setransformă în humus; grăsimile setransformă în humus; grăsimile sedescompun în glicerină şi acizi graşi, caredescompun în glicerină şi acizi graşi, careapoi se descompun în apă şi bioxid deapoi se descompun în apă şi bioxid de

carbon; proteinele compuse se transformăcarbon; proteinele compuse se transformă în aminoacizi, amoniac; sulful se în aminoacizi, amoniac; sulful setransformă în hidrigen sulfurat. În condiţiitransformă în hidrigen sulfurat. În condiţiianaerobe procesul de descompunere aanaerobe procesul de descompunere asubstanţelor organice este însoţit desubstanţelor organice este însoţit dedegajarea de gaze ce impurifică aerul. edegajarea de gaze ce impurifică aerul. eaceea neutralizarea deşeurilor din sol seaceea neutralizarea deşeurilor din sol serealizează cu ajutorul proceselor aerobe.realizează cu ajutorul proceselor aerobe.

8/16/2019 solul (1)

25/116

 

/tapa următoare a autopuricării solului/tapa următoare a autopuricării soluluieste nitricarea, care se reali#ea#ă îneste nitricarea, care se reali#ea#ă în

condiţii aerobe de microbii sporulaţi.condiţii aerobe de microbii sporulaţi.stfel, sub inuenţa bacteriilor nitricatestfel, sub inuenţa bacteriilor nitricatespecice, amoniacul se transformă înspecice, amoniacul se transformă înacid a#otic şi nitraţi. >itraţii constituieacid a#otic şi nitraţi. >itraţii constituie

produsul descompunerii substanţelorprodusul descompunerii substanţelorproteice şi seresc pentru %ranaproteice şi seresc pentru %ranaplantelor. (n ca#ul o!idării %idrplantelor. (n ca#ul o!idării %idroogenuluigenuluisulfurat se formea#ă acid sulfuric şisulfurat se formea#ă acid sulfuric şi

sulfaţi, la o!idarea acidului carbonic-sulfaţi, la o!idarea acidului carbonic-carbonaţi, la o!idarea fosforului-acidcarbonaţi, la o!idarea fosforului-acidfosforic şi fosfaţi.fosforic şi fosfaţi.

8/16/2019 solul (1)

26/116

 

?a o etapă anumită a descompunerii?a o etapă anumită a descompuneriisubstanţelor organice se formea#ăsubstanţelor organice se formea#ăun produs special-%umusul. +umusulun produs special-%umusul. +umusul

se descompune încet şi cedea#ăse descompune încet şi cedea#ăplantelor substanţe nutritieplantelor substanţe nutritienecesare. /l nu are miros neplăcut şinecesare. /l nu are miros neplăcut şi

nu conţine microorganisme, în afarănu conţine microorganisme, în afarăde cele sporulate.de cele sporulate.

8/16/2019 solul (1)

27/116

 

Se deosebesc două categorii de re#iduuri:Se deosebesc două categorii de re#iduuri:lic%ide şi solide.lic%ide şi solide.

Din re#iduurile lic%ide fac parteDin re#iduurile lic%ide fac partee!crimentele, resturile de la pregătireae!crimentele, resturile de la pregătireabucatelor,apa după spălatul corpului, rufelor,bucatelor,apa după spălatul corpului, rufelor,

podelelor, apele de scurgere de la băi şipodelelor, apele de scurgere de la băi şi întreprinderile industriale, scurgerile întreprinderile industriale, scurgeriledepunerilor atmosferice*depunerilor atmosferice*

din cele solide-gunoiul &de casă, de stradă',din cele solide-gunoiul &de casă, de stradă',deşeurile şi resturile de la bucătărie,deşeurile şi resturile de la bucătărie,băligarul, re#iduurile industriale, cele de labăligarul, re#iduurile industriale, cele de laabatoare, cadarele de animale ş.a.abatoare, cadarele de animale ş.a.

8/16/2019 solul (1)

28/116

 

 Deşeuri solide:Deşeuri solide:

Din casele salubri#ate an'1@5 – 1A5Din casele salubri#ate an'1@5 – 1A5 cg.cg.Din casele nesalubri#ate 6B5 - 3@5Din casele nesalubri#ate 6B5 - 3@5 cg.cg.

  Deşeuri lic%ide dinDeşeuri lic%ide din

?atrine1455-3645?atrine1455-3645 ?:?:

Cecalii 455Cecalii 455 ?.?.0unoaie &de pe 1 m60unoaie &de pe 1 m6' 4-14 cg.' 4-14 cg.

8/16/2019 solul (1)

29/116

 

Sitemele $e alu)ri"are aSitemele $e alu)ri"are alocalităţilorlocalităţilor

Salubri#area centrelor populate are nuSalubri#area centrelor populate are nunumai importanţă igienică, ci şinumai importanţă igienică, ci şieconomică, deoarece unele re#iduurieconomică, deoarece unele re#iduurisunt folosite în calitate de îngrăşămintesunt folosite în calitate de îngrăşăminte

etc.etc./!istă două sisteme de eacuare a/!istă două sisteme de eacuare a

re#iduurilor din centrul populat:re#iduurilor din centrul populat:sistemul de eacuare a deşeurilorsistemul de eacuare a deşeurilorutili#ând mi7loacele de transport şiutili#ând mi7loacele de transport şisistemul de eacuare a deşeurilor prinsistemul de eacuare a deşeurilor princonductele de canali#are.conductele de canali#are.

8/16/2019 solul (1)

30/116

 

(n ca#ul eacuării cu a7utorul mi7loacelor(n ca#ul eacuării cu a7utorul mi7loacelorde transport, re#iduurile lic%ide şi solidede transport, re#iduurile lic%ide şi solide

se transportă pe sectoare specialse transportă pe sectoare specialre#erate pentru neutrali#are şire#erate pentru neutrali#are şide#infectare. Sistemul de canali#arede#infectare. Sistemul de canali#arepreede eacuarea re#iduurilor lic%idepreede eacuarea re#iduurilor lic%ide

&fecalele, urina, apele re#iduale&fecalele, urina, apele re#idualeindustriale şi alte ape de scurgere' prinindustriale şi alte ape de scurgere' princonducte speciale în afara limitelorconducte speciale în afara limitelorcentrului populat. e#iduurile solide secentrului populat. e#iduurile solide se

eacuea#ă cu a7utorul mi7loacelor deeacuea#ă cu a7utorul mi7loacelor detransport sau, după mărunţirea lor, setransport sau, după mărunţirea lor, searuncă în reţeaua de canali#are.aruncă în reţeaua de canali#are.

8/16/2019 solul (1)

31/116

 

Sistemul de eacuare a re#iduurilorSistemul de eacuare a re#iduurilorlic%ide prin conductele de canali#arelic%ide prin conductele de canali#areeste mai perfect, deoarece, aându-este mai perfect, deoarece, aându-se într-un sistem înc%is de conducte,se într-un sistem înc%is de conducte,ele nu impurică solul, aerul, blocurileele nu impurică solul, aerul, blocurile

locatie şi populaţia nu ine înlocatie şi populaţia nu ine încontact direct cu ele.contact direct cu ele.

(ntroducerea sistemului de canali#are(ntroducerea sistemului de canali#are

reduce morbiditatea generală, înreduce morbiditatea generală, înspecial morbiditatea prin infecţiispecial morbiditatea prin infecţiiintestinale.intestinale.

8/16/2019 solul (1)

32/116

 

De aceea construcţia instalaţiilor deDe aceea construcţia instalaţiilor decanali#are a deenit o partecanali#are a deenit o parte

indispensabilă în construcţia tuturorindispensabilă în construcţia tuturororaşelor.oraşelor.

Sistemul de eacuare cu mi7loaceleSistemul de eacuare cu mi7loacelede transport în ca#ul organi#ăriide transport în ca#ul organi#ăriicorecte a colectării, transportării şicorecte a colectării, transportării şi

de#infectării re#iduurilor asigură şi elde#infectării re#iduurilor asigură şi elo bună stare sanitară a centreloro bună stare sanitară a centrelorpopulate.populate.

8/16/2019 solul (1)

33/116

 

Sitemul $e e'acuare a re"i$uurilorSitemul $e e'acuare a re"i$uurilorcu mi*loacele $e tranportcu mi*loacele $e tranport

Sistemul de eacuare a re#iduurilor dinSistemul de eacuare a re#iduurilor dincentrele populate cu mi7loace decentrele populate cu mi7loace detransport include următoarele treitransport include următoarele trei

etape:etape:colectarea şi păstrarea temporară acolectarea şi păstrarea temporară a

re#iduurilor*re#iduurilor*

transportarea*transportarea*neutrali#area, de#infectarea şi utili#areaneutrali#area, de#infectarea şi utili#area

re#iduurilor.re#iduurilor.

8/16/2019 solul (1)

34/116

 

Prima etapă de salubrizare,Prima etapă de salubrizare, dede

eacuare a re#iduurilor prin aceastăeacuare a re#iduurilor prin aceastămetodă este colectarea şi păstrareametodă este colectarea şi păstrareacorectă, din punct de edere igienic,corectă, din punct de edere igienic,a re#iduurilor şi de7ecţiilor. $entrua re#iduurilor şi de7ecţiilor. $entrucolectarea re#iduurilor lic%ide secolectarea re#iduurilor lic%ide seamena7ea#ă latrine &closeteamena7ea#ă latrine &closete ' şi gropi' şi gropide gunoi . (n procesul construcţiei lorde gunoi . (n procesul construcţiei lor

se a aea gri7ă, ca de7ecţiile să nuse a aea gri7ă, ca de7ecţiile să nuimpurice solul din 7ur, apeleimpurice solul din 7ur, apelesubterane şi aerul.subterane şi aerul.

8/16/2019 solul (1)

35/116

 

?atrinele sau closetele sunt alcătuite?atrinele sau closetele sunt alcătuitedin partea subterană &groapa septică'din partea subterană &groapa septică'

şi partea de la suprafaţa solului. $entruşi partea de la suprafaţa solului. $entruasigurarea impermeabilităţii pentruasigurarea impermeabilităţii pentruapă a gropii septice fundul şi pereţii seapă a gropii septice fundul şi pereţii se

fac din beton, cărămidă sau din grin#ifac din beton, cărămidă sau din grin#igudronate. (n 7urul gropii septice segudronate. (n 7urul gropii septice seaşa#ă un strat &colac ' din lut moale cuaşa#ă un strat &colac ' din lut moale cugrosimea de 35 cm. 0ura gropii segrosimea de 35 cm. 0ura gropii se

acoperă cu un capac solid contraacoperă cu un capac solid contrapătrunderii ro#ătoarelor, muştelor.pătrunderii ro#ătoarelor, muştelor.

8/16/2019 solul (1)

36/116

 

"el mai perfect tip de closete sunt aşa-"el mai perfect tip de closete sunt aşa-numitele liuftclosetele cu entilaţie.numitele liuftclosetele cu entilaţie.

?iuftclosetele se amena7ea#ă în clădiri cu?iuftclosetele se amena7ea#ă în clădiri cuun singur sau cu două eta7e. liuftclosetulun singur sau cu două eta7e. liuftclosetulrepre#intă o tualetă caldă, aând o groapărepre#intă o tualetă caldă, aând o groapăseptică de entilaţie. 0roapa septică seseptică de entilaţie. 0roapa septică se

entilea#ă prin canalul de entilaţie aat înentilea#ă prin canalul de entilaţie aat înperetele clădirii şi încăl#it cu a7utorulperetele clădirii şi încăl#it cu a7utorulcoşului de fum, care trece alături. Datorităcoşului de fum, care trece alături. Datorităacestui fapt mirosul nu pătrunde înacestui fapt mirosul nu pătrunde în încăpere. 0ura gropii septice liuftclosetului încăpere. 0ura gropii septice liuftclosetuluise înc%ide cu un capac dublu .se înc%ide cu un capac dublu .

8/16/2019 solul (1)

37/116

 

"losetul nu trebuie să aibă"losetul nu trebuie să aibă

ferestruici. 0roapa septică se face cuferestruici. 0roapa septică se face cupereţii impermeabili pentru apă şi cupereţii impermeabili pentru apă şi cufundul din cărămidă, beton, betonfundul din cărămidă, beton, betonarmat, lemn. Suprafeţele e!terne alearmat, lemn. Suprafeţele e!terne alegropii septice se i#olea#ă degropii septice se i#olea#ă desuprafaţa pământului cu un strat desuprafaţa pământului cu un strat delut frământat cu grosimea de 65-35lut frământat cu grosimea de 65-35

cm.cm.

8/16/2019 solul (1)

38/116

 

(n centrele populate, lipsite de(n centrele populate, lipsite de

sistemul de canali#aţie, sesistemul de canali#aţie, seconstruesc latrine în curte. 0roapaconstruesc latrine în curte. 0roapaseptică pentru asemenea latrine seseptică pentru asemenea latrine seconstrueşte conform regulilorconstrueşte conform regulilorgenerale. $artea lor suprateranăgenerale. $artea lor suprateranătrebuie să aibă dimensiuni suciente,trebuie să aibă dimensiuni suciente,să e bine înc%isă cu o uşă contrasă e bine înc%isă cu o uşă contra

muştelor, iluminată, să aibă omuştelor, iluminată, să aibă oconductă de aspiraţie.conductă de aspiraţie.

8/16/2019 solul (1)

39/116

 

$entru de#infectarea de7ecţiilor în$entru de#infectarea de7ecţiilor în

condiţii de câmp sunt folosite şanţuricondiţii de câmp sunt folosite şanţuricu adâncimea de 5,@ m , lăţimea decu adâncimea de 5,@ m , lăţimea de5,3 m şi lungimea de 1 m pentru 355,3 m şi lungimea de 1 m pentru 35oameni. $e marginea şanţului se punoameni. $e marginea şanţului se pun

scânduri pe care se ţin picioarele.scânduri pe care se ţin picioarele.După ecare folosire de7ecţiile seDupă ecare folosire de7ecţiile seacoperă îndată cu pământ, iar dupăacoperă îndată cu pământ, iar după

 împlerea şanţurilor până la E din împlerea şanţurilor până la E dinadâncimea lor, ele se astupă şi seadâncimea lor, ele se astupă şi sesapă şanţuri noi.sapă şanţuri noi.

8/16/2019 solul (1)

40/116

 

(n localităţile săteşti, în casele cu un(n localităţile săteşti, în casele cu unniel pot construite closete astupate.niel pot construite closete astupate.

Sub scaunul closetului se instalea#ă unSub scaunul closetului se instalea#ă uncontainer mobil pentru colectareacontainer mobil pentru colectareae!crementelor. Cundul containerului see!crementelor. Cundul containerului seacoperă cu un strat de fort mărunt, solacoperă cu un strat de fort mărunt, sol

uscat sau cenuşă. $entru de#odori#areuscat sau cenuşă. $entru de#odori#areşi pentru a-l apăra de muşte ulterior seşi pentru a-l apăra de muşte ulterior sepresoară aceleaşi materiale.presoară aceleaşi materiale."ontainerele se deşartă #ilnic în"ontainerele se deşartă #ilnic încompostele din grădină. Fara astfel decompostele din grădină. Fara astfel declosete se fac în e!teriorul clădirilor.closete se fac în e!teriorul clădirilor.

8/16/2019 solul (1)

41/116

 

?atrinile cu gropi or instalate la o?atrinile cu gropi or instalate la odistanţă nu mai mică de 65 m dedistanţă nu mai mică de 65 m decasă. (n closetele publice în perioadacasă. (n closetele publice în perioadade ară peste e!cremente se toarnăde ară peste e!cremente se toarnăun strat de clorură de ar 1-6 g la 1un strat de clorură de ar 1-6 g la 1

m6 pentru nimicirea muştelor şim6 pentru nimicirea muştelor şilarelor care se aă la suprafaţă.larelor care se aă la suprafaţă.$ereţii, podeaua, mânerele uşilor de$ereţii, podeaua, mânerele uşilor de

la latrinele publice se de#infectea#ăla latrinele publice se de#infectea#ă#ilnic cu o soluţie de 3-4G clorură de#ilnic cu o soluţie de 3-4G clorură dear.ar.

8/16/2019 solul (1)

42/116

 

0ropile de gunoi se fac pentru0ropile de gunoi se fac pentruscurgerea şi păstrarea gunoaielor înscurgerea şi păstrarea gunoaielor în

ca#ul aplicării sistemului de eacuare aca#ul aplicării sistemului de eacuare are#iduurilor cu mi7loacele de transport.re#iduurilor cu mi7loacele de transport./le sunt alcătuite din partea/le sunt alcătuite din parteasupraterană şi cea subterană. $arteasupraterană şi cea subterană. $arteasubterană se construeşte la fel ca şisubterană se construeşte la fel ca şigroapa septică a latrinei. $arteagroapa septică a latrinei. $arteasupraterană repre#intă o ladă de lemnsupraterană repre#intă o ladă de lemn

sau de cărămidă cu un capac, ce sesau de cărămidă cu un capac, ce se înc%ide ermetic, şi o reţea, pe care se înc%ide ermetic, şi o reţea, pe care sereţin particulele mari.reţin particulele mari.

8/16/2019 solul (1)

43/116

 

"onţinutul gropilor de gunoi se"onţinutul gropilor de gunoi seeacuea#ă cel puţin o dată pe lună.eacuea#ă cel puţin o dată pe lună.

Solul din 7urul gropii de gunoi seSolul din 7urul gropii de gunoi seasfaltea#ă sau se acoperă cu un stratasfaltea#ă sau se acoperă cu un stratde lut bătătorit.de lut bătătorit.

0unoiul se strânge în colectoare de0unoiul se strânge în colectoare degunoi aate în locuinţe, curţi, pegunoi aate în locuinţe, curţi, pe

stră#i. "olectoarele de gunoi trebu săstră#i. "olectoarele de gunoi trebu săaibă un capac pentru protecţia contraaibă un capac pentru protecţia contramuştelor, precipitaţiilor atmosferice.muştelor, precipitaţiilor atmosferice.

8/16/2019 solul (1)

44/116

 

0unoiul din colectoarele de casă trebuie0unoiul din colectoarele de casă trebuieturnat #ilnic în colectoarele de gunoi dinturnat #ilnic în colectoarele de gunoi dincurte, care pot staţionare sau mobile.curte, care pot staţionare sau mobile.

"olectoarele de gunoi ce se aă în curte"olectoarele de gunoi ce se aă în curtese aşea#ă pe platforme asfaltate la ose aşea#ă pe platforme asfaltate la odistanţă de cel puţin 14-65 m de ladistanţă de cel puţin 14-65 m de lacasele de locuit.casele de locuit.

8/16/2019 solul (1)

45/116

 

doua etapă de salubri#are a centrelor doua etapă de salubri#are a centrelorpopulate este eacuarea deşeurilor şi apopulate este eacuarea deşeurilor şi ade7ecţiilor. (n ca#ul aplicării sistemului dede7ecţiilor. (n ca#ul aplicării sistemului deeacuare cu a7utorul mi7loacelor de transport,eacuare cu a7utorul mi7loacelor de transport,re#iduurile lic%ide se transportă spre locul dere#iduurile lic%ide se transportă spre locul dede#infectare în butoaie speciale.de#infectare în butoaie speciale.

Hutoaiele au o construcţie ariată în funcţieHutoaiele au o construcţie ariată în funcţie

de metoda de umplere. Hutoaiele maide metoda de umplere. Hutoaiele maiprimitie se umple cu a7utorul căuşelor.primitie se umple cu a7utorul căuşelor.ceastă metodă nu corespunde cerinţelorceastă metodă nu corespunde cerinţelorsanitare, deoarece în procesul umpleriisanitare, deoarece în procesul umplerii

butoaielor lic%idul se arsă parţial şibutoaielor lic%idul se arsă parţial şiimpurică suprafaţa e!ternă a butoiului şiimpurică suprafaţa e!ternă a butoiului şisolul.solul.

8/16/2019 solul (1)

46/116

 

;ai perfecţionate sunt butoaiele;ai perfecţionate sunt butoaiele

pneumatice şi autocisternele.pneumatice şi autocisternele.Hutoaiele pneumatice sunt ermeticeHutoaiele pneumatice sunt ermeticeşi se umple cu a7utorul pompei.şi se umple cu a7utorul pompei./acuarea prin pompare a aerului din/acuarea prin pompare a aerului dinbutoi creia#ă înăuntru o scădere abutoi creia#ă înăuntru o scădere apresiunii şi lic%idul prin furtunpresiunii şi lic%idul prin furtunpătrunde în butoi. $ompa este pusăpătrunde în butoi. $ompa este pusă

 în funcţie cu a7utorul unui motor sau în funcţie cu a7utorul unui motor saucu mâna.cu mâna.

8/16/2019 solul (1)

47/116

 

"u acest scop mi7loacele de transport de"u acest scop mi7loacele de transport deasanare or putea lesne încărcate ,asanare or putea lesne încărcate ,

descărcate şi de#infectate, iar materiiledescărcate şi de#infectate, iar materiiletransportate nu or stropi. >umărul maşinelortransportate nu or stropi. >umărul maşinelorde asanare trebuie să corespundă necesităţilorde asanare trebuie să corespundă necesităţilorcentrului populat.centrului populat.

/tapa a treia de salubri#are a centrelor/tapa a treia de salubri#are a centrelorpopulate în sistemul de eacuare a deşeurilor şipopulate în sistemul de eacuare a deşeurilor şide7ecţiilor cu mi7loace de transport estede7ecţiilor cu mi7loace de transport estede#infectarea lor. "ea mai bună metodă dede#infectarea lor. "ea mai bună metodă de

de#infectare a re#iduurilor lic%ide este metodade#infectare a re#iduurilor lic%ide este metodade sol. (n acest scop se fac câmpuri de asanarede sol. (n acest scop se fac câmpuri de asanareşi câmpuri de îngropare sub bra#dă-terenurişi câmpuri de îngropare sub bra#dă-terenuriarabile.arabile.

8/16/2019 solul (1)

48/116

 

"âmpurile de asanare repre#intă un teritoriu"âmpurile de asanare repre#intă un teritoriuspecial re#erat în sectoare, pe care sespecial re#erat în sectoare, pe care se

toarnă re#iduuri lic%ide şi care apoi se ară.toarnă re#iduuri lic%ide şi care apoi se ară.$este 6 ani ele sunt folosite pentru creşterea$este 6 ani ele sunt folosite pentru creştereaculturilor agricole te%nice, iar peste 3 ani peculturilor agricole te%nice, iar peste 3 ani peaceste câmpuri şi culturi de legume,aceste câmpuri şi culturi de legume,

deoarece în acest răstimp piere microoradeoarece în acest răstimp piere microorapatogenă şi ouăle de %elminţi . Sectorulpatogenă şi ouăle de %elminţi . Sectorulre#erat pentru câmpurile de asanare estere#erat pentru câmpurile de asanare estesituat în afara sectorului populat la osituat în afara sectorului populat la o

distanţă de cel puţin 1 m, departe dedistanţă de cel puţin 1 m, departe desursele aproi#ionării cu apă şi de centrelesursele aproi#ionării cu apă şi de centrelepopulate. /l trebuie să e ferit de soare.populate. /l trebuie să e ferit de soare.

8/16/2019 solul (1)

49/116

 

 8erenul câmpului de asanare se împarte în 8erenul câmpului de asanare se împarte încâtea sectoare. "elelalte sunt folositecâtea sectoare. "elelalte sunt folosite

pentru semănături. $rocesele depentru semănături. $rocesele deautoepurare transformă substanţeleautoepurare transformă substanţeleorganice din sol în minerale timp de 6-3organice din sol în minerale timp de 6-3ani, din care cau#ă terenul de asanare a ani, din care cau#ă terenul de asanare a

 împărţit în 3-I câmpuri. împărţit în 3-I câmpuri. )nsucienţa de pământ pentru)nsucienţa de pământ pentru

de#infectarea deşeurilor lic%ide se folosescde#infectarea deşeurilor lic%ide se folosesccâmpurile arabile de îngropare sub bra#dă,câmpurile arabile de îngropare sub bra#dă,

care se deosebesc de câmpurile de asanarecare se deosebesc de câmpurile de asanareprin faptul că pe aceste câmpuri nu se crescprin faptul că pe aceste câmpuri nu se crescculturi agricole.culturi agricole.

8/16/2019 solul (1)

50/116

 

. "âmpurile arabile or împărţite în. "âmpurile arabile or împărţite în6 sectoare: pe unul se întroduc6 sectoare: pe unul se întroducdeşeuri în primul an, pe celălalt îndeşeuri în primul an, pe celălalt înacest timp are loc minerali#areaacest timp are loc minerali#areasubstanţelor organice. (n anulsubstanţelor organice. (n anul

următor procesele pe aceste douăurmător procesele pe aceste douăsectoare or sc%imbate iners.sectoare or sc%imbate iners.

8/16/2019 solul (1)

51/116

 

"el mai des deşeurile sunt folosite ca"el mai des deşeurile sunt folosite ca îngrăşăminte pentru ogoare. Dar îngrăşăminte pentru ogoare. Dar

dacă în sol se întroduc deşeuridacă în sol se întroduc deşeuriproaspete, care nu sunt neutrali#ate,proaspete, care nu sunt neutrali#ate,e!istă pericolul de infectare ae!istă pericolul de infectare a

legumelor crescute pe acestelegumelor crescute pe acestesectoare. ceasta condiţionea#ăsectoare. ceasta condiţionea#ăde#infectarea obligatorie ade#infectarea obligatorie are#iduurilor înainte de a folosite care#iduurilor înainte de a folosite ca

 îngrăşeminte. îngrăşeminte.

8/16/2019 solul (1)

52/116

 

$entru de#infectarea re#iduurilor$entru de#infectarea re#iduurilorsolide se aplică metodele biotermicesolide se aplică metodele biotermiceba#ate pe capacitatea acestorba#ate pe capacitatea acestordeşeuri de a se autoîncăl#i în urmadeşeuri de a se autoîncăl#i în urmaacţiunii bacteriilor termole aate înacţiunii bacteriilor termole aate în

masa lor. Din metodele biotermicemasa lor. Din metodele biotermicefac parte compostarea şifac parte compostarea şide#infectarea gunoiului pe platformede#infectarea gunoiului pe platforme

perfecţionate de depo#itare aperfecţionate de depo#itare agunoiului.gunoiului.

8/16/2019 solul (1)

53/116

 

$entru de#infectarea re#iduurilor de$entru de#infectarea re#iduurilor delângă casă se face o stiă delângă casă se face o stiă de

compost. (n acest ca# se facecompost. (n acest ca# se faceeconomie, deoarece gunoiul nueconomie, deoarece gunoiul nutrebuie transportat, compostultrebuie transportat, compostul

obţinut este folosit pentru îngrăşareaobţinut este folosit pentru îngrăşareasolului.solului.Stia de compost se face pe un terenStia de compost se face pe un teren

neted bătătorit cu lut, la distanţă deneted bătătorit cu lut, la distanţă de65 m de blocurile locatie şi de65 m de blocurile locatie şi desursele de apă.sursele de apă.

8/16/2019 solul (1)

54/116

 

(n 7urul terenului se face un şanţ pentru(n 7urul terenului se face un şanţ pentruasigurarea lic%idului.asigurarea lic%idului.

Deşeurile se aşea#ă în straturi: un strat deDeşeurile se aşea#ă în straturi: un strat degunoi şi re#iduuri cu grosimea de 14 cm şi ungunoi şi re#iduuri cu grosimea de 14 cm şi unstrat de turbă etc. Stiei de compost i sestrat de turbă etc. Stiei de compost i seconferă o formă de triung%i de piramidă cuconferă o formă de triung%i de piramidă culăţimea de 6-3 m la ba#ă, de la 1-6 m înlăţimea de 6-3 m la ba#ă, de la 1-6 m în

partea de sus* lungimea stiei a aea 3-4partea de sus* lungimea stiei a aea 3-4m, iar înălţimea de 1-1,4 m. Deasupra stieim, iar înălţimea de 1-1,4 m. Deasupra stieide compost se construeşte un şopron pentrude compost se construeşte un şopron pentrual apăra de precipitaţii atmosferice. $entru oal apăra de precipitaţii atmosferice. $entru o

mai bună aierisire a grăme#ii de compost eamai bună aierisire a grăme#ii de compost ease lopătea#ă de 1-6 ori în cursul maturi#ăriise lopătea#ă de 1-6 ori în cursul maturi#ăriicompostului –4-16 luni în funcţie de condiţiilecompostului –4-16 luni în funcţie de condiţiileclimaterice.climaterice.

8/16/2019 solul (1)

55/116

 

anta7ul neutrali#ării deşeurilor solideanta7ul neutrali#ării deşeurilor solideprin compostare constă în faptul că eleprin compostare constă în faptul că ele

nu poluiea#ă solul, apa şi aerului, înnu poluiea#ă solul, apa şi aerului, încompost se distrug agenţii patogeni şicompost se distrug agenţii patogeni şica re#ultat se obţine un îngrăşământca re#ultat se obţine un îngrăşământpreţios.preţios.

$entru de#infectarea gunoiului pot $entru de#infectarea gunoiului pot folosite şi platformele de gunoifolosite şi platformele de gunoi&gunoiştele' perfecţionate, care sunt&gunoiştele' perfecţionate, care sunt

situate în afara centrelor populate, lasituate în afara centrelor populate, ladepărtare de cel puţin 1 m dedepărtare de cel puţin 1 m deblocurile locatie.blocurile locatie. 

8/16/2019 solul (1)

56/116

 

"u acest scop pot folosite râpi,"u acest scop pot folosite râpi,cotloane, şanţuri cu adâncimea decotloane, şanţuri cu adâncimea de

5,4-5,B m. 0unoaiele transportate în5,4-5,B m. 0unoaiele transportate înaceste locuri se acoperă cu sol & unaceste locuri se acoperă cu sol & unstrat '. 8eritoriul gunoiştilor or strat '. 8eritoriul gunoiştilor or

salubri#ate.salubri#ate. )ncinerarea re#iduurilor solide)ncinerarea re#iduurilor solide

repre#intă una din metodele cele mairepre#intă una din metodele cele mai

moderne de neutrali#are. )ncinerareamoderne de neutrali#are. )ncinerarease efectuiea#ă în crematorii lase efectuiea#ă în crematorii latemperatura de @45-1655 5 ".temperatura de @45-1655 5 ".

8/16/2019 solul (1)

57/116

 

. Dacă temperatura a mai 7oasă,. Dacă temperatura a mai 7oasă,atunci nu este e!clus că aerulatunci nu este e!clus că aerul

atmosferic să e poluat cu ga#e de laatmosferic să e poluat cu ga#e de laarderea incompletă a re#iduurilor,arderea incompletă a re#iduurilor,dacă temperatura a mai mare,dacă temperatura a mai mare,

poate duce la formarea unorpoate duce la formarea unorconglomerate care nu ard. cesteconglomerate care nu ard. cestecrematorii de oraş sau de cartier secrematorii de oraş sau de cartier se

amplasea#ă în aşa mod, eitândamplasea#ă în aşa mod, eitândpoluarea atmosferei.poluarea atmosferei.

8/16/2019 solul (1)

58/116

 

e#iduurile transportate la crematorii sunte#iduurile transportate la crematorii suntsortate înainte de a arse, indcă nu toatesortate înainte de a arse, indcă nu toate

ard. Deşi incinerarea se consideră din punct deard. Deşi incinerarea se consideră din punct deedere sanitar şi antiepidemic cea mai bunăedere sanitar şi antiepidemic cea mai bunămetodă de neutrali#are cu anumite aanta7e,metodă de neutrali#are cu anumite aanta7e,cum sunt: neutrali#area perfectă, posibilitateacum sunt: neutrali#area perfectă, posibilitateade a folosi căldura produsă pentru industriede a folosi căldura produsă pentru industriesau locuinţe şi a., ea se foloseşte relati rar,sau locuinţe şi a., ea se foloseşte relati rar,din cau#a consumului e!cesi de combustibil.din cau#a consumului e!cesi de combustibil.ceastă metodă se foloseşte numai în ca# deceastă metodă se foloseşte numai în ca# deneutrali#are a materialelor din secţiile sauneutrali#are a materialelor din secţiile sauspitalele de boli contagioase sau în localităţilespitalele de boli contagioase sau în localităţileunde neutrali#area prin sol este limitată.unde neutrali#area prin sol este limitată.

8/16/2019 solul (1)

59/116

 

E'acuarea re"i$uurilor lic%i$eE'acuarea re"i$uurilor lic%i$eprin +oloirea itemelor $eprin +oloirea itemelor $e

canali"aţiecanali"aţie

eţeaua de instalaţii te%nico-sanitareeţeaua de instalaţii te%nico-sanitarepentru recepţionarea, eacuarea şipentru recepţionarea, eacuarea şide#infecţia apelor re#iduale alcătuescde#infecţia apelor re#iduale alcătuescsistemul de canali#are. Din punct desistemul de canali#are. Din punct de

edere igienic, cel mai perfect sistemedere igienic, cel mai perfect sistemde epurare a centrelor populate.de epurare a centrelor populate.

8/16/2019 solul (1)

60/116

 

eţeaua de canali#are este alcătuităeţeaua de canali#are este alcătuitădin ţei &conducte' unite consecuti şidin ţei &conducte' unite consecuti şi

aran7ate în interiorul apartamentelor,aran7ate în interiorul apartamentelor,caselor, de-a lungul stră#ilor. $rincaselor, de-a lungul stră#ilor. $rinintermediul lor apele re#iduale suntintermediul lor apele re#iduale sunt

conduse spre instalaţiile de epurare.conduse spre instalaţiile de epurare.După puricare şi de#infectareDupă puricare şi de#infectarere#iduurile lic%ide sunt lansate înre#iduurile lic%ide sunt lansate înba#ine naturale-râuri, lacuri sau mări.ba#ine naturale-râuri, lacuri sau mări.

$rotecţia sanitară ba#inelor de apă$rotecţia sanitară ba#inelor de apăeste o problemă de stat importantă.este o problemă de stat importantă.

8/16/2019 solul (1)

61/116

 

egulile ocrotirii apelor de suprafaţăegulile ocrotirii apelor de suprafaţăde poluare cu ape re#iduale cer ode poluare cu ape re#iduale cer o

 îndeplinire strictă a măsurilor care ar îndeplinire strictă a măsurilor care are!clude necesitatea deersării apelore!clude necesitatea deersării apelorre#iduale în ba#ine. ceste măsurire#iduale în ba#ine. ceste măsuri

preăd raţionali#area proceselorpreăd raţionali#area proceselorte%nologice, care ar permite folosireate%nologice, care ar permite folosirearepetată a apelor re#iduale dupărepetată a apelor re#iduale după

epurare, folosirea lor pentru irigare şiepurare, folosirea lor pentru irigare şica îngrăşământ preţios.ca îngrăşământ preţios.

8/16/2019 solul (1)

62/116

 

egulile admit scurgerea apelor re#iduale înegulile admit scurgerea apelor re#iduale înba#inele desc%ise numai dacă ele nu pot ba#inele desc%ise numai dacă ele nu pot utili#ate. (nainte de a deersate, apeleutili#ate. (nainte de a deersate, apele

re#iduale trebuie epurate în aşa măsură, ca,re#iduale trebuie epurate în aşa măsură, ca,ind amestecate sau diluate cu ape naturale,ind amestecate sau diluate cu ape naturale,să corespundă următoarelor e!igenţe:să corespundă următoarelor e!igenţe:

să nu modice în sens negati proprietăţilesă nu modice în sens negati proprietăţileorganoleptice ale apei şi aspectul ba#inelor*organoleptice ale apei şi aspectul ba#inelor*

să nu întrerupă procesele de epurare dinsă nu întrerupă procesele de epurare dinba#in, să nu dăune#e orei şi faunei acatice*ba#in, să nu dăune#e orei şi faunei acatice*

să nu întroducă în ba#ine microorganismesă nu întroducă în ba#ine microorganismepatogene şi substanţe în concentraţii to!icepatogene şi substanţe în concentraţii to!ice

pentru populaţia care foloseşte apa în scopuripentru populaţia care foloseşte apa în scopuripotabil-menagere.potabil-menagere.

8/16/2019 solul (1)

63/116

 

eali#area acestor cerinţe în practicăeali#area acestor cerinţe în practicănecesită studierea profundă a inuenţeinecesită studierea profundă a inuenţei

apelor re#iduale asupra calităţii şiapelor re#iduale asupra calităţii şicondiţiilor de aproe#ionare cu apă. (ncondiţiilor de aproe#ionare cu apă. (ntoate ca#urile trebuie respectate cutoate ca#urile trebuie respectate cu

stricteţe şi e!igenţă măsurile destricteţe şi e!igenţă măsurile deprotecţie a ba#inelor de apă.protecţie a ba#inelor de apă.Se deosebesc câtea feluri de instalaţiiSe deosebesc câtea feluri de instalaţii

de canali#are: fecaloid-mena7ere*de canali#are: fecaloid-mena7ere*industriale şi pentru transportul apelorindustriale şi pentru transportul apelorproenite din precipitaţiile atmosferice.proenite din precipitaţiile atmosferice.

8/16/2019 solul (1)

64/116

 

Ciecare fel de canali#are poate e!istaCiecare fel de canali#are poate e!istaindependent sau ele se combină,independent sau ele se combină,

formând în legătură cu aceastaformând în legătură cu aceastasistemele de canali#are unice.sistemele de canali#are unice. )nstalaţiile de canali#are sunt)nstalaţiile de canali#are sunt

recipientele apelor re#iduale: scaunelerecipientele apelor re#iduale: scauneleclosetului, pisuarele, c%iuetaclosetului, pisuarele, c%iuetaspălătorului, c%iueta din bucătărie,spălătorului, c%iueta din bucătărie,baia, laoarele ş.a. De7ecţiile sebaia, laoarele ş.a. De7ecţiile sediluea#ă cu apă de apeduct şi împreunădiluea#ă cu apă de apeduct şi împreunăcu alte re#iduuri nimeresc la instalaţiilecu alte re#iduuri nimeresc la instalaţiilede epurare în afara centrelor populate.de epurare în afara centrelor populate.

8/16/2019 solul (1)

65/116

 

/purarea apelor re#iduale se/purarea apelor re#iduale sereali#ea#ă prin metode mecanice saureali#ea#ă prin metode mecanice sau

biologice. "ea mai răspândităbiologice. "ea mai răspânditămetodă de epurare biologică a apelormetodă de epurare biologică a apelorre#iduale este amena7areare#iduale este amena7area

câmpurilor irigare şi a câmpurilor decâmpurilor irigare şi a câmpurilor deltrare. $e aceste câmpuri apeleltrare. $e aceste câmpuri apelere#iduale se ltrea#ă prin sol şi înre#iduale se ltrea#ă prin sol şi în

procesul ltrării se supun epurăriiprocesul ltrării se supun epurăriibiologice.biologice.

8/16/2019 solul (1)

66/116

 

Cîmpurile de irigaţieCîmpurile de irigaţie sunt împărţite însunt împărţite însectoare, în#estrate cu un sistem desectoare, în#estrate cu un sistem de

canale, ce aduc lic%idul re#idual sprecanale, ce aduc lic%idul re#idual spreecare sector. (n procesul epurăriiecare sector. (n procesul epurăriiparticipă factori mecanici, #ici,participă factori mecanici, #ici,

c%imici şi biologici. pele re#iduale sec%imici şi biologici. pele re#iduale setrec mai întâi prin grilă, unde setrec mai întâi prin grilă, unde seeliberea#ă de corpurile plutitoare,eliberea#ă de corpurile plutitoare,

apoi sunt îndreptate spre câmpurileapoi sunt îndreptate spre câmpurilede irigare şi lrânduse prin sol, suntde irigare şi lrânduse prin sol, suntneutrali#ate.neutrali#ate.

8/16/2019 solul (1)

67/116

 

"âmpurile acestea sunt împărţite în"âmpurile acestea sunt împărţite însectoare, despărţite prin bra#de de 1sectoare, despărţite prin bra#de de 1

m, cu adâncimea de 5,4 m . $em, cu adâncimea de 5,4 m . $esectoare se seamănă culturi agricole.sectoare se seamănă culturi agricole.

Deşeurile lic%ide se arsă în şanţuriDeşeurile lic%ide se arsă în şanţuriunde se ltrea#ă prin sol şi apoi seunde se ltrea#ă prin sol şi apoi seacumulea#ă în şanţuri de drena7 şi seacumulea#ă în şanţuri de drena7 şi se

 îndreaptă spre ba#ele cu apă. îndreaptă spre ba#ele cu apă.

8/16/2019 solul (1)

68/116

 

$e câmpurile de irigaţie ca şi pe$e câmpurile de irigaţie ca şi pecâmpurile de asanare cresc culturicâmpurile de asanare cresc culturi

agricole. 8rebuie însă să se ţină contagricole. 8rebuie însă să se ţină contde posibilitatea impuricăriide posibilitatea impuricăriiculturilor care cresc pe câmpurile deculturilor care cresc pe câmpurile de

irigaţie cu agenţi patogeni aiirigaţie cu agenţi patogeni aiinfecţiilor intestinale şi cu ouă deinfecţiilor intestinale şi cu ouă de%elminţi. De aceea legumele%elminţi. De aceea legumele

crescute pe asemenea câmpuri pot crescute pe asemenea câmpuri pot folosite numai după o prelucrarefolosite numai după o prelucraretermică.termică.

8/16/2019 solul (1)

69/116

 

Câmpurile de ltrareCâmpurile de ltrare se deosebesc dese deosebesc decâmpurile de irigaţie prin faptul că ele suntcâmpurile de irigaţie prin faptul că ele sunt

folosite numai pentru puricare. $e acestefolosite numai pentru puricare. $e acestecâmpuri nu se cresc culturi agricole.câmpuri nu se cresc culturi agricole. Sectoarele terenului se îngrădesc cu dambeSectoarele terenului se îngrădesc cu dambe

cu înălţimea de 1 m, cu ape re#iduale secu înălţimea de 1 m, cu ape re#iduale se

inundea#ă tot sectorul, apoi acest sector seinundea#ă tot sectorul, apoi acest sector selasă pentru a se efectua procesele biologicelasă pentru a se efectua procesele biologiceşi se inundea#ă alt sector, apoi procesul seşi se inundea#ă alt sector, apoi procesul serepetă. "âmpurile de irigaţie şi câmpurilerepetă. "âmpurile de irigaţie şi câmpurile

de ltrare se organi#ea#ă la o distanţă dede ltrare se organi#ea#ă la o distanţă decel puţin 1 m de la blocurile locatie.cel puţin 1 m de la blocurile locatie.

D ă ibil i â iD ă t ibil i â i

8/16/2019 solul (1)

70/116

 

Dacă nu este posibil a organi#a câmpuriDacă nu este posibil a organi#a câmpuride irigaţie şi de ltrare, se aplică diferitede irigaţie şi de ltrare, se aplică diferite

metode biologice articiale de epurare ametode biologice articiale de epurare aapelor re#iduale. (n acest ca# pentruapelor re#iduale. (n acest ca# pentrupuricarea de impurităţile mari, apelepuricarea de impurităţile mari, apelere#iduale trebuie trecute prin grătare. (nre#iduale trebuie trecute prin grătare. (n

continuare în re#eroarele mari –continuare în re#eroarele mari –decantoare &ba#ine septice', în care apadecantoare &ba#ine septice', în care apare#iduală se mişcă încet sub formă dere#iduală se mişcă încet sub formă de

sedimente, se depun substanţelesedimente, se depun substanţeleuşoare şi ouăle de %elminţi.uşoare şi ouăle de %elminţi.

8/16/2019 solul (1)

71/116

 

2!idarea substanţelor organice2!idarea substanţelor organicedi#olate se reali#ea#ă pe instalaţiidi#olate se reali#ea#ă pe instalaţii

speciale – bioltre, aeroltre. icispeciale – bioltre, aeroltre. icisubstanţele organice sunt absorbitesubstanţele organice sunt absorbitepe pelicula biologică pe suprafaţape pelicula biologică pe suprafaţa

ltrului şi sunt minerali#ate deltrului şi sunt minerali#ate demicroorganisme. (n aeroltre, pentrumicroorganisme. (n aeroltre, pentru

 îmbunătăţirea procesului o!idati, se îmbunătăţirea procesului o!idati, se

dă drumul aerului în întâmpinareadă drumul aerului în întâmpinareadeşeurilor lic%ide care se ltrea#ă.deşeurilor lic%ide care se ltrea#ă.

8/16/2019 solul (1)

72/116

 

(n centrele populate mici în lipsa unui(n centrele populate mici în lipsa unuisistem general de canali#are pot instalatesistem general de canali#are pot instalate

sisteme de canali#are în clădiri, iarsisteme de canali#are în clădiri, iartransportul apelor re#iduale se face printransportul apelor re#iduale se face prininstalaţii speciale la micii canali#ări –instalaţii speciale la micii canali#ări –câmpuri de ltrare subterană, fântânicâmpuri de ltrare subterană, fântâni

ltrante. (n ca#ul folosirii câmpurilor deltrante. (n ca#ul folosirii câmpurilor deltrare subterană lic%idul re#idual decantatltrare subterană lic%idul re#idual decantat

 în prealabil în decantor pătrunde apoi în în prealabil în decantor pătrunde apoi înreţeaua subterană a ţeilor de drena7,reţeaua subterană a ţeilor de drena7,

aşe#ate la adâncimea de 5,3-6 m şi laaşe#ate la adâncimea de 5,3-6 m şi ladistanţă de cel puţin 1 m de la nieluldistanţă de cel puţin 1 m de la nielulsuperior al apelor freatice.superior al apelor freatice.

â î

8/16/2019 solul (1)

73/116

 

?ic%idul re#idual, inltrându-se în sol,?ic%idul re#idual, inltrându-se în sol,este absorbit de rădăcinile plantelor,este absorbit de rădăcinile plantelor,

iar o parte coboară în 7os, indiar o parte coboară în 7os, indsupusă minerali#ării bioc%imice.supusă minerali#ării bioc%imice.Sarcina admisibilă pe 6I ore este deSarcina admisibilă pe 6I ore este de

la J până la I4 l la 1 m liniar de ţeila J până la I4 l la 1 m liniar de ţeide drena7. Cântânele ltrante sede drena7. Cântânele ltrante seconstruesc pentru canali#area unorconstruesc pentru canali#area unor

case aparte, a căror cantitate de apăcase aparte, a căror cantitate de apăre#iduală atinge cel mult 3 m3 în 6Ire#iduală atinge cel mult 3 m3 în 6Iore.ore.

8/16/2019 solul (1)

74/116

 

dâncimea fântânii nu trebuie sădâncimea fântânii nu trebuie sădepăşească 6 m* fundul penetrabil aldepăşească 6 m* fundul penetrabil al

fântânii trebuie să e cu cel puţin 1 m maifântânii trebuie să e cu cel puţin 1 m maisus de nielul ma!im al apelor freatice*sus de nielul ma!im al apelor freatice*pereţii săi la înălţimea de 1 m de fund se facpereţii săi la înălţimea de 1 m de fund se facpermeabili pentru apă. $e fundul fântânii sepermeabili pentru apă. $e fundul fântânii se

toarnă un strat de #gură cu înălţimea de 1toarnă un strat de #gură cu înălţimea de 1m. )nstalaţiile locale de epurare a apelorm. )nstalaţiile locale de epurare a apelorre#iduale din sistemul de canali#are cure#iduale din sistemul de canali#are cuproductiitatea de 14-64 m3 în 6I oreproductiitatea de 14-64 m3 în 6I ore

trebuie construite la distanţă de cel puţintrebuie construite la distanţă de cel puţin65-64 m de la blocurile de locuit şi nu mai65-64 m de la blocurile de locuit şi nu maiaproape de 155 m de la fântânele mine.aproape de 155 m de la fântânele mine.

8/16/2019 solul (1)

75/116

 

In$icatorii anitari ai poluării oluluiIn$icatorii anitari ai poluării olului

ecunoaşterea nielului de poluare aecunoaşterea nielului de poluare a

solului se efectuea#ă ca şi pentru ceilalţisolului se efectuea#ă ca şi pentru ceilalţifactori de mediu cu a7utorul inestigaţiilorfactori de mediu cu a7utorul inestigaţiilormicrobiologice şi c%imice ale solului.microbiologice şi c%imice ale solului.

După ?ucia le!a, indicatorii microbiologiciDupă ?ucia le!a, indicatorii microbiologicisunt grupaţii în microorganisme cu a7utorulsunt grupaţii în microorganisme cu a7utorulcărora se poate ealua atât mărimeacărora se poate ealua atât mărimea

riscului epidemiologic, cât şi aloareariscului epidemiologic, cât şi aloareaprocesului de autoepurare telurică.procesului de autoepurare telurică.

8/16/2019 solul (1)

76/116

 

$entru aprecierea contaminării$entru aprecierea contaminăriisolului cu oră patogenă şisolului cu oră patogenă şiconenţional patogenă cei maiconenţional patogenă cei maifrecenţi indicatori folosiţi sunt:frecenţi indicatori folosiţi sunt:

!umărul total de germeni!umărul total de germeni calculaţi lacalculaţi la1 g sol uscat la 1545". este un1 g sol uscat la 1545". este unindicator nespecic, orientati, careindicator nespecic, orientati, carearată numai intensitatea dearată numai intensitatea deimpuricare, dar nu şi natura ei.impuricare, dar nu şi natura ei.

8/16/2019 solul (1)

77/116

 

Deşi nu e!istă norme, se recomandăDeşi nu e!istă norme, se recomandăurmătoarea interpretare a alorilor lor:următoarea interpretare a alorilor lor:

Sol curat – sub 15555 germeni9 g sol*Sol curat – sub 15555 germeni9 g sol*

Slab poluat – 15 555, poluat – 155 555,Slab poluat – 15 555, poluat – 155 555,

foarte poluat – 1 555 555 germeni9gfoarte poluat – 1 555 555 germeni9gsol.sol.

! ă l b t iil li"! ă l b t iil li" tt

8/16/2019 solul (1)

78/116

 

!umărul bacteriilor coli"orme!umărul bacteriilor coli"orme este uneste unindicator pentru aprecierea contaminăriiindicator pentru aprecierea contaminăriisolului cu bacterii intestinale. Se considerăsolului cu bacterii intestinale. Se considerăsolul curat când titrul bacteriilor coliforme estesolul curat când titrul bacteriilor coliforme estede 1 şi mai mult, slab poluat – 1 –5,1, poluat –de 1 şi mai mult, slab poluat – 1 –5,1, poluat –5,1 -5,551 şi foarte poluat – sub 5,551.5,1 -5,551 şi foarte poluat – sub 5,551.

Hacteriile sulto- reducătoare &cl.perfringens'Hacteriile sulto- reducătoare &cl.perfringens'sunt, de asemenea indicatori ai poluării cusunt, de asemenea indicatori ai poluării cufecale. (n solurile curate titrul "l perfringensfecale. (n solurile curate titrul "l perfringenseste mai mare de 5,1, în cele slab poluate –este mai mare de 5,1, în cele slab poluate –5,1 – 5,551, în solurile poluate – 5,551 –5,1 – 5,551, în solurile poluate – 5,551 –5,5551, iar în cele foarte poluate – mai mic de5,5551, iar în cele foarte poluate – mai mic de5,5551.5,5551.

8/16/2019 solul (1)

79/116

 

#acteriile termole#acteriile termole se de#oltă înse de#oltă însolurile poluate numai după ce orasolurile poluate numai după ce ora

me#olă, prin actiitatea sa, a ridicatme#olă, prin actiitatea sa, a ridicattemperatura până la I5-I45". ?a acestetemperatura până la I5-I45". ?a acestetemperaturi ora me#olă dispare şi setemperaturi ora me#olă dispare şi se înmulţesc intens bacteriile termole. înmulţesc intens bacteriile termole.$re#enţa bacteriilor termole în sol$re#enţa bacteriilor termole în sol

indică o poluare organică intensă aindică o poluare organică intensă asolului şi posibilitatea e!istenţeisolului şi posibilitatea e!istenţeibacteriilor patogene sporulatebacteriilor patogene sporulate

&b.antracis, b.tetanic, clostridii', precum&b.antracis, b.tetanic, clostridii', precumşi a agenţilor #oono#elor: leptospira,şi a agenţilor #oono#elor: leptospira,brucela, pasteurela.brucela, pasteurela.

8/16/2019 solul (1)

80/116

 

Depistarea altor microorganisme sereşteDepistarea altor microorganisme sereştela aprecierea proceselor de autopuricarela aprecierea proceselor de autopuricare

din sol. De obicei , se depistea#ă bacteriidin sol. De obicei , se depistea#ă bacteriide nitricare şi denitricare, care, dacăde nitricare şi denitricare, care, dacăsunt pre#ente în număr mare, aratăsunt pre#ente în număr mare, aratăpoluarea organică intensă a solului.poluarea organică intensă a solului.

$oluarea biologică a solului se aprecia#ă$oluarea biologică a solului se aprecia#ăşi prin indicatori para#itologici. Solurileşi prin indicatori para#itologici. Solurilecurate nu conţin ouă de geo%elminţi, celecurate nu conţin ouă de geo%elminţi, celeslab poluate conţin mai puţin de 159 gslab poluate conţin mai puţin de 159 g

sol, cele poluate – 15-1559g, iar celesol, cele poluate – 15-1559g, iar celefoarte poluate – mai mult de 1559g sol.foarte poluate – mai mult de 1559g sol.

8/16/2019 solul (1)

81/116

 

#ecoltarea pro)elor $e ol#ecoltarea pro)elor $e ol

;etodele de recoltare a probelor de sol;etodele de recoltare a probelor de sol

pentru inestigaţiile #ico-c%imice şipentru inestigaţiile #ico-c%imice şibacteriologice sunt asemănătoare.bacteriologice sunt asemănătoare.

"ercetarea igienico-sanitară a unei"ercetarea igienico-sanitară a unei

porţiuni de teren nu poate limitată laporţiuni de teren nu poate limitată larecoltarea unei singure probe, deoarecerecoltarea unei singure probe, deoarecegradul de împuricare a solului pre#intăgradul de împuricare a solului pre#intăarietăţi, c%ear la distanţe reduse.arietăţi, c%ear la distanţe reduse. 

8/16/2019 solul (1)

82/116

 

De aceea se procedea#ă la recoltareaDe aceea se procedea#ă la recoltareaunor probe medii repre#entatie,unor probe medii repre#entatie,

care se reali#ea#ă prin amesteculcare se reali#ea#ă prin amesteculmai multor probe recoltate din maimai multor probe recoltate din maimulte puncte ale terenului cercetat,multe puncte ale terenului cercetat,

 în raport cu amplasamentul surselor în raport cu amplasamentul surselorde împuricare. (n mod obişnuit,de împuricare. (n mod obişnuit,terenul se împarte în parcele de 64terenul se împarte în parcele de 64

m6 din care se ridică câte 3-4 probem6 din care se ridică câte 3-4 probede sol în mod simetric.de sol în mod simetric.

l f di l i l

8/16/2019 solul (1)

83/116

 

ecoltarea se face din stratul supercialecoltarea se face din stratul supercialal solului, după îndepărtarea pietrelor,al solului, după îndepărtarea pietrelor,

frun#elor etc. şi de la adâncimea de 64-frun#elor etc. şi de la adâncimea de 64-35 cm, acest strat aând cea mai35 cm, acest strat aând cea maiintensă actiitate biologică. $robele deintensă actiitate biologică. $robele desuprafaţă se recoltea#ă cu spatule sausuprafaţă se recoltea#ă cu spatule saulopăţele, iar cele din adâncime – culopăţele, iar cele din adâncime – cusonde speciale. $entru determinărisonde speciale. $entru determinăribacteriologice recoltarea se face înbacteriologice recoltarea se face în

condiţii de sterilitate &instrumente decondiţii de sterilitate &instrumente derecoltare şi recipiente'.recoltare şi recipiente'.

b lă d l b i ă ibă$ b lă d l t b i ă ibă

8/16/2019 solul (1)

84/116

 

$roba nală de sol trebuie să aibă un$roba nală de sol trebuie să aibă unolum total de 1555-6555 g şi re#ultă dinolum total de 1555-6555 g şi re#ultă din

amestecul probelor recoltate din dierseamestecul probelor recoltate din diersepuncte, ecare în olum de circa 155-655puncte, ecare în olum de circa 155-655g. $robele se întroduc în borcane deg. $robele se întroduc în borcane derecoltare cu dop rodat sau în pungi derecoltare cu dop rodat sau în pungi de

material plastic, se numerotea#ă şi se trimitmaterial plastic, se numerotea#ă şi se trimitla laborator însoţite de câte o şă dela laborator însoţite de câte o şă derecoltare. ceasta indică data şi loculrecoltare. ceasta indică data şi loculrecoltării, adâncimea la care s-a făcutrecoltării, adâncimea la care s-a făcut

prelearea, pre#enţa unor eentuale surseprelearea, pre#enţa unor eentuale sursede impuricare, persoana care a efectuatde impuricare, persoana care a efectuatrecoltarea şi e!amenele cerute.recoltarea şi e!amenele cerute.

8/16/2019 solul (1)

85/116

 

(ntrucât procesele din sol continuă şi(ntrucât procesele din sol continuă şidupă recoltare, este bine cadupă recoltare, este bine cadeterminările de laborator să sedeterminările de laborator să see!ecute cât mai rapid. 8impul dee!ecute cât mai rapid. 8impul depăstrare ma!im este de 6I ore, şipăstrare ma!im este de 6I ore, şi

numai la temperatura de KI5".numai la temperatura de KI5".

M $i $ i ă ii l lM t $i $ t i ă ii l l

8/16/2019 solul (1)

86/116

 

 Meto$ica $eterminării granulelorMeto$ica $eterminării granulelor,granulometria-,granulometria-

$entru determinarea structurii solului$entru determinarea structurii soluluimasa lui o despărţim în părţi, care semasa lui o despărţim în părţi, care sedeosebesc una faţă de alta dupădeosebesc una faţă de alta dupămărimea particulelor de sol. în acestmărimea particulelor de sol. în acest

scop se foloseşte un set de site metalicescop se foloseşte un set de site metalicecu oricii cu diametre diferite – 15* 4* 3*cu oricii cu diametre diferite – 15* 4* 3*6* 5,4 şi 5,64 mm, care în timpul lucrului6* 5,4 şi 5,64 mm, care în timpul lucruluise aran7ea#ă consecuti în felulse aran7ea#ă consecuti în felul

următor: sita cu oriciile mai mariurmător: sita cu oriciile mai marideasupra, iar cea cu oricii mici –deasupra, iar cea cu oricii mici –dedesubt.dedesubt.

$e sita de sus turnăm 655 355 g de sol$e sita de sus turnăm 655 355 g de sol

8/16/2019 solul (1)

87/116

 

$e sita de sus turnăm 655-355 g de sol$e sita de sus turnăm 655-355 g de soluscat şi #guduind &făcând să ibre#e' setuluscat şi #guduind &făcând să ibre#e' setul

de site, cernem întreaga probă de sol.de site, cernem întreaga probă de sol.0ranulele &particulele' de sol se opresc pe0ranulele &particulele' de sol se opresc peecare sită în funcţie de mărimeaecare sită în funcţie de mărimeadiametrului oriciilor. De pe sitele nr.1,6,3diametrului oriciilor. De pe sitele nr.1,6,3

se iau particulele cu mărimea mai mare dese iau particulele cu mărimea mai mare de3 mm &pietriş, prundiş', de pe sitele nr. I,43 mm &pietriş, prundiş', de pe sitele nr. I,4–particulele cu mărimea de 1-3 mm &nisip–particulele cu mărimea de 1-3 mm &nisipmăşcat'* de pe sitele nr. @,B – nisip cumăşcat'* de pe sitele nr. @,B – nisip cu

diametrul particulelor de 5,64-1 mm* ladiametrul particulelor de 5,64-1 mm* lafundul setului de site se adună nisipulfundul setului de site se adună nisipulmărunt, praful şi particulele de argilă.mărunt, praful şi particulele de argilă.

$e sita de sus turnăm 655 355 g de sol$e sita de sus turnăm 655 355 g de sol

8/16/2019 solul (1)

88/116

 

$e sita de sus turnăm 655-355 g de sol$e sita de sus turnăm 655-355 g de soluscat şi #guduind &făcând să ibre#e' setuluscat şi #guduind &făcând să ibre#e' setul

de site, cernem întreaga probă de sol.de site, cernem întreaga probă de sol.0ranulele &particulele' de sol se opresc pe0ranulele &particulele' de sol se opresc peecare sită în funcţie de mărimeaecare sită în funcţie de mărimeadiametrului oriciilor. De pe sitele nr.1,6,3diametrului oriciilor. De pe sitele nr.1,6,3

se iau particulele cu mărimea mai mare dese iau particulele cu mărimea mai mare de3 mm &pietriş, prundiş', de pe sitele nr. I,43 mm &pietriş, prundiş', de pe sitele nr. I,4–particulele cu mărimea de 1-3 mm &nisip–particulele cu mărimea de 1-3 mm &nisipmăşcat'* de pe sitele nr. @,B – nisip cumăşcat'* de pe sitele nr. @,B – nisip cu

diametrul particulelor de 5,64-1 mm* ladiametrul particulelor de 5,64-1 mm* lafundul setului de site se adună nisipulfundul setului de site se adună nisipulmărunt, praful şi particulele de argilă.mărunt, praful şi particulele de argilă.

După terminarea cernutului conţinutulDupă terminarea cernutului conţinutul

8/16/2019 solul (1)

89/116

 

După terminarea cernutului conţinutulDupă terminarea cernutului conţinutulecărei site şi a fundului dispo#itiuluiecărei site şi a fundului dispo#itiuluisetului de site se cântăreşte şi se calculea#ăsetului de site se cântăreşte şi se calculea#ă

compo#iţia mecanică în procente. (n scopuricompo#iţia mecanică în procente. (n scopurisanitare se foloseşte următoarea clasicare asanitare se foloseşte următoarea clasicare afelurilor şi tipurilor de sol:felurilor şi tipurilor de sol:

sol pietros, nisipos – conţine mai mult desol pietros, nisipos – conţine mai mult de

J5G nisip*J5G nisip* sol nisipos, argilos – conţine mai mult desol nisipos, argilos – conţine mai mult de

@5G argilă*@5G argilă* sol argilos – nisipos, calcaros – conţine maisol argilos – nisipos, calcaros – conţine mai

mult de 45G ar*mult de 45G ar* sol %umos – conţine mai mult de 65Gsol %umos – conţine mai mult de 65G

%umus.%umus.

.eterminarea umi$ităţii olului.eterminarea umi$ităţii olului

8/16/2019 solul (1)

90/116

 

.eterminarea umi$ităţii olului.eterminarea umi$ităţii olului (ntr-o bo!ă preenti cântărită se iau 15 g sol(ntr-o bo!ă preenti cântărită se iau 15 g sol

proaspăt şi se ţine în e!icator la temperaturaproaspăt şi se ţine în e!icator la temperaturade 1545" timp de 4 ore. După răcire bi!a sede 1545" timp de 4 ore. După răcire bi!a secântăreşte din nou pe cântarul analitic.cântăreşte din nou pe cântarul analitic.

"alculul se efectuea#ă după formula:"alculul se efectuea#ă după formula: &1 –&1 –6' . 1556' . 155

 11

1 repre#intă greutatea iniţială a probei de1 repre#intă greutatea iniţială a probei desol, g*sol, g*

6- greutatea probei de sol după uscare, g.6- greutatea probei de sol după uscare, g.

.eterminarea temperaturii.eterminarea temperaturii

8/16/2019 solul (1)

91/116

 

.eterminarea temperaturii.eterminarea temperaturii

Determinarea temperaturii solului se face înDeterminarea temperaturii solului se face în

teren, în momentul recoltării probelor lateren, în momentul recoltării probelor laadâncimile dorite, cu a7utorul unuiadâncimile dorite, cu a7utorul unuitermometru special, numit geotermometru.termometru special, numit geotermometru.cesta este un termometru ma!imal obişnuit,cesta este un termometru ma!imal obişnuit,

!at într-un tub metalic, ascuţit la ârf,!at într-un tub metalic, ascuţit la ârf,pentru a putea întrodus în sol la adâncimeapentru a putea întrodus în sol la adâncimeadorită. "unoaşterea temperaturii solului aredorită. "unoaşterea temperaturii solului areimportanţă în aprecierea proceselor deimportanţă în aprecierea proceselor de

autopuricare, pentru a stabili #ona de îng%eţautopuricare, pentru a stabili #ona de îng%eţ în ederea amplasării conductelor de apă în ederea amplasării conductelor de apăpotabilă sau apă re#iduală.potabilă sau apă re#iduală.

.eterminarea poro"ităţii olului.eterminarea poro"ităţii olului

8/16/2019 solul (1)

92/116

 

.eterminarea poro"ităţii olului.eterminarea poro"ităţii olului,'olumul total $e pori-,'olumul total $e pori-

(ntr-un cilindru gradat de 1555 ml se(ntr-un cilindru gradat de 1555 ml setoarnă I55 cm3 de sol uscat, apoi setoarnă I55 cm3 de sol uscat, apoi setoarnă @55 ml de apă. Se amestecătoarnă @55 ml de apă. Se amestecă

bine. >umărul de ml care nu a7ungbine. >umărul de ml care nu a7ungpână la 1555 ml, calculat la 155, apână la 1555 ml, calculat la 155, aalcătui olumul total de pori ai soluluialcătui olumul total de pori ai solului

 în procente. în procente.

$%emplu$%emplu După amestecul I55 cm3După amestecul I55 cm3

8/16/2019 solul (1)

93/116

 

$%emplu.$%emplu. După amestecul I55 cm3După amestecul I55 cm3de sol cu @55 ml de apă olumul totalde sol cu @55 ml de apă olumul total

a alcătuit JJ5 ml, adică I55 cm3 dea alcătuit JJ5 ml, adică I55 cm3 desol olumul porilor a fost 1555-sol olumul porilor a fost 1555-JJ5L165 ml de aer. De aiciJJ5L165 ml de aer. De aici

poro#itatea &olumul total al porilor'poro#itatea &olumul total al porilor'solului:solului:&1555 – JJ5' . 155&1555 – JJ5' . 155

 MMMMMMMMMMMMMML 35G MMMMMMMMMMMMMML 35G  I55I55

&eterminarea permiabilităţii solului&eterminarea permiabilităţii solului

8/16/2019 solul (1)

94/116

 

&eterminarea permiabilităţii solului&eterminarea permiabilităţii solului pentru apă. pentru apă.  $ermeabilitatea se$ermeabilitatea se

determină prin timpul necesar pentrudetermină prin timpul necesar pentruinltrarea unui strat de apă de I cminltrarea unui strat de apă de I cmprintr-un strat de sol de 65 cm.printr-un strat de sol de 65 cm.

Determinarea se face în felulDeterminarea se face în felulurmător. $e un stati se montea#ă unurmător. $e un stati se montea#ă uncilindru gradat cu înălţimea de 35-34cilindru gradat cu înălţimea de 35-34cm şi deametrul de 3-I cm fără fund,cm şi deametrul de 3-I cm fără fund,care se acoperă cu %ârtie de ltrucare se acoperă cu %ârtie de ltrusau cu tifonsau cu tifon 

(n cilindru se toarnă sol din proba(n cilindru se toarnă sol din proba

8/16/2019 solul (1)

95/116

 

(n cilindru se toarnă sol din proba(n cilindru se toarnă sol din probacercetată până la nielul de 65 cm.cercetată până la nielul de 65 cm.

Deasupra solului se toarnă apă cu unDeasupra solului se toarnă apă cu unstrat de I cm &până la nielul de 6Istrat de I cm &până la nielul de 6Icm' şi totodată se !ea#ă timpul încm' şi totodată se !ea#ă timpul în

care prin stratul de sol uscat de 65care prin stratul de sol uscat de 65cm or trece primele picături de apă.cm or trece primele picături de apă.$resiunea apei se menţine constantă$resiunea apei se menţine constantăpe contul păstrării stratului de apăpe contul păstrării stratului de apădeasupra solului de I cm.deasupra solului de I cm.

&eterminarea capilarităţii solului&eterminarea capilarităţii solului

8/16/2019 solul (1)

96/116

 

&eterminarea capilarităţii solului.&eterminarea capilarităţii solului.  8uburi de sticlă cu diametrul de 6-3 8uburi de sticlă cu diametrul de 6-3

cm se !ea#ă preenti pe statie şicm se !ea#ă preenti pe statie şise leagă în partea de 7os cu tifon, sese leagă în partea de 7os cu tifon, setoarnă sol uscat din probeletoarnă sol uscat din probele

cercetate. "apătul de 7os al tuburilorcercetate. "apătul de 7os al tuburilorse scufundă în apă la o adâncime dese scufundă în apă la o adâncime de5,4 cm. Se !ea#ă nielul ridicării5,4 cm. Se !ea#ă nielul ridicării

apei în tuburi la diferite interale deapei în tuburi la diferite interale detimp – 15, 14, 35 min şi 6I ore.timp – 15, 14, 35 min şi 6I ore.

"ercetarea sanitaro-c%imică a solului se"ercetarea sanitaro-c%imică a solului se

8/16/2019 solul (1)

97/116

 

"ercetarea sanitaro-c%imică a solului se"ercetarea sanitaro c%imică a solului seefectuea#ă