solidworks bazele.docx

Proiectarea asistată de calculator în construcţia de maşini 57

III. BAZELE GRAFICE ALE PROIECTĂRII

3.1. Noţiuni generale

Un prim pas în însuşirea metodelor de proiectare asistată de calculator este învăţarea procedurilor principale de desenare grafică la calculator. În acest domeniu sunt cunoscute diverse pachete de programe care includ şi elemente de desenare: CATIA, Unigraphics, Pro/ENGINEER, I-DEAS, Solid Edge, SolidWorks, Mechanical Desktop etc. Este important că în majoritatea din softurile nominalizate desenarea grafică a elementelor geometrice se face în acelaşi mod sau în mod similar. Acest lucru permite de a ne opri asupra procedurilor de desenare grafică la calculator descrise destul de bine în SolidWorks.

Desenarea propriu-zisă la calculator urmează, în mare parte, aceleaşi metode şi procedee tradiţionale. Se selectează formatul pe care se pregăteşte desenul, se decide asupra unităţilor de măsură şi a scării şi apoi se începe crearea geometriei. Vor fi create linii, cercuri şi segmente de „spline”, aşa cum se face cu rigla, compasul şi florarul, vor fi efectuate ştersături când vor apărea greşeli, aşa cum se face manual cu radiera. Geometria creată poate fi oarecum editată: efectuarea racordărilor sau teşirea colţurilor, oglindirea componentelor simetrice etc. Posibilităţile ample de editare a desenelor reprezintă marele avantaj al sistemelor CAD, utilizatorul putând astfel să modifice geometria în diferite moduri.

58 Bazele grafice ale proiectării

3.2. Prezentarea programuluiSolidWorks 2001

Compania SolidWorks Co. propune următoarele produse de proiectare 3D CAD:

SolidWorks 2001 – nucleu al mediului de proiectare 3D realizat de SolidWorks Co.;

SolidWorks Animator – soft de animaţie, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software;

SolidWorks Utilities – set de instrumente pentru ridicarea productivităţii, integrate complet cu SolidWorks 3D CAD Software;

Subscription Services – înnoirea automată, suport tehnic; SolidWorks Toolbox – baza de date Smart Parts, integrată

complet cu SolidWorks 3D CAD Software; PhotoWorks – soft de vizualizare fotorealistică, integrat

complet cu SolidWorks 3D CAD Software; eDrawings – revoluţie în comunicarea cu desene 2D; FeatureWorks – soft de identificare a pieselor, integrat

complet cu SolidWorks 3D CAD Software; SolidWorks Piping – soft de proiectare a sistemelor cu

ţevi şi bazele de date a pieselor de complectare, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software;

SolidWorks MoldBase – catalog de standarde Mold Base Assemblies, integrat complet cu SolidWorks 3D CAD Software.Cele trei compartimente de bază din SolidWorks sunt

descrise în paginile următoare (fig. 3.1): Mod Piesă - Proiectare 3D Solid, Parametrizare

variaţională; Mod Asamblare - Asamblare de piese prin restricţii; Mod Desen în plan - Proiecţie în plan asociativă a

pieselor, Proiecţie în plan asociativă a asamblărilor.

58

Ansamblu Piesă Desen

Interfaţa aplicaţiilor programului (API)

CAE NC PDM

Simularea Analizacinematică

Parteneri


Programul de proiectare CAD Solid Works 2001 oferă posibilităţi funcţionale largi, cum sunt:

Modelarea solidelor; Crearea geometriei de referinţă; Modelarea pieselor din foi; Schiţarea; Modelarea ansamblurilor; Interfaţa aplicaţiilor programului (API);

Fig. 3.1. Structura „SolidWorks – Parteneri de

soluţionare”.

Translarea datelor; Vizualizarea modelelor etc.

3.2.1. Iniţierea unei sesiuni de lucru cu SolidWorks 2001

Deoarece la ora actuală sistemul de operare Microsoft Windows 2000 Professional este foarte răspândit, ne vom referi, în special, la modul de lucru cu SolidWorks 2001 sub acest sistem.

Fig. 3.3. Fereastra Welcome to SolidWorks 2001.


Fig. 3.2. Lansarea mediului SolidWorks 2001 sub sistemul de operare Microsoft.

Pentru lansarea unei sesiuni de lucru în SolidWorks 2001, după instalarea mediului SolidWorks 2001 conform instrucţiunilor SolidWorks Co, din butonul Start al barei de sarcini Windows 2000 Professional se selectează Programs>SoldWorks

2001> SolidWorks 2001 (fig. 3.2).Ca urmare, are loc o secvenţă de încărcare a programului,

după care se deschide fereastra Welcome to SolidWorks 2001, prezentată în fig. 3.3., şi, ulterior, însăşi fereastra SolidWorks 2001 (fig. 3.7)

Operaţiile posibile din cutia Welcome to SolidWorks 2001 sunt:

60

Fig. 3.4. Fereastra Online Tutorial.Fig. 3.5. Fereastra Design Portfolio.

Fig. 3.6. Fereastra Partner Products.

Fig. 3.7. Fereastra SolidWorks 2001.

Bara de meniu scris

Bara de scule standard

Bare de scule

Zona de informaţii


Online Tutorial – instrucţiuni funcţionale (fig. 3.4);

G etting Started Manual – manual de introducere în SolidWorks 2001 în format PDF;

D esign Portfolio – portofoliu cu exemple (fig. 3.5);

N ew Document – crearea unui fişier desen nou. Vom reveni asupra acestei operaţii (fig. 3.8);

O pen document – deschiderea unui fişier desen existent (fig. 3.9);

P artner Products – accesarea paginii WEB Produsele Partenerilor (fig. 3.6).

Fig. 3.8. Fereastra New SolidWorks Document.


3.2.2. Crearea unui desen fişier nou şi deschiderea unui fişier desen existent

Crearea unui desen fişier nou poate fi realizată prin mai multe modalităţi, prima fiind activarea butonului New Document din cutia de dialog Welcome to SolidWorks 2001. A doua modalitate este selectarea comenzii File, New din Bara de meniu

scris. A treia modalitate este accesarea butonului New din Bara de scule standard. Ca rezultat, va apărea fereastra New SolidWorks Document (fig. 3.8), în care avem posibilitatea de a crea un desen fişier nou, selectând una din cele trei opţiuni: Opţiunea Part – Modul Piesă permite accesul direct la

proiectarea solid variaţional;

Opţiunea Assembly – Modul Asamblare permite asamblarea unor piese create în Mod Piesă. Este important de ştiut că piesele pot fi create şi modificate şi în acest mod de lucru;

Opţiunea Drawing – Modul Desen în plan permite generarea automată a proiecţiilor în plan ale pieselor sau ansamblurilor deja create.

În modurile Piesă, Asamblare şi Desen în plan, pentru a permite o selectare mai uşoara a punctelor, muchiilor sau feţelor, cursorul inteligent SolidWorks îşi schimbă forma:

muchie găsită;

62

Fig. 3.9. Modurile de ataşare SolidWorks.


faţă găsită;

punct găsit.

Feţele şi muchiile selectate apar cu strălucire diferită pe ecran atunci când cursorul este amplasat în dreptul lor, înlesnind selectarea obiectelor.

Moduri de ataşare SolidWorksUn punct poate fi definit prin coordonatele sale sau prin

punctare directă în planul xOy al sistemului de referinţă. Şi alte puncte caracteristice pot fi accesibile: mijlocul unui segment, centrul unui cerc, extremităţile unei entităţi 3D etc.

Modurile de ataşare SolidWorks sunt următoarele (fig. 3.9): regăseşte extremitatea cea mai apropiată de punctare,

aparţinând entităţii punctate; calculează şi regăseşte punctul de mijloc al unei entităţi

geometrice de tip segment; calculează punctul proiectat pe entitatea geometrică

punctata. Funcţia este autorizată pentru toate entităţile geometrice de tip dreaptă, segment, arc de cerc sau de elipsă, curbă;

calculează punctul de intersecţie dintre 2 entităţi geometrice de tip dreaptă, segment, arc de cerc sau de elipsă, curbă.

Fig. 3.10. Fereastra Open.


Deschiderea unui fişier desen existent, de asemenea poate fi realizată prin trei modalităţi. Adică, activând butonul Open document din cutia de dialog Welcome to SolidWorks 2001 sau selectând comanda File, Open din Bara de meniu scris, ori

accesând butonul Open din Bara de scule standard. În rezultat va apărea fereastra Open (fig. 3.10), în care selectăm fişierul desen existent.

Şoricelul într-o sesiune de lucru în SolidWorks permite selectarea unei funcţii din meniul derulant sau de pe cadrele barelor de scule, selectarea unei entităţi, indicarea unui punct etc.

Butonul stâng permite:- definirea unui punct sau selectarea entităţilor;- VALIDAREA (dublu clic).

Butonul drept permite apelul meniurilor contextuale. Un meniu contextual permite afişarea comenzilor corespunzătoare unei sarcini specifice de construcţie.

64

Fig. 3.11. Elemente principale ale ferestrei SolidWorks 2001.

Zona de lucruDesen

Bare de defilareGestionar de Construcţie

Bare de scule: Standard, View, Standard Views, Reference Geometry, Tools

Bara de scule Line Format

Bara de scule Mold Tools

Bara de scule Features

Bara de scule Surfaces

Bara de scule Assembly

Bara de scule Sheet Metal

Bare de scule: Font, Annotation, Layer, Drawing, Align

Bara de scule Sketch Relations

Bara de scule Sketch

Bara de scule Sketch Tools

Bara de scule Curves

Zona de lucruPiesă


3.2.3. Elemente principale ale ferestrei SolidWorks 2001

În versiunea SolidWorks 2001, barele cu instrumente Standard şi meniuri derulante sunt asemănătoare cu cele din aplicaţiile Windows. În fig. 3.11 se prezintă fereastra cu elemente principale ale SolidWorks-ului 2001.

Bara de titlu. În partea superioară a ecranului se află bara de titlu. Ea afişează numele programului SolidWorks 2001 şi fişierul deschis. La dreapta se află butoanele: Minimize, Maximize şi Close, care minimizează, maximizează şi închide fereastra SolidWorks-ului.


Bara de meniu scris. Bara de meniu scris se află sub bara de titlu, care oferă accesul la meniurile derulante. Pentru a afişa un astfel de meniu se alege una dintre opţiuni. În fig. 3.12 este afişat meniul derulant File.

Fig. 3.12. Meniul derulant File.

Bara de scule Standard. Bara de scule Standard seamănă cu majoritatea barelor din aplicaţiile Windows prin faptul că conţine comenzile folosite in mod uzual (fig. 3.13).

Fig. 3.13. Bara de scule Standard.

În tabelul 3.1 se explică ce funcţie are fiecare buton de pe bara de scule Standard.

66


Tabelul 3.1Funcţiile barei de scule Standard

New

, Cre

area

des

enel

or n

oi -

Op

en, D

esch

ider

ea d

esen

elor

exi

sten

te -

Sav

e, S

alva

rea

dese

nelo

r -

Pri

nt

Pre

view

, Pre

vizu

aliz

area

des

enul

ui c

uren

t -

Pri

nt,

Im

prim

area

des

enul

ui c

uren

t -

Cu

t -

Cop

y -

Pas

te, P

lasa

rea

conţ

inut

ului

mem

orie

i tem

pora

le în

des

enul

cur

ent -

Del

ete,

Şte

rger

ea e

lem

ente

lor

sele

ctat

e (n

u ni

mer

eşte

în C

lip

boa

rd)

-

Un

do,

Ref

acer

ea s

ecve

nţei

com

enzi

lor

din

mem

oria

-tam

pon

la u

n pa

s în

urm

ă -

Red

o, R

efac

erea

sec

venţ

ei c

omen

zilo

r di

n m

emor

ia-t

ampo

n la

un

pas

înna

inte

-

Reb

uil

d, R

econ

stru

irea

des

enul

ui c

u to

ate

mod

ific

ăril

e -

Red

raw

, Reg

ener

area

ecr

anul

ui, f

ără

reco

nstr

uire

a de

senu

lui -

Ed

it C

olor

, Red

acta

rea

culo

rilo

r ob

iect

elor

-

Sel

ecti

on F

ilte

r, A

lege

rea

filt

relo

r de

sel

ecta

re -

Web

Too

lbar

, Viz

uali

zare

a ba

rei d

e na

viga

re W

EB

-

Hel

p, A

cces

area

aju

toru

lui -

Wh

at’s

Th

is?,

Acc

esar

ea c

omen

zii “

Ce

este

ace

asta

?” -

Î

nlăt

urar

ea (

Cu

t), C

opie

rea

(Cop

y) e

lem

ente

lor

sele

ctat

e de

pe

un

dese

n şi

pla

sare

a ac

esto

ra în

mem

oria

tem

pora

lă W

indo

ws

(Cli

pb

oard

)

Zona de informaţii (fig. 3.7). Afişează starea curentă a SolidWorks-ului.

Barele de scule. Barele de scule sunt o alternativă mai bună decât barele derulante pentru accesarea rapidă a comenzilor.

a.b.Fig. 3.14. Fereastra Customize.


Barele de instrumente conţin comenzile cele mai frecvent utilizate şi permit accesarea rapidă a acestora.

În continuare, se vor explica funcţiile câtorva bare de scule, care sunt generale pentru orice tip de document creat în SolidWorks 2001. La bare de scule, care sunt specifice tipului de document creat, fie tip Piesă, Ansamblu sau Desen, se va face referinţă respectiv la compartimentele ce descriu instrumente de lucru cu aceste tipuri de document.

Aici trebuie de menţionat că toate barele de scule prezentate conţin maximum de funcţii posibile. Dacă se lansează SolidWorks-ul 2001, imediat după procesul de instalare se poate observa că majoritatea barelor cu scule au reprezentate pe ele doar o parte din funcţiile posibile. Pentru a afişa toate funcţiile posibile (sau cele de care avem nevoie) fiecărei bare de scule, este necesar să fie activate cele din fereastra Customize (fig. 3.14). Pentru a

deschide fereastra Customize, în meniul derulant View se selectează Toolbars apoi Customize (fig 3.15, a). O altă modalitate este executarea clicului drept al şoricelului pe orice bară de scule activă, apoi se alege Customize (fig. 3.15, b).

În despărţitura Toolbars (fig. 3.14, a) a ferestrei Customize se pot activa sau dezactiva bare de scule în întregime

68

a.

b.

Fig. 3.15. Activarea ferestrei Customize.


prin punerea sau scoaterea marcării din faţa barei de scule respective.

Pentru a afişa funcţiile posibile ale barei de scule respective, trecem în despărţitură Commands a ferestrei Customize (fig. 3.15, b). Aici, în zona Categories se alege bara de scule, la care se doreşte să se adauge funcţiile dorite. În zona Buttons vor fi afişate toate funcţiile posibile referitoare la bara de scule selectată în zona Categories. Rămâne doar să se execute clic

pe butonul stâng al şoricelului pe funcţia (butonul) dorită din zona Buttons şi, ţinând apăsat butonul stâng al şoricelului, se trage butonul selectat pe bara de scule de pe ecran, căreia îi aparţine butonul respectiv.

Bara de scule View (funcţii de vizualizare). Această bară afişează instrumente care permit manipularea cu regimurile de vizualizare a obiectelor în SolidWorks privind poziţia lor în zona de lucru şi modul de reprezentare grafică a acestor obiecte în zona de lucru. Bara de scule View este prezentată în fig. 3.16, iar


funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în tabelul 3.2.

Fig. 3.16. Bara de scule View.Tabelul 3.2

Funcţiile barei de scule View

Hid

den

In

Gra

y, R

egim

de

vizu

aliz

are

Lin

iile

In

vizi

bil

e –

Pu

nct

ate

-

Wir

efra

me,

Reg

im d

e vi

zual

izar

e În

For

mă

de

Car

casă

-

Fas

t H

LR

/HL

G, V

izua

liza

rea

rapi

dă în

reg

im d

e li

nii i

nviz

ibil

e -

Per

spec

tive

, Viz

uali

zare

a în

reg

im d

e pe

rspe

ctiv

ă -

Sec

tion

Vie

w, R

egim

de

vizu

aliz

are

prin

sec

ţion

are

cu u

n pl

an s

au f

aţă

-

Fig. 3.17. Fereastra

Orientation.

70


Vie

w

Pre

viou

s

Zoo

m t

o

Zoo

m t

o

Zoo

m

Zoo

m t

o

Dis

pla

y

Bara de scule Standard Views (schimbarea orientării vederilor) (fig. 3.18). Pentru schimbarea orientării vederilor schiţelor, pieselor sau ansamblurilor pot fi utilizate butoanele din bara de scule Standard Views.

Fig. 3.18. Bara de scule Standard View.

Bara de scule Reference Geometry (geometria de referinţă) (fig. 3.19).

Bara de scule Tools (Instrumente) (fig. 3.20).Tabelul 3.3. Tabelul 3.4.

Funcţiile barei de scule Funcţiile barelor de sculeStandard Views Reference Geometry şi Tools


Fig. 3.19. Bara de scule Fig. 3.20. Bara de scule Reference geometry. Tools.

72


3.3. Modul proiectare Piesă

3.3.1 Elemente generale în Modul Piesă

Lexicul expresiilorPiesă: noţiunea de piesă poate fi asociată volumului, acesta

fiind unic. O piesă poate fi constituită din diferite funcţii.Schiţa: o schiţă este forma 2D care permite generarea

volumului datorită operaţiilor cu volume. O schiţă poate fi parametrată.

Schiţa de bază: o schiţă de bază este o schiţă creată pentru realizarea funcţiilor de bază.

Schiţa complementară: schiţele complementare sunt schitele create după ce funcţia de bază a fost generată.

Funcţii: o funcţie (denumită şi „feature”) este o operaţie aplicată piesei (extrudare, revoluţie, racordare…).

Funcţia de bază: funcţia de bază este prima funcţie generată în gestionarul de construcţie.

Funcţii de construcţie: funcţiile de construcţie sunt toate funcţiile unei piese generate după funcţia de bază.

Gestionar de construcţie (fig. 3.21): gestionarul de construcţie sau control permite vizualizarea tuturor funcţiilor care constituie piesa.

Parametrare variaţională: restricţii geometrice (paralelism, perpendicularitate, tangenţă …), pe care pot fi poziţionate restricţii dimensionale pe o schiţă, pentru a-i da forma definitivă sau un comportament permiţând modificări ulterioare.

Bara de stare: bara de stare din gestionarul de construcţie poate fi poziţionată în zona structurii funcţiilor piesei. Ea va permite vizualizarea stării într-o etapă dată a piesei.

Fiecare funcţie (extrudare, racordare, ...) are asociat un meniu contextual, permiţând modificarea rapidă a piesei. Acesta este accesibil prin clic cu butonul drept pe funcţia dorită, în gestionar.

Fig. 3.21. Gestionarul de Construcţie SolidWorks.

Funcţie de bază

Funcţii

Bară de stare


Clic pe semnul + din faţa unei funcţii conduce la apariţia numelui schiţei utilizate pentru obţinerea acestei funcţii.

Bara de stare poate fi deplasată cu ajutorul cursorului (care se transformă în mană), lucru ce permite vizualizarea unei anumite stări a piesei şi inserarea unei sau mai multor funcţii în acel amplasament.

În SolidWorks 2001 arborele Gestionarului de Construcţie (Feature Manager) are şi funcţia de arbore flotant, care permite vizualizarea simultană a arborelui Gestionarului de Construcţie şi fereastra Managerului Proprietăţilor (Property Manager). Pentru activizarea arborelui flotant al Gestionarului de Construcţie e necesar de apăsat pe titlul ferestrei Managerului Proprietăţilor sau pe simbolul arborelui Gestionarului de Construcţie (fig. 3.22). Pentru ascunderea arborelui flotant Gestionarul de Construcţie este suficient să apăsăm în orice alt loc.

74

Fig. 3.22. Gestionarul de Construcţie flotant.

Gestionarul de Construcţie flotant

a.Simbolul Gestionarului de Construcţie

Titlu

Managerul Proprietăţilor


Fig. 3.23. Managerul Proprietăţilor.

Titlu – conţine simbolul elementului şi denumirea elementului

Tastele OK, Refuz şi Informaţia

Simbolul ferestrei grupului deschis

Simbolul ferestrei grupului închis

Fereastra grupului – conţine titlul ferestrei grupului şi butoane


Managerul Proprietăţilor (fig. 3.23) în SolidWorks 2001 are un design modern. Majoritatea funcţiilor, în loc de ferestre de dialog separate utilizează Managerul Proprietăţilor, datorită acestui fapt zona de lucru nu este acoperită de ferestre de dialog suplimentare.

76

Semne convenţionale

Fig. 3.24. Semne convenţionale la mişcarea profilului pe cale.


Semne convenţionale. SolidWorks-ul 2001 are un set de semne convenţionale, care ajută determinarea uşoară a diferitelor elemente. De exemplu, semnele convenţionale prezentate în figura 3.24 reprezintă profilul şi direcţia elementului pe traiectorie. Aceste semne convenţionale pot fi mutate, dar nu pot fi folosite pentru schimbarea proprietăţilor obiectelor la care sunt atribuite.

Unele semne convenţionale, de exemplu, semnele convenţionale care sunt folosite la extrudare (fig. 3.25), conţin cifre, care pot fi redactate pentru dirijarea dimensiunii obiectului. Redactarea cifrelor este executată în fereastra Managerul Proprietăţilor. Semnele convenţionale şi reprezentarea preventivă în acest moment este înnoită , reprezentând cifre noi.

Marchere. Marcherele permit alegerea, mutarea şi prescrierea dinamică a unor parametri, nepărăsind zona de lucru. Marcherele active sunt reprezentate prin culoarea de marcare, iar cele neactive – prin culoarea sură.

Fig. 3.25. Marchere. Semne convenţionale la extrudare

Marcher

Semn convenţional

CAD: desene în plan, executate din linii separate.

Fig. 3.26. Modele spaţiale în SolidWorks 2001.

SolidWorks 2001: Piese spaţiale.


La studierea prezentului manual se ajunge la convingerea că metodele utilizate la proiectarea pieselor şi ansamblurilor, de asemenea, şi la construirea desenelor, prezintă în sine o abordare unică a procesului de proiectare.

Cu ajutorul SolidWorks 2001 pot fi create modelele spaţiale, şi nu numai desenele în plan. Aceste modele spaţiale pot fi utilizate pentru crearea desenelor în plan şi ansamblurilor spaţiale (fig. 3.26).

78


SolidWorks 2001 este un sistem, care funcţionează conform principiului de prescriere a dimensiunilor. Pot fi prescrise dimensiunile şi legăturile geometrice între elemente. La schimbarea dimensiunilor se schimbă dimensiunile şi forma piesei, dar este păstrată concepţia proiectului (fig. 3.27).

Modelul spaţial SolidWorks 2001 este compus din Piese, Ansambluri şi Desene. Piese, Ansambluri şi Desene reprezintă unul şi acelaşi model în diferite documente. Orice schimbare care este introdusă în model într-un document, se răspândeşte pe alte documente care conţin acest model (fig. 3.28).

Construirea pieselor din elemente. În calitate de elemente pot fi luate forme (extrudări, tăieturi, găuri) şi operaţii (rotunjiri, teşituri, înveliş etc.), care sunt combinate pentru construirea pieselor (fig. 3.29).

Majoritatea documentelor sunt construite în baza schiţelor. Schiţa – este un profil în plan sau secţiunea transversală

Fig. 3.29. Construirea pieselor din elemente.

2. Tăiere 3. Oglindire1. Extrudere

5. Teşire 6. Tăiere4. Tăiere

Fig. 3.28. Modele spaţiale SolidWorks 2001.

PiesăPiesă

Ansamblu Desen

Fig. 3.30. Construirea documentelor în baza schiţelor.Schiţă. Schiţă, extrusă la 30 mm.


a piesei. Pentru crearea elementelor schiţele pot fi extruse, rotite, mutate după un contur etc. (fig. 3.30)

80

Fig. 3.31. Decompoziţia unui model Piesă.

Suprafaţă

Plan

Punct iniţial Muchie

Axă

Vârf

Fig. 3.32.Meniul Window.


Decompoziţia unui model Piesă (fig. 3.31).Ferestrele documentelor. În SolidWorks fiecare piesă,

ansamblu sau desen este numit document, iar fiecare document este reprezentat în fereastră separată. (Fiecare document Desen poate să conţină mai multe foi de desen).

Amplasarea ferestrelor documentelor mozaică. Pe ecran pot fi deschise simultan mai multe ferestre ale documentelor piesă, ansamblu sau desen. E posibilă, de asemenea, reprezentarea

simultană a mai multor vederi ale unui document.Pentru amplasarea ferestrelor în ordinea dorită, putem să le

mutăm ţinând apăsat pe bara de titlu şi să schimbăm mărimea lor, trăgând de colţul ferestrei. În afară de aceasta, în meniul Window (fig. 3.32) putem selecta Afişarea ferestrelor în Cascadă (opţiunea Cascade), Afişarea ferestrelor de sus în jos (opţiunea Tile Horizontally), Afişarea ferestrelor de la stânga la dreapta (opţiunea Tile Vertically) (fig. 3.33).

Fig. 3.34.Tasta Minimize.

Fig. 3.33. Amplasarea ferestrelor documentelor.

PiesaNod

Ansamblu


Minimizarea documentelor până la mărimea simbolului. Pentru organizarea ferestrei SolidWorks este posibilă minimizarea documentelor deschise până la mărimea simbolului (fig. 3.35). Se apasă pe tasta Minimize (fig. 3.34) din colţul drept de sus al ferestrei documentului. Simbolul va apărea în partea de jos a ferestrei SolidWorks. Dacă simbolul nu se vede, posibil că acesta este acoperit de alt document deschis. Se schimbă în modul corespunzător mărimile tuturor documentelor deschise. Se selectează Window, Arrange Icons (fig. 3.32), pentru a aranja simbolurile în partea de jos a ferestrei SolidWorks.

Selectăm Window, Close All (fig. 3.32) pentru a închide toate documentele deschise. Sistemul o să propună de Salvat documentele nesalvate.

82

Fig. 3.36. Mai multe vederi ale unui document.

Fig. 3.37. Separarea ferestrei în două sau patru zone.

Marcher orizontal de separare

Marcher vertical de separare


Mai multe vederi. Pot fi deschise mai multe vederi ale unui document. La alegerea obiectului pe o vedere, el este ales simultan pe toate vederile. De exemplu, la crearea rotunjirii pot fi selectate muchiile de pe suprafaţa din faţă pe o vedere şi muchiile de pe suprafaţa din spate pe altă vedere.

Pentru aceasta se selectează Window, New Window (fig. 3.32), pentru a deschide o altă vedere în fereastră nouă (fig. 3.36).

Se trag marcherele orizontale sau verticale pentru a separa fereastra în două sau patru zone. Pentru fiecare din aceste vederi este posibil, independent de alte vederi, de schimbat scara, de executat rotiri şi de prescris regimul propriu de vizualizare (fig. 3.37).

Fig. 3.38. Plane de lucru.

Plane de lucru


3.3.2 Schiţa

Pentru proiectarea pieselor în SolidWorks metodologia este relativ simplă, fiind repetitivă.

În continuare vor fi rezumate operaţiile care trebuie realizate pentru proiectarea rapidă a unei piese:

- crearea schiţei de bază;- parametrarea schiţei;- generarea volumului (funcţie);

3.3.2.1 Crearea schiţei de bază

O schiţă de bază este prima schiţă a unei piese. Ea serveşte ca suport la generarea funcţiei de bază.

Implicit, gestionarul de construcţie afişează 3 plane de lucru, care reprezintă respectiv vederea Frontală, de Sus şi din Dreapta (fig. 3.38). Acestea sunt invizibile în fereastra grafică.

Pentru crearea primei schite nu este necesar de utilizat planele de lucru, dacă acestea nu au o importanţă deosebită. Implicit o schiţă este pozitionată pe planul Frontal (Front).

La deschiderea modului Piesă, orientarea ferestrei grafice este cea a planului OXY.

Planele de lucru pot fi vizualizate acţionând iconul din gestionarul de construcţie. Clic pe butonul drept pe iconul planului şi se alege Show în meniul contextual (fig. 3.38).

După ce planele au devenit vizibile, poate fi folosită funcţia

dinamică Rotate View .

84


Schiţele sunt forme dominante ale unei piese. Acestea sunt definite prin entităţi plane (segmente, arce de cerc, curbe etc.). Schiţele vor servi ca bază pentru crearea funcţiilor (extrudare, baleiere, revoluţie etc.).

Accesul la funcţiile de creare a schitelor:- Meniu derulant: clic pe Insert / Sketch,

- Bara de scule Sketch, Sketch .La construcţia schiţei în mod piesă, toate entităţile

reprezentate cu linie întreruptă nu vor fi luate în considerare la generarea volumelor, ele servind ca suport la generarea schiţei.

Se vor explica barele de scule, care se referă la lucrul cu schiţele. La aceste bare sunt atribuite barele de scule Sketch, Sketch Relations şi Sketch Tools.

Bara de scule Sketch. Bara de scule Sketch este prezentată în figura 3.39, iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în tabelul 3.5.

Tabelul 3.5Funcţiile barei de scule Sketch

Select, Instrument de selectare -Grid, Setarea parametrilor Grid -

Sketch, Crearea schiţei noi sau editarea schiţei existente - 3D Sketch, crearea schiţelor tridimensionale -

Modify Sketch, Scalarea, Translarea şi Rotirea schiţei curente - No Solve Move, Mutarea elementelor schiţei nemodificâmd schiţa -

Dimension, Crearea cotelor -

Bara de scule Sketch Relations (legături, dependenţe în schiţe). Bara de scule Sketch Relations este prezentată în figura

Fig. 3.39.Bara de scule

Sketch.

Fig. 3.41. Configurarea Grilei.


3.40, iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în Tabelul 3.6.

Tabelul 3.6Funcţiile barei de scule Sketch Relations

Add Relation, Adăugarea restricţiilor geometrice -Display/Delete Relations, Vizionarea/Ştergerea restricţiilor - Scan Equal, Localizarea elementelor cu lungimi/raze egale -

Accesul la funcţiile de setare a parametrilor Grilei (fig. 3.41):

- Meniu derulant: clic pe Tools / Options, fereastra Document Properties, opţiunea Grid/Snap

- Bara de scule Sketch, GridSketch .Mai jos sunt descrise

opţiunile care pot fi accesate la setarea Grile (fig. 3.41).

Grid Display grid.

Activarea sau dezactivarea vizualizării reţelei Grid.

Dash. Comutator între liniile solide şi punctate ale reţelei.

Automatic scaling. Ajustarea automată a vizualizării reţelei, dacă mărim sau micşorăm scara.

Major grid spacing. Setarea numărului de linii minore ale reţelei plasate între linii majore.

Minor-lines per major. Setarea numărului de puncte de legătură (salturi) între liniile minore ale reţelei grilei.

86


Sketch Relations.


Snap Snap only when grid is displayed. Pornirea legături Snap

numai în cazul când opţiunea Display Grid este activată. Snap to points. Pornirea legăturii Snap. Dacă Snap-ul este

pornit, punctele elementelor care sunt desenate sau mutate se vor prinde (se observă un salt) de intersecţia cea mai apropiată a reţelei de linii Grilei (sau de puncte intermediare, dacă Snap points per minor este mai mare decât 1).

Snap points per minor. Setarea numărului de puncte de prindere (Snap) între liniile minore ale Grilei.

Snap to angle. Specifică că liniile desenate vor avea salt la unghi predefinit.

După toate configurările Grilei tastăm OK.

În cazul în care operatorul se află în regimul de lucru Schiţă pentru a plasa planul de lucru a schiţei paralel cu ecranul monitorului (ceia ce este asemănător cu procesul de desenare tradiţional, când proiectantul deseană pe o coală de hârtie) este de

ajuns doar să se execute clic pe funcţia Normal To de pe bara de scule Standard View (fig. 3.18). Funcţia Normal To, de asemenea, poate fi utilizată şi în cazul când este necesară plasarea oricărei din suprafeţele planare ale modelului tridimensional proiectat, paralel cu ecranul monitorului.

Bara de scule Sketch Tools (legături, dependenţe în schiţe). Bara de scule Sketch Tools este prezentată în figura 3.42, iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în Tabelul 3.7.


Tabelul 3.7Funcţiile barei de scule Sketch Tools

Line, Crearea unei linii -Centerpoint Arc, Arc de cerc: centru, început, sfârşit -

Tangent Arc, Arc de cerc tangent la linie sau arc de cerc - 3 Pt Arc, Arc de cerc după 3 puncte: început, sfârşit punct pe arc -

Circle, Crearea unui cerc - Ellipse, Crearea unei elipse -

Parabola, Crearea unei parabole - Spline, Crearea unei linii tip spline -

Polygon, Crearea unui poligon, minimum 3 laturi - Rectangle, Crearea unui dreptunghi -

Parallelogram, Crearea unui paralelogram - Point, Crearea unui punct -

Centerline, Crearea unei linii de centru (axa) - Text, Adăugarea textului în schiţă -

Convert Entities, Proiectează elementele modelului pe schiţă - Intersection Curve, Crearea curbei de intersecţie cu schiţă -

Face Curves, Extragerea curbelor din suprafeţe plane sau spaţiale - Mirror, Oglindirea elementelor selectate faţă de linia de centru -

Fillet, Racordarea colţului între două linii, arcuri sau combinaţie - Sketch Chamher, Crearea teşiturii între doua linii -

Offset Entities, Crearea conturului echidistant la o anumită cotă - Trim, Tăierea elementelor schiţei -

Extend, Extinderea segmentelor schiţei - Split Curve, Separarea elementelor schiţei -

Construction Geomentry, Translarea în geometria de construcţie - Lenear Sketch Step and Repeat, Copiere în reţea lineară -

Circular Sketch Step and Repeat, Copiere în reţea circulară -

88

Fig. 3.42.Bara de sculeSketch Tools.

Fig. 3.43. FuncţiaAdd Geometric Relations.


3.3.2.2 Parametrarea schiţei

Filosofia unui modelor 3D solid variaţional, cum este şi SolidWorks, permite desenarea schiţelor cu mâna liberă. Forma dorită a piesei va fi obţinută prin parametrare.

Parametrarea SolidWorks este o parametrare variaţională, care admite modele supuse restricţiilor. Deci nu suntem obligaţi să cotăm modelul în întregime.

Parametrarea unei schiţe permite poziţionarea a două tipuri de restricţii:

restricţii geometrice , restricţii dimensionale.

Accesul la funcţia de creare a restricţiilor geometrice:- Meniu derulant: clic pe Tools / Relations / Add,

- Bara de scule Sketch Relations, Add Relation .

Ca rezultat, în zona de lucru va apărea fereastra prezentată în figura 3.43.

În SolidWorks se dispune de şaisprezece restricţii geometrice care permit poziţionarea următoarelor restricţii geometrice: orizontalitate, colinearitate, perpendicularitate, tangenţă, punct mediu, coincidenţă, simetrie, coincidenţă cu geometria ce străbate schiţa, verticalitate, coincidenţa simultană a razelor şi centrelor cercurilor sau arcurilor de cerc, paralelism, concentricitate,

Liniile selectate În urma aplicării orizontalităţii liniile devin orizontale

Liniile selectate

În urma aplicării orizontalităţii punctele devin plasate pe orizontală

Până la După

Până la După


intersecţie, egalitatea razelor sau a lungimilor, fixare, contopirea a două puncte în unu.

În continuare, succint vor fi explicate aplicarea restricţiilor geometrice enumerate mai sus (referinţă la fig. 3.43).

Restricţia aplicatăEntităţi geometrice

selectateRezultatul aplicării

restricţiei

Horizontal(orizontalitate)

Una sau mai multe linii, sau două ori mai multe puncte

Liniile devin orizontale. Punctele sunt aliniate pe orizontală

90

Liniile selectate

Până la După

În urma aplicării colinearităţii liniile devin plasate pe o linie infinită comună

Liniile selectate

Până la După

În urma aplicării perpendicularităţii liniile devin reciproc perpendiculare




restricţiei

Collinear(colinearitate)

Una sau mai multe linii

Liniile devin plasate pe o linie infinită comună



restricţiei

Perpendicular(perpendicularitate)

Două liniiDouă linii devin reciproc perpendiculare

Arcul şi linia selectate

Până la După

În urma aplicării tangenţei entităţile selectate devin tangente

Punctul şi linia selectate

Până la După

În urma aplicării restricţiei punctul este legat de punctul mediu al liniei




restricţiei

Tangent(tangenţă)

Un arc, elipsă sau splain şi o linie sau arc

Două entităţi devin tangente



restricţiei

Midpoint(punct mediu)

Un punct şi o liniePunctul rămâne legat de punctul mediu al liniei

92

Punctul şi linia selectate

Până la După

În urma aplicării restricţiei punctul rămâne plasat pe direcţia liniei

Linia de centru şi două puncte selectate

Până la După

În urma aplicării restricţiei punctele rămân echidistante faţă de linia de centru




restricţiei

Coincident(coincidenţă)

Un punct şi o linie, arc sau elipsă

Punctul rămâne plasat pe linie, arc sau elipsă



restricţiei

Symmetric(simetrie)

O linie de centru şi două puncte, linii, arcuri sau elipse

Entităţile rămân echidistante faţă de linia de centru, pe o linie perpendiculară pe linia de centru

Linia de centru şi două Puncte selectate

Până la După

În urma aplicării restricţiei punctele şi liniile rămân echidistante faţă de linia de centru

Punctul şi muchia selectate

Până la După

În urma aplicării restricţiei punctul coincide cu intersecţia muchiei cu schiţa curentă

Planul schiţei Planul schiţei




restricţiei

Pierce(coincidenţă cu geometria ce

străbate schiţa)

Punct de pe schiţă şi axa, muchia, linia sau splain

Punctului schiţat i se atribuie restricţia de coincidenţă cu intersecţia axei, muchiei sau curbei cu planul schiţei curente

94

Linia selectatăÎn urma aplicării verticalităţii linia devine verticală

Până la După

Două arcuri selectate

În urma aplicării restricţiei cercurile au aceeaşi rază şi aceleaşi puncte de centru

Până la După




restricţiei

Vertical(verticalitate)

Una sau mai multe linii, sau două sau mai multe puncte

Liniile devin verticale. Punctele sunt aliniate pe verticală



restricţieiCoradial

(coincidenţa simultană a razelor şi centrelor arcurilor)

Două sau mai multe arcuri

Entităţile au aceeaşi rază şi aceleaşi puncte de centru

Două Linii selectateÎn urma aplicării restricţiei liniile sunt reciproc paralele

Până la După

Două arcuri selectateÎn urma aplicării restricţiei arcurile au acelaşi punct de centru

Până la După




restricţieiParallel

(paralelism)Două sau mai multe linii

Entităţile sunt reciproc paralele



restricţieiConcentric

(concentricitate)Două sau mai multe arcuri ori punct şi arc.

Arcurile au acelaşi punct de centru

96

Două Linii şi un punct selectateÎn urma aplicării restricţiei punctul rămâne la intersecţia liniilor

Până la După

Două arcuri selectateÎn urma aplicării restricţiei razele arcurilor rămân egale

Până la După




restricţiei

Intersection(intersecţie)

Două linii (linie şi arc, linie şi elipsă, muchie şi linie, două arcuri, etc.) şi un punct

Punctul rămâne la intersecţia liniilor



restricţieiEqual

(egalitatea razelor sau lungimilor)

Două sau mai multe linii, sau două sau mai multe arcuri

Lungimile liniilor sau razele arcurilor rămân egale

Două extremităţi selectate În urma aplicării restricţiei două puncte sunt contopite într-un singur punct

Până la După




restricţiei

Fix(fixare)

Orice entitate

Mărimile entităţilor şi poziţia sunt fixe. Totuşi punctul extrem al liniei fixe este liber pentru deplasare de-a lungul liniei. De asemenea, punctul extrem al arcului sau segmentului de elipsă este liber pentru deplasare de-a lungul cercului sau elipsei depline.



restricţieiMerge points

(contopirea a două puncte în unu)

Două puncte, sau doua extremităţi.

Două puncte sunt contopite într-un singur punct.

98

Fig. 3.44. Funcţia de creare a restricţiilor dimensionale, accesarea meniului derulant.


Accesul la funcţia de creare a restricţiilor dimensionale:- Meniu derulant: clic pe Tools / Dimensions / opţiuni,

- Bara de scule Sketch , Dimension .

Accesând funcţia de creare a restricţiilor dimensionale din meniul derulant din start putem selecta opţiunea de cotare dorită. Selectând Parallel, creăm restricţii dimensionale de orice gen. Selectând, respectiv, Horizontal sau Vertical, plasăm cote (restricţii) orizontale sau verticale (fig. 3.44)

Tastăm pe entitatea dorită dimensiona, după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Dacă nu ne-am decis ce tip de


dimensionare dorim sa fie aplicat, deplasăm cursorul în preajma entităţii selectate şi observăm vizualizarea preventivă a dimensionării.

Dacă mutaţi cursorul, dimensiunea v-a sări în poziţia de orientare cea mai avantajoasă. Dacă vizualizarea preventivă indică tipul şi poziţia dorită, putem tasta butonul drept al şoricelului pentru fixarea tipului de dimensionare. Apoi plasăm dimensiunea în locul potrivit şi tastăm butonul stâng al şoricelului.

Pentru dimensionarea ...

Clic pe ... Notă

Lungimei liniei sau muchiei

Linie

100


Clic pe ... Notă

Unghiului între două linii

Două linii, sau o linie şi o muchie a modelului

Plasarea dimensiunii după direcţia unghiului este decisă



Clic pe ... Notă

Distanţei între două linii

Două linii paralele sau o linie şi o muchie paralelă a modelului


Clic pe ... Notă

Distanţei perpendiculare de la punct până la

linie

Punct şi o linie sau o muchie a modelului


Clic pe ... Notă

Distanţei între două puncte

Două puncteUnul din puncte poate un vârf a modelului


a) b) c)

102


Clic pe ... Notă

Raza unui arc de cerc

Arc


Clic pe ... Notă

Lungimii arcului de cerc

Arc, apoi pe capete


Clic pe ... Notă

Diametrul circumferinţei

Circumferinţă

Vizualizare liniară sau diametrală, în dependenţă de amplasare


Prin plasarea dimensiunii sub unghi, dimensiunea va fi reprezentată în formă de diametru – varianta a).

Prin plasarea dimensiunii vertical sau orizontal, dimensiunea va fi reprezentată liniar – varianta b). Pentru modificarea unghiul amplasării dimensiunii liniare, selectăm dimensiunea, apoi deplasăm marcherul plasat deasupra textului cotei – varianta c). Pasul deplasării unghiulare este de 15 grade.

Pentru a schimba vizualizarea dimensiunii din lineară în diametrală, facem clic drept al şoricelului pe dimensiune, selectăm Properties, scoatem marcarea boxei Display as linear dimension. Pentru a schimba vizualizarea dimensiunii din diametrală în lineară – marcă boxa Display as linear dimension. Dacă scoatem marcarea boxei Display as linear dimension şi Diemeter dimension – dimensiunea va fi reprezentată sub forma de rază.

Implicit distanţa va fi măsurată de la centrul circumferinţei sau arcului. Pentru a modifica poziţia dimensiunii pentru cotarea distanţei dintre circumferinţă sau arc cu altă entitate facem clic drept al şoricelului pe dimensiune, selectăm Properties. Selectăm poziţionarea dorită pentru prima (First arc condition) sau a doua (Second arc condition) entitate de tip cerc sau arc sau pentru ambele entităţi (fig. 3.45).


Clic pe ... Notă

Distanţa în caz când una sau

două entităţi sunt circumferinţe sau

arc de cerc

Circumferinţă/Arc şi altă entitate (linie, muchie, punct, cerc, arc etc.)

Implicit distanţa va fi măsurată de la centrul circumferinţei sau arcului.

Center

Max

Min


Fig. 3.45. Modificarea poziţiei dimensiunii pentru cotarea distanţei dintre circumferinţă sau arc cu altă entitate.

În exemplu prezentat condiţia First arc condition este setată Center, condiţia Second arc condition este setată după cum este prezentat.

Poziţia cotei, setările Center, Max sau Min, deasemenea pot fi setate şi prin simpla deplasare a liniei de cotare în poziţia dorită. Pentru asta ţinem apăsat pe capătul cotei care este trasă de la entitatea dorită şi tragem în direcţia dorită.

Deasemenea poziţia cotei razei unui arc de cerc prin tragerea cotei poate fi mutată de la poziţia exterioară la cea interioară.

104


La finele acestui paragraf, ce priveşte prescrierea a celor două tipuri de restricţii, trebuie de menţionat posibilitatea selectării punctului mediu a unui segment de linie. Acest lucru este avantajos atât în vederea fixării unor restricţii geometrice cât şi celor dimensionale. De exemplu avem necesitatea de a aplica o restricţie geometrică de plasare pe o orizontală a punctului de centru ale unui segment de linie, punctului de origine şi punctului de centru ale unei circumferinţe (fig. 3.46). Pentru a realiza acest lucru facem clic drept al şoricelului pe segmentul de linie şi din meniul contextual apărut selectăm opţiunea Select Midpoint (fig. 3.46, a), apoi ţinând apăsată tasta Ctrl de pe tastieră selectăm punctul de origine şi centrul circumferinţei. Activăm funcţie Add Geometric Relations (fig. 3.46, b), selectăm opţiunea Horizontal, tastăm Apply apoi Close. Ca rezultat entităţile dorite se vor plasa pe o orizontală (fig. 3.46, c). După aceiaşi ideologie se prescriu restricţii dimensionale selectând şi punctul mediu al segmentului.

b.Simbolul Gestionarului de Construcţie

c.Simbolul Gestionarului de Construcţie


Fig. 3.46. Atribuirea restricţiei geometrice selectând şi punctul mediu al unui segment.

3.3.2.3 Generarea volumului (funcţiei)

SolidWorks permite crearea de volume de tip :- Extrudare unei schite (adăugare şi înlăturare de material);- Revoluţia unei schite (adăugare şi înlăturare de material);- Baleierea unei schite (adăugare şi înlăturare de material);- Netezirea unei schite (adăugare şi înlăturare de material);- Racordări;- Teşituri;- Carcase;- Forme de extragere;- Nervuri;- Găuri.

Funcţii de construcţie ca: Crearea unei schiţe, unei axe sau a unui punct de referinţă, crearea unui plan de construcţie, duplicarea, sunt şi ele importante pentru obtinerea pieselor.

106


Accesul la funcţiile Solid poate fi făcut numai în mod Piesă sau Asamblare:- Din meniul derulant: clic pe Insert,- Prin intermediul panoului de iconuri Features.

Cu SolidWorks, piesele sunt create pornind de la schiţe plane şi funcţii (extrudare, revoluţie, teşituri, racordări,...).

O schiţă de bază va genera o funcţie de bază (extrudare, revoluţie, baleiere, ...), căreia-i vor fi adăugate mai apoi funcţii de construcţie (adăugare sau înlăturare de material, teşituri, găuri, ...) pentru a obţine piesa finală.

O schiţă:- trebuie sa fie plană;- trebuie sa fie închisă (în afara cazurilor particulare de netezire

şi de baleiere);- trebuie sa fie desenată cu linii groase;- ne trebuie sa conţină entităţi secante;- ne trebuie sa conţină entităţi suprapuse;- poate fi constituita din mai multe contururi închise, cu

condiţia de a nu conţine entităţi secante.În cazul în care una din aceste condiţii nu este

respectată, funcţia nu poate fi creată. Schiţa este salvată în gestionarul de construcţie.

Schiţa de bază


Funcţie de bază (adăugare de material prin extrudare)

Funcţii de construcţie (înlăturare de material prin extrudare, racorduri, găuri, ...)

Bara de scule Features. Bara de scule Features este prezentată în figura 3.47, iar funcţiile butoanelor de pe această bară de scule sunt prezentate în tabelul 3.8.

108


Tabelul 3.8Funcţiile barei de scule Features

- Extruded Boss/Base, Adăugare de material prin extrudare - Revolved Boss/Base, Adăugare de material prin revoluţie - Extruded Cut, Înlăturare de material prin extrudare - Revolved Cut, Înlăturare de material prin revoluţie

- Sweep, Adăugare de material prin baleiere1

- Loft, Adăugare de material prin netezire2

- Fillet, Crearea unei racordări

- Chamfer, Crearea unei teşituri

- Rib, Crearea unei nervuri

- Scale, Scalarea în întregime a piesei

- Shell, Crearea unei carcase de grosime constantă

- Draft, Forma de extragere pe una sau mai multe feţe cu un unghi - Simple Hole, Găurire pe faţa curentă cu o rază dată

- Hole Wizard, Găurire pe faţa curentă, configurarea, filet cosmetic

- Dome, Crearea unei calote pe o suprafaţă

- Shape, Crearea unei forme pe o suprafaţă

- Rip, Inserarea unei tăieturi în modelul Sheet Metal

- Move/Size Features, Mutarea, rotirea şi redimensionarea funcţiilor

- Suppress, Suprimarea funcţiilor sau componentelor selectate

- Unsuppress, Desuprimarea funcţiilor sau componentelor selectate

- Unsuppress with Dependents, Desuprimare, şi dependentelor

- Linear Pattern, Copierea funcţiilor în reţea lineară

- Circular Pattern, Copierea funcţiilor în reţea circulară

- Mirror Feature, Oglindirea componentelor faţă de un plan, suprafaţă

Volume prin extrudare

1 Înlăturare de material prin baleiere poate fi aplicată accesând meniul derulant Insert / Cut / Sweep

2 Înlăturare de material prin netezire poate fi aplicată accesând meniul derulant Insert / Cut / Loft


Features.


Pentru a crea volume prin extrudare, facem clic pe iconul Adăugare (Extruded Boss) (sau Înlăturare (Extruded Cut)) de material prin extrudare. Validăm cu butonul stâng al şoricelului pe schiţa din gestionarul de construcţie sau clic pe o entitate a schiţei din zona de lucru.

Adăugare de material prin extrudarea unei schite .Cadru de dialog asociat:

Lungime (Blind) : Lungime de extrudare.Prin tot (Through All): Extrudare prin tot modelul

creat (poate fi aplicată după crearea funcţiei de bază).Până la vârf (Up to Vertex): Extrudare până la o muchie sau vârf al modelului.Până la suprafaţă (Up To Surface: Extrudare până la suprafaţa indicată.

Până la cota indicată faţă de o suprafaţă dorită (Offset From Surface): Extrudare până la cota indicată faţă de o suprafaţă indicată.Din mijloc (Mid Plane): Extrudare de fiecare parte a schiţei de la jumătatea lungimii.

Inversează normala : Extrudare în sensul invers normalei feţei sau planului de construcţie.

Forma de extragere : Crearea de extrudare cu un unghi de extragere.

110


Înlăturare de material prin extrudare .Cadru de dialog asociat:

Lungime (Blind) : Lungime de extrudare.Prin tot (Through All): Extrudare prin tot modelul

creat.Până la vârf (Up to Vertex): Extrudare

până la o muchie sau vârf al modelului.Până la suprafaţă (Up To Surface: Extrudare până la suprafaţa indicată.Până la cota indicată faţă de o suprafaţă dorită

(Offset From Surface): Extrudare până la cota indicată faţă de o suprafaţă indicată.Din mijloc (Mid Plane): Extrudare de fiecare parte a schiţei de la jumătatea lungimii.

Inversează normala : Extrudare în sensul invers normalei feţei sau planului de construcţie.Inversarea părţii pentru tăiere (Flip side to cut)

: Inversarea faţă de profilul corpului generat de schiţa pentru partea tăiată.

Forma de extragere : Crearea de extrudare cu un unghi de extragere.

Volume prin revoluţie


Pentru a crea volume prin revoluţie, în caz dacă schiţa conţine o singură axă de rotaţie facem clic pe iconul Adăugare (Revolved Boss) (sau Înlăturare (Revolved Cut)) de material prin revoluţie. Validăm cu butonul stâng al şoricelului pe schiţa din gestionarul de construcţie sau clic pe o entitate a schiţei din zona de lucru.

În caz când schiţa conţine mei multe linii de construcţie, care pot fi utilizate ca axă de rotaţie, mai întâi, aflându-ne în regim de lucru Schiţă marcăm linia de construcţie dorită să fie utilizată în calitate de axă de rotaţie şi apoi facem clic pe iconul Adăugare (sau Înlăturare) de material.

Adăugare de material prin revoluţia unei schiţe în jurul unei

axe .Cadru de dialog asociat :

Unghi (One-Direction) : Unghi de revoluţie.Din mijloc (Mid-Plane): Extrudare de fiecare parte

a schiţei de la jumătatea unghiului.Două direcţii (Two-Direction):

Extrudare cu prescrierea unghiului pentru fiecare direcţie.

Inversează normala : Extrudare în sensul invers

normalei feţei sau planului de construcţie.

112


Înlăturare de material prin revoluţie .Cadru de dialog asociat :

Unghi (One-Direction) : Unghi de revoluţie.Din mijloc (Mid-Plane): Extrudare de fiecare parte

a schiţei de la jumătatea unghiului.Două direcţii (Two-Direction):

Extrudare cu prescrierea unghiului pentru fiecare direcţie.

Inversează normala : Extrudare în sensul invers

normalei feţei sau planului de construcţie.

Este posibilă efectuarea unei adăugări de material prin revoluţie pornind de la mai multe schiţe: în acest caz, schiţele exterioare corespund unei adăugări de material şi schiţele interioare la o înlăturare.

Toate revoluţiile vor avea acelaşi unghi.

Schiţa 1 (Profil)

Plan 1Schiţa 2 (Calea)

Plan 2


Volume prin baleiere

Funcţiile „Adăugare sau Înlăturare de material prin baleierea unui contur (Sweep sau Sweep Cut)” necesită crearea în prealabil a două schiţe.

Ele permit crearea de volume prin deplasarea unui profil plan închis în lungul unui profil plan deschis sau închis.

Observaţie : schiţele trebuie sa fie convenabil poziţionate.

Adăugare de material prin baleiere .Adăugare de material prin baleierea unei schiţe 1 de a

lungul unei schiţe 2. Schiţa 1 este plană închisă, schiţa 2 este plană închisă:

114


Înlăturare de material prin baleiere.Metodologia înlăturării de material prin baleiere ale unei

schiţe 1 în lungul unei schiţe 2 este aceeaşi ca pentru adăugare de material prin baleiere. Înlăturare de material prin baleiere poate fi aplicată accesând meniul derulant Insert / Cut / Sweep.

Volume prin netezire

Funcţiile „Adăugare sau Înlăturare de la material prin netezire (Loft sau Loft Cut)” necesita crearea în prealabil a cel puţin 2 schiţe care vor fi poziţionate în plane paralele sau plasate sub unghi. Una din condiţii este ca componentele corpului creat sa nu se intersecteze reciproc.

Mai jos este prezentat cadrul de dialog asociat creării modelului prin adăugare de material prin netezire cu reprezentarea planurilor pe care sunt create schiţele profilelor.

De asemenea este prezentat modelul creat în urma operaţiei de adăugare de material prin netezire.


116


Racordări

Racordări pe o muchie sau un ansamblu de muchii

(modurile de selectare sunt posibile) (Fillet).Cadru de dialog asociat:

Raza : Raza de racordare.

Continuitate de

tangenta : Selectarea muchiilor unei fete având o continuitate de tangenta.

Pentru crearea racordărilor în zona de

selectare pot fi marcate atât muchiile cât şi feţe ale modelului. Selectând faţa toate muchiile feţei for fi racordate.


Teşituri

Teşituri pe o muchie sau un ansamblu de muchii (modurile

de selectare sunt posibile) (Chamfer).Cadru de dialog asociat :

O teşitura poate fi definită prin o distanţă şi un unghi, prin două distanţe sau în caz de selectare a vârfului prin trei distanţe.

Distanţe D1, D2, D3

: Lungimile teşiturii.

Unghi : Unghiul teşiturii.

Dacă D1 este diferit de D2 sau daca unghiul este

118


diferit de 45°, este necesar de definit faţa de construcţie în mod

convenabil .

Crearea teşiturii Crearea teşiturii Crearea teşituriidupă distanţă şi unghi după două distanţe după trei distanţe

Carcasa

Crearea unei carcase de grosime constantă (Shell).Cadru de dialog asociat:


Crearea unei carcase de grosime constanta.

Grosime : Grosimea carcasei.

Pentru ca carcasa sa fie deschisa,

în zona selectăm faţa (feţele) dorite înlăturate.

Forma de extragere

120


Forma de extragere pe una o sau mai multe fete, cu un

unghi dat (Draft).

Piesa de plecare Unghi pozitiv Unghi negativ

Cadru de dialog asociat :

Faţa de construcţie


Unghi (Draft Angle): Unghi de extragere.Fata de construcţie (Neutral Plane): Plan faţă de care este

determinat unghiul de extragere.

Inversează normala : schimbarea direcţiei unghiului (unghi pozitiv sau negativ).

Feţe supuse extragerii (Faces to Draft) : în această zonă sunt selectate feţele supuse extragerii.

Nervura


Grosimea : fixarea grosimii nervurii create.

Din partea stânga a schiţei : Crearea nervurii din partea stânga a schiţei.

122


Din mijloc : Crearea nervurii de fiecare parte a schiţei , cu jumătatea lărgimii.

Din partea dreapta a schiţei : Crearea nervurii din partea dreapta a schiţei.

Inversare sens : Inversarea sensului de creare a nervurii.

Crearea nervurii paralel cu schiţa .

Crearea nervurii normal la schiţa .

Forma de extragere : Crearea nervurii cu un unghi de extragere.

Crearea nervurii cu rubrica Crearea nervurii cu rubrica„Inversare sens” ne marcată „Inversare sens” marcată

Copiere în reţea lineară



Această funcţie copiază în reţea lineară funcţia sau funcţiile selectate, cu copierea eventuală a dependenţelor.

Inversează normala : copierea în sens opus pentru direcţia indicată.

Spaţiu : spaţiu între copii.

Număr : Număr de copii.Punctele nominalizate se indică pentru ambele direcţii.Direcţiile 1 şi 2 pot fi fie muchii, fie axe de referinţă.

124


Copiere în reţea circulară

Această funcţie copiază în reţea circulară funcţia sau funcţiile selectate, cu copierea eventuala a dependenţelor.



Inversează normala : copierea în sens opus

Spaţiu unghiular : spaţiu între copii (unghiular).

Număr : Număr de copii (unghiular).

Spaţiu egal : fixarea spaţiului unghiular egal între copii (în limitele unghiului fixat)

Axa poate fi fie o muchie, fie o axa de referinţă.

126


Aici se încheie descrierea generală a sistemului de modelare CAD SolidWorks 2001, iniţierea unei sesiuni de lucru în SolidWorks 2001 şi lucrul în mod de proiectare Piesă. Lucrul cu celelalte module, şi cu modulele Partenerilor SolidWorks mai detaliat vor fi descrise în ediţiile următoare ale manualului din faţă.

solidworks bazele.docx

Documents

Transcript of solidworks bazele.docx