Dupa etapa Incubatorul, rasadurile, scapate de gerul si zapezile grele din perioada 20 ianuarie - 20 februarie, sunt transportate la solarul aflat la 55 de km de Bucuresti.

1. Descrierea constructiva:

Solarul de rasaduri are dimensiuni de 6 X 10 m. In stanga si in dreapta culoarului de acces se afla 4, respectiv 5 mese dublu etajate despartite de culoare laterale. Imediat in stanga este un spatiu de depozitare turba, ghivece, etc, iar masa dubla care trebuia sa fie in acel loc, conform proiectului initial, a fost scoasa in curte si asezata sub un nuc. Pe ea se lucreaza cand este prea cald in solar.

2. Mesele + tavile.

Fiecare masa este formata dintr-un cadru construit din tabla zincata de 1.5 mm indoita sub forma de U, are un etaj inferior situat la 45 cm si unul superior la 100 cm inaltime de la sol.

Picioarele meselor sunt asezate pe cate o dala mica sub care se mai pune, dupa nevoie, cate un rest de placa OSB sau o tabla subtire cu rolul de a impiedica afundarea picioarelor si a regla fin inaltimea. Este necesar sa mentinem o panta mica spre un anumit colt al mesei despre care vom vorbi ulterior.

Fiecare etaj gazduieste o tava cu pereti din OSB 3 de 15 mm, fundul avand exact suprafata unei placi intregi (1.25 X 2.5 m), iar marginile fiind de 15 cm inaltime. Pe fundul tavii superioare a fost pus polistiren extrudat de 2 cm, o folie de polietilena (de solar) + un strat de nisip de 4 cm + o plasa de gard de care a fost prins cu soricei de plastic un cablu electric de incalzire (lungime desfasurata 14 m; 20 W / ml; s-a montat serpuit astfel incat suprafata tavii sa fie incalzita uniform, incalzire de subzistenta determinata de capacitatea scazuta a instalatiei electrice si numarul de mese; nivelul optim consuma dublu)  + nisip 2 cm + folie de iaz de 0.8 mm care se rasfrange putin peste marginile tavii.

Tavile de la etajele inferioare nu au incalzire si pot gazdui plante care nu au nevoie de multa lumina.

Peste mesele superioare se afla un cadru format din tevi de plastic de diametru 20 mm (din cele flexibile, folosite la instalatiile electrice) asezate in diagonala si legate la 60 de cm deasupra mijlocului tavii. In noptile reci, peste acest cadru se ruleza noaptea o folie agril de 23 mm pusa in doua, folie care atarna pana sub tavile de jos, acoperind complet ambele tavi. Dimineata, mai ales in zilele insorite, agrilul se trage expunand tavile la lumina si caldura soarelui.

Suprafata unei tavi este de circa 3 mp, putand acomoda: 16 tavite de 28 de alveole … pana la  20 tavite de 200 de alveole, dar si 600 pahare patrate de 7 cm

(lipite unele de altele), sau 300 de pahare spatiate la 10 cm ori 72 de ghivece rotunde de 10 - 12 - 15 cm spatiate la 20 cm; flexibilitatea este maxima.

Suprafata totala solar = 60 mp. Suprafata totala de cultivare = 52 mp.

3. Rezervoarele.

Sub mesele situate la mijlocul solarului au fost construite (din OSB 3 de 15 mm) 2 rezervoare de 2.2 m X 1.25 m si 0.3 m inaltime, fara capac, in interiorul carora se afla o folie de iaz rasfranta peste marginile superioare ale bazinelor.

Practic, rezervoarle sunt ca niste tavi de OSB cu marginile mai inalte, construite astfel incat sa incapa perfect sub masa. Exista si o teava ingropata sub culoarul din mijloc al solarului care face legatura hidraulica intre bazine, astfel incat daca alimentam rezervorul din stanga apa ajunge rapid la acelasi nivel si in bazinul din dreapta. Fiecare rezervor poate cuprinde un volum de apa de aproape 700 de litri.

Tavile de cultivare situate exact deasupra rezervoarelor sunt putin mai scurte (1.9 x 1.25 m) pentru a permite accesul la pompele din rezervor.

4. Instalatia de subirigare.

In fiecare rezervor exista o pompa submersibila pentru ape murdare (270 lei, Gardena).

Cand este nevoie de irigarea rasadurilor, se ridica manual plutitorul pompei (acesta sta priponit undeva deasupra bazinului), iar aceasta porneste si impinge apa printr-o niste tevi de apa (PEHD D. 32) montate intr-o panta usor crescatoare catre capetele de sus, respectiv jos, ale fiecarui rand de mese. Din aceste tevi pleaca printr-un robinet de plastic, furtunuri flexibile (de 1”) catre fiecare tava.

Tavile au practicate cate o gaura in care se monteaza un niplu de plastic (dintre cele folosite la rezervoare) prin care apa inunda tava de jos in sus (folia de iaz din fiecare tava "tine" apa). Langa aceasta gaura de admisie se afla o alta gaura (tot de 1”), numita de preaplin, prin care apa din tava, atunci cand atinge un nivel stabilit de noi (in gaura din tava se monteaza, in sus, o bucata de furtun de cativa centimetri, cu lungime variabila), se poate scurge catre rezervorul central prin intermediul unor tevi PVC montate in panta descendenta. Cele doua gauri din tava sunt amplasate la 20 cm una de alta, intr-un colt al tavii situat la nivelul cel mai de jos al fiecarei tavi (inaltimea se regleaza din distantierii montati sub fiecare picior al meselor).

Diferenta dintre coltul cel mai inalt si cel mai de jos al mesei nu trebuie sa depaseasca 2 cm (panta de 1%), astfel incat baza tavitelor / ghivecelor din

oricare colt al tavii sa beneficieze de cativa centrimetri de apa, fara ca aceasta sa depaseasca marginea superioara a vreunei tavit aflate in zona mai joasa a tavii.

5. Functionarea instalatiei.

Operatorul uman (tanti Marcela, vecina Ninja, care nu se vede, nu se aude cand intra si iese din solar, e perceptibil doar un vag bazait de pompa submersibila) inspecteaza rapid mesele, stabilind care are nevoie de apa si care nu. In urmatorul minut inchide si deschide robinetii corespondenti, ridica plutitoarele pompelor si...pleaca sa ude gradina. Peste 20 - 25 de minute se intoarce si coboara plutitoarele pompelor.

Ce s-a intamplat intre timp ?

Apa din bazin este trimisa din bazin catre fiecare tava care incepe sa se inunde pana in coltul cel mai de sus al ei. Cand se atinge nivelul prestabilit, apa se scurge inapoi spre bazin, prin conducta de preaplin, catre rezervor - apa nu poate depasi nivelul tavii - fiind retrimisa de pompa catre tavi. Timp de 15 minute apa se afla in tavi la un nivel de 2 - 4 cm (in medie 3 cm) fiecare rasad / ghiveci avand timp sa isi traga apa prin gaurile din fundul alveolei / vasului - fenomenul de subirigare -  frunzele ramanand perfect uscate. Dupa ce pompa este oprita, toata apa care a fost impinsa prin conductele de admisie in tavi, se intoarce prin aceleasi conducte, gravitational, in rezervorul central.

Imaginati-va cada voastra din baie umpluta prin gaura de scurgere si nu de la robinet.

Volumul final de apa din rezervor = Volumul de apa initial - Volumul de apa absorbit de plante. Se completeaza cu apa din put.

6. Discutii si socoteli.

Daca toate cele 18 tavi ar fi pline cu tavite de 200 de alveole (suprafata de cultivare: 52 mp), ele ar putea cuprinde: 16 X 20 tavite + 2 X 14 tavite = 348 tavite X 200 alveole = 70,000 rasaduri. Acestea ar putea fi udate cu un efort uman minim sau cu niciun efort daca sistemul ar fi prevazut cu electrovalve (in loc de robineti actionati manual) si senzori de umiditate introdusi in alveole / ghivece.

Exact asa gandisem initial sistemul; pur si simplu nu gasisem operatorul uman - vecina abila si responsabila, care sa si stea destul de mult pe acasa si cu care sa ne intelegem.

In practica, nu toate mesele sunt pline, sau nu au tavite / ghivece de acelasi tip, nu toate tevile se scurg constant, etc. Atunci, lucrurile se desfasoara asa: vecina

umple o masa si apoi inchide robinetul pana toate tavitele au tras apa (se observa cu ochiul liber cum se uda suprafata alveolei - turba absoarbe apa aproape ca un burete), apoi deschide robinetul (dupa oprirea pompei). Chiar si asa poate sa ude foarte bine, mult mai bine (cu apa suficienta si uniform) decat cu furtunul, un numar mare de rasaduri, cu un efort mic.

Prin subirigare, unele tavi sau ghivece, mai ales cele care gazduiesc plantute foarte mici ori cele de-abia repicate, absorb mai multa apa decat au ele nevoie, datorita efectului hidrofil (de burete) al turbei. Astfel, este nevoie de un ventilator in solar care sa zvante suprafata alveolelor / ghivecelor astfel incat sa impiedice dezvoltarea muschiului verde (care apare si datorita luminii) ori a miceliilor de ciupercute nepoftite.