Sociologie - Subiectul I - Variante 001-100

www.examendebacalaureat.blogspot.com

Variante

001-100

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008 Probă scrisă la Sociologie

Proba E

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Varianta 1 Subiectul I (30 puncte) A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Sectorul ONG are formă de proprietate privată, dar scopurile urmărite sunt publice. 2. Organizaţiile publice au aceeaşi autonomie ca şi cele private. 3. Familia nucleară presupune existenţa altor rude din diverse generaţii. 4. Definiţia religiei, acceptată de către sociologie, se referă la practici şi credinţe legate

de profan. 5. Birocraţiile sunt organizaţii de mari dimensiuni, având o structură ierarhică şi o bună

definire a sarcinilor asociate fiecărui rol. 6. Controlul social negativ se bazează pe temerile individului că va fi sancţionat în cazul

nerespectării sau încălcării normelor şi regulilor sociale. 7. Prelucrarea informaţiilor înseamnă testarea instrumentelor.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte

B. Precizaţi două consecinţe ale celibatului în plan social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia controlul social informal, fiind rezultatul socializării primare şi secundare, asigură conformitatea comportamentelor individuale şi colective cu normativitatea socială. 4 puncte



Proba E


1. Caracteristica principală a unei organizaţii o reprezintă coordonarea eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun.

2. Familia conjugală este constituită prin alegerea partenerului şi are ca fundament căsătoria.

3. Recoltarea informaţiilor înseamnă studierea literaturii de specialitate pentru a identifica toate concluziile la care s-a ajuns în respectiva problemă de investigat.

4. Operaţionalizarea conceptelor se referă la operaţia de stabilire a dimensiunilor, variabilelor şi indicatorilor empirici.

5. Ordinea socială este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru stabilitatea şi funcţionabilitatea societăţii.

6. Orice sancţiune implică o pedeapsă, scopul fiind doar unul coercitiv. 7. Sistemul social cuprinde normele şi valorile politice.


B. Precizati două consecinţe pe care mobilitatea resurselor umane le aduce în prim-plan în cadrul unei organizaţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia normele sociale derivă din valorile societăţii. 4 puncte



Proba E


1. Organizaţiile pot avea ca membri nu numai indivizi, ci şi alte organizaţii. 2. Familia este unicul grup social caracterizat prin determinări naturale şi biologice, în

care legăturile de dragoste şi consagvinitate capătă o importanţă primordială. 3. Variabilele sociale măsoară fenomenele sociale care nu au o expresie cantitativă

explicită. 4. Volumul eşantionului nu influenţează în mod direct reprezentativitatea acestuia. 5. Legile sociale nu se confundă cu legile juridice, legi scrise, care reglementează nişte

raporturi sociale. 6. Normele sociale se referă la idei, aspiraţii ale societăţii care se manifestă diferit în

cultura popoarelor. 7. Căutarea formală a unui loc de muncă este spontană, lipsită de regularitate şi de un

cadru oficial de manifestare.


B. Precizaţi două consecinţe ale controlului social pozitiv. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia între cele două subsisteme ale sistemului social, sistemul de învăţământ şi sistemul economic, se manifestă o relativă autonomie. 4 puncte



Proba E


1. Religia formează baza coeziunii şi solidarităţii sociale într-un grup. 2. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă în care individul îşi aduce propria

contribuţie. 3. Etalonul trebuie să îndeplinească două condiţii: să corespundă naturii domeniului

cercetat şi să fie în acord cu obiectivul urmărit la un moment dat în cadrul cercetării. 4. Ipoteza de cercetare presupune un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă, care urmează

să devină adevărată sau falsă în urma cercetării. 5. În funcţie de instituţiile care realizează controlul social, acesta poate fi organizat sau

neorganizat. 6. Devianţa exclude conformitatea faţă de normele unui anumit grup sau subcultură. 7. Sistemul de învăţământ, ca proces social, nu este influenţat de evoluţia sistemului

economic.


B. Precizaţi două consecinţe pe care le are acţiunea statului social asupra calităţii vieţii indivizilor. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia terorismul reprezintă, în prezent, principala preocupare a statelor lumii. 4 puncte



Proba E


1. Cel mai cunoscut principiu de organizare democratică a unui stat este cel al separării puterilor în stat.

2. Apariţia organizaţiilor poate fi pusă pe seama necesităţii omului de a-şi atinge obiectivele mai uşor, mai repede şi mai bine, scop ce nu poate fi atins decât în comun.

3. Analiza cantitativă şi calitativă înseamnă prescrierea operaţiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă.

4. Cele două mari probleme ale eşantionării sunt volumul şi reprezentativitatea eşantionului.

5. Raportându-se la ordinea socială, indivizii au întotdeauna garanţia că acţiunile sau faptele lor vor fi acceptate şi recunoscute de către ceilalţi.

6. Conformitatea se deosebeşte de conformism. 7. Organizaţiile nonguvernamentale îşi propun să le elimine pe cele publice în scopul

asigurării bunăstării sociale.


B. Precizaţi două consecinţe ale relaţiilor primare care se stabilesc în funcţionarea familiei nucleare. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nicio ordine socială nu este eternă sau neschimbătoare. 4 puncte



Proba E


1. Căsătoria ca aranjament familial este bazată pe alegerea soţului/soţiei de către partener.

2. Funcţiile esenţiale ale sistemului de învăţământ, ca proces social, sunt de natură internă şi externă.

3. Formularea problemei de cercetare trebuie să conducă la identificarea unor soluţii sub forma unor ipoteze.

4. Construirea ipotezelor se poate baza pe principii şi pe bănuieli. 5. Moravurile se asociază componentei etice a comportamentului. 6. Organizaţiile nu vizează în mod necesar atingerea unor scopuri. 7. Comportamentul excentric, definit prin gesturi insolite, vestimentaţie aparte şi

dezordine comportamentală, nu este un comportament deviant.


B. Precizaţi două consecinţe ale întemeierii unei familii pe alt gen de realţii decât cele de afecţiune. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia majoritatea oamenilor se conformează normelor societăţii datorită procesului de socializare. 4 puncte



Proba E


1. Sistemul economic se dezvoltă prin rezultatele procesului de învăţământ. 2. Definiţia religiei, din perspectiva sociologiei, vizează funcţia pe care aceasta o

îndeplineşte în plan social. 3. Eşantionarea se realizează după alegerea metodelor şi tehnicilor de cercetare. 4. Etapele unei cercetări sociologice trebuie să respecte logica desfăşurării demersului

cunoaşterii ştiinţifice. 5. Controlul social neorganizat este realizat de către societate în ansamblul ei, prin

intermediul unor instituţii şi organizaţii specializate. 6. Dimensiunea externă a controlului social se referă la conformarea deliberată,

conştientă şi voluntară a indivizilor faţă de norme datorită interiorizării şi învăţării sociale.

7. Principiul guvernării reprezentative constituie modalitatea de afirmare a unităţii puterilor statului.


B. Precizaţi două consecinţe pe care le poate avea un comportament deviant al unui copil, asupra familiei sale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia într-un sistem politic democratic, baza este constituită din existenţa mai multor partide politice. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile vieţii private se ocupă cu producerea de bunuri şi servicii. 2. Uniunea consensuală sau noua alianţă este o alternativă la familia clasică, acceptată

în societatea contemporană, care poate să conducă la înlocuirea cu instituţia familiei. 3. În stabilirea eşantionului o problemă fundamentală este reprezentativitatea. 4. Alegerea metodei de cercetare şi elaborarea tehnicilor de cercetare este anterioară

stabilirii grupului de studiu (eşantionării). 5. Una dintre funcţiile partidelor politice este medierea între societatea civilă şi stat. 6. Legile juridice generează un anumit tip de ordine socială. 7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi de o

diminuarea a interesului maselor pentru viaţa politică.


B. Precizaţi două consecinţe ale celebrării ritualice a sărbătorilor din mediul rural, asupra comunităţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cunoaşterea legilor este importantă din perspectiva utilităţii acestora. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor săi sunt numite instiutuţii totale. 2. Multe dintre relaţiile ce se stabilesc între oameni în afara familiei sunt impersonale. 3. Formularea ipotezelor, în cercetarea sociologică, poate fi considerată corectă şi fără

ca aceasta să fie testată. 4. Eşantionarea înseamnă confirmarea sau infirmarea unor ipoteze (a legăturilor dintre

variabile). 5. Orice ordine socială este dublată de ordinea juridică, normativă sau de drept, care

include un sistem de norme, reguli şi prescripţii. 6. Devianţa poate fi înţeleasă doar ca atribut al individului şi explicată doar din

perspectiva trăsăturilor individuale. 7. Organizaţiile private nonprofit urmăresc obiectivele de interes ale unui grup restrâns

de indivizi care au liberă iniţiativă.


B. Precizaţi două consecinţe – una în plan individual, iar cealaltă în planul grupului – ale realizării controlului coercitiv. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia deosebirile dintre organizaţiile publice şi cele private sunt foarte importante în practica sociologică. 4 puncte



Proba E


1. Statul social îşi asumă rolul de arbitru al intereselor economice, sociale şi de garant al drepturilor şi libertăţilor.

2. În societăţile tradiţionale este preponderentă familia nucleară. 3. Stabilirea temei, precizarea scopului şi a obiectivelor urmărite este o etapă ulterioară

eşantionării. 4. Alegerea metodei de cercetare presupune calcularea gradului de încredere pe care

sociologul îl poate avea în rezultatele investigaţiei. 5. Normele sociale derivă din valorile societăţii. 6. Corupţia se manifestă ca fenomen doar în sfera politicului, în virtutea faptului că unii

membri de partid deţin o anumită autoritate. 7. Constituirea, modul de stucturare şi funcţionare a organizaţiilor nu depinde de

existenţa deosebirilor dintre organizaţiile publice şi cele private.


B. Precizaţi două consecinţe ale sancţiunii negative neformale asupra vieţii sociale a unui individ. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia societatea poate fi caracterizată drept una organizaţională, datorită faptului că viaţa indivizilor este în mod fundamental afectată de organizaţii. 4 puncte



Proba E


1. Familia monoparentală se referă la copiii cu un singur părinte. 2. Religiile sunt activităţi individuale care nu necesită asocierea. 3. Studierea literaturii de specialitate pentru a afla ce s-a întreprins şi concluziile la care

s-a ajuns în problema investigată reprezintă etapa de recoltare a informaţiilor. 4. Definirea riguroasă a conceptelor şi stabilirea dimensiunilor acestora, în cercetarea

sociologică, reprezintă prima etapă a operaţionalizării conceptelor. 5. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 6. Clasificarea grupurilor sociale în grupuri formale şi grupuri informale are la bază tipul

de relaţii care se instituie între membrii grupului. 7. Regimul politic este organizaţia prin intermediul căreia funcţionează un sistem politic.


B. Precizaţi două consecinţe – una în plan individual, iar cealaltă în plan global – ale existenţei ordinii sociale într-o anumită societate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia într-un sistem politic democratic, baza este constituită din existenţa mai multor partide politice. 4 puncte



Proba E


1. Regulile formale şi informale sunt o consecinţă a necesităţii de coordonare a eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun.

2. După criteriul aparteneţei, organizaţiile pot fi: guvernamentale şi nonguvernamentale. 3. Analiza cantitativă şi calitativă a informaţiilor este o etapă ulterioară verificării

ipotezelor. 4. Atribuirea valorilor necesită analiza comparativă a etalonului cu obiectul de măsurat. 5. În scopul obţinerii unor profituri maximale, organizaţiile criminale derulează acţiuni şi

afaceri la nivel naţional şi internaţional. 6. La nivelul familiilor monoparentale, îndeplinirea funcţiilor se realizează la un nivel

optim. 7. Dezvoltarea şi evoluţia statelor a fost generată de dorinţa de expansiune şi de nevoia

de coordonare a eforturilor pentru asigurarea ordinii în interior.


B. Precizaţi două consecinţe ale schimbării regimului politic într-o societate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia structura relaţiilor sociale determină principiile comunicării şi modelează formele conştiinţei. 4 puncte



Proba E


1. Cel mai cunoscut principiu de organizare democratică a unui stat este cel al separării puterilor în stat.

2. Organizaţia birocratică poate avea o atitudine defensivă, fiind din ce în ce mai preocupată de apărarea împotriva insatisfacţiei clienţilor, prin invocarea supremaţiei regulamentelor.

3. Un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă nu poate deveni adevărat sau fals de vreme ce enunţul este relativ.

4. Prelucrarea informaţiilor se realizează prin stabilirea legăturilor între variabile de tipul ”dacă...atunci” sau „cu cât.....cu atât”.

5. Orice sancţiune implică fie o pedeapsă, fie o recompensă. 6. În funcţie de instituţiile care realizează controlul social, acesta poate fi organizat sau

neorganizat. 7. Organizaţiile presupun prezenţa unor indivizi egoişti şi raţionali care vor să atingă un

scop.


B. Precizaţi două consecinţe ale formalizării excesive a relaţiilor dintre indivizi în cadrul organizaţiilor. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia religia îşi are originea în necesitatea psihică a colectivităţii. 4 puncte



Proba E


1. Partidele pot fi sancţionate pozitiv la finele mandatului, de către alegători, în logica peridiocităţii, prin realegere.

2. Moravurile se asociază componentei etice a comportamentului 3. Elaborarea unei ipoteze de cercetare nu presupune o relaţie de tip cauzal între

faptele, fenomenele şi procesele sociale. 4. Trecerea de la teorie la nivelul empiric, cercetarea concretă, se realizează în

momentul etalonării. 5. Trecerea de la intenţionalitatea intrinsecă a acţiunii umane la cea simbolică a actelor

ce sunt dependente de valori poartă numele de acţiune socială. 6. Moravurile pot fi înţelese ca acte preluate de la o generaţie anterioară şi transmise

prin repetare. 7. Între stat şi societatea civilă se instituie o relaţie de protecţie care se difuzează la

diferite nivele ale acesteia din urmă.


B. Precizaţi două consecinţe ale două consecinţe ale instabilităţii familiei, în contextul societăţii contemporane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia controlul social informal este rezultatul socializării şi asigură conformitatea comportamentelor cu normele sociale. 4 puncte



Proba E


1. Prin funcţia de socializare a copilului, familia asigură condiţii pentru însuşirea şi transmiterea valorilor sociale.

2. Principiul suveranităţii naţionale prevede ca activităţile statului să să fie subordonate valorii juridice.

3. Un eşantion prea mic suportă influenţele şi deformările induse de către particularităţile unităţilor cuprinse în selecţie.

4. Ipoteza, fiind o judecată de posibilitate, admite în sine doar o întrebare. 5. Autocontrolul devine prioritar atunci când ordinea socială este interpretată ca produs

al acţiunii sociale. 6. Controlul social formal nu poate standardiza conduitele. 7. Religiile împart lumea în sacru şi profan, ceea ce presupune o societate care să

ignore aceste categorii.


B. Precizaţi două consecinţe ale implicării organizaţiilor nonprofit în promovarea unor cauze sociale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia rezultatul socializării primare şi secundare îl constituie controlul social informal. 4 puncte



Proba E


1. Eşantionarea este tehnica prin care devine posibilă elaborarea de concluzii despre o populaţie, investigând doar o parte a acesteia.

2. Evitarea, izolarea şi marginalizarea sunt forme de sancţiune specifice comunităţilor. 3. Din punct de vedere logic, ipotezele sunt implicaţii materiale. 4. Corupţia se manifestă ca fenomen doar în sfera politicului, în virtutea faptului că unii

membri de partid deţin o anumită autoritate. 5. Laicizarea se referă la faptul că la nivelul organizaţiilor religioase au loc modificări în

materie de credinţă, morală sau ritualuri. 6. Determinarea variabilelor unui concept înseamnă stabilirea indicatorilor empirici. 7. Controlul social negativ se bazează pe cunoaşterea şi interiorizarea de către individ a

normelor şi valorilor sociale.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării principiului consacrării drepturilor şi libertăţilor individuale, în funcţionarea statului modern. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia încălcarea unor cutume nu provoacă reacţii prielnice din partea societăţii. 4 puncte



Proba E


1. Ipoteza de cercetare ia forma implicaţiei logice. 2. Valorile sociale derivă din normele sociale şi se referă la reguli de comportament. 3. Elaborarea instrumentelor necesare recoltării informaţiilor face parte din etapa de

documentare. 4. Ordinea socială se referă la existenţa unor relaţii de reciprocitate şi cooperare între

indivizi şi grupuri sociale. 5. Raporturile parentale şi filiale sunt dominante în cazul familiei de origine, aceasta

asigurând protecţia şi socializarea descendenţilor. 6. Întocmirea raportului de cercetare nu presupune prezentarea acestuia beneficiarului. 7. Legile juridice generează un anumit tip de ordine socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale exprimării funcţiei de mediere, în cazul participării partidelor politice la viaţa socială. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia instrumentele de presiune şi de recompensare sunt specifice controlului social. 4 puncte



Proba E


1. Specificul puterii politice într-un regim democratic este faptul că nu poate subordona celelalte puteri.

2. Moravurile se asociază componentei etice a comportamentului. 3. Măsurarea în sociologie presupune obiectul de măsurat, etalonul şi reguli de atribuire

a valorilor. 4. Dimensiunea internă a controlului social, îl face pe individ să respecte normele din

cauza fricii impuse de existenţa unei pedepse. 5. Sistemul economic îşi lărgeşte autonomia în raport cu sistemul de învăţământ. 6. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare

trecerii de la teorie la cercetarea concretă. 7. Controlul social organizat este exercitat de către anumite grupuri sociale, prin

intermediul obiceiurilor, tradiţiilor, practicilor morale şi culturale.


B. Precizaţi două consecinţe ale eşantionării ca tehnică de cercetare. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia tot ceea ce nu este interzis este permis, cu condiţia să nu dăuneze societăţii. 4 puncte



Proba E


1. Principiul consacrării drepturilor fundamentale ale omului este specific totalitarismului. 2. Noţiunea de control social se referă doar la ansamblul proceselor de socializare. 3. Operaţionalizarea conceptelor se realizează în acelaşi timp cu stabilirea temei şi a

obiectivelor urmărite. 4. Sancţiunile parentale, decăderea din drepturi, excluderea sunt sancţiuni specifice

controlului social în cazul comunităţii. 5. Principiul suveranităţii naţionale conferă statului dreptul de a-şi fixa propriile reguli,

fără nici un amestec din afară. 6. Ipoteza în sociologie se deosebeşte de principiu şi de bănuială. 7. Ordinea de drept sau juridică nu poate fi definită ca ordine socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale procesului de integrare, ca proces social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia orice individ devine conştient de principiile de organizare ale societăţii prin intermediul diferitelor roluri sociale pe care este chemat să le îndeplinească. 4 puncte



Proba E


1. Scopul unui partid politic este cucerirea sau influenţarea puterii. 2. Relaţiile de compatibilitate între drepturile şi îndatoririle indivizilor contribuie la

semnificarea sensului de ordine socială. 3. Valoarea de adevăr a ipotezelor poate fi verificată în etapa de eşantionare. 4. Normele juridice sunt acceptate ca acte preluate de la o generaţie anterioară. 5. Familia conjugală este constituită prin alegerea partenerului şi are ca fundament

căsătoria. 6. Operaţionalizarea conceptelor este obligatorie în momentul stabilirii metodologiei

cercetării. 7. În funcţie de caracterul permisiv sau represiv al mijloacelor utilizate, controlul social

poate fi instituţionalizat sau neinstituţionalizat.


B. Precizaţi două consecinţe ale îndeplinirii parţiale a funcţiilor familiei, în cazul unei familii monoparentale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia lipsa de claritate sau consistenţă a anumitor norme facilitează devianţa. 4 puncte



Proba E


1. Sistemul economic depinde de sistemul de învăţământ datorită faptului că acesta formează resursele umane.

2. Orice sancţiune are scopul de a crea comportamente concordante cu normele dezirabile şi implică doar pedeapsa.

3. Recoltarea informaţiilor se realizează doar pentru a putea stabili procedeele de aplicare a instrumentelor de lucru.

4. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă adeziunea la acţiunea comună de elaborare a legilor juridice.

5. Datinile sunt repetări ale voinţei sociale particulare. 6. Eşantionarea este tehnica metodologică prin care putem elabora concluzii despre o

populaţie prin investigarea doar a unei părţi din aceasta. 7. Normele juridice se asociază componentei etice comportamentale, definind reguli

care nu trebuie încălcate şi identificându-se cu sentimentele de dreptate sau de nedreptate.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării ordinii sociale, în contextul unei societăţi democratice. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de putere care se difuzează la diferite nivele ale societăţii civile. 4 puncte



Proba E


1. Familia poate fi analizată ca instituţie socială, dar şi ca grup mic. 2. Orice sancţiune implică fie o pedeapsă, fie o răsplată, scopul fiind acela de a crea

comportamente concordante cu normele legitime. 3. Stabilirea temei de cercetare înseamnă studierea literaturii de specialitate pentru a

afla ce s-a întreprins în problema de investigat. 4. Devianţa exclude conformitatea faţă de anumite norme şi valori ale unei subculturi. 5. Componentele sistemului politic se schimbă, interacţionează, transformările din

societate generând şi schimbări ale regimului politic. 6. Verificarea ipotezelor înseamnă confirmarea sau infirmarea lor în cercetare. 7. Principiul supremaţiei constituţionale prevede ca activităţile statului să fie supuse

valorilor morale.


B. Precizaţi două consecinţe ale manifestării funcţiilor sistemului de învăţământ într-o societate dată. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia normele sociale derivă din valorile societăţii, raportându-se la comportare şi la prescripţii adresate indivizilor. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile politice sunt o problemă de analiză sociologică. 2. Ocuparea unor funcţii publice, prin relaţii preferenţiale, nu poate fi considerată o faptă

de corupţie. 3. Ipoteza se deosebeşte de principiu şi de bănuială pentru că desemnează un enunţ

ştiinţific cu valoare probabilă. 4. Controlul social şi procesul de socializare determină predispoziţia unora dintre

membrii societăţii către comportamente deviante. 5. În orice tip de relaţii sociale se manifestă un tip sau altul de putere. 6. Orice sancţiune implică fie o pedeapsă, fie o recompensă. 7. Pentru că între indivizi, grupuri, instituţii şi organizaţii se instituie un sistem de drepturi

şi obligaţii, normele juridice nu au posibilitatea de a proteja valorile sociale.


B. Precizaţi două consecinţe ale existenţei structurii ierarhice într-o organizaţie. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia controlul social vizează atât socializarea şi integrarea morală, cât şi presiunile exercitate de către societate asupra individului. 4 puncte



Proba E


1. Organizaţiile nonguvernamentale au apărut ca alternativă la cele publice favorizând dezvoltarea societăţii civile.

2. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 3. Verificarea ipotezelor presupune doar confirmare în demersul sociologic. 4. Pentru că ordinea socială presupune existenţa unui sistem de norme, reguli, practici

şi îndatoriri, nu este necesară completarea acesteia cu ordinea normativă sau de drept.

5. Familia poate contribui la perpetuarea sau chiar la depăşirea unor standarde, atunci când aceasta îşi îndeplineşte funcţia de socializare.

6. Stabilirea procedeelor de aplicare a instrumentelor de lucru se realizează în etapa de documentare.

7. Legile juridice generează un anumit tip de ordine socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale respectării principiului suveranităţii naţionale, în condiţiile funcţionării statului democratic. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia controlul social include atât forme de presiune cât şi forme de recompensare. 4 puncte



Proba E


1. Educaţia se realizează prin intermediul sistemului de învăţământ. 2. Noţiunea de control social vizează atât procesul de socializare cât şi ansamblul

presiunilor pe care le suportă un individ din partea societăţii. 3. Alegerea metodelor şi tehnicilor în cadrul metodologiei de cercetare se realizează

concomitent cu documentarea. 4. Sancţiunea poate fi interpretată şi ca o reacţie din partea societăţii la anumite tipuri

de comportament. 5. Orice organizaţie se identifică atât prin mediul exterior cât şi prin mediul interior. 6. Stabilirea variabilelor face parte din procesul de operaţionalizare a conceptelor. 7. Devianţa negativă se referă la revolta individului faţă de anumite reguli şi convenţii

sociale şi tendinţa de a le schimba cu altele noi, îmbunătăţite.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării unei sancţiunii pozitive în cazul unei persoane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia fenomenul criminalităţii atentează la stabilitatea şi funcţionalitatea ordinii sociale şi normative. 4 puncte



Proba E


1. În societăţile tradiţionale structura familiei era una nucleară. 2. Dimensiunea internă a controlului social se referă, cu precădere, la conformarea

indivizilor faţă de norme datorită presiunilor exercitate asupra lor de către societate. 3. Ipoteza, în sociologie, este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă şi care va fi

confirmată sau infirmată în cercetarea de teren. 4. Instituţiile vieţii private se ocupă cu producerea de bunuri şi servicii. 5. Eşantionarea reprezintă o etapă obligatorie în cercetarea sociologică. 6. Societăţile moderne se bazează pe tendinţa de egalizare a relaţiei dintre bărbat şi

femeie, în ceea ce priveşte relaţia de putere din cadrul familiei. 7. Ordinea socială ca produs al acţiunii sociale se referă la inexistenţa legii şi puterii

suveranului.


B. Precizaţi două consecinţe ale rolului Bisericii ca instiuţie în viaţa indivizilor. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia valorile şi normele sociale sunt permanente pentru mai multe generaţii de indivizi. 4 puncte



Proba E


1. Bunăstarea întregii colectivităţi depinde într-o măsură hotărâtoare de eficienţa organizaţiilor care funcţionează în acea societate.

2. Lipsa de claritate sau consistenţă a anumitor norme facilitează apariţia devianţei. 3. Ipoteza de cercetare nu reprezintă o relaţie de determinare sau cauzalitate între

fapte, fenomene şi procese sociale. 4. Cooperarea între indivizi şi relaţia de reciprocitate furnizează sensul ordinii sociale. 5. Sociologia concepe religia ca activitate socială a comunităţii omeneşti. 6. Etalonarea este o componentă esenţială a procesului de măsurare în sociologie. 7. Crimele comise prin fraudă reprezintă, în prezent, o preocupare a statelor moderne,

deoarece fenomenul ameninţă siguranţa transfrontalieră.


B. Precizaţi două consecinţe ale proliferării modului de restructurare a familiei prin promovarea familiei fără copii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia ordinea socială poate fi înţeleasă ca o predicţie a comportamentelor diverşilor indivizi ce compun acea societate. 4 puncte



Proba E


1. Familia este unicul grup social caracterizat prin determinări naturale şi biologice, în care legăturile de dragoste şi consangvinitate capătă o importanţă primordială.

2. Controlul social are, în egală măsură, atât caracter permisiv cât şi caracter represiv. 3. Eşantionarea raţionată sau pe cote este o tehnică de selecţie aleatorie. 4. Majoritatea oamenilor se conformează normelor societăţii doar pentru că este

exercitat controlul social asupra individului. 5. Procesul de desacralizare este un fenomen specific în societăţile moderne. 6. Stabilirea metodologiei cercetării este o etapă care respectă logica desfăşurării

demersului cognitiv ştiinţific. 7. Ordinea juridică este prin definiţie şi o ordine socială, sfera ei de acţiune fiind mai

extinsă.


B. Precizaţi două consecinţe ale respectării principiului separării puterilor în statul democratic . 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nu întotdeauna indivizii au garanţia că faptele lor vor fi acceptate sau recunoscute în plan social. 4 puncte



Proba E


1. Ocuparea şi integrarea socio-profesională se concretizează prin ocuparea unui loc de muncă în urma finalizării procesului de căutare.

2. Unul dintre avantajele eşantionării este rapiditatea obţinerii informaţiilor. 3. Stabilirea temei, precizarea scopului şi a obiectivelor urmărite este o etapă ulterioară

operaţionălizării conceptelor. 4. Conformismul nu se deosebeşte de conformitate de vreme ce se referă la tendinţe

ale comportamentului social. 5. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 6. Întocmirea raportului de cercetare şi prezentarea acestuia beneficiarului încheie

demersul ştiinţific al unei cercetări sociologice. 7. După intensitatea reacţiei sociale faţă de anumite tipuri de comportament, sancţiunile

pot fi formale sau neformale.


B. Precizati două consecinţe pe care mobilitatea resurselor umane le aduce în prim-plan în cadrul unei organizaţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia într-un sistem politic democratic, baza este constituită din existenţa mai multor partide care promovează ideologii, soluţii, personaje politice şi anumite măsuri. 4 puncte



Proba E


1. Educaţia se realizează prin intermediul sistemului de învăţământ. 2. Scopul sancţiunilor este acela de a crea comportamente concordante cu normele

considerate legitime. 3. Ipoteza, ca judecată de posibilitate, aplicabilă în cercetarea sociologică, cuprinde în

sine doar o întrebare. 4. Legile sociale se manifestă întotdeauna prin intermediul acţiunii subiective a

oamenilor. 5. Schimbările religioase exprimă modificările care se petrec la nivelul organizaţiilor

religioase în materie de credinţă, ritualuri, morală. 6. Eşantionarea este o etapă de cercetare sociologică anterioară etapei de recoltare a

informaţiilor. 7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi de o



B. Precizaţi două consecinţe ale instabilităţii familiei, în contextul societăţii contemporane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia regulamentele devin scopuri în sine, atunci când vorbim de ritualismul unei organizaţii birocratice. 4 puncte



Proba E


1. Testarea instrumentelor(preancheta) este o etapă anterioară documentării. 2. Caracteristica principală a oricărei organizaţii este reprezentată de coordonarea

eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun. 3. Variabilele sociale alcătuiesc o categorie de fenomene cărora le este specifică o

expresie cantitativă. 4. Comportamentul excentric, definit prin gesturi insolite nu poate fi considerat un

comportament deviant. 5. Statul social îşi asumă rolul de arbitru al intereselor economice, sociale şi de garant

al drepturilor şi libertăţilor. 6. Sensul noţiunii de control social vizează exclusiv temerile individului că va fi

sancţionat pentru faptele sale. 7. Sistemul politic este o organizaţie al cărei obiectiv final este cucerirea sau

influenţarea puterii guvernamentale.


B. Precizaţi două consecinţe ale corupţiei asupra sistemului social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia sistemul de învăţământ îndeplineşte simultan funcţia intern – de educaţie şi externă – de reproducere socială a culturii, aflându-se astfel în dependenţă cu sistemul economic. 4 puncte



Proba E


1. Alegerea tehnicilor de cercetare este o etapă ulterioară eşantionării. 2. Într-o uniune consensuală funcţiile familiei nu mai pot fi realizate în mod optim. 3. Analiza cantitativă şi calitativă a informaţiilor înseamnă studierea literaturii de

specialitate pentru a identifica soluţiile şi concluziile la care s-a ajuns în problema studiată.

4. Ordinea de drept sau juridică are o sferă de acţiune mai redusă pentru că urmăreşte prioritar, pe de o parte protejarea drepturilor indivizilor, iar pe de altă parte sancţionarea şi pedepsirea celor ce încalcă normele.

5. Familia extinsă cuprinde nucelul familial şi alte rude. 6. Controlul social negativ se bazează pe cunoaşterea şi interiorizarea normelor şi

valorilor sociale, precum şi pe motivaţia acestora de a le respecta. 7. Sistemul de învăţământ, ca proces social, nu este influenţat de evoluţia sistemului

economic.


B. Precizaţi două consecinţe ale birocratizării excesive a unei organizaţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia structura relaţiilor sociale determină principiile comunicării şi modelează formele conştiinţei. 4 puncte



Proba E


1. Stabilirea temei, precizarea scopului şi a obiectivelor urmărite este o etapă identică cu aceea a stabilirii metodologiei cercetării.

2. Condiţiile juridice sau normele practice au doar rolul de a consolida legăturile de înţelegere, unitatea de aspiraţii şi de scopuri, atunci când interpretăm familia ca grup social.

3. Operaţionalizare a conceptelor înseamnă stabilirea dimensiunilor, variabilelor şi indicatorilor unui fapt social.

4. Controlul social neorganizat este realizat de către societate prin intermediul unor factori specializaţi.

5. Familia se distinge de alte forme de asociere umană prin caracteristicile specifice pe care le manifestă.

6. Sensul noţiunii de control social vizează doar ansamblul presiunilor pe care le suportă un individ din partea societăţii.

7. Religiile împart lumea în sacru şi profan, ceea ce presupune o societate care să ignore aceste categorii.


B. Precizaţi două consecinţe ale unui comportament conformist. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia sistemul politic exercită rolul conducător într-o societate. 4 puncte



Proba E


1. Trecerea de la teorie la cercetarea concretă se realizează în etapa de operaţionalizare a conceptelor.

2. Specificul puterii politice într-un regim democratic este faptul că nu poate subordona celelalte puteri.

3. Legăturile dintre variabile, în cazul cercetării sociologice, sunt subsumate etapei de documentare.

4. Relaţiile de compatibilitate dintre drepturile şi obligaţiile indivizilor constituie unul dintre sensurile ordinii sociale.

5. Dimensiunile secularizării/desacralizării se referă la trei componente: laicizarea, scăderea implicării religioase şi schimbarea religioasă.

6. Normele juridice includ actele preluate de la o generaţie anterioară şi transmise prin repetare.

7. Conceptul de stat social se referă la dreptul pe care îl are un stat de a-şi fixa propriile reguli, fără nici un amestec din afară.


B. Precizaţi două consecinţe ale importanţei cunoaşterii legilor sociale, din perspectiva utilităţii acestora. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia orice organizaţie se bazează pe coordonarea eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun. 4 puncte



Proba E


1. A doua etapă a operaţionalizării conceptelor este determniarea variabilelor. 2. Sociologii consideră că avantajele birocraţiei sunt ritualismul şi orientarea defensivă. 3. Ipoteza de cercetare în sociologie ia forma implicaţiei logice. 4. Evaluarea şi măsurarea fenomenului de criminalitate se referă la trei dimensiuni:

criminalitatea reală, criminalitatea descoperită şi criminalitatea judecată. 5. Funcţiile familiei nu au de suferit în cazul familiei monoparentale. 6. Ordinea socială este o condiţie necesară dar nu şi suficientă pentru stabilitatea şi

funcţionabilitatea unei societăţi. 7. Între stat şi societatea civilă nu poate fi instituită relaţia de putere.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării legilor juridice în societate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia dezvoltarea educaţiei a fost dintotdeauna legată îndeaproape de idealurile democraţiei. 4 puncte



Proba E


1. Etalonul este unul dintre elementele componente ale operaţiei de măsurare. 2. Prin intermediul învăţământului se identifică mecanismele de reproducere socială. 3. Stabilirea metodologiei de cercetare se realizează anterior etapei de documentare. 4. Valorile morale, politice, economice, estetice, religioase, juridice, întruchipând

tradiţiile unei societăţi, se manifestă diferit în cultura popoarelor. 5. Partidele politice exprimă şi promovează interese politice, economice, ideologice,

culturale ale unor grupuri sau comunităţi locale, etnice sau religioase. 6. Legile juridice generează un anumit tip de ordine socială. 7. Principiul separării şi echilibrului dintre puteri constituie modalitatea de afirmare a

suveranităţii naţionale.


B. Precizaţi două consecinţe ale conformismului la locul de muncă. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nu există astăzi o definiţie a religiei unanim acceptată. . 4 puncte



Proba E


1. Etapele cercetării sociologice respectă logica demersului cunoaşterii ştiinţifice. 2. Integrarea, ca proces social, presupune existenţa mediului integrator, pe de o parte,

şi a integratului, pe de altă parte. 3. Eşantionarea raţionată sau pe cote este o tehnică de selecţie aleatorie. 4. Scopul sancţiunilor este acela de a promova doar atitudini de constrângere. 5. Statul social, deşi utilizează tehnici de asigurare socială, se deosebeşte de asistenţa

socială. 6. Legile juridice orientează comportamentul uman şi se referă la probleme de interes

public sau personal. 7. Sistemele familiale nu comportă diferenţe de la o societate la alta.


B. Precizaţi două consecinţe ale unui comportament deviant al unui individ asupra familiei sale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia celibatul se constituie într-un model de menaj în care individualitatea se afirmă în deplină libertate. 4 puncte



Proba E


1. Elaborarea instrumentelor necesare recoltării informaţiilor reprezintă o etapă simultană cu analiza cantitativă şi calitativă a informaţiilor.

2. Principiul suveranităţii naţionale se referă la modalitatea de delegare a puterii în statul democratic.

3. Studierea literaturii de specialitate, referitoare la problema cercetată, este o etapă premergătoare stabilirii metodelor şi tehnicilor de cercetare.

4. Controlul social negativ se fundamentează pe motivaţia individului de a respecta valorile şi normele sociale din convingere.

5. Eşantionarea aleatorie se bazează pe alegerea la întâmplare a unităţilor care vor alcătui eşantionul.

6. Familia monoparentală se referă la copilul/copiii cu un singur părinte. 7. Organizaţiile nonguvernamentale îşi propun să le elimine pe cele publice în scopul



B. Precizaţi două consecinţe ale manifestării fenomenului corupţiei în societatea contemporană. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia partidele politice, ca instituţii specifice sistemului politic, au luat naştere pentru a exprima o ideologie. 4 puncte



Proba E


1. Documentarea este o etapă distinctă a investigaţiei sociologice şi este anterioară construirii ipotezelor.

2. Funcţia de socializare a copiilor este mai bine realizată în cazul familiilor monoparentale.

3. Confirmarea sau infirmarea ipotezelor se realizează în demersul de investigare sociologică.

4. În funcţie de caracterul represiv sau permisiv al mijloacelor utilizate, controlul social poate fi organizat sau neorganizat.

5. Coordonarea eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun se obţine prin intermediul regulilor formale şi informale.

6. Tendinţa spre concordanţă a unui comportament cu regulile sociale ale grupului sau societăţii poartă numele de conformitate.

7. În căsătoria ca aranjament familial alegerea soţului/soţiei este făcută de parteneri.


B. Precizaţi două consecinţe ale corelării ordinii sociale cu instituţiile de socializare. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia ideea alegerii periodice de către cetăţeni a puterii politice reprezintă o caracteristică fundamentală a democraţiei. 4 puncte



Proba E


1. Determinarea populaţiei supuse investigaţiei se realizează ulterior stabilirii temei şi a precizării scopului şi obiectivelor urmărite.

2. Regulile formale şi informale determină stabilitatea şi funcţionalitatea unei organizaţii. 3. Familia extinsă cuprinde doar părinţii şi copilul/copiii. 4. Pentru că include reguli şi norme, ordinea socială nu trebuie completată sau dublată

de ordinea juridică, normativă sau de drept. 5. Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la standarde mai bune de viaţă derivă din

principiul guvernării reprezentative. 6. Legile sociale se manifestă întotdeauna prin intermediul acţiunii subiective a

oamenilor. 7. Regimul politic are ca obiectiv prioritar cucerirea sau influenţarea puterii politice.


B. Precizaţi două consecinţe ale faptului că familia este un grup mic. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia într-o organizaţie, o persoană tinde să fie promovată, până îşi atinge nivelu său de incompetenţă. 4 puncte



Proba E


1. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă care urmează să devină adevărată sau falsă în urma verificărilor de teren.

2. Elementul definitoriu al climatului psiho-social în cadrul familiei este conflictul. 3. Totalitarismul presupune exercitarea unei puternice presiuni politice pentru

supunerea maselor. 4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la

diferite nivele ale societăţii civile. 5. Normele juridice includ un ansamblu de reguli, prescripţii, constrângeri, obligaţii şi

îndatoriri. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la sacru, ce se reunesc

în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Ordinea socială desemnează ansamblul instituţiilor şi al relaţiilor stabile dintre

acestea, existente în orice societate.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării unei sancţiuni pozitive. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia sistemul politic defineşte modul în care se exercită puterea politică şi modul în care este organizată viaţa socială a unei societăţi. 4 puncte



Proba E


1. Socializarea limitează posibilitatea cunoaşterii obiective a societăţii în mod spontan, la nivelul simţului comun.

2. Organizaţiile publice au aceeaşi autonomie ca şi cele private. 3. Legea exprimă o relaţie necesară, stabilă, repetabilă, esenţială şi generală care se

stabileşte între laturile aceluiaşi fenomen social, între fenomene diferite sau între stări succesive ale unui social.

4. Definiţia religiei, din perspectiva sociologiei, vizează funcţia pe care aceasta o îndeplineşte în plan social.

5. Coordonarea activităţii indivizilor într-o organizaţie se realizează cu ajutorul regulilor formale şi a celor informale.

6. Controlul social negativ se bazează pe temerile individului că va fi sancţionat în cazul nerespectării sau încălcării normelor şi regulilor sociale.

7. Prima etapă a operaţionalizării conceptului este determinarea variabilelor şi constă în definirea riguroasă a conceptului.


B. Precizaţi două consecinţe ale respectării legilor sociale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia controlul social informal este rezultatul socializării şi asigură conformitatea comportamentelor cu normele sociale. 4 puncte



Proba E


1. Prin metodă se înţelege modul de cercetare, sistemul de reguli sau principii de cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective.

2. Datina este repetarea neregulată a unei voinţe sociale particulare. 3. Etalonul este unul dintre elementele componente ale operaţiei de măsurare. 4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la

diferite nivele ale societăţii civile. 5. Eşantionarea înseamnă determinarea populaţiei supuse investigaţiei sociologice. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile sacre ce se

reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Caracteristica principală a unei organizaţii este dată de faptul că nu are la bază

coordonarea eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării unei sancţiuni negative. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nicio ordine socială nu este eternă sau neschimbătoare. 4 puncte



Proba E



2. Sistemul politic este un ansamblu coerent de elemente aflate în relaţii de interdependenţă, integrat în viaţa socială şi aflat în raporturi de intercondiţionare cu societatea în ansamblul ei.

3. Totalitarismul presupune exercitarea unei puternice presiuni politice pentru supunerea maselor.

4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la diferite nivele ale societăţii civile.

5. Normele juridice includ un ansamblu de reguli, îndatoriri, prescripţii, constrângeri, obligaţii şi îndatoriri.

6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile profane ce se reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică.

7. Obiceiul este repetarea regulată a unei voinţe sociale particulare.


B. Precizaţi două consecinţe ale celibatului, în plan social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nota comună a tuturor religiilor este divizarea lumii în sacru şi profan. 4 puncte



Proba E


1. Etalonul constituie unitatea de bază a sistemului de măsurare. 2. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă care urmează să

devină adevărată sau falsă în urma verificărilor de teren. 3. Partidul politic este o organizaţie al cărei principal obiectiv este cucerirea şi/sau

influenţarea puterii guvernamentale. 4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la


îndatoriri. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile profane ce se

reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Sistemul politic este un ansamblu nestructurat de elemente aflate în relaţii de

interdependenţă, integrat în viaţa socială şi aflat în raporturi de intercondiţionare cu societatea în ansamblul ei.


B. Precizaţi două consecinţe ale creşterii numărului cazurilor de divorţ în societatea contemporană. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia sistemul politic defineşte modul în care se exercită puterea politică şi cum este organizată viaţa socială a unei societăţi. 4 puncte



Proba E


1. Cutuma sau obiceiul tradiţional este un act preluat de la o generaţie anterioară şi transmis prin repetare.

2. O funcţie a partidului aflat în opoziţie este propunerea unor politici alternative la iniţiativele guvernului.

3. Sistemul economic îşi restrânge autonomia prin dependenţa de sistemul de învăţământ care pregăteşte potenţialul de muncă.

4. Eşantionarea se realizează după alegerea metodelor şi tehnicilor de cercetare. 5. Normele juridice includ un ansamblu de reguli, prescripţii, constrângeri, obligaţii şi

îndatoriri. 6. Legea exprimă o relaţie care nu este necesară, instabilă, neesenţială şi particulară

care se stabileşte între laturile aceluiaşi fenomen social, între fenomene diferite sau între stări succesive ale unui social.

7. Ordinea socială desemnează ansamblul instituţiilor şi al relaţiilor stabile dintre acestea, existente în orice societate.


B. Precizaţi două consecinţe ale numărului mare al familiilor monoparentale în societatea contemporană. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia în prezent, organizaţiile joacă un rol central în viaţa noastră. 4 puncte



Proba E


1. Obişnuinţa reprezintă un mod curent de acţiune sau comportare, relativ constant şi necesar individului, pe care îl trăieşte ca pe o nevoie interioară.

2. Etalonul este o componentă de bază în cadrul operaţiei de măsurare. 3. Totalitarismul presupune exercitarea unei puternice presiuni politice pentru

supunerea maselor. 4. Sistemul de învăţământ îndeplineşte următoarele funcţii: internă, respectiv de

instrucţie şi educaţie şi externă, respectiv de selecţie şi reproducere socială a culturii. 5. Orice sancţiune implică o pedeapsă, scopul fiind doar unul coercitiv. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile profane ce se

reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Constituirea, modul de stucturare şi funcţionare a organizaţiilor nu depinde de



B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării normelor sociale într-o organizaţie. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia integrarea ca proces social presupune existenţa a două elemente: mediul integrator şi integratul. 4 puncte



Proba E


1. Una din principalele funcţii ale partidului politic este medierea între societatea civilă şi stat.

2. Principiul suveranităţii naţionale se referă la modalitatea de delegare a puterii în statul democratic.


4. Operaţionalizarea conceptelor este obligatorie în momentul stabilirii metodologiei cercetării.

5. Familia extinsă este specifică societăţilor moderne. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile profane ce se

reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Căutarea formală a unui loc de muncă este spontană, lipsită de regularitate şi de un

cadru oficial de manifestare.


B. Precizaţi două consecinţe ale nerespectării normelor juridice. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă care urmează să devină adevărat sau fals în urma cercetărilor de teren. 4 puncte



Proba E


1. Procedeul este maniera de acţiune, de operare cu instrumentul de investigaţie. 2. Eşantionarea este tehnica metodologică prin care devine posibilă elaborarea de

concluzii despre un univers prin investigarea unei părţi din cadrul său aleasă prin procedee statistice.



5. Uniunea consensuală sau noua alianţă este o alternativă la familia clasică, acceptată în societatea contemporană, care poate să conducă la înlocuirea cu instituţia familiei.

6. Componentele sistemului politic nu se schimbă şi nu interacţionează între ele. 7. Organizaţiile nonguvernamentale îşi propun să le elimine pe cele publice în scopul



B. Precizaţi două consecinţe ale instabilităţii familiei, în contextul societăţii contemporane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă adeziunea la acţiunea comună de elaborare a legilor juridice. 4 puncte



Proba E


1. Formularea problemei de cercetare trebuie realizată la finalul investigaţiei sociologice.

2. Eşantionarea probabilistă sau aleatorie presupune selectarea la întâmplare a unităţilor în eşantion.

3. Scopul unui partid politic este cucerirea sau influenţarea puterii. 4. Căsătoria ca strategie patrimonială este bazată pe o strategie de gestiune a averii. 5. Normele juridice includ un ansamblu de reguli, prescripţii, constrângeri, obligaţii şi

îndatoriri. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile sacre ce se

reunesc în aceeaşi comunitate morală, numită biserică. 7. Obişnuinţa reprezintă un mod curent de acţiune sau comportare, neconstant şi care

este necesar individului, trăit ca o nevoie interioară.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării principiului separării puterilor în stat. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia majoritatea oamenilor se conformează normelor societăţii datorită procesului de socializare. 4 puncte



Proba E



2. În demersul de operaţionalizare a conceptelor, indicatorul este un semn observabil, cu referire la anumite aspecte ale realităţii sociale.

3. Obiceiurile sunt repetări ale voinţei sociale particulare. 4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la

diferite nivele ale societăţii civile. 5. Normele sociale derivă din valorile societăţii şi reprezintă reguli de comportare,

prescripţii adresate indivizilor. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile profane ce se

reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Ordinea socială desemnează ansamblul instituţiilor şi al relaţiilor stabile dintre

acestea existente în orice societate.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării unei sancţiuni formale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia sistemul de învăţământ îndeplineşte următoarele funcţii: internă, respectiv de instrucţie şi educaţie şi externă, respectiv de selecţie şi reproducere socială a culturii. 4 puncte



Proba E


1. Sancţiunea pozitivă este modul de aprobare a comportamentelor care nu respectă normele sociale.

2. Obiectul de măsurat nu este o componentă necesară operaţiei de măsurare. 3. În alegerea liderilor politici o importanţă mărită o au: educaţia, pregătirea

profesională, mediul familial în care se formează şi ocupaţia avută. 4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la


îndatoriri. 6. Ordinea socială desemnează ansamblul instituţiilor şi al relaţiilor stabile dintre

acestea existente într-o societate dată. 7. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile sacre ce se

regăsesc la nivel individual.


B. Precizaţi două consecinţe pe care le poate avea un comportament deviant al unui copil asupra familiei sale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia studiul formelor şi mecanismelor organizaţionale constituie o pârghie pentru cunoaşterea societăţii în ansamblul ei şi chiar diagnosticarea crizelor. 4 puncte



Proba E



2. Sancţiunea negativă este concretizată în relaţii de dezaprobare a celor care încalcă normele şi legile.

3. Eşantionarea raţionată sau pe cote presupune gândirea structurii eşantionului în funcţie de tema cercetată.

4. Fenomenele sociale cărora le este proprie în mod explicit o expresie cantitativă se numesc atribute sociale.

5. Moravurile se asociază componentei etice a comportamentului. 6. Religia nu are relevanţă din punct de vedere sociologic. 7. Ordinea socială desemnează ansamblul instituţiilor şi al relaţiilor stabile dintre

acestea existente în orice societate.


B. Precizaţi două consecinţe ale celibatului, în plan social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia sistemul politic defineşte modul în care se exercită puterea politică şi cum este organizată viaţa socială a unei societăţi. 4 puncte



Proba E


1. O funcţie a partidului politic este propulsarea socială a indivizilor cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite.


3. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă, individul fiind liber să acţioneze şi să aibă iniţiativă, oricât de bine ar fi controlat sistemul.


5. Normele juridice includ un ansamblu de reguli, prescripţii, constrângeri, obligaţii şi îndatoriri.

6. Corupţia se manifestă ca fenomen doar în sfera politicului, în virtutea faptului că unii membri de partid deţin o anumită autoritate.

7. Constituirea, modul de stucturare şi funcţionare a organizaţiilor nu depinde de existenţa deosebirilor dintre organizaţiile publice şi cele private.


B. Precizaţi două consecinţe pe care le are acţiunea statului social asupra calităţii vieţii indivizilor. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia legile sociale se manifestă întotdeauna prin intermediul acţiunii subiective a oamenilor. 4 puncte



Proba E





4. Normele juridice includ un ansamblu de reguli, prescripţii, constrângeri, obligaţii şi îndatoriri.

5. Familia extinsă presupune existenţa nucleului familial şi a altor rude din mai multe generaţii.

6. O funcţie a partidului aflat în opoziţie este propunerea unor politici alternative la iniţiativele guvernului.

7. Controlul social organizat este exercitat de către anumite grupuri sociale, prin intermediul obiceiurilor, tradiţiilor, practicilor morale şi culturale.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării unei sancţiuni negative informale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia alături de familie şi stat, biserica a avut un rol deosebit în viaţa oamenilor şi a marcat comportamente şi mentalităţi. 4 puncte



Proba E


1. În stabilirea eşantionului o problemă fundamentală este reprezentativitatea. 2. Fenomenele sociale cărora le este proprie în mod explicit o expresie cantitativă se

numesc variabile sociale. 3. Totalitarismul presupune exercitarea unei puternice presiuni politice pentru

supunerea maselor. 4. Între stat şi societatea civilă se instituie relaţia de egalitate care se difuzează la

diferite nivele ale societăţii civile. 5. Comportamentul excentric, definit prin gesturi insolite, vestimentaţie aparte şi

dezordine comportamentală, nu este un comportament deviant. 6. Religia este un sistem unitar de credinţe şi practici cu privire la lucrurile profane ce se

reunesc în oricare comunitate morală, numită biserică. 7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi de o



B. Precizaţi două consecinţe ale absenţei controlului social într-o societate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia normele sociale derivă din valorile societăţii. 4 puncte



Proba E


1. Caracteristica fundamentală a organizaţiilor sociale este dată de neconcordanţa dintre scopurile membrilor acestora.

2. Ca etapă specifică demersului investigativ, eşantionarea este precedată de analiza datelor cercetării.

3. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia din care a fost extras. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care au

împlinit vârsta majoratului. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un grup constituit din tendinţa

comportamentului de a fi în concordanţă cu regulile sociale ale grupului sau ale societăţii.

6. Succesiunea etapelor demersului investigativ de tip sociologic este următoarea: stabilirea temei, documentarea, construirea ipotezelor, eşantionarea, stabilirea metodologiei cercetării, etc.

7. Din punct de vedere etimologic, termenul metodă înseamnă prognoză.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării ordinii sociale, în contextul unei societăţi democratice. . …6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia odată cu însuşirea unui conţinut specific educaţiei, subiectul asimilează şi contextul structural care stă la baza organizării acestuia. ...4 puncte



Proba E


1. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru scopul cercetării. 2. Din punct de vedere etimologic, termenul metodă înseamnă transformare a realităţii. 3. În funcţie de instituţiile care realizează controlul social, acesta poate fi organizat sau

neorganizat. 4. Ca etapă specifică demersului investigativ, eşantionarea este precedată de

interpretarea rezultatelor. 5. Caracteristica fundamentală a organizaţiilor sociale este dată de existenţa unui lider

informal al organizaţiei. 6. Succesiunea etapelor demersului investigativ de tip sociologic este următoarea:

recoltarea informaţiilor, verificarea ipotezelor, eşantionare, stabilirea temei, etc. 7. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă verificarea ipotezelor.


B. Precizaţi două consecinţe ale schimbării regimului politic într-o societate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia religia este o construcţie socială menită să furnizeze un mod comun, colectiv de raportare la aspectele necunoscute ale vieţii. 4 puncte



Proba E


1. Din punct de vedere etimologic, termenul metodă înseamnă drum, cale de urmat. 2. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă înregistrarea informaţiilor. 3. Familia monoparentală se referă la copiii cu un singur părinte. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 5. Eşantionarea înseamnă risipă de resurse umane şi financiare. 6. Caracteristica fundamentală a organizaţiilor sociale este dată de coordonarea

eforturilor individuale în vederea atingerii unui scop comun. 7. Ca etapă specifică demersului investigativ, structurarea eşantionului este precedată

de desfăşurarea cercetărilor efective de teren.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării principiului suveranităţii naţionale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia legile sociale se manifestă prin intermediul acţiunii subiective a oamenilor. 4 puncte



Proba E


1. Prezenţa unor indivizi care au scopuri comune şi interacţionează este o caracteristică a organizaţiei.

2. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă alegerea metodelor/tehnicilor şi procedeelor de lucru.

3. Ca etapă specifică demersului investigativ, formularea ipotezelor este precedată de prelucrarea datelor.

4. Familia extinsă presupune existenţa nucleului familial şi a altor rude din mai multe generaţii.

5. Din punct de vedere sociologic, familia este un grup constituit din tendinţa comportamentului de a fi în concordanţă cu regulile sociale ale grupului sau ale societăţii.

6. Elementul definitoriu al climatului psiho-social în cadrul tuturor grupurilor sociale este prietenia.

7. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru ipotezele de lucru.


B. Precizaţi două consecinţe ale absenţei educaţiei formale în cazul unui copil. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia normele juridice protejează valorile sociale. …4 puncte



Proba E


1. Din punct de vedere etimologic, termenul tehnică înseamnă procedeu, vicleşug. 2. Elementul definitoriu al climatului psiho-social în cadrul tuturor grupurilor sociale este

competiţia. 3. Uniunea consensuală sau noua alianţă este o alternativă la familia clasică, acceptată

în societatea contemporană, care poate să conducă la înlocuirea cu instituţia familiei. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 5. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă analiza calităţii informaţiilor. 6. Dimensiunile secularizării/desacralizării se referă la trei componente: laicizarea,

scăderea implicării religioase şi schimbarea religioasă. 7. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru tehnica de cercetare utilizată.


B. Precizaţi două consecinţe ale existenţei mai multor partidelor politice într-o societate democratică. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia căutarea unui loc de muncă angajează individul într-o serie de relaţii cu diferiţi purtători ai informaţiei. 4 puncte



Proba E


1. Prin metodă se înţelege o organizaţie al cărei obiectiv fundamental este cucerirea sau influenţarea puterii.

2. Controlul social asigură realizarea sistemului de recompense şi pedepse. 3. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă în care individul acţionează în funcţie

de valorile şi normele sociale. 4. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru tehnica de cercetare utilizată. 5. Dorinţa de obţinere a puterii politice este o caracteristică a oricărei organizaţii. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi de o



B. Precizaţi două consecinţe ale celibatului, în plan social 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia un comportament deviant este un comportament care încalcă normele şi valorile sociale. 4 puncte



Proba E


1. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru ipotezele de lucru. 2. Religia şi biserica au generat mentalităţi şi comportamente care au influenţat viaţa

socială a comunităţii respective. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale membrilor unui

grup de studenţi. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup. 6. Prin metodă se înţelege modul de cercetare, sistemul de reguli sau de principii de

cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective. 7. Procedeul este un ansamblu de prescripţii metodologice pentru o acţiune eficientă.


B. Precizaţi două consecinţe ale comportamentului deviant. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia statul ca instituţie socială este organizat în jurul unor funcţii cum ar fi: asigurarea ordinii, urmărirea bunăstării populaţiei, etc. 4 puncte



Proba E


1. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale persoanelor tinere şi mature.

2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă.

3. Prin metodă se înţelege un sistem structurat de interacţiune umană realizat în vederea realizării unor scopuri.

4. După criteriul aparteneţei, organizaţiile pot fi: guvernamentale şi nonguvernamentale. 5. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia din care a fost extras. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Principiul guvernării reprezentative constituie modalitatea de afirmare a suveranităţii

celui care conduce statul.


B. Precizaţi două consecinţe ale ineficienţei unei organizaţii asupra membrilor săi. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia într-o anumită măsură, controlul social se exercită prin diverse forme de constrângere. 4 puncte



Proba E


1. Procedeul este maniera de acţiune, de operare cu instrumentul de investigaţie. 2. Din punct de vedere sociologic, familia este un microgrup şi o instituţie. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale celor care au

vârsta între 16 şi 18 ani. 5. După intensitatea reacţiei sociale faţă de anumite tipuri de comportament, sancţiunile

pot fi doar negative. 6. Principiul guvernării reprezentative constituie modalitatea de afirmare a suveranităţii

naţionale. 7. Dezvoltarea sistemului de învăţământ nu este influenţată de evoluţia sistemului

social.


B. Precizaţi două consecinţe ale instabilităţii familiei, în contextul societăţii contemporane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia recunoaşterea socială şi împlinirea personală sunt principalele motivaţii pe care mişcarea resurselor umane le aduce în prim – plan. …4 puncte



Proba E


1. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu au împlinit vârsta majoratului.

2. Specificul puterii politice într-o societate democratică constă în faptul că nu poate subordona celelalte puteri.

3. Prezenţa unor indivizi care au scopuri comune şi interacţionează este o caracteristică a organizaţiei.

4. Pentru că funcţionează ca sistem, societatea umană este o organizaţie dinamică. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este insituţia cu rol decisiv în procesul de

socializare. 6. Un element component al operaţiei de măsurare este formularea ipotezelor. 7. Stabilirea temei unei investigaţii sociologice înseamnă studierea literaturii de

specialitate pentru a afla ce s-a întreprins şi concluziile la care s-a ajuns în respectiva problemă.


B. Precizaţi două consecinţe ale relaţiilor deficitare dintre familie şi şcoală. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia ordinea socială este un produs al acţiunii sociale, în care autocontrolul este prioritar. 4 puncte



Proba E


1. Caracteristica fundamentală a organizaţiilor sociale este existenţa unui lider informal al organizaţiei.

2. Prin eşantionare este posibilă studierea doar a unor unităţi sociale, concluziile fiind extinse asupra întregului univers al anchetei.

3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Scopul oricărui partid politic este dobândirea sau influenţarea puterii guvernamentale. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup. 6. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populaţia din care a fost ales. 7. Constituirea, modul de stucturare şi funcţionare a organizaţiilor nu depinde de



B. Precizaţi două consecinţe ale creşterii ratei divorţialităţii, în societatea contemporană.

6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia organizaţiile formale funcţionează după norme clar enunţate şi rigid impuse. 4 puncte



Proba E


1. Absenţa regulilor şi a normelor generează stare de dezordine socială. 2. Ca etapă specifică demersului investigativ, structurarea eşantionului este precedată

de interpretarea rezultatelor. 3. Principul consacrării drepturilor fundamentale ale omului este o reformulare a

principiului separării puterilor în stat. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 5. Prin eşantionare este posibilă studierea întregii societăţi, concluziile fiind extinse

asupra întregului univers al anchetei. 6. Caracteristica fundamentală a organizaţiilor sociale este coordonarea eforturilor

individuale în vederea atingerii unui scop comun. 7. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă analiza calităţii informaţiilor.


B. Precizaţi două consecinţe ale existenţei unei structuri de putere rigide în cadrul unei organizaţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia în societăţile industriale puterea publică a religiei a scăzut. 4 puncte



Proba E


1. În aria specifică cercetării sociologice nu este posibilă aplicarea eşantionării pe cote. 2. Ca etapă specifică demersului investigativ, structurarea eşantionului este precedată

de stabilirea ipotezelor. 3. Lipsa de cooperare a cetăţenilor cu poliţia este firească într-o societate democratică. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 5. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă înregistrarea informaţiilor. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Principiul supremaţiei constituţionale prevede ca activităţile statului să fie supuse

valorilor morale.


B. Precizaţi două consecinţe ale exercitării stilului democratic de conducere într-o organizaţie. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia educaţia a fost în mod constant considerată un mijloc de egalizare socială. 4 puncte



Proba E


1. Ocuparea şi integrarea socio-profesională se concretizează prin ocuparea unui loc de muncă în urma finalizării procesului de căutare.

2. Ca etapă specifică demersului investigativ, structurarea eşantionului este precedată de desfăşurarea explorărilor efective de teren.

3. Ordinea socială, ca produs al acţiunii sociale, conduce la devianţă. 4. Cutumele sunt acte preluate de la o generaţie anterioară şi transmise prin repetare. 5. Normele sociale nu cuprind şi moravurile, deoarece acestea sunt sancţionate

puternic de către societate. 6. Refuzul cetăţenilor de a respecta decizia autorităţilor periclitează ordinea socială. 7. Documentarea înseamnă verificarea ipotezelor.


B. Precizaţi două consecinţe ale modului în care se realizează controlul social, în cazul unui regim totalitar. …6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia căsătoria şi familia continuă să reprezinte instituţii bine determinate, dar care trec prin transformări majore. 4 puncte



Proba E


1. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru scopul cercetării. 2. Stabilirea metodologiei cercetării sociologice înseamnă alegerea metodelor, tehnicilor

şi procedeelor de lucru. 3. Partidele politice au ca scop dobândirea sau influenţarea puterii guvernamentale. 4. Caracteristica fundamentală a organizaţiilor sociale este existenţa relaţiilor mutuale

între membrii organizaţiei. 5. Valorile sociale pot fi protejate prin instituirea unui sistem de drepturi şi obligaţii între

indivizi, grupuri, instituţii şi organizaţii. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Ca etapă specifică demersului investigativ, structurarea eşantionului este precedată

de analiza datelor cercetării.


B. Precizaţi două consecinţe ale exercitării birocraţiei într-o organizaţie. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia divorţul este un fenomen social, legal şi demografic de disoluţie a căsătoriei. 4 puncte



Proba E


1. Rezultatele unei investigaţii sociologice sunt prezentate de cercetător populaţiei. 2. Familia extinsă este specifică societăţii contemporane. 3. O funcţie a sistemului de învăţământ este selecţia şi reproducerea socială a culturii. 4. Guvernarea reprezentativă este un principiu de funcţionare a grupurilor etnice. 5. Legea socială presupune existenţa unei relaţii necesare, stabile, repetabile, esenţiale,

generale. 6. Eşantionarea este procedura prin care se determină numărul de chestionare aplicate. 7. Ordinea socială ca produs al acţiunii sociale se referă la inexistenţa legii şi puterii

suveranului.


B. Precizaţi două consecinţe ale neîncrederii cetăţenilor în instituţiile statului. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia unitatea demersului investigativ este una dintre cerinţele metodologice fundamentale în cercetarea sociologică. 4 puncte



Proba E


1. Guvernarea reprezentativă este un principiu de funcţionare a statului. 2. Rezultatele unei investigaţii sociologice sunt prezentate de cercetător autorităţilor. 3. Violenţa de orice fel este un act antisocial pe care societatea o sancţionează prin

normele juridice ca formă de protejare a valorilor. 4. Şcoala este o instituţie socială informală. 5. Sectorul ONG are formă de proprietate privată, dar scopurile urmărite sunt publice. 6. Regimul politic reprezintă modul concret în care funcţionează un sistem politic. 7. O funcţie a sistemului de învăţământ este asigurarea dezvoltării psihice.


B. Precizaţi două consecinţe ale învăţării sociale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia controlul social informal este rezultatul socializării şi asigură conformitatea comportamentelor cu normele sociale. 4 puncte



Proba E


1. O funcţie a sistemului de învăţământ este asigurarea dezvoltării psihice. 2. Legea socială presupune existenţa unei relaţii dependente cu acţiunea socială. 3. Valorile sociale pot fi protejate prin instituirea unui sistem de drepturi şi obligaţii între

indivizi, grupuri, instituţii şi organizaţii. 4. Eşantionarea înseamnă determinarea populaţiei supuse investigaţiei sociologice. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un grup constituit din tendinţa

comportamentului de a fi în concordanţă cu regulile sociale ale grupului sau ale societăţii.

6. Guvernarea reprezentativă este un principiu de funcţionare a societăţii. 7. Ordinea socială, ca produs al acţiunii sociale, se referă la un proces de impunere a

normelor şi valorilor din afară.


B. Precizaţi două consecinţe ale nerespectării legilor sociale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia apartenenţa părinţilor la o anumită clasă socială poate influenţa accesul la educaţie al copiilor şi realizarea lor ocupaţională. 4 puncte



Proba E


1. Şcolile sunt instituţii sociale totale. 2. Legea socială presupune existenţa unei relaţii uniforme, constante, inaccesibile. 3. Rezultatele unei investigaţii sociologice sunt prezentate de cercetător mass-mediei. 4. Funcţia externă a sistemului de învăţământ constă în selecţia şi reproducerea socială

a culturii. 5. Legile sunt importante şi din perspectiva utilităţii acestora, ele fiind şi un instrument

de previziune. 6. Din punct de vedere logic, ipotezele sunt implicaţii materiale. 7. Partidele politice aflate la guvernare au rolul de a demonstra politici alternative la

iniţiativele guvernului.


B. Precizaţi două consecinţe ale absenţei modelului de rol adult pentru unul din genuri, în familia monoparentală. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia fenomenul criminalităţii atentează la stabilitatea şi funcţionalitatea ordinii sociale şi normative. 4 puncte



Proba E


1. Ipoteza de cercetare nu reprezintă o relaţie de determinare sau cauzalitate între fapte, fenomene şi procese sociale.

2. În sociologie, termenul variabilă exprimă fenomene, procese sau relaţii proprii realităţii desemnate de dimensiunile conceptului operaţionalizat.

3. Rezultatele unei investigaţii sociologice sunt prezentate de cercetător beneficiarului. 4. Legea socială presupune existenţa unei relaţii fundamentale, constante, uniforme. 5. O funcţie a sistemului de învăţământ este diminuarea riscurilor sociale. 6. Principiul supremaţiei constituţionale prevede ca activităţile statului să fie supuse

valorii juridice, respectiv Constituţiei. 7. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă, în care individul nu are libertate de

acţiune şi de iniţiativă.


B. Precizaţi două consecinţe ale extinderii democraţiei, ca regim politic, în ultimele decenii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia biserica este un fenomen social, iar religia constituie o latură a vieţii spirituale. 4 puncte



Proba E


1. Relaţiile umane de la locul de muncă desemnează climatul uman al muncii. 2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare

trecerii de la teorie la cercetarea concretă. 3. Controlul social organizat este exercitat de societate prin intermediul unor instituţii şi

organizaţii specializate. 4. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru scopul cercetării. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup. 6. Prin sistemul de reguli şi principii de cunoaştere şi de transformare a realităţii

obiective, se defineşte metoda. 7. O organizaţie se caracterizează prin coordonarea eforturilor individuale în vederea

atingerii unor scopuri personale.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării principiului separării puterilor în stat. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia alături de stat şi de familie, biserica a avut un rol deosebit în viaţa oamenilor şi a marcat comportamente şi mentalităţi. 4 puncte



Proba E


1. Stilul de conducere democrat din cadrul unei organizaţii oferă posibilitatea maximizării performanţelor şi a satisfacţiei în muncă.

2. Tehnica se defineşte ca mod de cercetare şi sistem de reguli şi principii de cunoaştere a realităţii obiective.

3. Controlul social creează devianţă în mediile defavorizate. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor cu vârsta

între 16 şi 18 ani. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un microgrup. 6. Eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru tehnica de cercetare utilizată. 7. Un comportament deviant este un comportament care respectă normele şi valorile

sociale.


B. Precizaţi două consecinţe ale exercitării stilului democratic de conducere într-o organizaţie. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia scopul ultim al religiilor este aproprierea de divinitate. 4 puncte



Proba E


1. Controlul social neorganizat este exercitat de societate prin intermediul unor instituţii şi organizaţii specializate.

2. Relaţiile politice sunt constituite din ansamblul raporturilor între instituţiile politice, instituţii şi cetăţeni şi dintre cetăţeni.

3. Prin sistemul de reguli şi principii de cunoaştere a realităţii sociale, se defineşte instrumentul de investigaţie.

4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu au împlinit vârsta majoratului.

5. Conformismul reprezintă tendinţa comportamentului de a fi în concordanţă cu regulile sociale ale grupului sau societăţii.

6. Stilul de conducere democrat din cadrul unei organizaţii nu oferă posibilitatea maximizării performanţelor şi a satisfacţiei în muncă.

7. O organizaţie nu poate include mai multe organizaţii.


B. Precizaţi două consecinţe ale diminuării puterii publice a religiei, în contextul societăţilor industriale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia instituţiile politice sunt menite să organizeze şi să aplice puterea colectivă în vederea menţinerii ordinii şi stabilităţii sociale. 4 puncte



Proba E



2. O organizaţie are atât un mediu exterior, cât şi un mediu interior. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Stilul de conducere autoritar din cadrul unei organizaţii oferă posibilitatea maximizării

performanţelor şi a satisfacţiei în muncă. 5. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă, care urmează să

devină adevărată sau falsă în urma cercetărilor de teren. 6. Normele şi valorile politice exprimă reguli de activitate impuse prin tradiţii sau prin

autoritate în manifestarea politică a indivizilor, a organizaţiilor şi a grupurilor politice. 7. Conformismul reprezintă tendinţa comportamentului de a încălca regulile sociale ale

grupului sau societăţii.


B. Precizaţi două consecinţe ale celibatului, în plan social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia egalitatea de şanse constituie un aspect fundamental în sistemul de învăţământ dintr-o societatea democratică. 4 puncte



Proba E


1. O organizaţie se caracterizează prin coordonarea eforturilor individuale în vederea realizării unui scop comun.

2. Sistemul de învăţământ trebuie să acorde egaliate de şanse tuturor indivizilor. 3. Un comportament deviant este un comportament care încalcă normele şi valorile

sociale. 4. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific fără valoare, care urmează să devină

adevărată sau falsă în urma cercetărilor de teren. 5. Legăturile dintre variabile, în cazul cercetării sociologice, se stabilesc în etapa de

documentare. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Relaţiile sociale sunt constituite din ansamblul raporturilor între instituţii politice,

instituţii şi cetăţeni şi cetăţenii între ei.


B. Precizaţi două consecinţe ale exercitării controlului social, într-o societate dată. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia într-o organizaţie de tip birocratic, o persoană tinde să fie promovată până îşi atinge nivelul său de incompetenţă. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor se numesc instituţii democratice. 2. Organizaţiile nonguvernamentale au apărut ca alternativă la cele publice. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Documentarea este o etapă ulterioară stabilirii temei de cercetare. 5. Politician de ocazie este orice cetăţean care îşi exprimă votul sau voinţa politică prin

participarea la o adunare politică. 6. Eşantionarea este tehnica metodologică prin care devine posibilă elaborarea de

inferenţe despre o populaţie investigând doar o parte a ei, alesă prin procedee statistice.

7. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă respingerea acţiunii comune de elaborare a legilor juridice.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării unei sancţiuni pozitive. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia instanţa morală este cea care reglementează viaţa socială a oamenilor. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite organizaţii nonprofit. 2. Religia este în societatea contemporană una dintre instituţiile sociale, alături de

educaţie, cultură, sănătate, etc. 3. Eşantionarea este tehnica metodologică prin care devine posibilă elaborarea de studii

de caz. 4. Verificarea ipotezelor presupune doar confirmare în demersul sociologic. 5. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă, în care individul are o oarecare

libertate de acţiune şi de iniţiativă. 6. Controlul social poate fi atât pozitiv, cât şi negativ. 7. Organizaţiile totale sunt cele care oferă libertate membrilor lor.


B. Precizaţi două consecinţe ale apariţiei şi dezvoltării statului social. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia opinia publică, obiceiul şi tradiţia sunt forme ale inerţiei sociale. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite instituţii publice. 2. Nota comună a religiilor este împărţirea lumii în reală şi imaginară, în sacru şi profan. 3. Valoarea de adevăr a ipotezelor poate fi verificată în etapa de documentare. 4. Eşantionarea este o etapă ulterioară construirii ipotezelor. 5. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă adeziunea la acţiunea comună

de elaborare a legilor juridice. 6. Din punct de vedere sociologic, familia este un microgrup. 7. Organizaţiile totale sunt organizaţii caracterizate prin libertatea deplină a membrilor

lor.


B. Precizaţi două consecinţe ale extinderii democraţiei, ca regim politic, în societatea contemporană. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia ordinea socială cere o integrare clară şi precisă, în sensul coeziunii normative şi, simultan, a <armoniei> şi <coordonării> sociale. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite instituţii corupte. 2. Nota comună a religiilor este împărţirea lumii în reală şi imaginară, în sacru şi profan. 3. Prin caracterul normativ şi axiologic individul respinge legile, normele şi valorile

sociale. 4. Întocmirea raportului de cercetare finalizează etapele de cercetare sociologică. 5. Religia este în societatea contemporană una dintre instituţiile sociale, alături de

educaţie, cultură, sănătate, etc. 6. O funcţie a sistemului de învăţământ este diminuarea riscurilor sociale. 7. Organizaţia este un sistem de acţiune colectivă, în care individul nu are libertate de

acţiune şi de iniţiativă.


B. Precizaţi două consecinţe ale procesului de integrare socio-profesională a individului. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia funcţia generală a unei comunităţi tinde să fie articularea unui sistem de norme cu o organizare colectivă care posedă unitate şi coeziune. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor lor sunt numite instituţii totale. 2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare

trecerii de la teorie la cercetarea concretă. 3. Ipoteza în sociologie este un enunţ ştiinţific cu valoare probabilă, care urmează să

devină adevărată sau falsă în urma cercetărilor de teren. 4. Organizaţiile publice au aceeaşi autonomie ca şi cele private. 5. Legile sociale nu se confundă cu legile juridice. 6. Familia monoparentală se referă la copilul/copiii cu un singur părinte. 7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi de o



B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării normelor juridice. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia există trei calităţi deosebit de importante pentru un politician: pasiunea, simţul responsabilităţii şi intuiţia. 4 puncte



Proba E


1. Modalităţile publice formulate de către instituţii în scopul prevenirii şi corectării comportamentelor deviante alcătuiesc controlul social formal.

2. Ipoteza de cercetare este un enunţ probabil ce urmează a fi doar infirmat. 3. Stabilirea temei de cercetare este o etapă ulterioară eşantionării. 4. Caracteristica principală a organizaţiilor este coordonarea eforturilor individuale în

vederea atingerii unui scop comun. 5. Controlul social poate fi pozitiv sau negativ. 6. Teoria birocraţiei este o teorie privitoare la organizaţii. 7. Principiul supremaţiei constituţionale se referă la împărţirea puterilor în: legislativă,

executivă şi judecătorească.


B. Precizaţi două consecinţe ale exercitării controlului social, într-o societate dată. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia politica înseamnă, alături de pasiune şi intuiţie, o tenace şi lentă luptă cu imposibilul. 4 puncte



Proba E




3. Credinţa conform căreia orice lucru şi orice fiinţă sunt însufleţite poartă denumirea de animism.

4. Rolul controlului social este acela de a asigura ordinea şi stabilitatea socială. 5. O organizaţie poate avea în componenţă nu doar indivizi, ci şi alte oraganizaţii. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Modalităţile publice formulate de către instituţii pentru prevenirea şi corectarea

comportamentelor deviante alcătuiesc controlul social informal.


B. Precizaţi două consecinţe ale unui regim politic nedemocratic asupra cetăţenilor. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia familia este elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului. 4 puncte



Proba E


1. Caracteristica principală a organizaţiilor este existenţa relaţiilor reciproce între membrii organizaţiei.

2. Stabilirea indicatorului empiric este o etapă a operaţionalizării conceptelor. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Rolul controlului social este acela de a asigura ordinea şi stabilitatea socială. 5. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă normele juridice. 6. Eşantionarea înseamnă determinarea populaţiei supuse investigaţiei sociologice. 7. Ca proces social, laicizarea se caracterizează prin trecerea persoanelor de la o

religie la alta.


B. Precizaţi două consecinţe ale exercetării controlului social formal asupra individului. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia organizaţiile sunt ansambluri de fiinţe umane care interacţionează şi sunt cele mai mari ansambluri din societatea noastră car au ceva asemănător unui sistem coordonator central. 4 puncte



Proba E


1. Controlul social reprezintă un sistem de constrângeri şi recompense sociale. 2. Stabilirea temei de cercetare este o etapă ulterioară documentării. 3. O organizaţie nonguvernamentală poate să ia forma unei asociaţii sau fundaţii. 4. Ca proces social, laicizarea înseamnă desacralizare. 5. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică o reacţie din partea

societăţii faţă de un anumit tip de comportament. 6. Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la standarde mai bune de viaţă derivă din

principiul guvernării reprezentative. 7. Modalităţile publice formulate de către instituţii pentru prevenirea şi corectarea

comportamentelor deviante alcătuiesc comunicarea socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale celibatului asupra societăţii contemporane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia există o egalitate de oportunităţi în sistemul şcolar, întrucât oamenii se regăsesc la un nivel echivalent cu potenţialul lor înnăscut. 4 puncte



Proba E


1. Rolul controlului social este acela de a asigura supunerea indivizilor. 2. În societăţile tradiţionale structura familiei era una nucleară. 3. Caracteristica principală a organizaţiilor este armonizarea scopurilor colective. 4. Familia extinsă poate fi înţeleasă ca uniune consensuală. 5. În scopul obţinerii unor profituri maximale, organizaţiile criminale derulează acţiuni şi

afaceri la nivel naţional, internaţional şi transfrontalier. 6. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup. 7. Controlul social reprezintă un ansamblu de legi juridice care reglementează viaţa

socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării principiului egalităţii de şanse, la nivelul sistemului de învăţământ. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia, pentru a fi eficientă, o organizaţie trebuie să ţină cont de climatul muncii. 4 puncte



Proba E


1. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică o reacţie din partea societăţii faţă de un anumit tip de comportament.

2. Educaţia informală se desfăşoară prin intermediul instituţiilor şcolare organizate. 3. Tehnica este un ansamblu de prescripţii metodologice necesare desfăşurării unei

cercetări eficiente. 4. În alegerea liderilor politici o importanţă mărită o au: educaţia şi pregătirea

profesională, mediul familial în care se formează şi ocupaţia avută. 5. Documentarea este o etapă anterioară formulării ipotezelor de cercetare. 6. Stabilirea indicatorilor reprezintă o etapă a operaţionalizării conceptelor. 7. Ordinea de drept sau juridică nu poate fi definită ca ordine socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării legilor sociale. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia odată cu însuşirea unui conţinut specific educaţiei, subiectul asimilează şi contextul structural care stă la baza organizării acestuia. 4 puncte



Proba E


1. Operaţionalizarea conceptelor este o operaţie anterioară documentării. 2. Metoda este un ansamblu de prescripţii necesare desfăşurării unei cercetări eficiente. 3. Educaţia nonformală reprezintă influenţele pedagogice exercitate spontan,

neorganizat. 4. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică o pedeapsă. 5. Comportamentul deviant este acel comportament care încalcă normele şi valorile

sociale. 6. Din punct de vedere sociologic, familia este un microgrup şi o instituţie 7. Acceptarea şi supunerea sunt atitudini care exprimă respingerea acţiunii comune de

elaborare a legilor juridice.


B. Precizaţi două consecinţe ale absenţei controlului social dintr-o societate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia există o egalitate de oportunităţi în sistemul şcolar, întrucât oamenii se regăsesc la un nivel echivalent cu potenţialul lor înnăscut. 4 puncte



Proba E


1. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă moravurile. 2. Familia estinsă este un fenomen frecvent în societăţile tradiţionale. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Organizaţiile complexe sunt cele care includ alte organizaţii. 5. Legea socială presupune existenţa unei relaţii necesare, stabile, repetabile, esenţiale,

generale. 6. Din punct de vedere sociologic, termenul sancţiune semnifică privarea de libertate. 7. Educaţia formală reprezintă influenţele pedagogice exercitate asupra personalităţii de

la nivelul întregii societăţi.


B. Precizaţi două consecinţe ale mobilităţii resurselor umane în cadrul unei organizaţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nu există astăzi o definiţie a religiei unanim acceptată. 4 puncte



Proba E



2. Una dintre funcţiile familiei este cea de socializare. 3. Religia ia formă instituţională în Biserică. 4. Instrumentul este un ansamblu de prescripţii, reguli şi procedee necesare desfăşurării

unei cercetări eficiente. 5. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 6. Atributele sociale sunt fenomenele sociale care au o expresie cantitativă explicită. 7. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă sancţiunile

sociale.


B. Precizaţi două consecinţe ale nerespectării legilor juridice. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia, ca surse de putere socială, organizaţiile pot uneori supune individul unor imperative cărora nu li se poate împotrivi. 4 puncte



Proba E


1. Suportul dreptului şi al sistemul juridic al unei societăţi îl reprezintă normele juridice. 2. Controlul social determină ordine socială. 3. Variabilele sociale sunt fenomenele sociale cărora le este proprie în mod explicit o

expresie cantitativă. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor cu vârste

între 16 şi 18 ani. 5. Ipoteza de crecetare se verifică înainte de analiza cantitativă şi calitativă a datelor. 6. Educaţia informală reprezintă influenţele pedagogice exercitate spontan. 7. Principiul supremaţiei constituţionale prevede ca activităţile statului să fie supuse

valorilor morale.


B. Precizaţi două consecinţe ale încălcării ordinii sociale, în contextul unei societăţi democratice. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia orice individ devine conştient de principiile de organizare ale societăţii prin intermediul diferitelor roluri sociale pe care este chemat să le îndeplinească. 4 puncte



Proba E


1. Controlul social organizat este exercitat de societate în ansamblul ei, prin intermediul unor instituţii şi organizaţii specializate.

2. Religia şi biserica au generat mentalităţi şi comportamente influenţând viaţa socială a comunităţilor omeneşti.

3. Violenţa de orice fel este un act antisocial pe care societatea o sancţionează prin normele juridice ca formă de protejare a valorilor.

4. Etalonul este o etapă a cercetării sociologice. 5. Teoriile despre ordinea socială diferă între ele prin sursa şi modul de instituire a

ordinii sociale. 6. Statul se naşte din nevoia de asigurare a ordinii din interior şi de apărare împotriva

atacurilor externe. 7. Tehnica de cercetare este maniera de acţiune, de operare cu instrumentul de

investigaţie.


B. Precizaţi două consecinţe ale monopolizării vieţii indivizilor de către o anumită organizaţie. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cunoaşterea şi respectarea valorilor, normelor şi legilor constituie condiţii fundamentale ale unui comportament civilizat, socialmente acceptat. 4 puncte



Proba E


1. Controlul social reprezintă o intervenţie în sfera vieţii private a individului. 2. Funcţia biologică este una dintre funcţiile familiei. 3. Căsătoria ca strategie patrimonială este bazată pe o strategie de gestiune a averii. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 5. Volumul eşantionului nu influenţează în mod direct reprezentativitatea acestuia. 6. În cazul familiilor monoparentale, îndeplinirea funcţiilor se realizează la un nivel

optim. 7. Modalităţile publice formulate de către instituţii pentru prevenirea şi corectarea

comportamentelor deviante alcătuiesc comunicarea socială.


B. Precizaţi două consecinţe ale ierarhizării indivizilor în cadrul unor organizaţii. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia simbolurile şi ritualurile civile se desfăşoară după mecanisme similare cu cele descoperite în formele tradiţionale ale religiei. 4 puncte



Proba E


1. Ideile politice se regăsesc în teorii, concepţii, doctrine, programe şi strategii politice, convingeri, experienţe, cunoştinţe dobândite în cursul implicării şi participării la activitatea politică.

2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă.

3. Elementul definitoriu al climatului psiho-social în cadrul grupurilor sociale este conflictul.

4. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup 5. Metoda în sociologie înseamnă tehnică de cercetare. 6. Principiul guvernării reprezentative este identic cu principiul consacrării drepturilor

fundamentale ale omunlui. 7. Controlul social neorganizat este exercitat de societate în ansamblul ei, prin

intermediul unor instituţii şi organizaţii specializate.


B. Precizaţi două consecinţe ale aplicării sancţiunilor negative neorganizate. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia religiile pot acţiona în societate atât ca forţe conservatoare cât şi ca forţe revoluţionare. 4 puncte



Proba E


1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor săi sunt numite instiutuţii totale. 2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare

trecerii de la teorie la cercetarea concretă. 3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere. 4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu

au împlinit vârsta majoratului. 5. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup. 6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care

sancţionează. 7. Extinderea democraţiei a fost însoţită doar de afirmarea partidelor politice şi de o



B. Precizaţi două consecinţe ale instabilităţii familiei, în contextul societăţii contemporane. 6 puncte C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inegalitatea şanselor constituie un aspect care trebuie înlăturat din sistemul de învăţământ. 4 puncte

Sociologie - Subiectul I - Variante 001-100

Documents

Transcript of Sociologie - Subiectul I - Variante 001-100