Societatea cu Rapsundere Limitata

CUPRINS

3INTRODUCERE

4CAPITOLUL I

4DEFINIREA SI CARACTERISTICILE SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA

41.1.Notiuni introductive

51.2.Formele societatii comerciale

71.3.Notiunea societatii cu raspundere limitata

81.4.Definirea societatii cu raspundere limitata

91.5.Caracterele societatii cu raspundere limitata

101.6. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic

12CAPITOLUL II

12CONSTITUIREA SI FUNCTIONAREA

12SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA

122.1.Notiuni generale

142.2.Actele constitutive ale

14societatii cu raspundere limitata

142.2.1. Consideratii generale

152.2.2. Contractul de societate:

182.2.3. Statutul societatii cu raspundere limitata

192.3.Cesiunea si transmiterea partilor sociale

202.4.Formalitatile necesare constituirii societatii

20cu raspundere limitata

222.5.Functionarea societatii cu raspundere limitata

222.5.1. Adunarea asociatilor si administratorii societatii cu raspundere

22limitata

312.5.2. Controlul gestiunii si cenzorii societatii cu raspundere limitata

342.5.3.Controlul gestiunii de catre asociati

352.5.4. Situatia financiara anuala

352.5.5. Profitul si partile sociale

362.5.6. Fondul de rezerva al societatii

362.5.7.Interdictia emiterii unor titluri de valoare negociabile si

36transmiterea unor titluri de valoare negociabile

412.5.8. Retragerea si excluderea asociatului din societatea cu raspundere

41limitata

422.5.9. Modificarea numarului asociatilor n societatea cu raspundere limitata

45CAPITOLUL III

45DIZOLVAREA SI LICHIDAREA

45SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA

453.1. Consideratii introductive

463.2. Dizolvarea societatilor comerciale cu raspundere limitata

473.2.1.Notiunea de dizolvare a societatilor comerciale cu raspundere

47limitata

483.2.2.Cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale cu

48raspundere limitata

523.2.3. Formalitati cerute pentru dizolvarea societatii cu raspundere

52limitata

563.2.4. Efectele dizolvarii societatii comerciale

573.3. Lichidarea societatii cu raspundere limitata

573.3.1.Notiuni generale

583.3.2. Notiunea de lichidare a societatii comerciale cu raspundere

58limitata

593.3.3. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale cu

59raspundere limitata

623.3.4. Procedura lichidarii societatilor comerciale cu raspundere

62limitata

663.3.5. Statutul lichidatorilor

703.3.6. Lichidarea activului si pasivului societatii cu raspundere limitata

743.3.7. Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii comerciale

74cu raspundere limitata

783.3.8.nchiderea lichidarii societatii comerciale

81CONCLUZII

83BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

n elaborarea acestei lucrari am pornit de la ideea ca societatea cu raspundere limitata este o societate constituita, pe baza deplinei ncrederi, de doua sau mai multe persoane, care pun n comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala,n vederea mpartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale n limita aportului lor.

Datorita avantajelor pe care le ofera, societatea cu raspundere limitata, are o mare raspandire n activitatea comerciala.

Am structurat lucrarea n trei mari capitole si am vorbit n general despre societatea cu raspundere limitata, ncepand cu constituirea ei si terminand cu dizolvarea acesteia.

n primul capitol am descris societatea cu raspundere limitata n ansamblul ei si am vorbit despre notiunea si caracterele societatii cu raspundere limtata.

n cel de-al doilea capitol m-am oprit asupra constituirii si functionarii societatii cu raspundere limitata precum si asupra formalitatilor necesare constiutirii acestui tip de societate.

n ultimul capitol am vorbit despre dizolvarea si lichidarea societatii cu raspundere limitata deoarece orice societate comerciala va sfarsi prin a disparea , deoarece ea urmeaza acelasi destin implacabil ca si o persoana fizica: se naste, traieste si moare.

CAPITOLUL I

DEFINIREA SI CARACTERISTICILE SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA1.1.Notiuni introductive

Societatea comerciala, ca si toate celelalte institutii ale dreptului, si datoreaza aparitia unor cauze economice si sociale.

Pe masura ce societatea omeneasca s-a dezvoltat, iar nevoile economice si sociale au crescut, oamenii si-au dat tot mai mult seama ca energiile individuale, oricat de mari ar fi fost ele, nu mai erau ndestulatoare pentru satisfacerea acestor nevoi.

Pentru a-si ndeplini rolul sau economic, societatea comerciala a fost conceputa ca un mecanism autonom, caruia legea i-a conferit personalitate juridica.

Asa cum s-a spus, societatea comerciala a fost o descoperire a timpurilor moderne, de aceeasi valoare ca si descoperirea fortei aburului si cea a electricitatii.

Folosindu-se aceasta cucerire a mintii omenesti, la nceput au aparut colectivitati restranse, formate din cateva persoane , care puneau n comun bunurile si priceperea lor, n vederea realizarii unei afaceri. Mai tarziu, prin perfectionarea tehnicii juridice au aparut colectivitati mult mai mari , cu sute sau chiar mii de persoane, necunoscute ntre ele, care, prin capitalurile lor, contribuiau la realizarea unor mari afaceri n toate domeniile de activitate.

Societatile comerciale au contribuit la dezvoltarea masinismului si comunicatiilor, care au permis extinderea pietelor, cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne.

Societatile comerciale au fost si sunt si n prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca si pentru satisfacerea unor interese personale ale intreprinzatorilor.

1.2.Formele societatii comerciale

Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, enumera cinci forme juridice asociative primare, n functie de responsabilitatea asociatilor n cadrul societatilor.

Formele societatii comerciale reglementate de legea noastra sunt, n general, aceleasi, ca si cele existente n alte tari..Acest lucru se explica prin faptul ca formele juridice ale societatii comerciale nu sunt expresia imaginatiei unor specialisti, ci mai degraba rezultatul practicii ndelungate n activitatea comerciala din tarile cu economie de piata.

Deosebirile dintre diferitele forme ale societatii comerciale au drept criteriu ntinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii (art.3 din Legea nr.31/1990).

Formele societatii comerciale sunt:

Societatea n nume colectiv;

Societatea n comandita simpla;

Societatea pe actiuni;

Societatea n comandita pe actiuni;

Societatea cu raspundere limitata.

Societatea n nume colectiv: este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

Societatea n comandita simpla: este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor.

Creditorii societatii n nume colectiv si societatii n comandita simpla sau pe actiuni se vor ndrepta mai ntai mpotriva acesteia pentru obligatiile ei si numai daca societatea nu le plateste n cel mult 15 zile de la data punerii n ntarziere se vor putea ndrepta mpotriva asociatilor, iar n cazul societatilor n comandita mpotriva comanditatilor (art.3 alin.2) pana la concurenta capitalului social subscris.

Societatea pe actiuni: este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; actionarii sunt obligati la plata actiunilor lor.

Societatea n comandita pe actiuni: este societatea al carei capital social este mpartit n actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; asociatii comanditari sunt obligati numai pana la plata actiunilor lor..

Societatea cu raspundere limitata: este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatii raspund numai n limita aportului lor.

1.3.Notiunea societatii cu raspundere limitata

Societatea cu raspundere limitata este forma de societate comerciala aparuta mai tarziu n activitatea comerciala. Prima oara a fost reglementata n 1892 n Germania, fiind preluata n 1925 n Franta, iar n Romania si-a gasit consacrarea abia n Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale.

Societatea cu raspundere limitata este o societate cu un specific aparte. Ea combina unele caractere ale societatii de persoane ( societatea n nume colectiv), cu cele ale societatii de capitaluri (socitatea pe actiuni). Aceasta forma de societate s-a ivit din nevoia de a satisface anumite cerinte ale activitatii comerciale. Societatile de persoane asigurau conditiile pentru folosirea capitalurilor mici, iar societatile de capitaluri erau adecvate utilizarii capitalurilor mari, destinate unor afaceri de mare anvergura. Era nevoie de o forma de societate care sa fie adaptata exigentelor fructificarii capitalurilor mijlocii. Acest lucru s-a format ca forma mixta, care mprumuta anumite caractere atat de la societatile de persoane, cat si de la societatile de capitaluri.

Datorita faptului ca societatea cu raspundere limitata se bazeaza pe ncrederea asociatilor, numarul acestora este limitat, iar partile sociale nu sunt liber cesibile.

Ca si n cazul societatii pe actiuni, n societatea cu raspundere limitata asociatii raspund pentru obligatiile sociale n limita aportului lor.

Datorita avantajelor pe care le ofera, societatea cu raspundere limitata, are o mare raspandire n activitatea comerciala.

1.4.Definirea societatii cu raspundere limitata

Avand n vedere definitia generala a societatii comerciale si dispozitiile legale mentionate, societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita, pe baza deplinei ncrederi, de doua sau mai multe persoane, care pun n comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala,n vederea mpartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale n limita aportului lor.

Articolul 3 din Legea nr.31/1990 prevede ca societatea cu raspundere limitata este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii sunt obligati numai n limita capitalului social subscris.

1.5.Caracterele societatii cu raspundere limitataCaracterele societatii cu raspundere limitata sunt:

Asocierea se bazeaza pe ncrederea asociatilor. Societatea are deci un caracter intuituu personae, ca si societatile de persoane;

Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei si este divizat n fractiuni numite parti sociale, egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.

Aceste parti sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile. Aporturile n natura se realizeaza prin transformarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate n stare de utilizare (art. 15 alin,2);

Asociatii raspund pentru obligatiile lor sociale , numai n limita aportului lor;

Numarul asociatilor poate fi ntre 2 si 50 ; ei participa la deciziile colective ale adunarii generale;

Denumirea societatii, care trebuie sa arate obiectul ei de activitate, va fi nsotita de mentiunea scrisa n ntregime Societate cu raspundere limitata sau S.R.L.

1.6. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic

Distinct de societatea cu raspundere limitata de tip clasic, constituita din doi sau mai multi asociati, Legea nr.31/1990 reglementeaza o varietate a acesteia societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. Aceasta societate cu raspundere limitata cu asociat unic este guvernata de regulile aplicabile societatii cu raspundere limitata de tip clasic si regulile speciale prevazute de Legea 31/1990.

Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic dobandeste personalitate juridica prin constituirea sa si prin nmatricularea n Registrul Comertului, deci n aceleasi conditii ca oricare societate comerciala. Obligatiile sale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatul unic raspunde n limita aportului constituit.

Potrivit art.13 din lege, societatea cu raspunere limitata se poate constitui prin aportul unui singur asociat, care va fi detinatorul tuturor partilor sociale.

O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi nsa asociat unic decat ntr-o singura societate cu raspundere limitata.

Societatea cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana.

n cazul ncalcarii acestor interdictii, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituite.

Pe baza hotararii judecatoresti de dizolvare, societatea se lichideaza n conditiile prevazute de lege pentru societatea cu raspundere limitata.Trebuie aratat ca societatea cu raspundere limitata cu asociat unic este o societate comerciala, indiferent daca asociatul unic este o persoana fizica sau o persoana juridica. Fiind societate comerciala si beneficiind de personalitate juridica, statutul sau nu poate fi confundat cu statutul juridic al unui comerciant persoana fizica.

Pentru protejarea creditorilor societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, legea impune ca toate contractele dintre societatea cu raspundere limitata cu asociat unic si asociatul unic al acesteia (persoana fizica sau persoana juridica) sa se ncheie n forma scrisa. ncalcarea acestei cerinte a legii atrage nulitatea absoluta a contractului.

CAPITOLUL II

CONSTITUIREA SI FUNCTIONAREASOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA2.1.Notiuni generale

Societatea cu raspundere limitata se constituie cu respectarea formalitatilor si regulilor generale pentru constituirea unei societati comerciale, dar prezinta si unele reguli proprii. Aceste reguli, specifice societatii cu raspundere limitata se refera la numarul asociatilor, obiectul societatii, capitalul social, aportul asociatilor, partile sociale, forma societatii, statutul societatii, publicitatea.

Constituirea unei societati comerciale supuse reglementarilor legii 31/1990 strabate trei etape obligatorii: etapa consensuala;

etapa de control al legalitatii si constituirii;

etapa de nmatriculare si publicitate.n subsidiar si cu titlu eventual, se reglementeaza o faza reparatorie, menita sa regularizeze post factum statutul juridic al entitatii colective, n cazul omisiunii unor conditii preliminare de catre persoanele obligate sa le ndeplineasca.

Etapa consensuala: n constituirea societatilor comerciale are ca obiect ntocmirea de catre fondatori a actelor constitutive respectandu-se conditiile privind validitatea lor, inclusiv autentificarea lor n situatia n care acest lucru este necesar. n aceasta faza, rolul dominant apartine initiativei private fara ingerinte administrative pana la momentul autentificarii actelor constitutive. n doctrina se afirma ca n aceasta perioada a ntocmirii actelor constitutive legiuitorul , recunoaste, n mod anticipat, o anumita capacitate restransa de folosinta si de exercitiu.

Modificarea Legii 31/1990 prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.32/1997 mentine controlul justitiei asupra legalitatii nfiintarii societatii, precum si autorizarea constituirii ei ca persoana juridica, operatiuni care se realizeaza de catre judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, n conformitate cu prevederile art 36 din lege.

Noile prevederi ne asigura o mai buna administrare a legislatiei si o mai mare operativitate n folosul agentilor economici.Etapa de control al legalitatii si constiutirii: atunci cand judecatorul delegat va constata ndeplinirea cerintelor legale, n termen de 5 zile, prin incheiere motivata, va autoriza constituirea noii societati si va dispune nmatricularea ei n registrul comertului, n conditiile dispuse prin legea registrului comertului.

Etapa de inmatriculare si publicitate: se refera la ndeplinirea formelor de nmatriculare profesionala si de nregistrare fiscala paralel cu publicarea documentelor constitutive n Monitorul Oficial. Este faza n care societatea comerciala dobandeste personalitate juridica si opozabilite fata de terti , ca subiect de drept autohton.

Competenta de nmatriculare a societatii apartine oficiului registrului comertului n a carui raza teritoriala va avea sediul societatea (art.35 din Legea 31/1990). Cererea de nmatriculare care trebuie sa cuprinda elementele principale ale actelor constitutive ale societatilor va fi insotita de:

Actul sau actele constitutive ale societatii, n forma ceruta de lege;

Documentele de banca sau CEC care sa ateste varsarea capitalului social subscris conform prevederilor actelor constitutive; Acte de atestare asupra proprietatii bunurilor mobile sau imobile (n cazul bunurilor imobile trebuie atasat si certificatul constatator al eventualelor sarcini care guverneaza mobilul) si a altor drepturi (de autor, licente, brevete etc) care formeaza obiectul aportului n natura la capitalul social;

Acte privind operatiunile efectuate de asociati n contul societatii, premergator nmatricularii acesteia;

Declaratiile pe proprie raspundere a fondatorilor, sau a administratorilor si cenzorilor daca au fost desemnati prin actul constitutiv, care ndeplinesc conditiile prevazute n art 2 din Legea 31/1990;

Acte privind dreptul asupra spatiului destinat sediului societatii.

Fondatorii, sau persoanele mputernicite de catre adunarea asociatilor pentru a efectua formalitatile legale de canstituire a societatii, trebuie sa solicite nmatricularea acesteia n termen de 15 zile de la autentificarea actului constitutiv

2.2.Actele constitutive ale

societatii cu raspundere limitata2.2.1. Consideratii generale

Potrivit art.5 din Legea nr.31/1990, societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut, sau dupa caz, prin nscrisul unic.Actul constitutiv se ncheie sub forma nscrisului sub semnatura privata, cu exceptia cazurilor n care printre bunurile aduse ca aport n natura se afla un teren, sau n care asociatii hotarasc altfel, cand actul se ncheie n forma autentica.

n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic se ntocmeste numai statutul.

Cu privire la actele constitutive, vom nfatisa unele aspecte specifice societatii cu raspundere limitata.2.2.2. Contractul de societate:

Contractul de societate trebuie sa cuprinda mentiunile cerute de art.7 din Legea 31/1990, precum si repartizarea partilor sociale.

Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata va cuprinde: numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice. forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii; obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, n numerar sau n natura, valoarea aportului n natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau; asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite mpreuna sau separat;

partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi; sediile secundare sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, atunci cand se nfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru nfiintarea lor ulterioara, daca se are n vedere o atare nfiintare;

durata societatii; modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Asociatii

Societatea cu raspundere limitata, poate fi constituita de persoane fizice sau juridice. Asociatii nu trebuie sa fie comercianti, ei trebuie sa aiba capacitate de exercitiu.

Numarul de asociati este limitat, minimum doi si maximum cincizeci.

Articolul 13 din lege reglementeaza si societatea cu asociat unic.

Sotii pot fi asociati ntr-o societate cu raspundere limitata. Ei nu pot constitui ca aport decat bunuri proprii, nu si bunuri comune. Calitatea de bun propriu trebuie aratata n contract, ncalcarea interdictiei prevazute de art.13 din Codul familiei, ducand la nulitatea contractului.

Drepturile asociatilor sunt reprezentate prin parti sociale si nu prin titluri, fiind interzisa emisiunea de obligatiuni.

Firma societatii cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire, care sa arate obiectul de activitate al societatii, nsotita de mentiunea scrisa n ntregime societate cu raspundere limitata sau SRL.

Obiectul de activitate al societatii cu raspundere limitata trebuie sa fie licit si moral. n principal, poate fi obiect al societatii, orice activitate economica.Exista unele exceptii: asigurarile, activitatile bancare si de credit nu pot face obiectul unei societati cu raspundere limitata.

Capitalul social. Contractul de societate trebuie sa prevada capitalul social subscris de cel putin 200 lei si capitalul varsat, cu mentiunea datei la care se va varsa capitalul subscris. Capitalul trebuie sa fie integral varsat nainte de nceperea operatiilor comerciale.

Aporturile asociatilor. Capitalul social se constituie din aporturile asociatilor, n numerar si n natura (bunuri).

Evaluarea aportului n natura se face prin expertiza , n mod facultativ, n cazul mai multor asociati si obligatoriu, n cazul asociatului unic. Dupa evaluare, aportul trece n proprietatea societatii.

Asociatii se pot obliga, prin contractul de societate, sa execute anumite prestatii periodice n natura pentru societate ( numite aporturi n industrie).

Prin contractul de societate trebuie sa se determine continutul, durata si modalitatile prestatiilor, remuneratia cuvenita si sanctiunile pentru nerespectarea obligatiilor asumate.

Partile sociale. Dreptul asociatilor asupra partilor sociale. Capitalul social se divide n fractiuni numite parti sociale. Ele au o valoare nominala egala, fara sa fie mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. n contractul de societate se arata numarul de parti sociale si repartizarea lor ntre asociati. Numarul partilor sociale repartizate asociatilor este proportional cu cota lor la participare. Este posibil nsa ca asociatii, prin contractul de societate, sa deroge de la regula proportionalitatii. Esential si obligatoriu este ca ntregul capital sa fie divizat n parti sociale, de valoare nominala egala.

Toate partile sociale trebuie sa fie distribuite asociatilor;

Toate partile sociale sa fie acoperite cu varsaminte n numerar sau bunuri. Partile sociale sunt indivizibile, ele nu pot forma obiectul unei diviziuni ntre asociati sau mostenitori. Partea sociala este o componenta unitara, inalienabila, a capitalului social. Aceasta caracteristica este o consecinta a formei de societate cu raspundere limitata, care limiteaza, n mod direct, cesiunea partilor sociale.

Dreptul asociatilor asupra partilor sociale se constata prin certificatul care se elibereaza , la cerere , de catre administratorii societatii. Certificatul nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor constatate, sub infractiunea nulitatii transmiterii. Aceasta mentiune se nscrie chiar n certificat. Certificatul nu acorda avantajul votului plural.

2.2.3. Statutul societatii cu raspundere limitataStatutul societatii cu raspundere limitata se ncheie n forma autentica. El cuprinde aceleasi elemente ca si contractul de societate, cu deosebirea ca statutul dezvolta elemente ce privesc organizarea si functionarea societatii. Statutul este menit sa ntregeasca contractul de societate, pentru a sigura cadrul juridic al functionalitatii societatii.

n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic , statutul este singurul act constitutiv al societatii. Statutul trebuie ntocmit n forma autentica, iar cuprinsul sau nu poate fi decat cel prevazut de art.7 din lege, cu adaptarile impuse de existenta unui asociat unic.2.3.Cesiunea si transmiterea partilor sociale

Cesiunea ntre asociati

Partile sociale pot fi transmise, n mod liber si neconditionat, ntre asociati prin:

Renuntarea de catre asociatul cedent la toate partile sociale, ceea ce nseamna o retragere;

Cesiunea unora dintre partile sociale , modificandu-se astfel repartizarea partilor ntre asociati. Contractul si statutul pot reglementa acest fel de cesiune pentru a mpiedica dobandirea, de catre un singur asociat, a majoritatii capitalului social si pentru a asigura o repartitie egala a partilor cedate.

Transmiterea de parti sociale catre persoane din afara societatii se face cu aprobarea asociatilor, reprezentand cel putin din capitalul social.

Transmiterea prin succesiune. Partile sociale pot fi transmise si prin succesiune. Contractul de societate poate prevedea ca dobandirea , de catre mostenitori a calitatii de asociati sa fie hotarata de adunarea generala , cu majoritate calificata.

Daca prin hotararea adunarii generale, se decide altfel, societatea este obligata sa plateasca mostenitorului echivalentul banesc al partilor sociale, conform ultimului bilant aprobat.

n cazul n care, prin acceptarea succesorilor s-ar depasi maximul legal de asociati, comostenitorii vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.

Transmiterea prestatiilor periodice n natura. Prestatiile periodice n natura nu sunt transmisibile fara acordul adunarii generale.. Daca prin hotarare nu se aproba efectuarea acestor prestatii n natura, n continuare, sau mostenitorul nu consimte, plata prestatiilor efectuate de asociatul decedat se va face mostenitorilor, conform valorii acestor prestatii, stabilite pe baza ultimului bilant aprobat.

Transmiterea de parti sociale trebuie nscrisa n Registrul Comertului si are efecte fata de terti numai din acel moment.

2.4.Formalitatile necesare constituirii societatii

cu raspundere limitataFormalitatile necesare constituirii societatii cu raspundere limitata sunt cele prevazute de Legea nr.31/1990 si O.U.G. nr. 76/2001.

Pentru constituirea unei societati cu raspundere limitata este nevoie de un capital social de minim 200 lei, care sa fie mpartit ntre maxim 50 de asociati. n cazul n care societatea are mai mult de 15 asociati, este obligatorie numirea unei comisii de cenzori. SRL-ul fiind singura forma de societate comerciala care poate functiona cu asociat unic.

Dosarul cu documentatia necesara pentru nregistrarea si autorizarea functionarii unei societati cu raspundere limitata, care se depune la Oficiul Registrului Comertului, trebuie sa includa:

dovada de disponibilitate a denumirii societatii;

actul constitutiv al societatii - trebuie sa cuprinda: denumirea societatii, asociatii, adresa sediului social, durata societatii, capitalul social (minim 200 lei), obiectul de activitate al societatii, declaratii pe propria raspundere privind ndeplinirea conditiilor necesare pentru a detine si exercita functia de asociat/administrator/cenzor;

cazier fiscal pentru asociatii si administratorii persoane fizice cu cetatenie romana - se obtine de la DGFPS;

copii dupa actele de identitate ale asociatilor/administartorilor/cenzorilor;

dovada sediului societatii - contract de vanzare-cumparare, de nchiriere, de comodat, uzufruct etc.; daca sediul social se afla ntr-un imobil de locuinte, este nevoie de acordul asociatiei de locatari;

dovada de varsamant a capitalului social;

dovada platii taxelor legale si timbrul judiciar - aceste taxe implica taxa judiciara de timbru, taxa de registru, taxa de publicare n Monitorul Oficial al Romaniei a ncheierii (prin care se autorizeaza constituirea societatii comerciale si se dispune nmatricularea acesteia n Registrul Comertului), taxele pentru avize si autorizatii;

documentatie n vederea obtinerii de avize si autorizatii de functionare, daca este cazul; acestea difera n functie de activitatea pe care o va desfasura n mod efectiv societatea respectiva.

Dosarul se depune la Biroul Unic din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti (pentru Bucuresti) sau la Oficiul Registrului Comertului din cadrul Camerelor de Comert si Industrie teritoriale din fiecare judet, iar solutionarea acestuia se face ntr-un termen de 20 de zile sau, daca se plateste o taxa de urgenta, n termen de 10 zile.

n momentul nregistrarii dosarului trebuie declarat daca societatea va opta pentru plata TVA sau nu; daca societatea se ncadreaza n categoria "microntreprindere" sau nu, pentru a sti ce fel de impozit va plati (impozit pe veniturile microntreprinderilor sau impozit pe profit).

Aceleasi sunt formalitatile si pentru constituirea societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

n toate cazurile, societatea cu raspundere limitata devine persoana juridica din ziua nregistrarii n Registrul Comertului.

2.5.Functionarea societatii cu raspundere limitata2.5.1. Adunarea asociatilor si administratorii societatii cu raspundere

limitata

Rolul adunarii asociatilor

Adunarea asociatilor este organul de deliberare si decizie al societatii cu raspundere limitata.Ea exprima vointa sociala si, n consecinta, decide n toate problemele esentiale ale activitatii societatii.

Fiind organ de deliberare si decizie, adunarea asociatilor hotaraste, n conditii de cvorum si majoritate diferite, asupra problemelor obisnuite pentru viata soicetatii, precum si cu privire la unele probleme deosebite, cum sunt cele legate de modificarea actului constitutiv.

Convocarea adunarii asociatilor

Adunarea asociatilor se convoaca la sediul societatii, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.

n mod obisnuit, convocarea adunarii asociatilor se face de catre administratorii societatii. Pentru administratori, convocarea adunarii asociatilor constituie o obligatie.

Convocarea adunarii asociatilor se poate face si de catre un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, cu precizarea scopului convocarii.

Cenzorii societatii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor, cand aceasta nu a fost convocata de administratori.

Convocarea adunarii asociatilor se face n forma stabilita prin actul constitutiv al societatii. n lipsa unei prevederi speciale, convocarea se face prin scrisoare recomandata.

n toate cazurile convocarea trebuie facuta cu cel putin 10 zile nainte de ziua fixata pentru tinerea adunarii asociatilor si cu precizarea ordinii de zi.

Atributiile asociatilor

Adunarea asociatilor are, potrivit art.189 din Legea nr.31/1990, ca principale atributii:

Aproba bilantul contabil si stabileste repartizarea benefinciului net;

Desemneaza pe administratorii si cenzorii societatii; i revoca pe acestia si le da descarcarea pentru activitatea lor;

Decide urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru prejudiciile cauzate societatii. Desemneaza si persoana nsarcinata sa exercite actiunea de raspundere;

Modifica, n conditiile legii, actul constitutiv sub urmatoarele aspecte:

Sa stabileasca emblema societatii;

Sa schimbe denumirea si forma juridica a societatii;

Sa reduca si sa majoreze capitalul social cu respectarea limitelor legale ale acestuia;

Sa coopteze noi asociati;

Sa completeze sau sa restranga obiectul de activitate al societatii

Sa schimbe domeniul si activitatea principala ale societatii;

Sa hotarasca dizolvarea societatii;

Sa aduca orice alte modificari, n limitele legii.

n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, atributiile mentionate apartin asociatului n cauza.

Conditiile cerute pentru deliberare si decizie

Potrivit legii, hotararile asociatilor se iau n adunarea generala.

Aceasta nseamna ca asociatii trebuie sa participe la adunarea generala si sa ia parte la deliberare si decizie. Legea prevede nsa ca prin actul constitutiv, se va putea stabili ca votarea sa se faca si prin corespondenta.

Asociatii exercita dreptul de vot n adunarea asociatilor proportional cu participarea la capitalul social; fiecare parte sociala da dreptul la un vot.

Art. 187 din Legea nr.31/1990 prevede ca hotararile adunarii generale se iau prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor partilor sociale.

n cazul societatii cu raspundere limitata, pentru luarea hotararilor, legea cere o dubla majoritate: o majoritate n numarul asociatilor si o majoritate n numarul partilor sociale ( n capital). Aceasta cerinta este determinata de specificul societatii care mbina trasaturi ale societatii de persoane si ale societatilor de capitaluri.

Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila, din cauza nentrunirii dublei majoritati cerute de lege, se va convoca o noua adunare a asociatilor. De aceasta data, adunarea va decide asupra ordinii de zi oricare ar fi numarul de asociati si partea din capital reprezentata de asociatii prezenti. Deci, la a doua convocare, hotararile se iau cu votul majoritatii asociatilor prezenti n adunare.

Pentru anumite probleme care privesc existenta societatii, legea impune conditii deosebit de stricte pentru luarea deciziilor. Art.187 alin 2 din Legea 31/1990 prevede ca pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel. Solutia este impusa de caracterul intuituu personae al societatii cu raspundere limitata.

Cu privire la exercitarea dreptului de vot n adunare, legea stabileste anumite interdictii n cazul unui conflict de interese ntre asociat si societate. Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot n deliberarile asociatilor referitoare la aporturile sale n natura sau la actele juridice ncheiate ntre el si societate. n cazul ncalcarii interdictiei, asociatul raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta de lege.

Hotararile adunarii generale

Hotararile adunarii generale , luate cu respectarea actelor constitutive, sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv pentru cei care nu au fost prezenti la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii generale trebuie sa fie nregistrate la Registrul Comertului, daca se refera la fapte sau acte a caror nregistrare este prevazuta de lege si publicata n Monitorul Oficial.

Hotararile contrare legii, clauzelor contractului de societate sau prevederile statutului pot fi atacate de asociatii care nu au luat parte la adunarea generala ori au votat si au cerut sa fie nominalizati n acest sens, n procesul verbal al sedintei adunarii generale.

Administratorii neasociati care justifica un interes legitim sau care invoca o ncalcare a legii pot ataca si ei hotararea adunarii generale.

Hotararile pot fi atacate, n termen de 15 zile de la data publicarii n Monitorul Oficial al Romaniei.

Competenta de solutionare apartine tribunalului n a carei raza teritoriala se afla sediul societatii.

Cererea pentru anularea hotararii adunarii generale se judeca, cu citarea reclamantului si a societatii, n camera de consiliu.

Odata cu nregistrarea actiunii n anulare, reclamantul poate cere presedintelui instantei suspendarea hotararii atacate. Presedintele instantei poate ncuviinta cererea sa-l oblige pe reclamant la o cautiune.

Ordonanta de suspendare poate fi atacata , separat de hotarare, cu recurs, n termen de 5 zile de la pronuntare.

Sentinta judecatoriei, ramasa definitiva, prin care se anuleaza hotararea adunarii generale, se publica n Monitorul Oficial si va fi mentionata n Registrul Comertului.

Administratorii societatii cu raspundere limitataConducatorul S.R.L.- lui este administratorul.Criteriile mandatului de administrator:

O persoana se poate alege ca administrator, la cel mult trei societati. Administratorul ales pentru a conduce o societate, trebuie sa comunice aceasta stare de fapt n scris celorlalte societati la care functioneaza ca administrator, n termen de 15 zile de la acceptarea functiei.

n calitatea sa de administrator, acesta nu primeste dispozitii obligatorii nici de la asociati, nici de la patronat.

Poate fi administrator numai persoana fizica. Functia de conducere, respectiv de administrator se poate exercita numai personal, neputandu-se mputernici alta persoana pentru exercitarea acestei functii.Nu poate fi administrator al unei societati cel condamnat la privare de libertate prin hotarare judecatoreasca definitiva, pentru comiterea unei infractiuni, pana cand nu este reabilitat de fapt sau de drept.Cel care a suferit o pedeapsa de interzicere a unei profesii prin hotarare judecatoreasca definitiva, sub incidenta hotararii, nu poate fi administrator al unei societati, ce are obiect de activitate identic cu cel pentru care s-a pronuntat interdictia.Nu poate fi administrator al unei societati, pe termen de trei ani, de la constatarea, prin hotarare definitiva, a incapacitatii de plata a societatii (respectiv de la data dispunerii lichidarii societatii) cel care a fost administratorul societatii aflate n stare de dizolvare, daca a exercitat aceasta functie cel putin un an de zile n ultimii doi ani anteriori zilei n care s-a pronuntat hotararea judecatoreasca definitiva, prin care s-a dispus lichidarea societatii, cu exceptia situatiei n care numirea ca administrator s-a facut expres n vederea prentampinarii dizolvarii societatii.n termen de doi ani de zile de la data radierii societatii din Registrul Comertului, prin procedura radierii de drept, nu poate fi administratorul altei societati acea persoana care a fost administratorul societatii radiate cel putin un an de zile naintea dispunerii radierii.Administratorul nu poate obtine parti sociale la organisme economice, ce au printre obiectele lor de activitate unele identice cu cel al societatii administrate si nu poate fi administrator al altor societati cu acelasi obiect de activitate, cu exceptia cazurilor n care, prin contractul de societate, s-a prevazut aceasta posibilitate sau adunarea generala si-a dat acordul n acest sens.

Administratorul si rudele apropiate ale acestuia, nu pot ncheia n nume propriu sau n interesul lor, contracte/conventii n domeniul de activitate al societatii, exceptand cazul n care, prin contractul de societate s-a prevazut aceasta posibilitate.Despagubirile pentru pagubele cauzate societatii, prin ncalcarea acestor reguli, se pot solicita n termen de un an de la data cauzarii pagubei.Termenul mandatului:Administratorii se aleg pe termen limitat, un mandat putand dura cel mult 5 ani; Ei pot fi numiti si prin contractul de societate.Mandatul intra n vigoare de la data acceptarii acestuia. Administratorii se pot realege si pot fi rechemati oricand de adunarea generala.

RetributiaPentru exercitarea functiei de administrator se poate stabili retributie. Administratorul nu poate primi retributie de la data constatarii incapacitatii de plata, prin hotarare definitiva, pe ntreaga perioada a desfasurarii procedurii de lichidare.

Atributiile administratorului: Administratorii au obligatia de a efectua nmatricularea n Registrul Comertului a nfiintarii societatii, a nregistrarii modificarilor aduse contractului de societate, a drepturilor nscrise n Registrul Comertului, a starilor de fapt, a datelor si a oricaror modificari, precum si a oricaror alte informatii prevazute de lege; Administratorii raspund nelimitat si solidar pentru daunele cauzate societatii prin nregistrarea unor date, drepturi sau stari de fapt neadevarate, sau prin ntarzierea ori omiterea nregistrarilor; Administratorii au obligatia pastrarii secretului informatiilor ce privesc relatiile comerciale ale societatii; Administratorii au obligatia de a da informatii despre activitatea societatii, la cererea asociatilor si a permite consultarea documentelor, precum si a registrelor. Daca se refuza o astfel de cerere, la solicitarea asociatului interesat, judecatorul delegat la Registrul comertului, va obliga societatea la asigurarea consultarii documentelor si furnizarea informatiilor;Exercitarea acestor drepturi ale asociatilor nu vor putea leza interesele economice ale societatii si nici secretul comertului.

Exercitarea drepturilor patronale:Fata de angajatii societatii comerciale, drepturile patronale se vor exercita de catre administrator, daca prin contractul de societate nu s-a prevazut altfel.

Responsabilitatea administratorilor:Administratorii au obligatia de a conduce societatea cu diligenta sporita, ce se poate presupune despre persoane aflate n astfel de posturi de conducere, avand n vedere permanent primordialitatea intereselor societatii comerciale. Ei raspund fata de societate, pentru daunele cauzate prin ncalcarea cu vinovatie a normelor legale, a prevederilor contractului de societate, a hotararilor adunarii generale, precum si a obligatiilor izvorate din mandatul de administrator, potrivit dispozitiilor dreptului comun.

n cazul administratorilor, ce au aceleasi drepturi privind nscrierile n Registrul comertului, raspunderea pentru pagubele cauzate conform celor sus mentionate, este solidara.Societatea raspunde pentru pagubele cauzate tertilor de catre administratorul sau, n limita atributiilor acestuia.Dupa dizolvarea societatii fara succesor de drept, asociatii care au avut raporturi juridice cu societatea n momentul radierii societatii din Registrul comertului, pot exercita dreptul de desdaunare mpotriva administratorilor, n termen de un an de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus radierea.Daca responsabilitatea asociatului pentru obligatiile societatii, a fost limitata n timpul functionarii societatii, dreptul de desdaunare se poate exercita proportional cu partea care i se cuvine asociatului n urma repartizarii patrimoniului social.

Incetarea mandatului de administrator:Mandatul de administrator nceteaza: la expirarea duratei mandatului; prin rechemare; prin intervenirea unor cauze de ncetare, prevazute de lege; prin demisie; prin deces.2.5.2. Controlul gestiunii si cenzorii societatii cu raspundere limitataGestiunea societatii cu raspundere limitata si toate actele acesteia vor putea fi controlate de catre asociatul unic sau asistat de specialisti alesi de el.

Potrivit art.194 din Legea nr.31/1990, dispozitiile art.155 alin.1 si 2 din lege se vor aplica n mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata.

La societatile cu raspundere limitata care nu se ncadreaza n dispozitiile art.155 alin 1 din lege, adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori.

Situatiile financiare anuale ale soicetatilor cu raspundere limitata, care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi auditate de catre auditori financiari, n conditiile prevazute de lege. Aceste societati sunt obligate sa organizeze auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari.

La societatile cu raspundere limitata ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse auditului financiar, adunarea asociatilor va putea hotar contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor.

Controlul gestiunii societatii se poate efectua de catre asociatii nsisi sau prin cenzorii societatii. Actul constitutiv al societatii poate prevedea conform art.194 din lege alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor, dar ei pot fi desemnati si prin actul constitutiv; numarul de cenzori trebuie sa fie impar. Societatea cu raspundre limitata potate avea un cenzor si un supleant; trei cenzori si trei supleanti etc. Unul din cenzori sau singurul cenzor trebuie sa fie contabil autorizat, care poate fi si un asociat.

n societatea cu raspundere limitata n care numarul asociatilor este mai mare de 15 se numesc, obligatoriu, ca organe de control, cenzorii, de catre adunarea generala. Dispozitiile prevazute pentru cenzori, n cazul soicetatii pe actiuni, se aplica cenzorilor din societatea cu raspundere limitata.

Durata mandatului cenzorilor este de trei ani. Dupa expirarea acestei durate, cenzorii pot fi realesi. Cenzorii pot fi revocati de adunarea generala, ca urmare a decaderii din mandat, pentru una din situatiile prevazute de art.156 alin. 2 din Legea nr.31/1990:

Sunt rude sau afini pana la gradul al IV-lea, inclusiv, sau sotii administratorilor;

Primesc sub orice forma, pentru alte functii decat cea de cenzori, un salariu sau o remuneratie, de la societate;

Ca persoane fizice, le este interzisa functia de administrator, conform art.135 din Legea nr. 31/1990.

Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa , determinata prin statut sau de adunarea generala care i-a numit.

Mandatul cenzorilor mai poate nceta prin renuntare la mandat sau prin deces. Cenzorii trebuie sa fie asociati, cu exceptia cenzorului contabil, care poate fi si neasociat.

Atributiile cenzorilor

Cenzorii au urmatoarele atributii:

Analizeaza activitatea administratorilor;

Verifica evidentele contabile ale societatii;

Comunica adunarii generale rezultatele controlului.

Cenzorii au dreptul de a primi, n fiecare luna, de la administratori, o situatie despre demersul operatiilor.

Obligatiile cenzorilor

Cenzorii au urmatoarele obligatii:

Sa exercite personal mandatul;

Sa supravegheze gestiunea;

Sa aduca la cunostinta administratorilor neregulile constatate n administratie si n gestiune, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale;

Sa participe, fara drept de vot, la adunarile administratorilor;

Sa convoace adunarea generala ordinara si extraordinara , cand n-a fost convocata de administratori;

Sa participe la adunarile generale ordinare si extraordinare, putand cere sa se includa , n ordinea de zi, propunerile pe care le vor crede necesare;

Sa prezinte adunarii generale un raport amanuntit asupra constatarilor facute la controlul gestiunii, mpreuna cu propunerile pe care le vor crede necesare;

Sa prezinte adunarii generale un raport amanuntit asupra constatarilor facute la controlul gestiunii, mpreuna cu propunerile pe care le considera necesare asupra bilantului si repartizarii beneficiilor. Adunarea generala nu va putea aproba bilantul si contul de profit si pierdere, daca acestea nu sunt nsotite de raportul cenzorilor;

Sa consemneze, n registrul special, constatarile facute n cadrul exercitiului mandatului lor;

Sa nu ndeplineasca functia de cenzor n mai mult de trei societati concomitent.

Cenzorii vor delibera si ntocmi mpreuna raportul care va fi prezentat adunarii generale, consemnand deliberarile ntr-un registru special. Daca , n decursul deliberarilor, se ivesc divergente, cenzorii vor redacta rapoarte separate , pe care le vor prezenta adunarii generale.

Pentru ndeplinirea altor obligatii, cenzorii vor putea lucra separat.

Raspunderile cenzorilor

ntinderea si raspunderea cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului comercial. Cenzorii raspund, n subsidiar , fata de societate, n conditiile prevazute de art.73 pentru administratori.

Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:

realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

existenta reala a dividendelor platite;

existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

exacta ndeplinire a hotararilor adunarilor generale;

stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Actiunea n raspundere mpotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, nsa acestia o vor putea exercita numai n caz de faliment al societatii.

2.5.3.Controlul gestiunii de catre asociati

Daca n societatea cu raspundere limitata nu exista cenzori, controlul gestiunii se asigura de catre asociati. n acest sens, art.194 alin.5 din Legea nr.31/1990 prevede ca, n lipsa de cenzori, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control. Asociatii participa la deliberari si luarea deciziilor privind toate problemele esentiale ale activitatii societatii.

Asociatii sunt ndreptatiti sa cerceteze registrul asociatilor, precum si registrele comerciale ale societatii.

Asociatii sunt n drept sa ia la cunostinta, nainte de a fi prezentate spre dezbatere adunarii asociatilor, de bilant si contul de profit si pierderi, ca si raportul administratorilor.

2.5.4. Situatia financiara anualaSocietatea cu raspundere limitata trebuie ca, la sfarsitul exercitiului financiar, sa ntocmeasca situtatia financiara anuala , n conditiile prevazute de Legea nr.82/1991 asupra contabilitatii.

Situatia financiara anuala se ntocmeste dupa normele prevazute de lege pentru societatea pe actiuni.

Dupa aprobarea de catre adunarea asociatilor, situatia financiara anuala se depune de catre administratori la directiile generale ale finantelor publice competente, n termenele prevazute de lege.

Un exemplar al situatiei financiare anuale se va depune la Oficiul Registrului Comertului.

Un anunt privind depunerea situatiei financiare anuale va fi publicat n Monitorul Oficial.

2.5.5. Profitul si partile socialeScopul societatii este acela de a obtine profit. Potrivit legii, profitul este destinat mpartirii ntre asociati sub forma de parti sociale, precum si constituirii fondului de rezerva al societatii.

Asociatii au dreptul la parti sociale potrivit actului constitutiv, proportional cu cota de participare la capitalul social varsat daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. ( art.67 alin.2 din Legea nr.31/1990).

Repartizarea profitului net se face de catre adunarea asociatilor, care fixeaza partile sociale.Plata partilor sociale este conditionata de existenta unui profit real , constatat prin situatia financiara anuala.

Dupa stabilirea partilor sociale, fiecare asociat devine titularul unui drept de creanta fata de societate, care poate fi valorificat n conditiile legii.

2.5.6. Fondul de rezerva al societatii

Din beneficiile obtinute se constituie si fondul de rezerva al societatii. n conformitate cu art.196 alin.2 din lege, n fecare an se vor prelua, din beneficiu, cel putin 5%, pana ce fondul va atinge cel putin 1/5 din capitalul social. Daca fondul de rezerva constituit s-a micsorat, indiferent din ce cauza, el trebuie completat, cu respectarea conditiilor de constituire.

Pierderile societatii stabilite , prin bilant, vor fi suportate de catre asociati porportional cu cota de participatie la capitalul social, n conditiile prevazute de reglementarile generale.

2.5.7.Interdictia emiterii unor titluri de valoare negociabile si transmiterea unor titluri de valoare negociabile

ntrucat nu este o societate de capitaluri, societatea cu raspundere limitata nu poate emite titluri de valoare negociabile, adica actiuni sau obligatiuni.

Partile sociale constituie fractiuni ale capitalului social. Potrivit art. 11 alin2. din Legea nr.31/1990 partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Din aceleasi considerente, societatea cu raspundere limitata nu poate emite nici obligatiuni. Interdictia este prevazuta expres de art. 195 din Legea nr.31/1990.

Notiunea transmiterii partilor sociale

n schimbul aporturilor lor, asociatii societatii cu raspundere limitata primesc parti sociale. Aceste parti sociale confera calitatea de asociat, cu toate drepturile si obligatiile aferente.

Cu toate ca nu sunt reprezentate de titluri negociabile, partile sociale ncorporeaza anumite valori si deci ele pot fi transmise, n conditiile legii. Transmiterea partilor sociale implica si transmiterea calitatii de asociat n societatea cu raspundere limitata.

Legea nr.31/1990 reglementeaza transmiterea partilor sociale ntre asociati, catre persoane din afara societatii si prin succesiune.

ntrucat legea reglementeaza transmiterea partilor sociale, nseamna ca ea admite transmiterea prin acte ntre vii sau mortis causa , cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Cel mai adesea , transmiterea partilor sociale si, implicit, a calitatii de asociat pot fi aduse atingeri caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere limitata. De aceea, transmiterea partilor sociale poate avea loc numai cu respectarea dispozitiilor legii.

Conditiile transmiterii partilor sociale

n privinta conditiilor cerute pentru transmiterea partilor sociale, Legea nr.31/1990 distinge dupa cum transmiterea se face ntre asociati, catre persoane din afara societatii sau pe cale succesorala.

Regulile privind transmiterea partilor sociale cuprinse in Legea nr.31/1990 se ntregesc cu regulile dreptului comun privind cesiunea de creanta si cele referitoare la transmisiunea succesorala.

Pentru asigurarea caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere limitata , transmiterea partilor sociale prin cesiune are ca premisa consimtamantul asociatilor. n cazul succesiunii, consimtamantul asociatilor priveste continuarea societatii cu mostenitorii asociatului decedat, iar nu transmiterea partilor sociale.

Cesiunea partilor sociale ntre asociati

Art. 197 din Legea nr.31/1990 dispune ca partile sociale pot fi transmise ntre asociati.

Cesiunea partilor sociale ntre asociati presupune ncheierea unui contract ntre asociatul cedent si asociatul cesionar. ntrucat cesiunea are ca rezultat o schimbare a repartizarii partilor sociale fata de cea initiala din contractul de societate,cesiunea trebuie sa mbrace forma autentica.

Contractul de cesiune nu are nevoie de un consimtamant prealabil al asociatilor, deoarece , fiind ncheiat ntre persoane care au calitatea de asociati n aceeasi societate, caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata nu este lezat.

Cesiunea partilor sociale intervenita ntre asociati trebuie notificata societatii. Acest lucru se realizeaza prin cererea de nscriere a cesiunii n registrul asociatilor societatii.

Pentru protejarea tertilor, legea cere nscrierea cesiunii n registrul comertului. Cesiunea va produce efecte fata de terti numai din momentul nscrierii ei n Registrul Comertului.

Cesiunea partilor sociale ntre asociati nu poate avea loc, daca prin actul constitutiv a fost interzisa. Intr-adevar, pentru a preveni dobandirea de catre un singur asociat a majoritatii capitalului social, prin actul constitutiv se poate interzice transmiterea partilor sociale ntre asociati.

Cesiunea partilor sociale ntre asociati si persoane din afara societatii

O cesiune a partilor sociale poate interveni ntre asociati si persoane din afara societatii. Deoarece o asemenea cesiune poate afecta caracterul personal al societatii, art 197 alin 2 din Legea nr.31/1990 prevede ca ea este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social.

n acest caz, pentru cesiunea partilor sociale este necesara o hotarare prealabila n acest sens luata de adunarea asociatilor.

n ceea ce priveste majoritatea ceruta pentru luarea hotararii , legea prevede ca ea trebuie sa exprime votul asociatilor care reprezinta trei patrimi din capitalul social. Aceasta nseamna o abatere de la regula dublei majoritati prevazute de art 187 din lege. Abaterea se explica prin aceea ca, prin fixarea majoritatii calificate de trei patrimi din capitalul social, se asigura implicit si o majoritate n numarul asociatilor.

nrucat hotararea adunarii asociatilor este o conditie a prefectarii cesiunii, nscrisul care o constata trebuie sa mbrace forma autentica.

Pe baza hotararii adunarii asociatilor care aproba cesiunea partilor sociale se va ncheia contractul de cesiune ntre asociatul cedent si cesionar. Si n acest caz, contractul trebuie ncheiat n forma autentica.

Cesiunea partilor sociale intervenita ntre un asociat si o persoana din afara societatii trebuie notificata societatii, prin cererea de nscriere a ei n registrul societatii.

Pentru a asigura opozabilitatea cesiunii fata de terti, ea trebuie nscrisa n Registrul Comertului. Cesiunea produce efecte fata de terti numai din momentul nscrierii ei n Registrul Comertului.

Transmiterea partilor sociale pe baza succesorala

Potrivit art. 198 alin.3 din Legea nr.31/1990 , n cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune,prevederile alin 2 nu sunt aplicate daca prin actul constitutiv sau statut nu se dispune altfel.

Cu toata obscuritatea sa , textul legal permite concluzia ca, n conceptia legii, partile sociale se transmit prin succesiune, daca n contractul de societate s-a prevazut o atare posibilitate.

Potrivit Codului Civil , drepturile succsorale se transmit ope legis mostenitorilor la data deschiderii mostenirii, adica la data decesului celui care lasa mostenirea. Deci mostenitorii asociatului decedat dobandesc partile sociale de plin drept pe data decesului asociatului.

Prevederile actului constitutiv, la care face trimitere art. 197 alin 3 din lege, se refera n realitate, nu la transmiterea partilor sociale , ci la continuarea sau necontinuarea societatii cu mostenitorii asociatului decedat.

O asemenea stipulatie n actul constitutiv, n sensul continuarii sau necontinuarii societatii cu mostenitorii asociatului decedat este permisa. Ea este menita sa asigure protejarea caracterului intuitu personae al societatii.

n cazul cand prin actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea continuarii societatii cu mostenitorii asociatului decedat, ca si n cazul cand nu s-a interzis expres o atare continuare , mostenitorii asociatului decedat devin titulari ai partilor sociale si deci asociati n societatea cu raspundere limitata.

Daca urmare a transmiterii succesorale, s-ar depasi numarul de 50 de asociati din cauza numarului mostenitorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari care nu trebuie sa depasasca maximul legal.

Transmiterea pe cale succesorala a partilor sociale trebuie si ea notificata societatii,prin cererea de nscriere n registrul asociatilor societatii. Totodata , transmiterea partilor sociale trebuie nscrisa si n Registrul Comertului.

n cazul cand prin actul constitutiv s-a interzis continuarea societatii cu mostenitorii asociatului decedat, mostenitorii, n calitatea lor de titulari ai partilor sociale , au dreptul la contravaloarea partilor sociale , calculata conform ultimului bilant aprobat.

2.5.8. Retragerea si excluderea asociatului din societatea cu raspundere limitata Caracterizare generalaRetragerea asociatului din societatea cu raspundere limitata este reglementata de dispozitiile art.221 din Legea nr.31/1990 , care privesc retragerea asociatului din societatea n nume colectiv, n comandita simpla si din societatea cu raspundere limitata.Asociatul n societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:

n cazurile prevazute n actul constitutiv;

cu acordul tuturor celorlalti asociati;

n lipsa unor prevederi n actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, n baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, n termen de 15 zile de la comunicare.Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, n caz de nentelegere, de tribunal.

n privinta societatii cu raspundere limitata, Legea nr.31/1990 reglementeaza un caz special de retragere a asociatului din societate. Art. 189 alin 2 din lege prevede ca asociatul are dreptul sa se retraga din societate cand nu este de acord cu modificarile aduse actului constitutiv, dar numai daca acest drept a fost prevazut n actul constitutiv.

Retragerea din societate n acest caz produce efecte asemanatoare excluderii asociatului din societate.

Astfel asociatul retras are dreptul la beneficii si suporta pierderile pana n ziua retragerii sale. El nu poate cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate potrivit actului constitutiv.

Apoi asociatul are dreptul la o suma de bani care sa reprezinte valoarea cuvenita asociatului din patrimoniul social.

Daca la data retragerii exista operatiuni n curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele,neputand sa si retraga partea care i se cuvine decat dupa terminarea operatiunilor n cauza.

Asociatul retras din societate ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate,pana n ziua retragerii din societate.

Excluderea unui asociat din societatea cu raspundere limitata se realizeaza n aceleasi conditii ca si excluderea asociatului din societatea n nume colectiv si societatea n comandita simpla.

2.5.9. Modificarea numarului asociatilor n societatea cu raspundere limitataPrecizari prealabile

n cursul existentei societatii cu raspundere limitata, anumite interese pot impune necesitatea modificarii numarului asociatilor societatii. O atare modificare produce o transformare a societatii cu raspundere limitata dintr-o societate cu mai multi asociati ia fiinat o societate cu raspundere limitata cu asociat unic sau, invers, o societate cu raspundere limitata cu asociat unic poate deveni o societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati.

Conditiile n care se realizeaza modificarea numarului asociatilor n societatea cu raspundere limitata sunt diferite.

Transformarea societatii cu raspundere limitata cu mai multi asociati n societatea cu raspundere limitata cu asociat unic :

O societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati se poate transforma n societate cu raspundere limitata cu asociat unic n conditiile art.199 din Legea nr.31/1990.

Hotararea asociatilor de transformare a societatii n societate cu raspundere limitata cu asociat unic trebuie nsotita de retragerea celorlalti asociati sau de cesiunea partilor sociale ale acestor asociati catre asociatul care continua activitatea.

n cazul unei societati cu raspundere limitata cu doi asociati, n caz de dezacord ntre asociati, societatea se va putea transforma n societate cu raspundere limitata cu asociat unic n conditiile art.224 din Legea nr.31/1990.

Transformarea societatii cu raspundere limitata cu asociat unic n societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati:O societate cu raspundere limitata cu asociat unic, constituita n conditiile art.13 din Legea 31/1990 , poate deveni o societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati. Aceasta transformare se realizeaza prin transmiterea de catre asociatul unic a unui numar de parti sociale catre alte persoane, care devin asociati, sau prin coptarea de noi asociati, care atrag marirea capitalului social.

Pentru transformarea societatii, asociatii vor ncheia actul constitutiv, n forma autentica ceruta de lege.

Hotararea de transformare a societatii se va nregistra n registrul comertului si publica n Monitorul Oficial.

CAPITOLUL III

DIZOLVAREA SI LICHIDAREASOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA3.1. Consideratii introductive

Societatea comerciala se constituie pentru a desfasura o activitate comerciala pe durata de timp stabilita n actul constitutiv. Uneori durata societatii se prelungeste chiar si dupa decesul asociatilor care au constituit societatea. Dar orice societate comerciala va sfarsi prin a disparea , deoarece ea urmeaza acelasi destin implacabil, ca si o persoana fizica: se naste, traieste si moare.

ncetarea existentei societatii comerciale reclama realizarea unor operatii care sa aiba drept rezultat nu numai ncetarea personalitatii juridice, ci si lichidarea patrimoniului societatii, prin exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor sociale. Potrivit legii , ncetarea existentei societatii comerciale impune parcurgerea a doua faze:

Dizolvarea societatii

Lichidarea societatii

Faza dizolvarii societatii cuprinde acele operatii care declansaza si pregatesc ncetarea existentei societatii. n aceasta faza, personalitatea juridica nu este afectata, nsa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii.

Faza lichidarii societatii cuprinde acele operatii de lichidare a patrimoniului societatii, plata creditorilor si mpartirea soldului ntre asociati. n aceasta faza , societatea continua sa si pastreze personalitatea juridica, dar ea este subordonata cerintelor lichidarii.

Societatea cu raspundere limitata se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor generale referitoare la dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale si regulilor speciale prevazute de lege pentru aceasta forma de societate.

3.2. Dizolvarea societatilor comerciale cu raspundere limitata

Cauzele de dizolvare a societatii cu raspundere limitata sunt cele prevazute de art.222 si art.232 din Legea nr.31/1990, care sunt cauze generale si deci aplicabile si societatii cu raspundere limitata.

Cauzele dizolvarii de drept comun ale acestui tip de societate sunt:

Expirarea termenului pentru care a fost constituita societatea;

ndeplinirea scopului societatii;

Disparitia sau imposibilitatea de realizare a obiectului social;

Decizia asociatilor;

Lichidarea judiciara a societatii;

Hotararea instantei judecatoresti.

Societatea nu se dizolva nsa prin decesul unui asociat, chiar atunci cand ramane un singur asociat daca, n contractul de societate, s-a stipulat ca societatea continua cu mostenitorii asociatului decedat. n absenta unei astfel de clauze contractuale, societatea se dizolva, iar mostenitorii asociatului au dreptul la beneficii si sunt obligati la pierderile produse pana n ziua decesului asociatului. De asemenea, mostenitorii au dreptul la contravaloarea partilor sociale ale asociatului decedat.

Societatea cu raspundere limitata se dizolva si datorita urmatoarelor cauze specifice:

Depasirea numarului maxim de asociati stabilit de lege;

Reducerea capitalului social sub minimul fixat respectiv;

Pierderea unei parti a capitalului social, daca asociatii nu decid completarea lui si nu-l completeza n noua luni de la data constatarii reducerii capitalului social ori daca societatea nu se transforma n alta forma de societate la care capitalul social este corespunzator.

n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, dizolvarea ei nu duce la lichidarea patrimoniului societatii. Acest patrimoniu se transmite fara lichidare catre asociatul unic. Asociatul nemultumit de lichidare poate face opozitie n termen de 15 zile de la notificarea bilantului contabil de lichidare si a proiectului de repartizare a sumelor rezultate. Dupa ce hotararea asupra opozitiei devine irevocabila, se dispune radierea societatii n Registrul Comertului si societatea si lichideaza existenta. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic se dizolva si n cazul n care au fost ncalcate dispozitiile art.14 alin. 1si 2 din Legea nr.31/1990, respectiv daca o poate cere de catre orice persoana interesata si de stat , prin Ministerul Finantelor.

3.2.1.Notiunea de dizolvare a societatilor comerciale cu raspundere limitataProcesul de ncetare a existentei societatii comerciale cuprinde mai multe operatiuni care trebuie ndeplinite conform legii.

Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declansaza acest proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. Aceste operatiuni se refera la hotararea de dizolvare a societatii si aducerea ei la cunostinta celor interesati.

Potrivit legii, hotararea privind dizolvarea societatii este luata, dupa caz, de aducerea asociatilor ori de instanta judecatoreasca. Dizolvarea societatii se produce n temeiul legii.

Dizolvarea societatii priveste nsasi societatea comerciala ca entitate juridica, iar nu ncetarea actului constitutiv al societatii.

3.2.2.Cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale cu raspundere limitataCauzele de dizolvare a societatii comerciale sunt prevazute de art.222-224 si art.232 din Legea nr.31/1990. Prin dispozitiile citate sunt reglementate unele cauze de dizolvare generale si deci aplicabile tuturor societatilor comerciale, precum si anumite cauze de dizolvare specifice unora dintre formele de societate.

Trecerea timpului stabilit pentru durata societatiiSocietatea comerciala cu raspundere limitata se dizolva la expirarea termenului stabilit pentru durata societatii.

Potrivit legii, n contractul de societate trebuie sa se prevada durata societatii.Dizolvarea societatii opereaza n temeiul legii , fara a fi necesara vreo formalitate.

Efectul dizolvarii societatii, ca urmare a expirarii termenului stabilit pentru durata societatii, poate fi nlaturat prin prelungirea duratei societatii, n conditiile art.199 din Legea nr.31/1990.

Ca o masura preventiva , art.222 alin 2 din Legea nr.31/1990 dispune ca asociatii trebuie consultati de administratori cu cel putin 3 luni nainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a duratei acesteia. Daca administratorii societatii nu organizeaza consultarea, la cererea oricarui asociat, tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultarii, n conditiile art.119 din Legea nr.31/1990.

Neefectuarea consultarii nu mpiedica dizolvarea societatii la expirarea duratei prevazute n actul constitutiv.

Imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia.

Societatea comerciala se dizolva n cazul unei imposibilitati de realizare a obiectului societatii, ca si n cazul cand obiectul societatii s-a realizat.

Orice societate are un obiect de activitate, care trebuie precizat n actul constitutiv. Acest obiect se realizeaza in cursul duratei societatii.

Daca se constata o imposibilitate a realizarii obiectului de activitate propus, evident, societatea si pierde ratiunea de a exista si deci se dizolva. Acest efect se produce, atat n cazul cand imposibilitatea s-a ivit n cursul duratei societatii (de exemplu , a fost retrasa concesiunea), cat si n cazul cand obiectul nu s-a realizat deloc ( de exemplu, nu s-a obtinut concesiunea).

Jurisprudenta a interpretat extensiv dispozitiile legale, considerand ca exista o imposibilitate a realizarii obiectului unei societati de persoane si n cazul ivirii ntre asociati a unor nentelegeri grave, care fac imposibila desfasurarea activitatii.

Daca obiectul societatii s-a realizat si deci scopul asociatilor a fost atins, societatea se dizolva.

Imposibilitatea realizarii obiectului societatii si realizarea obiectului societatii, cat si n cazul realizarii acestuia, asociatii pot sa modifice obiectul societatii, n conditiile art.199 din Legea nr.31/1990.

Declararea nulitatii societatii cu raspundere limitataSocietatea comerciala cu raspundere limitata se dizolva n cazul declararii nulitatii ei.

Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea societatii, prevazute de art.56 din Legea nr.31/1990, atrage nulitatea societatii. La data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila , societatea nceteaza fara efect retroactiv si intra n lichidare. O atare ncetare a existentei societatii echivaleaza cu dizolvarea societatii.

Hotararea adunarii asociatilor

Societatea comerciala se dezvolta n baza hotararii asociatilor.

ntrucat constituirea societatii comerciale se bazeaza pe vointa asociatilor, manifestata prin actul constitutiv, asociatii pot decide si dizolvarea societatii.Vointa asociatilor privind dizolvarea societatii se manifesta n cadrul adunarii asociatilor care exprima vointa sociala.

Adunarea asociatilor poate hotar dizolvarea societatii n toate cazurile impuse de interesele asociatilor. ntr-adevar, ntrucat legea nu limiteaza cazurile n care societatea poate fi dizolvata prin hotararea adunarii asociatilor, nseamna ca asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele de dizolvare a societatii.

Un caz de dizolvare a societatii cu raspundere limitata de catre adunarea asociatilor , care este reglementat de lege, priveste dizolvarea societatii nainte de expirarea termenului fixat pentru durata societatii.

Hotararea tribunaluluiSocietatea comerciala se dizolva prin hotararea tribunalului, n conditiile legii.

Dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand dizolvarea nu se poate realiza prin hotararea adunarii generale.

Potrivit legii, tribunalul poate hotar dizolvarea societatii pentru motive temeinice. Un asemenea motiv l constituie nentelegerile grave dintre asociati, care mpiedica functionarea societatii.

Falimentul societatii

Societatea comerciala se dizolva n cazul cand ea este supusa procedurii falimentului.

Potrivit Legii nr. 64/ 1995 , societatea comerciala care se afla n insolventa este supusa procedurii reorganizarii juridice si a falimentului.

Daca societatea face obietctul procedurii falimentului, patrimoniul societatii este lichidat, n vederea satisfacerii creantelor creditorilor si, n consecinta, societatea se dizolva.

Dizolvarea societatii se pronunta de catre judecatorul-sindic prin ncheiere prin care se decide intrarea n faliment.

Alte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv al societatii

Societatea comerciala se dizolva si n alte cazuri reglementate de lege sau stabilite prin actul constitutiv.

Articolul 232 din Legea nr.31/1990 reglementeaza anumite cazuri de dizolvare sanctiune, care sunt urmatoarele:

Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot ntruni;

Societatea nu a depus, n cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte , care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului;

Societatea si-a ncetat activitatea, nu are sediu social cunoscut ori nu ndeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; inactivitatea temporara nu duce la dizolvarea societatii. Ea trebuie nsa anuntata organelor fiscale si nscrisa n Registrul Comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani;

Societatea nu si-a completat capitalul social, n conditiile legii.

3.2.3. Formalitati cerute pentru dizolvarea societatii cu raspundere limitataDizolvarea societatii comerciale se realizeaza pe trei cai: De drept

Prin vointa asociatilor

Pe cale judecatoreascaFiecare dintre aceste cai de dizolvare impune respectarea unor conditii prevazute de lege.

Dizolvarea de drept a societatii

n cazul dizolvarii de drept a societatii , dizolvarea se produce de plin drept , daca ipoteza legii este satisfacuta. n consecinta, pentru dizolvarea societatii nu este necesara ndeplinirea nici unei formalitati.

Legea nr.31/1990 reglementeaza dizolvarea de drept a societatii n cazul expirarii termenului stabilit pentru durata societatii.

Din moment ce asociatii au stabilit, prin actul constitutiv, durata societatii, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolva , de plin drept, la data expirarii termentului.

ntrucat dizolvarea se produce de drept, nu este necesara nici o manifestare de vointa a asociatilor si nici o formalitate de publicitate.

Vointa asociatilor a fost exprimata prin actul constitutiv si, daca nu s-a hotarat prelungirea duratei societatii, ea si produce efectul.

O publicitate prin mentiune n Registrul Comertului si publicare n Monitorul Oficial este superflua, de vreme ce prin publicarea actului constitutiv, facuta cu ocazia constiuirii societatii, tertii au luat la cunostinta de durata societatii.

n caz de litigiu, orice persoana interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii. Instanta nu pronunta dizolvarea, ci constata ca, fiind ndeplinita cerinta legii, dizolvarea a operat n puterea legii.

Legea nr.314/2001 a consacrat un nou caz de dizolvare de drept a societatilor comerciale . Potrivit art.1 din lege, societatile comerciale care in termen de 60 de zile de la data intrarii n vigoare a legii nu si vor fi majorat capitalul social la nivelul minim prevazut de art.10 si 11 din Legeaa nr.31/1990 sunt de drept dizolvate si intra n lichidare pe aceasta data.

Constatarea dizolvarii de drept se face prin ncheierea judecatorului delegat, la sesizarea camerei de comert si industrie teritoriale sau a statului, prin Ministerul Finantelor Publice, cu procedura necontencioasa.

Lichidarea societatii trebuie realizata n termen de 6 luni de la intrarea n vigoare a legii si societatea se radiaza din oficiu, din Registrul Comertului.

Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor

Societatea comerciala se poate dizolva prin vointa asociatilor, manifestata n cadrul adunarii generale.

Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor trebuie respectate conditiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv.

Hotararea privind dizolvarea se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara.

Actul care constata hotararea adunarii generale privind dizolvarea , n forma ceruta de lege, se depune la Oficiul Registrului Comertului pentru a se mentiona n registru, dupa care se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial, spre publicare.

n cazul dizolvarii societatii nainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea n Monitorul Oficial.

Pentru a proteja pe asociati, legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii.

Hotararea privind revenirea asupra dizolvarii societatii trebuie luata n conditiile art.62 din Legea nr.31/1990.

Asociatii pot hotar, n conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv, o data cu dizolvarea si modul de lichidare a societatii. Legea cere nsa ca asociatii sa fie de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si sa asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui cu consimtamantul creditorilor.

Dizolvarea socieatii pe cale judecatoreascaSocietatea comerciala poate fi dizolvata prin hotararea tribunalului.

n cazul falimentului, dizolvarea societatii se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului.

Potrivit legii, oricare asociat poate cere, tribunalului, pentru motive temeinice, dizolvarea societatii. Legea prezuma drept motive temeinice nentelegerile grave dintre asociati, care mpiedica functionarea societatii. Daca datorita nentelegerilor dintre asociati, se creeaza un blocaj care face imposibila desfasurarea activitatii, singura solutie este dizolvarea si lichidarea societatii.

Hotararea judecatoreasca privind dizolvarea societatii trebuie nscrisa n Registrul Comertului si publicata n Monitorul Oficial. Aceste formalitati trebuie ndeplinite n termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.

Pentru dizolvarea societatii n cazurile prevazute de art.232 din Legea nr.31/1990 trebuie respectate si unele reguli speciale.

n aceste cazuri, dizolvarea societatii se poate cere de orice persoana interesata, precum si de Oficiul National al Registrului Comertului.

Hotararea tribunalului privind dizolvarea societatii se nregistreaza la Registrul Comertului, se comunica directiei finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si se publica n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

mpotriva hotararii de dizolvare, orice persoana interesata poate face recurs, n termen de 30 de zile de la data publicarii n Monitorul Oficial. Procedura recursului este cea reglementata de art. 60 alin 3 si 4 din Legea nr.31/1990, care se aplica n mod corespunzator.

Pe data ramanerii irevocabile a hotararii prin care s-a admis dizolvarea , societatea va fi radiata, din oficiu, din Registrul Comertului.

3.2.4. Efectele dizolvarii societatii comerciale

Indiferent de modul n care se realizeaza , dizolvarea societatii produce anumite efecte. Aceste efecte privesc deschiderea procedurii lichidarii si interdictia unor operatiuni comerciale noi.

Dizolvarea nu are nici o consecinta asupra personalitatii juridice a societatii. Prin dizolvare, societatea nu se desfiinteaza , ci ea si continua existenta juridica, nsa numai pentru operatiunile de lichidare.

Dizolvarea societatii comerciale produce urmatoarele efecte:

Interdictia unor operatiuni comerciale noi. Potrivit art. 228 din Legea nr.31/1990 , din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot ntreprinde noi operatii.

Aceasta interdictie se aplica, dupa caz, din ziua eliberarii termenului fixat pentru durata societatii, ori, de la data cand dizolvarea a fost hotarata de adunarea asociatilor sau declansata prin hotarare judecatoreasca.

Dreptul oricarui asociat de a cere lichidarea societatii , n conditiile legii. Un atare drept, nu poate fi exercitat de creditorii societatii.

nceperea procedurii de lichidare de catre administratori.Aceasta obligatie exista pentru administratori numai daca legea , contractul de societate, statutul, adunarea generala sau instanta judecatoreasca care a pronuntat dizolvarea, nu hotarasc altfel. Societatea si pastreaza personalitatea juridica pentru obligatiile lichidarii, pana la terminarea acesteia. Dizolvarea are loc fara lichidare n cazul fuziunii ori lichidarii, totale a societatii, ori n alte cazuri, prevazute de lege.

Dizolvarea unei societati cu raspndere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare. Dupa transmiterea patrimoniului societatea si nceteaza existenta la urmatoarele date:

daca nu s-a facut opozitie pe data expirarii termenului de introducere a acesteia;

daca s-a facut opozitie, pe data la care a devenit irevocabila hotararea de respingere a opozitiei sau, dupa caz, hotararea prin care se constata ca societatea sau asociatul unic a platit datoriile ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un angajament pentru plata datoriilor.

3.3. Lichidarea societatii cu raspundere limitata3.3.1.Notiuni generale

Societatea se lichideaza conform prevederilor Legii nr.31/1990 si actelor constitutive.

Operatiunea de lichidare si de repartizare a parimoniului social se desfasoara dupa regulile prevazute n contractul de societate, statut si normele legale aplicabile.

Cat priveste societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, dizolvarea ei nu duce la lichidarea patrimoniului societatii. Potrivit art. 231 din Legea nr.31/1990, dizolvarea acestei societati atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic , fara lichidare. Aceasta nseamna ca asociatul unic dobandeste totalitatea drepturilor si obligatiilor care au apartinut societatii. n consecinta,, pentru obligatiile societatii, asociatul unic raspunde atat cu bunurile dobandite , cat si cu bunurile din patrimoniul propriu.

Transmiterea patrimoniului social are loc si societatea si nceteaza existenta la date diferite.

Daca nu s-a facut opozitie la dizolvarea societatii, se are n vedere data expirarii termenului de introducere a opozitiei ( 30 de zile de la publicarea n Monitorul Oficial).

Daca s-a facut opozitie la dizolvarea societatii se ia n considerare data la care a devenit irevocabila hotararea de respingere a opozitiei sau, dupa caz, hotararea prin care se constata ca societatea sau asociatul unic a platit datoriile ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia o ntelegere pentru plata datoriilor.

Dispozitiile art.231 din Legea nr.31/1990, care reglementeaza transmiterea universala a patrimoniului societatii cu raspundere limitata cu asociat unic catre asociatul unic, fara lichidare, opereaza si n cazul dizolvarii de drept a societatii, reglementat de Legea nr.314/2001. n acest caz, potrivit art. 6 din Legea nr.314/2001 , asociatul unic raspunde nelimitat si solidar pentru obligatiile dizolvate. Aceasta nseamna ca asociatul unic raspunde nu numai cu bunurile dobandite , ci si cu bunurile din patrimoniul propriu.

3.3.2. Notiunea de lichidare a societatii comerciale cu raspundere limitata

ncetarea existentei societatii comerciale reclama ndeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii, si , totodata, sa duca n final la ncetarea statutului de persoana juridica a societatii.

Operatiunile care fac obiectul fazei lichidarii societatii sunt realizate de persoane anume investite lichidatori.

n faza lichidarii societatii, instanta judecatoreasca are un rol redus; interventia sa are un caracter exceptional si se produce n cazurile prevazute de lege.

Ca urmare a dizolvarii , societatea nu mai poate angaja noi operatiuni comerciale. Dar, operatiunile aflate n curs la data dizolvarii trebuie finalizate. Aceasta nseamna ca societatea trebuie sa si execute obilgatiile si sa si valorifice drepturile care au ca izvor raporturile juridice ncheiate anterior dizolvarii.

Pentru a dispune de mijloacele de plata necesare satisfacerii creantelor creditelor, bunurile societatii sunt prefacute n bani, pe calea licitatiei publice.

Eventualul activ net va fi mpartit ntre asociati potrivit drepturilor lor.

Lichidarea societatilor comerciale consta ntr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate n curs la data dizolvarii societatii, ncasarea societatii , transformarea bunurilor societatii n bani, plata datoriilor societatii si mpartirea activului net ntre asociati.

Operatiunile de lichidare a societatii comerciale sunt reglementate de dispozitiile Legii nr.31/1990. Totodata, vor fi aplicabile si regulile stabilite prin actul constitutiv, n masura n care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

3.3.3. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale cu raspundere limitataLichidarea societatii, ca o faza subsecventa a dizolvarii societatii comerciale, este guvernata de anumite principii. Aceste principii definesc statutul juridic al societatii aflate n lichidare.

Principiile generale ale lichidarii societatii comerciale sunt urmatoarele:

personalitatea juridica a societatii subzisa pentru nevoile lichidarii;

lichidarea societatii se face n interesul asociatilor;

lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativaPersonalitatea juridica a societatii subzisa pentru nevoile lichidarii

Din moment ce societatea comerciala a fost dizolvata, indiferent de cauza, ea nceteaza sa mai existe ca persoana juridica. Cu toate acestea, nevoile lichidarii patrimoniului societatii si ale ocrotirii drepturilor asociatilor si creditorilor sociali impun necesitatea mentinerii personalitatii juridice. Deci, n faza lichidarii, societatea comerciala continua sa beneficieze de personalitate juridica, dar numai pentru nevoile lichidarii.

n actuala sa forma, Legea nr.31/1990 consacra expres acest principiu n urmatorii termeni: societatea si pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.

Mentinerea personalitatii juridice a societatii are anumite consecinte.

Astfel, societatea comerciala si conserva atributele de identificare; ea si pastreaza firma, sediul social si nationalitatea. Legea cere nsa ca toate actele care emana de la societate sa arate ca societatea este n lichidare.

Dupa aceea, patrimoniul societatii continua sa apartina societatii , ca subiect de drept distinct. Patrimoniul social constituie, si dupa dizolvarea societatii, gajul general al creditorilor sociali. ntr-adevar, lichidarea societatii nu aduce modificari raporturilor juridice dintre societate si creditorii sai. Acestia si pot valorifica drepturile lor mpotriva societatii, care va raspunde cu patrimoniul sau.

n faza lichidarii, organele societatii nu si nceteaza activitatea.

Adunarea asociatilor numeste lichidatorii si stabileste puterile acestora pentru realizarea operatiunilor de lichidare.

Administratorii societatii continua mandatul lor pana la intrarea n functie a lichidatorilor. Sunt interzise nsa, din momentul dizolvarii societatii, operatiunile comerciale noi.

Cenzorii societatii si continua activitatea lo