La data aderrii Romniei la Uniunea European, REGULAMENTUL CONSILIULUI EUROPEAN (CE) nr. 2157/2001 din 8 octombrie 2001 privind Statutul Societtii Europene (SE) * produce efect direct si n Romnia, devenind de aplicatie imediat. Se naste ins ntrebarea ce se va ntmpla, n msura n care nici o reglementare privind procedurile si formalittile de nfiintare a unei Societti Europene nu a fost edictat pana la acea dat. Va permite Oficiul Registrului Comertului nregistrarea unei astfel de societti direct n baza Regulamentului nr. 2157/2001, recunoscut ca producnd efect direct? Este acest lucru posibil n absenta crerii de ctre autorittile romane a unui cadru care s permit aplicarea Regulamentului? ntrebarea este cu att mai legitim cu ct pentru aplicarea REGULAMENTULUI CONSILIUL COMUNITTILOR EUROPENE (CEE) nr. 2137/85 din 25 iulie 1985 privind Gruparea European de Interes Economic (GEIE) mecanismele necesare aplicrii au fost reglementate de ctre autorittile romane nainte de semnarea Tratatului de aderare, prin Legea nr. 161/2003, ulterior modificat prin Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalittilor la nregistrarea n registrul comertului, modificat la rndul sau prin OUG 75/2004. Legea nr. 161/2003 n articolele de la 232 la 237 reglementeaz recunoasterea, definirea, constituirea, rspunderea reprezentantilor, impozitarea sucursalelor si alte aspecte privind Grupurile europene de interes economic. Care vor fi ns formalittile si actele necesare nfiintrii SE? Evident cele reglementate de Regulament, fiind ns necesar crearea mecanismelor care s permit aplicarea Regulamentului. Mai mult Statutul Societtii Europene este completat de DIRECTIVA 2001/86/CE A CONSILIULUI EUROPEAN** din 8 octombrie 2001 de completare a statutului societtii europene n ceea ce priveste implicarea lucrtorilor. Conformarea cu prevederile acestei Directive implica de asemenea stabilirea unor mecanisme si transpunerea n dreptul intern. Scopul Directivei 2001/86/CE este de a garanta salariatilor dreptul de a se implica n problemele si deciziile care afecteaz viata SE. Celelalte probleme care tin de dreptul securittii sociale si de dreptul muncii, n special dreptul lucrtorilor la informare si consultare n conformitate cu legislatia statelor membre, sunt reglementate de dispozitiile interne aplicabile, n aceleasi conditii, societtilor anonime. Intrarea n vigoare a Regulamentului CE nr. 2157/2001 a fost amnat 3 ani, pentru a permite fiecrui stat membru s transpun n dreptul intern dispozitiile Directivei 2001/86/CE si de a crea n prealabil mecanismele necesare constituirii si functionrii SE care si au sediul social pe teritoriul lor, astfel nct regulamentul si directiva s poat fi aplicate concomitent. In Romnia, urmeaz probabil ca mecanismele necesare constituirii si functionrii SE si transpunerea Directivei ce garanteaz implicarea salariatilor s formeze n cel mai scurt timp obiectul unei reglementri. _____________________________________________________________________________________Acest Regulament a intrat n vigoare n data de 8 octombrie 2004 Aceasta Directiva a fost completata prin Directiva Consiliului 2003/72/CE din 22 iulie 2003 de completatre a Statutului Societtii europene de Cooperare cu privire la implicarea lucratorilor* **

2

Scurta prezentare a Societtilor EuropeneCe este ns Societatea Europeana, nereglementat n prezent n dreptul roman si care au fost motivele care au condus la aparitia reglementarilor comunitare ale acesteia? 1) Ce este societatea europeana? Societatea Europeana (SE) este o forma de societate comercial pe actiuni, numit si Societas Europaea sau Societate anonim european, care este constituit pe teritoriul Uniunii Europene n conditiile si n conformitate cu modalittile prevzute n Regulamentul CE privind statutul SE (Regulamentul). Aceasta form de societate permite conceperea si efectuarea reorganizrii la scar comunitar a activittii societtilor reglementate de dreptul unor state membre diferite, daca aceste societti: sunt constituite n temeiul dreptului unui stat membru; au sediul social si administratia central pe teritoriul Uniunii. In Preambulul Regulamentului Consiliul precizeaz: Realizarea pietei interne si mbunttirile pe care aceasta le aduce situatiei economice si sociale din Comunitate necesit nu numai o nlturare a barierelor din calea comertului, ci si o adaptare a structurilor de productie la dimensiunea Comunittii. Aceast reorganizare presupune ca ntreprinderile existente n diferite state membre s aib posibilitatea de a-si uni potentialul printr-o fuziune. Asemenea operatiuni se pot efectua numai cu respectarea regulilor de concurent stabilite de tratat. Constituirea SE se realizeaz ns n mod evident cu respectarea regulilor de concurent stabilite la nivel comunitar. Reglementarea SE a aprut pentru a rspunde necesittilor de restructurare si colaborare ntre ntreprinderi din diferite state membre. Armonizarea dreptului societtilor comerciale n statele membre prin intermediul directivelor nu scuteste ntreprinderile reglementate de diferite sisteme legislative de obligatia de a se constitui conform unui tip de societate reglementat de o legislatie intern determinat. Consiliul a considerat esential asigurarea, n cea mai mare msur posibil, a concordantei, n cadrul Comunittii, ntre unitatea economic si unitatea juridic a ntreprinderii si n consecint a impus statelor membre crearea, alturi de societtile reglementate de dreptul intern, a unor societti constituite si care opereaz n temeiul dispozitiilor legale adoptate printr-un regulament al Comunittii, aplicabile direct n toate statele membre. Conform precizrilor Consiliului prin acest Regulament se permite crearea si administrarea societtilor de dimensiune european, fr constrngerile rezultate din disparittile si din aplicarea teritorial limitat a dreptului intern al societtilor comerciale. * 2) Cine poate participa la constituirea unei SE? Conform art. 2 alin 1 din Regulament Societtile anonime, constituite n temeiul dreptului unui stat membru, avnd sediul social si administratia central n cadrul Uniunii, pot constitui o SE prin fuziune, cu conditia ca cel putin dou dintre ele s fie reglementate de dreptul unor state membre diferite. Conform alineatului 2 al aceluiasi art. 2 din Regulament societtile anonime si societtile cu rspundere limitat care figureaz n anexa II la Regulament, constituite n temeiul dreptului unui stat membru, avnd sediul social si administratia central pe teritoriul Uniunii, pot promova constituirea unei SE holding, dac cel putin dou dintre ele: - sunt reglementate de dreptul unor state membre diferite sau - detin de cel putin doi ani o filial reglementat de dreptul unui alt stat membru sau o sucursal situat pe teritoriul altui stat membru. ___________________________________________________________________________________ *

Citat din Preambulul n care se prezinta considerentele ce au stat la baza edictarii Regulamentului.

3 - detin de cel putin doi ani o filial reglementat de dreptul unui alt stat membru sau o sucursal situat pe teritoriul altui stat membru. Societtile precum si alte entitti juridice de drept public sau privat, constituite n temeiul dreptului unui stat membru si avnd sediul social si administratia central pe teritoriul Uniunii, pot constitui o filial SE subscriind la actiunile acesteia, dac cel putin dou dintre ele: - sunt reglementate de dreptul unor state membre diferite sau - detin de cel putin doi ani o filial reglementat de dreptul unui alt stat membru sau o sucursal pe teritoriul altui stat membru. O societate anonim, constituit n temeiul dreptului unui stat membru si avnd sediul social si administratia central pe teritoriul Comunittii, se poate transforma ntr-o SE, dac detine de cel putin doi ani o filial reglementat de dreptul altui stat membru. Posibilitatea de a participa la constituirea unei SE poate fi acordata de ctre statele membre si unei societti a crei administratie central nu se afl pe teritoriul Uniunii, cu conditia ca societatea n cauz s fie constituit n conformitate cu dreptul unui stat membru, s aib sediul social n respectivul stat membru si s aib o legtur efectiv si continu cu economia unui stat membru. (art. 2 alin 5 din Regulament). 3) Cerinta constituirii SE ca societate pe actiuni si capitalul minim Conform Regulamentului SE are personalitate juridic, capitalul sau exprimat n EURO si a crui valoare nu poate fi mai mica de 120 000 Euro este divizat n actiuni, iar actionarii rspund numai pn la concurenta capitalului subscris. Consiliului a impus constituirea SE sub forma unei societti de capital - pe actiuni, ntruct a considerat ca aceasta este forma care rspunde cel mai bine, att n ceea ce priveste finantarea, ct si gestionarea, cerintelor unei ntreprinderi care si desfsoar activittile la nivel european. Capitalul minim de 120.000 EURO este impus ca o cifra considerata rezonabila pentru a asigura ca respectivele societti dispun de un patrimoniu suficient, fr ca acest lucru s ngreuneze constituirea de SE de ctre ntreprinderi mici si mijlocii. Conform art. 4 alin 3 din Regulament legislatia unui stat membru care prevede un capital subscris mai mare pentru societtile care desfsoar anumite tipuri de activitti se aplic SE cu sediul social n statul membru n cauz. 4) Reglementrile legale aplicabile SE Conform art. 3 din Regulament o SE se consider a fi o societate anonim , reglementat de dreptul statului membru n care si are sediul social. De asemenea conform art. 10 din Regulament sub rezerva dispozitiilor regulamentului, o SE este tratat n orice stat membru ca si cum ar fi o societate anonim constituit n conformitate cu dreptul statului membru n care si are sediul social. In consecint SE, care ar putea fi nfiintate n Romnia li se vor aplica reglementrile cu privire la societtile pe actiuni, cu unele exceptii. Astfel conform art. 3 alin 2 (1) o SE poate constitui una sau mai multe filiale sub form de SE. Dispozitiile legale ale statului membru n care o filial SE si are sediul social, care prevd ca o societate anonim s aib mai mult de un singur actionar, nu se aplic n cazul unei SE filial. Prin urmare n Romnia vor putea exista societti pe actiuni sub forma de SE (filiala) cu un singur actionar. Cu privire la ierarhizarea aplicabilittii unor reglementari art. 9 din Regulament precizeaz ca o SE este reglementat de: Regulament; Dac Regulamentul o permite n mod expres, de dispozitiile din statutul SE sau n cazul aspectelor care nu sunt reglementate de acest regulament sau, pentru aspectele doar partial reglementate de acesta, n cazul acelor elemente care nu sunt reglementate de prezentul regulament prin: -dispozitiile legale adoptate de statele membre n aplicarea msurilor comunitare privind n mod special SE; - dispozitiile legale din statele membre aplicabile unei societti anonime constituite n conformitate cu dreptul statului membru n care SE n cauz si are sediul social;

- dispozitiile din statutul societtii, n aceleasi conditii ca si pentru o societate anonim constituit n conformitate cu dreptului statului membru n care SE n cauz si are sediul social. 4 Conform art. 9 alin 2 din Regulament dispozitiile legale adoptate de statele membre special pentru SE trebuie s fie conforme cu directivele aplicabile societtilor anonime. Dac natura activittilor desfsurate de o SE este reglementat de dispozitii specifice ale legislatiei interne, dispozitiile n cauz se aplic n ntregime n cazul SE. 5) Organele de decizie, administrare si control ale SE Discutiile cu privire la modul de administrare al SE au blocat o vreme proiectul SE *, avnd n vedere faptul c n Uniune au existat si exist dou sisteme diferite de administrare a societtilor pe actiuni: sistemul administrrii moniste (Consiliu de Administrare unitar) si sistemul dualist sau bicefal (in cadrul cruia exista un Consiliu Director / Directorat si un Consiliu de Supraveghere). In Preambulul Regulamentului, Consiliul precizeaz ca o societatea european trebuie administrat n mod eficient si supravegheat. Permitnd n acelasi timp unei SE s aleag unul dintre cele dou sisteme, trebuie s se fac o delimitare clar ntre responsabilittile celor nsrcinati cu gestionarea si ale celor nsrcinati cu supravegherea. Art. 38 din Regulament precizeaz c o societate european are: adunare general a actionarilor si fie un organ de supraveghere si unul de conducere (sistem dualist), fie un organ de administratie (sistem monist), n functie de forma adoptat prin statut. Conform art. 39 alin 5 dac nu exist dispozitii referitoare la un sistem dualist pentru societtile anonime cu sediul social pe teritoriul su, un stat membru poate adopta msurile adecvate privind SE. De remarcat este faptul ca desi actionarii SE au dreptul ca prin statut s opteze ntre sistemul de administrare monist si cel dualist, statele membre nu sunt obligate s consacre legal ambele sisteme, ci au doar o posibilitate. Regulamentul contine prevederi similare cu privire la posibilitatea statelor membre, care nu au dispozitii referitoare la un sistem monist pentru societtile anonime, de a adopta msurile adecvate privind SE. (art. 43 alin 4 din Regulament). 6) Concluzii cu privire la reglementrile romnesti ce trebuie adoptate Evident regulile de functionare vor fi asemntoare celor existente pentru societtile pe actiuni, cu unele adaptri impuse de Regulament. n privinta organelor de administrare si supraveghere este posibil ca noile reglementari s adopte calea urmat de Franta si s permit att societtilor pe actiuni cat si SE s opteze ntre sistemul de administrare monist (reglementat de legislatia n vigoare) si cel dualist (de inspiratie german).

_____________________________________________________________________________________

*Comisia a prezentat, nca din 1970, o propunere, modificat n 1975, de regulament privind statutul societilor anonime europene. Ulterior altor discutii Consiliul ar fi trebuit sa adopte Regulamentul inca din anul 1992 5

SOCIETAS

EUROPEA

UN VIS DEVENIT REALITATE PRIN FUZIUNEA TRANSFRONTALIERA

I. Aplicabilitate Ordonana este aplicabil societilor pe aciuni, societilor n comandit pe aciuni, societilor cu rspundere limitat - persoane juridice romane i societilor europene cu sediul social n Romnia. Aceste societi pot fuziona cu societi comerciale care au sediul social sau, dup caz, administraia central ori sediul principal n alte state membre i care, fr a se ncadra n tipurile de entiti prevzute la alin. (1), au personalitate juridic, dein un patrimoniu propriu ce reprezint singura surs care asigur garantarea obligaiilor sociale i sunt supuse unor formaliti de publicitate similare celor prevzute de Directiva Consiliului 68/151/CEE, dac legea acelui stat membru permite astfel de fuziuni. Sunt exceptate de la prevederile legale nou introduse organismele de plasament colectiv n valori mobiliare i fondurile nchise de investiii, reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital, precum i orice alte entiti avnd ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public i care funcioneaz pe principiul repartizrii riscurilor i ale cror titluri pot fi rscumprate, direct sau indirect, la cererea deintorilor, din activele entitii respective.

II. Modaliti. Efecte Modaliti de realizare a fuziunii transfrontaliere: Una sau mai multe societi, dintre care cel puin dou sunt guvernate de legislaia a dou state membre diferite, sunt dizolvate fr lichidare i i transfer patrimoniul unei alte societi deja existente (societatea absorbant), n schimbul repartizrii ctre acionarii/asociaii societii absorbite a unor aciuni/pri sociale i, eventual, a unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor/prilor sociale astfel repartizate Mai multe societi, dintre care cel puin dou, sunt guvernate de legislaia a dou state membre diferite, sunt dizolvate fr lichidare i i transfer patrimoniul unei societi pe care o constituie (societatea absorbant), n schimbul repartizrii ctre acionarii/asociaii lor de aciuni/pri

sociale i, eventual, a unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor/prilor sociale astfel repartizate O societate este dizolvat fr a intra n lichidare i transfer patrimoniul su unei alte societi care deine totalitatea aciunilor sale/prilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot n adunarea general. 6

n funcie de modalitile de realizare a fuziunii transfrontaliere, efectele acesteia sunt diferite. Astfel, pentru prima i a treia situaie enumerate mai sus efectele sunt urmtoarele: - transmiterea universal a patrimoniului; - transmiterea tuturor elementelor de activ i de pasiv ale societii absorbite ctre societatea care o absoarbe; - asociaii societii absorbite devin asociai n societatea care absoarbe; - societatea absorbit i nceteaz existena. n cazul celei de-a doua situaie privind modalitile de realizare a fuziunii efectele sunt urmtoarele: - transmiterea universal a patrimoniului; - transmiterea tuturor elementelor de activ i de pasiv ale societilor care fuzioneaz ctre societatea nou creat; - asociaii societilor care fuzioneaz devin asociai ai societii nou create; - societile care fuzioneaz i inceteaza existenta. III. Proiectul de fuziune Proiectul de fuziune va fi ntocmit de ctre administratorii sau membrii directoratului societilor care urmeaz a participa la fuziune. Acesta va fi depus la Oficiul Registrului Comerului unde sunt nmatriculate societile comerciale persoane juridice romane i/sau societile europene cu sediul n Romnia, participante la fuziune. Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala prilor, integral sau n extras, potrivit dispoziiei judecatoruluidelegat sau cererii prilor, cu minimum 30 de zile naintea datelor edinelor n care adunrile generale urmeaz a hotr asupra fuziunii. IV. Acordul angajailor Un element de noutate este introdus n legislaia societilor comerciale odat cu reglementarea fuziunii transfrontaliere, i anume: acordul angajailor. Astfel, o societate european nu va putea fi nmatriculat la Oficiul Registrului Comerului dect dup ncheierea unui acord privind implicarea angajailor n activitatea societii, n condiiile prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 187/2007. n acest sens, n termen de 30 de zile de la nregistrare cererii, Oficiul Naional al Registrului Comerului va comunica ctre Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunul privind nregistrarea societii. Informaiile cuprinse n anun vor fi cele prevzute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001. V. Competene Competena de verificare a legalitii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaz societile participante la fuziune, aparine judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comerului unde

sunt nregistrate societile persoane juridice romne sau societile europene cu sediul social n Romnia participante la fuziune, inclusiv societatea absorbant, ori, dac este cazul, societatea nou-nfiinat.

7

VI. Nulitate Nulitatea fuziuni transfrontaliere poate fi declarat doar prin hotrre judectoreasc i numai nainte ca aceasta s fi produs efecte. Procedurile de declarare a nulitii nu pot fi iniiate dac situaia a fost rectificat. VII. Transferul sediului Transferul sediului unei societi europene nmatriculate n Romnia se poate face n orice alt stat membru. Hotrrea adunrii generale extraordinare privind transferul sediului social al societii ntr-un alt stat membru se adopt n condiiile art. 115 alin. (2) al Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale republicat. VIII. NOTA

8

STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNEI SE*Preluare din "Societ Commerciali", Lefebvre, Milano 2004

MODELUL MONIST Modelul de organizare monist prevede adunarea general a asociailor i organul administrativ. Adunarea general (art.52 Reg.CE 2157/2001). Adunarea general este organul prezent ntotdeauna n SE indiferent de modelul de organizare ales. Aceasta delibereaz pe materiile asupra crora i este atribuit competen specific i pe materiile care nu revin celorlalte organe. n plus, adunarea delibereaz pe materiile pentru care i este atribuit competena adunrii unei S.A. reglementat de Statul membru n care SE i are sediul social. Organizarea i desfurarea adunrii generale, i procedurile de vot, sunt reglementate, n msura n care nu sunt tratate de regulamentul comunitar, de legea Statului membru al sediului social al SE aplicabil S.A. (art.53 Reg.CE 2157/2001). Convocarea. Adunarea general poate fi convocat n orice moment de organul de conducere, de organul de administraie , de organul de control sau de orice alt organ, sau de autoritatea competent n funcie de legislaia naional a Statului n care SE i are sediul social, aplicabil societilor pe aciuni. Adunarea general se reunete cel puin o dat pe an civil (art.54 Reg.CE 2157/2001). Convocarea adunrii generale i fixarea ordinii de zi pot s fie cerute de unul sau mai muli acionari minoritari care dispun reunit de aciuni egale cu cel puin 10% din capitalul social (art.55 Reg.CE 2157/2001). Un procent inferior poate s fie prevzut de statut sau de legea naional n

MODELUL DUALIST Modelul de organizare dualist funcioneaz prin coordonarea a trei organe: organul de conducere, cel de control i adunarea. Organul de conducere (art.39 Reg.CE 2157/2001). Organul de conducere gestioneaz societatea sub propria responsabilitate. Numrul membrilor organului de administraie sau regulile pentru a-l determina sunt cuprinse n statut. n orice caz Statul membru poate stabili un numr minim i unul maxim. Organul de conducere informeaz organul de control cel puin la fiecare trei luni cu privire la afacerile SE i la probabila lor evoluie. n plus, organul de conducere comunic n timp util organului de control informaiie privind evenimente care pot s aib repercursiuni sensibile asupra situaiei societii. Membrii organului director sunt numii i revocai de organul de control, cu excepia cazului n care Statul n care SE i are sediul permite ca statutul societii s ncredineze numirea adunrii asociailor. Un Stat membru poat s prevad ca administratorul sau administratorii delegai s fie responsabili de gestionarea curent n aceleai condiii prevzute pentru S.A. care i au sediul pe teritoriul respectivului Stat membru. Organul de control (art.40 reg.CE 2157/2001). Organul de control controleaz gestionarea de ctre organul de conducere. Membrii organului de control sunt numii de adunarea general. Totui membrii primului organ de control pot fi desemnai prin statutul SE.

aceleai condiii aplicabil societilor pe aciuni. Dac cererea minoritii nu este ascultat, autoritatea judiciar sau administrativ competent din locul n care i are sediul social SE, poate s ordone convocarea ntr-un termen prestabilit, sau s autorizeze convocarea din partea acionarilor care au fcut cererea sau din partea unui mandatar al lor.

Numrul membrilor, sau regulile prin care acesta este determinat, este stabilit prin statut, chiar dac un Stat membru poate stabili un numr minim i unul maxim. Organul de control poate s procedeze la verificri necesare ndeplinirii atribuiilor sale.

Modificri ale statutului (art.59 Reg.CE 2157/2001). Pentru modificarea statutului este cerut o deliberare a adunrii generale printr-o majoritate care nu poate fi inferioar a 2/3 din voturile exprimate, cu excepia cazului n care legea aplicabil societilor pe aciuni supuse dreptului Statului membru n care SE are sediul social, prevede sau permite o majoritate mai mare. Organul administrativ (art.43 Reg.CE 2157/2001). Organul de administraie gestioneaz SE. Membrii si sunt numii de adunarea asociailor, dar primii membri pot fi desemnai de statutul societii. Numrul lor, sau regulile pentru a-l determina, este stabilit prin statut. n orice caz un Stat membru poate stabili un numr maxim i un numr minim. Statul membru n care i are sediul SE poate s prevad ca administratorul sau administratorii delegai s fie responsabili cu gestionarea n aceleai condiii prevzute pentru S.A. care i au sediul pe teritoriul su. Preedinia (art.45 Reg.CE 2157/2001). Organul de administraie alege dintre membrii si un preedinte. Atunci cnd jumtate din membri a fost desemnat de ctre lucrtori, poate s fie ales preedinte doar un membru desemnat de adunarea acionarilor. Reuniuni (art.44 Reg.CE 2157/2001). Organul de administraie se reunete cel puin o dat la trei luni, dup o periodicitate stabilit de statut, pentru a delibera asupra mersului afacerilor i asupra evoluiei lor.

Fiecare membru al organului de control poate s ia cunotin de toate informaiile care i sunt comunicate respectivului organ. Organul de control poate s cear organului de conducere relatri de orice gen necesare controlului.

Alte particularitiBilanuri (art.61 Reg.CE 2157/2001). SE, n ce privete redactarea propriilor bilanuri anuale i eventual consolidate, inclusiv raportul de gestiune care lensoete, controlul i publicarea lor, este supus dispoziiilor aplicabile societilor pe aciuni care depind de legea Statului membru n care i are sediul social. ncetarea existenei societii (art.63 Reg.CE 2157/2001). n ce privete dizolvarea, lichidarea, insolvabilitatea, ncetarea plilor i procedurile analoge, SE este supus dispoziiilor legislative care ar fi aplicabile dac aceasta ar fi o S.A. constituit conform cu legea Statului membru n care SE i are sediul social. Implicarea lucrtorilor (Dir.CE 86/2001). Crearea unei SE comport o negociere asupra participrii lucrtorilor la aspectele cele mai relevante ale vieii societii. Este obligatoriu n acest scop s se creeze un organ unic care reprezint toi angajaii societilor participante. O astfel de directiv nu se aplic n cazul n care societatea european are dimensiuni comunitare, aplicndu-se n acest caz Directiva CE 86/2001, pus n fapt prin Decretul Legislativ 74/2002.

ISTORICUL INSTITUTIEISocietatea romana. Nasterea ideii de societate se situeaza in dreptul roman. Totusi, societatea romana nu se deosebea de indiviziune. Intre mostenitorii unui pater familias exista un consortium, fiecare dintre ei folosind individual bunurile mostenite, care insa se aflau in coproprietate indiviza. Atunci cand fratii luau decizia de a exploata in comun patrimoniul mostenit de la parinte, stabilindu-si pe cale contractuala atributiile fiecarui in gestionarea patrimoniului comun, consortiul se transforma in societas. Faptul ca, inca de la geneza sa, societatea avea legatura stransa cu dreptul succesoral si relatiile de familie, este important din perspectiva dezvoltarii relatiilor dintre asociatii societatilor moderne si contemporane: din acest jus fraternitatis se deduce necesitatea unui grad caracterizat de solidaritate intre

asociati, a unei intelegeri care sa evite fraudarea coasociatilor sau adoptarea, de catre asociatii majoritari, a unor decizii care sa contravina in mod vadit intereselor legitime ale asociatilor minoritari. Totusi, societatea se deosebeste de indiviziune din cel putin doua motive principale: (a) indiviziunea este esentialmente temporara, in timp ce societatea este creata pentru a dura; (b) actele juridice asupra patrimoniului presupun consimtamantul unanim al coindivizariulor, in timp ce, de regula, deciziile asupra patrimoniului societatii se adopta cu majoritate. De la indiviziune la patrimoniul social. Secolul XVII marcheaza un progres juridic sensibil, indeosebi prin crearea societatii in comandita, reglementata pentru intaia oara in 1673. Pe de o parte, cel care punea fondurile banesti la dispozitia comerciantului, dorea sa isi limiteze raspunderea la cuantumul fondurilor respective si, de obicei, sa ramana incognito. Aceste fonduri ieseau din patrimoniul comanditarului, dar nu intrau in patrimoniul comerciantului comanditat, care, in schimb, risca intreaga sa avere in expeditiile de marfuri ce faceau obiectul comanditei. Practic, comandita avea, in forma incipienta, propriul sau patrimoniu : tocmai de aceea, sub sanctiunea nulitatii, contractele de comandita si numele comerciantilor implicati erau supuse unor formalitati de publicitate, pentru ca tertii care intrau in legatura cu comerciantul sa-i cunoasca averea, precum si fondurile puse la dispozitia sa de catre comanditar, pentru ca, in baza decretului regal, creditorii comerciantului trebuiau sa urmareasca intai patrimoniul comanditei (fonduri si marfuri) si numai in subsidiar averea comanditatului comerciant. In aceeasi perioada apar societatile pe actiuni, nascandu-se conceptele de aport social si capital social. De la patrimoniu la personalitatea juridica. Totusi, proprietatea colectiva nu era conciliabila cu tehnica juridica de origine romana, care presupunea ca, daca aporturile sunt separate de patrimoniul asociatilor, aceste aporturi trebuie sa apartina unei persoane. In contextul aparitiei si dezvoltarii societatilor de capitaluri, in care personalitatea si patrimoniul actionarilor erau indiferente, a aparut necesitatea personificarii societatatii-insesi. Corpus societas agittanquam singularis personam (jur. italian Baldo, in IL Georgescu, nr.5). Astfel s-a impus ideea personalitatii corpului, a unei personalitati juridice distincte, care era corpul social, entitatea sociala. De la teoria corpului provine notiunea britanica de incorporation, fondata pe teoria contractualismului legal, potrivit careia asociatii, folosind un instrument contractual, creeaza o entitate separata, relativ independenta din punct de vedere juridic, careia i se recunoaste personalitatea pe baza unei simple inregistrari inaintea unei autoritati publice. In schimb, dreptul francez nu recunostea existenta companiilor decat pe baza unui decret regal, iar personalitatea juridica a aparut ca o concesiune din partea autoritatii, a statului. Acesta din urma va juca un rol important, nu numai in crearea societatilor, ci si in functionarea lor: a se vedea legislatia imperativa, coercitiva, destinata a garanta ca societatea respecta valorile sociale, fiind condusa in mod corect si democratic.

STUDIU DE CAZSe considera 2 societati comerciale pe actiuni, societatea A cu sediul in Romania si societatea B cu sediul in Irlanda. Acestea au hotarat sa fuzioneze, urmand ca in urma operatiunii de fuziune transfrontaliere societatea B sa fie absorbita de catre societatea A, iar creantele si datoriile societatii B sa fie preluate in intregime de catre societatea A. Fuziunea entitatilor se va realiza pe baza situatiilor financiare incheiate la 31 decembrie 2008. * Situatiile financiare ale entitatilor se prezinta dupa cum urmeaza: Entitatea A: - active 90.000 - datorii 20.000

- rezerve 10.000 - numar actiuni 1.000, valoarea nominala 60 lei/actiune. Entitatea B: - active 45.000 - datorii 15.000 - rezerve 10.000 - numar actiuni 1.000, valoare nominala 25 lei/actiune. In urma evaluarii globale a entitatii, aceasta inregistreaza o crestere de 5.000 lei fata de activul net contabil. 1. Operatiuni efectuate cu ocazia fuziunii Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la data efectuarii operatiunii de fuziune se efectueaza inventarierea elementelor de activ si datorii ale entitatilor care fuzioneaza, in vederea determinarii valorii globale a entitatilor pentru stabilirea aportului net si determinarea raportului de schimb al actiunilor pentru fiecare din cele 2 entitati. De asemenea, in cazul operatiunii de fuziune, fiecare entitate participanta la fuziune are obligatia intocmirii situatiilor financiare inainte de fuziune, care in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, trebuie auditate de auditori statutari.

11

Determinarea valorii contabile a actiunilor entitatilor A si B

Valoarea contabila este de fapt valoarea matematica contabila (VMC). VMC/A = 70.000 / 1.000 actiuni = 70 lei/actiune VMC/B = 35.000 / 1.000 actiuni = 35 lei/actiune

Determinarea raportului de schimb al actiunilor

Raportul de schimb (RS) = Valoare contabila actiune societatea B / Valoare contabila actiune societatea A RS = 35 / 70 = . Prin urmare se schimba 2 actiuni ale societatii B pentru o actiune a societatii A.

Determinarea numarului de actiuni ce trebuie emis de societatea A

Numar actiuni (NA) = Actiuni initiale * Raportul de schimb NA = 1.000 x = 500 actiuni

Crestere de capital social la entitatea A

Crestere capital social (CS) = Valoarea matematica contabila B x Valoarea nominala actiuni A CS = 500 x 60 lei/actiune = 30.000 lei

Determinarea primei de fuziune

Prima de fuziune (PF) = Valoare globala entitate B Crestere de capital social PF = 35.000 30.000 = 5.000 lei 2. Reflectarea in contabilitatea fuziunii La entitatea B (absorbit) inregistrarile contabile se efectueaza potrivit legislatiei contabile in vigoare din Irlanda. La entitatea A (absorbant) inregistrarile contabile se efectueaza potrivit legislatiei din Romania (la data preluari efective).

Inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de fuziune

456 = % 35.000 Decontari cu asociatii 1012 30.000 privind capitalul Capital subscris varsat 1042 Prime de fuziune privind capitalul 5.000

12

Inregistrarea preluarii elementelor de activ de la entitatea B % = 456 50.000 207 D econtari cu asociatii 5.000 2xx privind capitalul Fond comercial 4xx Conturi de imobilizari 45.000 5xx Conturi de terti Conturi de trezorerie

Inregistrarea preluarii elementelor de datorii

456 = 401 15.000 Decontari cu asociatii Furnizori privind capitalul Preluarea primelor de fuziune la rezerve (dupa inregistrarea fuziunii la registrul comertului) 1042 = 106 5.000 Prime de fuziune Rezerve privind capitalul 3. Ce se intampla din punct de vedere fiscal? In conformitate cu prevederile art. 271 alin. (4), operatiunile de fuziune nu reprezinta transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor de activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala, in conditiile in care entitatea beneficiara calculeaza amortizarea si orice castig sau pierdere aferente activelor si pasivelor transferate, in conformitate cu dispozitiile legislatiei care ar fi fost aplicate entitatii cedente daca fuziunea nu ar fi avut loc. De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 271 alin. (5), in cazul in care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabila de catre societatea cedenta si nu provin de la sediile permanente din strainatate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, in aceleasi conditii de deducere, de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania. Astfel, societatea beneficiara isi asuma drepturile si obligatiile societatii cedente. Totodata, pierderea fiscala aferenta societatii absorbite nu se recupereaza de catre sediul permanent al entitatii absorbante situat in Romania.

_____________________________________________________________________________________* "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro.

13

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SOCIALE SI POLITICE

MASTER DREPTUL AFACERILOR AFACERILOR

DISCIPLINA DREPTUL COMUNITAR AL

MASTERANT

CUPRINS

ISTORICUL INSTITUTIEI SOCIETATEA EUROPEANA PERSPECTIVA ROMANEASCA SCURTA PREZENTARE A SOCIETATILOR EUROPENE SOCIETAS EUROPEA TRANSFRONTALIERA UN VIS DEVENIT REALITATE PRIN FUZIUNEA

STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNEI SE STUDIU DE CAZ BIBLIOGRAFIE SELECTIVA