referat.clopotel.ro

Sobieski si romanii

de Costache Negruzzi

( caracterizarea capeteniei plaiesilor )

Romantismul romanesc debuteaza cu cateva nume importante , printre care se numara si cel al lui Costache Negruzzi. Operele sale impun afirmarea personajului exceptional in conditia sa istorica , fiind nevoit sa lupte pentru a-si demonstra patriotismul.

Nuvela istorica ''Sobieski si romanii'' foloseste tehnica antitezei pentru prezentarea unor astfel de personaje.

Subiectul este destul de simplu , fiind reprezentat de ambitia polonezilor in retragere , in urma unei batali in care fusesera infranti, de a cuceri Cetatea Neamtului in scop de jaf. Plaiesii care pazeau cetatea nu capituleaza fara lupta , iar pe parcursul a cinci zile , nouasprezece romani reusesc sa stavileasca puterea unei armate.

Cand sunt fortati sa capituleze din lipsa de munitie si merinde , Sobieski , conducatorul armatei poloneze , este furios la culme din cauza distrugerilor pe care i le-au putut pricinui cativa romani si vrea sa-i spanzure , insa isi da seama ca ar fi o greseala si ii elibereaza.

Aparatorii Cetatii Neamtului se impun ca personaj colectiv, simbolizand vitejia poporului roman , care, desi in inferioritate numerica fata de adversar , lupta pana la ultima rasuflare.

Din masa plaiesilor se desprinde un personaj denumit generic ''batranul''. Denumirea aceasta reliefeaza respectul oamenilor simpli pentru intelepciune celor in varsta , pe care ii aleg drept lideri.

Pozitia batranului in ierarhia sociala impusa intre plaiesi este evident cea a conducatorului, lucru demonstra de autor in momentul caracterizarii directe a acestuia: ''un batran de care se videa ca asculta toti.''

Modul de adresare al batranului fata de ceilalti plaiesi este bland si plin de curtoazie, ceea ce il caracterizeaza indirect, ca fiind blajin si respectuos. Calmul sau se mentine chiar si in momentul in care afla ca oastea polona se indreapta spre cetate , deoarece este constient de faptul ca lucrurile trebuie atent cumpanite inainte de luarea unei decizii.

Vitejia lui reiese din faptul ca nu se indoieste nici o clipa de hotararea sa, ci striga imediat '' La porti , flacai!'' . El le da sfaturi despre modul in care trebuie sa apere cetatea , deea ce ii demonstreaza iscusinta strategica dar si experienta .

Vorbele sale il caracterizeaza indirect , ca fiind patriot , caci nu accepta sub nici un motiv capitularea fara lupta : '' Sa nu zica leahul c-au intrat intr-o cetate romaneasca , ca intr-o tarina pustie.''

Respectul de sine dat de moidul de a actiona in conformitate cu principiile morale este mai important decat viata . Acesta este motivul pentru care el nu accepta sub nici o forma capitularea rusinoasa , lucru pe care autorul il evideantiaza in replicda data uni tanar ingrozit de disproportia dintre forte: '' Taci, mucosule! Te temi ca-i peri?''. Frica plaiesului il supara pe batran in asemenea masura , incat i se adreseaza dispretuitor : ''Mare paguba, un misel mai putin''

Calmul batranului mai este reliefat