S`n`tate & Frumuse]e · 2016-07-14 · milioane de euro pentru pietre prețioase și perle. Locul...

IAnul XIV Nr. 694 Duminic[ 10 iulie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Supravieţuitor alHolocaustului şi laureat alPremiului Nobelul pentrupace, scriitor prolific şiactivist tranşant, ElieWiesel a decedat la vârstade 87 de ani.

Elie Wiesel s-a născutîn România, la SighetuMarmaţiei, la 30septembrie 1928, fiindsingurul băiat al Sarei și allui Șlomo Wiesel. Familia

Wiesel se ocupa decomerț, având o băcănie,aceasta fiind sursa lor deexistență. Orașul Sighetavea o majoritate evreiascăde 38,6%.

În aprilie 1944, Elie afost internat alături deîntreaga sa familie într-unlagăr de concentrare. Olună mai târziu, pe 16 mai1944, cu toții au fosttansportați la Lagărul de

exterminare Auschwitz-Birkenau, unde i s-a tatuatpe brațul stâng numărulA-7713. La 11 aprilie 1945,grav bolnav, a fost eliberatde către armata americană.S-a stabilit la Paris, unde astudiat, la Sorbona,literatură, psihologie șifilozofie.

A publicat 57 de cărți,cea mai celebră fiind

“Noaptea”, o descriereautobiografică despreviața în lagărele deexterminare naziste. Înanul 1986 a fost distins cuPremiul Nobel pentruPace. Universități șiinstitute din lume i-audecernat 136 de titluri deDoctor Honoris Causa,record mondial `nmaterie.

Peste 520 milioane de euroau fost investite în jad și pietreprețioase în timpul târguluianual de vânzări din Myanmar,care a atras în principalcumpăratori chinezi, foarteprezenți în această industriecunoscută pentru condițiiledeplorabile de lucru.Evenimentul, singura perioadăde vânzări oficiale din aceastățară, a atras în capitalabirmaneză aproape 900 decompanii chineze timp de 12zile, potrivit guvernului. "În acest an a existat maipuțin jad expus decât anul trecutși astfel sumele tranzacționateau fost mai mici", a explicatpentru AFO an Zaw de lasocietatea național[ MyanmarGeme Enterprise, fără săprecizeze cifrele de vânzare deanul trecut. Au fost achiziționatesute de plăci de jad pentru untotal de 527 milioane de euro șiau fost cheltuite încă circa șasemilioane de euro pentru pietreprețioase și perle. Locul în carese găsește jad în Myanmar se aflăîn partea de nord a țării, înregiunea Hpakant. Myanmar atrage profiturimari din prezența masivă apietrelor prețioase în subsolulregiunilor miniere.

Viitorul premier al MariiBritanii va fi o femeie, a douadin istorie, după Margaretatcher. ParlamentariiPartidului Conservator, deguvernământ, au desemnat prinvot două femei, care se vor luptapentru postul de prim-ministru.Viitoarea șefă a Cabinetului dela Londra va avea misiunea de aactiva Articolul 50 din Tratatulde la Lisabona și de a negociaieșirea țării din UE. Andrea Leadsom, ministrude stat al Energiei, este o fostăbancheră în City și una dintrecele mai vocale reprezentante aletaberei „Leave”, care a manifestatpentru ieșirea Marii Britanii dinUE. Ea a pledat pentru“prosperitate, nu austeritate” șia cerut “proscrierea pesimiștilor”,care au cântat prohoduleconomiei britanice. eresa May a sprijinitcampania de rămânere a MariiBritanii, dar a precizat că votultrebuie respectat. ”Brexitînseamnă Brexit. (...) Publicul adat verdictul. Nu trebuie să existeîncercări de a rămâne îninteriorul UE, nici vreo încercarede reconecta Marea Britanie laUE prin uşa din spate şi nici aldoilea referendum" , aconcluzionat ministrul deinterne englez.

În 1840, în Oa; s-au deschis mine de c[rbune,metale neferoase ;i pre\ioase

Ad]nc, în apele Oceanului Pa-cific, la vest de Mexic, s-a localizatceva ce un cercetător ar numi "o pi-ramidă perfectă". Cercetătorul Mar-

celo Igazuta din Argentina a fostprimul care a sesizat pe GoogleEarth, o structură subacvatică ieşitădin comun.

Un fragment de craniucare i-ar fi aparținut luiBuddha SiddharthaGautama, fondatorulbudismului, a fost descoperitîntr-o criptă aflată sub untemplu din orașul Nanjing. Fragmentul de craniu,este vorba despre osulparietal, a fost descoperitîntr-o stupă bogatornamentată - structurăfunerară budistă care conținerelicve sacre, asociate cuBuddha sau cu cei mai importanți discipoli ai săi. De-alungul anilor, oamenii de știință și învățații budiștideopotrivă au avut păreri împărțite cu privire la locațiasau locațiile în care s-ar afla rămășițele sacre ale luiBuddha. Această nouă descoperire ridică noi întrebări<Rămășițele i-au aparținut într-adevăr lui SiddharthaGautama Buddha și când au fost introduse în stupa desub templu? Osul parietal a fost găsit într-o casetă dinaur masiv aflată într-o stupă veche de 1.000 de ani,realizată din lemn de santal, aur și argint și bătută cugeme din cristal, sticlă, agat și lapis. Stupa are 117centimetri înălțime și 45 de centimetri lățime și se aflala rândul său introdusă într-un cufăr din piatră.

Evocarea sa nu se poate face fără a aminti că, în pofidararelor prezențe în presa literară, n-a fost doar un poetprestigios, ci și un eminent profesor care a format nume-roase generații de elevi, amprentele activității sale didacticefiind vizibile până azi, discipolii păs-trându-i o vie recunoștință. De ase-menea, merită amintit faptul că el aactivat după 1989 timp de câțiva anica inspector teritorial în cadrul In-spectoratului pentru Cultură SatuMare, unde a susținut destinele cul-turii sătmărene, cu rezultate notabileîn acei ani ai desprinderii de men-talitățile vechiului regim.

Pagina 11

Pagina 9

Pagina 3

Chinezii anun\[ posibila descoperire a unor r[m[;i\e ale lui Buddha

in memoriamElie Wiesel, sigheteanul laureat al Premiului nobel pentru Pace

~ncepând cu anii 1840 se deschid minele de cărbune de la Turţ şi Bixad

Poezia lui gabriel Ra\iu, la 10 ani de la încetarea din via\[

S`n`tate Frumuse]e&Remediile din cicoare stimuleaz[ func\ia pancreasului

Distrac\ia continu[ la :coala de var[ pentru copii Primagym Satu Mare!

Pagina 6Pagina 5

Sfaturi pentru alegerea rochiei atunci c]nd mergem la nunt[

Pagina 7

Piramid[ imens[ descoperit[ pe fundulPacificului, posibil[ baz[ extraterestr[

R[zboi `ntre femeipentru fotoliulde premier al Marii Britanii

527 milioane de euroau fost investite în jad `n 12 zile

Pagina 4

2 Informa\ia de Duminic[/10 iulie 2016

În toamna anului 1938, tipo-grafia Gloria din Satu Mare scoatevolumul “Mongrafia Ardealului”,un volum al autorilor Varady Ala-dar ;i Berey Geza.

În scurta introducere a acestei cărțice conține scurte biografii ale unor săt-măreni importanți din viața politică,administrativă, socială, ;tiințifică ;i cul-turală a urbei, autorii î;i motivează ast-fel demersul< "Datele din această cartesunt doar un fir de nisip în marea clep-sidră a timpului (...) Toate civilizațiiledin lume țin evidența membrilor săideosebiți din viața politică, socială, ;ti-ințifică, artistică ;i culturală. :i acestconcept ne-a determinat ;i pe noi sărealizăm această monografie".

Publicăm în continuare biografiilemai multor sătmăreni care s-au remar-cat în diferite domenii sau au ocupatfuncții importante.

Demjen Jozsef (s-a născut în SatuMare în 1860, martie 13). După absol-virea cursurilor ;colilor din Satu Marea fost timp de 10 ani om de afaceri pros-per. Apoi, timp de 37 de ani a fost ;efulVămii Satu Mare.

A avut o activitate foarte bogată întoate cercurile ;i asociațiile de binefa-cere ;i caritate, fiind de fapt patronul ;iinițiatorul tuturor asociațiilor ;i clubu-rilor caritabile. A fost de asemenea ;iinițiatorul Casinoului din Satu Mare.

Soția lui, Bardoly Lujza a desfă;urattimp de zeci de ani acțiuni caritabile,fiind membră în mai multe asociații ;icluburi din acest domeniu.

Drago; Teofil (s-a născut în 14 de-cembrie 1874 în Satu Mare). După ;co-lile urmate în Baia Mare a absolvit fa-cultatea de Drept ;i apoi ;i-a susținutdoctoratul la Budapesta. Stagiatura ;i-a efectuat-o în Baia Mare apoi s-a mutatîn Satu Mare. A fost membru fondator;i membru foarte activ al Camerei Avo-caților. La fel, a fost membru fondator;i apoi consilier juridic la casa de eco-nomii Aurora ;i la Instituția locală decredit, ;i a ajuns apoi să conducă celedouă instituții.

A fost implicat ;i în viața socială ;ipolitică din Baia Mare, fiind unul din

inițiatorii ;i liderii unor asociații, fiindapoi înobilat de către statul maghiar.În timpul României Mari a fostpre;edintele organizației Partidului Li-beral căruia i-a jurat credință ;i, în po-fida ofertelor tentante ale lui Maniu dea trece la ei ;i de a primi un portofoliude ministru, acesta a refuzat. A făcutparte de asemenea din cercul de prie-teni ai lui Ionel Brătianu ;i Vintilă. Afost de fapt cel ce a înființat Organizațiadin Satu Mare a Partidului Liberal. Îanul 1922 a fost numit prefect al jude-țului Satu Mare, iar în 1923 a devenitparlamentar.

A fost pre;edinte al< Camerei deComerț ;i Industrie Satu Marem, a Or-gaizației județene a PL, apoi din 1933din nou deputat. A fost distins cu titlulde cavaler al Coroanei României.

Hoffmann Ferenc (s-a născut în1873 în Cehia). A fost un mare ;i apre-ciat muzician al epocii. De la vârsta de10 ani a început să cânte la slujbele re-ligioase mergând dintr-o localitate în

alta. În anul 1919 se stabile;te în Satu

Mare iar doi ani mai târziu, este unuldintre membrii fondatori ai SocietățiiFilarmonicii din Satu Mare. Deschideaici o ;coală de muzică ai cărei absol-venți, alături de el, susțin concerte deabsolvire în fiecare an. De asemenea, aînființat ;i a dirijat întâi un cor de băr-bați iar apoi unul mixt.

Ca ;i compozitor amintim douăsimfonii, mai multe dansuri skave, ma-ghiare ;i române;ti.

Kincs Jozsef (s-a născut în anul1869 în Some;eni). A urmat studii pe-dagogice în Debrecen pe care le-a ab-solvit în 1893, iar din 1904 a fost învă-țător în Apa.

În 1929 s-a pensionat dar ;i-a con-tinuat activitatea ;i a înființat asociații;colare ;i coruri, biblioteci etnografice;i alte asemea instituții culturale, faptpentru care a fost premiat de mai multeori.

A avut ;i o bogată activitate publi-

cistică, a publicat articole îm revista decultură Szamos din Satu Mare ;i în pu-blicații din Seini.

Kiss Gabor (s-a născut în Satu Ma-re în 1897). A absolvit ;coala profesio-nală de artă în lemn din Budapesta. Întimpul Primului Război Mondial a lup-tat în Italia unde a fost rănit grav ;i arămas infirm.

A revenit în Satu Mare unde s-aangajat la fabrica de vagoane Unio, laSecția de proiectare mobilă pe care acondus-o timp de 11 ani. Din copilă-rie a fost preocupat de pictură, intar-zie, mobila-stil ;i cu alte ocupații decreație. A realizat tablouri cele maimulte în acuarelă, multe în stil cubist.

Prima expoziție colectivă la carea participat a fost în anul 1932 ce aavut loc în Satu Mare. Iată câteva dintablourile foarte bine apreciate de cri-tici< Pădurea Mare (pastel), Podul Ho-morodului (pastel), Vedere din SatuMare (pastel), Sediul Episcopiei ro-mano catolice.

Boris Elţîn s-a născut pe data de 1februarie 1931, în Sverdlovsk (azi Eka-terinburg) şi a fost primul preşedintede la Kremlin ales în mod democratic,în 1991. A rămas la conducerea ţăriipână pe 31 decembrie 1999, când a de-misionat. El l-a numit pe VladimirPuţin preşedinte interimar, până la noi-le alegeri din 26 martie 2000.

Elţîn a urmat Liceul Puşkin din Be-rezniki, regiunea Perm, şi Institutul Po-litehnic al Uralilor din Sverdlovsk, spe-cializarea construcţii. La vârsta de 14ani, a pierdut două degete de la mânastâng[ în urma exploziei unei grenade.

De profesie inginer constructor,Elţîn şi-a început cariera politică la vâr-sta de 37 de ani, devenind membru alPartidului Comunist al Uniunii Sovie-tice (PCUS). În 1977, în calitate de şefde partid în Sverdlovsk, a ordonat dis-trugerea casei Ipatiev, unde fusese asa-sinat ultimul Ţar.

Opt ani mai târziu, pe data de 24decembrie 1985, devine "primar" alMoscovei (Prim-secretar al Comitetu-lui Orăşenesc Moscova al PCUS). Semenţine în această funcţie până în1987, când a fost demis pentru criticila adresa lui Gorbaciov şi a ritmuluireformei.

În 1989 a fost ales deputat în So-vietul Suprem, ulterior, în 1990, fiindales deputat de Sverdlovsk în Parla-mentul Federaţiei Ruse. Elţîn a preluatconducerea mişcării democratice carei se opunea lui Gorbaciov.

În alegerile prezidenţiale democra-tice din Rusia organizate pe 12 iunie1991, Elţîn a câştigat 57% din voturilepopulare şi a fost investit în funcţie pe10 iulie. La două luni după ce a devenitpreşedinte, Elţîn a atras un val desusţinere populară pozând în apărătoral democraţiei în timpul puciului dinaugust 1991, îndreptat împotriva luiGorbaciov.

Asaltul asupra parlamentului con-servator, în toamna anului 1993, şi apoireprimarea brutală a separatiştilor ce-ceni i-au afectat imaginea. De aseme-nea, capacitatea sa de lider a fost pusădeseori sub semnul întrebării.

El a fost reales în iulie 1996 înfuncţia de preşedinte al Rusiei, însă cri-za financiar[ din vara anului 1998 adus la discreditarea completă a fostuluilider, care a demisionat la 31 decembrie1999.

Problemele personale și de sănătateale lui Elț`n, alcoolic înveterat, au fostde multe ori în atenția presei mondiale.Odată cu trecerea anilor, Elț`n a începutsă fie privit ca un conducător din ce înce mai fragil, despre a cărui moarte im-inentă s-a discutat adeseori. A încetatdin viață la data de 23 aprilie 2007.

acum 25 de ani Boris El\`n preluaputerea `n Rusia

"Datele din această carte sunt doar un fir de nisip în marea clepsidră atimpului (...) Toate civilizațiile din lume țin evidența membrilor săi deosebițidin viața politică, socială, ;tiințifică, artistică ;i culturală. :i acest conceptne-a determinat ;i pe noi să realizăm această monografie"

S[tm[reni aprecia\i `n trecut, uita\i `n prezent (ii)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

PERSONALIT~}I

Demjen Jozsef Drago; Teofil

Kincs Jozsef Kiss Gabor

Hoffmann Ferenc

10 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAMEste de remarcat faptul că memoria lui este păstrată la Carei,

că se găsesc prilejuri pentru a-i readuce în actualitate poezia, deunde speranța că tinerii Careilor, cunoscându-i poezia vor mergepe drumul lui și vor întreține aici flacăra poeziei adevărate.

În conștiința celor care l-au cu-noscut și a celor care îi descoperăpoezia, Gabriel Rațiu, heteroni-mul lui CORNELIU BALLA (luatîn memoria mamei sale, GabrielaRațiu, decedată la naștere fărămăcar să-și fi putut vedea nou-născutul), r[mâne ca un poet im-portant nu numai pentru orașulCarei, ci pentru întregul nostrujudeț, inclusiv pentru literaturaromână.

Evocarea sa nu se poate face fără aaminti că, în pofida rarelor prezențe înpresa literară, n-a fost doar un poet pres-tigios, ci și un eminent profesor care aformat numeroase generații de elevi,amprentele activității sale didactice fiindvizibile până azi, discipolii păstrându-io vie recunoștință. De asemenea, merităamintit faptul că el a activat după 1989timp de câțiva ani ca inspector teritorialîn cadrul Inspectoratului pentru CulturăSatu Mare, unde a susținut destinele cul-turii sătmărene, cu rezultate notabile înacei ani ai desprinderii de mentalitățilevechiului regim. În plus, a ieșit în agorafără complexe sau calcule, fără ezităripentru a contribui la promovarea ideilornoi, moderne, democratice, în amplulproces național de democratizare a so-cietății românești, deranjând spiriteleorbite de roșul fesenismului. A se vedeapublicistica sa din „Informația Zilei”, se-rial care ar putea forma substanța unuivolum.

Patriotismul lui Gabriel Rațiua însemnat creațieși dragoste de frumos

Poetul a fost „împătimitul de limbă”care și-a iubit neamul „decent și naiv”cum spune el însuși, având mare încre-dere în „spiritul riguros românesc” im-pus de Școala Ardeleană.

Existența sa, absorbită cu atâta dra-matism în poezie, a fost a unui nedrep-tățit. Un jurnal, dacă a ținut așa ceva,sau corespondența sa ar destrăma uneleumbre, întreținute de spirite măruntedin speța celor care s-ar da cu capul detoți pereții să numere pionezele puse deun scriitor în copilărie pe scaunul pro-fesoarei decât de produsul finit al aces-tuia care este opera și de nopțile nedor-mite pentru ca versul să dobândeascăsunetul de cristal. A nu cunoaște operaunui autor poate fi o scuză, dar a-l ju-deca fără a i-o cunoaște e o eroare. Seîntâmplă deseori ca în mentalitatea nos-talgicilor vechiului regim, cel care a avutnefericirea de a fi deținut politic să ră-mână, el (!), cu niște pete, în timp cejustiției comuniste nu i se văd petele...În ce-l privește pe Corneliu Balla, con-tează valoarea muncii omului de cultură,creația literară și trăinicia acesteia.

Pentru un portret complex al său ebine să amintesc, totodată, și faptul căera foarte sensibil și demn. Nu acceptanedreptatea, lipsa de rigoare, dar niciobiecțiile netemeinice. Uneori se puteaînșela. Cunosc dintr-o scrisoare că i sepărea minimalizatoare o afirmație aunui comentator privind „o pecete in-terbelică” în poezia sa, când de faptaceasta era o calitate. Se știe că, în anii60, scriitorii români luptau pentru a re-lua marea tradiție a poeziei interbelice,iar poezia sa exprimă această preocu-pare vitală pentru literatura română.Nae Antonescu relatează în jurnalul său

recent tipărit că, în perioada când ceidoi au colaborat pentru o antologie AdyEndre, care ar fi trebuit să apară la SatuMare în 1977 pentru a marca centenarulpoetului maghiar, Corneliu Balla „s-asupărat” pentru o mică neînțelegere pri-vind titlul unei poezii pe care o tradu-sese. Desigur, neînțelegerile s-au rezol-vat, dar se vede din acest caz că, din gra-bă, pot să apară concluzii deformate.Despre grabnicele supărări a vorbit în-suși poetul, regretându-le.Cei doi erau buni prieteni și au întreținuto corespondență îndelungată, iar căr-turarul din Terebești îl aprecia ca poetpe Corneliu Balla. El amintește dificul-tățile prietenului său de a răzbi în presă,relatând că o poezie trimisă la „Steaua”a fost „suspectată de cine știe de ce «în-țelesuri»” (Vezi< „Jurnal literar> 1974-1989”, Argonaut, Cluj-Napoca, p.382).Desigur, suspecții de serviciu nu puteaufi decât reprezentanții cenzurii, dar eevident pentru oricine că poezia lui Ga-briel Rațiu, citită azi, nu poate fi „sus-pectată” de altceva decât de valoare es-tetică!

Antumele și postumelelui Gabriel Rațiu

Receptarea poetului nu e însă pemăsura valorii sale. Gabriel Rațiu nu ecunoscut, din nefericire, în cercurile li-terare influente din țară. Excepție factraducerile, apreciate de critici literariromâni și maghiari deopotrivă. Poeme-le sale au fost publicate în reviste cu ocirculație restrânsă. Nobilele, dar sufo-cantele datorii profesionale zilnice, in-clusiv de weekend, nu i-au permis ră-gazul asaltului editorial. De altfel, se au-todefinea într-un interviu „(...) un omde rând, neînsemnat, deloc descurcăreț.Cu alte cuvinte, neajutorat” și incapabilsă se adapteze la „ne-regula jocurilor”din realitatea agresivă. Primul volum,„Logosclipuri”, apare târziu, în 2001,„Jugul cel blând” – în 2003, așadar am-bele după apariția în 2000 a „Dicționa-rului” semnat de George Vulturescu.De asemenea, „Zarca” a apărut postum,iar volumul „Bolero” se află încă în aș-teaptarea editării. Au mai fost anunțatedouă volume de poezie, „Sonete și încă

elegii” și „Răzlețe”, la care se poate adău-ga dactilograma unui eseu despre poe-zia sătmăreană. Poetul a fost mult maibine cunoscut ca traducător din ma-ghiară, o limbă pe care a prețuit-o și acunoscut-o foarte bine. A tradus și aîngrijit alături de Nae Antonescu o an-tologie din poezia lui Ady Endre, apoia publicat în limba română un volumdin poezia lui Áprily Lajos, plus douăromane de Szilágyi István, respectiv Gé-za Szávai, ambele apărute la Budapesta,ca un semn de apreciere la adresa arteisale de traducător.

Ca semnatar al acestei evocări, pen-tru documentarea doritorilor, amintescfaptul că, din respect pentru colegul,profesorul și poetul Gabriel Rațiu amputut face câteva gesturi de prețuire apoeziei sale. I-am luat un interviu, pri-mul, pentru revista profesorilor, „Echi-pa” (Vezi< „Măsura adevăratei poeziieste dată de consonanța sa cu rugăciu-nea...” – interviu cu Gabriel Rațiu,pp.42-45), și am scris despre poeziilesale un articol în „Acolada” (Anul II,nr. 8/11, august 2008, p.9). Menționezaici și un interviu pe care, cu câteva săp-tămâni înainte de moarte, a găsit pute-rea să i-l acorde lui Aurel Pop (Vezi<Aurel Pop, „Drumul vieții mele a fostumbrit de nerecunoștința mea pentrudarurile primite”, în „Informația de Du-minică”, anul V, nr. 192, duminică 10iulie 2006, p. 10).

Despre poezia lui Gabriel Rațiu sepot spune foarte multe lucruri. Mai întâiremarcăm că a lăsat să treacă pragulatelierului său spre lumea largă doarversuri îndelung limpezite, de o armo-nie lexicală cuceritoare, prelucrate latemperaturi înalte și, în același timp, deo prospețime care lasă impresia că aufost scrise dintr-o respirație. Observămdin primele pagini că e vorba de o poe-zie a suferinței umane, versuri prin caretrece seva nedreptăților îndurate, sevaelaborată în mare parte în umbra zidu-rilor, desigur, ale celulelor prin care au-torul a trecut la fel ca alte sute de miide români, din motive politice (etichetala îndemână era< „dușman al poporu-lui”), dar, aspect remarcabil, poezia sae atinsă de aripa încrederii într-un viitornormal și în puterea iubirii de a salva

sensul existenței umane.Volumul de versuri „Bolero”, aflat

în manuscris, cuprinde trei teme mari.Alături de poezia religioasă și erotică,domină poezia patriotică și de atitudinecivică, de rezistență la presiunile uneiistorii întoarse pe dos. Răzbate un ecoual anilor de dictatură, de suferință, suntpagini peste care poetul așterne vălulunui lirism taumaturgic. În versurilesale se întrezărește și revolta robustă aunui spirit justițiar care a visat o lumeși i s-a impus un alt fel de lume. A visatun viitor bazat pe valori și s-a terzit în-tr-o realitate bazată pe promovareanonvalorii, a nedreptății.

Gabriel Rațiu reface în „Bolero” untraseu al existenței personale. Verbelerepetate obsesiv sunt< alerg, alergăm,fugim... Pentru că poetul simțea că as-pirațiile spre libertate, spre ceea ce elnumește „starea de nuntă” erau ame-nințate, iar omul normal a ajuns să fiebiciuit de „corul năpârcilor-mume”(„Alergăm”). Senzorii săi lirici simt căs-a defectat mașinăria lumii, că e nevoiede energii noi pentru normalitate, dupăcum spune el< ca să „învățăm să fim dinnou fericiți” („Arcadia”). Dar poemelesale, fără a ocoli sentimentele de dez-nădejde, de durere, nu devin vindicati-ve. E o poezie a iubirii, a ietării și a tre-cerii constructive mai departe.

Poezia leagă ființa umană de “poala” veșniciei

În câteva poezii apare și o notă gra-vă, legată de momentul sfârșitului.Moartea e văzută în spirit mioritic, poe-tul nu o consideră ca o stingere defini-tivă și nici ca o alunecare în tăcere. Eleste încredințat că trecerea nu e în hău,în uitare, că fructul creației va dăinui,legând ființa umană de „poala” veșniciei.Iată poemul „Adâncului somn” pe ca-re-l citez integral< „Adâncului somn /de-ar vrea să mă piardă / spune-i că su-fletul plin de ţărână / mai ştie să curgă,să ardă. // Nu, nu ştreangul tăcerii delână! // Singur m-oi desfrunzi, / ca noap-tea de stele în zorii de zi, / când poverilemele / izvoare, mierle ori albe petunii /vor luneca / ţipând bucuroase / în pal-mele lumii.”. Poemul e datat< „06 noiem-

brie 1964, Carei”, de altfel acesta e unaspect de reținut, multe poeme fiind da-tate.

Prima poezie e din 1945, când avea15 ani, și se intitulează „Idilă”< „Tăceaişi tu, tăceam şi eu, / tăcea cu noi şi ramulgreu / de umbre cu miros de foi / verzuica ochii-ţi amândoi. / Poate-aşteptaişuier de vânt / ori aşteptai poate-un cu-vânt / de dragoste-nflorit pe-un ram> /şi eu tot asta aşteptam... / Dar creangagrea tăcea mereu, / cu ea tăceam şi tu şieu. / Luceau în stele focuri mici> / înochii tăi, doi licurici. / Ani mulţi au ninspăreri de rău / pe visul meu, pe visultău. / Zadarnic cânt de dor prin lunci. /Atuncea trebuia!... Atunci!... (februarie1945 Beiuş)”.

Mai multe poeme sunt scrise dupăepisodul Gherla, dramatic pentru autor,mai exact între 1961-1970, când poeziasătmăreană, de subliniat acest aspect,abia ieșea la lumină. Mă gândesc ce arfi însemnat pentru județ publicarea loratunci, dacă ar fi fost posibil.. Din 1961,numărăm 55 de ani și vom constata căaceste versuri au o prospețime care de-pășește cu mult diferite poeme ce se pu-blică azi.

“Bolero” este un poem al singurătățiicreatoare. Versificația impecabilă, mu-zicalitatea desăvârșiă și o forță a expre-siei sunt calitățile prin care poezia seimpune< „De mult nu ne-am iubit așaprofund / tu, noaptea mea, prietenă că-runtă. / Îmbrățișării noastre îi răspund/ ciocniri de galaxii ce se înfruntă. //Deasupră-ne se clatină păduri / și steleledin crengi cad amețite / lăsând pe trupulnegrului azur / scăpărătoare urme decuțite.”

Este de remarcat faptul că memorialui este păstrată la Carei, că se găsescprilejuri pentru a-i readuce în actualitatepoezia, de unde speranța că tinerii Ca-reilor, cunoscându-i poezia vor mergepe drumul lui și vor întreține aici flacărapoeziei adevărate. Și, întrucât numelelui Gabriel Rațiu se află în inimile fie-cărui careian, român sau maghiar, pu-tem spera că în curând se va afla și înbibliotecile careienilor. O „Antologie”,de exemplu, ar putea fi cea mai potrivităjerbă așezată pe mormântul poetului.

Ioan Nistor

Poezia lui gabriel Ra\iu, la 10 ani de la încetarea din via\[

Poetul Gabriel Ra\iu (Corneliu Balla) a fost comemorat ̀ n curtea Castelului din Carei. Despre activitatea sa literar[ au vorbit mai mul\i oameni de cultur[, inclusivIoan Nistor (foto)

11 aprilie 1930

24 iunie 2006


ISTORIE

De-a lungul timpului, pe teri-toriul Rom]niei au fost descope-rite mai multe zone cu z[c[minteauro-argentifere, dintre care une-le au fost exploatate ;i epuizate cumul\i ani `n urm[, iar altele aufost `n exploatare p]n[ `n anul2006, c]nd din ra\iuni economice,s-a trecut la `nchiderea minelorde minereuri metalifere de pe te-ritoriul Rom]niei.

De departe, cele mai importantezone aurifere ale Rom]niei sunt< re-giunea aurifer[ Baia Mare ;i PoligonulAurifer al Mun\ilor Apuseni.

Z[c[mintele metalifere din Regiu-nea Baia Mare apar\in provinciei me-

talogenetice a eruptivului neogen.Acestea se extind `ntre Ilba ;i Botiza.Z[c[mintele metalifere ale acestei re-giuni sunt constituite din dou[ tipuriprincipale< z[c[minte de sulfuri poli-metalice ;i z[c[minte de aur nativ. Pri-mul tip de z[c[minte se `nt]lne;te la<Ilba, Nistru, Herja, Baia Sprie, Cavnic,V[ratic ;i B[iu\. Z[c[mintele de aurnativ sub form[ de filoane aurifere, dela B[i\a, S[sar, Valea-Ro;ie, DealulCrucii ;i :uior sunt situate `n parteacentral[ a ariei mineralizate, fiind le-gate de erup\iile de andezite, riolite ;idacite, care au avut loc `n zon[.

Vechi documente istorice men\io-neaz[ faptul c[ o ramur[ a grecilor dinsecolul al VII-lea `. Hr. de\inea infor-ma\ii despre aurul din aceast[ zon[ a

Europei ;i, ca urmare, au venit ̀ n zonaMun\ilor Apuseni, unde s-au ocupatde exploatarea z[c[mintelor aurifere.

Dintre str[mo;ii no;tri care s-auocupat intens de mineritul aurifer, tre-buie s[-i amintim pe daci. Faima bo-gatelor mine de aur de\inute de daci `ldetermin[ pe Traian, ̀ mp[ratul Impe-riului Roman, s[ porneasc[ r[zboi`mpotriva lui Decebal, regele Daciei.Odat[ cu ocuparea Daciei de c[tre ro-mani, mineritul aurului cunoa;te omare dezvoltare.

În România s-au extras2200 tone de aur curat

Produc\ia de aur, ̀ n perioada ̀ nde-lungat[ a Evului Mediu (396 - 1492) se

apreciaz[, `n medie, la cca. 450 kg/an.Dup[ anul 1500 `ncepe o dezvoltaresus\inut[ a activit[\ii miniere pentruextragerea aurului, produc\iile cre;teaula peste 1000 kilograme aur pe an. Dela `nceputurile exploat[rii aurului peteritoriul Rom]niei ;i p]n[ ast[zi, aufost extrase ;i valorificate peste 2200tone aur curat.

Este interesant de men\ionat c[,p]n[ `n anul 1600, minele de aur dinMun\ii Apuseni ;i din zona Baia-Mareproduceau aproximativ 20% din pro-duc\ia mondial[ de aur, iar odat[ cudomina\ia habsburgica ̀ n Transilvania,mineritul aurifer a luat o amploare de-osebit[. Produc\ia de aur a Rom]niei`n secolul al XX-lea s-a diminuat `nmod continuu de la o perioad[ la alta.

Astfel, dac[ `n intervalul 1944 - 1947s-au extras aproximativ 7 tone aur cu-rat pe an, ̀ n perioada 1961 - 2000 pro-duc\ia a ajuns la 5 tone aur curat pean. Din anul 2000 p]n[ ̀ n anul 2005 s-au ob\inut aproximativ 2,5 tone aurcurat pe an, iar din 2005 p]n[ ̀ n 2010,produc\ia s-a ob\inut doar din resursesecundare.

~n scopul cre;terii eficien\ei eco-nomice a produc\iei miniere de metalepre\ioase coroborat[ cu reducereaaloc[rilor bugetare, din anul 1997 a`nceput `nchiderea unor sectoare mi-niere sau chiar a unor mine cu rezultateeconomice nefavorabile, `ntre care ;imine din regiunea Baia Mare ;i Poli-gonul Aurifer al Mun\ilor Apuseni.

A consemnat Ramona B.

Muzeul Judeţean Satu Mare arealizat un proiect pentru inven-tarierea, conservarea şi punereaîn valoare a patrimoniului indus-trial din Nord Vestul României.Importanţa acestei iniţiative a fostînţeleasă şi de Administrația Fon-dului Cultural Național (AFCN)care a finanţat demersurile nece-sare pentru realizarea sa.

Alături de cercetarea de teren s-adesfăşurat şi o intensă activitate de cer-cetare a documentelor păstrate în dife-rite fonduri ale Arhivelor Naţionale dinSatu Mare şi ale Arhivelor Naţionale dinNyiregyháza, documente care conţin in-formaţii preţioase despre activitatea eco-nomică a zonei din nord–vestul Româ-niei.

Proiectul a fost inițiat de Gheorghi-na Olariu, şefa laboratorului de restau-rare, ;i realizat cu sprijinul echipei deproiect< Cristina Busuioc, Diana Iegar,Diana Kinces, Sarandi Tamas, Toth Zol-tan, Carmen Vancea, Paula Virag.

Publicăm în acest număr o parte re-feritoare la începutul mineritului în zonaOa;.

Interes fa\[ de metalelepre\ioase

Bogăţiile subsolului din munţii şidepresiunea Oaşului au fost cunoscuteşi sporadic exploatate încă din epocabronzului. Toponimiile ca Dealul Băii,Drumul Băii, legendele populare legatede existenţa de odinioară în această zonăa unor mine bogate în aur şi argint, înesenţa lor confirmă preocupările multiseculare ale locuitorilor din Oaş legatede exploatarea şi prelucrarea minereu-rilor.

Documentele arhivistice care vor-besc despre această activitate din zonaOaşului, sunt relativ recente, datate doardin a doua jumătate a secolului XVIII.Cel mai mare interes s-a manifestat faţăde metalele preţioase< aurul şi argintulşi implicit faţă de plumbul şi cositorul,metalele însoţitoare din această zonă.Activităţile de cercetare, de explorare şimai rar de exploatare a acestor metale

sunt legate îndeosebi de Tarna Mare,Turţ, Racşa, Bixad şi Vama, dar atenţiaexploratorilor s-a extins şi asupra tere-nurilor situate în hotarul localităţilorBatarci, Căm[rzana, Gherţa Mică, Ne-greşti, Oaşu Nou şi Lechinţa, precum şizona vecină Maramureşului istoric întreCerteze şi Remeţi.

Asociaţia pentru fabrica de fier din Oaş

Exploatarea şi prelucrarea zăcămin-telor de pirită, dar îndeosebi a limoniteidin jurul Certezei, Moişeniului şi Ne-greştiului este legată de numele Aso-ciaţiei din Oaş pentru fabrica de fier cusediul la Moişeni cu o activitate mai bo-gată între 1851- 1865 care îşi va extindeproprietatea şi asupra perimetrelor mi-niere acordate pentru fier din raza lo-

calităţii Tarna Mare.Pe lângă condiţiile naturale existen-

te, activitatea minieră din Oaş a fost de-terminată şi de interesul de care s-a bu-curat mineritul într-o anumită perioadăpe scară naţională şi de peste hotare,precum şi de nivelul tehnic cu care selucra în exploatarea şi prelucrarea mi-nereurilor. Persistenţa relaţiilor feudalepână în 1848, distanţa mare până la anu-mite topitorii de metale nobile şi nefe-roase, conjugate cu impracticabilitateadrumurilor existente şi în special lipsade capital industrial, au acţionat în de-favoarea mineritului în Oaş.

La mijlocul secolului XIX, începândcu anii 1840 se deschid minele de căr-bune de la Turţ şi Bixad, respectiv demetale neferoase şi preţioase la Vama,Târ;olţ, Tarna Mare, Oraşu Nou. Co-proprietar şi acţionar principal al acestormine era baronul Rudnyanszki, originar

din Slovacia Mijlocie. Proprietari au fostşi Josef Gasparovsky şi Jan Votenczky.Pentru demararea lucrărilor şi a exploa-tării au fost chemaţi mineri slovaci dinSlovacia. Descendenţii lor, cu timpul,au fost asimilaţi declarându-se români,păstrându-şi însă religia romano- cato-lică.

Asociaţia pentru fabrica de fier dinOaş dispunea de perimetrele miniereTivadar şi August (ambele situate înmuntele Iezura din Certeze) şi Francisc(din Valea Socea Mare din Moişeni), lafel şi de alte perimetre în hotarul satuluiTarna Mare, precum şi de instalaţiile detopitorie şi de forjă. În anul 1858 îm-preună cu cei 12 supraveghetori şi con-ducători de lucrări, la Asociaţie lucrauîn total 125 de persoane, dintre care 15la exploatări miniere, 25 la topitorie şi26 la turnătorie şi la instalaţia de lami-nat. Restul erau angajaţi ca muncitori

forestieri (20), la boxele de mangal (5)şi la întreţinere şi transport.

Slovaci ;i polonezi, adu;i la Hutele din Certeze

La mijlocul secolului XIX, în zonacomunei Certeze se construiesc hute,ceea ce duce la nevoia de mână de lucrucalificată pentru acestea. În acest scopsunt aduşi slovaci din sudul Slovaciei şipolonezi din Galiţia. Colonişti suntaşezaţi în satul Huta, unde formează ocomunitate, la început izolată de majo-ritatea populaţiei oşene. Pentru nevoilespirituale ale acestora se înfiinţează, înanul 1863, parohia de sine stătătoareHuta - Certeze (Lajosvölgyihuta) caredeservea şi satele locuite de slovaci dinzona Oaşului. Registrele parohiale suntţinute din 1863.

Bixadul apare în documentele mi-niere în anii 1836- 1837, când KovacsLajos va obţine două perimetre minieresub numele de Ludovic şi Alexandru peterenul situat în hotarul Bixadului pemalul stâng al pârâului Târşolţ şi caredin iazul lui Iuon, fiul lui Toma Tătar,tinde înspre munţi.

Cu Bixadul ne vom întâlni în anul1865 când, prin acordarea perimetruluidublu de exploatare Teofil cu suprafaţade 25088 stânjeni pătraţi vienezi, începeexploatarea unor filoane de pirită cuconţinut de aur şi argint. Prin înfiinţareacu data de 28 decembrie 1881 a noiiAsociaţii miniere Teofil din Bixad, dinpunct de vedere juridic, activitatea mi-nieră din Bixad va continua şi în timpulprimului război mondial. Dar în reali-tate suntem martorii unei agonii pre-lungite.

Primele concesiuni de cercetare şiapoi de acordări de perimetre pentrufier au fost eliberate încă în anul 1819.Preocupările devin mai serioase în de-ceniile următoare şi vor cuprinde practicîntreaga zonă a Oaşului. În jurul anuluirevoluţionar 1848 se vor trece la deco-pertări de terenuri şi în special prinpreocupările societăţii Ugocsa Union şiconducătorul acesteia Kovacs Lajos, înhotarul localităţii Certeze, Moişeni şiTarna, începându-se şi pregătirea ex-ploatării fierului.

A consemnat Mihai S.

P]n[ `n anul 1600, minele de aur din apuseni ;i zona Baia Mareproduceau circa 20% din produc\ia mondial[ de aur

La mijlocul secolului XIX, începând cu anii 1840 se deschid minele de cărbune de la Turţ şi Bixad, respectiv de metaleneferoase şi preţioase la Vama, Târ;olţ, Tarna Mare, Oraşu Nou

Pe lângă condiţiile naturale existente, activitatea minieră din Oaş a fost determinată şi deinteresul de care s-a bucurat mineritul într-o anumită perioadă pe scară naţională şi de pestehotare, precum şi de nivelul tehnic cu care se lucra în exploatarea şi prelucrarea minereurilor.

În 1840, în Oa; s-au deschis mine de c[rbune, metale neferoase ;i pre\ioase


S~N~TATE

La Centrul de aerobic, cycling şifitness PrimaGym Satu Mare dis-tracţia este în toi! Zi de zi trec pragulcentrului o mulţime de copilaşi, fetiţeşi băieţei pentru care echipa Prima-Gym a pregătit un extraordinar pro-gram de vacanţă!

Vacanţa la PrimaGym înseamnăsănătate, autocunoaştere, distracţie,mişcare şi, bineînţeles, veselie. Ori as-ta se traduce simplu prin< copilaşi fe-riciţi, părinţi şi bunici bucuroşi cămicuţii lor se simt bine, sunt în sigu-ranţă şi învaţă totodată lucruri noi.Durata Şcolii de vară pentru copiiPrimagym Satu Mare este de câte osăptămână. Se poate opta pentruşcoală de vară de 4 ore zilnic la 200de lei pe săptămână pentru un copilsau 7 ore pe zi la 250 de lei pe săptă-mână plus masa de prânz la 7 lei zil-nic, masă la alegere. Fraţii beneficiazăde o reducere de 20%.Mai mult decâtatât, antrenoarea Simona Niste nespune că se fac în continuare înscrieri,iar părinţii pot opta şi pentru platape zi, deci nu e obligatoriu să îşi aducămicuţii sau micuţele toată săptămâna.Cât vin şi se simt minunat, atâta plă-tesc!

Cursurile şcolii de varăse adresează copiilorcu vârsta între 6 şi 12 ani

Cursurile Şcolii de vară pentru co-pii PrimaGym se adresează copiilor cuvârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, iar la

centru participanţii se bucură să se afleîn compania învăţătoarelor LoredanaRuba şi Ilyes Ilona, care este şi un foartebun instructor PrimaGym, şi a antre-noarei Simona Niste pe care toţi copi-laşii o îndrăgesc. Echipa Şcolii de varăPrimaGym Satu Mare a conceput unprogram diversificat pentru partici-panţi, de la dezvoltare personală Kidsla teatru de umbre, Metoda PălăriuţelorGânditoare, bodyART Kids, dans şi vo-ie bună la orele de Zumba Kids, Jurna-lul Emoţiilor Mele, pictură pe lemn,sticlă şi piatră, Ziua surprizelor cu în-gheţată şi multe altele. De acest pro-gram se bucură deja o mulţime de pri-chidei.

Înscrieri la recepţia centrului sportiv

Copiii au fructe şi apă la discreţieşi ore vesele pe parcursul şederii la Pri-maGym. Înscrierile se fac în continuarela recepţia Centrului de aerobic, cy-cling şi fitness PrimaGym Satu Mare,unde de altfel obţineţi mai multe in-formaţii despre programul :colii de va-ră, sau la telefon 0361.884.947.

Ioana Vladimirescu

Distrac\ia continu[ la :coala de var[pentru copii Primagym Satu Mare!Se fac înscrieri în continuare la cel mai frumos program de vacanţă din oraş!

Vacanţa la PrimaGym înseamnă sănătate, autocunoaştere, distracţie, mişcare şi, bineînţeles,veselie. Ori asta se traduce simplu prin< copilaşi fericiţi, părinţi şi bunici bucuroşi că micuţii lor sesimt bine, sunt în siguranţă şi învaţă totodată lucruri noi. Durata Şcolii de vară pentru copii Pri-magym Satu Mare este de câte o săptămână. Se poate opta pentru şcoală de vară de 4 ore zilnic la200 de lei pe săptămână pentru un copil sau 7 ore pe zi la 250 de lei pe săptămână plus masa deprânz la 7 lei zilnic, masă la alegere.

Din cele mai vechi timpuri na-tura a fost aproape de om, oferin-du-i toate cele necesare vie\ii. Totnatura este cea care pune la dis-pozi\ia noastr[ cele mai bune re-medii pentru problemele des[n[tate ap[rute `n timp.

Despre terapia cu pante medicinale;i suplimente alimentare g[sim infor-ma\ii pre\ioase ̀ ntr-o carte recent ie;it[de la tipar ;i ai c[rei autori sunt patruspeciali;ti ̀ n fitoterapie< prof. biolog Ma-ria Pop, farm. drd. Oana Pop, farm.drd.Andrea Pop, farm.drd.Vasile OctavianPop. Recoltarea este prima ;i cea maiimportant[ verig[ a lan\ului tehnologicde care depinde calitatea produsului finitdin plante ;i de aceea trebuie s[ \inemcont de mai multe criterii.

Calitatea biologic[ a materiei primeob\inute din flora spontan[ ;i din ceacultivat[ în condi\ii eco depinde în marem[sur[ de alegerea timpului optim derecoltare a plantelor medicinale cât ;i detransportul, uscarea ;i p[strarea încondi\ii corespunz[toare a acestora.

Fiecare specie medicinal[ sau organmedicinal al unei specii are o perioad[optim[ de recoltare, perioad[ din analeas[ în func\ie de etapele de vegeta\iesezoniere, când cantitatea de substan\eactive este cea mai mare.

Cele mai multe specii medicinale auperioad[ optim[ de recoltare vara, alteleprim[vara (Cru;in, Plop), iar uneletoamna (cele de la care recolt[m r[d[ci-nile sau rizomii), sau chiar iarna (Vâs-cul). De aceea este necesar întocmireaunui calendar al recolt[rii plantelor me-

dicinale dup[ care s[ ne orient[m în liniimari ;i pe care s[-l adapt[m în func\iede zon[ ;i de condi\iile climaterice de laun an la altul, care poate gr[bi sau întâr-zia recoltarea. Chiar ;i în timpul uneizile exist[ o perioad[ optim[ de recoltarenumit[ ora planetar[ deoarece cantitateade substan\e active variaz[ pe parcursulzilei.

De exemplu Coada-;oricelului(Achillea millefolium) con\ine cea maimare cantitate de camazulene în jurulorei 12> Trandafirul-de-dulcea\[ (Rosacentifolia) con\ine cea mai mare canti-tate, dar ;i calitatea uleiurilor esen\ialediminea\a devreme, înainte de r[s[ritulsoarelui. Lumân[rica (Verbascum phlo-moides) are perioada optim[ de recol-tare în jurul orei 10.

Cantitatea ;i calitatea produselor re-coltate sunt influen\ate ;i de umiditatea;i c[ldura atmosferic[. Majoritatea plan-telor se recolteaz[ dup[ ce se ridic[ roua,pe timp uscat ;i însorit> sunt ;i plantecare se recolteaz[ în zori când umiditateaeste mare pentru a nu se scutura fructele;i a sc[dea din cantitate. Recoltarea plan-telor aromatice se face la 2 zile de timpfrumos dup[ zile ploioase.

Recoltarea din zone nepoluate

O regul[ general-valabil[ a recolt[riipentru toate plantele medicinale esteaceea c[ recoltarea se face numai din zo-ne curate din punct de vedere ecologic.Nu recolt[m plante de pe lâng[ drumuri,unde cantitatea de plumb, arseniu, cad-miu, provenite de la gazele de e;apament

este mare ;i este preluat[ de plante. Aces-te gaze intensific[ cre;terea plantelor ;ide multe ori ne par mai frumoase decâtplantele situate la distan\e mari de ;osele.De exemplu Coada-;oricelului. Recol-tarea florilor de Tei nu se va face dinparcuri ;i de pe marginea drumurilortot din aceast[ cauz[. Pentru c[ sunt po-luate cu plumb, nu se va recolta de pelâng[ c[i ferate, a;ez[ri omene;ti undepot fi infectate cu agen\i patogeni. Zo-nele industriale trebuie s[ fie la o distan\[de cel pu\in 20 km fa\[ de zona unde re-colt[m plante medicinale. Nu adun[mplante din apropierea terenurilor undeau fost comb[tute bolile, d[un[torii ;iburuienile cu mijloace chimice, cumsunt culturile de cartof.

Recoltarea plantelor cultivate s[ sefac[ numai din culturi ecologice care nusunt tratate cu substan\e chimice ;i careîndeplinesc normativele în vigoare deISO, CMP (reguli de buna practic[).

Scoar\ele se recolteaz[ prin t[ieriinelare urmate de t[ieri longitudinale ;inu prin cioplire, rezultând o materieprim[ sub form[ de jgheab sau subform[ de fâ;ii lungi ;i late în cazul tul-pinilor ;i ramurilor groase> nu se va fo-losi cioplitul întrucât materialul con\inelemn care afecteaz[ calitatea> nu se vort[ia mai multe ramuri decât se vor des-coji în ziua respectiv[.

Mugurii se culeg cu mâna pentru afi verifica\i cei corespunz[tori.

R[d[cinile ;i rizomii se recolteaz[prin smulgere la plantele cu sistem ra-dicular superficial ;i cu cazmaua la plan-tele adânc înfipte în p[mânt, uneoris[pându-se pe direc\ia r[d[cinii la maridistan\e (1-2 m), cum este în cazul rizo-

milor de Osul-iepurelui (Ononis spino-sa)> trebuie s[ l[s[m suficient materialvegetal viu în urma noastr[ pentru a sereface plantele sau s[ replant[m coletul;i r[d[cinile care sunt prea sub\iri ;i pecare oricum le îndep[rt[m la selectare.

Herba se recolteaz[ prin t[ierea p[r\iisuperioare pân[ la partea lemnificat[, cufoarfeca sau cu\itul, dând posibilitate deregenerare rapid[> în unele cazuri re-colt[m chiar de la suprafa\a p[mântuluiîntrucât trebuie s[ includem ;i rozeta defrunze bazale, cum este la Turi\a-mare(Agrimonia eupatoria).

Frunzele se recolteaz[ prin ciupiresau prin strujire. De pe un l[star nu seiau toate frunzele deodat[ pentru c[ poa-te fi oprit procesul de vegeta\ie ci e;alonatprin strujire de la baza ramurii, l[sândintact[ treimea superioar[ sau se culegfrunz[ cu frunz[, ca la< Nuc (Juglans re-gia), Frasin (Fraxinus excelsior), Mes-teac[n (Betula verrucosa). La planteleierboase recoltarea se face prin strujireade pe tulpina a frunzelor. Frunzelec[rnoase se recolteaz[ una câte una pen-tru a nu le zdrobi. Dup[ recoltare frun-zele se a;eaz[ în co;uri f[r[ a se îndesapentru a nu se înnegri.

Florile se recolteaz[ prin rupere cumâna, prin t[iere cu foarfeca, prin ciu-pire, prin scuturare. Florile se recolteaz[cu pediceli sau f[r[ pediceli. Recoltareaprin ciupire se face la< P[ducel (Crataegusmonogyna), Tei (Tilia cordata), Mac (ge-nul Papaver), Lumân[ric[ (Verbascumphlomoides), prin t[ierea inflorescen\eila Coada-;oricelului (Achillea millefo-lium) prin scuturarea ramurilor la Po-rumbar (Prunus spinosa).

În cazul Teiului, recoltarea florilor

nu se face prin ruperea crengilor de pecare s[ se adune florile ci direct cu mânadin copac. Recoltarea fructelor se facecu mâna sau cu pieptene pentru fructelemici, cum este Afinul (Vaccinium myr-tillus), Meri;orul. (Vaccinium vitis-idaea). Fructele aromatice se recolteaz[mecanizat sau cu secera în zorii zileisau pe timp ploios.

Cartea se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Metodele de recoltare a plantelor medicinale


RE}ETE

Tiramisu

Pui pr[jit cu m]ncarede dovlecei

Mod de preparare<

Albușurile cu apa și zahărul se batspumă tare, se adaugă cele 3 gălbe-nușuri, se mai bate încă puțin, adău-găm apoi cafeaua, făină și praful decopt. Se pune la copt într-o formă detort antiaderentă (recomandat cu dia-metrul de 28 cm, sau 26X26). Se dă la

cuptor circa 20 minute, după care seface proba cu scobitoarea, dacă e ne-voie se mai lasă 3-5 minute, apoi sescoate, se răcește și se taie în 3 blaturicât mai egale. Îngroșăm gălbenușurilecu zahărul pe abur, răcim și adăugămmascarpone, se amestecă bine. Frișcao batem spumă tare și se încorporeazăîn crema de ouă și mascarpone anteriorpreparată. Se amestecă cu grijă, ca spu-ma să nu se distrugă. Se însiropeazăblaturile, împărţim crema în 3, cu 2părţi umplem foile de blat iar cu restulse ornează tortul. Pudrăm cu cacao,apoi cu ajutorul unui șablon, cu zahă-rul pudră se pot desena diverse modele,iar tortul se poate orna fie cu boabe decafea, fie cu frișcă.

Ave\i nevoie<

Pentru blat< 8 albușuri deouă, 3 gălbenușuri, 8 linguri dezahăr, 8 linguri de apă, 10 linguride făină, 1 praf de copt, 50 ml decafea preparată la presou. Pentrucremă< 5 gălbenușuri de ouă, 5linguri de zahăr, 250 gr de mas-carpone, 300 ml de frișcă. Pentrusirop< 200 ml cafea preparată lapresou, iar pentru ornat< cacao,zahăr pudră cu gust de vanilie,

boabe de cafea.

Mod de preparare<

Carnea se condimentează cu sareși piper și se lasă câteva ore să se fră-gezească. Dovleacul se curăță, se spalăși se dă pe răzătoarea mare, sau se taiefâșii subțiri. Se sărează ușor și se lasăașa puțin, apoi se stoarce bine. Se pune

la fiert împreună cu mărarul tocat mă-runt, sau în legătură, așa cum este, înapă cât să acopere și se fierbe circa 5minute de la primul clocot. Se adaugăpuțină bază pentru mâncăruri (dacăse poate, delicat de casă), dar cu grijă,pentru că dovleacul a absorbit o oare-care cantitate de sare. Din făină și uleise prepară un rântaș ușurel, de culoareușor aurie, fără boia, care se adaugă ladovleceii în fierbere. Se adaugă șismântâna, se mai condimentează dupăgust și se mai lasă puțin la fiert. Se ser-vește cu carnea prăjită fie în ulei, fie lagrătar.

Ave\i nevoie<

4 bucăți de pulpe sau pieptde pui sau 4 jumătăți de piept depui (eventual 8 aripioare), undovleac de circa 1 kg, mai copt,o legătură de mărar verde, 200 gde smântână, 2 linguri de făină,ulei, sare, piper, bază pentru

mâncăruri.

Castrave\i mura\i la soare

Mod de preparare<

Într-un borcan de 3 l, se așează maimult de jumătatea crenguțelor de mă-rar, circa jumătatea hreanului curățat,tăiat în lung și bine spălat în prealabil,precum și foile de dafin. Castraveții sespală și se taie capetele, apoi se cres-tează în 4, în formă de cruce, adicădintr-un capăt se taie în două, dar nucomplet, apoi la fel și din capătul opus,

dar perpendicular pe prima tăietură.Castraveții se așează în borcan, pe câtposibil vertical, aspectuos, se adaugăsarea, iar între castraveți se așează us-turoiul curățat, ardeii iuți crestați puținîn lungime și restul de hrean. Mărarulrămas se pune deasupra castraveților.Se adaugă apa puțin călduță și deasuprase pune feliuta de pâine. Borcanul sepune la soare, acoperit cu un capac(eventual o farfurie mică, un bol), timpde 2-3 zile, până când se acrește. C]ndcastraveții sunt suficient de murați, pâi-nea se aruncă, iar borcanul se pune în-tr-un loc mai răcoros.

Ave\i nevoie<

2 kg de castraveți mijlocii, o le-gătură mai mare, sau 8-10 cren-guțe de mărar verde, 3 linguri cuvârf de sare, 3-5 căței de usturoi,2-3 ardei iuți, 2-3 rădăcini dehrean, 6-8 bucăți de foi de dafin,o felie de pâine și un borcan.

Sup[ de chimen cu crutoane

Mod de preparare<

Se încinge uleiul și se prăjește puținchimenul. Se adaugă făina și se prăjeștefoarte puțin. Se adaugă boiaua, apoi

treptat și apa, amestecând continuupentru omogenizare, cu grijă să nu ră-mână cocoloașe. Se adaugă sarea și selasă la fiert circa 5 minute, după carese strecoară de semințe. Pâinea se pră-jește, dacă vă place cu usturoi atuncise mărunțește după se prăjește și se un-ge cu usturoi, dacă nu, pâinea tăiatăcubulețe se poate prăji în tigaie, cu câ-teva picături de ulei. Supa se serveștefierbinte cu, sau fără smântână, dupăgust, iar crutoanele se presar[ deasu-pra, pentru a nu se înmuia prea tare.

Ave\i nevoie<

2 linguri de chimen, 4 - 5 lin-guri de ulei, 2 linguri cu vârf defăină, 1 litru de apă, sare, o lin-guriță de boia de ardei dulce, 4-5 linguri de smântână (pentrupost se poate și vegetală), pâinepentru crutoane, sau crutoanegata preparate din comerț, even-tual crutoane cu usturoi.

Cicoarea este o plantă erbacee răs-pândită prin lanurile de cereale saucrește spontan la marginea drumurilorși este folosită din cele mai vechi timpuripentru propriet[ţile ei tămăduitoare. Eracultivată încă din Egiptul Antic și folo-sită pentru tratarea bolilor hepato-bi-liare.

În scop terapeutic se folosesc rădă-cinile recoltate toamna târziu cât șipărţile aeriene recoltate în timpul înflo-ririi. Cicoarea este înlocuitorul tradi\io-nal al cafelei, fiind asemănătoare la gust.

Compoziţie

Întreaga plantă de cicoare conţineun suc lăptos, al cărui constituent major- cam 45-60% - este inulină. Acidul fe-nolic se găsește în flori, iar rădăcinileconţin lactone sesquiterpenice amare.

Acţiune

Cicoarea are proprietăţi eupeptice,colagogene (stimulează evacuarea vezi-cii biliare și totodată o fluidifică, se-creţiille digestive și ajută funcţia ficatu-lui), împiedică formarea pietrelor la fie-re, reglează funcţia glicogenetică a fica-tului, stimulează funcţia pancreasului șinormalizează glicemia, fiind eficientăîn caz de diabet zaharat, datorită uleiu-rilor volatile și rezinelor care au acţiunediuretică, depurativă (favorizează elimi-narea toxinelor din organism, curăţăsângele), efect laxativ, grăbind evacuareacolonului și îmbunătăţind digestia, sti-mulează funcţia cerebrală, favorizeazăconcentrarea, crește atenţia, îmbună-tăţește memoria, fiind importantă pen-tru susţinerea activităţii intelectuale in-tense, efecte tonifiante generale.

Indicaţii terapeutice

Preparatele pe bază de cicoare suntrecomandate în caz de boli hepatice șibiliare, constipaţie, diabet zaharat, obo-seală fizică și intelectuală.

Administrare<

Frunzele proaspete pot fi utilizate însalate de crudităţi, având acţiune bene-fică asupra ficatului, de curăţare a sân-gelui și detoxifiere generală> sucul poas-păt poate fi consumat în amestec cu lapte(1-2 linguri de suc la o cană de laptebăute dimineaţa pe stomacul gol sau sea-ra înainte de culcare) poate avea aceleașiefecte.

Infuzia se prepară din 2 linguriţe cuvârf de cicoare mărunţită la o cană deapă clocotită care se lasă la infuzat 1-2minute, apoi se strecoară și se bea cuînghiţituri mici înainte de masă.

În tratamentul afecţiunilor rinichilorși ale ficatului se folosește decoctul decicoare (puneţi 15-30 g de amestec derădăcină, frunze și flori la 1 I de apă,fierbeţi timp de 5 minute, strecuraţi șibeţi 1 cană înainte de prânz și de masade seară) sau băuturi instant (adăugaţi1 linguriţă cu vârf de cicoare instant lao cană de apă clocotită, adăugaţi lapte șiîndulciţi după gust).

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Remediile din cicoarestimuleaz[ func\ia

pancreasului ;i normalizeaz[ glicemia

Cicoarea are proprietăţi eupeptice, colagogene (stimulează evacuarea vezicii biliare și totodată o fluidifică, secreţiilledigestive și ajută funcţia ficatului), împiedică formarea pietrelor la fiere, reglează funcţia glicogenetică a ficatului,stimulează funcţia pancreasului și normalizează glicemia.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Trebuie să recunoaştem căatunci când ne pregătim pentru onuntă, momentul în care decidemcu ce să ne îmbrăcăm poate fi oadevărată bătaie de cap şi, pânăla urmă, trebuie să ne asigurămcă arătăm impecabil, dar într-omanieră în care tot mireasa să fieîn centrul atenţiei. În cazul în carevorbim de o nuntă semi-formală,am pregătit o listă cu câteva sfa-turi şi rochii pe care să le ai în evi-denţă în seara evenimentului.

Evită lungimile prea lungi sau preascurte. Atât rochiile mini, cât şi cele pâ-nă-n pământ, uneori, depăşesc orice li-mită, mai ales dacă-ţi doreşti o ţinutăsemi-formală. În cazul acesta, alege săporţi rochii de dimensiuni medii şi ma-teriale vaporoase. Poţi opta pentru o ro-chie midi cu spatele gol sau pentru o ro-chie din datelă cu un aspect extrem deromantic.

Evită să porţi rochii albe. Sub nicioformă să nu te gândeşti să porţi rochiialbe, indiferent de detaliile colorate pecare ar putea să le conţină sau nu. Trebuiesă te gândeşti că este cea mai importantăseară a miresei şi ea este cea care trebuiesă fie cea mai deosebită. În schimb, poţiopta pentru o rochie neagră cu volanepe umăr sau o rochie în linie A, cu dungisau imprimeuri florale.

Nu ezita să porţi aceeaşi rochie demai multe ori. Dacă eşti invitată la maimulte nunţi semi-formale, cu siguranţăpoţi purta aceeaşi rochie de mai multeori şi, pentru a obţine un look diferit,poţi jongla cu accesoriile de câte ori aiocazia. O rochie mulată, simplă, pe umăreste ideală, dar mai ales este foarte uşorde a accesoriza. De asemenea, chiar şirochiile în nuanţe puternice şi din pliurisunt o variantă potrivită.

Nu exagera cu accesoriile. Şi, pentrucă am specificat faptul că o ţinută poatefi uşor schimbată de câteva accesorii, tre-buie să fii foarte atentă ca ţinuta să nu fieprea încărcată de aceasta. Păstrează liniilesimple şi alege să porţi un colier state-ment şi câteva detalii subtile pentru aevidenţia ţinuta. Poţi alege o rochie clo-che sau chiar o rochie de cocktail, ambeledin texturi şi materiale simple.

Odată cu înaintarea în vârstă,stilul nostru vestimentar nu vamai fi acelaşi şi fustele mini, de-colteurile adânci nu vor mai păreaatât de potrivite ca la 20-30 de ani.Stilul vestimentar al femeilor învârstă trebuie să fie unul elegant,decent şi feminin, dar niciodatăplictisitor. Iată câteva rochii idea-le care trebuie să se regăsească îngarderoba ta.

Rochie cu mâneci lungi. Pe lângăfaptul că sunt în trend, la fel şi în cazulsalopetelor, rochiile cu mâneci lungisunt extrem de subtile şi feminine pen-tru femeile în vârstă. Evită modeleleextravagante şi alege să păstrezi liniilesimple. Ţinutele nu trebuie să treacăîn altă extremă aşa că, modelele dreptesau mulate sunt perfecte pentru orice

ocazie. Alege imprimeuri florale saudantelă pentru evenimente importanteşi foarte puţine detalii în compoziţie.

Rochii cu dungi. Optează pentrumodele care să te avantajeze. Dacă eştiscundă şi plinuţă, evită dungile orizon-tale, iar dacă eşti înaltă şi slabă, celeverticale nu sunt tocmai potrivite. Nuuita să alegi nuanţe neutre sau în de-grade. De asemenea, materialul din ca-re este confecţionată este la fel de im-portant. Nylon-ul sau bumbacul suntperfecte pentru orice siluetă.

Rochii negre. După cum bine ştim,una dintre cele mai potrivite rochiipentru orice vârstă, dar mai ales, pen-tru orice ocazie este rochia neagră. Şi,cu ajutorul unor mici detalii îi poţioferi fără prea mult efort un plus deprospeţime. Alege o rochie midi cumâneci din dantelă sau elemente întalie.

Stilul vestimentar al femeilor trecute de 30 de ani

Evită să porţi rochii albe. Sub nicio formă să nu te gândeşti să porţi rochii albe, indiferentde detaliile colorate pe care ar putea să le conţină sau nu. Trebuie să te gândeşti că este cea maiimportantă seară a miresei şi ea este cea care trebuie să fie cea mai deosebită.

Sfaturi pentru alegerea rochieiatunci c]nd mergem la nunt[


DIET~

Cu toţii avem o vârstă crono-logică dată de numărul de rotaţiiale Pământului în jurul Soareluide când ne-am născut. Însă avemși o vârstă biologică care este untermen care definește starea rela-tivă a corpului nostru faţă de unoptim sau de o medie.

Îmbătrânirea, deși este împotrivavoinţei noastre, se produce, fiind un sta-diu marcat de fenomene de alterare mor-fologică și biochimică în care celulelecorpului încetează să se mai proliferezepentru că au depășit o limit[, limita vieţiireplicative.

Cercetătorii au descoperit că soluţiaanti`mb[tr]nire se află în terminaţiilecromozomilor numite telomeri și într-oenzim[ care le formează, telomeraza.Această enzim[ ar putea ajuta la stopareaîmbătrânirii celulelor.

Ce sunt telomerii?

ADN este un compus care se găseșteîn toate celulele umane și care stocheazătoată informaţia genetică codată, nece-sară creșterii și metabolismului zilnic.Această informaţie este transmisă de lao generaţie la alta. Are o influenţă majorăasupra aspectului fizic și asupra funcţio-narii organismului. Cromozomii repre-zintă o structur[ formată din asociereaunei molecule de ADN cu proteine. Telomerii sunt secvenţe de ADN aflatela capetele cromozomilor, ca un fel deteacă protectoare. Au fost comparaţi cumicile bucăţi de plastic care protejeazăcapetele șireturilor, împiedicând destră-marea acestora. Destrămarea cromozo-milor poate conduce la deteriorarea aces-tora și deci alterarea materialului geneticsau la fuzionarea cu alţi cromozomi con-ducând la un ADN mutant.

Replicarea (înnoirea) celulelor esteun proces prin care o celulă se divide în-tr-una "nouă" care teoretic ar trebui săfie identică, și în special ar trebui să fieo copie identică a ADN-ului.

James Watson , descoperitorul ADN-ului a observat ceea ce el numea "pro-blema replicaţiei terminale", adică inca-pacitatea de a copia corect tot ADN-ul,rămânând necopiat un mic fragmentdin teacă aflat la capătul acestuia, teacăulterior denumită telomer. Savantul rusOlovnikov găsea legătura între problemareplicaţiei terminale și îmbătrânirea ce-lulelor. Pentru Ovlovnikov, problema re-plicaţiei terminale era cauza scurtăriiprogresive a capetelor cromozomilor (te-lomerii) funcţionând ca un "ceas mole-cular" care stabilește numărul maxim dediviziuni celulare de-a lungul vieţii, con-trolând, deci, în mod direct procesul îm-bătrânirii și durata vieţii unui individ. Diviziunea și replicarea celulară este pro-cesul natural prin care celulele "obosite"sunt înlocuite cu unele noi. Dar așa cuma afirmat savantul Hayflick, o celulă sepoate replica doar de un număr limitatde ori, definind vârstă fiziologică și du-rata de viaţă a fiecăruia. Acest număr li-mitat de diviziuni este dependent de lun-gimea telomerilor. Bazat pe teoria limiteiHaylick și pe ultimele statistici, omul arputea atinge vârsta cronologică de 120-125 de ani.

Recent descoperită, enzima telome-raza este o proteină produsă de către or-ganism, activată și circulată cu scopul dea controla integritatea și lungimea telo-merilor de ADN. Dacă o cantitate insu-ficientă de telomeraz[ este circulată înorganism sau dacă datorită stresorilortelomeraza nu reușește să se lege de nu-cleul celulei, consecinţa este o deficienţă

în controlul telomerilor rezultând într-o scurtare accelerată a acestora, mani-festându-se printr-o îmbătrânire mai ra-pidă și instaurarea diferitelor boli dege-nerative. Menţinând un sistem imunitarputernic și o cantitate adecvată de telo-meraz[ circulantă, lungimea telomerilorpoate fi controlată și, prin efect, se potstopa bolile degenerative, îmbătrânireapoate fi încetinită, iar unele efecte aleîmbătrânirii pot fi reversate.

Dieta și stilul de viaţă

În ultimii ani au fost dedicate nume-roase studii știinţifice observării cauzelorscurt[rii telomerilor legate de modul deviaţă al oamenilor, sedentarismul, fuma-tul sau dietă necorespunzătoare.

Unele cercetări demonstrează că per-soanele (și cobaii de laborator) care facmișcare în mod regulat au telomeri mailungi decât oamenii sedentari, semn că-lipsa activităţii fizice se reflectă în aceștimarkeri ai ADN-ului celular.

Un studiu publicat în 2013 a desco-perit că bărbaţii diagnosticaţi cu cancerla prostată, care au urmat o cură săracăîn grăsimi și bogată în vegetale, alăturide un program susţinut de sport și decombatere a stresului timp de 5 ani, auprezentat telomeri mai lungi la finalulstudiului, comparativ cu dimensiuneaanterioară a acestora.

Cercetătorii italieni au publicat înanul 2012 rezultatele unor cercetări de-dicate alimentaţiei, în raport cu impactulacesteia asupra lungimii telomerilor. Re-zultatele au arătat că oamenii care con-sumă în mod frecvent cantităţi mari delegume bogate în betacaroten și antioxi-danţi, au telomeri mai lungi decât cei cuo dietă mai săracă în astfel de nutrienţi. Alte studii au asociat dietele care furni-zează cantităţi mari de vitamine D, C șiE, complexul de vitamine B, zinc, mag-neziu și grăsimi esenţiale omega 3 cu te-lomeri mai lungi ai oamenilor care leconsumă în mod regulat.

Principalul dușman al integrităţii te-lomerilor îl reprezintă hrană superpro-

cesat[, ce scurtează telomerii și implicitviaţă. Zahărul, cerealele decorticate,pră-jelile, grăsimile modificate, E-urile sin-tetice, excesul de alcool sau carne roșiereduc în ritm rapid dimensiunea telo-merilor. Consecinţele sunt dezastruoasepentru că celulele îmbătrânesc prematur,suferă mutaţii maligne, mic;or]nd spe-ranţa de viaţă. S-a demonsratat că stresulpsihologic și depresia pe termen lungduc la scurtarea telomerilor.

Un studiu derulat de finlandezi a des-coperit că bărbaţii supraponderali saudependenţi de tutun la 40 de ani au te-lomeri mai scurţi în jurul vârstei de 70-80 de ani, decât bărbaţii normoponderaliși nefumători de vârstă mijlocie.

Astragalusul și telomeraza

Astragalusul este una dintre cele maicomplexe plante medicinale cuprinzândo combinaţie complexă de polizaharide,glicosine triterpene, flavonoizi, aminoa-cizi și oligominerale. Administrat în dozeterapeutice, Astragalus reface până lanormal numărul de celule T la bolnaviide cancer sau SIDA. Polizaharidele dinAstragalus stimulează activitatea corti-cală a pituitarei-adrenale și reface numă-rul de celule roșii fabricate în măduvaoaselor în cazul leucemiilor. S-a demons-trat de asemenea că Astragalus stimu-lează producţia proprie de interferon aorganismului fiind astfel util în tratareabolii Alzheimer, hepatitei C, suport pen-tru chimioterapie și întărirea funcţiei im-unitare. Conţine antioxidanţi specificicare protejează celulele împotriva degra-dării de către radicalii liberi. Este consi-derată planta cea mai bună stimulatoarede telomeraz[ din lume, la ora actuală.

Cicloastragenolul și Astragalosida 4,extrași din rădăcina de Astragalus sti-mulează organismul să producă suficien-tă telomeraz[, însă sunt compuși impor-tanţi și prin prisma activării și circulăriiacesteia.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Lungimea telomerilor este un indicator de via\[

lung[ ;i s[n[toas[

Cercetătorii au realizat o listăa alimentelor indicate pentru a ficonsumate pe vremea caniculară,acestea având efecte benefice asu-pra corpului atunci când tempe-raturile sunt ridicate.

O ceaşcă de ceai şi sandwich-urile cucastravete sunt principalele produse carepot avea un efect benefic asupra corpuluiatunci când temperaturile sunt ridicate.

Deşi foarte tentante, îngheţata sauprodusele ţinute la frigider nu fac binecorpului, atrag atenţia cercetătorii. Chiarşi apa trebuie consumată la temperaturacamerei.

Poate cel mai bun aliment în zilelecălduroase ale anului este castravetele,care poate fi servit sub formă de san-dwich cu maioneză şi sare, spun cerce-tătorii de la Societatea Chimică Ameri-cană.

De asemenea, legumele şi fructelebogate în apă sunt cheia unei bune ali-mentaţii pe timp de caniculă, pepenelefiind un alt produs bun de consumatatunci când temperaturile sunt extremde ridicate.

Mâncărurile bogate în cereale suntde asemenea bune vara, deoarece con-stituie un aport foarte bun de calciu şimagneziu. Tocmai de aceea, pâinea cucereale este indicată pentru perioadele

călduroase, la fel ca şi berea, însă consu-mată cu moderaţie şi la o temperaturăadecvată.

De ce nu e recomandată îngheţata?

Deşi tentaţia este mare, produsele ali-mentare reci, în general îngheţata saubăuturile cu gheaţă trebuie evitate. Mo-tivul pentru care aceste alimente nu tre-buie consumate pe timp de vară este legatde reacţia pe care corpul o are la produ-sele reci. Mai exact, în contact cu diverseorgane aceste alimente pot genera o starede şoc, astfel încât corpul nu se va maiputea răci.

Băuturile calde sunt indicate pentrua fi consumate vara, chiar dacă, momen-tan există o serie de dezbateri cu privirela efectele cofeinei regăsite în cafea sauceai. Mâncărurile picante sunt şi ele buneatunci când temperaturile sunt ridicate,deoarece ajută la transpiraţia corpului,de fapt metoda prin care acesta îşimenţine un nivel optim din punct de ve-dere al căldurii.

Alte mâncăruri ce trebuie evitate varasunt cele bogate în proteine şi grăsimi,deoarece corpul va avea mai mult de lucrupentru a le putea digera. Acest lucru în-seamnă că produsele alimentare dulci darşi cele bogate în carne trebuie evitate.

Cel mai bun aliment în zilele c[lduroase este castravetele

Telomerii sunt secven\e de ADN aflate la capetele cromozomilor, ca un fel de teac[ protectoare. Au fostcompara\i cu micile buc[\i de plastic care protejeaz[ capetele ;ireturilor, ̀ mpiedic]nd destr[marea acestora.Destr[marea cromozomilor poate conduce la deteriorarea acestora ;i deci alterarea materialului geneticsau la fuzionarea cu al\i cromozomi conduc]nd la un ADN mutant.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


Scriitorul și filosoful ameri-can de origine română Elie Wie-sel, supraviețuitor al Holocaus-tului și laureat al Premiului No-bel pentru Pace, a încetat din via-ță sâmbătă, 2 iulie 2016, la lo-cuința sa din Manhattan, NewYork.

Elie Wiesel s-a născut la 30 sep-tembrie 1928, la Sighetu Marmației.Primii ani ai vieții i-a dedicat studiilorreligioase, deși tatăl lui îl încuraja săstudieze ebraica modernă și disciplinelaice. Elli, prescurtarea de la Elizer, încopilărie era vorbitor a trei limbi< ma-ghiara, româna și germana, pe care lefolosea în comunitate, acasă se vorbeaidiș. Rudele din partea mamei erau ha-sizi - aparțineau sectei iudaice hasidi-ce, care impunea pe lângă trăirea mis-tică a membrilor ei și calitatea de stâlpiai comunității, misticismul și arta con-ducerii fiind elemente de bază.

Experien\a deport[rii

În 1944, Elie Wiesel împreună cutoți ceilalți evrei din oraș au fost de-portați în lagărele de concentrare dinPolonia. A trecut prin lagărele de laBuna, Gleiwitz și Buchenwald, reușindsă stea cu tatăl său în tot acest timppână au ajuns la Buchenwald, undeacesta s-a stins din viață. A părăsit la-gărul în aprilie 1945.

După război a stat câțiva ani într-un orfelinat francez, iar din 1948 a în-ceput să studieze literatura, filosofiași psihologia la Sorbona, Paris. S-a în-treținut lucrând ca dirijor de cor șiprofesor de ebraică, a publicat în jur-nalele franțuzești L'Arche și Israeli Ye-diot Ahronot.

Memoriile sale au avut 900 de pagini

Prima lucrare a lui Elie Wiesel afost 'And the World Remained Silent'(900 de pagini), scrisă inițial în idiș șipublicată la Buenos Aires, Argentina(1954), carte de memorii, care dupădoi ani a apărut într-o formă restrânsă(127 pagini), în franceză, cu titlul 'LaNuit'. Versiunea în engleză a memo-riilor, a publicat-o în 1995, sub titlul'All Rivers Run to the Sea'.

După 1963 s-a stabilit în SUA, un-de a predat științele umaniste la Uni-versitatea din Boston și a scris pentruun jurnal de limbă idiș 'Jewish DailyForward'. A publicat numeroase lu-crări< studii iudaice, cărți despre Ho-locaust, eseuri politice și religioase.

A fost numit președinte al Consi-liului Memorial al Holocaustului dinSUA (inițial s-a numit Comisia prezi-dențială pentru Holocaust) de cătrepreședintele Jimmy Carter (1978), iarîn 1995 a fost medaliat de președinteleRonald Reagan pentru realizările sale.A primit Premiul Nobel pentru Paceîn 1986.

Vizite `n Rom]nia

Elie Wiesel a vizitat România în1964 și în iulie 2002. A fost decorat depreședintele Ion Iliescu cu OrdinulNațional 'Steaua României', în grad deMare Ofițer. De asemenea, a primitdin partea președintelui Academiei

Române, Eugen Simion, însemneleacademice pentru calitatea de mem-bru de onoare al acestei instituții (alesla 6 iunie 2001).

În 2007, Editura Trei i-a publicatvolumul 'Nebuna dorință de a dansa'(ap[rut ini\ial la Paris ̀ n 2006, cu titlul'Un désir fou de danser'), în traducerealui Doru Mareș. În 2008, a publicatcartea 'Le cas Sondenberg'.

Institutul Național pentru Studie-rea Holocaustului din România îipoartă numele, iar cu ocazia viziteisale în România a fost inaugurată, înorașul natal, o casă-muzeu pe care opute\i vedea `n imaginea de mai sus.

136 de distinc\iiDoctor Honoris Causa

Spicuim din scurtul memorial de-dicat de noul primar al Sighetului, Ho-ria Scubli, ilustrului concitadin<

“În 1969, la vârsta de 41 de ani, s-a căsătorit cu Marion Erster Rose, co-laboratoarea și traducătoarea sa în lim-ba engleză, cu care are un fiu, Elisha.Marion Wiesel, editoare, scriitoare șitraducătoare, a tradus 11 dintre cărțilelui Elie Wiesel din franceză în engleză,a scris un film documentar despre co-piii uciși în holocaust “Children of theNight” („Copiii nopții”), a fost deco-rată de către președintele Clinton cuPresidential Citizens Medal. Soții Elieși Marion Wiesel au creat FundaţiaElie Wiesel pentru Umanitate.

În anul 1986 a fost distins cu Pre-miul Nobel pentru Pace, fiind supra-numit de către Comitetul norvegianNobel „mesager pentru omenire”, da-torită faptului că, prin lupta sa pentrua se împăca cu „experiența personalăde umilire totală și de dispreț total fațăde umanitate din lagărele de concen-trare ale lui Hitler”, precum și prin ne-număratele „lucrări practice în cauzapăcii”, Wiesel a transmis un mesaj pu-ternic „de pace, ispășire și demnitateumană” omenirii. Elie Wiesel s-a aflatîntotdeauna în primele rânduri pentrua condamna acţiunile criminale aleguvernelor nedemocrate, pentru a opriacţiuni de distrugere a unor comuni-tăţi etnice din Europa, Africa sau Asia.

În anul 1996 a fost numit membrual Academiei de Artă și Literatură dinRomânia, iar din anul 2001 a fost alesmembru de onoare al Academiei Ro-mâne.

A publicat 57 de cărți - cea mai ce-lebră fiind «Noaptea», o descriere au-tobiografică despre viața în lagărele deexterminare naziste. Wiesel a maifuncționat ca profesor de științe uma-ne și de filozofie la Universitatea Bos-ton, Universitatea Yale, Colegiul Ec-kerd din St. Petersburg, Florida. ~ntre1997 și 1999 a fost profesor-invitat destudii iudaice Colegiul Barnard. Lavârsta de 80 de ani profesorul Wiesela continuat să predea și să conducă launiversitatea din Boston Centrul ElieWiesel pentru studii iudaice.

În iulie 2002, Elie Wiesel a făcut oscurtă vizită în România, ca invitatpersonal al lui Ion Iliescu, președinteleRomâniei, pentru a inaugura la SighetCasa memorială Elie Wiesel, casa încare s-a născut și care a fost restauratăde către Guvernul Român. Casa me-morială Elie Wiesel cuprinde o pre-

zentare a laureatului Premiului Nobelpentru Pace. Sunt redate atât atmos-fera de epocă în care a copilărit ElieWiesel, cât şi specificul comunităţiievreieşti. Exponatele pun în evidenţăpersonalitatea lui Elie Wiesel prin ope-ra acestuia, expusă în dulapuri şi vi-trine. Tot aici, pe panouri special con-cepute, sunt prezentate secvenţe bio-grafice, iar prin fotografii sunt reme-morate vizitele lui Elie Wiesel în Si-ghetul Marmaţiei şi întâlnirile sale cumembrii comunităţii şi cu oficialităţilelocale. Cu această ocazie, Iliescu l-adecorat cu cea mai înaltă distincție ro-mânească, ordinul Steaua Românieiîn grad de Mare Ofițer. PreședinteleIliescu a numit în octombrie 2003 oComisie Internațională de Studiere aHolocaustului în România, condusăde Elie Wiesel, numită ulterior „Co-misia Wiesel”, compusă din persona-lități publice din România, Statele Uni-te, Franța, Germania și Israel, raportulc[reia a fost publicat în 2004-2005.

Elie Wiesel a fost decorat și înno-bilat de Regina Angliei cu titlul de Ca-

valer al Ordinului Imperiului Britaniccu gradul de Comandant. Universitățiși institute din lume i-au decernat 136de titluri de Doctor Honoris Causa(numărul cel mai mare de doctorateHonoris Causa acordate cuiva).

Elie Wiesel a fost Cetățean deOnoare al municipiului Sighetu Mar-mației.”

Controverse `n jurullui Elie Wiesel

Elie Wiesel a fost dat la un momentdat în judecată de un supravieţuitor alHolocaustului, Grüner Miklos, pe mo-tiv că purtătorul Premiului Nobel din1986 şi-ar fi însuşit identitatea deţin-utului A-1773.

„În 1986, după decernarea Pre-miului Nobel, presa suedeză a începutsă caute supravieţuitori ai Holocaus-tului. Aşa m-au găsit pe mine, la Mal-mo. M-au întrebat dacă vreau să mărevăd cu colegul meu de lagăr, ElieWiesel. Numele de Elie nu îmi sunacunoscut. Mi-au spus că pe vremeaaceea figura sub numele de Lazar Wie-sel. Timp de un an am fost închis cuLazar în aceiaşi baracă la Auschwitz.Apărem amândoi pe acea fotografiefăcută în lagărul de la Buchenwald pe16 aprilie 1945, care a făcut înconjurullumii. Îl ştiam foarte bine, dar deatunci trecuseră 40 de ani. Întâlnireaorganizată de suedezi a durat 10 mi-nute şi a avut loc pe 14 decembrie1986. Normal că eram doi oamenischimbaţi, dar el refuza să vorbeascăcu mine în ungureşte, deşi în lagărdoar limba aceasta am folosit-o. Mi-avorbit într-o engleză cu accentfranţuzesc şi în momentul în care nua vrut să îmi arate tatuajul (A-7713),căpătat de toţi deţinuţii din Auschwitz,am început să am dubii mari că acestaar fi Lazar Wiesel. La finalul întâlniriimi-a dedicat cartea sa «Noaptea», des-pre care susţine că el a scris-o, dar euam spus tuturor că omul acesta nu esteLazar Wiesel”, spunea Grüner Miklos.

„În luna mai a anului 1944, am fostdeportat, de la Nyiregyhaza la Aus-chwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuatpe antebraţ un număr de înregistrare.În câteva zile mi-am pierdut toată fa-milia, atunci am ajuns‚ în grija fraţilorWiesel, Lazar şi Abraham. Cei doi pro-veneau din Sighetu Marmaţiei. Lazarera născut în 1913 şi avea numărul deînregistrare A-7713, în timp ce Abra-ham în 1900 cu numărul de înregis-trare A-7712. Ei m-au luat sub aripalor şi au avut grijă de mine, pe cât seputea în astfel de condiţii. În momen-tul în care nemţii au început să se re-tragă, au luat şi oamenii din Aus-chwitz. Eu am fugit cu Lazar, asta ne-a legat şi mai mult. Am ajuns în loca-litatea Glivice, pe timpul iernii năpras-nice din ianuarie 1945. Foarte mulţiau murit pe drum. Ne-au băgat în va-goane supraîncărcate şi până am ajunsla Buchenwald mulţi au decedat, prin-tre ei şi Abraham. Aici am stat pânăpe 8 aprilie 1945, când ne-au eliberatamericanii, de atunci nu mai ştiu ni-mic de Lazar Wiesel. Am ajuns într-un sanatoriu din Elveţia, apoi în Aus-tralia”, îşi aminteşte Grüner despre pe-rioada petrecută cu Wiesel. GrünerMiklos susţine deci că la Auschwitznu a existat niciun Elie Wiesel.

A consemnat Vasile A.

Casa din Sighet `n care s-a n[scut Elie Wiesel

ISTORIEÎn 1944, Elie Wiesel împreună cu toți ceilalți evrei din oraș au fost deportați în lagărele de

concentrare din Polonia. A trecut prin lagărele de la Buna, Gleiwitz și Buchenwald, reușind săstea cu tatăl său în tot acest timp până au ajuns la Buchenwald, unde acesta s-a stins din viață.A părăsit lagărul în aprilie 1945.

Elie Wiesel, sigheteanul laureat al Premiului nobel pentru Pace

Elie Wiesel d]nd autografe pentru cartea “Le mendiant de Jérusalem”


LITERATUR~

Poeta Liliana Lazăr Dobos nuare nevoie de prea multe prezentări.Ea scrie poezie, iar în ultima vremes-a aplecat şi asupra criticii literare.Este profesoară de Limba Românăla Liceul de Arte "Aurel Popp" dinSatu Mare şi face parte din colegiulredacţional al revistei liceului. Laultima şedinţă atelier din stagiunea2015/2016 a Cenaclului literar"Afirmarea" din Satu Mare, a căreimembră este de ani de zile, LilianaLazăr Dobos a citit un grupaj depoezii.

Pe seama poemelor citite în cadrulşedinţei de cenaclu au vorbit cenacliştii<Livia Mărcan, Mihai Sas, Nicolae Pop,Ioan Aniţaş, Ana Maria Bâlc, DanielaEfimov.

Din luările de cuvânt

Participanţii la reuniunea de lucrua cenaclului au rămas plăcut impre-sionaţi de măiestria utilizării cuvin-telor în elaborarea poemele. Din opi-niile vorbitorilor redăm câteva sec-venţe într-o reproducere aproximati-vă. Cenacliştii au avut în faţă un scrismatur, armonios, care evocă un uni-vers sensibil, reuşeşte să facă poeziedin lucruri cotidiene. Într-un mod in-genios, sensibil, autoarea se raportea-ză la mediul înconjurător. Poeta evocăcu măreţia şi diversitatea lumii satului,probabil pe seama imaginilor întipă-rite în suflet din casa bunicilor, ”Casacu târnaţ”, unde ,,Am bătut în poartade lemn/şi chipuri dăltuite învreme/Legate-n cap cu zadie de ru-găciune/ Mi-au deschis o carte în pâi-ne”. Lumea rurală pare să fie locul un-de autoarea şi-a regăsit strămoşeascafiire.

S-a prezentat o poezie lucrată,chiar dacă nu unitară din punctul devedere al grupajului, care la citire ”su-nă bine”. Prin imaginile descrise pre-sărate adesea cu amănunte, realizeazăevocări reale prin descrieri picturale.Pe seama poemelor citite, autoarea nuîncearcă să păcălească cititorul şi/sau

auditoriul. Acest fapt este dovedit desinceritatea regăsită în poeme. Nu înpuţine versuri ale poemelor aduse înatenţia colegilor de cenaclu, LilianaLazăr Dobos, include o serie de des-crieri pastelate< ”Priveşte, pământulîn vaporii vii/îmbracă în gând reveriide aprilie,/un gând chicotind într-unjoc de copil/ sub ploaia de aur-narcise,prigorii”. Sau ”priveşte în ape dormfluturii goi/ În luntre de valuri, mijeştelumină/ pământu-mbăiat între ieri şiapoi/ îşi scutură trupul în noapte se-nină”.

Au fost remarcate şirurile de cu-vinte frumoase care se regăsesc înpoezii. O bună parte din cuvintelesimple, dar care pot impresiona citi-torul, se referă la obiceiurile şi tradiţii-le româneşti, fără a ignora numeroase

aspecte de ordin emoţional. Poeta ve-de pământul "Pe pânza de in cu amin-tiri/care/ne scaldă lumina în ape/ne-înţeles anotimpurile/ochii de fier înochi de rugină”. Pentru Liliana DobosLazăr ”primăvara soseşte cu braţele-ideschise/în glasul unui clopot care asublimat/ Zefirul”.

S-au făcut auzite şi observaţii ne-cesare, legate de construcţia poemelor.În ansamblu s-a apreciat maturitateapoemelor care sunt realizate de o poe-tă aflată la maturitatea creaţiei. Seaşteaptă din partea cenacliştilor şi nunumai, adunarea poemelor şi struc-turarea tematică dacă e nevoie, pentrua fi incluse în volumul de debut al Li-lianei Lazăr Dobos.

În ultima parte a reuniunii cena-cliere au fost provocate la dialog şi

analiză inclusiv eleve de liceu, noimembre ale cenaclului. Intervenţiileacestora au fost mai timide, darpromiţătoare. Acestor tinere li s-a pă-rut ceva ciudat, ca într-o asemeneareuniune de lucru să comenteze ceeace o profesoară scrie, demers care nule stă la dispoziţie decât la cenaclu.

După încheierea comentariilor înmajoritatea lor favorabile pe seamapoemelor citite de Liliana Lazăr Do-bos, a debutat în cenaclu Anee MariaBâlc. Ea a citit nu fără emoţii, câtevadin creaţiile sale poetice. Fără a fi co-mentate poemele citite, cenacliştii auremarcat înclinaţia şi talentul poetical tinerei, fiindu-i făcute recomandăride a scrie mai departe, în paralel culecturarea a numeroase poeme scrisede poeţi consacraţi.

Tactilităţi cotidiene

Două degete s-au îmbrăţişatţinând dezinvolt companieepidermei frivole.

Îmi cuprinzi zvâcnireacu degradeuri deazurînfăşurate-ntactilităţi cu parfumde frezii.

Cu ambele mâiniîmi răsuceşti clipeleca pe-o ţigară im-atură.

Îţi lustruieşti zilele anoste,cu pigmenţi termorezistenţila dragoste şi robie.

Te încrezi,în memoriaochiului.

Trăieşti vizual.

***

Dorinţe

Dacănu mi-aş fi rătăcit privirileîn înălţimilecasei tale cu cerdac de poveste,rămâneam doaro întrebare, repetată anostde-alungul timpuluiobraznic.

Dacămi-aş fi lipit frunteade trupul toamneim-ai fi văzut,doar o fereastrădeschisă spre dorulvisurilor tale.

Dacămă năşteam, iederă-dantelărie,pe nervura ziduluirămâneam tribut înrădăcinatdorinţelor săditorului.

Dar, muza m-a doritcaimac cu aromă de iluzie,pasul zilei de mâine,pe mâna ta dreaptă.

***

Ceva mai aproape

Puţin din trecute suficient pentru a învolbura mărileprezentului.

În clipa-n care m-am abandonat ţietoate visele blocate-n ochi de libelulepăreau zvîcniri sticloase de viaţă.

M-am căţărat pe-o singură frunzăcu toate braţele firiicrescute din fibrele vegetaţiei umane.

Mă frâng uşor într-un cântec de lebă-dă.

Azi mai mult ca ieri>cu un pas mai aproape,o dâră luminoasă din atingerea ta-

Maine mai mult ca vreodată>cu un gând mai puţin,un strop din gustul tău-

Devreme mai tarziu decât acum>mişcările tale-în atingerecuvintetot mai greu de rostit.

Poeme - Liliana Laz[r Dobos Liliana Laz[r Dobos este o poet[ ajuns[

la maturitate, iar poemele sale surprindfrumuse\ea mediului rural

Membri prezenți la ultima şedinţă atelier din stagiunea 2015/2016 a Cenaclului literar "Afirmarea"

În ansamblu s-a apreciat maturitatea poemelor care sunt realizate de o poetă aflată la maturitateacreaţiei. Se aşteaptă din partea cenacliştilor şi nu numai, adunarea poemelor şi structurareatematică dacă e nevoie, pentru a fi incluse în volumul de debut al Lilianei Lazăr Dobos.

Activitatea literară a lui ŞtefanAurel Drăgan este cunoscută maiales pe tărâmul poeziei. El a pu-blicat volume precum< Limite,Geometrii interioare, Animal lapândă, Antebraţul din zid, Vies-pele de frică şi Fericirea pe mai-danele lume.

Împins de ecoul lăuntric, poetuldeja bine cunoscut atât în judeţele SatuMare şi Maramureş, acolo unde a frec-ventat cenaclurile literare, cât şi în ţară,a început să se aplece şi spre proză. Apublicat volumul Aşteptând pe frigu-rie, proză scurtă, apoi nuvela Cilioaia,iar în urmă cu puţin timp, a văzut lu-mina tiparului Haita, roman.

Despre volumele sale de poezie maiales s-a scris suficient de mult pentrua creiona profilul autorului, dar şi ca-

lităţile lirice ale lui Ştefan Aurel Dră-gan.

I. Negru spunea despre proza la ca-re facem referire< "Proza (lui Ştefan Au-rel Drăgan) conţine lungi monologuriinterioare şi relatări indirecte, în stilullui Augustin Buzura, cu o anumepreţiozitate (...) Digresiunile sunt aco-perite de originalitatea temei."

La rândul său Mihai Cozma nota<"Dibăcia cu care finalizează cu brus-cheţe unele povestiri ne aduce amintede stilul marelui Hemingwaz (...) e deremarcat uşurinţa autorului de a trecefără teamă de la un limbaj arhaic ladescrierea sofisticată a atmosferei in-telectuale, (...) fapt ce dovedeşte fărătăgadă că avem în faţă un scriitor de oforţă nebăbuită care ne poate introducecu uşurinţă în lumile pe care le creează,fără nicio aparentă sforţare".

"La intrarea în târg era o larmă denedescris. O amestecătură de strigăte,îndemnuri către animale, salutări dedeparte însoţite de ridicări de cuşmeşi clopuri de către oamenii din sateledin jur care se revedeau după mai mul-tă vreme, răgetele de vaci şi bivoli,guiţături de porci, nechezat de cai şi,ici şi colo, icnete de măgari(...) Dupăpoartă, pe stânga, se-nşiruie, pe zăpadăsau direct pe pământul îngheţat, tot fe-lul de mărfuri casnice şi gospodăreşti<linguri de lemn, coveţi, cofe, ciubere,cupe, oticău, războaie de ţesut(...) Maiîn spate era spectacolul tuşerilor, a co-mercianţilor de cai. Împiedicau roţiledin spate ale carului cu lanţuri şi forţauun singur cal să urce panta (...) În celemai multe ori li se turna pe gât pălincăşi calul ajungea în târg mai beat decâtstăpânul de pe scândura carului(...)".

:tefan aurel Dr[gan< romanul Haita

Pagin[ coordonată de Ioan Anița;


MAGAZIN

Cinci români se numără printre ceicare au primit premiul Nobel, până înprezent< George Emil Palade pentruMedicină, Ioan Moraru – pentru Pace,Elie Wiesel – pentru Pace, Herta Muller– pentru Literatură, Ștefan W. Hell –pentru Chimie. Dintre cei cinci, doarIoan Moraru se afla în România atuncicând a obţinut această distincţie, ceilalţi

alegând să emigreze.Trebuie menţionat faptul că regi-

mul comunist i-a interzis lui Ioan Mo-raru să ia parte la festivitatea de decer-nare a premiului Nobel. Medicul sibiana decedat în timpul Revoluţiei, la datade 20 decembrie 1989, la București.

Elie Wiesel s-a născut la 30 septem-brie 1928, la Sighetu Marmaţiei, într-o familie de evrei din România. În tim-pul celui de-al Doilea Război Mondial,în aprilie 1944, familia Wiesel a ajunsîn Lagărul de exterminare de la Aus-chwitz. Aici, Elie Wiesel și-a pierdutpărinţii și sora mai mică. Acesta a reușitsă supravieţuiască, iar la data de 11aprilie 1945 a fost eliberat de armataamericană. Deși credea că și-a pierdutîntreaga familie, Elie Wiesel își regă-sește două dintre surori într-un orfeli-nat din Franţa.

În anul 1955, el pleacă în StateleUnite ale Americii, unde devine scrii-tor, cea mai cunoscută carte a sa fiind„Noaptea”, o operă autobiografică des-pre timpul petrecut în lagărul nazist.În anul 1986, Elie Wiesel a primit Pre-miul Nobel pentru pace. În prezent,acesta locuiește în Canada, la Montreal.A decedat recent.

Herta Muller s-a născut la data de17 august 1953, în comuna Niţchidorfdin judeţul Timiș, într-o familie deșvabi bănăţeni.

După venirea comuniștilor la pu-tere, familia Muller a fost persecutată,mama Hertei fiind deportată în lagărulNovo – Gorloka din Uniunea Sovietică.În anul 2009, Herta Muller a publicatromanul „Leagănul respiraţiei”, o cartece explică modul în care au fost depor-taţi germanii originari din România înUniunea Sovietică, un roman foarteapreciat în Germania.

În anul 1987, Muller a emigrat înRepublica Federală Germania, reușindca în anul 2009 să primească PremiulNobel pentru literatură, pentru „den-sitatea poeziei și sinceritatea prozei cucare a descris plastic universul dezră-dăcinaţilor”.

Stefan Walter Hell s-a născut la datade 23 decembrie 1962, la Arad, tot în-tr-o familie de șvabi bănăţeni. La fel cași Herta Muller, acesta a părăsit Româ-nia comunistă și s-a mutat în anul 1978în Republica Federală Germania. Înprezent, acesta este directorul Institu-tului Max Planck de Chimie Biofizicădin Gottingen – Germania.

În anul 2014, împreună cu cercetă-torii americani Eric Betzig și WilliamMoerner, Stefan Walter Hell a obţinutpremiul Nobel pentru chimie, „pentrudezvoltarea microscopiei fluorescentecu super – rezoluţie”.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Printr-o simplă apăsare de bu-ton, întreaga populaţie a unui statpoate să devină fericită sau dis-perată.

Există posibilitatea controlului dela distanţă al fiinţei umane şi poate fimodificat comportamentul acesteia fo-losind diferiţi stimuli exteriori, pornindde la cei perceptibili şi mergând pânăla cei care nu sunt accesibili simţurilorobişnuite.

Omului i se pot induceunele stări depresive carepot să conducă inclusivla sinucidere

Lumina şi sunetul modulate într-unanumit fel pot transforma omul atât însens benefic, inducând stări de fericire şioptimism, cât şi în sens distructiv, prininducerea unor stări depresive care potsă conducă la sinucidere. Aceste lucrurisunt cunoscute încă din cele mai vechitimpuri şi, spre exemplu, de multe orimuzica clasică a fost compusă urmărindîncă de la început inducerea anumitorstări.

De asemenea, muzica din filme su-gerează chiar mai mult decât o face im-aginea în sine. Ceea ce s-a urmărit însăprin tehnicile de control a minţii a fostceva şi mai subtil.

Prin metode care se adresează în spe-cial maselor largi de oameni şi care nupot fi detectate uşor, se vizează o condiţio-nare mentală totală. De la mijloacele ru-dimentare ale anilor 60, 70 arsenalul demetode şi dispozitive destinate contro-lului mental s-a îmbogăţit foarte mult.

Cu toate că majoritatea invenţiilorerau menite să ajute fiinţa umană, fiecaredintre cele pe care le prezentăm aici şicare au fost patentate în Statele Unite suntfolosite în programele de cercetare aleCIA pentru Mind Control (controlulminţii)< 1. aparat şi metodă pentru mo-nitorizarea şi modificarea undelor cere-brale de la distanţă> 2. o metodă şi unaparat pentru stimularea auzului la ma-mifere cu ajutorul microundelor> 3. aparatpentru tratamentul bolilor neuropsihiceşi somatice cu ajutorul căldurii, luminii,sunetelor şi undelor electromagnetice defoarte înalt[ frecvenţ[ (VHF)> 4.metodăde inducere a somnului, folosind modu-larea sunetelor şi a luminii> 5.metodă şiaparatul asociat pentru a determina de la

distanţă starea emoţională a unei persoa-ne> 6.metodă de identificare a unui indi-vid şi de diagnosticare, folosind polari-zarea undelor> 7.dispozitiv pentru moni-torizarea câmpului magnetic emanat deun organism> 8.aparat de inducere a un-delor cerebrale> 9.metodă de inducere şimenţinere a diferite nivele de somn în fi-inţă umană> 10.sistem şi metodă pentrua controla sistemul nervos al unui orga-nism viu> 11.metodă de a modifica stărilela nivel mental, emoţional şi chiar fizicîn fiinţa umană> 12.metodă şi aparat pen-tru a produce semnale sonore modulateîn frecvenţa pentru inducerea somnului>13.dispozitiv pentru inducerea unor for-me cerebrale de undă specifice> 14.me-todă pentru a stimula adormirea şi rela-xarea unei persoane> 15.metodă pentruobţinerea unor efecte neurofiziologice>16.aparat stimulator pentru organelemusculare cu transmiţător extern şi re-ceptor implantabil> 17.metodă şi aparatpentru a transforma electro-encefalogra-ma în muzică pentru a induce şi controladiferitele stări psihologice şi fiziologicesau pentru a controla un instrument mu-zical> 18.metodă şi aparat pentru indu-cerea stărilor de conştiinţ[ dorite.

Lista este mult mai lungă, acestea suntdoar unele din cele care au fost cuprinseîn patentele SUA, dar există multe alteleascunse de legea tăcerii.

Metodă şi sistem pentru modificarea conştiinţei

Un sistem pentru modificarea stări-lor de conştiinţ[ umană implică folosireasimultană a mai multor stimuli, de pre-ferinţă sonori, având diferite forme deundă şi frecvente.

Scopul acestei invenţii este de a in-duce diverse stări de conştiinţ[ unui su-biect uman, folosind mai mulţi stimulisonori.

Este deja cunoscut de foarte multtimp (din anii 1960 - 1970) că există olegătură între ritmurile electroencefalo-grafice ale creierului uman şi starea deconştiinţ[ a subiectului.

Pentru o stare normală, frecvenţaundelor cerebrale este de 7 - 14 Hz şi senumesc unde alfa. Atunci când o per-soană este stresată şi agitată, frecven\elesunt de 14 - 28 Hz şi au fost numite undebeta. O persoană normală, în timpulsomnului are unde cerebrale de 1,75 -

3,5 Hz numite delta. Cercetătorii au evi-denţiat şi alte frecven\e cerebrale aso-ciate cu alte stări normale şi anormalede conştiinţ[< theta (3,5 - 7 Hz), gamma(28 - 56 Hz), omega (0,875 - 1,75 Hz),epsilon (56 - 112 Hz) şi zeta (112 - 224Hz).

Cercetările de până acum s-au foca-lizat asupra modificării stărilor deconştiinţ[ umane folosind unde de tipalfa şi delta, urmărindu-se astfel indu-cerea unor stări de relaxare şi somn.

Tendinţa creierului este de imitare amediului ambiant< dacă în exterior seaplică sunete de o frecvenţ[ din gamaalfa, atunci creierul va intra şi el în stareade conştiinţ[ specifică undelor alfa.

Cercetările recente au demonstrat căsubiectul poate să nu fie conştient deaceste sunete, adică chiar dacă el nu lepoate auzi, aceste sunete operează totuşicu eficien\ă, determinând trecerea cre-ierului în zona de frecvenţ[ dorită.

Interesant este că se pot induce stăride conştiinţ[ complexe folosind maimulte asemenea armonici simultan.Printre aplicaţiile practice posibile amin-tim creşterea capacităţii de muncă, eli-berarea stresului acumulat etc.

Există posibilitatea controlului de la distanţă al fiinţei umane şi poate fi modificat comportamentul acesteia folosinddiferiţi stimuli exteriori

De-a lungul anilor, oameniiau explorat minunile din ad]nci-mile m[ri lor, dar aceast[m[rea\[ descoperire ne demons-treaz[ c[ extratere;trii ne-aub[tut la acest domeniu.

Ad]nc, în apele Oceanului Pacific,la vest de Mexic, s-a localizat ceva ceun cercetător ar numi "o piramidăperfectă". Cercetătorul Marcelo Iga-zuta din Argentina a fost primul carea sesizat pe Google Earth, o structurăsubacvatică ieşită din comun. Uniispecialişti spun că această "piramidăperfectă" ar putea fi un OZN (obiectzburător neidentificat) sau ar puteafi o enormă bază extraterestră.

Cunoscutul vânător de extrate-

reştri, Scott C. Waring, a preluat des-coperirea şi a împărtăşit-o cu adepţiilui, pe blog-ul său, UFO SightingsDaily.

Waring a scris despre descoperirecă este o piramidă perfectă care mă-soară 8.5 mile pe o latură a bazei saleşi are peste 11 mile înălţime, aceastafiind o estimare conservatoare.

Waring a mai explicat şi faptul căaceastă piramidă se înrudeşte cu ve-chile piramide mayaşe şi aztece dinMexic.

Cu toate că piramidele antice aufost construite de om, Waring susţinecă doar extratereştrii ar putea realizao creare ca şi această structură masi-vă, referindu-se la faptul că aceastaeste una subacvatică.

Carmen Lucuţ

Românii care au primit premiul nobel

Piramid[ imens[ descoperit[ pe fundul Pacificului, posibil[ baz[ extraterestr[

Lumina şi sunetul modulate într-un anumit fel pot transforma omul atât în sens benefic, inducândstări de fericire şi optimism, cât şi în sens distructiv, prin introducerea unor stări depresive care potsă conducă la sinucidere. Aceste lucruri sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri şi, spre exemplu,de multe ori muzica clasică a fost compusă urmărind încă de la început inducerea anumitor stări.

George Emil Palade

Printr-o simpl[ ap[sare de buton, popula\iaunui stat poate s[ devin[ fericit[

Lumina şi sunetul modulate într-un anumit fel pot transforma omul atât în sens benefic, inducândstări de fericire şi optimism, cât şi în sens distructiv

Cunoscutul vânător de extratereştri, Scott C. Waring, a preluat descoperirea


La sfârșitul săptămânii trecute,un grup de angajați de la Infor-mația Zilei, împreună cu membriifamiliilor lor, am efectuat o excur-sie la Hajduszoboszló, unde ampetrecut o zi de neuitat.

Grupul a fost mixt, începând de labebeluși de câteva luni, până la persoanede 50+, dar nimeni nu s-a plictisit, saumai precis, toată lumea a afirmat că s-asimțit excelent, mai puțin bebelușii, carenu aveau cum să-și spună părerea, darprin modul lor de manifestare și-au ex-primat și ei starea de bine. Am călătoritcu un autocar asigurat de firma de turismAccord BT, un mijloc de transport co-mod, echipat cu toate cele necesare pen-tru o călătorie cu adevărat plăcut[. Cutoate că afară era caniculă, în autobuztemperatura era tocmai potrivită, încâtputeam călători sute de km fără să ne in-comodeze. La destinație ne-a așteptatgazda noastră, veche colaboratoare șiprietenă a redacției noastre, Lévai Enikö,coordonatorul Biroului de turism al ora-șului Hajduszoboszló, care a făcut o scur-tă prezentare a stațiunii, arătându-neprincipalele obiective și servicii de careputeam profita, căci o zi e prea scurt[pentru a putea încerca tot ce oferă Hun-garospa Hajdúszoboszló oaspeților săi.

Cea mai importantă stațiunebalneară din Europa

Zona de agrement Hajdúszoboszló,apa minunată de aici, ștrandul și tot cepoate oferi ea, este cunoscută și recu-noscută, ca fiind cea mai importantă sta-țiune balneară din Europa. Zeci, sau chiarsute de mii de turiști vin aici pe tot par-cursul anului, unii la distracție, alții latratament, iar marea majoritate se întorcacasă cu amintiri frumoase, mulțumițiși cu dorința de a mai reveni și altădată.Complexul balnear cuprinde un ștrandimens, amenajat pe malul unui lac natu-ral, pe o suprafață de 30 ha de teren, AquaPalace, o bază de tratament, un lac natu-ral, bază balneară, bază de sport, precumși Aquaparkul, care în anii trecuți a fostextins cu un parc de tobogane extreme,oferind o doză suplimentară de adrena-lină iubitorilor de senzații tari.

Dezvoltarea oraşului Hajduszobos-zló are la bază minunata apă termalădescoperită de dr. Pávai Vajna Ferenc înurma cercetării sale. Stațiunea nu s-anăscut peste noapte, ea s-a dezvoltat încursul unui întreg secol. Prima clădire aștrandului și-a deschis porțile în 26 iulie1927. Analizele apei termale din Haj-dúszoboszló au dovedit că aceasta are ocompoziție unică, cu efecte terapeuticedeosebite. Programele terapeutice cu apatermală însă, se recomandă să fie efec-tuate doar la sugestia și sub supraveghe-rea medicului specialist. Cele 40 de feluride tratamente sunt recomandate ca re-medii în cel puțin tot atâtea boli, dintrecare amintim doar câteva< reumatism,artrite cronice și degenerative, bolile cro-nice inflamatorii ale coloanei vertebrale,hemoragie cerebrală, operații pe creier,dureri musculare cronice, reabilitarefracturi, boli ginecologice, sterilitate.

Aqua-Palace - locul unde iubitorii de apă se pot distra în orice anotimp

Însă, de data aceasta membrii gru-pului nostru nu s-au interesat prea multde tratamente, cu toate că apa de aicieste recomandată chiar și pentru rela-xarea musculaturii și a sistemului nervos,dar fiind vorba doar de o excursie de ozi, lumea a căutat mai mult distracția.Era foarte multă lume în ștrand, totuși,fiind loc suficient pentru toată lumea,zona de agreement nu era aglomerată.Existând numeroase piscine, cu tempe-raturi diferite ale apei, toată lumea a găsitlocul unde s-a simțit cel mai bine.

În vederea asigurării distracției tu-riștilor inclusiv în anotimpul rece, Hun-garospa Zrt Hajdúszoboszló a realizatcomplexul Aqua-Palace, care îi așteaptăpe turiști pe tot parcursul anului. Cu 8

piscine tematice exclusive< Baia Romană,Baia Ganghes, Baia Tropicală, Baia Ci-nema, sau Baia Marină evocă diferite lo-curi și timpuri. Baia termală, în memoriacelui care a fost părintele stațiunii, poartănumele de Pávai. La etaj se află lumeacopiilor, o lume de joacă și povești, încare toți copiii se simt minunat. În bazi-nele destinate bebelușilor și familiilor,micii oaspeți se pot delecta cu figuri deanimale și cu tobogane. Casa de joacă,sala de activități destinate celor mici, să-lile pentru schimbarea scutecelor, pentrualăptare, sau sala de odihnă pentru copii,toate sunt destinate familiilor cu copiimici. Acest amenajament a fost de marefolos și familiilor din grupul nostru, de-oarece bebelușii și mămicile au avut asi-gurate toate condițiile și nu era nevoie săcaute un loc unde să rezolve aceste ne-voi.

Hungarospa Zrt acordă o atenție spe-cială familiilor cu copii. Doar în ziua șe-derii noastre în zona de agrement, în treilocuri simultan, copiii și părinții lor aufost invitați la diverse programe de ani-mații. Chiar și din grupul nostru, fami-liile cu copilași mai mărișori au profitatde această oportunitate.

În incinta palatului se pot răsfăța șiiubitorii de saună, de sport, sau de wel-lness, având la dispoziție solar, băi pri-vate, camere de relaxare, bazin pentrusurfing și multe altele, dar pentru a leîncerca pe toate este nevoie de mult maimult timp decât de o singură zi.

Distracție pe cinste la Aquapark

Ștrandul este foarte bine întreținut,cu multe piscine și se află în permanentădezvoltare, căci în fiecare an, de câte orivenim aici, de fiecare dată descoperimceva nou. Neavând timp suficient să neîntindem la soare pe malul piscinei cuplajă mediteraneană, noi am preferat-ope cea cu valuri, sau piscinele cu hidro-masaj, dar mulți dintre colegii noștri auprofitat și de bazinul de înot, sau s-audistrat în piscina cu spumă. Familiile cucopii au stat mai mult în preajma pisci-nelor destinate celor mici, căci la ora ac-tuală există astfel de bazine, nu doar înAqua-Palas, dar și la Ștrand, sau la Aqua-park, chiar mai multe, cu diverse posi-bilități de joacă, cu figurine de animale,castele, vaporul piraților și multe altele.În timp ce copilașii se distrează, părințiisau bunicii se pot odihni la umbră saula soare, sau de ce nu, la un pahar debere pe terasele din incintă.

Aquaparkul este locul preferat de dis-tracție pentru tineret. Cei dornici de sen-zații tari și adrenalină, alături de cele 9tobogane existente până nu demult,acum au la dispoziție 6 noi și mai tari.Toboganele noi< tunelul cu cădere liberă,super valul buclă, tsunami, nava spaţială,tubul de apă, pornesc de la 20 de metriînălțime, iar cei care le-au încercat auafirmat că pentru această senzație meritasă vin[ la Hajduszoboszló. Cei mai cu-rajoşi au încercat peretele de cățărare,prevăzut cu o cascadă, precum și capsulade lansare în cădere liberă.

Cu greu ne-am despărțit de jucăriileminunate care ne-au făcut ziua să fie unaspecială, dar cina excepțională pe carePálvölgy Éva, patroana Hotelului Koro-na, situat în apropierea ștrandului ne-aoferit-o într-un mediu elegant și cu odeservire ireproșabilă, ne-a mai alinatpuțin regretul că ziua aceea nu avea încă24 de ore. Cu drag am fi petrecut câtevazile în acest anturaj, care ne-a cucerit dinclipa în care am intrat în holul hotelului.Camere cochete, piscină în curte, saunăla dispoziția tuturor clienților, restaurantcu terasă, muzică life și nu în ultimulrând ospitalitatea gazdelor fac din aceas-tă unitate un loc în care ți se face dor să-ți petreci aici o vacanță. Un lucru delocde neglijat pentru cei care nu cunosclimba maghiară este și faptul că aici sevorbește și românește.

Mulțumim tuturor celor care au fă-cut ca ziua respectivă să rămână una cuadevărat de neuitat pentru redacția noas-tră.

Eva Laczko

O zi ca în pove;ti la Hajduszoboszló

S`n`tate & Frumuse]e · 2016-07-14 · milioane de euro pentru pietre prețioase și perle. Locul...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e · 2016-07-14 · milioane de euro pentru pietre prețioase și perle. Locul...