CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................................2

Fenomenul turistic pe plan mondial....................................................................................................2

Principalele elemente care fundamentează vizitarea în scop turistic a ţării.................................3

CAPITOLUL I............................................................................................................................................6

1.1 Amplasare geografică....................................................................................................................6

1.2 Istoric................................................................................................................................................7

1.3 Informaţii demografice...................................................................................................................9

1.4 Clima................................................................................................................................................9

1.5 Economie.......................................................................................................................................10

1.6 Infrastructura.................................................................................................................................16

CAPITOLUL II.........................................................................................................................................17

2.1 Principalele atracţii turistice ale Slovaciei.................................................................................17

2.2 Gastronomie..................................................................................................................................20

2.3 Sărbători naţionale.......................................................................................................................23

2.4 Analiza stadiului dezvoltării sectorului turistic în economia ţării.............................................25

2.5 Cazarea.........................................................................................................................................27

CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................................................................................................29

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................41

1

INTRODUCERE

Fenomenul turistic pe plan mondial

Turismul, ca fenomen economic şi social, a cunoscut dezvoltări spectaculoase,

explozive în cea dea doua jumătate a secolului xx. Dorinţa de a călători şi de a

cunoaşte lucruri noi este cunoscută încă din antichitate, chiar dacă la început aceste

dorinţe aveau ca scop principal războiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile

comerciale.

Poate primii care şi-au dorit să calatoresca mult şi au înlesnit călătoriile au fost

vechii greci. Ei încheiau contracte de vizite reciproce,prieteneau oameni de aceaşi

ocupaţie, dobândind în acest fel siguranţă călătoriei. Acest contract de vizitare se putea

moşteni din tată în fiu.

Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte,

băilor curative,a locurilor de desfăşurare a jocurilor festive. Deosebit de importantă era

circulaţia spre băile curative la Roma, oraşul având 854 băi populare şi 14 băi de lux.

Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un călugăr francez.

De-a lungul timpului, încep să se diversifice motivaţiile de călătorie, conturându-

se tot mai mult activitatea de turism, determinată de acţiuni religioase, folosirea băilor

curative, deplasările calfelor şi studenţilor către centrele universitare, călătorii către lumi

noi etc. În paralel cu creşterea traficului de călători, s-a dezvoltat şi industria hotelieră,

comunicaţiile, transportul, activităţi destinate turismului.

Transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis a început o dată cu

secolul xix şi s-a manifestat, în primul rând, prin creşterea numărului de călători englezi

ce se îndreptau în mod special în Franţa, Elveţia, Italia. De-a lungul anilor, turismul a

căpătat diverse definiţii, unele punând accent mai ales pe latura de agrement.

Astfel M. peyromaure Deborg definea turismul ca fiind acţiunea, dorinţa, arta de

a călători pentru propria plăcere; în 1880 E-Guy Frenler preciza că ,,turismul, în sensul

modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoaşterea

2

necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbare a mediului înconjurător, cultivarea

sentimentului pentru frumuseţile naturii, ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei,

precum al perfecţionării mijloacelor de transport”.

În sensul actual, turismul a căpătat un conţinut mult mai compex din punct de

vedere economic, social şi spiritual. Turismul prezintă ansamblul de măsuri puse în

aplicare pentru organizarea în desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte

scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţi specializaţi,

fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi industria care concura la

satisfacerea nevoilor turistice.

Principalele elemente care fundamentează vizitarea în scop turistic a ţării

Parcul Naţional Tatra Înaltă (Tanap) are o suprafată de 70 000 ha şi este cea

mai spectaculoasă arie montană din Slovacia sub aspect ştiinţific şi turistic. Are peste

20 de vârfuri ce depăşesc 2500 m, circa 100 lacuri glaciare, forme carstice, elemente

floristice şi faunistice deosebite. Este amenajat pentru turism, existând o reţea densă de

trasee marcate spre cele mai atrăgătoare locuri. Alături de drumeţie, în Tatra Înaltă

resursele sunt favorabile şi sporturilor de iarnă – aici fiind centrul de schi al ţării - ,

tratamentului balnear, sporturilor nautice, pescuitului şi vânătorii sportive.

Parcul Naţional Tatra Joasă (Napant) include de asemenea domenii schiabile, staţiuni

turistice, posibilitatea practicării raftingului. Aici se găseşte Mănăstirea Roşie –

construită în stil gotic. Tatra Joasă include o parte a Paradisului Slovac, ce etalează

peisaje carstice unicate: grote – dintre care renumita Dobsina, cea mai veche peşteră

3

din Europa - , chei, defilee, cascade, platouri carstice cu specii floristice specifice.

Parcul Naţional Pieniny (Pienap), în care se află Canionul Dunajec, lung de 9 km.

Munţii Metaliferi Slovaci cu centre de schi, vaste domenii amenajate în acest

scop, telescaune, teleferice, în apropierea oraşului Košice.

Râurile şi lacurile glaciare sau antropice compensează lipsa unei ieşiri la

mare a Slovaciei. Acestea sunt amenajate pentru agrement şi recreere astfel încât să

intereseze atât turismul intern, cât şi pe cel internaţional: Lacul Domasa pe râul

4

Ondava, de exemplu, înalt de 36 m, a favorizat dezvoltarea a şase centre odihnă,

recreere şi agrement nautic în Podişul Ondava.

Staţiunile balneare sunt o altă ofertă turistică cu rezonanţă internaţională.

Slovacia este o ţară cu un număr foarte mare de izvoare curative şi cu depozite de

nămol de cea mai bună calitate, pe care oamenii le folosesc pentru a vindeca o

varietate de boli. Această ţară, deşi mică, are nu mai puţin de 1160 izvoare minerale,

termale şi bicarbonatate înregistrate. Staţiunile balneoclimaterice reprezintă numai o

parte din potenţialul de regenerare, vindecare şi păstrare a sănătăţii al Slovaciei,

potenţial corespunzător mediului sănătos al acestei ţări. Una dintre cele mai cunoscute

astfel de staţiuni, şi oraş istoric totodată, datând din secolul al XII-lea, este Bardejov –

destinată tratării afecţiunilor digestive şi respiratorii şi considerată a fi “o rezervaţie de

monumente urbane”.

Oraşele medievale, construcţiile religioase, castelele, conacele şi

fortăreţele sunt dovada existenţei Slovaciei ca punct de răscruce al Europei încă din

cele mai vechi timpuri; drumurile comercianţilor ce treceau prin această ţară şi

numeroasele invazii au dus la construirea acestor aşezăminte. În Slovacia sunt 18

oraşe istorice, recunoscute pentru clădiri de epocă, fortificaţii, bastioane, biserici,

hoteluri, catedrale în stil gotic, baroc sau renascentist. Printre acestea se numără:

Levoča, Trnava, Prešov, Košice, Kremnica, Nitra,Spisska-Kapitula, Sobota, Bardejov,

Banská Bystrica, Banská Štiavnica – acesta din urmă făcând parte dintr-un Program

UNESCO de Păstrare a Valorilor Culturale şi Naturale, la fel ca multe alte monumente

antropice şi naturale ale aceleiaşi ţări. Capitala – Bratislava – este, de asemenea, un

oraş vechi, cu 461 616 locuitori, situată de o parte şi de alta a Dunării, la poalele

Carpaţilor Mici. Este un puternic centru cultural şi industrial cu numeroase obiective

turistice: fortul-castel, cetatea medievală Devin, muzee, Teatrul Naţional Slovac, Vechiul

Turn, Catedrala Sfântului Martin – unde a fost încoronată Împărăteasa Maria Tereza,

Insula Zytny – închisă de cele două braţe ale Dunării.

5

Fondul cinegetic – alcătuit din urşi, cerbi, căpriori, lupi, râşi, capre negre,

cocoşi de munte etc. – şi fondul piscicol al lacurilor şi râurilor.

Tezaurul etnofolcloric este de mare bogăţie, aici păstrându-se foarte bine

arhitectura populară – satele cu case de lemn din regiunea Spiš, muzeele de artă

populară, bisericile de lemn - , dar şi tradiţiile – cioplitul lemnului, prelucrarea ceramicii,

încondeierea ouălelor, lucratul de broderii şi dantele.

CAPITOLUL I

1.1 Amplasare geografică

Slovacia (forma lungă: Republica Slovacă; slovacă: Slovensko, forma lungă

Slovenská republika) este o ţară fără ieşire la mare din Europa Centrală, cu o populaţie

de peste 5 milioane de locuitori, şi o suprafaţă de aproximativ 49.000 km². Ţările

învecinate sunt Ucraina la est, Polonia la nord-est, Cehia la nord-vest, Austria în vest şi

Ungaria la sud. Capitala şi cel mai mare oraş este Bratislava, în sud-vestul ţării.

Slovacia este membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, OMC şi a altor organizaţii

internaţionale.

Poporul de origine slavă a ajuns pe teritoriul actualei Slovacii între secolele V şi

VI d.Hr., în timpul Epocii Migraţiilor. Mai multe regiuni ale Slovaciei au aparţinut

Imperiului lui Samo, prima entitate politică a slavilor, apoi Moraviei Mari, Regatului

Ungariei, Imperiului Habsburgic, Imperiului Austro-Ungar şi apoi Cehoslovaciei.

Slovacia şi-a obţinut independenţa pe 1 ianuarie 1993, în urma Divorţului de Catifea.

6

1.2 Istoric

Înainte de secolul V d.Hr.

Începând cu aproximativ 450 î.Hr., pe teritoriul actual al Slovaciei s-au aşezat

celţii, care au construit oppida puternice în Bratislava şi Havránok. Biatecii, monezile de

argint cu numele regilor celţi, reprezintă cea mai veche formă de scriere cunoscută în

Slovacia. Din anul 6 d.Hr., Imperiul Roman, aflat în plină expansiune, a construit şi

menţinut un lanţ de avanposturi în jurul Dunării. Regatul Vannius, un regat barbar

fondat de tribul germanic Quadi, a existat în Slovacia vestică şi centrală din 20 până în

50 d.Hr.

State slave

Populaţia de origine slavă s-a aşezat în teritoriul actual al Slovaciei în secolul V

d.Hr.. Slovacia de vest a fost centrul Imperiului lui Samo din secolul VII. Un stat slovac,

cunoscut ca Principatul Nitra, a apărut în secolul VIII, şi conducătorul lui, Pribina, a

consacrat prima biserică creştină de pe teritoriul Slovaciei în 828. Împreună cu Moravia

învecinată, a constituit nucleul Moraviei Mari, începând cu anul 833. Apogeul acestui

imperiu slavonic a fost găzduirea sfinţilor Chiril şi Metodiu în 863, în timpul domniei

prinţului Rastislav, precum şi expansiunea teritorială din timpul regelui Svatopluk I.

Regatul Ungariei

După dezintegrarea Moraviei Mari, la începutul secolului X, maghiarii au anexat

treptat teritoriul actual al Slovaciei. La sfârşitul secolului X, Slovacia de sud-vest a fost

încorporată în Principatul Ungar, aflat pe atunci în expansiune (după anul 1000 devine

Regatul Ungariei). Mare parte din Slovacia a fost integrată în Regatul Ungariei până în

c.1100, iar regiunile din nord-est până în c.1300. Datorită nivelului său de dezvoltare

economică şi culturală ridicat, Slovacia şi-a menţinut o poziţie importantă în cadrul

noului stat. Timp de aproximativ două secole, s-a bucurat de autonomie ca Principatul

7

Nitra, în cadrul Regatului Ungariei. Aşezările slovace s-au extins până în zona nordică

şi sudestică a Ungariei actuale, în timp ce maghiarii au început să se stabilească în

sudul Slovaciei actuale. Compoziţia etnică s-a diversificat prin aşezarea germanilor

carpatici (din secolul XIII), a valahilor (din secolul XIV), şi a evreilor.

Rezultatul invaziei mongole din 1241, şi al foametei derivate, a fost o pierdere masivă

de populaţie. Cu toate acestea, Slovacia medievală a fost caracterizată mai degrabă de

oraşe active, construcţia multor castele de piatră, şi dezvoltarea artelor. În 1467, regele

Matei Corvin a fondat prima universitate în Bratislava, dar instituţia a fost desfiinţată

după moartea acestuia.

După ce Imperiul Otoman şi-a început expansiunea pe teritoriul Regatului

Ungariei, ocupând Buda la începutul secolului al XVI-lea, centrul Regatului s-a mutat

către Slovacia, iar Bratislava (cunoscută ca Pressburg, Pozsony, Pressporek sau

Posonium pe atunci) a devenit capitala „Ungariei Regale” în 1536. Dar războaiele

otomane şi revoltele frecvente împotriva Monarhiei Habsburgice au cauzat distrugeri, în

special în zonele rurale. Pe măsură ce turcii s-au retras din Ungaria în secolul al XVIII-

lea, importanţa Slovaciei în cadrul regatului a scăzut, deşi Bratislava şi-a menţinut

statutul de capitală a Ungariei până în 1848, când Budapesta a fost declarată noua

capitală.

În timpul revoluţiei din 1848-49 slovacii au fost de partea împăratului austriac,

deoarece scopul lor era separarea de partea ungară a monarhiei austriece, dar nu şi-au

putut îndeplini obiectivul. În timpul Dualismului Austro-Ungar (1867-1918), slovacii au

avut de suferit de pe urma politicii dure de maghiarizare a guvernului ungur.

Secolul XX

Slovacia şi Republica Cehă au constituit din noiembrie 1918 până în decembrie

1992 Cehoslovacia (cu excepţia perioadei 1939 - 1945, când a existat Republica

Slovacă (1939-1945)). Ţara a redevenit independentă în 1993, prin separarea de Cehia,

la trei ani după Revoluţia din 1989, care a pus capăt regimului autoritar comunist impus

de către sovietici după Primăvara de la Praga din august 1968. Semnificaţia expresiei

Primăvara de la Praga se referea la "dezgheţul" pe care mişcarea democratică l-a

8

produs în conştiinţa cehilor şi a slovacilor (respectiv, a ceho-slovacilor, cum erau

denumiţi oficial pe vremea aceea) referitor la democratizarea ţării şi încercarea, pe

atunci prematur de naivă, că se poate scăpa de influenţa sovietică.

Slovacia face parte din Uniunea Europeană de la 1 mai 2004, precum şi din

NATO.

1.3 Informaţii demografice

Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naţionalitate slovacă (85,8%). Ungurii sunt cea mai mare minoritate etnică (9,7%) şi sunt concentraţi în sudul şi estul ţării, la frontiera cu Ungaria. Celălalte grupuri etnice cuprind ţiganii, cehii, rutenii, ucrainenii, germanii şi polonezii.

Structura confesională, conform recensământului din 2001, era următoarea:

Biserica Romano-Catolică: 68,9%, Biserica Luterană CA: 6,9%, Biserica Greco-Catolică din Slovacia: 4,09%, Biserica Reformată: 2,04%, Biserica Ortodoxă din Slovacia: 0,94%. 12,9% din totalul locuitorilor s-au declarat fără confesiune, iar 2,99% nu au

dorit să-şi declare apartenenţa religioasă.

Mediul urban reprezintă 55% din totalul populaţiei, iar mediul rural este

reprezentat de un procent de 45 %.

Rata natalităţii este de 10,48 de naşteri /1000 loc şi rata mortalităţii este de 9,6

morţi/1000 loc, astfel Slovacia avand un spor natural pozitiv de 0,88.

1.4 Clima

Slovacia are o climă temperat-continentală cu ierni reci (-160C în ianuarie la

Bratislava) şi veri relativ răcoroase (21,10C în iulie la Bratislava). Precipitaţiile depăşesc

750 mm în zona înaltă (peste 2 000 mm în Tatra) şi ating 600-800 mm în zonele joase.

9

1.5 Economie

Slovacia, care pâna în 1918, a fost cunoscuta sub numele de „Ungaria de Sus”,

reprezinta o veche entitate economica. Înca din anul 100 î.Hr., în Bratislava, monedele

erau batute sub denumirea de „biateque”.  Timp de sapte secole, din 1335 pâna în

1918, ducatele de aur din Kremnica erau batute, folosind aurul local, si erau

întotdeauna de aceeasi puritate si greutate.

În secolul al XV-lea, aurul era extras în Slovacia într-o cantitate de 1000-1500 kg

pe an ce reprezenta aproximativ 40% din productia globala plus 10,000 kg de argint,

reprezentând 30% din productia globala. Slovacia era, la sfârsitul secolului al XV-lea si

începutul secolului al XVI-lea, cea mai mare producatoare de arama (cupru) din Europa.

Mineritul si industriile metalurgice au fost, timp de o lunga perioada, la un nivel destul de

ridicat. În 1627, în Bansk Stiavnica, praful de pusca a fost folosit pentru extractia de

minerale. Dupa trei sute de ani de la crearea Academiei Istropolitana (fondata în 1465

de Mathias Corvin), prima Academie cu profil forestier si minier din lume a fost creata în

Bansk Stiavnica iar în 1789, prima asociatie internationala a savantilor pentru

dezvoltarea mineritului a vazut lumina.

Dezvoltarea pietei capitaliste din Ungaria si o puternica „ungarizare” ce a avut loc

în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si la începutul secolului al XX-lea au avut un

impact negativ asupra economiei slovace ceea ce a determinat-o sa-si piarda

independenta integrându-se în economia Ungariei. Timp de 40 de ani o dezintegrare si

o distrugere brutala a vietii politice, sociale, culturale si economice a avut loc în

Slovacia. În timpul acelei perioade (aproximativ 1890), în administratrea comitatelor se

numarau 1035 slovaci la 7865 de unguri din orasele slovace. În administratia publica,

erau 1147 de muncitori guvernamentali, din care numai 29 erau slovaci.

Emigrarea a fost soarta fortata a slovacilor care au fost nevoiti sa paraseasca

Slovacia. În anii 1890, erau de patru ori mai multi slovaci în Budapesta decît populatia

totala din Zilina. În acele vremuri, Budapesta era cel mai mare oras din Slovacia. În

10

perioada 1899-1913, 394,713 de slovaci au emigrat în Statele Unite ale Americii. Astazi,

aproape doua milioane de americani se declara a fi de origine slovaca.

Economia cehoslovaca a iesit în urma celui de al Doilea Razboi Mondial aproape

fara pagube. Industria, care reprezenta cel mai mare sector al economiei, includea firme

mari în industriile grea si usoara. În timpul razboiului, autoritatile ocupatiei germane au

pus stapânire

asupra celor mai mari uzine. Dupa razboi, guvernul cehoslovac reconstituit a preluat

controlul asupra acestor uzine. Comertul extern se afla în continuare în mâini private,

totusi, ramânea important pentru economie. Calitatea produselor cehoslovace exportate

era comparata cu cea a produselor fabricate în alte tari industrializate. Agricultura a

ramas de asemenea în mâini private, constituind în continuare afacere de familie. Forta

de munca ca un întreg era calificata si productiva, iar  conducerea competenta. Acest

sistem mixt, continând elemente ale socialismului si ale întreprinderilor private, a operat

eficient în 1947 si 1948 sub egida unui plan pe termen de doi ani. Ţara a primit ajutoare

considerabile din Vest prin intermediul Statelor Unite, si majoritatea comertului sau se

derula cu Vestul. Înainte de a fi interzis de Stalin în 1947, Cehoslovacia a intentionat sa

participe la Planul Marshall promovat de Statele Unite pentru reconstructia Europei. În

1948 productia cehoslovaca a aproximat nivelurile de dinaintea razboiului, astfel încât

productia din agricultura a fost putin mai scazuta, iar cea din industrie putin mai ridicata

decât nivelurile anterioare. În 1948 a început o transformare a economiei cehoslovace

într-o miniatura a modelului sovietic. Pâna în 1952 guvernul a nationalizat aproape toate

sectoarele; multi conducatori experimentati au fost înlocuiti cu indivizi „de încredere” din

punct de vedere politic, unii din ei neavând calificarea necesara. Planificarea centrala a

furnizat un ghid pentru instututii si conducatori obligatoriu de urmat în toate sectoarele

economice.

Scopurile Planului Cincinal (1949-53) reflecta implicatia guvernului la extinderea

sectorului bunurilor de consum în cadrul economiei. Scopurile au fost dramatic revizuite

dupa 1949, parte din cauza razboiului coreean, pentru constructia industriei grele si

metalurgice. Ţara a devenit un furnizor important de arme si utilaje pentru alte tari

11

comuniste. Comertul extern cu tarile necomuniste a scazut brusc (în parte din cauza

controalelor impuse de acele tari); comertul cu tarile comuniste a crescut de la 40% din

totalul tarii în 1948 la 70% cu un deceniu mai târziu. La sfârsitul perioadei de aplicare a

planului, serioase constrângeri inflationiste si alte dezechilibre s-au dezvoltat, solicitând

o transformare valutara în 1953 care a distrus economiile multor oameni si a provocat

izbucniri ale dezordinii civile. Între anii 1956-60 s-a desfasurat cel de al doilea Plan

Cincinal. În aceasta perioada, investitiile au continuat cu viteza mare, cu toate ca

salariile reale si stocurile bunurilor de consum au crescut de asemenea substantial, iar

venitul national a crescut cu 6,9 %. Spre sfârsitul anilor 1950, liderii economici au

observat ca eforturile de  investire aveau beneficii productive minore. Mari investitii au

fost solicitate pentru sustinerea cresterii economice. În 1958 si 1959, ca raspuns la

aceasta situatie dificila, guvernul a facut câteva minore ajustari în functionarea

organizatiilor si a preturilor – prima reforma economica din cadrul tarii. Reformele au

implicat unele descentralizari limitate ale autoritatii, majoritatea oferindu-le

întreprinderilor în principal mai multa autonomie în ceea ce priveste mânuirea fondurilor

investitionale. Aceasta intentie însa nu a avut drept scop schimbarea modelului sovietic

economic. Totusi, reformele nu s-au soldat cu  importante îmbunatatiri în domeniul

economic. În 1962 initiatorii reformei au renuntat la întregul program reinstaurând

majoritatea controalelor centrale.

La începutul anilor 1960, productia industriala a stagnat. Sectorul agricol a

înregistrat de asemenea performante relativ slabe. Agricultura a reprezentat o parte

slaba a economiei de-a lungul anilor 1950, esuând în atingerea scopurilor planificate, iar

reformele din 1958-59 au facut putin pentru a schimba situatia. Scopurile propuse

pentru economia nationala în cadrul celui de al treilea Plan Cincinal (1961-65) repede s-

a dovedit a fi ambitios, în special cu privire la comertul exterior. Planul a fost întrerupt

dupa criza din 1962, iar planurile anuale au acoperit restul perioadei. Venitul national a

scazut în 1963. În 1965 acesta a fost de doar 1,9% mai mare decât în 1960, în

comparatie cu o crestere de 6,9% în perioada 1956-60. Multi factori au contribuit la

dezvoltarea slaba a economiei, incluzând timpul nefavorabil pentru agricultura, anularea

comenzilor de catre China, în urma disputei chino-sovietice, precum si planurile

12

nerealiste. Între timp, economistii reformisti au ajuns la concluzia ca o mare parte a

vinei se datoreaza deficientelor modelului sovietic. Ei au început sa pregateasca masuri

reformiste aditionale pentru a îmbunatati eficienta economica.

Economistii au afirmat ca a fost nejustificata aplicarea modelului sovietic

Cehoslovaciei într-o maniera dogmatica. Ţara era deja industrializata, avea putine

resurse naturale si o mica piata interna, si ramânea dependenta de comertul exterior în

mod semnificativ.  Modelul accentua o dezvoltare extensiva, bazata în special pe

constructia de noi fabrici decât pe invesitia intensiva în cadrul careia procesele de

productie erau modernizate si îmbunatatite eficient. Presiunea pentru investitii mai mari

de-a lungul anilor 1950 a cauzat cresterea consumului privat într-o maniera mai lenta

decât produsul material net. Rezultatul a fost o cronica tendinta inflationista, reflectata

în lipsa bunurilor de consum si fortarea spre economisire de catre populatie. Investitiile

inadecvate în agricultura au contribuit la ulterioarele slabe performante. Sistemul a

aparut ca un „înabusitor” al inovatiei si un ofertant fara un temei anume pentru alegerea

între investitie si productie sau pentru judecarea

eficientei.                                                

Partidul si oficialii guvernului au ascultat întrucât dupa criza din 1962 si dupa

prabusirea reformelor din 1958 ei au recunoscut ca trebuie facut ceva. În octombrie

1964, partidul a publicat un set de principii pentru marea reforma economica si,

începând cu 1965, a început implementarea masurilor speciale. În iunie 1966, al

Treisprezecelea Congres de Partid i-a dat acordul noului program, care a devenit

cunoscut sub denumirea de Noul Model Economic.

Reforma a fost multilaterala, iar portiuni din ea nu au fost niciodata

implemenatate. Obiectivul sau principal a constituit limitarea semnificativa a rolului

autoritatilor planificarii centrale în timp ce autonomia si raspunderea întreprinderilor

trebuiau extinse. Autoritatile planificarii centrale urmau sa intervina doar în cadrul

planificarii pe termen lung a dezvoltarii economice. Întreprinderile si asociatiile acestora

urmau sa aiba mâna libera în determinarea scopurilor productive pe termen scurt.

Întreprinderile individuale urmau sa devina viabile, realizând un profit din vânzarile sale

13

dupa acoperirea tuturor costurilor si a diverselor impozite de stat. Subventiile de stat vor

disparea treptat, întreprinderile care nu reuseau sa obtina profit fiind nevoite sa se

închida. Profitul trebuia sa devina principalul criteriu de evaluare a performantei

economice a întreprinderilor. Aceasta schimbare, se spera, sa faca întreprinderile mai

competitive si mai receptive la cererile consumatorilor. În acelasi timp, producatorii erau

expusi la competitia straina, astfel încât ei vor cauta sa creasca productivitatea proprie

si scaderea preturilor.

În cadrul noii reforme, un sistem realistic de preturi trebuia sa înlocuiasca

sistemul central determinat. Preturile trebuiau sa reflecte costurile actuale, stocurile si

situatia cererii, precum si preturile mondiale. Întreprinderile urmau sa-si finanteze

investitiile cu resurse proprii. Statul va aloca fonduri de investitii doar pentru proiecte-

cheie de dezvoltare economica. În sfârsit, trebuia eliminat sistemul salarial egalitarist si

înlocuit cu un sistem bazat pe performantele individuale.

Pâna în 1968 s-a reusi implementarea numai a unei parti din reforma, când

Uniunea Sovietica si alte trupe ale Tratatului de la Varsovia au invadat tara, iar

încercarile reformai au luat sfârsit.

La începutul anilor 1970, aproape toate urmele ale masurilor reformei

disparusera. „Normalizarea”  economica a rezultat prin reîntoarcerea la planificarea

centralizata, controlul preturilor etc.

În ciuda aparentelor schimbari si tumultului politic de la sfârsitul anilor 1960 si

începutul anilor 1970, economia cehoslovaca a continuat sa înregistreze progrese de-a

lungul acestei perioade. În perioada celui de al Patrulea Plan Cincinal (1966-1970)

produsul material net a crescut în medie cu o proportie de 6,9%, depasind cresterea

anuala planificata de la 4,1 la 4,4%. Performantele au fost satisfacatoare si în timpul

celui de al Cincilea Plan Cincinal (1971-75). În aceasta perioada, produsul material net

a crescut, desi mai putin, în medie cu 5,7% anual, dar totusi depasind proportia

planificata cu 5,1% anual. Sectoarele care au înregistrat cela mai mari

14

rezultate din industrie de-a lungul ambelor perioade de planificare au fost cele chimica

si inginerie (o crestere anuala de la 8 la 10%); cele mai slabe rezultate au înregistrat

sectoarele petrol (de la 3 la 5%) si bunuri de consum (de la 4 la 6%).

În timpul celui de al saselea Plan Cincinal (1976-80), cresterea economica a fost

pe departe satisfacatoare; spre sfârsitul perioadei încetinirea cresterii economice a

devenit mai mult decât vizibila. Produsul material net a crescut în medie cu numai 3,7%

anual, în comparatie cu o crestere de 4,9% estimata de plan. Agricultura si industria nu

au atins scopurile prevazute de plan; de la 5,7 la 6,0% si de la 2,7 la 2,8% anual

estimate rezultatele efectiv înregistrate au fost de 4,5 si 1,8%. Problemele din

agricultura se datorau în parte secetei (1976) si a unei ierni severe si a inundatiilor din

primavara (1979). Alti factori, precum lipsa echipamentelor agricole si a pieselor de

schimb si a calitatii reduse a fertilizarii, au avut de asemenea un impact asupra

sectorului agricol.

În anii 1970 Cehoslovacia s-a confruntat cu probleme în domeniul energetic si al

comertului, ce au constituit de asemenea factori importanti în încetinirea cresterii

industriale.    Dupa 1974, cresterea rapida a preturilor mondiale la petrol a fost partial

reflectata în preturile petrolului din Uniunea Sovietica, principala sursa de combustibil si

de materii prime ale Cehoslovaciei. Preturile celorlalte materiale de care depindea

economia tarii au crescut de asemenea mai mult decât preturile obtinute din export ale

tarii, care constau în principal din bunuri manufacturate (în special utilaje).

Cel de al saptelea Plan Cincinal a avut drept obiectiv o crestere economica

modesta. „Intensificarea” economica – bazata în special pe întrebuintarea rationala a

resurselor decât pe o simpla crestere cantitativa – a fost obiectivul principal al politicii

guvernamentale. Astfel, s-a înregistrat o sporire a produsului material net de la 10,5 la

13,5%. Productia industriala bruta trebuia sa creasca de la 14 la 18%, iar productia

agricola bruta de la 7 la 10%. Consumul personal urma sa se majoreze cu mai putin de

3%. În realitate, planul s-a soldat cu urmatoarele rezultate: produsul material net a

crescut la 11%, productia industriala bruta la 14,5%, productia agricola bruta la 9,8% si

o sporire a consumului personal la 5,5%. Rezultatele eforturilor de „intensificare” au fost

15

dezamagitoare. În timpul aplicarii planului consumul energiei a scazut cu numai 1,7%

pe an, mai putin de 2% din obiectivul prevazut de plan.

Din cauza slabelor performante din domeniul economic, în 1981 guvernul a

introdus o serie de reforme denumite „Set de masuri pentru îmbunatatirea sistemului de

conducere a economiei nationale planificate dupa 1980”. În 1982 masuri asemanatoare

au fost introduse si în agricultura.

1.6 Infrastructura

La început, Slovacia a devenit conştientă de importanţa adaptării reţelei sale de

transport la nevoile lumii. La sfârşitul anului 1996, autostrazi reprezentat doar 1% din

sistem rutier (198 km.). Mulţumita unui proiect ambiţios, guvernul slovac a promis să

recupereze şi să facă din Slovacia, în câţiva ani, o intersecţie între Est şi Vest:

Construirea de 460 km de autostrăzi până în anul 2005 (cu ajutorul Băncii

Europene de Investiţii).

Electrificarea întregului sistem feroviar până în anul 2010 şi construirea unui

sistem suplimentar feroviar de mare viteză între Bratislava şi Aeroportul din Viena şi în

Polonia şi Ucraina.

Modernizarea aeroporturilor de la Bratislava, Košice, Zilina şi Sliac.

Extinderea celor două sisteme de telefonie mobilă.

16

CAPITOLUL II

2.1 Principalele atracţii turistice ale Slovaciei

Parcurile Naţionale, relieful montan şi peşterile:

Parcul Naţional Tatra Înaltă (Tanap) are o suprafată de 70 000 ha şi este cea mai

spectaculoasă arie montană din Slovacia sub aspect ştiinţific şi turistic. Are peste 20 de

vârfuri ce depăşesc 2500 m, circa 100 lacuri glaciare, forme carstice, elemente floristice

şi faunistice deosebite. Este amenajat pentru turism, existând o reţea densă de trasee

marcate spre cele mai atrăgătoare locuri. Alături de drumeţie, în Tatra Înaltă resursele

sunt favorabile şi sporturilor de iarnă – aici fiind centrul de schi al ţării - , tratamentului

balnear, sporturilor nautice, pescuitului şi vânătorii sportive.

Parcul Naţional Tatra Joasă (Napant) include de asemenea domenii schiabile,

staţiuni turistice, posibilitatea practicării raftingului. Aici se găseşte Mănăstirea Roşie –

construită în stil gotic. Tatra Joasă include o parte a Paradisului Slovac, ce etalează

peisaje carstice unicate: grote – dintre care renumita Dobsina, cea mai veche peşteră

din Europa - , chei, defilee, cascade, platouri carstice cu specii floristice specifice.

Parcul Naţional Pieniny (Pienap), în care se află Canionul Dunajec, lung de 9 km.

Munţii Metaliferi Slovaci cu centre de schi, vaste domenii amenajate în acest scop,

telescaune, teleferice, în apropierea oraşului Košice.

Râurile şi lacurile glaciare sau antropice compensează lipsa unei ieşiri la mare a

Slovaciei. Acestea sunt amenajate pentru agrement şi recreere astfel încât să

intereseze atât turismul intern, cât şi pe cel internaţional: Lacul Domasa pe râul

Ondava, de exemplu, înalt de 36 m, a favorizat dezvoltarea a şase centre odihnă,

recreere şi agrement nautic în Podişul Ondava.

Staţiunile balneare sunt o altă ofertă turistică cu rezonanţă internaţională.

Slovacia este o ţară cu un număr foarte mare de izvoare curative şi cu depozite de

nămol de cea mai bună calitate, pe care oamenii le folosesc pentru a vindeca o

varietate de boli. Această ţară, deşi mică, are nu mai puţin de 1160 izvoare minerale,

17

termale şi bicarbonatate înregistrate. Staţiunile balneoclimaterice reprezintă numai o

parte din potenţialul de regenerare, vindecare şi păstrare a sănătăţii al Slovaciei,

potenţial corespunzător mediului sănătos al acestei ţări. Una dintre cele mai cunoscute

astfel de staţiuni, şi oraş istoric totodată, datând din secolul al XII-lea, este Bardejov –

destinată tratării afecţiunilor digestive şi respiratorii şi considerată a fi “o rezervaţie de

monumente urbane”.

Oraşele medievale, construcţiile religioase, castelele, conacele şi fortăreţele sunt

dovada existenţei Slovaciei ca punct de răscruce al Europei încă din cele mai vechi

timpuri; drumurile comercianţilor ce treceau prin această ţară şi numeroasele invazii au

dus la construirea acestor aşezăminte. În Slovacia sunt 18 oraşe istorice, recunoscute

pentru clădiri de epocă, fortificaţii, bastioane, biserici, hoteluri, catedrale în stil gotic,

baroc sau renascentist. Printre acestea se numără: Levoča, Trnava, Prešov, Košice,

Kremnica, Nitra,Spisska-Kapitula, Sobota, Bardejov, Banská Bystrica, Banská Štiavnica

– acesta din urmă făcând parte dintr-un Program UNESCO de Păstrare a Valorilor

Culturale şi Naturale, la fel ca multe alte monumente antropice şi naturale ale aceleiaşi

ţări.

Bratislava

Este situată pe Dunăre, aproape de graniţele Slovaciei cu Austria şi Ungaria şi

destul de aproape de graniţa cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena.

18

Oraşul are cea mai mare densitate a populaţiei din Europa centrală. Munţii Carpaţi

încep pe teritoriul oraşului (Malé Karpaty, „Carpaţii Mici”).

Bratislava este sediul preşedinţiei, parlamentului şi guvernului slovac. În oraş se

află câteva universităţi, muzee, teatre şi alte instituţii culturale, printre care Slovenská

filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă). La nivelul tradiţiilor, oraşul slovac poartă şi

semnele influenţelor venite Austria, Ungaria etc. În trecut a fost un oraş din Imperiul

Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război

Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară).

Este un puternic centru cultural şi industrial cu numeroase obiective turistice: fortul-

castel, cetatea medievală Devin, muzee, Teatrul Naţional Slovac, Vechiul Turn,

Catedrala Sfântului Martin – unde a fost încoronată Împărăteasa Maria Tereza, Insula

Zytny – închisă de cele două braţe ale Dunării.

CASTELELE

din Slovacia sunt foarte bine conservate si aduc sub ochii vizitatorului din secolul XXI

episoade din istoria acestei tarisoare care nu a scapat neocolita de furtuni violente.

LEGENDE SANGEROASE

In castelul Cachtice a locuit contesa Elisabeta Bathory, originara din Transilvania.

Legenda spune ca a ucis cu sange rece peste 600 de fete.

CASTELUL BOJNICE

A adapostit prima baie de aburi si primul “salon” spa, pentru ca in apropiere sunt

izvoare termale care fac minuni pentru sanatate.

MUNTII TATRA

Lant muntos in continuarea celui carpatic. Ofera multe posibilitati pentru iubitorii

alpinismului si schiului, dar si pentru cei mai cuminti, amatori de drumetii montane.

19

PEISAJELE SLOVACIEI sunt printre cele mai frumoase din Europa. Diversitatea

reliefului si padurile ei sunt cheia frumusetii acestei tari.

CONACUL DIN BETLIAR este legat de familia aristocratica Andrassy, care a avut

proprietati si in Transilvania.  Membrii acestei familii au fost rafinati colectionari de arta.

2.2 Gastronomie

Bucătăria slovacă este bogată in preparate pe bază de carne din porc, vită şi pui.

Găluştile reprezintă preparatul specific comunităţii slovace. Preparate din făină, apă,

drojdie şi sare pot fi atăt simple, căt şi umplute cu brănză de oaie. De asemenea, in

compoziţia aluatului se pot adăuga cartofi fierţi şi zdrobiţi. Se fierb in apă şi se tăvălesc

prin mac, nucă sau caşcaval.

Bucataria este destul de asemanatoare cu cea ardeleneasca in vest si cu cea

moldoveneasca in est. Mancara nationala se numeste bryndzové halušky

si consta intr-un fel de galusti mai mici din

cartof amestecate cu branza si cu niste jumari in varf. Este foarte posibil sa gasiti insa si

“varza a la Cluj” in ofertele de meniu traditionale sub

denumirea de Koloszvarska kapusta, pentru necunoscatori Koloszvar fiind denumirea in

20

limba ungara a Clujului. Au tot felul de supe, cei din nord din apropierea granitei cu

Polonia oferindu-va cu drag si cate un bors facut exact ca la bunica din Romania.

Carnatii sunt la loc de cinste in bucataria slovaca. Foarte comuna este si toba care aici

se numeste tlačenka. Ii puteti da pe spate cu o fasole batuta si o salata de vinete dar

atentie in slovaca zakusky inseamna prajituri si cuvantul

zakuska este folosit la genitiv ca descriind ceva legat de o prajitura.

Cele mai cunoscute si mai apreciate sortimente culinare exceptând cele

menţionate mai sus sunt: zemiakove placky - clatite

din cartofi prajite in ulei, kapustnica - un fel de ciorba

21

de varza, laskonky - gogosi cu alune si crema,

trotle - biscuiti sub forma de rondele servite cu

crema de ciocolata la mijloc, treska – salata de cod cu maioneza, ceapa, morcov.

În Slovacia consumul de bere este ridicat, in mod traditional, insa slovacii prefera

si vinul, in principal alb, zona de sud a tarii, de langa bazinul Dunarii, fiind aleasa pentru

cultivarea soiurilor albe de vita de vie.

Ingredientele de baza

Carnea – in aceasta categorie, cehii si slovacii nu ies din normele europene, porcul, vita

si puiul fiind nelipsite de la mese, proportia carnii in felurile de mancare fiind insa mai

ridicata in Cehia decat in Slovacia; in alte tari carnea de porc detine cea mai mare cota;

dintre tarile europene insa, Cehia si Slovacia au printre cele mai mari preferinte pentru

carnea de rata si de gasca; carnea de peste nu este foarte populara, consumandu-se

mai mult doar de Craciun, in special crapul (in Cehia) si pastravul (in Slovacia);

Vegetalele – cartofii si cerealele predomina piata vegetalelor, cartofii fiind folositi pentru

prepararea mai multor feluri de mancare specifice atat micului dejun, meselor principale

sau chiar dejunului; in ultima vreme cehii si slovacii au inceput sa consume din ce in ce

22

mai multe cereale integrale, in dauna celor albe, procesate; ca legume, predomina

fasolea, cartofii si varza, care alcatuiesc 90% din spectrul felurilor principale de

mancare;

Lactatele – Slovacia se distinge in fata Cehiei in producerea tipurilor de branza, in

special a celor din lapte de vaca si de oaie;

2.3 Sărbători naţionale

Slovacia este o ţară predominant catolică, astfel sunt observate sărbătorile

creştine majore, precum şi câteva alte sărbători. Excepţie cazul în care se indică aceste

zileca fiind sărbători legale şi băncile şi cele mai multe facilităţi şi magazine vor fi

închise:

    * Ziua Republicii Slovace - 01 ianuarie - convenabil, Cehoslovacia s-a împărţit în

două pe 01 ianuarie, astfel încât ziua de Anul Nou este o sărbătoare naţională. Acesta

este în mod tradiţional celebrată de noaptea până la prânz a doua zi.

    * Boboteaza - 06 ianuarie, sărbătoreşte sosirea magilor trei în Betlehem. Magazinele

şi băncile sunt închise.

    * Perioada de Mardi Gras ("Fasiangy") - aceasta nu este o sărbătoare naţională, ci

mai degrabă un sezon festival. Unele sate organizează o piaţă tradiţională cu alimente

şi băuturi oferite, şi ar putea fi un marş prin oraş în măşti, mingi şi numeroase, dansuri

şi carnavaluri sunt deţinute.- 6 ianuarie până la Miercurea Cenuşii (februarie sau

martie).

    * Paşte - martie / aprilie, datele depind de calendar lunar. Vinerea Mare şi Lunea

Paştelui sunt ambele sărbători naţionale. Există un număr de diferite tradiţii legate de

Paşte. Alimentele tradiţionale servite include ouăle de Paşti şi şunca specială de Paşti

cu pâine şi hrean.

23

    * Ziua Internaţională a Muncii - 1 mai - este celebrată printr-o zi liberă în care nu se

lucrează.

    * Ziua Victoriei asupra fascismului - sfârşitul celui de-al doilea război mondial în

Europa - 08 mai.

    * Ziua Internaţională a Copilului - 1 iunie - Nu este o sărbătoare naţională, dar copiii

ar putea avea timp liber şcoală şi diverse activităţi vor fi organizate pentru ei.

    * Ziua Sfântului Chiril şi Metodiu - 05 iulie-sosirea primilor misionari creştini în

Slovacia.

    * Ziua naţională a răscoalei - 29 august - pentru a comemora revolta împotriva

naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial.

    * Ziua Constituţiei - 01 septembrie - copiilor le place asta pentru că şcoala începe cu

o zi mai târziu.

    * Ziua Sfintei Fecioare Maria - 15 septembrie - ea este un sfânt patron al Slovaciei

    * Vinobranie Aceasta nu este o sărbătoare naţională, ci un festival care celebrează

recolta de vin, de obicei, a avut loc în octombrie.

    * Ziua Tuturor Sfinţilor - 01 noiembrie, aceasta este o zi în care îşi aminteasc de cei

care au murit. Halloween nu este sărbătorită în Slovacia, şi acest lucru este destul de

serios, este o sărbătoare religioasă. Toate magazinele sunt închise şi mulţi oameni vor

merge la cimitire pentru a aprinde o lumânare pentru cei dragi lor.

    * Ziua pentru Lupta pentru Libertate şi Democraţie - 17 noiembrie - comemorează

demonstraţia studenţilor care au adus sfârşitul comunismului.

    * Ziua SF. Nicolae - 06 decembrie. Aceasta nu este o sărbătoare naţională, dar este

văzută ca un început al perioadei Crăciunului.

24

    * Sărbătoarea St Lucy - 13 decembrie - Nu este o sărbătoare naţională, dar sunt

multe traditii legate de această zi, variind în funcţie de regiune. De exemplu, puteţi lua

13 bucăţi de hârtie, lăsaţi un gol şi scrie numele a 12 baieti pe alţii, dacă eşti o fată.

Unul este ars în fiecare zi, până in Ajun de Craciun, ceea ce rămâne este numele

viitorului sot (necompletat = singur pentru totdeauna).

 * Crăciunul - Ajunul Crăciunului, în ziua de Crăciun şi de Boxing Day (24-26 decembrie)

sunt sarbatori nationale. În Slovacia, Crăciunul este celebra mai ales in timpul Ajunul

Crăciunului, atunci când este ţinută cina tradiţională de familie, după care se deschid

cadourile.

 * Silvester - 31 decembrie - Ajunul Anului Nou nu este o sărbătoare naţională, dar este

larg celebrată, în cea mai mare parte de petreceri. La miezul nopţii, oamenii sărbătoresc

Anul Nou cu un pahar de şampanie. Multe oraşe vor avea un foc de artificii, pentru a

sărbători Anul Nou.

2.4 Analiza stadiului dezvoltării sectorului turistic în economia ţării

Are aproape 5 milioane de locuitori, însa, anual numarul vizitatorilor este în

crestere. De exemplu, în 2008, Slovacia a fost destinatia de vacanta pentru aproape 2

milioane de turisti. Cehii ocupa primul loc într-un top al vizitatorilor straini, urmati apoi de

polonezi, germani si unguri. Deloc surprinzatoare aceste statistici, mai ales daca ne

gândim ca Slovacia se învecineaza cu trei dintre aceste tari din care provin cei mai multi

oaspeti! Asadar, Polonia la Nord Est, Cehia la Nord Vest, Austria în Vest si Ungaria în

Sud.

PIB-ul: contribuţia directă

25

Contribuţia directă a turismului la PIB este de aşteptat să fie EUR 1.6bn (2,4%

din total PIB) în 2011, în creştere cu 3.2% pa pentru EUR 2.3bn (2,4%) în 2021 (în

preţuri constante în 2011)

PIB-ul: contribuţia totală

Contribuţia totală a turismului la PIB, inclusiv impactul său economic mai larg, se

estimează să crească cu 2.8% pe an de la EUR 4.2bn (6,1% din PIB) în 2011 la EUR

5.6bn (5,9%) până în 2021.

Ocuparea forţei de muncă: contribuţia directă

Turismul este aşteptat să sprijine direct 57000 de locuri de muncă (2,4% din

totalul locurilor de muncă) în 2011, în creştere cu 1.0% pa la 63 mii de locuri de muncă

(2,6%) până în 2021.

Ocuparea forţei de muncă: contribuţia totală

Contribuţia totală a turismului pentru ocuparea forţei de muncă, inclusiv locuri de

muncă în mod indirect susţinute de industrie, se estimează să crească cu 0.4% pe an la

138.000 de locuri de muncă (5,9% din totalul locurilor de muncă) în 2011 la 144 de mii

de locuri de muncă (5,9%) până în 2021.

Exporturile Vizitatorilor

Exportul de turism va genera EUR 1.8bn (3,1% din exporturi total) 2011 creştere

de 6,0% PA (în termeni nominală) to EUR2.5bn (2,3%) in 2021.

Investiţii

Investitia turismului este estimata la EUR0 4bn sau 2,5% din totalul investiţiilor în

2011. Acesta ar trebui să crească cu 4.8% pa pentru a ajunge la EUR0.6bn (sau 2,6%)

din totalul investiţiilor în 2021.

Clasificare mondiala (din 181 de ţări):

26

Importanţa relativă a contribuţiei totale turismului la PIB

73 dimensiunea absolută

129 contribuţia relativă a economiei naţionale

152 prognoză de creştere

2.5 Cazarea

În Slovacia sunt peste 1000 de hoteluri, trecute în ghidul hotelier, iar numărul

unităţilor de cazare particulare este în permanentă creştere. Hotelurile sunt clasificate

conform normelor internaţionale – de la 1* la 5* - , în funcţie de echipamentele deţinute

şi de serviciile oferite. Sunt 31 hoteluri de 4*, printre care: Danube, Devin, Forum, 329

hoteluri de 1* şi 3*. Turiştii se pot caza şi în case particulare, la gazde, în case de

oaspeţi, în campinguri. În zonele montane există multe sate cu case foarte bine dotate,

multe dintre ele servind pentru cazarea turiştilor, ca pensiuni agroturistice. În staţiunile

de vacanţă se pot închiria şi vile, cabane individuale.

În anul 1996, capacitatea de cazare în hoteluri şi aşezăminte asimilate a

Slovaciei a fost de: 25 264 camere şi 58 433 locuri.

27

Turismul din Slovacia este un turism cultural în primul rând, dar este de

asemenea un turism de recreere, sportiv şi nu în ultimul rând medical existând staţiuni

balneare.

28

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Turismul este fără îndoială unul dintre sectoarele cele mai promiţătoare din

economia Slovaciei. Poziţia ţării – în centrul Europei, la intersecţia rutelor comerciale - ,

resursele culturale, istorice şi naturale şi condiţiile de climă favorabile creează

posibilitatea dezvoltării turismului în această ţară.

Înfiinţarea Consiliului Slovac pentru Turism contribuie la succesul lansării

produsului turistic al Slovaciei pe piaţa turistică internaţională. Consiliul Slovac pentru

Turism a fost înfiinţat de către Ministerul Economiei, din care face parte şi un

Departament pentru Turism, la 1 septembrie 1995, ca fiind o organizaţie non-

comercială. Principalele sarcini ale Consiliului sunt sprijinirea dezvoltării turismului în

scopul prosperităţii economice a Slovaciei şi crearea conştiinţei de ţară gazdă, cu

suficiente atracţii turistice. Acest proces ţine cont de nevoia ocrotirii mediului

înconjurător şi susţinerii standardului de viaţă al populaţiei.

Principalele activităţi ale acestui Consiliu includ:

- cercetări de marketing şi evaluări;

- distribuirea de materiale promoţionale tipărite şi audio-video;

- participarea la crearea produsului turistic;

- întâlniri cu presa, organizarea unor conferinţe de presă şi a unor excursii şi

circuite pentru ziariştii străini specializaţi în turism;

Bratislava este cea mai prospera regiune a Slovaciei din punct de vedere

economic. Capitala slovaca este „inima” culturala a tarii. Datorita caracterului sau istoric

multicultural, cultura locala este influentata de diferite etnii, incluzand germanii, slovacii,

ungurii si evreii. Bratislava are numeroase teatre, muzee, galerii, sali de concerte,

cinematografe si institutii culturale straine.

Astazi, capitala Republicii Slovace, pe langa captivantele sale monumente

istorice, ofera turistului tot ce ar putea astepta de la un oras modern, dinamic si prosper:

29

sali de congrese, centre de cumparaturi, hoteluri renumite si o oferta variata in materie

de gastronomie. Zona inconjuratoare a orasului are atractiile sale: localitati istorice,

podgorii renumite si un peisaj captivant.

Cetatenii români nu au nevoie de viza pentru a calatori în Slovacia. Intrarea în

Slovacia este permisa cu pasaportul sau cartea de identitate valabile cel putin 6 luni de

la data intrarii pe teritoriul Slovaciei.

Cea mai buna perioada este in mai, iunie si septembrie cand este cea mai

placuta temperatura. Iulie si august pot fi foarte firbinti. In aprilie si octombrie nu este

foarte aglomerat, temperaturile pot fi destul de scazute si o parte din atractiile turistice

importante - castele, muzee - pot fi inchise.

Debordezi energie si iti doresti s-o folosesti pentru a experimenta tot ce se numeste

sport extrem, sa te arunci cu parasuta sau doar prins de o sfoara de pe cel mai inalt

pisc muntos, sa schiezi pe cele mai abrupte coline sau sa te cateri pana acolo unde

varful semet al muntelui strapunge bolta fumurie, sau iti plac, mai degraba, plimbarile

lungi si linistite in josul raului, si nu te gandesti decat sa te retragi intr-o camera curata si

comfortabila de hotel, la poalele Tatrei, cu piscina si personal amiabil, sau ramai

intotdeauna adeptul distractiei retrase de vazul strain, in compania prietenilor, langa un

foc de tabara, toate acestea le poti experimenta intr-una din cele mai dotate, din punct

de vedere turistic, tari din Europa, Republica Slovacia.

Muntii Tatra, gratie aspectului lor natural de exceptie, este potrivit pentru

concediul unei familii, pentru vacanta unor grupuri de studenti, sau pentru luna de miere

a unui cuplu proaspat casatorit, intrucat ofera o gama larga de posibilitati de relaxare

sau distractie. Vara, alpinismul si ciclismul sunt ideale pentru terenurile si itinerariile

turistice, iar conditiile climatice pot fi favorabile unui joc de tenis, de golf, pescuitului sau

altor activitati palpitante. Iarna, stau la dispozitia turistilor 9 centre de ski, piste si curse

de calitate, potrivite silului tau rapid de viata, ce te vor ajuta sa atingi un nou record.

Vysoke Tatry/Tatra Inalta ofera conditii optime pentru febra sporturilor extreme si pentru

turismul alpin, iar cei care le practica trebuie sa tina cont de regulile de vizita impuse de

Parcul National Tatra, pentru protectia mediului natural inconjurator, a aerului pur alpin,

30

cu efecte benefice sanatatii oricui, efecte care au fost remarcate, pentru prima data, in

secolul al 19-lea, de catre Nicolas Szontagh, care a fondat in Novy Smokovec centre

speciale de tratament, ce au primit premiile medicale din anul 1876 si au devenit rapid

cunoscute pentru tratarea unor dificultati respiratorii, afectiuni pulmonare si pentru

chirurgia pulmonara, fiind solicitate in intreaga Europa.

Vysoke Tatry detine un itinerar turistic de 297.5 km, cea mai importanta fiind

Tatranska Magistrala, lunga de 70 km si marcata de o sageata rosie. Exista locuri si

drumuri marcate, special amenajate pentru cursele, fie la nivel usor, mediu, sau dificil,

de ciclism sau autoturisme de teren. Sase dintre acestea sunt exclusiv destinate

autoturismelor de teren, iar alte sase, ciclismului normal. Tatranska Lomnica este

renumita pentru atractia drumurilor pentru ciclism.

Cei atrasi de ski se vor simti ca pestele in apa pe pistele inzapezite ale Tatrei

Inalte. In cele noua centre de schi turistic, echipate cu teleschi-uri si telescaune

moderne, se intalnesc piste pentru curse lungi de 19 km si altele pentru schi, perfect

adaptate, de 58 de km. Cea mai lunga pista de schi se intinde intre Lomnicky stit si

Tatranska Lomnica. Un adevarat paradis este si panta Solisko.

Concursuri si spectacole acrobatice ale schiorilor si ale celor care practica

snowboarding sunt organizate in partea inferioara a pistei de schi, cunoscuta sub

denumirea de Interski.

Cei care gasesc distractiva alunecarea cu saniuta, au la dispozitie o pista lunga

de 3 km, de la Hrebienok pana la Stary Smokovec.Pentru micii vizitatori, care nu trebuie

neglijati in muntii stancosi ai Tatrei, si doritori sa faca primii pasi pe partie, exista

numerosi monitori calificati, proveniti din scoli de ski (Tatranska Lomnica), capabili de

instructia acestora.

In apropierea stadionului de unde pleaca si unde sosesc cei care schiaza, sunt

instalate trambuline in arealul centrului sporturilor de iarna de la Strbske Pleso, cea mai

mica atingand altitudinea de 70 m, cea mai inalta fiind amenajata special pentru

campionatul mondial din 1970. Acestea doua ofera imagini magnifice ale muntilor Tatra,

priviti de sus.

31

Crestele inalte ale Tatrei ofera posibilitatea de a observa in aer liber varietati de

fauna si flora, rezervatii naturale tipice salbaticiei muntilor abrupti. In prezent, este

atestat faptul ca, in Tatra, traiesc 50 de ursi bruni, capre negre, pasari de stepa inrudite

cu strutul, cat si alte specii rare de animale si plante. Cele mai remarcabile parcuri

nationale sunt: Parcul National Vysoke Tatry, Parcul National Nizke Tatry, Parcul

National Pieniny, Parcul National Slovensky raj, Parcul National Velka Fatra, iar

raritatea faunei si florei este cel mai bine conservata prin rezervatia Devinska Kobyla.

Flora rar intalnita a Tatrei poate fi admirata si in Valea Mengusovska.

Din teleferic, balon sau avion, depinde de spiritul tau de aventura, poti admira din

inaltul cerului intinderi de verdeata intrepatrunse de crestele masive si dure ale muntilor,

privelisti impresionante, animate de goana unei caprioare sau zborul unui vultur plesuv.

Momente memorabile iti va oferi si Mlynicka dolina, unde se intalneste impresionanta

cascada Skok, continuata cu Mengusovska dolina, unde se regaseste lacul de munte

Hincovo pleso, care este, prin intinderea lui de 20.08 ha si prin adancimea lui de 53.7

m, cel mai mare lac din Tatra.

Atractia turistica poate fi gustata si prin intermediul excursiilor de teleferic

terestru, pe o lungime de 1352 m, intre Stary Smokovec si Hrebienok. Telefericul dintre

Tatranska Lomnica si Skalnate pleso este capabil de a transporta pana la 900 pers./h.

Apogeul unei zile perfecte este atins bucurandu-te de o ceasca fierbinte de ceai

sau o cana de vin fiert intr-unul din restaurantele ascunse printre munti, intrucat acestea

sunt numeroase, de la cele mai notorii, unde muzica tiganilor poate fi auzita, pana la

cele mai luxoase, sau pana la cele mai mici buticuri cu autoservire.

La poalele muntilor, se afla numeroase comune si orase in spirit traditional, care

pastreaza arhitectura, folclorul si costumele traditionale. Pe langa palatele si castelele

ce conserveaza impresionante colectii de mobila si obiecte artistice de epoca, parte din

patrimoniul familiilor regale, exista si muzee, unele chiar si in natura.

Localitatea Strbske Pleso atinge altitudinea cea mai mare a Slovaciei in centrul

Tatrei Inalte, aceea de 1335 m.

32

Localitatea Tatranska Lomnica este cea mai mare din Tatra, unde se intalneste

Parcul si Muzeul National Tatra, unde sunt expuse varietati de flora si sunt pastrate

colectii etnografice si istorice. Turistii se pot bucura de verdeata pentru un picnic, de

terenuri petru tenis sau golf, de patinoar sau areale pentru curse de cai.

Cel mai vechi oras din Tatra este Stary Smokovec, dupa cum si numele indica

aceasta. Centru balnear, turistic, de ski, administrativ, comercial si cultural, Stary

Smokovec se afla la intersectia tuturor cailor de transport din Tatra. Pe langa arhitectura

veche, se regasesc si edificii moderne, ce dateaza din secolul 20, unde turistii pot gasi

exceptionale conditii de cazare.

Vysoke Tatry fac parte din regiunea istorica Spis si Liptov, unde natura superba

se ingemaneaza cu superbe vestigii artistice populare, armonia lor regasindu-se chiar si

in Poprad, Levoca, Kezmarok, Spisska Bela.

La Levoca, se intalnesc sculpturile din lemn si altarul cel mai inalt din lume (18.6

m), aflat la Biserica Sf. Jakob (1508 – 1517), ale lui Paul de Levoca, cel mai mare artist

din regiunea Spis.

Drept rezervatie urbana s-au pastrat Biserica Sf. George, in stil roman, datand

din 1273, cat si alte case renascentiste, intr-un colt din orasul Poprad – Spisska Sobota.

Alte monumente sunt Capitolul de la Spis, Muzeul in Natura la Pribylina si

Amfiteatrul in Natura la Vychodna, Manastirea Cerveny Klastor, in comuna cu acelasi

nume, Castelele Betliar si Strazky, unde se intalneste expusa Galeria Nationala

Slovaca, Castelele de la Kezmarok, Krasna Horka, Stara Lubovna, sau ruinele

castelelor de la Spis, pe o suprafata de 4.2 ha. Aici, se pot intalni grota de gheata

Dobsina, cat si grotele Demanovska, Vazecka si Belianska.

Dunarea (Dunaj), pe o lungime de 2860 km, izvoraste din Muntii Padurea Neagra

ai Germaniei si se varsa in Marea Neagra, strabatand suprafata a 8 tari: Germania,

Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Romania si Moldova.

Dunarea si celelalte rauri ale Slovaciei ofera oricui posibilitatea de a se relaxa sau de a

practica diferite tipuri de sport nautic. Iubitorii de apa si de asemenea sporturi gasesc

33

aici ceea ce cauta si ii caracterizeaza. Cunovo este popular pentru practicarea unor

astfel de sporturi.

Relaxarea si odihna isi au locasul in ariile amenajate cu plaja, bazine termale,

acoperite sau in aer liber, cu proprietati curative, centre de sauna si fitness, hoteluri si

pensiuni. Izvoare de apa termala se intalnesc pe tot parcursul suprafetei Dunarii de Jos.

Astfel sunt: Patince, Dunajska Streda, Diakovce, sau Podhajska. Toate sunt accesibile

de-a lungul intregului an.

Fie ca esti pasionat de vanatoare sau de pescuit, de ciclism sau calarie, fie ca iti

place sa inoti sau sa navighezi, bratele Dunarii dispun de privelisti incantatoare si

tocmai potrivite pentru orice stil de activitate pe care tu o indragesti si doresti sa o

intreprinzi. De asemenea, acestea fac legatura, pornind din Bratislava, catre Viena si

Budapesta, oferindu-ti serenitatea si solitudinea necesara pentru a te bucura de cele

mai frumoase momente. Daca esti adeptul unor momente romantice in doi, Hrusovska

zdrz iti ofera un apus de soare exceptional si de neuitat.

Numeroase specii de plante si animale dau viata intinderilor de apa. Patruzeci si

sapte de specii de pesti vietuiesc in apele dulci ale Dunarii de Jos, alte zeci de specii de

pasari, lebede, lisite, cormorani, pelicani, isi gasesc adapostul aici, in padurea care se

intinde de-a lungul canalelor de apa, gonind din moment in moment deasupra apei in

cautarea hranei. Cea mai mare pasare rapitoare din zona europeana, vulturul de apa,

isi cauta refugiul aici, pe timp de iarna. Linistea apei este completata de nuferi albi si

galbeni, ce plutesc alene in bataia usoara a vantului. Exista un Parc National care

conserva, indeosebi, nuferii albi. Alte specii de plante rare cresc in imprejurimile bratului

Klatovske rameno. Elemente de fauna si flora sunt conservate prin rezervatia nationala

Cicovske rameno. Dropiile sunt, de asemenea, monumente naturale de mare

importanta europeana. Toate aceste frumuseti ocrotite prin lege sunt pastrate pentru a

incanta privirile turistilor.

34

Frumusetea tarii este mult sporita de misterul apelor Dunarii. Capitala tarii,

Bratislava, pare un oras linistit intocmai datorita cursului domol al Dunarii/Dunaj, care

devine linistit incepand din Komarno. Serenitatea fluviului iti va indrepta privirile catre

frumusetea antica a orasului, pastrata prin diverse muzee, galerii de arta si monumente

pe alei inguste si pietruite.

Principalul curs al Dunarii, in Slovacia, atinge lungimea de172 km, iar bratele ei

se intind pe sute de kilometri. Cursul Micii Dunari (Maly Dunaj) formeaza cea mai intinsa

insula, Zitny ostrov - 84 km lungime, 15-30 latime, in cadrul unui rau de pe intinsul

continentului european.

Constituind un tablou magnific in sanul naturii, animat de specii rare de animale

si infrumusetat de prezenta a sute de plante, aceasta portiune de Dunare reprezinta cel

mai mare rezervor de apa potabila din Europa Centrala. Este cea mai calda si mai

uscata zona a Slovaciei, unde soarele ramane pe cer, admirandu-se, precum

legendarul Narcis, in apele linistite ale Dunarii timp de 2200 de ore/an. Uzinele de apa

Gabcikovo, aflate intre satele Cunovo si Sap, imbunatatesc conditiile de transport de pe

Dunare, furnizand cantitati industriale de apa si evitand orice pericol de inundatie.

Nadvorie Europy (Curtea Europei) ofera splendoarea arhitecturala singulara a mai

multor regiuni din Europa.

Vestigii ale primilor oameni, care au transformat aceasta zona intr-una locuibila,

se regasesc in incinta unor muzee, precum: Muzeul Zitnoostrovske (Dunajska Streda),

Muzeul Podunajske (Komarno), Muzeul Arheologic (Bratislava). In Rusovce, se

intalnesc vestigii ale taberei romane Gerulata, iar ale Celemantiei, in Iza. Ruine ale

castelului Devin, monument national de stat, ce atesta locuirea generatiilor din Epoca

de Piatra, pot fi vazute la confluenta raului Morava cu Dunaj. Sculptura din bronz a lui

Merkur se regaseste in apropierea Dunarii.

35

Tot in imprejurimile Dunarii, de mare valoare culturala sunt bisericile romane. In

Diakovce, datand din perioada secolului al 13-lea, se afla splendoarea monumentala

Basilica Romana. Colectii de icoane pot fi admirate la Biserica Ortodoxa, in stil baroc,

din Komarno, iar stilul gotic arhitectural se face remarcat la Biserica Reformata din

Samorin. Tot in Komarno poate fi regasita fortareata impotriva invaziilor turcesti,

construita in perioada Renasterii, in secolul al 16-lea fiind ridicata Vechea Fortareata,

Stara Pevnost, iar in cel de-al 18-lea, Noua Fortareata, asa-zisa Nova Pevnost.

Arhitectura secoleleor 17 si 19 este pastrata prin arii intinse de conace si mosii,

imprejmuite de parcuri in tip englezesc si frantuzesc, ce dispun de variate specii de

pomi rar intalnite: Bernolakovo, Hubice, Lehnice, Malinovo, Palarikovo, s.a.

Daca vrei sa patrunzi pe taramul secolului al 19-lea, poti vizita monumente

tehnice si de arhitectura folcloristica in Tomasikovo, unde se va vedea una dintre morile

ce, pe vremuri, prin functionabilitatea ei pe baza numeroaselor cantitati de apa intalnite

aici, asigura hrana unor mari mase de oameni. Aceasta este inca functionabila. In Jelka,

pe langa moara aflata in zona Maly Dunaj, se poate vizita si un muzeu in aer liber.

Instrumente si unelte folositoare pentru activitatea de morarit se regasesc pe bratul

Dunajsky Klatov, ce adaposteste o moara de apa. Arhitectura populara interioara tipica

vietuirii pe taramul sud-vestic al Slovaciei, in secolul al 19-lea, este reprezentata de

adevarate cuiburi de ferme si case, sub al caror acoperis ti se va da posibilitatea sa

admiri decoratiunile si ehipamentele impresionante de care oamenii acestor timpuri

dispuneau. Razboaie de cusut, textile lucrate manual, recipiente din rafie agatate pe

lungul peretilor, instrumente de pescuit si exploatare a pamantului va vor purta inapoi in

timp. Pastrate ca nepretuite monumente arhitecturale, frumusetea unor asfel de case

poate fi descoperita in Sala, Velky Meder, Matuskovo, sau Martovce, care este,

actualmente, Muzeu de Cultura Populara, cu impresionante expuneri de vase de

ceramica.

Si daca ai petrecut o zi frumoasa in imprejurimile straine dunarene, te-ai bucurat

de o plimbare cu barca pe cursul linistit al fluviului, unde privirea ti-a fost incantata de

elemente naturale deosebite, daca ai patruns in viata culturala a poporului slovac, i-ai

cunoscut traditiile, portul, stilul de trai, ar fi o pierdere sa nu te lasi incantat de retetele

36

locale de bucatarie, fie petrecand un timp intr-o casa comfortabila de pe malul Dunarii,

fie in ambiantul pescaresc si intretinut de acordurile muzicii populare al asa-numitelor ‘

carda’. Te poti bucura de o cina romantica de neuitat pe insula Zitny, iar daca esti si

iubitor al muzicii tiganilor, aici este locul potrivit asteptarilor tale. Specialitatile sunt, in

general, facute din numeroase varietati de peste. Pe langa preparatele din peste in stil

slovacesc, poti gusta aici, de asemenea, specialitatea ungureasca ‘halaszle’, o supa

delicioasa de peste. Dupa o masa copioasa si placut ornamentata, un pahar de vin

superior isi are locul potrivit. Este legendara plantarea de catre romani a primelor

radacini de vita de vie in aceste locuri.

Bratislava, capitala Republicii Slovace, reprezinta unul dintre cele mai frumoase

orase de pe cursul Dunarii, oras in care, de-a lungul timpului, limba si cultura a trei

popoare – slovac, austriac si maghiar – s-au ingemanat. Este situata in Slovacia

Occidentala, adunand, impreuna cu Banska Bystrica, Kosice si imprejurimile lor, peste

150 loc./kmp. Aflata la 60 km de Viena, 200 km de Budapesta si alti 330 km de Praga,

Bratislava constituie o punte de legatura, pentru slovaci, catre Europa, iar pentru turisti,

una catre metropolele Austria, Ungaria si Cehia.

Desi se intinde pe o suprafata mai mica decat cea a altor orase dunarene, a

reprezentat, de-a lungul a mai multor secole, pe cand Europa era dominata de invaziile

turcilor, resedinta regala, oferind astfel protectie conducerii si posibilitatea savarsirii

ceremonialelor de incoronare. Prima atestare scrisa a avut loc in anul 907.

Solul fertil si bunele conditii climatice, favorizate de prezenta fluviului dunarean,

au atras triburi, ce, cam din perioada anului 1800 i.e.n, s-au stabilit permanent in

aceasta zona. Numeroase descoperiri arheologice, expuse in cadrul Muzeului National

Slovac, atesta prezenta acestora. De-a lungul a 4000 de ani, Castelul de pe colina

Bratislavei a fost martor al existentei si luptei pentru supravietuire a poporului slovac,

cat si al succesinii mai multor dinastii. In perioada expansiunii turcesti, Castelul a

devenit ocupatie maghiara.

37

Estimativ, 11 regi si 7 regine au fost incoronate in Catedrala Sf. Martin, printre

care si una dintre cei mai importanti suverani din perioada Iluminismului, Maria Theresa

de Habsburg.

Desi parea sa intre intr-o perioada de declin, la sfarsitul secolului al 19-lea,

devine important centru industrial al Ungariei. Dupa destramarea Imperiului Austro-

Ungar si integrarea Slovaciei in Republica Cehoslovaca, Bratislava devine important

centru administrativ, economic, politic si cultural, in 1918. In 1969, castiga statutul de

capitala a Slovaciei, inca parte din Republica Cehoslovaca, iar la 1 ianuarie 1993, are

loc scindare Republicii in doua state de sine-statatoare.

Evidenta arhitecturii romane din perioada Marii

Moravii, secolele 9-10, este data de numeroase

cladiri sau chiar tunele sapate sub pamant, spre

exemplu, in aria Castelului, deasupra carora s-a

ridicat, mai tarziu, cladirea in stil romanesc, cu

influente gotice, a Castelului. Acesta devine rezidenta

regala in perioada domniei Mariei Theresa. In

apropierea Casteluui se regaseste Muzeul de

Ceasuri. Cele mai multe cladiri au fost ridicate in

perioada pe cand Bratislava era capitala a Ungariei,

dar putine si-au mai pastrat caracterul original,

intrucat multe au fost reconstruite. In stilul gotic

timpuriu a fost construita Biserica Franciscana, iar

goticul tarziu se pastreaza si astazi prin Catedrala Sf.

Martin, cu sculpturi decorative signifiante din secolul al 18-lea ale artistului George

Rafael Donner. In stil baroc este Palatul Grassalkovich, rezidenta presedintelui

Slovaciei, cat si Biserica din Ordinea Sf. Elisabeta. Picturi murale, reprezentative

secolului al 17-lea, se intalnesc in fosta rezidenta de iarna,cladita in stil clasic, a

arhiepiscopului de Esztergom, Palatul PRIMATE(?). Dezvoltarea industriala din secolele

19-20 a influentat stilurile de mai tarziu. Din perioada Secesiunii dateaza Biserica Sf.

Elisabeta, supranumita si Biserica Albastra.

38

Cultura are un loc extrem de important in intreaga lume. Personalitati culturale

care au activat, in domeniul muzicii, in Bratislava sunt: Rubinstein, Mozart, Brahms,

Liszt, Bartok, Beethoven, cat si instructorul lui Tsajkovskij sau Amadeus, aflat la

inceputul carierei sale. Slovacia isi aduce aportul , pe plan muzical, prin unele nume

importante de artisti, Jan Nepomuk Hummel, Eugen Suchon, Ludovit Rajter, Bohdan

Warchal, sau mari evenimente culturale, Festivalul de Muzica, Concertele de Orga,

Zilele de Jazz ale Bratislavei, Concursul de Pian Hummel sau Festivalul de Vara, prin

care devin renumiti atat interpreti nationali, cat si sraini. Numeroase concerte si piese

de teatru completeaza activitatile culturale din Bratislava. Tot in cadrul evenimentelor

celebre poate fi trecut Festivalul de Televiziune pentru Programele de Copii – Prix

Danube. Marele Turn de Televiziune este situat la mare inaltime, unde se intalneste, de

asemenea, si un luxos restaurant in stil slovacesc. Orchestra Filarmonica Slovaca este

cunoscuta peste tot in lume, la fel ca si Galeria de Ilustratii din luna octombrie a fiecarui

an, realizata sub patronajul UNESCO, sau Galeria Nationala de sculpturi si picturi

europene.

Bratislava si imprejurimile ofera ofera multe variante de a-ti petrce timpul liber.

Exista arii extinse, special amenajate pentru practicarea unor sporturi sau pentru a te

bucura de odihna si privelisti minunate. La 30 km de centrul orasului, vara, poti practica

surf sau poti pluti intr-un iaht pe valuri inspumate; iarna, vaile Micilor Carpati, printre

care Pezinska Baba, iti stau la dispozitie pentru schi. Una dintre cele mai atractive vai

este Kucisdorfska dolina.

Daca o plimbare de-a lungul unui intins parc te binedispune, in Bratislava poti

intalni unul in Koliba, si, de asemenea, in apropiere, o Gradina Zoologica, unde inca mai

poate fi admirat leopardul de zapada. Nu departe de aceasta, Gradina Botanica a

Facultatii de Stiinte ale Naturii de la Universitatea Comenius, care conserveaza munca

multor oameni de stiinta si studenti.

Iubitorii de mistere istorice pot vizita Castelul Devin, situat la confluenta intre

Dunare si raul Morava si locul de intalnire cu Slovacia, care, in trecut, a fost

supraveghetor al Portii Dunarene pentru mii de ani. La poalele Castelului Devin se afla

o rezervatie naturala, arie care pastreaza elemente de flora si fauna. Servicii de

39

catering se ofera in zona Zochova chata, hoteluri si cabane se intalnesc in zona Senec -

Slecne jazera. Apele termale de la Dunajska Streda sunt situate la o distanta de mai

putin de o ora de centrul orasului, iar in Conovo se afla un baraj de apa. In Bernolakovo,

Pezinok, Zochova chata si Modra poti asista la aprige curse de cai, sau doar lua lectii.

Turistii beneficiaza de conditii extraordinare de cazare, datorita existentei unei

largi retele de hoteluri de calitate (Blaha/Krym, Carlton, Danube, Devin, Hotel nr.16) sau

camine pentru tineri.

Bratislava dispune de numeroase restaurante in stil asiatic, francez sau balcanic,

pizzerii italienesti, si chiar carciumi, unde vinul, berea si preparatele din gasca si galuste

cu branza de oaie sunt nelipsite.

Casino-ul din cladirea Reduta este permanent deschis iubitorilor de distractie si

celor care vor sa-si incerce norocul.

Daca Bratislava te-a incantat in mod deosebit, sunt numeroase magazine

speciale de unde iti poti procura suveniruri si obiecte specifice locurilor, pe strazile

Sedlarska, Zidovska si Obchodna.

40

BIBLIOGRAFIE

www.sacr.sk

www.slovakia.travel

www.destinatiieuropene.ro

www.wttc.org www.unwto.org http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://www.wttc.org/eng/Tourism_Research/Economic_Research/

Country_Reports/Slovakia_/

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook

http://www.slovakia.org/

41