Introducere

Adaptarea intima a microprotezei la bont, reprezinta conditi esentiala pentru mentinerea acesteia in cavitatea bucala.

O dehiscenta marginala de 20-40 µm –este considerata acceptabila.

Dehiscente (spatii) mai mari

→ dizolvarea cimentului

→ patrunderea resturi alimentare intre coroana si dinte

→ Astfel, in timp, dintii de sub lucrari se pot caria.

Inchiderea marginala deficitara determina 10% din esecurile protezarii fixe dupa aproximativ 7 ani.

Principiile elementare de preparare a bontului dentar:

BIOLOGIC

- conservarea structurilor dentare

- evitarea supraconturării

- margini supragingivale

- ocluzie funcţională

- protejarea de fractură

MECANIC

- forma de retenţie

- forma de rezistenţă

- prevenirea deformării

ESTETIC

- vizibilitatea minimă a metalului

- grosimea maximă a componentei fizionomice

- suprafeţe ocluzale fizionomice

- margini subgingivale

Satisfacerea acestor trei principii ar trebui să fie simultană, însă

de multe ori îndeplinirea cu acurateţe a obiectivelor unuia dintre principii determină desconsiderarea inevitabilă a altuia.

Bontul dentar:

Este dintele pregatit pentru aplicarea unei coroane de invelis -prin:

- deretentivizarea coroanei

- reducerea dimensiunii verticale a coroanei.

→ astfel ca bontul sa aiba diametrul maxim la colet.

Obiectivul final = asigurarea spatiului necesar pentru confectionarea microprotezei.

Obiectivele biofunctionale si biomecanice sunt aceleasi la toate tipurile de coroane de invelis.

Materialele si tehnicile de executie fiind diferite se adapteaza forma bontului la aceste cerinte.

Deosebirile esentiale vizeaza:

- conturul marginal al zonei terminale,

- volumul tesuturilor excizate

Dupa tehnica clasica:

-Se slefuieste din aproape in aproape.

Dupa tehnica moderna:

-initial se realizeaza santuri de ghidaj (stab. profunzimea)

-apoi desfiintarea puntilor de smalt dintre santuri (obtinand o adancime uniforma).

Dupa Korberg exista 3 forme de pregatire a dintelui:

1. Preparatia tangentiala: slefuirea tangent la toate fetele coroanei, inclusiv la nivelul coletului;

2. Preparatia cu prag la nivelul coletului care permite integrarea piesei protetice in structurile dentare;

3. Preparatie mixta: cu prag in regiunile vizibile care se pierde treptat pe fetele proximale, continuandu-se cu preparatie tangentiala pe jumatatea orala a fetelor proximale si fata orala propriu-zisa.

Metoda tradițională fără prag (tangentiala)

-Multiple dezavantaje:

-Marginea gingivală liberă nu accepta nici un fel de material străin în contact profund !!!

-Lucrarea şi cimentul aducând PB în sulcusul gingival şi perturbând grav imunitatea locală

-Astfel → afectarea cronica a parodonțiului. (retractie gingivala)

Metoda cu prag

-Mai dificilă, dar are numeroase avantaje;

-Pragul poate fi realizat in moduri diferite;

-Lucrarea nu trebuie înfundată subgingival ci strict la nivelul gingiei.

(Totuși, la lucrările metalo-ceramice, se poate înfunda pragul strict în jumătatea vestibulară până la jumătatea şanțului gingival).

!!! Preparația cu prag gingival este metoda de elecție pe plan internațional astăzi.

Prepararea dintilor in zona de colet:

Plasarea preparatiei fata de marginea gingivala poate fi:

-Subgingival;

-Juxtagingival;

-Supragingival.

Tipuri de preparare:

-Tangentiala, (fara prag, neprecisa);

-Cu prag, (cu limite exacte, precisa

Preparatia coletala subgingivala

Avantaje:

-Carioprofilactica (acoperind coletul);

-Realizeaza o retentie mai buna.

Dezavantaje:

-Traumatizeaza parodontiul in timpul prepararii (si dupa);

-Amprentare dificila;

-Necesita evictie;

-Marginile subtiri ale machete sunt usor deformabile;

-Adaptare axiala imprecisa.

Indicatii:

-Coroane stantate si turnate, fara prag;

-Cand exista obturatii sau fracturi subgingivale,(pentru a fi acoperite);

-La dintii scurti, (marirea retentiei prin cresterea lungimii);

-Fizionomice- (mascarea coleretei).

Preparatia coletala juxta si supragingivala

Avantaje:

-Nu irita parodontiul;

-Amprentare mai exacta;

-Nu necesita evictiune;

-Posibilitatea inspectarii adaptarii.

Dezavantaje:

-Reducerea coroanei determina o retentie mica;

-Inestetice;

-Inchiderile marginale incorecte → retentia PB → risc de carie.

Indicatii:

-Pe dintii lungi din zona laterala;

-Hemofilici si diabetic.

Prepararea cu prag

Obiective:

Adaptarea corecta la colet;

Sprijina coroana si creste rezistenta microprotezei;

Evita supraconturarea microprotezei.

Caracteristicile pragului:

1.Plasarea: -Subgingivala

-Juxtagingivala

-Supragingivala

2. Latimea: -0.5 mm → coroane metalice

-1 mm → coronae ceramice;

-1.5 mm → coroane mixte metalo-cermice

3. Dupa forma:-Simple

-Duble sau Bizotate

Praguri simple:

1. Pragul orizontal (in unghi drept)

Realizeza cu axul lung al dintelui un unghi drept

Jonctiunea dento-protetica se face cap la cap.

Avantaje :

Ofera rezistenta microprotezei si o dispersie buna a fortelor;

Limita precisa a separatiei;

Pericol minim de supraconturare.

Dezavantaje:

Sacrificiu mare de substanta dura dentara

Traumatizeaza pulpa

Cea mai mica imperfectiune genereaza un hiatus la nivelul junctiunii

Prezenta cimentului intre microproteza si prag → carie secundara.

Indicatii: coroana ceramica Jacket (0.75- 1 mm grosime)

2. Pragul in unghi ascutit:

Face un unghi ascutit cu peretele axial

3. Prgul in unghi obtuz (pragul inclinat)

Face cu cu axul lung al dintelui un unghi obtuz de 135 de grade

Indicatii: coroana metalo –ceramica, (mai ales incisivii superiori)

Coroane metalice

Praguri rotunjite:

1. Praguri in sfert de arc de cerc :

Indicatii: CMMC sau TF;

2. Pragul rotunjit in sfert de elipsa:

Indicatii: coroana metalica.

3. Chanfrein:

Intermediarul intre preparatia tangentiala fara prag si cea cu prag.

Indicatii: coroana metalica

Avantaje: -Limita precisa de preparare;

-Nu necesita sacrificiu mare de substanta;

-Spatiu suficient pentru modelat.

Praguri duble (compuse, bizotate):

1. Pragul orizontal bizotat.

2. Pragul rotunjit bizotat.

Scopul bizotarii:

-previnee fracturarii prismelor de la periferia pragului;

-favorizeza amprentarea in inel de cupru;

-mascheaza colereta metalica la coroane mixte

-imbunatateste adaptarea.

Slefuirea fara prag:

Este preparatia in muchie de cutit, in dalta, in pana;

Limita gingivala a preparatiei formeaza cu axul lung al dintelui un unghi foarte ascutit

Axul frezei va fi paralel cu axul dintelui pe toate fetele

Subgingival se patrunde 0.3- 0.5 m

PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS (TURNATE DIN ALIAJE)

Prepararea bontului

Va fi mentinuta la minimum, (oferind insa rezistenta microprotezei).

Ordinea depinde de autori, fiecare varianta prezentand unele avantaje.

Cele mai multe respecta urmatoarea ordine:

- ocluzal-vestibular-oral si proximal .

Alte succesiuni:

- ocluzal-proximal-vestibular si oral (Sau)

-proximal-ocluzal- vestibular si oral.

-este esential ca bontul sa fie preparat intr-o anumita ordine si nu haotic.

-Cand se slefuiesc mai multi dinti in aceeasi sedinta este ergonomic ca:

la toti dintii sa se execute aceeasi faza cu acelasi instrument abraziv inainte de a trece la faza urmatoare.

Etapele de preparare ale unui dinte pentru o coroana turnata sunt urmatoarele:

1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale.

2. Slefuirea fetelor vestibulara si orala.

3. Slefuirea reductionala a fetelor proximale.

4. Rotunjirea muchiilor.

5. Slefuirea la nivelul zonei terminale.

6. Finisarea.

1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale reprezinta primul timp.

avantaje:

- vizualizarea lungimii viitorului bont

- slefuirea unor suprafete axiale cu dimensiuni verticale reduse solicita mai putin pulpa dentara;

- accesul usurat la suprafetele interproximale;

- vizibilitate mai buna asupra zonei gingivale;

dezavantaj:

- riscul lezarii dintilor vecini.

Obiective:

- crearea unui spatiu interocluzal adecvat

-sa permita refacerea morfologiei ocluzale (functionale).

-sa se faca uniform, anatoform.

!!! Slefuirea aplatizata

- contravine principiului conservarii tesuturilor dure dentare,

- reduce retentivitatea bontului prin scurtarea peretilor si

- prezinta riscul lezarii unui corn pulpar.

Dupa cimentare intre bont si suprafata interna a coroanei poate aparea o distantare fata de situatia de pe model,

→ceea ce ar impune o slefuire selectiva,

→ astfel se recomanda ca din cuspidul de sprijin sa se slefuiasca 2 mm si din cel de ghidaj 1,5 mm.

Pentru a asigura o slefuire uniforma atat la nivelul cuspizilor cat si a santurilor intercuspidiene, cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varful rotunjit se traseaza santuri de orientare care marcheaza profunzimea prepararii . (Numarul santurilor de variaza functie de dintele preparat.)

Santurile de orientare (Este obligatoriu sa fie plasate cu atentie.)

- ne asigura ca reducerea ocluzala urmareste conturul anatomic

- minimizeza pierderea de substanta,

- asigura reducerea adecvata

Apoi:

-Se unesc santurile cu o freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit , de turbina.

-La nivelul cuspizilor de sprijin (palatinal superior, vestibular inferior) se slefuieste un bizou (inclinat) pe versantele exteme (Fig 12.43.b).

-Se verificarea spatiul obtinut in toate miscarile excursive mandibulare.

12.43. Etapele prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular):

a— slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale;

b — realizarea bizoului pe cuspidul de sprijin

Bizoul de la nivelul cuspidului de sprijin, asigura o grosime corespunzatoare materialului de restaurare pe

(pantele externe ale cuspizilor P maxilari si ale cuspizilor V mandibulari.)

2. Slefuirea fetelor vestibulara si orala

Se realizeaza 3 santuri de orientare pe FV si FO pentru reducerea axiala, (cu freza diamantata cilindrico-conica cu varf rotunjit.)

La realizarea santurilor, tija frezei trebuie sa fie paralela cu axa de insertie propusa a restaurarii.

Acest lucru produce automat o convergenta identica cu gradul de conicitate al instrumentului diamantat.

Apoi, cu un instrument diamantat de marime si forma adecvata se unesc fundurile de sant.(. 12.44.a).

12.44. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular):

a — slefuirea suprafetelor axiale;

b — slefuirea fetelor proximale

Alegerea instrumentului abraziv pentru slefuirea FV si FO depinde de forma de preparare:

in chanfrein

intreaga preparare se face cu o freza diamantata in chanfrein,

(!!! nu se slefuieste prea in profunzimea tesuturilor, evitand riscul transformarii terminatiei in prag drept.)

Peretii V si O trebuie sa asigure o convergenta ocluzala.

tangential (in muchie de cutit, pana)

se folosesc aceleasi instrumente abrazive care se utilizeaza la prepararea suprafetei ocluzale.

(freza diamantata cilindrico-conica cu varf rotunjit.)

3.Slefuirea fetelor proximale

Urmareste:

-Desfiintarea punctelor de contact

-Asigurarea de spatiu necesar

-Asigurarea retentiei si stabilitatii a coroanei. ,

Desfiintarea ariei de contact:

-Se foloseste - freza diamantata conica subtire, scurta

- freza flacara de turbina.

-Miscarile sunt ocluzo-gingivale si orizontale.

-Evitarea lezarii dintelui vecin. (matrice de metal interdentara).

-prepararea se continua cu un instrument de marime mai mare

si forma adecvata tipului de preparare:

in chanfrein sau fara prag (. 12.44.b).

Controlul prepararii

Vizual si prin palpare cu sonda

4.Rotunjirea muchiilor formate intre suprafetele axiale ale bontului.

Se folosesc: freze de finisat de forma adecvata tipului de preparare,

in chanfrein sau fara prag.

In esenta, trecerea intre suprafetele bontului trebuie sa fie lina, asa cum este si la dintii naturali.

5.Slefuirea la nivelul zonei terminale.

In cazul prepararii in chanfrein

-etapa este inutila deoarece cu freza chanfrein de rotunjit muchiile s-a finisat deja si zona terminala a bontului.

La bonturile preparate fara prag

-se definitiveaza zona terminala prin slefuirea crestelor de smalt asigurand o adaptare subgingivala.

- cu freza diamantata flacara de turbina.

-Miscarea uniforma, circulara, fara a leza epiteliul santului gingival.

-Jetul de apa de la turbina, directionat pe varful frezei, ajuta la indepartarea gingiei libere.

6.in faza finala a prepararii bontului:

- rotunjrea muchiilor dintre suprafata ocluzala si fetele axiale (si netezirea neregularitatilor restante)

-se face cu freze cu granulatie foarte fina si cu discuri de hartie, (sub jet de apa).

-Nu se pune problema „lustruirii' bontului.

(asperitatile microscopice influenteaza pozitiv calitatea cimentarii.)

Verificarea finala a bontului

- inspectie directa si indirecta (in oglinda);

- palpare;

- aprecierea amprentei, si a modelului turnat. (deosebit de utila in preparari multiple, indeosebi in asociere cu un paralelometrul.)

12.45. Schema prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular)

1. Slefuirea ocluzala: rezistenta structurala.

2. Slefuire axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

3. Zona terminala in chanfrein integritate marginala.

4. Sant de pozitionare.

5. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala.

2.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE: 2.1.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANELE MIXTE METALO – CERAMICE

Reducerea minima din zona vestibulara este:

de 1,3-1,5 mm pentru o CMMC cu un schelet metalic confectionat din aliaj nenobil, cel putin 1,4-1,7 mm pentru o restaurare facuta din aliaj nobil.

Reducerea inadecvata atrage supraconturarea restaurarii in laborator.

2.1.1.PREPARAREA DINTII DIN ZONA FRONTALA

1. Slefuirea marginii incizale -cu freze calibrate cilindro-conice cu varf plat.La nivelul marginilor incizale se fac incizuri in profunzime de 2 mm. La nivelul suprafetei vestibulare santurile vor fi dispuse in doua planuri: -avand o adancime de:

- 1,2 mm in jumatatea de colet; - 1,5 mm in jumatatea incizala.

a- santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a supratetei vestibulare; b - slefuire reductionala a marginii incizale.

-Urmarind santurile de orientare se slefuieste marginea incizala-O slefuire reductionala insuficienta pierde avantajele estetice conferite de ceramica. -Prin reducerea incizala se obtine o buna vizibilitate asupra suprafetelor axiale si a zonei gingivale.

2. Suprafata vestibulara -Se va realiza in 2 planuri, cervical si incizal, urmarind conturul natural al dintelui. -Planul cervical va determina axa de insertie a restaurarii finale.-Planul incizal asigura spatiul necesar pentru ceramica. -Acest tip de slefuire reductionala se numeste „biofunctionala” si asigura convexitatea incizo-gingivala si mezio-distala. Reducerea numai in planul cervical- determina un spatiu insuficient pentru ceramica in 1/3 incizala, (o eroare comuna) (b).

Reducerea numai in planul parallel cu cele 2/3 incizale , -creeaza spatiu adecvat pentru restaurare atat in zonele incizale cat si frontale, -se va apropia periculos de pulpa din zona mezio-vestibulara mijlocie si- poate produce, de asemenea, o preparare exagerat conica (c).

12.50. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC (pe ICS): a.slefuirea reductionala a portiunii incizale; b .slefuirea reductionala a portiunii gingivale a FV si conformarea pragului.

3. Slefuirea suprafetelor proximale -cu freze diamantate efilate, subtiri, de turbina (. 12.51.a). -Freza se plaseaza la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent.

- se face pana in apropierea varfului papilei interdentare. - convergenta de 6° a celor doua suprafete proximale → retentia coroanei4. Slefuirea suprafetei palatinaleSlefuirea fetei palatinale variaza funcie de materialul coroanei :

-pt metal- se indica o reducere cu 0,5 mm. -pt ceramica- se slefuieste min 1 mm.

Suprafata palatinala supracingulara se slefuieste:-cu o piatra mica de moara sau -cu o freza diamantata in forma de minge de rugby (. 12.51.b). Terminatia este in chanfrein, ca pentru orice coroana turnata, care se prelungeste in jumatatea orala a fetei proximale (. 12.51.c).Rotunjirea muchiilor si definitivarea pragului gingival, constituie etapa finala a prepararii bontului.

12.51. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC frontala (incisiv central maxilar):a— slefuirea fetei proximale; b — slefuirea reductionala a suprafetei palatinale supragingulare; c — sletuirea suprafetei palatinale axiale. Pragul gingival nu este uniform, (asa cum este la coroanele de invelis ceramice.):La nivelul FV pragul va avea o latime mai mareLa nivelul fetei orale, pragul va avea o forma de chanfrein. Astfel, la intalnirea celor doua tipuri de preparari rezulta o „aripioara”, care va trebui conformata paralel cu suprafata gingivala a FV.

12.53. Zona terminala vestibulara la CMMC a - prag cu bizou; b - prag inclinat; c - prag drept; d - chanfrein2.1.2. PREPARAREA DINTILOR PENTRU CMMC IN ZONA LATERALASuccesiunea slefuirii suprafetelor coronare:1. slefuirea suprafetei ocluzale;2. slefuirea fetei vestibulare;3. slefuirea fetei proximale;4. slefuirea fetei orale;5. rotunjirea muchiilor;6. defmitivarea pragului gingival

1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale a. realizarea santurilor de orientare

(cu freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit).(In zonele placate cu ceramica se reduce suprafeta ocluzala cu 1,5-2 mm .) - se unesc fudurile santurilor de orientare (cu aceeasi freza). -se realizeaza bizoul de la nivelul cuspidului de sprijin .

12.54. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona laterala:a— slefuirea reductionala a suprafe(ei ocluzale; b — realizarea bizoului de pe cuspidul de sprijin.

2. Slefuirea fetei vestibulare -Va fi slefuita in doua planuri (slefuire „biofunctionala”)-Se realizeaza santuri de orientare cu adancimea de:

- 1,2 mm in jumatatea gingivala si - 1,5 mm in jumatatea ocluzala (. 12.55.a).

-desfiintarea santurilor - initial din portiunea ocluzala a FV (cu freze diamantate cu varf plat.) - apoi din portiunea gingivala a FV - pana la distanta de 1mm de creasta gingiei libere. - netezirea suprafetelor si conformarea pragului gingival (care se prelungeste in jumatatea vestibulara a fetei proximale).

12.55. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona laterala (premolar maxilar): a— santuri de orientare realizate pe supratata vestibulara; b — slefuirea suprafetei vestibulare; jumatatea ocluzala; c — slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala

2. Slefuirea fetelor proximale -cu freze diamantate efilate, subtiri, de turbina. -prin miscari vestibulo-orale se efectueaza separarea -se evita convergenta exagerata -fara a leza dintele vecin (. 12.56.a).

12.56. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona laterala (premolar maxilar):a — slefuirea suprafetei proximale; b — slefuirea supratetei orale

3. Slefuirea fetei orale -cu freza diamantata pentru chanfrein se reduc atat pe peretii orali cat si in jumatatea orala a suprafetelor proximale-Aceste zone sunt finisate apoi cu o freza de finisat din carbura de tungsten pentru chanfrein (. 12.56.b).-Rotunjirea muchiilor si definitivarea pragului, constituie etapa finala a prepararii bontului.

12.57. Schema prepararii unui bont pentru o CMMC in zona laterala (premolar superior) 1. Chanfrein: integritate marginala, rezistenta structurala.2. Reducere axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.3. Bizou la nivelul cuspidului de sprijin: rezistenta structurala.4. Slefuire ocluzala: rezistenta structurala.5. Aripioara: conservarea tesuturilor dentare, retentie si rezistenta.6. Prag: rezistenta structurala7. Bizou gingival: integritate marginala. **************2.2. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO - POLIMERICE (METALO - COMPOZITE SI METALO - ACRILICE )Prepararea bontuluiPrincipiile de preparare asemanatoare cu cele expuse la CMMC. FV si zona de colet → critice pentru estetica si parodontiu.

FV → slefuire biofunctionala. Trebuie sa se asigure un spatiu uniform de 2 mm:-pentru metal 0,30-0,40 mm, -pentru acrilat/compozit 1,50 mm. !!! Orice derogare de la aceasta regula va influenta negativ aspectul estetic sau integritatea pulpei.Pragul vestibular → latime min de 0,8 mm, (preferabil 1-1,5 mm.) → formeaza cu peretele axial un unghi exprimat → este infundat subgingival 0,25-0,50 mm. → se continua pe jumatatile vestibulare ale fetelor proximale. → trecerea de la prag in unghi drept la chanfrein se poate face mai abrupt decat la CMMC. → aripioara formata, (fara rol retentiv), se va orienta in planul de insertie. Obtinerea efectului estetic impune: -mascarea subgingivala a coleretei metalice si -in nici un caz nu va fi acoperita cu compozit sau acrilat.

4. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS CERAMICE (coroane jacket ceramice).Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune:1. slefuirea marginii incizale;2. slefuirea fetei vestibulare;3. slefuirea fetei orale;4. rotunjirea muchiilor;5. definitivarea pragului gingival.

1. Slefuirea reductionala a marginii incizale Obiective:-grosime adecvata a marginii incizale a coroanei;-spatiu necesar pentru miscarile de protruzie. - crearea unor santuri de orientare, (care usureaza toate fazele prepararii) (. 12.58.a). In muchia incizala -cu adancime de aprox 1,5 mm pentru a permite o pierdere suplimentara la slefuirea ulterioaraPe fata vestibulara, -cu adancime de 0,8 mm si vor fi trasate in doua planuri (slefuire biofunctionala)

12.58. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisiv central maxilar):a— santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a suprafetei vestibulare; b — slefuirea reductionala a marginii incizale se reduce marginea incizala cu 2 mm, cu freza diamantata cilindro-conica cu varf plat, de turbina. Bontul trebuie sa ofere maximum de suport pentru coroana. (depasind limita de 2 mm → bont prea scurt → insuficienta retentie.)

2. Slefuirea fetei vestibulare Obiective: - prepararea pragului gingival, - derentivizarea FV, - asigurarea unei grosimi uniforme de 1mm pentru ceramica. Trebuie sa se faca in doua planuri, (dupa principiul biofunctional)

Se slefuieste: - jumatatea incizala a FV anuland santurile de orientare(cu freza cilindro-conica cu varf plat) (. 12.59.a).

- jumatatea gingivala a FV (include si conformarea pragului gingival.)- suprafata vestibulo-proximala- si se termina pierdut, in jumatatea orala a suprafetei proximale. !!! Marginea pragului urmareaste creasta gingiei libere si nu se extinde prea mult subgingival .

12.59. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisiv central maxilar):a— slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea incizala;b — slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivalaa

3. Slefuirea fetei orale Obiective: asigurarea grosimii necesare a viitoarei coroane. Foloseste: -pietre in forma de roata de moara sau -freza diamantata in forma de minge de rugby (. 12.60.a). Se slefuieste suprafata orala subcingulara si se prepara pragul gingival:-Fata palatinala subcingulara se prepara la un unghi de convergenta de 6-10° cu jumatatea gingivala a FV.-Pragul → se continua pe jumatatea orala a fetei proximale (pana la unirea cu pragul vestibular) (. 12.61.b). → urmareaste creasta gingiei libere (si nu se extinde subgingival.)

12.60. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ncisiv (ncisive central maxilar):

a — slefuirea suprafetei palatinale supragingulare; b — sletuirea suprafetei palatinale axialeRotunjirea muchiilor dintre peretii axiali-Cu freze diamantate cilindro-conice cu granulatie fina. -Muchiile trebuie rotunjite, dar nu vor disparea complet. -Se admite prezenta unui unghi ascutit doar la nivelul pragului.-Trebuie evitate grosimile neuniforme ale peretilor coroanei.

4. Definitivarea pragului gingival .Coroana de invelis ceramica tb sa se sprijine pe un prag: - circular, (ce formeaza cu peretii axiali un unghi de 90°.)- paralel cu varful crestei gingiei libere. - Cu latimea de aprox 1 mm Daca se alege alternativa plasarii subgingivale a marginilor coroanei, pragul va trebui sa fie la distanta de 0,5-1 mm de insertia epiteliala. -Pentru conformarea pragului foarte utile sunt frezele de infundat prag, (la care peretii axiali sunt inactivi.)-Finisarea marginilor de smalt de la nivelul pragului se face cu instrumente de mana (dalti, bizotatoare). -Pentru a nu leza peretii gingivali se recomanda ca infundarea pragului sa se faca dupa o prealabila largire a santului gingival. (evictie)

In final, bontul, o miniatura a dintelui va prezenta urmatoarele caracteristici:- toate suprafetele axiale usor convergente spre axul prepararii;- suprafata vestibulara convexa (gingivo-incizal si mezio-distal), asigurand stfel grosimea uniforma a ceramicii;- suprafata palatinala (la incisivii superiori) usor concava (mezio-distal si gingivo-incizal) - spatiul adecvat intre bont si antagonisti;- suprafata subcingulara usor convergenta spre incizal;- prag gingival circular, care formeaza cu peretii axiali un unghi de 90°. -Localizarea pragului este dictata de considerente estetice si parodontale. -Cand se impune, considerentul estetic va trece pe primul loc . -In restul situatiilor se prefera integritatea parodontiului.

12.62. bontul dentar pentru o coroana de invelis ceramica pe un ICS.

12.62. Schema prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisiv central maxilar):1. Perete axial oral: retentie si rezistenta. 2. Reducere supracingulara concava: rezistenta structurala.3. Unghiuri rotunjite: rezistenta structurala. 4. Slefuire axiala: retentie, rezistenta si rezistenta structurala.5. Prag: integritate marginala si rezistenta structurala