SITUAŢIA LOCALITĂŢILOR AFECTATE DE INUNDAŢII judetene aferente bazinului... · 2013-07-16 ·...
Transcript of SITUAŢIA LOCALITĂŢILOR AFECTATE DE INUNDAŢII judetene aferente bazinului... · 2013-07-16 ·...
2
C U P R I N S
Foaie semnături
Ordinul de constituire a Comitetului Judeţean Harghita pentru Situaţii de Urgentă
Componenţa nominală a Comitetului Judetean Harghita pentru Situaţii de Urgenţă
şi a Secretariatului Administrativ cu Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de Inundaţii, Fenomene Meteorologice Periculoase ,
Accidentelor la Construcţii Hidrotehnice şi Poluări Accidentale (telefoane de la
serviciu si domiciliu)
Memoriu de prezentare al Jud. Harghita ( Caracterizare fizico-geografică; Climă;
Hidrografia; Principalele construcţii hidrotehnice )
Situaţia localităţilor afectate de inundaţii; măsuri de apărare la nivel judeţean
Situaţia digurilor existente pe raza judeţului Harghita
Lacuri de acumulare de pe raza judetului Harghita
Lista Staţiilor Hidrometrice şi Meteorologice de pe raza judeţului Harghita
Caracteristicile cursurilor de apă în secţiunile în care sunt posturi hidrometrice
Schema sinoptica a sistemului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei
şi operativ-decizional
Stocul de dotare cu materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului
Unităţi participante la intervenţii în caz de dezastre, la nivel judeţean
Tabel cu elementele tehnice caracteristice de apărare ale Comitetelor Locale pentru
Situaţii de Urgenţa
Benzi inundabile pe cursurile de apa din judeţul Harghita – Sc. 1:25000
Profile longitudinale şi transversale prin diguri
Harta jud.Harghita
Anexe:
Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale
Plan de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare Plan de avertizare şi alarmare a localităţilor şi obiectivelor situate în aval de
Acumularea Frumoasa, judeţul Harghita
Plan de avertizare şi alarmare a localităţilor si obiectivelor situate în aval de
Acumularea Mesteacănul Bălan, judeţul Harghita
Plan de avertizare şi alarmare a localităţilor şi obiectivelor situate în aval de
Acumularea Zetea judeţul Harghita
15
Judeţul Harghita este situat în partea centrală a României suprapusa grupei centrale a
Carpaţilor Orientali şi bazinelor depresionare Giurgeu şi Ciuc.
Este limitată de judeţele: Suceava (nord), Neamţ, Bacău (est), Covasna, Braşov (sud),
Mureş (vest). Intre aceste limite are suprafaţă de 6639 kmp (2,8% din teritoriul Romţniei) şi o
populaţie de 342000 locuitori.
Principalele oraşe sunt: Miercurea Ciuc (reşedinta de judet), Băile Tuşnad, Bălan, Borsec,
Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Topliţa, Vlăhiţa.
Relieful este format din munţii ce aparţin grupei centrale a Carpaţilor Orientali: Munţii
Giurgeului - 1545 m, Haşmaş (Vf. Haşmaşu Mare - 1793 m), Ciucului - 1490 m, Bistriţei - toate
aflate la est de depresiunile Giurgeu si Ciuc. La nord-vest se află Munţii Calimani - (Vf. Pietrosu
Calimanilor - 2100 m) iar in vest Muntii Gurghiului - 1777 m, Harghitei (Vf. Mădăras-Harghita -
1801 m). Sunt prezente şi unele formaţiuni deluroase ce aparţin de Subcarpaţii Transilvaniei şi
Podişul Târnavelor. De asemenea sunt prezente şi o serie de depresiuni de dimensiuni reduse cum ar
fi: Bilbor, Borsec, Uz, Casin.
Clima se diferenţiează în funcţie de relief depresiunile Giurgeu si Ciuc fiind renumite pentru
climatul rece mai ales iarna cu geruri cumplite şi peste 160 de zile cu ingheţ pe an. Sunt frecvente
inversiunile termice. Verile sunt călduroase iar precipitaţiile se inscriu in limite normale (600-700 mm
în arealele mai joase şi 1200 mm în munţi). Vânturile dominante sunt cele din vest, nord-est şi nord-
vest.
Hidrografia este tributara în principal râurilor Mureş şi Olt - ambele avându-şi izvoarele în
judeţul Harghita, mai exact în Munţii Hăsmasu Mare. Oltul curge spre sud colectând afluenţi de
dimensiuni mici cum ar fi: Lunca Mare, Madărăşu Mare, Sipot, Pârâu Mare, Frumoasa, Delniţa,
Cozmeni, Tuşnad iar Mureşul cu o direcţie iniţiala spre nord colectează pârâurile Ditrău, Jolotca,
Topliţa, Calimanel, Borzont, Sumuleu Mare, Gălăutas. În vestul judeţului sunt prezente râurile
Târnava Mare (cu afluenţii Vârsag, Sicasău, Cireseni), Târnava Mică (cu afluentii Creanga
Mare, Corund). Alte râuri în judeţ sunt: Trotus, Uz, Casin, Vârghis, Homorod, Bicaz, Neagra.
Lacurile naturale sunt deosebit de renumite şi unice în felul lor: lacul Sfânta Ana este singurul
lac de origine vulcanică din Europa fiind format în craterul unui fost vulcan iar Lacul Rosu este un
lac de baraj natural format prin surparea unui pinten montan in 1837 care a barat cursul unui rau, în
spatele blocajului formându-se lacul.
În judeţ sunt prezente şi apele minerale într-o mare varietate de sortimente.
16
I. INTRODUCERE
Planul de aparare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice
periculoase a fost întocmit conform Legii Apelor nr.l07/1996, legea de bază care reglementează
acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi HG nr.638/1999, privind aprobarea
„Reglementului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
accidentelor la construcţii hidrotehnice" şi Normativului de cadru de dotare cu materiale şi mijloace de
apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.
Comisia judeţeana a fost reorganizată pe baza Ord.nr.65/11.05.1999 al
Prefecturii Jud.Harghita.
II. DESCRIEREA REŢELEI HIDROGRAFICE
Judeţul Harghita în general cuprinde cursurile superioare ale raurilor principale
(O1t, Mureş, Târnava Mare, Trotus).
Lungimea totala a reţelei hidrografice codifîcate este de 2.600 km, din care cele
mai importante sunt:
- Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita judetului;
- Mureşul - 70 km;
- Târnava Mare - 99 km
- Homorodul-Mare - 35 km;
- Bistricioara - 43 km;
- Trotusul - 23 km.
Pe bazine hidrografîce aceste lungimi se impart:
- Bazinul hidrografic Mureş -1.196 km;
- Bazinul hidrografic Olt - 930 km ;
- Bazinul hidrografic Siret - 474 km
Din punct de vedere geomorfologic suprafaţa judeţului este dominată de sector montan,
care se caracterizează printr-o reţea de apă foarte deasă, cu versanţi abrupţi şi pante de scurgeri mari.
Densitatea specifîca a reţelei hidrografice este 2,2 km/kmp, depăsind mult media de
ţara.
Atât zona montana, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces
de umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor valorează între 600 - 1.000 1/mp.
O mare parte a precipitaţiilor în timpul iernii se acumulează sub formă de zapadă cu o
grosime între 60-100 cm, care la o incălzire a vremii, combinată şi cu ploi calde se topeşte brusc,
provocând în mod frecvent viiturile de primăvară.
Datorită variaţiilor mari în timp şi spatiu a temperaturii şi a altor elemente climatice
inundaţiile practic se pot produce în orice perioada a anului.
Structura geologică şi compoziţia litologica a zonei - mai ales în sector montan -
datorită impermeabilităţii rocilor nu permite o infiltraţie masivă în subsol, reducând la minim rolul
drenajului subteran.
În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de natura argilo-
mameană-lutoasă, acestea se inbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de teren.
17
Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii şi din cauza doborâturilor de vânt
masive din ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetaţie arborescentă a versanţilor a scăzut
simţitor diminuând şi rolul moderator al covorului vegetal.
Datorită condiţiilor de mai sus formarea şi propagarea undelor de viitură în acest spaţiu
hidrografic se produce în timp foarte scurt mai ales în cazul unor afluenţi al O1tului, Mureşului, cum
sunt pârâurile Mădăraş, Fişag, Belcina, Tarnavele.
În aceste situaţii hidrograful viiturii se caracterizează prin timp la creştere şi descreştere
a debitelor foarte mici (cateva ore).
În zonele depresionare cum sunt: - depresiunile Ciucului, depresiunea Gheorgheni,
zona Odorheiului, din cauza pantelor mici, viteza undei de viitură scade, provocând deseori fenomenul
viiturii tip pluriundă, respectiv suprapunerea mai multor unde de viitură, provocând creşteri de nivele
cu efecte grave şi pagube insemnate.
Un alt fenomen des întâlnit în judeţ este scurgerea de pe versanţi, mai ales în zonele
lipsite de vegetaţie arborescentă.
Primăvara în perioada topirii zăpezii şi a gheţii pe unele sectoare de râuri se formează
blocaje de gheaţă, provocând remu şi inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este frecvent
întâlnit în zona municipiului Topliţa pe râul Mureş şi afluenţi săi.
Având în vedere condiţiile de formare şi tipurile de viitură mai frecvent întâlnite în
această zonă putem trage concluzia că la baza unei apărări efîciente împotriva efectelor dăunătoare ale
acestor fenomene naturale, trebuie să stea prognozele hidro-meteorologice de avertizare cât mai
corecte, funcţionarea ireproşabilă a sistemului informaţional hidro-meteorologic şi activităţile cu
caracter preventiv, respectiv amenajarea cursurilor de apă prin regularizări şi indiguiri.
Indiguiri: - constituie o categorie de lucrări care au drept scop impiedicarea pătrunderii apei
în caz de creşterea nivelurilor pe anumite terenuri sau incinte gospodăreşti, unităţi economice, social-
culturale, etc.
Indiguirile la cursurile de apă din judeţ sunt în general indiguiri cu funcţiune temporară,
adică în anumite perioade în timpul creşterii debitelor.
În timpul apelor mari pe linia comisiilor locale pentru situaţii de urgenţă sub
îndrumarea formaţiilor de lucru în cadrul sistemelor de gospodărire a apelor, se organizează (pe
tronsoane):
- verificarea stabilităţii digurilor de apărare;
- depistarea şi astuparea breselor;
- verificarea şi închiderea etanşă a clapetelor de la subtraversări a racordurilor şi canalelor de
desecare;
- asigurarea scurgerii maxime în albie prin:
- eliminarea obstacolelor (strangulări locale);
- îndepărtarea obstacolelor create de diferite construcţii
În zonele regularizate şi cu lucrări de apărare de mal se urmăreşte comportarea
construcţiei în timpul apelor mari. În caz de necesitate comisiile locale de apărare împotriva
dezastrelor prin formaţiile de lucru vor interveni pentru remedierea degradărilor în funcţie de atenţia
creată şi posibilităţile locale.
La nodurile hidrotehnice stavilele vor fi manevrate conform instrucţiunilor specifice.
18
III. ACUMULĂRI:
Pe teritoriul judeţului Harghita există trei acumulări mai importante, din care 2 în BH Olt şi o
acumulare în BH Mureş.
Acumularea Mesteacănul Bălan:
Este situată în bazinul hidrografic Olt, pe râul
Olt (cod cadastral VIII.1), la 3 km în amonte de centrul
oraşului Bălan şi 40 km de municipiul Miercurea Ciuc.
Accesul la acumulare se face prin DN 12 Miercurea
Ciuc – Gheorghieni, din care la Sândominic se ramifică
la dreapta DJ 125 până în localitatea Bălan. Legătura
între oraş şi baraj se face printr-un drum forestier.
Acumularea asigură alimentarea cu apă potabilă
a oraşului Bălan şi atenuarea undelor de viitură. Debitul
livrat de acumulare în condiţiile actuale este de cca. 60
l/s.
Datele caracteristice ale acumulării sunt:
- lungimea lacului la NNR 1,2 km
- suprafaţa 9,25 ha.
- adâncime maximă 14,5 m
- adâncime medie 8,0 m,
- lăţimea 80 - 115 m.
- capacitatea descărcătorului(Q 0,1%) 162 mc/s
- capacitatea golirii de fund (la NNR) 7,3 mc/s
Cote caracteristice (mdMB):
Nivel caracteristic Cota
[mdMB]
Cota parapet coronament 905,00
Nivel maxim excepţional (verificare 0,1% ) 904,96
Cota coronament 904,60
Nivel maxim de calcul (1%) 904,10
N.N.R. (cota creastă deversor) 902,50
Nivel minim de exploatare 895,60
Cotă priza de apă 894,00
Cotă golire de fund 888,00
Cotă talveg 886,70
Volume caracteristice (mil.mc.):
Total 0,858
Atenuare 1% 0,177
19
Atenuare 0,1 % 0,106
Brut 0,575
Util 0,435
Rezervă de fier 0,054
Mort 0,086
Lucrarea se încadrează în clasa a II-a de importanţă, având debitul de calcul cu probabilitatea
de 1% de 85 m3/s şi debitul de verificare cu probabilitatea de 0,1% de 162 m
3/s.
Categoria de importanţă B „deosebită”, a fost stabilită conform NTLH-021 din 2002, cu un
indice de risc asociat barajului RB=0,50.
Acumularea Frumoasa:
Este situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km
de municipiul Miercurea-Ciuc şi 2 km amonte de
comuna Frumoasa.
Acumularea asigură alimentarea cu apă
potabilă a municipiului Miercurea Ciuc şi
atenuarea undelor de viitură. Debitul livrat de
acumulare în condiţiile actuale este de cca. 100
l/s.
Caracteristicile principale ale barajului de acumulare sunt:
- lungimea lacului la NNR 4,0 km
- suprafaţa 70 ha
- adâncime maximă 20 m
- adâncime medie 15,0 m
- lăţimea medie 800 m
- capacitatea golirii de fund (la NNR) 340 mc/s
Niveluri caracteristice:
Nivel caracteristic Cota [mdMB]
Cotă talveg 827,50
Cotă goliri de fund 833,00
Cotă priza de apă Nr.1: 844,25 şi Nr.2: 849,25
Nivel minim de exploatare 845,00
N.N.R. (Cota deversor) 857,50
Nivel maxim excepţional 861,50
Cota coronament 862,00
20
Volume caracteristice
Global 11,0 hm3
Total 10,6 hm3
Atenuare 3,0 hm3
Brut 7,6 hm3
Util 6,5 hm3
Rezerva de fier 0,2 hm3
Mort 1,1hm3
Acumularea Zetea
Este amplasat pe râul Târnava Mare, la cca. 3 km
amonte de confluenţa cu pârâul Ivo, respectiv cca. 8 km
amonte de comuna Zetea şi cca. 22 km amonte de municipiul
Odorheiu Secuiesc. Codul cadastral al cursului de apă, în
zona amplasamentului acumulării, este IV.1.96 ( bazin Mures
- r. Târnava Mare ).
Scopul acumularii este de atenuarea undei de viitură
şi protejarea municipiului Odorheiu-Secuiesc şi a celorlalte
localităţi din aval. De asemenea acumularea de energie
electrică prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.
În cazul acumulării se considera ape mari cand nivelul lacului creste zilnic cu 2 m şi se
prognozează precipitaţii şi în continuare.
Caracteristicile principale ale barajului de acumulare sunt:
- lungimea lacului la NNR 3,6 km
- lăţimea medie 500 - 900 m
- capacitatea golirii de fund (la NNR) 30 - 50 mc/s
- capacitatea maximă de evacuare 550 mc/s
Niveluri caracteristice:
Nivelul Cota ( mdM ) Suprafata lac ( ha ) Volum lac (mil.mc.)
Coronament baraj 638.00 245.00 46.60
Nivel max.
0.1%+20%spor
637.00 234.00 44.10
Nivel max. 0.1% 636.50 229.80 43.00
Nivel max. 1% 634.05 212.50 37.70
Creasta deversor 632.75 204.30 34.90
NNR 622.00 137.00 16.50
21
Nivel min. expl. 606.00 47.80 2.10
Prag ferestre priza 604.80 43.20 1.58
Prag golire de fund 598.00 2.00 0.10
Cota min. fund lac 596.00 0.10 0.00
Volume caracteristice:
Transa
acumulării
Volum mil.mc Cote mdM
Inferioare Superioare
Inaltimea
transei
Volum mort 2.10 596.00 606.00 10.00
Volum util 14.40 606.00 622.00 16.00
Vol. atenuare 18.40 622.00 632.75 10.75
Vol. prot. 1% 2.80 632.75 634.05 1.30
Vol. prot. 0.1% 6.40 634.05 637.00 2.95
TOTAL 44.10 41.00
Sistemul informational de avertizare
Avertizarea prin sistemul informaţional este realizată în primul rând de S.G.A.
Harghita, care asigura Secretariatul in cadrul ''Grupului suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor
de urgenţă generate de inundaţii, fenomenelor meteorologice periculoase si accidente la constructii
hidrotehnice şi poluări accidentale”.
Informaţiile sunt transmise spre dispeceratul SGA HARGHITA de agenţii hidrotehnici
de la staţiile hidrotehnice în perioade stabilite în prezentul plan, iar datele sunt prelucrate şi transmise
câtre Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi părţile interesate conform schemei fluxului
informaţional.
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi
acidentelor la construcţii hidrotehnice au fost întocmite pe bazine hidrografice, iar comisiile de apărare
locale sunt organizate cu prioritate pe unităţi administrative. Astfel în cele trei bazine hidrografice -
b.h.Olt, b.h.Mureş, b.h.Siret- care sunt administrate de Direcţia Apelor Olt-Rm.Valcea, D.A.Mures-
Tg.Mureş, D.A.Siret-Bacău, respectiv patru sisteme de gospodărire a apelor şi trei sisteme
hidrotehnice.
Nu există o strânsă corelaţie între organizarea administrativa şi cea în domeniul apelor.
În condiţiile climatului şi reliefului nostru nu poate fi concepută o acţiune de avertizare
bună şi cu maxima de anticipaţie fără a dispune de informaţii şi previziuni meteorologice cantitative,
în special asupra precipitaţiilor căzute. Sunt obiective care nu pot fi alertate decât pe baza avertizărilor
meteorologice, deoarece declanşarea scurgerii se face practic simultan cu desfăşurarea fenomenului
meteorologic care o generează.
22
Având în vedere perspectivele de dezvoltare social-economice ale jud.Harghita, precum
şi creşterea densităţii populaţiei în zonele inundabile, există o tendinţă de creştere în timp a mărimii
pagubelor potenţiale, care afecteaza un anumit teritoriu din judeţ.
Prevenirea şi combaterea acestor pagube potenţiale se poate realiza numai printr-o
acţiune complexa care consta din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice,
tehnice şi operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea şi lichidarea efectelor daunătoare ale
apelor mari, gheţurilor şi poluării accidentale.
MEMORIU SGA BACĂU
Reteaua hidrografica aflata in administrarea SGA Bacău cuprinde r.Siret cu afluentii de pe
teritoriul jud. Bacau (r. Bistrita,Trotus,Tazlau,Casin si afluentii acestora) si partial Trotus si afluenti din
jud. Harghita si jud. Covasna.
Lungimea retelei hidrografice codificate din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor
Bacau este de 2368 km din care :
- jud. Bacau = 2157 km
- jud. Harghita 158 km
- jud. Covasna 53 km
Reteaua hidrografica este relativ densa si prezinta o scurgere
diferentiata.
Riul Trotuş – cod cadastral XII.1-069.00.00.00.0, afluent de dreapta a riului Siret, lungimea
cursului si afluentilor este de 158 km, panta medie de 8 %.
Pe raza jud. Harghiat Râul Trotuş şi afluenţii acestuia se caracterizează prin variaţia pantelor
fundului albiei (0,7%-3%) şi a vitezelor (1,5-4.5m/s) ceea ce conduce pe unele sectore la erodări de
mal şi fund iar pe altele la depuneri de aluviuni.
În cursul anului 2005 şi în anii anteriori, ca urmare a ploilor torenţiale s-au înregistrat creşteri
mari de debit şi nivel pe râul Trotuş şi afluenţii acestuia din bazinul superior care au afectat sau distrus
numeroase gospodării ale populaţiei, drumuri, poduri şi podeţe, provocând mari pagube materiale in
comunele Lunca de Sus si Lunca de Jos.
În timpul ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, torenţii şi afluenţii râului Trotuş transportă
cantităţi importante de aluviuni grosiere, bolovani, copaci pe care le depun în sectorul inferior al
cursurilor şi în zona debuşării în râul Trotuş, producând ridicarea talvegului şi blocaje în albii. De
asemenea, datorită vitezelor mari şi a pantei accentuate pe unele sectoare, se produc eroziuni ale
malurilor care pun în pericol gospodăriile particulare şi căile de comunicaţie din zonă.
Valoarea pagubelor potenţiale în caz de inundaţii se ridică la cca. 8,0 mil. lei RON
Urmare a acestor fenomene in perioada 2008-2009 a fost in derulare un proiect de amenajare a
albiei afluentilor raului Trotus constind in lucrari de reprofilare, consolidari de maluri si praguri de
fund. Lucrarile s-au realizat cu fonduri nerambursabile asigurate prin programul PHARE 2005- CES si
cofinantate din surse proprii.
23
După executia lucrărilor prevăzute în proiect vor fi apărate:
200 gospodării din satele aparţinând comunelor Lunca de Sus şi Lunca de Jos;
15 km de drum (DJ şi DC);
10 poduri şi podeţe;
100 ha teren agricol.
Capaciati executate;
Lunca de Jos
-pr. Valea Rece
-protectie de mal din gabioane- 806 m
-praguri de fund – 5 buc.
-pr. Iavardi
-ziduri de sprijin – 419 m
-protectie de mal din gabioane- 70 m
-praguri de fund – 8 buc.
-reprofilare albie – 419 m
-pr. Poiana Fagului
-protectie de mal din gabioane- 117 m
-praguri de fund – 1 buc.
Lunca de Sus
-pr. Valea Garbea
-ziduri de sprijin – 2512 m
-praguri de fund – 5 buc.
-reprofilare albie – 1414,1 m
-reabilitare podete – 3 buc pe DC si 26 buc. pentru acces in gospodarii
BAZINUL HIDROGRAFIC BISTRICIOARA
Râul Bistricioara este cel mai important afluent al râului Bistriţa. Confluenţa dintre cele două
râuri este situată pe partea dreaptă a lacului de acumulare Izvoru Muntelui în apropierea cozii acestuia.
Suprafaţa bazinului hidrografic al râului Bistricioara este de 770 km2, iar altitudinea medie de
1041m.
Valoarea de peste 10000m, a altitudinii medii a bazinului hidrografic Bistricioara atestă cote
mari ale reliefului din teritoriul respectiv.
Râul Bistricioara îşi are izvoarele pe versantul estic al masivului Călimani, la nord de Vârful
Măgura, de la o altitudine de 1260 m şi se varsă în Bistriţa la cota de 507 m. Deoarece confluenţa cu
râul Bistriţa se realizează în lacul Izvoru Muntelui, cota acestei confluenţe este, în fapt, variabilă,
dependentă de oscilaţiile de nivel din lac, de la cca 507m, la nivelul talvegului şi până la 513m,
coespunzator NNR din acumulare.
24
Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Bistricioara este situat în partea central-
vestică a Carpaţilor Orientali, ocupând părţi din cele trei unităţi geostructurale: unitatea vulcanică,
unitatea cristalino-mezozoică şi unitatea flişului.
Unitatea vulcanică este reprezentată prin versantul sud-estic al Masivului Călimani (2102m în
Vf. Pietrosul Călimani) alcătuit din roci vulcanice tipice ( andezit, dacit, riolit, trahit) şi cu unele petice
de cristalin sau sedimentar, către periferie.
Unitatea cristalino-mezozoică este situată la sud şi sud-est de masivul Călimani. În bazinul
hidrografi al Bistricioarei, acestă unitate cuprinde părţi din Munţii Bistriţei, respectiv munţii
Tulgheşului, Munţii Giurgeu şi Munţii Hăghimaş. Şisturile cristaline care compun structurile
metamorfozate ale acestei mari unităţi geologice sunt reprezentate prin sericitosistem, micaşisturi,
clorito-şisturi gvaise etc. În Hăghimaş predomină calcarele care, sub acţiunea apelor, etalează forme
de relief foarte pitoreşti..
Munţii flişului. În bazinul Bistricioara, pe sectorul său inferior şi pe stânga acestuia este situat
Masivul Ceahlău (versantul său de SV).
Aici predomină roci sedimentare ( gresii, conglomerate, marne, şisturi argiloase etc.) dispunse
în structuri puternic cutate şi şariate.
Relieful: Relieful este adaptat la structură şi litologie. Astfel în Masivul Călimani predomină
platourile vulcanice înalte, continuate către periferie cu culmi prelungi, radiare.
Pentru zona cristalino-mezozoică sunt caracteristice formele de relief masive şi greoaie şi cu
altitudini mari ( Grinţieşul sudic-1757m, Zlopatul-1648m, Tomnatecul-1600m, Budacul-1859m,
Muncelu Mare-1689m etc.).
În partea sudică a Munţilor Bistriţei, în cotul mare al Bistricioarei apar câteva petice care fac
trecerea către munţii Hăghimaş: Bâtca Arsurii-1388m, Piatra Roşie-1506m, Comarnic-1518m.
Împreună cu Munţii Beneş aceste culmi alcătuiesc Munţii Tulgheşului.
În zona flişului altitudinile generale ale reliefului rareori ating 1300-1500m. Se detaşează zona
centrală a masivului Ceahlău (1904m în Vf. Toaca) unde sinclinalul suspendat alcătuit din
conglomerate şi gresii dure a rezistat mai bine la eroziune.
Caracteristice în relief sunt depresiunile de la periferia vestică a cristalinului, către zona de
contact cu unitatea vulcanică: Glodu, Bilborşi Borsec. Aici se întâlnesc emanaţii de gaze şi ape
minerale.
Clima.
Poziţia bazinului hidrografic Bistricioara în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali,
altitudinile mari ale reliefului şi existenţa unor areale depresionare întinse se pun în evidenţă în
regimul elementelor climatice.
Temperatura aerului (medii multianuale) are valori de 0,50-3
0C pe culmile montane cele mai
înalte, 40-6
0 C în depresiunile din nord şi 6
0-7
0 C în zona de confluenţă cu râul Bistriţa.
Cantităţile de precipitaţii au valori care cresc odată cu altitudinea: Bistricioara-646l/m2,
Borsec-689 l/m2, Bilbor-683 l/m
2, Tulgheş-599l/m
2.
Pe culmile înalte, precipitaţiile pot atinge şi depăşi 800-900 l/m2, mai ales în Călimani.
Excepţie Vârful Toaca unde, din cauza unor condiţii locale precipitaţiile anuale au valoarea de 765
l/m2.
Reţeaua hidrografică
Principalele cursuri de apă din bazinul hidrografic Bistricioara sunt prezentate în Cadastrul
Apelor României, ediţia 1992.
Cele mai importante râuri sunt:
25
Râul L(km) F(km2) Hm(m)
Bistricioara 64 770 1041
Răchitişul Mare 6 20 1026
Seaca 11 42 1142
Pr.Vinului 15 59 1012
Mestecăniş 6 25 1020
Corbu 14 35 1072
Barăsău 9 30 1045
Putna 23 175 1067
Pintic 8 30 935
Grinţieş 14 51 1040
Între afluenţii Putnei menţionăm:
Râul L(km) F(km2) Hm(m)
Putna 23 175 1067
Putna Întunecoasă
11
42
1170
Rezul Mare 16 47 1080
Regimul hidrologic este caracteristic râurilor de munte cu debite reduse toamna şi iarna şi cu
valori mai mari primăvara şi vara.
În bazinul hidrografic Bistricioara funcţionează 4 staţii hidrometrice: 3 pe râul principal (
Bilbor, Tulgheş şi Bistricioara şi 1 pe răul Putna-Tulgheş)- Tabelul nr.1
Tabel nr.1.
Reţeaua hidrometrică din bazinul hidrografic Bistricioara:
Nr.crt Râul Staţia
hidrometrică
Suprafaţa b.h.
Fkm2
Alt.med.
b.h.H(m)
1 Bistricioara Bilbor 80 1155
2 Bistricioara Tulgheş 410 1073
3 Bistricioara Bistricioara 760 1041
4 Putna Tulgheş 170 1069
Valorile mrdii lunare ale debitelor de apă se prezintă în tabelul de mai jos(Tabelul nr.2).
Tabelul nr.2
Debite medii lunare şi anuale la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Bistricioara
Râul St.hdm. I II III IV V VI VII VII
I
IX X XI XII An
Bistricioa
ra
Bilbor 0,3
7
0,4
1
0,8
3
1,8
8
1,6
6
1,4
5
1,1
9
0,9
6
0,7
6
0,6
5
0,6
0
0,5
8
0,9
5
Tulgheş 1,2
3
1,4
1
2,5
8
6,3
1
5,8
0
4,9
8
4,0
7
3,2
7
2,4
0
1,9
5
1,6
9
1,5
2
3,1
0
Bistricioa
ra
2,7
4
2,9
4
4,9
4
11,
6
11,
1
9,5
2
8,0
6
6,8
2
5,2
1
4,1
9
3,5
7
3,2
9
6,1
6
Putna Tulgheş 0,6
0
0,6
3
1,0
3
2,5
2
2,5
4
2,0
3
1,7
4
1,5
1
1,0
3
0,8
6
0,7
3
0,6
8
1,3
2
26
Din analiza tabelului de mai sus se constată că scurgerea cea mai bogată se produce în luna aprilie,
deoarece acum, alături de precipitaţii, se adaugă şi apa provenită din topirea zăpezilor de pe munţii
înalţi. De asemenea şi în luna mai debitele sunt destul de însemnate.
O caracteristică a scurgerii apei râului Bistricioara o constituie debitele din perioada de
toamnă-iarnă, alimentate de un freatic bogat şi fenomene de îngheţ mai slabe ca intensitate faţă de râul
vecin, Bistriţa, datorită unui schimb bogat de ape cu resursele subterane. Pe râul Bistricioara zăpoarele
sunt aproape necunoscute.
În ceea ce priveşte scurgerea maximă aici se pot menţiona viituri importante generate de ploile
torenţiale din timpul verii, sau de ploile combinate cu topirea zăpezilor din perioada de primăvară,
Nu întotdeauna anii cu scurgerea cea mai bogată conţin şi debite istorice, ca urmare a
regimului neuniform al scurgerii, deşi există şi în aceşti ani debite mari. Aşa, de exemplu, anul cu
scurgerea cea mai bogată a fost 1955, în timp ce debitele maxime excepţionale s-au produs în ani
diferiţi.
Situaţia debitelor maxime mai semnificative produse la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic
Bistricioara se prezintă mai jos (Tabelul nr.3)
Tabelul nr.3
Debite maxime înregistrate în bazinul hidrografic Bistricioara
Nr.crt Statia hidrometrica Qmaxim
m3/s
Data
1 Bilbor 34,7 27.07.81
2 25,6 29.07.91
3 18,1 13.05.96
4 28,2 18.06.98
5 18,8 06.07.07
6 Tulgheş 53,2 08.06.69
7 Bistricioara 48,4 13.05.70
8 43,1 24.06.73
9 52,7 22.07.74
10 46,6 04.06.75
11 51,5 15.08.79
12 79,5 27.07.81
13 23,1 06.09.07
14 52,8 07.04.58
15 54,6 24.06.73
16 66,5 22.07.74
17 84,7 08.06.79
18 91,5 15.08.79
19 85,0 27.07.81
20 59,0 15.05.84
21 61,9 30.07.91
22 97,0 17.08.02
23 125 12.07.05
24 72,0 08.08.05
25 Tulgheş 24,5 08.06.69
26 Putna 31,2 15.08.79
27
27 22,0 15.05.84
28 35,5 17.08.02
29 10,8 20.10.07
Din tabelul de mai sus rezultă că debitele maxime înregistrate în perioada de monitorizare nu au fost
exagerate ca valori, cele mai mari însciindu-se în probabilitatea de depăşire de 50%. Acest lucru se
datorează unui grad de torenţialitate mai mic decât în zonele extracarpatice, infiltraţiilor bogate în albii
şi formei alungite a bazinului hidrografic care face ca undele de viitură să se compună succesiv, din
amonte spre aval.
Totuşi adesea s-au produs inundaţii din cauza morfometriei albiei minore, şi a existenţei unor
sectoare cu pante reduse. De asemenea inundaţii frecvente s-au produs pe afluenţi prin debite mari şi
blocări ale albiilor acestora cu deşeuri forestiere.
Între viiturile semnificative le menţionăm pe cele din luna mai 1970, când apa rezultată din
topirea unui strat de zăpadă întârziată s-a adăugat unor precipitaţii bogate, precum şi cele din anul
2007 de pe afluenţii de pe sectorul inferior, monitorizaţihidrometric (Bradu, Grinţieşul Mare,
Grinţieşul Mic, Putna, Poiana ş.a.) care au produs pagube materiale semnificative.
Un rol important în producerea inundaţiilor îl prezintă intervenţiile antropice asupra covorului
vegetal forestier. Prin defrişări a crescut gradul de torenţialitate al precipitaţiilor. De asemenea,
deşeurile lemnoase din parchetele necurăţate se acumulează în albii şi produc blocaje şi inundaţii.
28
SITUAŢIA LOCALITĂŢILOR AFECTATE DE INUNDAŢII
Nr. crt.
Localitate afectata de inundatii
Cauza inundarii Din revarsare
- denumire curs de apa -
Cauza inundarii
Din scurgeri de pe
versanti - torenti -
Cauza inundarii
avarii constructii
hidrotehnice (rupere baraj)
Denumire lucrare de aparare
Starea tehnica si
functionala
Anul PIF
Detinatorul
Probabilitatea de depasire de
calcul cu debitul aferent
BH OLT
1 Sandominic Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
2 Sântimbru raul Olt Scurgeri de pe
versanţi -
Regularizare
L= 3700 m, Indiguire
L=3600 m, H= 2 m,
l= 4 m
Functionala 1982 SGA
Harghita
5% - 109 mc/s,
1% - 194 mc/s
3 Sântimbru
pr. Kenderes, pr.
Vermet, raul
OLT
-
3 Racu Scurgeri de pe
versanţi -
4 Madaras pr. Madaras Scurgeri de pe
versanţi -
Aparari de mal
Madaras
L= 340 m, H= 3 m, l=
0.8 m
Functionala 1968 SGA
Harghita
5% - 70.6
mc/s,
1% - 125 mc/s
5 Bălan Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
6 Sânsimion raul Olt Scurgeri de pe
versanţi -
Regularizare
L= 5200 m, Indiguire
L=5200 m, H= 2 m,
l= 4 m
Functionala 1982 SGA
Harghita
5% - 109 mc/s,
1% - 194 mc/s
29
7 Siculeni pr. Var Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
8 Dăneşti Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
9 Miercurea Ciuc pr. Fitod Scurgeri de pe
versanţi -
Regularizari si aparari
de mal
L= 2690 m, H= 3 m,
l= 0.8 m, Indiguire
L=1100 m H= 1,8 m
l= 3 m
Functionala 1981 SGA
Harghita
5% - 65 mc/s
3% - 100 mc/s
10 Racu pr. Racu Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
11 Tomeşti Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
12 Băile Tuşnad Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
13 Mihăileni Scurgeri de pe
versanţi - - - - - -
14 Tuşnad Sat pr. Mitaci - -
Regularizare
L= 3380 m,
Zid de sprijin L=
2180 m, H= 1 m, l=
0.4 m
Functionala 1975 SGA
Harghita
5% - 28 mc/s ,
1% - 52 mc/s
15 Sâncrăieni pr. Valea Mare - -
Regularizare
L= 550 m, Indiguire
L= 800 m, H= 1.8 m,
l= 3 m
Functionala 1980 SGA
Harghita
3% - 61 mc/s,
1% - 79 mc/s
16 Frumoasa pr. Frumoasa - - - - - - -
17 Cârţa pr. Hoviz -
30
18 Miercurea Ciuc pr. Sumuleu, pr.
Fitod -
19 Sântimbru
pr. Kenderes, pr.
Vermet, raul
OLT
-
20 Tuşnad râul OLT scurgeri de pe
versanţi -
21 Ciucsângeorgiu pr. Fişag -
22 Dăneşti pr. Groapei -
23 Sâncrăieni râul OLT -
24 Lueta pr. Homorodu
Mare -
25 Mădăraş pr. Mădăraş -
26 Vlăhiţa scurgeri de pe
versanţi -
27 Siculeni râul OLT -
28 Sânsimion râul OLT scurgeri de pe
versanţi -
29 Ciceu râul OLT scurgeri de pe
versanţi -
30 Leliceni pr. Fitod -
31 Păuleni Ciuc pr. Bârzava -
32 Cozmeni pr. Cozmeni -
33 Mărtiniş pr. Homorodu
Mare -
34 Tuşnad Sat pr. Ravasz scurgeri de pe
versanţi -
35 Plăieşi de Jos scurgeri de pe
versanţi -
36 Căpâlniţa scurgeri de pe
versanţi - .
31
37 Dăneşti scurgeri de pe
versanţi -
38 Mădăraş scurgeri de pe
versanţi -
39 Sântimbru scurgeri de pe
versanţi -
40 Bălan
pr. Fierarilor, pr.
Szek, pr. Minei,
pr. Simina
-
41 Vlăhiţa scurgeri de pe
versanţi -
42 Capâlniţa scurgeri de pe
versanţi -
43 Tuşnad scurgeri de pe
versanţi -
BH SIRET
OR. BORSEC
1 BORSEC VINULUI Regularizare albie pr.
Vinului la Borsec
Canal cu pereu dale
beton rostuite cu
mortar de ciment (L =
0,2 km)
bună 1959 S.G.A.
Neamţ
5%
MESTECĂNIŞ
MALNAŞ
HANTZKER Regularizare albie pr.
Hantzker la Borsec
Canal cu ziduri de
sprijin verticale şi
radier
(L = 0,5 km)
bună 1959 S.G.A.
Neamţ
5%
NADĂŞA Canalizare albie pr.
Nadăşa la Borsec
Canal cu pereu din
date şi rostuit cu
mortar de ciment ( L
= 1 km)
bună 1959 S.G.A.
Neamţ
5%
32
COM. BILBOR
1 BILBOR BISTRICIOARA
BORCUŢ
(VALEA
BERĂRIEI)
VAMAN
2 RĂCHITIŞ ŞEŞTINA
RĂCHITIŞU
MARE
RĂCHITIŞU
MIC
COM. CORBU
1 CORBU BISTRICIOARA
CORBU
BARASĂU
SAVULUI
ARGINTĂRIA
SAT
2 CAPUL
CORBULUI
BISTRICIOARA
VINULUI
COM. TULGHEŞ
1 TULGHEŞ BISTRICIOARA
Consolidare mal drept
r. Bistricioara la
Tulgheş
(V. Frumoasă)
Gabioane; L = 0,2
km h=2m, b=1,5m
f. bună 2005 C.L. Tulgheş
Cons. mal drep şi
stâng r. Bistricioara la
Tulgheş (P.Veche)
Gabioane; L = 0,4
km h=4m, b=2m
f. bună 2005 C.L. Tulgheş
ASOD
PUTNA
Consolidare mal drept
pr. Putna la Tulgheş
(Buium)
Gabioane; L = 0,19
km h=2m, b=1,5 m
f. bună 2005 C.L. Tulgheş
33
REZU MARE
ALUNUL
JGHEABUL
RAIULUI
(OLARUL)
PRELUCUŢEI
VĂRĂRIEI
MARCU
CIBENI
BALAJU
BORVIZ
2 RECEA
PUTNA
Consolidare mal drept
pr. Putna la Recea
Gabioane; L = 0,2
km, h=3m, b=2m
f. bună 2005 C.L. Tulgheş
CĂLUGĂRU
MIC
3 HAGOTA PUTNA
PUTNA
ÎNTUNECOASĂ
TIGHEŞ
(TISEŞ)
4 PINTIC BISTRICIOARA
PINTIC
Consolidare mal stâng
pr. Pintic la Pintic
Gabioane; L = 0,2
km, h = 2m; b = 1 m
bună 2003 C.L. Tulgheş
BÎRSANUL
34
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ HARGHITA
SITUAŢIA LOCALITĂŢILOR AFECTATE DE INUNDAŢII DIN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ
NR
. C
RT
LOCALITAT
EA
CURSURILE
DE APA DE
PE RAZA
LOCALITATI
I
AFECTATE DE
INUNDATII LUCRĂRI DE APĂRARE EXISTENTE PE RAZA LOCALITĂŢII
DIN
RE
VA
RS
AR
I
DIN
SCURGE
RI DE
PE
VERSAN
ŢI
TORENT
I
LACURI
BARAJE
DENUMIRE LUCRARE
HIDROTEHNICĂ DE
APĂRARE PE CURSUL DE
APĂ
STAREA TEHNICĂ ŞI
FUNCŢIONALĂ
ANUL DE
PUNERE IN
FUNCTIUNE
PIF
CORESPUNDE SAU
NU CLASEI DE
IMPORTANŢĂ
ACTUALĂ
DETINATOR
GR
AD
UL
DE
AS
IGU
RA
RE
NO
RM
AT
/
RE
AL
1 COMUNA
VÂRŞAG
R. Târnava
Mare
IV-1-96
DA -
Consolidări locale de maluri din
zid piatră, pentru apărarea terasamentelor
BUNA - DA CL Vârşag -
2 COMUNA
ZETEA
R. Târnava
Mare
IV-1-96
DA -
Consolidări locale de maluri din zid piatră, pentru apărarea drumului
comunal,
Ac. perm Zetea
BUNA - DA CL Zetea SGAMures
-
Pr.Sicasău
IV-1-96-6
Consolidări locale de maluri din
zid piatră, pentru apărarea drumului comunal, L=60m
Lucrări punctiforme de
decolmatare şi recalibrare de albie L=0,6km
BUNA 2006 DA SGA Mures 10/10
Pr.
Szentegyhaza
necadastrat
Consolidări locale de maluri din
zid piatră, pentru apărarea drumului
comunal,L=260m Lucrări punctiforme de
decolmatare şi recalibrare de albie
L=0,6km
BUNA - DA CL Zetea
10/10
3 COMUNA
BRĂDESTI
R. Târnava
Mare IV-1-96
DA -
Consolidări de maluri locale
pentru apărarea terasamentelor la
două case, L=30M, Lucrări punctiforme de
decolmatare şi recalibrare de albie
BUNA 2000 DA SGA Mures 10/10
Pr.Brădesti
IV-1-96-9
Consolidări de maluri locale pentru apărarea podului din beton
L=60m
BUNA 1989 DA CL Brădeşti
-
35
4 MUNICIPIUL
ODORHEIUL
-SECUIESC
R. Târnava
Mare IV-1-96
DA DA
Regulariz şi indiguire râu Târnava
Mare intravilan Odorheiu-Secuiesc Ldig=4000m , Hdig=1,5-2 m
BUNA 1983 DA SGA Mures
5/1
10/10 290mc/s
5%
460mc/s 1%
Pr.Busiac
IV-1-96-10 Regularizare BUNA 2006 DA SGA Mures 10/10
Pr. Szejke
IV-1-96-11 Regularizare BUNA 2006 DA SGA Mures 10/10
Pr. Feheres
necadastrat torent Decolmatare BUNA 2005 DA CL Odorhei -
Pr. Arpad necadastrat
torent Decolmatare BUNA 2005 DA CL Odorhei -
Pr. Varga necadastrat
-torent
Regulariz şi indiguire Lreg =1,8km
ziduri de sprijin din beton Lzid
=2,4km
BUNA 2005 DA SGA Mures -
5 COMUNA
SATU MARE
Pr Brădeşti
IV-1-96-9 DA -
Consolidări locale de maluri
pentru apărarea terasamentelor DN 30
Lucrări punctiforme de
decolmatare şi recalibrare de albie
BUNA - DA CL Satu Mare -
6 COMUNA
FELICENI
Râul Târnava
Mare
IV-1- 96
DA
-
Regulariz şi indiguire râu Târnava Mare aval Odorheiu-Secuiesc,
Lreg =27,2km
Dig pamânt , mal stâng, L=2,60km, h=1,5m
BUNA 1983 DA SGA Mures CL Feliceni
10/10
165mc/s
(10%)
Pr.Gorom
IV-1-96-13
DA
Consolidări locale de maluri din zid piatră, pentru apărarea DJ 137
Lucrări punctiforme de
decolmatare şi recalibrare de albie
BUNA - DA CL Feliceni 10/10
Pr. Cireseni IV-1-96-13
Consolidări locale de maluri
pentru apărarea terasamentelor drumului comunal Hoghis
Lucrări punctiforme de
decolmatare şi recalibrare de albie
BUNA 2005 DA CL Feliceni 10/10
8 COMUNA
LUPENI
Pr.Feernic
IV-1-96-19
DA
-
Reg şi indig pr Feernic intravilan
Lupeni BUNA 2006 DA SGA Mures 10/10
36
9 COMUNA
ULIES
Pr Hodosa
IV-1-96-14
DA
-
Consolidări locale de maluri
pentru apărarea terasamentelor drumului comunal Ulies
BUNA - DA CL Ulieş -
10 COMUNA
SĂCEL
Pr.Soimusu
IV-1-96-23-1 DA -
Consolidări locale de maluri
pentru apărarea terasamentelor drumului comunal Sacel Soimus
BUNA - DA CL Săcel -
11
COMUNA
MUGENI
Râul Târnava
Mare
IV-1-96
DA
-
Îndiguire şi regularizare râu
Târnava Mare aval Odorheiu Secuiesc
Lreg =27,2km
BUNA 1983 DA SGA Mures
10/10 165mc/s
10%
198mc/s 1%
Pr. Caprelor
IV-1-96-17
DA -
Consolidări locale de maluri pentru apărarea terasamentelor
drumului comunal Alunis
BUNA - NU CL Mugeni -
Pr. Tăieturii IV-1-96-18
Consolidări locale de maluri
pentru apărarea terasamentelor
drumului comunal sat Tăietura
BUNA - NU CL Mugeni -
12 COMUNA
PORUMBENI
Râul Târnava Mare
IV-1-96
DA
-
Regularizare BUNA 2006 - - -
PrTăieturii
IV-1-96-18 DA
Regularizare în zona confluentei cu
T-Mare Lreg =1,2 km BUNA 2006 DA SGA Mures 10/10
13 COMUNA
SIMONESTI
Pr. Feernic
IV-1-96-19
DA
DA
Consolidări locale de maluri
pentru apărarea terasamentelor
drumului comunal sat Tărcesti
BUNA 2005 - CL Şimoneşti -
37
14 ORAŞ
CRISTURU -
SECUIESC
Râul Târnava
Mare IV-1-96
DA -
Lucrări punctiforme de decolmatare şi
recalibrare de albie
BUNA - - - 10/10
Pr. Feernic
IV-1-96-19
Regularizare parau Feernic L =22km
BUNA 1979 DA SGA Mures 10/10
Pr. Goagiu
IV-1-96-20
Regularizare parau Goagiu
Lreg =11km BUNA 1979 DA
SGA Mures 10/10
15 COMUNA
DEALU
Pr. Busiac
IV-1-96-10 DA -
Regularizare pr.în zona confl cu râul T-
Mare BUNA 2006 DA SGA Mures 10/10
Pr. Balo
IV-1-96-10-1
DA DA
Lucrari punctiforme pentru consolidare
drum comunal BUNA - DA CL Dealu -
Pr. Ulcani
IV-1-96-10-N
Lucrari punctiforme pentru consolidare
drum comunal BUNA - - CL Dealu -
16 COMUNA
AVRĂMESTI
Pr. Goagiu
IV-1-96-20
DA
DA Lucrari punctiforme pentru consolidare
drum comunal BUNA - DA CL Avrămeşti -
17 COMUNA
SECUIENI
R. Târnava
Mare
IV-1-96
DA - Regularizare BUNA 2006 - - 10/10
Pr. Eliseni IV-1-96-23
DA -
Rgularizare pr. Eliseni intravilan sat
Eliseni Lreg =1,6km
BUNA 1981 DA SGA Mures
5/5
64 mc/s (5%)
18 COMUNA
SUSENI
R. Mureş
IV-1 DA NU - - - - - -
Pr. Senetea IV-1-3
DA DA
Acumulare Senetea BUNA 1988 DA Sc Lafarge Agregate Betoane SA
-
Pr. Arinul scurt IV-1-4
Regularizare BUNA 1986 DA SGA Mures
10/10
23 mc/s (10%)
38
Pr. Strâmba
IV-1-6 Regularizare BUNA 1986 DA SGA Mures -
19 COMUNA
CIUMANI
R. Mureş
IV-1 DA NU Regularizare şi îndiguire BUNA 1983 DA SGA Mures
5/1
10/10 112
mc/s
(5%) 267
mc/s
(1%)
20 COMUNA
JOSENI
R. Mureş IV-1
DA NU
Îndiguire şi regularizare BUNA 1983 DA SGA Mures
5/1
10/10
105 mc/s (5%)
247 mc/s
(1%)
Pr. Belcina
IV-1-9 Îndiguire şi regularizare BUNA 1972 DA SGA Mures -
Pr. Fagul înalt
IV-1-9-2
Acumulare Magos Bukk BUNA 1972 DA SGA Mures -
21 COMUNA
REMETEA
R. Mureş
IV-1 DA NU Regularizare BUNA 1989 DA SGA Mures
5/5
168 mc/s (5%)
278 mc/s
(1%)
22 COMUNA
CORUND
Pr. Corund
IV –
1.96.52.2
DA NU Zid de sprijin – 1.179 m BUNA 1969 DA SGA Mures -
Pr.
Chebeled
IV – 1.96.52.2.2
DA DA Zid de sprijin – 2.053 m BUNA 1968 DA SGA Mures -
23 COMUNA
PRAID
R. Târnava
Mică
IV-1.96.52
DA DA Zid de sprijin 3.019 m Regularizare 4.000 m
BUNA 1978 DA SGA Mures 10/10
Pr. Corund IV –
1.96.52.2
DA NU Zid de sprijin 250 m BUNA 1978 DA SGA Mures -
24 COMUNA
ATID
Pr. Cuşmed
IV – 1.96.52.7
DA NU Regularizare 4.000 m BUNA 1980 DA SGA Mures 10/10
39
Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel judeţean
I. MĂSURI PREVENTIVE
1.Dispunerea acţiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă –
îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de
apă,realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere în localităţi. Organizarea acţiunii, cu
prioritate, în perioada februarie – martie a fiecărui an.
2. Organizarea anuală, împreună cu Direcţiile de Ape şi deţinătorii, a acţiunii de verificare a secţiunilor de
scurgere din zona podurilor şi podeţelor, cu stabilirea de măsuri, termene şi responsabilităţi.
3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, Administraţia Naţională „ Apele Române”şi ceilalţi
deţinători, a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor, inclusiv a lacurilor piscicole şi de agrement care, în caz de accidente, pot
pune în pericol zone locuite.
4.Organizarea periodică, a exerciţiilor de simulare a inundaţiilor, pentru verificarea modului de funcţionare
a fluxului informaţional de avertizare-
alarmare a populaţiei.
5.Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali şi şefilor serviciilor voluntare asupra atribuţiilor ce le
revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaţii în localităţi.
6.Organizarea semestrială, împreună cu Direcţiile de Ape şi deţinătorii, a acţiunilor de verificare a modului
în care au fost puse în stare de siguranţă, iazurile miniere, astfel încât să fie prevenite accidentele la
producerea fenomenelor meteorologice periculoase.
7.Elaborarea şi actualizarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor.
II. MĂSURI OPERATIVE
A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase –COD GALBEN ( CA, faza l de apărare la
diguri, faza l de apărare la gheţuri)
1. Avertizarea localităţilor din zone potenţial afectabile din revărsări de pâraie locale,revărsări de văi
nepermanente, scurgeri de pe versanţi.
2.Dispunerea acţiunilor de îndepărtare a materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile şi de pe malurile
cursurilor de apă şi de asigurare a scurgerii apelor pluviale prin şanţuri şi rigole.
3.Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de protecţie, a utilajelor şi animalelor
din zonele dig –mal.
B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD GALBEN
1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere.
2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor
hidrometeorologice periculoase.
C. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase - COD PORTOCALIU – (CI, faza ll la
diguri, faza ll la gheţuri)
40
1. Avertizarea localităţilor potenţial afectabile.
2. Convocarea, în şedinţă extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor ce se impun.
3. Dispunerea permanenţei la primării.
4. Pregătirea materialelor şi mijloacelor de intervenţie operativă şi transportul lor în zonele critice.
5. Pregătirea spaţiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor şi animalelor.
6. Ancorarea, de către unităţile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaţiunilor
torenţiale şi pe drumurile forestiere.
7. Verificarea, de către deţinători,a instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere.
8. Asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, a instalaţiilor hidromecanice de la barajele mici.
D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD PORTOCALIU
1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localităţi şi obiective
2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor endemice de producere a
blocajelor de gheţuri
3.Executarea lucrărilor de intervenţie operativă în zonele critice de pe cursurile de apă sau de la construcţiile
hidrotehnice.
4. Evacuarea populaţiei şi animalelor, după caz.
5. Elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informaţional.
E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice – COD ROŞU
1.Transmiterea avertizărilor la localităţile vizate.
2. Convocarea în şedinţă extraordinară,a CJSU.
3. Dispunerea asigurării permanenţei la primării.
4 Transportul materialelor, mijloacelor şi forţelor de intervenţie în zonele critice.
5. Pregătirea motopompelor de mică şi mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în localităţi şi pe
terenurile agricole.
6. Pregătirea spaţiilor şi mijloacelor pentru evacuarea populaţiei şi animalelor.
7. Ancorarea, de către unităţile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaţiunilor
torenţiale şi pe drumurile forestiere.
8. Verificarea, de către deţinători, a instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere.
9. Asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, a instalaţiilor hidromecanice de la barajele mici.
F. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD ROŞU
1. Efectuarea lucrărilor de supraînălţare şi consolidare la diguri şi baraje mici, a lucrărilor de remediere la
iazurile miniere, etc.
2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în planurile de apărare, pe baza
propunerilor Direcţiilor de Ape şi numai după obţinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului.
3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale acumulărilor nepermanente
intrate în funcţiune.
4. Evacuarea populaţiei şi animalelor din zonele afectate.
III. MĂSURI DE REFACERE
41
1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialişti în construcţii, agricultură,
drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii.
2. Analizarea şi aprobarea Proceselor Verbale de calamităţi ce se înaintează unităţilor administraţiei publice
centrale in vederea promovării hotărârilor de guvern pentru alocarea sumelor necesare refacerii.
3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteză privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, în
maxim 30 de zile de la încetarea fenomenelor şi transmiterea acestora conform fluxului informaţional.
4. Dispunerea măsurilor pentru evacuarea apei acumulate în incinte prin practicarea unor breşe în diguri
numai după obţinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului.
42
SITUAŢIA BARAJELOR DE TIP C ŞI D CARE POT PUNE ÎN PERICOL LOCALITĂŢI LA APE MARI
ÎN JUDEŢUL HARGHITA
Nr. crt.
Denumire Curs de apa Detinator Categorie baraj
Localităţi afectabile
Responsabil tehnic din partea SGA
SGA
HARGHITA
1 Baraj Suta pr. Fitod SGA
Harghita C
Miercurea Ciuc - Jigodin
menţionăm că lacul este golit, sunt în curs lucrăriile de reabilitare
2 Agropisc pr. Homorodu
Mare SC Agropisc
SRL C nu este cazul nu este cazul
3 Nagy Hal pr. Szeceni SC Nagy Hal SRL
C nu este cazul nu este cazul
SGA NEAMT
1 VALEA OII OII SGA NEAMŢ D - PĂVĂLEANU RODICA
2 PIATRA ROŞIE BICAZ SGA NEAMŢ D - PĂVĂLEANU RODICA
OBS: Nu sunt localităţi aval de baraje
Barajul OII este colmatat 100% iat barajul P.ROŞIE este colmatat 75%
DATE TEHNICE BARAJE
1. VALEA OII AN PIF: 1965 categ. D cls. Imp. IV H = 6,5 m
Baraj de grutate din beton
Lcor.= 66 m
1 Deversor prag lat 20 x 4 m
2. PIATRA ROŞIE AN PIF: 1959 categ. D cls. Imp. IV H = 9 m
Baraj de grutate din beton
Lcor.= 75 m
1 Deversor prag lat 25 x 7 m
43
SITUAŢIA BARAJELOR DE TIP C ŞI D CARE POT PUNE ÎN PERICOL LOCALITĂŢI LA APE MARI
ÎN JUDEŢUL HARGHITA – BH MURES
Nr
crt Denumire baraj Curs de apă Deţinător
Categorie
baraj
Localităţi
afectabile Responsabil
0 1 4 2 5 6 7
1 SENETEA pr. Senetea / IV-1.003 S.C. Lafrarge Agregate Betoane
S.A. - Cariera Suseni C
SUSENI
Biriş Alexandru
SH Reghin
2
CRISTUR
ŞOIMUŞ -
amonte
pr. necodificat aflent dr. pr.
Goagiu / IV.1.96.20
S.C. Agromarket S.R.L. Cristuru
Secuiesc C CRISTURU
SECUIESC
Adam Moji
SH Sighişoara
3 CRISTUR
ŞOIMUŞ - aval
pr. necodificat aflent dr. pr.
Goagiu / IV.1.96.20
S.C. Agromarket S.R.L. Cristuru
Secuiesc C CRISTURU
SECUIESC
Adam Moji
SH Sighişoara
4 RUGĂNEŞTI aflent necodificat al pr. Feernic/
IV.1.96.19
S.C. Sonix S.R.L. Odorheiu
Secuiesc C ODORHEIUL
SECUIESC
Adam Moji
SH Sighişoara
5 SZEJKE pr. Sărat/ IV.1.96.11 ANIF Harghita C ODORHEIUL
SECUIESC
Adam Moji
SH Sighişoara
44
STAŢIA HIDROLOGICĂ
M-CIUC
NIVELURI MAXIME ISTORICE
Produse la st. hidrometrice din cadrul staţiei Hidrologice M-Ciuc şi anul
înregistrării
NR.
CRT
RÂUL STAŢIA
HIDROMETRICĂ
NIVELUL
MAXIM LA
MIRĂ (cm)
ANUL
PRODUCERII
1 OLT TOMEŞTI 240 1993
2 OLT SĂNCRĂIENI 322 1981
3 MĂDĂRAŞ MĂDĂRAŞ 139 1975
4 FRUMOASA FRUMOASA 104 1975
5 FIŞAG ARMĂŞENI *305 1975
6 CASIN PLĂIEŞI DE JOS *290 1975
7 HOMORODU
MARE
BĂILE
HOMOROD
243 1980
8 HOMORODU
MARE
SÂNPAUL 330 1984
9 HOMORODU
MIC
CĂPĂLNIŢA 200 1982
10 HOMORODU
MIC
LUETA 225 1984
* NOTĂ: La st. hidrometrică Armăşeni şi Plăieşii de Jos nivelurile s-au produs în regim
neregularizat.
ŞEF STAŢIE HIDRO
45
DEBITE MAXIME ISTORICE ÎNREGISTRATE ÎN JUDEŢUL HARGHITA
B.H. MUREŞ
Nr.
crt. Staţie Hidrometrică Râul Q max
mc/s data
1 SUSENI A Mureş 42,6 27.12.1995
2 TOPLIŢA L Mureş 133 27.12.1995
3 TOPLIŢA L Topliţa 176 17.02. 1958
4 GHEORGHENI A Belcina 21,9 26.07.1998
5 ŞICASĂU A Şicasău 76,2 27.12.1995
6 NICOLEŞTI A Hodoş 55,2 05.07.1991
7 ŞIMONEŞTI A Feernic 131 2005
8 VÂRŞAG A Tv. Mare 85 27.12.1995
9 ZETEA A Tv. Mare 50 26.03.1993
10 ODORHEI A Tv. Mare 205 13.03.1981
46
TABEL CU DEBITELE DE ASIGURARE (mc/s)
Nr
COEFICIENȚI ASIG. 1% 2% 5% 10% 20%
STAȚIA HIDRO Q H Q H Q H Q H Q H
1 Tomești 133 380 105 361 71.8 331 49.2 301 30.6 250
2 Săncrăieni 283 395 224 376 153 319 105 263 65.1 205
3 Mădăraș 140 281 111 243 75.6 191 51.8 152 32.2 120
4 Frumoasa 112 250 88.5 233 60.5 207 41.4 179 25.8 134
5 Armășenii Noi 146 307 115 258 78.8 197 54.0 149 33.6 101
6 Plăieșii de Jos 105 285 83.0 253 56.7 196 38.9 151 24.2 112
7 Băile Homorod 96.8 261 76.5 234 52.3 196 35.8 166 22.3 131
8 Sânpaul 193 551 152 490 104 410 71.4 344 44.4 254
9 Căpâlnița 45.0 294 35.6 271 24.3 236 16.7 201 10.4 149
10 Lueta 90.0 296 71.1 272 48.6 234 33.3 191 20.7 148
TABEL CU COTELE DE APĂRARE
Nr
STAȚIA COD
RÂUL
PRAGURI
HIDROMETRICĂ STAȚIE P.I. C.A. C.I. C.P.
1 Tomești 42302
Olt
115 150 180 200
2 Săncrăieni 42303 105 200 250 270
3 Mădăraș 42326 Măd. Mare 60 80 110 150
4 Frumoasa 42328 Frumoasa 60 80 100 130
5 Armășenii Noi 42330 Fișag 100 150 200 250
6 Plăieșii de jos 42335 Casin 70 100 150 200
7 Băile Homorod 42357
Homorodu Mare
60 100 130 180
8 Sânpaul 42358 95 200 260 300
47
Lista staţiilor hidrometrice şi a mirelor avertizoare
BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ SUPERIOR, JUDEŢULHARGHITA
POSTUL
HIDRO-
METRIC
COD
R Â U L
COTA
,,0’’
MIRA
SIST.
REF.
COTE DE APÃRARE
Frecv.
trans-
misie
Mijloc
de
transm
.
DEBITE ASIGURATE
CAZ CIZ CEZ 1% 2% 5% 10% 20%
SUSENI 601 Mures 743.55 MN 120 150 250 Z RTF K 241 198 138 103 71
TOPLIŢA 603 Mures 651.81 MB 200 250 300 Z RTF K 625 506 353 262 181
ZETEA 711 T-va Mare 588.00 MN 150 250 300 Z RTF K 309 244 167 114 71
ODORHEI 713 T-va Mare 472.00 MN 380 450 520 Z RTF K 440 357 237 162 101
NICOLESTI 722 Hodos 474.16 MB 220 300 350 Z RTF K 121 95,6 65,3 44,7 27,8
SIMONESTI 730 Feernic 444.50 MN 80 120 150 Z RTF K 204 161 110 75,6 46,9
GHEORGHE
NI
627 Belcina 803.19 MN 180 230 280 Z RTF K 190 154 107 80 55
TOPLITA 630 Topliţa
Lomaş)
656.39 MN 100 170 200 Z RTF K 275 217 148 101 63
VARSAG
AV.
710 T-va Mare 660.93 MN 350 380 400 Z RTF K 165 135 98 73 48
SICASAU 721 Sicasau 697.83 MB 150 170 210 Z RTF K 185 146 100 68,4 42,5
CRISENI 765 Cusmed 388.37 MN 170 220 250 Z RTF K 170 138 96 71 49
48
LISTA STAŢIILOR METEOROLOGICE ŞI A POSTURILOR PLUVIOMETRICE AVERTIZOARE
BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ SUPERIOR, JUDEŢUL HARGHITA
NR.
CRT.
DENUMIREA
POSTULUI LOCALIZARE
PRAGURI CRITICE
TRANSMISIE
OBIECTIVUL CARE SE
AVERTIZEAZĂ ATENŢIE
COD
GALBEN
INUNDAŢIE
COD
PORTOCALIU
PERICOL
COD ROŞU
STAŢII METEOROLOGICE - ÎN ADMINISTRAREA DA MUREŞ
1 TOPLIŢA TOPLIŢA
20-45
I/mp 1 - 3 h
30-60
I/mp 1 - 3 h
50-80
I/mp 1 - 3 h RTF Z
2 SIGHIŞOARA SIGHIŞOARA - „ - - „ - - „ - RTF+T Z
POSTURI PLUVIOMETRICE CU TRANSMISIE ZILNICĂ - ÎN ADMINISTRAREA A.N.M.
1 TOPLIŢA TOPLIŢA
20-45
I/mp 1 - 3 h
30-60
I/mp 1 - 3 h
50-80
I/mp 1 - 3 h T Z CLSU TOPLIŢA
2 JOSENI JOSENI - „ - - „ - - „ - T Z CLSU JOSENI
3 IZVORUL MUREŞ VOŞLOBENI - „ - - „ - - „ - T Z CLSU VOŞLĂBENI
4 BUCIN BUCIN - „ - - „ - - „ - T Z CLSU PRAID
5 ODORHEI ODORHEI - „ - - „ - - „ - T Z CLSU ODORHEI
POSTURI PLUVIOMETRICE CU TRANSMISIE ZILNICĂ – ÎN ADMINISTRAREA D A MUREŞ
1 ŞICASĂU ŞICASĂU
20-45
I/mp 1 - 3 h
30-60
I/mp 1 - 3 h
50-80
I/mp 1 - 3 h RTF,T Z CLSU ŞICASĂU
2 VÂRŞAG VÂRŞAG - „ - - „ - - „ - T Z CLSU VÂRŞAG
3 ZETEA ZETEA - „ - - „ - - „ - RTF Z CLSU ZETEA
4 NICOLEŞTI NICOLEŞTI
20-45
I/mp 1 - 3 h
30-60
I/mp 1 - 3 h
50-80
I/mp 1 - 3 h RTF Z CLSU NICOLEŞTI
5 ODORHEI ODORHEI - „ - - „ - - „ - RTF, T Z CLSU ODORHEI
6 ŞIMONEŞTI ŞIMONEŞTI - „ - - „ - - „ - T Z CLSU ŞIMONEŞTI
7 PRAID PRAID - „ - - „ - - „ - T Z CLSU PRAID
8 CRIŞENI CRIŞENI - „ - - „ - - „ - RTF Z CLSU CRIŞENI
9 GHEORGHENI GHEORGHENI - „ - - „ - - „ - RTF Z CLSU GHEORGHENI
10 TOPLIŢA TOPLIŢA - „ - - „ - - „ - T Z CLSU TOPLIŢA
49
LISTA IAZURILOR MINIERE DIN JUDEŢ CARE NECESITĂ
SUPRAVEGHERE SPECIALĂ LA FENOMENE METEOROLOGICE
PERICULOASE
Nr. crt.
Denumire Curs de apa Deţinător Măsuri de punere în siguranţă
la precipitaţii
1 Iaz Nr. 1 - Harghita Bai
pr. Hotilor SC Exploatarea Miniera Harghita
SA
Este imperios necesar fie demararea imediata a lucrarilor prevazute in proiectele de inchidere, fie realizarea unor lucrari de depunere in siguranta - executia unor prisme de anrocamente stabilizatoare si drenante la piciorul aval al barajului
2 Iaz Nr. 2 - Harghita Bai
pr. Hotilor SC Exploatarea Miniera Harghita
SA
Este imperios necesar fie demararea imediata a lucrarilor prevazute in proiectele de inchidere, fie realizarea unor lucrari de depunere in siguranta - executia unor prisme de anrocamente stabilizatoare si drenante la piciorul aval al barajului
3 Iaz NR. 1 Balan Raul OLT SC CONVESMIN curatarea sant de garda
4 Iaz Nr.2 Balan Raul OLT SC CONVESMIN este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii
5 Iaz Nr.3 Balan Raul OLT SC CONVESMIN Este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii
6 Iaz Nr.3A Balan Raul OLT SC CONVESMIN Este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii
7 Iaz Nr 4 Fagul Cetati - Balan
pr. Varsaroaia
SC CONVESMIN
Lucrari de colectare a apelor provenite din precipitatii sub forma unor canale de coasta - refacerea zonelor uravene, - acoperirea taluzului, - plantarea de puieti, - crearea unui prism drenant si consolidarea digului de amorsare
8 Iaz Nr. 5 Santimbru
pr. Chenderes
CNCAF Minvest SA DEVA
Mentinere in stare de functionare a canului de deviere a pr. Chenderes. Este in curs de realizare inchiderea iazului.
53
- Elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale din judeţul Harghita – BH OLT (Anexa Nr.1)
- Elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale din judeţul Harghita – BH MUREŞ (Anexa Nr.2A, 2B, 2C)
- Elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale din judeţul Harghita – BH SIRET (Anexa Nr.3A, 3B )
54
TABEL CU FORŢELE ŞI MIJLOACELE
DE INTERVENŢIE ALE
INSPECTORATULUI PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ „OLTUL”
AL JUDEŢULUI HARGHITA
58
Situaţia stocului de materiale şi mijloace de apărare pentru judeţul Harghita
în responsabilitatea
S.G.A. Harghita, S.G.A Bacău, S.G.A Neamţ
NR.
CRT. TIP
DENUMIRE MATERIALE SI MIJLOACE DE APARARE
U.M. S.G.A
HR
TO
TA
L
SGA BACAU
SGA NEAMT
TO
TA
L S
GA
SI
CL
SU
TO
TA
L S
GA
BA
CA
U
TO
TA
L S
GA
NE
AM
T
A. MATERIALE DE APARARE
1 A Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de
fascine daca nu a fost folosit in actiuni de aparare
se va reinoi minim 1/3 din fiecare an)
buc.
0
0 0 350 350
2 A Pari din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 8-12 cm;
L=1-3 m buc.
0
1040 100 100 1240
3 A Piloti din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 12-20 cm
cu cerc de otel lat 30/3 mm (pentru D1, D2:
L=3,6 ml, pentru R1, R2, L=2-4 ml)
buc.
0
47 4 0 51
4 A Scanduri de 2,5 cm, L=4 ml, (cherestea clasele 4-
5) - 0,0275 mc/buc. (cherestea rasinoasa) mc.
4.04
71.5 0.5 0 76.04
5 A Dulapi + palplanse (5 cm, l=20-25 cm) mc. 0 37.5 0.5 5 43
6 A Cozi de lemn pentru unelte (rezerva) buc. 27 0 0 8 35
7 A Profile metalice usoare kg. 0 0.3 0 0 0.3
8 A Scoabe din otel rotund (Ø 18-20 cm) buc. 50 4 45 0 99
9 A Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) cu lada amalaj kg. 100 197 10 0 307
10 A Sarma neagra Ø 2-4 mm (Sarma Balot) kg. 50 33 8 24 115
11 A Plasa Tip Baxau kg. 136 50 0 0 186
11 A Plasa sarma (zincata sau neagra) Ø 2-3 mm kg. 115 1200 0 0 1315
12 A Saci de 50/80 cm pentru pamant din canepa, iuta,
polietilena buc.
20895
1780 0 350 23025
12 A Panza saci ml. 44 0 0 0 44
12 A Sfoara pentru legat saci ml. 0 0 0 0 0
13 A Funii subtiri pentru asigurarea oamenilor si
uneltelor Ø 15-10 mm kg.
6
9.5 1 0 16.5
14 A Piatra bruta (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton,
piatra 200 - 1000 kg/buc. mc.
0
35 0 30 65
15 A Pietris sortat (Ø 7-15 mm) 42 Tonna mc. 26 0 0 0 26
59
16 A Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultata
din aplicarea normativului se va aproviziona
esalonat, cate 1/5 din necesar)
kg.
107
0 0 0 107
17 A Geotextil mp. 0 0 0 0 0
B. CARBURANTI SI LUBRIFIANTI
18 B Motorină l. 200 0 0 200 400
18 B Benzină l. 0 0 0 50 50
18 B Lubrifianti (Unsoare) kg. 0 0 0 0 0
18 B Ulei hidraulic l. 0 0 0 0 0
18 B Combustibil de tip "P" l. 0 0 0 0 0
18 B Aditivi l. 0 0 0 0 0
18 B Ulei motor l. 0 0 0 10 10
C. OBIECTE DE INVENTAR SI MIJLOACE
FIXE
19 C Lanterne tubulare mari buc. 2 55 2 3 62
19 C Lanterne cu acumulatori reincarcabili buc. 7 28 0 0 35
19 C Incarcator acumulatori buc. 1 28 0 0 29
19 C Baterii acumulator - rezerva buc. 0 0 0 0 0
19 C Becuri lanternă - rezervă buc. 0 0 0 0 0
19 C Felinare buc. 0 0 0 0 0
19 C Sticlă felinar buc. 0 0 0 0 0
19 C Faclii buc. 0 0 0 0 0
19 C Lămpi buc. 0 0 0 0 0
19 C Sticlă lampă buc. 0 0 0 0 0
19 C Fitile lampă buc. 0 0 0 0 0
20 C Bidoane de 10-20 l pentru petrol buc. 0 0 0 2 2
21 C Petrol lampant l. 0 0 0 0 0
22 C Cozi de lopata, furca cazma, sapa buc. 38 305 10 25 378
22 C Cazmale cu cozi (presata) si cozi 16 buc buc. 38 411 27 35 511
22 C Lopeţi cu cozi buc. 27 209 10 10 256
22 C Greble buc. 4 0 0 0 4
23 C Târnacoape cu cozi buc. 0 225 10 5 240
23 C Sape cu cozi buc. 17 59 0 2 78
24 C Furci de fier cu cozi buc. 6 252 0 6 264
24 C Căngi de fier cu cozi buc. 10 1 0 0 11
25 C Roabe metalice cu roţi pe pneuri buc. 14 136 5 4 159
25 C Tărgi de lemn buc. 0 1 0 0 1
26 C Maiuri pentru compactat pământ din lemn buc. 0 3 0 30 33
26 C Maiuri pentru compactat pământ din metal buc. 0 0 0 0 0
26 C Maiuri pentru bătut pari buc. 0 0 0 0 0
26 C Placi vibratoare buc. 0 0 0 0 0
27 C Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg buc. 0 4 0 0 4
28 C Ciocane diferite buc. 0 86 3 2 91
29 C Cleşte de cuie si combinata 1 buc. 4 87 3 1 95
29 C Patent izolant buc. 0 0 0 0 0
60
30 C Barde pentru cioplit buc. 0 46 2 11 59
30 C Topoare buc. 2 0 0 0 2
31 C Sfredele de lemn diferite buc. 0 1 0 0 1
32 C Pile diferite buc. 0 61 6 5 72
33 C Fierăstraie de mână buc. 2 25 1 3 31
33 C Foarfece de taiat plasa buc. 0 0 0 0 0
33 C Joagăre pentru taiat gheata buc. 0 0 0 0 0
33 C Panza fierastrau buc. 0 0 0 0 0
34 C Fierăstraie mecanice (drujbe electrice2000W,
motoferastrau huswarna) buc.
4 11 1 2 18
35 C Cuţitoaie pentru cioplit buc. 0 16 0 1 17
35 C Dălţi pentru lemn buc. 0 14 0 1 15
36 C Găleţi pentru apă buc. 5 377 15 8 405
36 C Bidoane din plastic 60L, 200L buc. 6 0 0 2 8
36 C Căni de apă buc. 0 0 0 30 30
37 C Marmite pentru transport hrană buc. 0 0 0 0 0
38 C Butoaie de tabla 100-200 l pentru utilaje de
interv. buc.
0 47 0 2 49
39 C Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec
de 100-150 kg) buc.
0 3 0 0 3
40 C Bărci de lemn cu rame buc. 0 6 0 0 6
40 C Bărci metalice cu rame buc. 0 4 0 0 4
40 C Bărci din fibră de sticlă cu rame buc. 0 0 0 0 0
40 C Bărci pneumatice cu rame buc. 0 0 0 0 0
40 C Bărci cu motor buc. 2 0 0 0 2
41 C Şalupe buc. 0 0 0 0 0
42 C Bacuri dormitor buc. 0 0 0 0 0
43 C Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate
cu staţii emisie-recepţie fixe buc.
0 0 0 0 0
44 C Vagoane dormitor echipate cu utilităţi buc. 0 3 0 0 3
45 C Bormaşină electrică portabilă buc. 6 0 0 0 6
45 C Polizor electric portabil buc. 6 0 0 0 6
46 C Frigidere 240 l buc. 0 0 0 0 0
47 C Containere pentru materiale şi echipamente de
protecţie, cazarmament, alimente nealterabile buc.
0 0 0 0 0
48 C Costum scafandru autonom buc. 0 0 0 0 0
49 C Capre taluz buc. 0 0 0 0 0
50 C Binoclu buc. 0 0 0 0 0
51 C Aparat foto buc. 0 0 0 1 1
52 C Rezervor combustibil de 10 t buc. 0 0 0 0 0
53 C Camera video buc. 0 0 0 1 1
53 C Aparat video buc. 0 0 0 1 1
D. MIJLOACE DE CALCUL, MASURARE,
TRANSMITERE SI AVERTIZARE
54 D Radio-telefoane fixe buc. 8 29 2 3 42
54 D Radio-telefoane portabile cu acumulatori buc. 2 0 0 4 6
61
54 D Radio telefoane mobile buc. 0 0 0 1 1
54 D Modem-uri buc. 0 0 0 0 0
54 D Acumulatori buc. 0 0 0 0 0
54 D Piese de schimb buc. 0 0 0 0 0
55 D Telefoane mobile buc. 10 123 6 9 148
56 D Sirene, difuzoare pentru alarma,inclusiv
materiale necesare montarii buc.
1 0 0 0 1
56 D Autovehicule dotate cu sirena buc. 0 0 0 0 0
57 D
Echipamente de prelucrare şi transmitere
automata a datelor (microcalculator PC, modem,
telefax)
set.
1 0 0 3 4
57 D Fax la baraje buc. 0 0 0 0 0
58 D Pluviometre de avertizare automată buc. 0 0 0 0 0
58 D Nivelmetre de avertizare automată buc. 0 0 0 0 0
59 D Morişti hidrometrice cu tijă buc. 0 0 0 0 0
60 D Teodolit electrooptic buc. 0 0 0 0 0
60 D Statie GPS (precizie 1-10 cm) buc. 1 0 0 0 1
60 D Statie totala buc. 0 0 0 0 0
61 D Nivelă NI-007 cu trusă buc. 0 0 0 0 0
62 D Ruletă 20-50 m buc. 0 0 0 0 0
63 D Set miră + plăcuţe buc. 3 0 0 0 3
64 D Sistem dedicat de transmisie prin dial-up
(computer+modem+linie telefonica) buc.
0 0 0 0 0
E. MIJLOACE FIXE DIVERSE
65 E Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat
(generator monofaz. ) buc.
1 10 0 0 11
66 E Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reţeaua
de reflectoare) buc.
15 0 0 0 15
66 E cablu pentru iluminat ml. 0 0 0 0 0
66 E izolator pentru prinderea cablului buc. 0 0 0 0 0
66 E fasunguri buc. 0 0 0 0 0
66 E intrerupatoare buc. 0 0 0 0 0
66 E becuri rezerva buc. 0 0 0 0 0
66 E priza impamantare buc. 0 0 0 0 0
67 E
Agregate pentru sudură electrică sau
oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse
aferente
buc.
1 10 0 1 12
68 E Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau
furtun buc.
0 0 0 2 2
68 E Pompe submersibile pentru epuismente buc. 0 19 0 1 20
69 E Motocositori (portabil) buc. 1 15 0 0 16
70 E Utilaje terasiere -buldozer- cu piese de schimb
aferente buc.
0 10 2 1 13
70 E Utilaje terasiere -excavator- cu piese de schimb
aferente buc.
1 0 0 1 2
62
70 E cablu otel ml. 50 0 0 0 50
70 E Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea
plutitorilor mari+ buc.
0 0 0 0 0
70 E Autobasculanta pentru transport materiale de
interventie buc.
0 0 0 0 0
F. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE,
SIGURANTA SI CAZARMAMENT
71 F Cizme de cauciuc scurte per. 8 367 0 0 375
71 F Cizme de cauciuc lungi per. 37 5 0 0 42
72 F Mantale de ploaie cu glugi (pelerine) buc. 37 134 0 0 171
73 F Salopete din doc buc. 31 265 0 0 296
73 F Salopete impermeabile (scurta) buc. 1 0 0 0 1
73 F Costume vătuite buc. 6 0 0 0 6
73 F Pantaloni vatuiti buc. 1 0 0 0 1
73 F Combinezoane cauciucate buc. 0 0 0 0 0
74 F Pufoaice buc. 0 79 0 0 79
74 F Scurte îmblănite si sube 2 buc. 12 0 0 0 12
78 F Căciuli de blană buc. 0 0 0 0 0
78 F Căciuli vătuite buc. 0 0 0 0 0
79 F Mănuşi de protecţie (cauciuc) buc. 9 0 0 0 9
77 F Centuri salvare buc. 0 127 0 0 127
77 F Veste salvare buc. 28 70 0 0 98
77 F Colaci de salvare buc. 13 30 0 0 43
81 F Pieptare avertizoare (reflectorizante) buc. 10 0 0 0 10
82 F Casca de protectie buc. 0 0 0 5 5
83 F Bocanci buc. 30 0 0 0 30
84 F Paturi de fier buc. 5 0 0 0 5
84 F Paturi de lemn buc. 0 0 0 0 0
84 F Paturi pliante buc. 0 0 0 0 0
84 F Saltele buc. 5 0 0 0 5
84 F Perne buc. 5 0 0 0 5
84 F Pături lână buc. 5 0 0 0 5
84 F Set lenjerie pat set. 5 0 0 0 5
84 F Feţe pernă buc. 0 0 0 0 0
84 F Cearceaf plic, lenjerie buc. 0 0 0 0 0
84 F Dulap cazarmament buc. 0 0 0 0 0
84 F Bucătărie mobilă buc. 0 0 0 0 0
84 F Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 0 0 0 0 0
84 F Aragaze + regulator + colier+ futrun cauciuc buc. 2 0 0 0 2
84 F Butelii buc. 1 0 0 0 1
84 F Set vesela 12 persoane set. 1 0 0 4 5
63
84 F Set tacamuri 12 persoane set. 1 0 0 4 5
84 F Corturi impermeabile buc. 1 3 0 0 4
90 F Aparat radio buc. 0 0 0 0 0
90 F Televizor buc. 0 0 0 0 0
91 F Boiler electric buc. 0 0 0 0 0
91 F Hidrofor buc. 0 0 0 0 0
92 F Trusă medicală de prim ajutor buc. 3 0 0 0 3
G. MATERIALE CONSUMABILE
PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA
MATERIALELOR
93 G Săpun kg. 0 0 0 0 0
93 G Detergrnţi kg. 0 0 0 0 0
94 G Materiale dezinfectante: var kg. 0 1058 0 0 1058
94 G Materiale dezinfectante: cloramină kg. 0 1 0 0 1
95 G Pudră talc kg. 0 5 0 0 5
95 G Naftalină kg. 0 0 0 0 0
96 G Otravă de şoareci kg. 0 0 0 0 0
H. MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU
INTERVENTIA LA GHETURI
97 H Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea
sloiurilor buc.
0
57 0 10 67
98 H
Scânduri de răşinoase pentru asigurarea
oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lăţime, 4-5 m
lungime)
buc. 0
107 1 0 108
99 H Răngi de fier 2-4 m lungime
buc. 3
54 2 7 66
100 H Fierăstraie pentru gheaţă
buc. 3
0 0 0 3
I. MATERIALE SI MIJLOACE DE
INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA
EFECTELOR POLUARILORI
101 I Truse profesionale pentru interventii pe rauri buc. 0 0 0 0 0
102 I Truse profesionale pentru interventii pe lacuri buc. 0 0 0 0 0
103 I Trusa pentru determinarea rapida a tipului de
substanta poluatoare buc.
0
0 0 0 0
104 I Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 0 0 0 0 0
105 I Sistem tip funicular mobil pentru pozitionarea
barajului plutitor buc.
0
0 0 0 0
106 I Barci pneumatice buc. 0 0 0 0 0
107 I Grup electrogen portabil buc. 0 0 0 0 0
108 I Compresor portabil buc. 0 0 0 0 0
109 I Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 0 0 0 0 0
110 I Binoclu infrarosii buc. 0 0 0 0 0
111 I Reflectoare portabile buc. 0 0 0 0 0
112 I Electropompe buc. 3 0 0 0 3
64
113 I Baraje absorbante plutitoare cu latimi 20 m - 60
m buc
0
0 0 0 0
114 I Panza hessiana ml 0 0 0 0 0
115 I Baloti paie buc. 0 0 0 0 0
116 I Funie sintetica kg 24 0 0 0 24
117 I Pari de lemn buc. 0 0 0 0 0
118 I Cangi PSI buc. 4 0 0 0 4
119 I Recipiente PVC 200 litri buc. 2 0 0 0 2
120 I Masti de gaze contra (praf) buc. 1 0 0 0 1
121 I Materiale absorbante tip spill-sorb
(Biodegradabil) kg
700
0 0 0 700
122 I Saci cu absorbant HEGSORB kg 0 0 0 0 0
123 I Saci cu absorbant HEGACID kg 0 0 0 0 0
124 I Materiale absorbante ECO seria 200 kg 0 0 0 0 0
125 I Materiale asorbante ECO seria 300 kg 0 0 0 0 0
126 I Materiale absorbante ECO seria 400 kg 0 0 0 0 0
127 I Skimer pentru separare hidrocarburi buc 0 0 0 0 0
128 I Tanc(ponton) plutitor pentru colectare poluanti buc 0 0 0 0 0
129 I Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanti buc 0 0 0 0 0
130 I Vidanje buc 0 0 0 0 0
131 I Materiale filtrante tone 0 0 0 0 0
132 I Recipienti de 1-5 litri pentru probe de apa si
material biologic buc
4
0 0 0 4
133 I Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea
determinarilor biologice buc
0
0 0 0 0
134 I Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc 0 0 0 0 0
65
SITUAŢIA STOCULUI DE MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE, EXISTENT LA NIVELUL JUDEŢULUI
HARGHITA, B.H. MUREŞ, ZONA DE RESPONSABILITATE SGA MUREŞ
NR.
CRT. DENUMIRE MATERIALE SI MIJLOACE DE APARARE
U.M
.
JUDEŢ HARGHITA
Total SGA
Mureş CLSU
A. MATERIALE DE APARARE
1 Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine daca nu a fost folosit in actiuni de aparare se va reinoi minim 1/3
din fiecare an) buc. 60800 10450 50340
2 Pari din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 8-12 cm; L=1-3 m buc. 302000 100050 201950
3 Piloti din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 12-20 cm cu cerc de otel lat 30/3 mm (pentru D1, D2: L=3,6 ml, pentru R1, R2,
L=2-4 ml) buc. 55180 10150 45030
4 Scanduri de 2,5 cm, L=4 ml, (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc. mc. 70 15 55
5 Dulapi + palplanse (5 cm, l=20-25 cm) mc. 56 12 44
6 Cozi de lemn pentru unelte (rezerva) buc. 1700 200 1500
7 Profile metalice usoare kg. 0 0 0
8 Scoabe din otel rotund (Ø 18-20 cm) buc. 3100 1025 2075
9 Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) kg. 730 310 420
10 Sarma neagra Ø 2-4 mm kg. 865 325 540
11 Plasa sarma (zincata sau neagra) Ø 2-3 mm kg. 430 110 320
12 Saci de 50/80 cm pentru pamant din canepa, iuta, polietilena buc. 601000 350000 251000
12 Sfoara pentru legat saci ml. 300500 175000 125500
13 Funii subtiri pentru asigurarea oamenilor si uneltelor Ø 15-10 mm kg. 225 75 150
14 Piatra bruta (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatra 200 - 1000 kg/buc. mc. 7000 2000 5000
15 Pietris sortat (Ø 7-15 mm) mc. 0 0 0
16 Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultata din aplicarea normativului se va aproviziona esalonat, cate 1/5 din
necesar) kg. 265.36 265.36 0
16 Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultata din aplicarea normativului se va aproviziona esalonat, cate 1/5 din
necesar) mp. 400 400 0
17 Geotextil mp. 0 0 0
B. CARBURANTI SI LUBRIFIANTI
18 Motorină l. 5 5 0
18 Benzină l. 10 10 0
66
18 Lubrifianti (Unsoare) kg. 15 15 0
18 Ulei hidraulic l. 80 80 0
18 Combustibil de tip "P" l. 0 0 0
18 Aditivi l. 10 10 0
18 Ulei motor l. 150 150 0
C. OBIECTE DE INVENTAR SI MIJLOACE FIXE
19 Lanterne tubulare mari buc. 178 26 152
19 Lanterne cu acumulatori reincarcabili buc. 135 45 90
19 Incarcator acumulatori buc. 270 90 180
19 Baterii acumulator - rezerva buc. 0 0 0
19 Becuri lanternă - rezervă buc. 0 0 0
19 Felinare buc. 10 10 0
19 Sticlă felinar buc. 10 10 0
19 Faclii buc. 130 10 120
19 Lămpi buc. 0 0 0
19 Sticlă lampă buc. 0 0 0
19 Fitile lampă buc. 0 0 0
20 Bidoane de 10-20 l pentru petrol buc. 104 2 102
21 Petrol lampant l. 326 326 0
22 Cazmale cu cozi buc. 2105 65 204
0
22 Lopeţi cu cozi buc. 2072 22 205
0
22 Greble buc. 180 0 180
23 Târnacoape cu cozi buc. 255 30 225
23 Sape cu cozi buc. 182 0 182
24 Furci de fier cu cozi buc. 121 0 121
24 Căngi de fier cu cozi buc. 185 83 102
25 Roabe metalice cu roţi pe pneuri buc. 253 49 204
25 Tărgi de lemn buc. 187 57 130
26 Maiuri pentru compactat pământ din lemn buc. 180 0 180
26 Maiuri pentru compactat pământ din metal buc. 102 0 102
26 Maiuri pentru bătut pari buc. 180 0 180
26 Placi vibratoare buc. 2 2 0
27 Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg buc. 0 0 0
28 Ciocane diferite buc. 214 4 210
29 Cleşte de cuie buc. 151 0 151
67
29 Patent izolant buc. 205 0 205
30 Barde pentru cioplit buc. 135 2 133
30 Topoare buc. 308 2 306
31 Sfredele de lemn diferite buc. 0 0 0
32 Pile diferite buc. 213 0 213
33 Fierăstraie de mână buc. 166 1 165
33 Foarfece de taiat plasa buc. 0 0 0
33 Joagăre buc. 126 1 125
33 Panza fierastrau buc. 250 0 250
34 Fierăstraie mecanice (drujbe) buc. 72 2 70
35 Cuţitoaie pentru cioplit buc. 0 0 0
35 Dălţi pentru lemn buc. 0 0 0
36 Găleţi pentru apă buc. 280 0 280
36 Bidoane din plastic buc. 300 0 300
36 Căni de apă buc. 0 0 0
37 Marmite pentru transport hrană buc. 0 0 0
38 Butoaie de tabla 100-200 l pentru utilaje de interv. buc. 120 0 120
39 Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg) buc. 0 0 0
40 Bărci de lemn cu rame buc. 8 8 0
40 Bărci metalice cu rame buc. 0 0 0
40 Bărci din fibră de sticlă cu rame buc. 3 3 0
40 Bărci pneumatice cu rame buc. 0 0 0
40 Bărci cu motor buc. 3 3 0
41 Şalupe buc. 0 0 0
42 Bacuri dormitor buc. 0 0 0
43 Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii emisie-recepţie fixe buc. 3 3 0
44 Vagoane dormitor echipate cu utilităţi buc. 0 0 0
45 Bormaşină electrică portabilă buc. 117 4 113
45 Polizor electric portabil buc. 0 0 0
46 Frigidere 240 l buc. 0 0 0
47 Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament, alimente nealterabile buc. 0 0 0
48 Costum scafandru autonom buc. 0 0 0
49 Capre taluz buc. 0 0 0
50 Binoclu buc. 0 0 0
51 Aparat foto buc. 110 10 100
52 Rezervor combustibil de 10 t buc. 0 0 0
53 Camera video buc. 1 1 0
68
53 Aparat video buc. 0 0 0
D. MIJLOACE DE CALCUL, MASURARE, TRANSMITERE SI AVERTIZARE
54 Radio-telefoane fixe buc. 16 6 10
54 Radio-telefoane portabile cu acumulatori buc. 95 0 95
54 Radio telefoane mobile buc. 10 0 10
54 Modem-uri buc. 0 0 0
54 Acumulatori buc. 0 0 0
54 Piese de schimb buc. 0 0 0
55 Telefoane mobile buc. 0 0 0
56 Sirene, difuzoare pentru alarma,inclusiv materiale necesare montarii buc. 108 6 102
56 Autovehicule dotate cu sirena buc. 0 0 0
57 Echipamente de prelucrare şi transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax) set. 7 7 0
57 Fax la baraje buc. 0 0 0
58 Pluviometre de avertizare automată buc. 0 0 0
58 Nivelmetre de avertizare automată buc. 0 0 0
59 Morişti hidrometrice cu tijă buc. 0 0 0
60 Teodolit electrooptic buc. 0 0 0
60 Statie GPS (precizie 1-10 cm) buc. 0 0 0
60 Statie totala buc. 0 0 0
61 Nivelă NI-007 cu trusă buc. 0 0 0
62 Ruletă 20-50 m buc. 0 0 0
63 Set miră + plăcuţe buc. 20 20 0
64 Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer+modem+linie telefonica) buc. 1 1 0
E. MIJLOACE FIXE DIVERSE
65 Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat buc. 29 4 25
66 Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare) buc. 24 24 0
66 cablu pentru iluminat ml. 465 465 0
66 izolator pentru prinderea cablului buc. 32 32 0
66 fasunguri buc. 0 0 0
66 intrerupatoare buc. 0 0 0
66 becuri rezerva buc. 0 0 0
66 priza impamantare buc. 0 0 0
67 Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente buc. 0 0 0
68 Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau furtun buc. 243 3 240
69 Pompe submersibile pentru epuismente buc. 0 0 0
70 Motocositori (multifuncţionale) buc. 7 7 0
69
71 Utilaje terasiere -buldozer- cu piese de schimb aferente buc. 5 5 0
71 Utilaje terasiere -excavator- cu piese de schimb aferente buc. 2 2 0
72 Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+cablu flexibil buc. 0 0 0
73 Autobasculanta pentru transport materiale de interventie buc. 0 0 0
F. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE, SIGURANTA SI CAZARMAMENT
74 Cizme de cauciuc scurte per. 2229 189 204
0
74 Cizme de cauciuc lungi per. 2083 28 205
5
75 Mantale de ploaie cu glugi buc. 2250 170 208
0
76 Salopete din doc buc. 3525 5 352
0
76 Salopete impermeabile buc. 3620 70 350
0
76 Costume vătuite buc. 570 50 520
76 Pantaloni vatuiti buc. 540 20 520
76 Combinezoane cauciucate buc. 0 0 0
77 Pufoaice buc. 3024 24 300
0
77 Scurte îmblănite buc. 112 12 102
78 Căciuli de blană buc. 0 0 0
78 Căciuli vătuite buc. 0 0 0
79 Mănuşi de protecţie buc. 2150 150 200
0
80 Centuri salvare buc. 152 17 135
80 Veste salvare buc. 189 59 130
80 Colaci de salvare buc. 261 41 210
81 Pieptare avertizoare (reflectorizante) buc. 2100 50 205
0
82 Casca de protectie buc. 535 15 520
83 Bocanci buc. 11 11 0
84 Paturi de fier buc. 0 0 0
84 Paturi de lemn buc. 0 0 0
84 Paturi pliante buc. 1 1 0
84 Saltele buc. 0 0 0
84 Perne buc. 2 2 0
84 Pături lână buc. 12 12 0
70
84 Set lenjerie pat set. 0 0 0
84 Feţe pernă buc. 0 0 0
84 Cearceaf plic, lenjerie buc. 0 0 0
85 Dulap cazarmament buc. 0 0 0
86 Bucătărie mobilă buc. 0 0 0
87 Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 0 0 0
88 Aragaze buc. 0 0 0
88 Butelii buc. 0 0 0
88 Set vesela 12 persoane set. 0 0 0
88 Set tacamuri 12 persoane set. 0 0 0
89 Corturi impermeabile buc. 0 0 0
90 Aparat radio buc. 0 0 0
90 Televizor buc. 0 0 0
91 Boiler electric buc. 0 0 0
91 Hidrofor buc. 0 0 0
92 Trusă medicală de prim ajutor buc. 107 5 102
G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA MATERIALELOR
93 Săpun kg. 0 0 0
93 Detergrnţi kg. 0 0 0
94 Materiale dezinfectante: var kg. 0 0 0
94 Materiale dezinfectante: cloramină kg. 0 0 0
95 Pudră talc kg. 0 0 0
95 Naftalină kg. 0 0 0
96 Otravă de şoareci kg. 100 100 0
H. MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU INTERVENTIA LA GHETURI
97 Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor buc. 240 0 240
98 Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lăţime, 4-5 m lungime) buc. 306 0 306
99 Răngi de fier 2-4 m lungime buc. 89 4 85
100 Fierăstraie pentru gheaţă buc. 35 10 25
I. MATERIALE SI MIJLOACE DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUARILORI
101 Truse profesionale pentru interventii pe rauri buc. 0 0 0
102 Truse profesionale pentru interventii pe lacuri buc. 0 0 0
103 Trusa pentru determinarea rapida a tipului de substanta poluatoare buc. 0 0 0
104 Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 0 0 0
105 Sistem tip funicular mobil pentru pozitionarea barajului plutitor buc. 0 0 0
106 Barci pneumatice buc. 0 0 0
71
107 Grup electrogen portabil buc. 0 0 0
108 Compresor portabil buc. 0 0 0
109 Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 0 0 0
110 Binoclu infrarosii buc. 0 0 0
111 Reflectoare portabile buc. 0 0 0
112 Electropompe buc. 0 0 0
113 Baraje absorbante plutitoare cu latimi 20 m - 60 m buc 0 200 0
114 Panza hessiana ml 0 0 0
115 Baloti paie buc. 3100 100 300
0
116 Funie sintetica kg 0 0 0
117 Pari de lemn buc. 200000 0 200000
118 Cangi PSI buc. 332 12 320
119 Recipiente PVC 200 litri buc. 282 82 200
120 Masti de gaze buc. 835 10 825
121 Materiale absorbante tip spill-sorb kg 300 300 0
122 Saci cu absorbant HEGSORB kg 0 0 0
123 Saci cu absorbant HEGACID kg 0 0 0
124 Materiale absorbante ECO seria 200 kg 300 300 0
125 Materiale asorbante ECO seria 300 kg 0 0 0
126 Materiale absorbante ECO seria 400 kg 0 0 0
127 Skimer pentru separare hidrocarburi buc 0 0 0
128 Tanc(ponton) plutitor pentru colectare poluanti buc 0 0 0
129 Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanti buc 0 0 0
130 Vidanje buc 0 0 0
131 Materiale filtrante tone 0 0 0
132 Recipienti de 1-5 litri pentru probe de apa si material biologic buc 0 1 0
133 Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinarilor biologice buc 0 0 0
134 Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc 0 0 0
135 Hidrobaraje buc 0 8(570)ml 0
Benzi inundabile pe
cursurile de apă pentru
debite cu sigurare de 1%, sau
pentru debite maxime istorice
cunoscute
75
Râul Homorodu Mare, St.h. Sânpaul
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
480
481
482
483
484
485
486
487
-5 -3 -1 1 3 5 7 9 11 13 15
Co
te a
bso
lute
M.N
.
R=484,494
Mal stâng Mal drept
M1: 0-300 cm
Cabina
H max istoric: 330 cm / 1984
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 481,134
C.A. - 200 cm
C.I. - 260 cm
C.P. - 300 cm
Râul Olt, St.h. Tomești
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
723.00
723.50
724.00
724.50
725.00
725.50
726.00
726.50
727.00
727.50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Cote
ab
solu
te M
.N.
R=726,893
Mal stâng
Mal drept
M1: 200-300 cm
M2: 100-200 cm
M3: 50-100 cm
H max istoric: 240 cm / 1993
N.A. Maxim 2009
"0" miră = 687,100
M4: 0-50 cm
C.P - 200 cm
C.I - 180 cm
C.A - 150 cm
76
Râul Olt, St.h. Sâncrăieni
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
647.00
648.00
649.00
650.00
651.00
652.00
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74
Co
te a
bso
lute
M.N
. R=650,097
Mal stâng
Mal drept
M1: 250-300 cm
M2: 200-250 cm
M3: 150-200 cm
H max istoric: 322 cm / 1981
N.A. Maxim 2009
"0" miră = 647,702
Instalație cu cărucior pe cablu
M4: 100-150 cm
M5: 0-100 cm
Ms: 300-400 cm
C.P. - 270cm
C.I. - 250 cm
C.A. - 200 cm
Râul Casin, St.h. Plăieșii de Jos
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ
686.50
687.00
687.50
688.00
688.50
689.00
689.50
690.00
690.50
691.00
691.50
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Co
te a
bso
lute
M.N
.
R=689,430
Mal stâng Mal dreptM1: 690,600 (150-350 cm)
M2: 688,600 (50-150 cm)
M3: 687,600 (0-50 cm)
H max istoric: 290 cm / 1975 (albie neregularizată)
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 687,100
C.P. - 200 cm
C.I. - 150 cm
C.A. - 100 cm
77
Râul Mădărașu Mare, St.h. Mădăraș
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ
700.00
700.50
701.00
701.50
702.00
702.50
703.00
703.50
704.00
704.50
705.00
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Co
te a
bso
lute
M.N
.
Mal stângMal drept
M: 0-250 cm
H max istoric: 290 cm / 1975 (albie neregularizată)
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 701,354
R = 702,880 m M.B.C.P. - 150 cm
C.I. - 110 cm
C.A. - 80 cm
Râul Homorodu Mic, St.h. Lueta
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ
603.00
603.50
604.00
604.50
605.00
605.50
606.00
606.50
607.00
607.50
608.00
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cote
ab
solu
te M
.N.
R=606,198
Mal stâng Mal drept
M1: 0 - 200 cm
Drum din pământ şi piatră
H max istoric: 225 cm / 1984
N.A. Maxim 2009
"0" miră = 604,048
Drum comunal
C.P - 160 cm
C.I - 130 cm
C.A - 100 cm
78
Râul Frumoasa, St.h. Frumoasa
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
782.00
782.50
783.00
783.50
784.00
784.50
785.00
785.50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Co
te a
bso
lute
M.N
.R=784,650
Mal stângMal drept
M1: 0 - 50 cm
H max istoric: 104 cm / 1976
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 783,282
C.P. - 130 cm
C.I. - 100 cm
C.A. - 80 cm
Râul HOMORODU MIC
St.h. CĂPÂLNIȚA
840.00
840.50
841.00
841.50
842.00
842.50
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Cote
ab
solu
te M
.N.
1/0/1900 #REF! #REF! #REF! #REF!Culee stanga Culee mal dr Mira 1 Mira 2 0 grafic0 mira reper H istoric H max an
R=841,925
Mal stâng
Mal drept
M1: 50-150 cm
M2: 0-50 cm
H max istoric: 200 cm în "0" miră / 1982
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 840,270
79
Râul Homorodu Mare, St.h. Băile Homorod
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
702.00
702.50
703.00
703.50
704.00
704.50
705.00
705.50
706.00
-18 -16 -14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Co
te a
bso
lute
M.N
.
R=704,106
Mal stângMal drept
M1: 200 - 300 cm
M2: 100 - 200 cm
M3: 0 - 100 cm
H max istoric: 243 cm în 1980
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 701,402
cabinăC.P. - 180 cm
C.I. - 130 cm
C.A. - 100 cm
Râul Fișag, St.h. Armășenii Noi
PROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ, 2009
764.00
765.00
766.00
767.00
768.00
769.00
770.00
771.00
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Co
te a
bso
lute
M.N
.
R=767,961
Mal stâng Mal drept
M1: 250-350
M3: 150-200
M2: 200-250
H max istoric: 305 cm / 1975
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 765,411
Cabină
M4: 100-150
M5: 50-100
M6: 0-50
C.P. - 250 cm
C.I. - 200 cm
C.I. - 150 cm
80
PLANUL DE PREVENIRE ŞI
COMBATERE A POLUĂRILOR
ACCIDENTALE
2010 – 2013
S.G.A Harghita
Director SGA HR
Ing. Miklós Géza
Ing. Şef
Ing. Darvas János
Şef birou GRA
Ing. Kristó Hugó
81
CAP. 1 .
LISTA STAŢIILOR , A POSTURILOR HIDROMETRICE ŞI A
SUBUNITĂŢILOR DE GOSPODĂRIREA APELOR AFLATE PE
TERITORIUL ADMINISTRAT DE SISTEMUL DE GOSPODĂRIREA
APELOR HARGHITA
1.1. Lista staţiilor hidrometrice Nr.
crt.
Staţia
hidrometrică
Râul Localitatea Mijloc de transmisie Judet
BH OLT
1 SH Tomeşti OLT Tomesti RTF, 0266378488 HR
2 SH Sâncrăieni OLT Sâncrăieni RTF, 0266332568 HR
3 SH Mădăraş pr. Mădăraşu Mare Mădăraş RTF, 0735847420 HR
4 SH Frumoasa pr.Frumoasa Frumoasa 0266325295 HR
5 SH Armăşeni Noi pr.Fisag Sat. Armăşeni Nou RTF, 0266331634 HR
6 SH Plaieşii de Jos pr. Casin Plăieşi de Jos 0266333053,
0724849034
HR
7 SH Băile Homorod pr. Homorodu Mare Băile Homorod 0742887935 HR
8 SH Sânpaul pr. Homorodu Mare Mărtiniş, sat
Sânpaul
RTF,
0727453842
HR
9 SH Căpâlnita pr. Homorodu Mic Căpâlniţa 0745926870 HR
10 SH Lueta Pr. HomoroduMic Lueta 0266220672
0724185553
HR
1.2. Lista subunităţilor de gospodărire a apelor aflate pe teritoriul judeţului Harghita
Nr. crt
FORMATIA Nume si prenume
Telefon Telefon domiciliu
Adresa domiciliu
Utilaje si mijloace de transport/formatie
1 Dăneşti Antal Janos
0266-372042 0749-178213 Mădăraş nr.316
2 Szocs Levente
0740-355239 Dăneşti nr. 112 Autobasculant
3 Juhasz Laszlo
0724-063102 Mădăraş nr, 560 Excavator
4 Miercurea Ciuc
Sinka Lajos
0266-315698 0749-178214 Str.Szekely Mozes nr .12 Miercurea Ciuc
5 Peter Csaba
0744-154799 Str.Octavian Goga nr.4 Miercurea Ciuc
autobasculant
6 Bodo Lajos
0748-960680 Sânmartin nr.134 Buldozer 1501
7 Tuşnad Kilyen Arpad
0266-332147 0749-178215 Str.Patinoarului nr.8 Miercurea Ciuc
82
8 Tamas Gabor
0742-661521 B-dul Timişoarei nr.53 Miercurea Ciuc
Ifron
9 Vlăhiţa Balog Antal
0266-247333 0749-178211 StrHarghita nr.7 Miercurea Ciuc
10 Daniel Laszlo
0748-709969 Str.Turiştilor nr.27 Vlăhiţa
Aro
11 Frumoasa Antal Laszlo
0266-325429 0749-178212 Str.Pârâului nr.73 Frumoasa
12 Fejer Andras
0751-025886 Str.Mihăileni nr.26/A Frumoasa
Tractor
13 Sediu SGA Janos Tibor
0749-178710 Aleea Narciselor nr.2 Miercurea Ciuc
Autoturism de teren
14 Jakab Attila
0744-612929 b-dul Fratiei nr. 14/39, Miercurea Ciuc
Autoturism
15 Kristo Hugo
0723-241342 Str. Arsenaslului
nr 5/A
Miercurea Ciuc
Autoturism
83
1.3. Lista secţiunilor de monitorizare
APE UZATE - JUDETUL HARGHITA
Sursa de apa uzata
Cursul de apa receptor
Ape uzate - HARGHITA
Fizico-chimice
pH P tot Pb Cd Zn Ni Cu Ca Mn Fe Cl-
1 S.C.Balan I Olt 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 S.C.Balan II Olt 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
3 Chirui2 2 2 2 2 2 2 2 2
4 Chirui
2 2 2 2 2 2 2 2 2
5 Olt250 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
6 SC GOSLOC Balan Olt 55 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
7 Homorodul 21.812 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
8 Olt 9.512 12 12 12 12 12 12 12 12
9 Primăria Frumoasa Nicoleşti 7.1 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
10 Olt 134 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
11 SC Tiva Sancraieni Valea Mare 4.2 4 4 4 4 4 4 4 4 4
12 APEMIN Tusnad Olt 0.4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
13 Lemeco SA Racul 31 4
14 Olt4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
15 Fitod4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
16 Canal Pluvial Buzaş Olt 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
17 Mineral Quantum Olt 0.14 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
18 Olt12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
19 Paulact pr. Varca 1.66 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
20 pr. Homorod
0.06 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
TOTAL 116 120 116 96 104 96 68 68 40 12 56 20 20 20 0 12 20 12 16 36 32 36 80 96 60
Sef laborator, Responsabil IE,
Bogati Emese Darvas Agnes
Cursul de
apa
receptor
Debit
autoriz
at
l/ssus
p.
rez.
fix
CBO
5
CCO
Cr
NH4
+
NO3
-
NO2
-
N
tot.
PO4
3-
Cr
tot
F
-
SO4
2-
subs.
extra
ct.
dete
rg.
feno
li
SC Nemetalifere av.
Iaz
SC
NEMETALIFERE
apa de mina
GOSCOM SA
M.Ciuc
SC COMUNAL SA
Vlahita
S.C. GOSP COM
Tusnad
SC Perla Harghitei
Sancraieni
Canal Pluvial Vest
M. Ciuc
Canal Pluvial Est M
Ciuc
Staţia Epurare
Pasivă Bălan
Direcţia Judeţeană
pentru Tineret
Harghita
(Administraţia
taberelor Şcolare)
0
84
Sectiuni şi parametri monitorizaţi pentru rauri Judeţul Harghita
Numele rau Nume statie Elemente de calitate Elemente de calitate
1 2 312 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
QE1 QE3 QE3 QE4
RAU Nume PROG
Olt Am. Bălan S 0 2 1 2 0 0 6 6 6 6 6 6 6 6
Olt Priza Mesteacăn P 0 0 0 0 0 0 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Olt Av. Ac. Mesteacăn CAPM 0 2 1 2 0 0
Olt Tomeşti O (SP) 3 0 1 3 0 0 6 6 6 6 6 6 12 6
Olt Sâncrăieni O (N, SO) 3 0 1 3 0 0 6 6 12 6 6 12 6 6 6
Lunca Mare Am. Cf. Olt S 0 2 1 2 1 0 6 6 6 6 6 6 6
Mădăraşul Mare Am. Cf. Olt S 0 2 1 2 0 0 6 6 6 6 6 6 6
Frumoasa Am. Ac. Frumoasa S 0 2 1 2 0 0 6 6 6 6 6 6 6
Frumoasa Av. Ac. Frumoasa CAPM 0 2 1 2 1 0
Valea Mare Am. Captare Sâncrăieni P 0 2 1 2 1 0 4 4 4 4 4 4 4 4
Fişag Am. Cf. Olt S 3 0 1 3 1 0 3 3 3 3 3 3 3
Cozmeni Am. Captare P 0 2 1 2 1 0 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Vârghiş Am. Captare P 0 2 1 2 1 0 4 4 4 4 4 4 4 4
Chirui Av. Iaz Decantare O (SP) 0 3 1 3 1 0 6 6 6 6 6 6 12 12 6
Homorodul Mare Am. Băile Homorod S 0 3 1 3 0 0 6 6 6 6 6 6 6
Homorodul Mic Av. Vlăhiţa S 0 2 1 2 0 0 6 6 6 6 6 6 6
Caşin Av. Pârâul Primejdios S 0 2 1 2 0 0 6 6 6 6 6 6 6
Sef laborator, Biolog, Responsabil IE,
Bogati Emese Andras Rita Darvas Agnes
Tip program
QE
1-1
QE1
-2-1
QE
1-2-
2
QE
1-3
QE
1-4
QE
1-5
QE3-
1-1
QE3-
1-2
QE3-
1-3
QE3-
1-4
QE3-
1-5
QE3-
1-6
QES
3-1-6
QE3-
2
QES
S 3-
2
QE
SD
3-2
QET
3-2
QE3
-3
QES
S 3-
3
QES
D 3-3
QE3-
4
85
Sectiuni (izvoare si foraje) si parametri monitorizati ape subterane 2009 - Judetul Harghita
Tabelul 3
Nr.
Crt.
Numele statiei Tip
program
Folosinte de apa
Codul statiei Foraj / Izvor
Codul corpului de apa
Longitudine Latitudinea Zone Protej
ate Alte retele
Elemente de calitate
GE1
GE2
GE3
NUME PROG USE CODE_RO WB_ CODE_RO
LONG LAT PROT_ARE
A
NEW_NET GE2-1
GE2-2
GE2-3
GE2-4
GE2-5
Ape subterane
1 Madaras F2 S,O monitorizare F2 GWOT01 25.75465838 46.48440423 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
2 Madaras F3 S,O monitorizare F3 GWOT01 25.75722149 46.48623136 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
3 Miercurea Ciuc F2
S,O monitorizare F2 GWOT01 25.76763161 46.37119412 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
4 Miercurea Ciuc F4
S,O monitorizare F4 GWOT01 25.79743767 46.37511001 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
5 Sansimion F1 S,O monitorizare F1 GWOT01 25.85942119 46.26958959 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
6 Sansimion F2 S,O monitorizare F2 GWOT01 25.86972307 46.27329042 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
7 Sansimion F3 S,O monitorizare F3 GWOT01 25.89824082 46.27446847 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
8 Sansimion F4 S,O monitorizare F4 GWOT01 25.87604286 46.28144937 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
9 Sansimion F5 S,O monitorizare F5 GWOT01 25.90710593 46.2853491 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
10 Tusnad F1 S monitorizare F1 GWOT01 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
11 Tusnad F2 S monitorizare F2 GWOT01 nu 3 zile
2 2 2 2 2 2
Terti
12
S.C.Goscom R.A.Miercurea
Ciuc F 13
P
P F13
GWOT01
25.77195344 46.36481757 nu
3 zile
4 4 4 4 4 4
13
S.C.Gospcom S.R.L.Tusnad
Bai F1
P
P F1
GWOT01
25.9067858 46.2187759 nu
3 zile
4 4 4 4 4 4
14 S.C.Brau Union
F2 P
P F2 GWOT01
25.78457174 46.3573513 nu 3
zile 4 4 4 4 4 4
15
Izvoare Bene S.C Gospcom
Baile Tusnad F1
P
P F1
GWOT01
25.90700276 46.20865835 nu 4 4 4 4 4 4
16 Paraul Frumos P P GWOT01 25.81068691 46.61295552 nu 4 4 4 4 4 4
87
CAP. 2.
COMPONENŢA PERSONALULUI DISPECERATULUI S.G.A. HARGHITA,
AL CONDUCERII A.P.M. HARGHITA
2.1. Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita, A.P.M. Harghita
Nr.
crt
Nume si
prenume
Functia Telefon mobil E-mail Telefon
domiciliu
Adresa domiciliu
1 Miklos
Gheza
Director 0748-196748 0748-196748 Mădăraş nr.197
2 Darvas
Janos
Inginer Sef 0748-196742 0748-196742 Cetăţuia nr.48
3 Lorincz
Tibor
Responsabil
Aparare
0744-612666 0744-612666 Str. Pomul Verde 11,
M-Ciuc
4 Pal Istvan Sef Birou DAII 0740-002214 palistvan81@g
mail.com
0740-002214 Str. Garii, nr 628,
Santimbru
5 Veres
Fraciska
Şef Birou
Hidrologie
0752-209745 0752-209745 Str.Arsenalului nr.16
Miercurea Ciuc
6 Ferencz
Andras
Şef Birou
Exploatare
0724-127386 0724-127386 Str Kossuth Lajos nr
26
Miercurea Ciuc
7 Kristo Hugo Şef Birou GRA 0723-241342 0723-241342 Str. Arsenaslului nr
5/A
Miercurea Ciuc
8 Bogati
Emese
Şef Laborator 0721-244915 0721-244915 Str.Topliţa nr.2
Miercurea Ciuc
9 Antal Janos Şef Formaţia
Daneşti
0749-178213 0749-178213 Mădăraş nr.316
10 Antal Laszlo Şef Formaţia
Frumoasa
0749-178212 0749-178212 Str.Pârâului nr 73
Frumoasa
11 Sinka Lajos Şef Formaţia
Miercurea Ciuc
0749-178214 0749-178214 Str.Szekely Mozes
nr. 12
Miercurea Ciuc
12 Balog Antal Şef Formaţia
Vlăhiţa
0749-178211 0749-178211 Str.Harghita Nr 7
Miercurea Ciuc
13 Kilyen
Arpad
Şef Formaţia
Tuşnad
0749-178215 0749-178215 Str.Patinoarului nr.8
Miercurea Ciuc
14 Kilyen
Botond
Magazioner 0741-545121 kbotiko@yahoo
.co.uk
0741-545121 Str. Patinoarului,
8/B/13
APM Harghita 15
Karda
Emese Teréz
Director 0746248649
0746248616
0266371313
0266312454
fax.0266310041
0746-248649 Str. Marton Aron
nr.43
Miercurea Ciuc
Garda de Mediu Harghita 16
Sabău
Grigore
Comisar Şef 0754074386
0266206058
fax.0266312766
cjharghita@gn
m.ro
0754-074386 Str. Marton Aron
nr.43
Miercurea Ciuc
88
2.2. Tabel nominal cu componenţa personalului permanent al dispeceratului S.G.A. Harghita
Nr.
crt
Nume si
prenume
Telefon fix Fax Telefon
mobil
Radiotelefon Adresa domiciliu Telefon
domiciliu
1 Pál István 0266-372004 0266-
315677
0723-
308243
Sediul SGA Str. Garii, nr 628,
Santimbru
0266-347204
2 László
Attila
0266-372004 0266-
315677
0723-
308243
Sediul SGA Miercurea Ciuc 0740-782818
3 Adorjáni
Lajos
0266-372004 0266-
315677
0723-
308243
Sediul SGA Ciceu 0744-612888
4 Lukács
Botond
0266-372004 0266-
315677
0723-
308243
Sediul SGA Miercurea Ciuc 0751-203094
5 Györpál
Katalin
0266-372004 0266-
315677
0723-
308243
Sediul SGA Miercurea Ciuc 0743-905968
6 Márton
Szabolcs
0266-372004 0266-
315677
0723-
308243
Sediul SGA Dăneşti 0745-932220
2.3. Tabel nominal cu componenţa personalului tehnic de asistenţă şi intervenţie al
S.G.A. Harghita
Birou Gestiunea Resurselor de Apă
Nr.
crt
Numele
şi prenumele
Funcţia Localitatea de
domiciliu
Telefon acasă
1 Kristó Hugó Şef birou Miercurea Ciuc
0723-241342
2 Darvas Ágnes inginer Cetăuia 0721-420009
3 Hompoth Erzsébet inginer Miercurea Ciuc
0745-182481
4 Bernádt Sándor subinginer Miercurea Ciuc 0765-245402
Birou Exploatarea Lucrărilor
Nr. crt
Numele şi prenumele
Funcţia Localitatea de domiciliu
Telefon acasă
1 Ferencz András Şef birou Miercurea Ciuc
2 Forró Miklos tehnician Miercurea Ciuc 0366-110539
3 Miklos Julianna inginer Mădăraş 0740-236263
4 Darvas Éva Kinga inginer Sâncrăieni 0730-102403
5 Pálfi János topograf Miercurea Ciuc
0749-224687
89
Formaţii de lucru
Nr. crt
Formaţia Numele şi prenumele
Funcţia Localitatea de domiciliu
Telefon acasă
1 Dăneşti Antal Janos Şef formaţie
2 Miercurea Ciuc
Sinka Lajos Şef formaţie Miercurea Ciu 0749-178214
3 Tuşnad Kilyen Arpad Şef formaţie Miercurea Ciuc 0749-178215
3 Vlăhiţa Balog Antal Şef formaţie Miercurea Ciuc 0749-178211
4 Frumoasa Antal Laszlo Şef formaţie Frumoasa 0749-178212
Laborator de calitatea apei
Nr. crt
Numele şi prenumele
Funcţia Localitatea de domiciliu
Telefon
1 Bogáti Emese Şef laborator Miercurea Ciuc 0721-24495
2 Petriko Katalin Laborant Miercurea Ciuc 0740-484413
3 Kakucs Edit Laborant Sicleni 0744-302264
4 Boér Éva Laborant Dăneşti 0740-760466
5 Vorzsák Csaba Laborant Miercurea Ciuc 0751-812093
6 András Rita Biolog Miercurea Ciuc 0746-150919
7 Kutasi Gyongyver Laborant Miercurea Ciuc 0740-536962
8 Molnar Maria laborant Miercurea Ciuc 0742-846664
9 Csaki Eniko laborant Mădăraş 0742-642006
2.4 Tabel nominal cu componenţa personalului Staţiei Hidrologice care participă la activităţi
specifice în caz de poluări accidentale:
Nr. crt
Numele şi prenumele
Funcţia Localitatea de domiciliu
Telefon
1 Veress Franciska Şef birou Miercurea Ciuc
0752-209745
2 Ionescu Lucian Hidrolog Miercurea Ciuc
0744-770566
3 Albert Piroska Hidrolog Miercurea Ciuc 0748-354740
4 Elena Leordean Hidrolog Miercurea Ciuc
0751-285633
5 Ioan Leordean Hidrolog Miercurea Ciuc
0751-285633
90
CAP. 3 .
MIJLOACE DE TELECOMUNICAŢIE ŞI TELEFOANELE DE LA SERVICIU
ŞI DE LA DOMICILIU
Mijloacele de telecomunicaţie şi telefoanele de serviciu la care poate fi contactat personalul
nominalizat la cap. 2.
3.1. Dispeceratul Sist.de Gosp.Apelor-Harghita
Telefon 0266 – 372004
Fax 0266 – 315677
E-mail [email protected], [email protected]
RTF Sediul SGA
3.2 Biroul Gestiunea Resurselor de Apă, Biroul Exploatare Lucrări , Laborator de
calitatea apei şi Staţia Hidrologică ale S.G.A. Harghita
Telefon 0266 - 314920
Fax 0299 – 315677
E-mail [email protected], [email protected]
3.3 AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI HARGHITA
Adresa: Str. Marton Aron, nr. 43, Miercurea Ciuc
DIRECTOR: Karda Emese Terez - 0746/248649
Telefon: - serviciu: fax 0266/310041, 0266/371313, 0266/312454, 0746/248616
3.4. GARDA NATIONALA DE MEDIU
COMISARIATUL JUDETEAN HARGHITA
Adresa: Str. Marton Aron, nr. 43, Miercurea Ciuc
COMISAR SEF: Sabău Grigore - 0754/074386
Telefon: fax 0266/312766, 0266/206058,
E-mail: [email protected]
91
CAP . 4 .
LISTA PRINCIPALELOR FOLOSINŢE DE APĂ POTENŢIAL POLUATOARE ŞI A CELOR
CARE POT PRODUCE EVENIMENTE CE CONDUC LA POLUAREA ACCIDENTALĂ A
RESURSELOR DE APĂ
Lista principalelor folosinţe de apă potenţial poluatoare şi a celor care pot produce evenimente ce
conduc la poluarea accidentală a resurselor de apă.
Nr.
crt
Unitatea
potenţial
poluatoare
Adresa,
telefon,
fax,e-mail
Curs de
apă
Poluanţi
potenţiali
Folosinţe de
apă
principale din
aval care
pot fi afectate
Adresa,
telefon,
fax,
e-mail 0 1 2 3 4 5 6
1 S.C.HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc,
str Salcâm nr.1
tel./fax. 0266-
313636
harvizrt@gmail.
com
r. Olt CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Gospodării
aval
2 S.C.GOSCOM
TUŞNAD S.R.L.
Băile Tuşnad
str. Ciucaş nr.44
tel./fax.
0266335122
goscom@tusna
d.com
r. Olt CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Gospodării
aval
3 PRIMARIA
OR.BĂLAN
SERV.APA
CANAL
SALUBRIZARE
Bălan
str. 1
Decembrie
nr.25
tel.0266330335
fax.0266330325
r. Olt CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Gospodării
aval
4 S.C. COMUNAL
S.A.
VLĂHIŢA
Vlăhiţa
str. Aleea Teilor
nr.2
tel./fax.
0266246211
pr.
Homoro-
dul Mic
CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Gospodării
aval
5 S.C.MIERAL
QUANTUM
S.R.L.
Sâncrăieni
str. Gării F.N.
tel./fax.
0266332630
r. Olt CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Fier total
reactivi de
92
laborator
6 S.C.PERLA
HARGHITEI
Sâncrăieni
str. Gării nr.600
tel./fax.
0266332686
office@perlahar
ghitei.ro
r. Olt HCl, NaCl,
CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Fier tota
reactivi de
laborator
7 S.C.APEMIN
TUŞNAD S.A.
Loc. Tuşnad
Nou
str. Gării nr.599
tel/fax.
0266334091
0266334247
om
r. Olt CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Fier tota
reactivi de
laborator
8 DIRECŢIA
JUDEŢEANĂ
PENTRU
TINERET
HARGHITA
Centrul de
Agrement Băile
Homorod
Miercurea Ciuc
Piaţa Libertăţii
nr. 5/244
tel./fax.
0266313006
0266247650
pr.
Homoro-
dul Mare
CBO5
mat.în
suspensie
NH4
substanţe
extractibile
EVIDENTA PRINCIPALILOR POLUATORI (UTILIZATORI) DE APA CARE POT
PREZENTA SURSE POTENTIALE
SEMNIFICATIVE DE POLUARI ACCIDENTALE IN
BAZINELE HIDROGRAFICE OLT, JUD HARGHITA.
Nr.
crt
Denumirea utilizatorului
Cod Cadastral
Curs de apa Hm
evacuarii
Adresa Nr.telefon, fax Poluanti
0 1 2 3 4 5 6
1 PRIMARIA
OR.BĂLAN
SERV.APA
CANAL
SALUBRIZARE
VIII.-1 r. Olt
Hm 130
Bălan
str. 1
Decembrie
nr.25
tel.026633033
5
fax.02663303
25
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
2 S.C.HARVIZ
S.A.
VIII.-1 r. Olt
Hm 574
Miercurea
Ciuc,
str Salcâm
nr.1
tel./fax.
0266313636
harvizrt@gma
il.com
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
93
3 S.C.MIERAL
QUANTUM
S.R.L.
VIII.-1 r. Olt
Hm 569
Sâncrăieni
str. Gării
F.N.
tel./fax.
0266332630
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Fier total reactivi
de laborator
4 S.C.PERLA
HARGHITEI
VIII.-1 r. Olt
Hm 640
Sâncrăieni
str. Gării
nr.600
tel./fax.
0266332686
office@perlah
arghitei.ro
HCl, NaCl,
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Fier tota reactivi
de laborator
5 S.C.APEMIN
TUŞNAD S.A.
VIII.-1 r. Olt
Hm 790
Loc.
Tuşnad
Nou
str. Gării
nr.599
tel/fax.
026633409
1
026633424
7
office@tus
nad.com
tel/fax.
0266334091
0266334247
office@tusna
d.com
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
Fier tota reactivi
de laborator
6 S.C.GOSCOM
TUŞNAD S.R.L.
VIII.-1 r. Olt
Hm 845
Băile
Tuşnad
str. Ciucaş
nr.44
tel./fax.
0266335122
goscom@tusn
ad.com
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
7 DIRECŢIA
JUDEŢEANĂ
PENTRU
TINERET
HARGHITA
Centrul de
Agrement Băile
Homorod
VIII.-
1.71
pr.
Homoro-
dul Mare
Hm 118
Miercurea
Ciuc
Piaţa
Libertăţii
nr. 5/244
tel./fax.
0266313006
0266247650
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
8 S.C. COMUNAL
S.A.
VLĂHIŢA
VIII. -
1.71.6
pr.
Homoro-
dul Mic
Hm 80
Vlăhiţa
str. Aleea
Teilor nr.2
tel./fax.
0266246211
CBO5
mat.în suspensie
NH4
substanţe
extractibile
94
CAP. 5 . EVIDENŢA FOLOSINŢELOR DE APĂ CARE POT FI AFECTATE ÎN CAZ DE
POLUĂRI ACCIDENTALE
Lista principalilor utilizatori de apă care pot fi afectaţi în caz de poluări accidentale:
Nr.
crt
Denumirea
utilizatorului
Adresa Telefon
fax
Folosinţe de
apă
In raza noastră de activitate nu avem captări de suprafaţă care pot fi afectate.
95
CAP. 6 .
CONŢINUTUL FIŞELOR UTILIZATE ÎN TRANSMISII ÎN CAZUL POLUĂRILOR
ACCIDENTALE
A.N. APELE ROMANE
DIRECTIA APELOR OLT
RM.VILCEA
S.G.A. HARGHITA
M E S A J S T A N D A R D I Z A T
i. FISA DE AVERTIZARE A UNEI POLUARI
ACCIDENTALE
1. 1. Unitatea care transmite
informarea
2. Ora si data transmiterii informarii
3. Localizarea poluarii
4. Ora si data observarii poluarii accidentale
5. Cine a produs poluarea
6. Cauza ( probabila ) a poluarii
7. Efecte inregistrate
8. Cine transmite fisa de avertizare
Dispecer de serviciu,
96
FISA DE COMUNICARE IN CAZUL OBSERVARII UNEI POLUARI ACCIDENTALE
DATE DE
LOCALIZARE A
FENOMENULUI
ANUL LUNA ZIUA ORA
CURSUL DE APA
LOCALIZARE
LACUL:
ZONA DE
LITORAL:
ACVIFER:
MODUL DE
MANIFESTARE A
FENOMENULUI
CULOARE:
SUBSTANTE SAU CORPURI PLUTITOARE:
DURATA DE CURGERE A UNDEI DE APA POLUATA:
MORTALITATE PISCICOLA (cantitate):
ALTE ELEMENTE VIZIBILE:
REZULTATE DIN ANALIZE :
CAUZA POLUARII SI
NATURA
SUBSTANTEI
TENDINTA
EVOLUTIEI
CRESTERE STATIONARE DESCREST
ERE
RECOLTARE APA CINE A RECOLTAT LUNA ZIUA OR
A
DE PROBE PESTI
ALTE
INFORMATII
CINE ANUNTA
POLUAREA
NUMELE: FUNCTIA
ADRESA: TELEFON:
UNITATEA CARE A PRODUS POLUAREA
CAUZELE
PRODUCERII
POLUARII
MASURI
LUATE:
LA CAUZE
LA EFECTE:
ALTE INFORMATII
CINE
COMPLETEAZA
FISA
NUMELE: FUNCTIA:
UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA
SEMNATURA:
97
FISA DE AVERTIZARE IN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALA VALIDATA
CINE
AVERTIZEAZA
UNITATEA:
NUMELE: FUNCTIA:
DATA
TRANSMITERII
ANUL LUNA ZIUA ORA
UNDE S-A MAI TRANSMIS:
DATA PRODUCERII
POLUARII
ANUL LUNA ZIUA ORA
LOCALIZARE
CURSUL DE APA:
SECTOR
AFECTAT
LACUL:
ZONA DE LITORAL:
ACVATICUL:
CAUZA POLUARII
ACCIDENTALE
SPARGERE CONDUCTA AVARIE INSTALATIE
MANEVRA GRESITA ANTRENARE SUBST.POLUANTE
AVARIE CONSTRUCTIE ALTE CAUZE
NATURA POLUARII
IDENTIFICATA PROBABILA NEIDENTIFICAT
A
NATURA SUBSTANTELOR POLUANTE:
CANTITATEA:
PROGNOZA
EVOLUTIEI POLUARII
LA SURSA
DESCRESTERE STATIONARE CRESTERE
REZULTATUL ANALIZELOR
VIRFUL UNDEI
DE POLUARE
LUNA ZIUA ORA
LA UTILIZATORII DE APA
DIN AVAL
LA LIMITA SIST.DE
GOSPOD.A APELOR
LA FRONTIERA DE STAT
MASURI LUATE
LA CAUZE
LA EFECTE:
PERICOLE SAU
DAUNE
INREGISTRATE:
POSIBILE:
RESPONSABIL DE
PRODUCEREA
POLUARII
CINE
COMPLETEAZA
FISA
NUMELE FUNCTIA
UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA
SEMNATURA:
98
FISA DE CARACTERIZARE A POLUARII ACCIDENTALE
DENUMIREA
SURSEI
DE POLUARE
ACCIDENTALA
AGENT ECONOMIC:
2.
MIJLOC DE TRANSPORT:
DURATA
FENOMENULUI
ANUL LUNA ZIUA ORA
INCEPUTUL POLUARII
SISTAREA POLUARII
CAUZA POLUARII
ACCIDENTALE
AGENT ECONOMIC:
MIJLOC DE TRANSPORT:
ALTE CAUZE
LOCALIZAREA
ZONEI
AFECTATE DE
POLUAREA
ACCIDENTALA
DENUMIRE-COD CADASTRAL PUNCT INTRARE POLUANT
(hm)
PUNCT LIMITA
POLUARE AVAL (hm)
CURSUL DE APA:
LACUL:
ZONA DE LITORAL:
ACVATICUL:
POLUANTI: ACTIUNI
DESFASURATE
IN TIMPUL
POLUARII
ACCIDENTALE
Total ore munca-evaluare cheltuieli
EVALUAREA Total ore utlilaje-evaluare cheltuieli
CHELTUIELILOR Materiale utilizate+cheltuieli monitorizare-evaluare cheltuieli:
Total cheltuieli estimate:
Unitati participante:
SANCTIUNI
APLICATE
SAU SANCTIUNI IN
CURS
ADMNISTRATIV: CONTRAVENTIONAL:
CIVIL: PENAL:
FOLOSINTE DE
APA AFECTATE
LOCALIZARE:
CONSECINTE:
ALTE INFORMATII
CINE
COMPLETEAZA
FISA
NUMELE: FUNCTIA
UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA
SEMNATURA:
99
CAP. 7 .
CARACTERISTICILE LACURILOR DE ACUMULARE AFLATE PE TERITORIUL JUDEŢULUI HARGHITA
Nr.
Crt
Zona
geografica
( localitatea )
Denumire
baraj/lac
de
acumulare
Cursul
de
apa
Caracteris tip baraj Caracteristici tip lac de
acumulare
Categoria/
Utilizarea
Detinator Anul
punerii in
functiune Tip
baraj
Inaltime
baraj
(m)
Lungime
Coronament
(m)
Volum
total
(mil mc)
Supraf.
lacului
(ha)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 Frumoasa Ac
Frumoasa
Pr.
Frumoasa
Material
local
38,00
m
506,00 m 10,6
mil.mc
60 Atenuare,
alim.apa
industrie
SGA HR 1986
2 Balan AC
Mesteacanul
Balan
Raul OLT baraj din
anrocamente
18,50 87,57 m 0.865 9.25 Atenuare, alim.apa
industrie
SGA HR 1966
100
CAP. 8
LISTA UNITĂŢILOR CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE
1. PRIMARIA OR.BĂLAN, SERV.APA CANAL SALUBRIZARE
2. S.C. HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc
3. S.C. MIERAL QUANTUM S.R.L. Sâncrăieni
4. Max Protect S.R.L. Miercurea Ciuc
5. Benzot-Har Miercurea Ciuc
6. Galev Prod Com Miercurea Ciuc
7. S.C. PERLA HARGHITEI S.A. Sâncrăieni
8. COMUNA Sâncrăieni
9. S.C. GOLD EXIM S.R.L Sâncrăieni
10. S.C. EXODUS S.R.L. Sâncrăieni
11. S.C. FOREST SERVICE S.R.L. Sâncrăieni
12. S.C. APEMIN TUŞNAD S.A. Tuşnad Nou
13. S.C. GOSCOM TUŞNAD S.R.L. Băile Tuşnad
14. CONSILIUL LOCAL Băile Tuşnad
15. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement
Băile Homorod
16. S.C. COMUNAL S.A.VLĂHIŢA
17. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt
101
CAP. 9 .
LISTA LABORATOARELOR DE ANALIZĂ FIZICO-CHIMICE ŞI BIOLOGICE ,
AUTORIZATE, CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE
Nr.
crt. Numele laboratorului Adresa laboratorului Telefon Fax
Numele sefului
de laborator
LABORATOARE PENTRU ANALIZA APEI
1 Laboratorul de analize
fizico-chimice, biologice
SGA Harghita
Str. Progresului nr. 16
M- Ciuc
0266-372004
0266-314920 0266-315677
Bogati Emese
2 Laborator anal. fizico.-
chimice
Staţia de epurare SC
Goscom M-Ciuc
Str. Primăverii
M-Ciuc 0366-101240 0266-324835 Ferencz Attila
3 Laborator anal. fizico.-
chimice
St. de ep. SC Comunal
Vlăhiţa SA
Str. Rakos
Vlăhiţa 0266-246601 0266-246211 Mihalz Andrei
4 Laborator anal. fizico.-
chimice
St. de ep SC Bălan SA
Str. Galkut
Bălan 0749-204352 0266-330409 Todor Jolan
5 Laborator anal. fizico.-
chimice
St. de ep
SC Perla Harghitei SA
Str. Gării nr.60
Sâncrăieni 0266-332790 0266-332686 Nagy Ildiko
6 Laborator anal. fizico.-
chimice
Staţia de epurare
SC Kraiten IN Harghita SA
Str. Principală nr. 537
Sâncrăieni 0266-332503 0266-332863 Xantus Margit
LABORATOARE PENTRU ANALIZA APEI
7 Laborator veterinar de stat
DSV M-Ciuc
Str. Progresului nr. 14/A
M-Ciuc
0266-311086
0266-314967
0266-371646 Drăghici
Dumitru
102
CAP.10.
SCHEMA SINOPTICĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DE ALARMARE ÎN CAZ DE
POLUARE ACCIDENTALĂ
SISTEMUL DE GOSP.
APELOR HARGHITA
Tel: 0266-324004
Fax: 0266-315677
e-mail:
AGENŢIA DE PROTECŢIA
MEDIULUI HARGHITA
Tel: 0266 – 371313, 312454
Fax: 0266 – 310041,
e-mail:
CJ. GARDA DE MEDIU HR
Tel: 0266 – 206058
Fax: 0266 – 312766
Email: [email protected]
Comisar şef: 0754-074386
DIRECŢIA APELOR OLT
RM. VÂLCEA
Tel: 0250-739881
Fax: 0250-739881
e-mail: [email protected]
1. SURSE PROPRII DE
OBSERVARE ŞI/SAU
ALARMARE
Posturi Hidro:
1. Tomesti
2. Sancraieni 3. Madaras
4. Frumoasa
5. Armaseni Noi
6. Plaiesi de jos
7. Baile Homorod
8. Sanpaul
9. Capalnita
10. Lueta
Formaţii de lucru
1. Miercurea Ciuc
2. Dăneşti
3. Frumoasa
4. Tuşnad
5. Vlăhiţa
2. ALTE SURSE
LEGENDA
Cominicare
Avertizare
Flux de informaţii
preliminare
Flux de informaţii pe
timp de intervenţie
PREFECTURA JUD.
HARGHITA
Tel: 0266 - 371114
Fax:0266 – 371114
Email:
SISTEMUL DE GOSP.
APELOR COVASNA
Tel: 0267 – 317512
Fax: 0267- 310046
e-mail:
t.ro
INSPECTORATUL
JUDEŢEAN pt SITUAŢII
DE URGENŢĂ
Tel: 0266/371657
Fax: 0266 - 314353
e-mail:
[email protected] UTILIZATORI DE APĂ
POTENŢIAL
POLUATORI
1. S.C.HARVIZ S.A.
2. S.C.GOSCOM TUŞNAD
S.R.L.
3. PRIMARIA OR.BĂLAN
SERV. APA CANAL
SALUBRIZARE
4. S.C. COMUNAL S.A.
VLĂHIŢA
5. S.C.MIERAL QUANTUM
S.R.L.
6. S.C.PERLA HARGHITEI
7. S.C.APEMIN TUŞNAD S.A.
8. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ
PENTRU TINERET
HARGHITA
Centrul de Agrement Băile
Homorod
Nota: numerele de telefon şi de fax
se găsesc în cap 4. (tabel) al
planului SGA de prevenire şi combatere a poluăriilor
103
CAP. 11 .
SISTEMUL DE AVERTIZARE ALARMARE A FOLOSINŢELOR ACTIVITATEA LA
NIVEL LOCAL ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ
Sistemul de avertizare - alarmare a folosinţelor în zona de influenţă din aval - SGA Harghita
1. Activitatea la nivel local în cadrul sistemului , conform prevederilor Regulamentului de
Organizare şi funcţionare a SAPA-ROM
Sesizarea poluării accidentale poate fi făcută de către :
- personalul staţiilor hidrometrice
- personalul laboratorului S.G.A.Harghita
- personalul A.P.M. Harghita
- beneficiarii folosinţelor de apă
- alte persoane fizice sau juridice
Informaţiile vor fi transmise sau puse la dispoziţie dispecerului de serviciu din cadrul
S.G.A.Olt, respectând conţinutul "Fişei de comunicare" ( în cazul observării fenomenului de către
personalul S.G.A.) .
Dispecerul de serviciu :
- anunţă imediat utilizatorii de apă din aval care se alimentează prin prize proprii şi care pot fi
afectate
- se comunică datele cunoscute privind fenomenul şi timpul estimat în care unda poluantă ar
putea atinge secţiunea de captare
- mobilizează reţeaua proprie de observatori pentru a urmări şi raporta evoluţia fenomenului ,
până la dispariţia lui din secţiune
- anunţă imediat conducerea S.G.A.Olt , şeful biroului gestiunea resurselor de apă , personalul
consemnat conform graficului
- anunţă dispecerul direcţiei de apă
- informează dispeceratul S.G.A.-urilor care administrează apele din aval când este cazul
- informează A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
Nota 1: în cazul primirii informaţiilor de la terţe unităţi sau persoane fizice , dispecerul va
alerta personalul reţelei proprii , furnizând informaţii suplimentare asupra fenomenului despre care a
fost informat .
104
Nota 2 : în cazul în care personalul unor sisteme de gospodărire a apelor observă fenomene de
poluare a altor factori de mediu ( aer , sol , vegetaţie ) acesta are obligaţia de a anunţa imediat A.P.M.-
ul pe teritoriul căreia s-a observat fenomenul respectiv .
2. Fluxul primar de informaţii în caz de poluări accidentale cu efect local , la nivelul S.G.A.Harghita,
în diferite ipoteze previzibile
Se vor reţine şi aplica următoarele principii :
- evitarea duplicărilor de transmitere a raportărilor şi prevenirea dublării de informaţii ,
care pot aglomera canalele de transmisiune
- dacă o modalitate de transmisie este ocupată sau nu funcţionează se va apela la
cealaltă
- dacă nu se poate obţine legătura cu nivelul urmărit se va contacta nivelul imediat
superior , respectiv inferior, funcţie de sensul de circulaţie al fluxului
Ipoteza unor poluări accidentale locale şi cu efect local
Poluări accidentale identificate:
La identificarea de către S.G.A. Harghita a unei poluări accidentale cu sursa localizată pe
teritoriul propriu de administrare
- se anunţă imediat folosinţele de apă din aval , ce pot fi afectate de poluare ( în teritoriul
propriu de acţiune)
- se anunţă Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea , A.N.Apele Române, APM Harghita, Prefectura
Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
Poluări accidentale cu sursa nelocalizată
La identificarea de către S.G.A.Harghita a unei poluări accidentale pe râurile din terioriul
propriu de administrare cu sursa generatoare neidentificată , aceasta fiind în afara teritoriului propriu
de acţiune
- se anunţă imediat folosinţele de apă din aval ce pot fi afectate de poluare
- se anunţă Direcţia Apelor Olt Rm,Vâlcea, A.N.Apele Române, A.P.M.Harghita , Prefectura
Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
Poluări accidentale neidentificate
- se respectă aceleaşi etape de mai sus
- se anunţă imediat folosinţele de apă din aval care pot fi afectate de poluare ( în teritoriul propriu de
acţiune )
- se anunţă Direcţia Apelor Olt Rm,Vâlcea, A.N.Apele Române, A.P.M.Harghita , Prefectura
Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
105
CAP. 12 .
MĂSURI LUATE ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE ORGANIZAREA
COMBATERII EFECTELOR POLUĂRILOR
Conducerea S.G.A.Harghita, prin compartimentele din subordine, efectuează următoarele
operaţii :
- verifică corectitudinea informaţiilor primite , validarea evenimentului şi întocmeşte fişa de
avertizare conform modelului
- organizează şi participă pe teren împreună cu cel /cei care au produs poluarea şi cu alte
persoane fizice sau juridice prestabilite la acţiunile necesare limitării răspândirii, colectării,
neutralizării , distrugerii sau depozitării reziduurilor de poluanţi colectaţi
- în diferite faze şi ipoteze de periculozitate se procedează astfel :
1. participă alături de agentul economic poluator la operaţiile de combatere, asigurând -
după caz - asistenţa tehnică de specialitate şi supravegherea desfăşurării acestora până la
închiderea evenimentului
2. intervine cu mijloace proprii în eventualitatea nedeclanşării la timp a operaţiilor
necesare de către unitatea poluatoare, asigurând controlul temporar al evoluţiei fenomenului
3. declanşează, în ambele situaţii, intervenţii de anvergură cu participarea altor unităţi
din zonă decât cele implicate, solicitând sprijinul acestora conform unor evenimente ce
depăşesc posibilităţile S.G.A. sau ale unităţii poluatoare
4. apelează la sprijinul administraţiei locale pentru mobilizarea structurilor specializate
de intervenţie în cazul producerii unor poluări cu efecte extraordinare
- organizează acţiunile pentru recoltarea de probe de apă şi transmiterea acestora cât mai rapid
posibil către laboratorul propriu sau al direcţiei, după caz, în vederea efectuării analizelor pentru
determinarea naturii poluantului şi urmărirea evoluţiei concentraţiilor până la dispariţia fenomenului
de poluare .
- în caz de nevoie apelează la sprijinul altor laboratoare autorizate şi dotate pentru efectuarea
analizelor necesare
- analizează situaţia creată, evaluează consecinţele posibile pe cursul de apă şi la utilizatorii de
apă din aval şi estimează evoluţia şi depăşirea undei de poluare, împreună cu staţia hidrologică din
zonă şi cu dispeceratul direcţiei
Sistemul de gospodărire a apelor, prin compartimentele din subordine , va acţiona în funcţie de
situaţiile ce pot apare, în cazurile de poluări accidentale, după cum urmează:
- dacă se cunoaşte agentul economic sau unitatea care a provocat poluarea accidentală ,
conducerea sistemului va lua măsuri pentru efectuarea anchetei preliminare, în vederea stabilirii
răspunderilor, aplicarea sancţiunilor celor vinovaţi de producerea fenomenului, precum şi pentru
estimarea cheltuielilor rezultate din activităţile de laborator şi teren desfăşurate pentru urmărirea
propagării undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea, distrugerea sau depozitarea
poluanţilor , etc
- dacă poluarea accidentală a avut loc într-un bazin hidrografic cuprinzând lacuri de acumulare
- în aval de acestea -şi se constată necesitatea , foarte bine justificată de a se asigura debite
suplimentare de diluţie , conducerea sistemului va solicita direcţiei aprobarea efectuării manevrelor
respective la uvrajele barajelor lacurilor de acumulare în cauză
- la încetarea fenomenului de poluare accidentală pe cursurile de apă de pe teritoriul S.G.A.
Harghita, dispecerul de serviciu va informa imediat, în ordine, utilizatorii de apă interesaţi şi Direcţia
Apelor Olt Râmnicu Vâlcea.
106
CAP. 13.
LISTA PE ECHIPE DE INTERVENŢIE A DOTĂRILOR , MATERIALELOR , ŞI A
MIJLOACELOR DE COMBATERE NECESARE PENTRU OPRIREA POLUĂRII APELOR
Lista , pe echipe de intervenţie , a dotărilor , materialelor şi a mijloacelor de combatere necesare
pentru oprirea poluării apelor şi lichidarea efectelor acestora
Nr.
crt.
Echipele de intervenţie Dotări
Mijloace de intervenţie Personalul de deservire a
utilajelor
1 Formaţia Dăneşti
Şef formaţie- Antal Janos
1 autobasculant 1 excavator
Szocs Levente Juhasz Laszlo
2 Formaţia Miercurea Ciuc
Şef formaţie- Sinka Lajos
1 autobasculant 1 buldozer 1501
Peter Csaba
Bodo Lajos
3 Formaţia Tuşnad
Şef formaţie- Kilyen Arpad
1 Ifron Tamas Gabor
4 Formaţia Vlăhiţa
Şef formaţie- Balog Antal
1 Aro Daniel Laszlo
5 Formaţia Frumoasa
Şef formaţie- Antal Laszlo
1 tractor Fejer Andras
6 Sediu S.G.A.Harghita 2 autoturisme
1 autoturism de teren
Jakab Attila, Kristo Hugo
Janos Tibor
Nr.
crt.
DENUMIREA MATERIALELOR SI
MIJLOACELOR DE INTERVENTIE
UM Existent
1 Electropompă buc. 3
2 Cangi PSI buc. 4
3 Măşti de gaze contra praf buc. 1
4 Material absorbant tip. spill-sorb kg 700
107
Nr.
crt.
Unitatea Adresa Numar
telefon
Forta de
munca
Dotari puse
la dispozitie
1 PRIMARIA
OR.BĂLAN
SERV.APA CANAL
SALUBRIZARE
Bălan
str.1 Decembrie
nr.25
tel.0266330335
fax.
0266330325
Echipa de
interventie
Tractor cu
cupă – 1
Buldoexcavat
or - închiriere
2 S.C.HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc,
str Salcâm nr.1
tel./fax.
0266313636
harvizrt@gmail
.com
Echipa de
interventie
3 S.C.MIERAL
QUANTUM S.R.L.
Sâncrăieni
str. Gării F.N.
tel./fax.
0266332630
Echipa de
interventie 4
persoane
Utilaj greu
(IFRON)-1
pompe de apă
4 S.C.PERLA
HARGHITEI
Sâncrăieni
str. Gării nr.600
tel./fax.
0266332686
office@perlaha
rghitei.ro
Echipa de
interventie 5
persoane
Tractor – 1
Tractor utilitar
FAUL C 140
– 1 buc
Buldoexcavat
or JCB - 1
5 S.C.APEMIN
TUŞNAD S.A.
Loc. Tuşnad Nou
str. Gării nr.599
tel/fax.
0266334091
0266334247
m
tel/fax.
0266334091
0266334247
office@tusnad.
com
Echipa de
interventie 6
persoane
6 S.C.GOSCOM
TUŞNAD S.R.L.
Băile Tuşnad
str. Ciucaş nr.44
tel./fax.
0266335122
goscom@tusna
d.com
Echipa de
interventie 6
persoane
7 DIRECŢIA
JUDEŢEANĂ
PENTRU TINERET
HARGHITA
Centrul de Agrement
Băile Homorod
Miercurea Ciuc
Piaţa Libertăţii
nr. 5/244
tel./fax.
0266313006
0266247650
Echipa de
interventie 4
persoane
8 S.C. COMUNAL
S.A. VLĂHIŢA
Vlăhiţa
str. Aleea Teilor
nr.2
tel./fax.
0266246211
Echipa de
interventie 11
persoane
109
DIRECŢIA APELOR OLT
RÂMNICU VÂLCEA
SERVICIUL G.P.C.A.
Per. fax(0250738255) şi e-mail
Ref.: Plan restricţii
Nr. 1406/DJ/HE/GRA/06.04.2009
Data: 28.04.2009
Comp.: Gestiunea Resurselor de Apă
Pers. de contact: Hompoth Erzsebet
Tel.: 0266-314920
e-mail: [email protected]
Alăturat vă înaintăm contribuţia noastră la „Planul de restricţii şi folosire a apei în perioadele
deficitare ” pe bazinul hidrografic Olt” judeţul Harghita.
DIRECTOR,
Ing. Miklós Géza
ING. SEF,
Ing. Darvas János
Şef birou GRA,
Ing. Kristó Hugó
B. Redactat Hompoth Erzsebet
Nr. ex. 1
110
Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare
Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, pe bazinul hidrografic Olt prevăzut la art.14
din Legea Apelor nr.107/1996, modificată şi completată prin Legea nr.310/2004, art. 11 , consta în prezentarea
unor informaţii şi date prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte privind stabilirea măsurilor
organizatorice şi tehnice ce trebuiesc aplicate principalelor folosinţe consumatoare de apă şi mai ales sesizarea
situaţiilor când sursele de apă nu mai pot face faţă atât cantitativ cât şi calitativ acestor necesităţi.
Prin acest plan se stabileste sistemul de analiza si urmarire pentru sesizarea din timp a situatiilor de
restrictii in alimentarea cu apa a folosintelor din bazinul hidrografic Olt.
Aplicarea în bune condiţii a sistemului de analiză pentru semnalarea situaţiilor deficitare din punct de
vedere cantitativ si calitativ presupune corelarea tuturor datelor concrete, direct referitoare la parametrii calitativ
si cantitativ al apelor, al lucrărilor hidrotehnice existente, colaborarea permanenta intre organele de gospodărire
a apelor şi beneficiarii de apă, precum şi un sistem informational operativ bazat pe evidente clare şi raportari
prompte.
Rolul de declansare si coordonare a actiunilor ce deriva din sistemul de analiza pentru semnalare
situatiilor de restrictii in satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor din b.h.Olt, revine D.A.Rm.Valcea in
colaborare cu S.G.A.-urile din bazin si unitatile beneficiare care duc la indeplinirea prevederilor planului de
restrictii.
Se va urmării ca în aceste situaţii premergătoare introducerii restricţiilor pe lânga eliminarea risipei şi
limitarea pierderilor de apă şi asigurarea calitaţii apelor evacuate, beneficiarii de folosinte vor avea in vedere:
-folosirea eficientă a tuturor resurselor de apă de suprafaţă şi subterană prin urmărirea menţinerii în cât mai
mare măsură a volumelor de apă în lacuri prin respectarea cu strictete a programelor de exploatare;
-verificarea instalaţiilor şi echipamentelor de captare inmagazinare şi transport în scopul inlăturării pierderilor
de apă;
-folosirea internă a cerinţelor de apă în mod judicios (accentuarea reutilizarii-recircularii);
-încadrarea utilizatorilor în normele specifice de apă pe unitatea de produs;
-reactivarea captărilor de apă din subteran;
-depistarea operativă a pierderilor din reţelele de distribuţie a apei şi eliminarea avariilor;
-intensificarea măsurătorilor de debite pe cursurile de apă la staţiile hidrometrice şi corelat cu aceasta la
folosinte;
-exploatarea in condiţii optime a instalaţiilor de epurare, precum si luarea unor măsuri speciale pentru evitarea
oricăror situaţii de poluări accidentale.
In vederea adaptării celor mai potrivite decizii de restrictionare a folosinţelor a căror capacităţi de
funcţionare sunt afectate pentru fiecare sector s-a elaborat un plan preliminar de restricţii etapizat cu luarea în
considerare a următoarelor măsuri:
a) In domeniul industriei:
-restrictionarea partială şi chiar totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale cu pondere mare în
procesul de poluare a apelor.
-reducerea în trepte a debitelor pentru folosinţele industriale după parcurgerea etapelor de raţionalizare
a folosirii apelor, a efectuării de revizii, reparaţii, intreruperea funcţionării unor sectoare neproductive
sau de mai puţină importanţă pentru perioade scurte de timp, sau sistarea unor activitaţi auxiliare.
b) In domeniul agrozootehnic.
-reducerea in trepte a debitelor captate pentru irigaţii, funcţie de natura culturilor
-diminuarea debitelor alocate amenajarilor piscicole.
In perioada de aplicare a restricţiilor, factorii de răspundere din cadrul Directiei D.A. Olt - Rm.Valcea
si S.G.A. vor efectua controale la folosinţele cu pondere, urmărind respectarea măsurilor de restricţii.
111
F-GA-2
CARACTERISTICI GENERALE - LACURI DE ACUMULARE
Tabel I.1.
Nr. Denumire Curs Sector/zona Valori caract. Scopul/categ. Obs.
crt. acumulare de apa de curs Vt Vu de folosinte
amplasare deservite
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Mesteacanul r.Olt I 0.858 0.435 populaţie
Oraşul Bălan
2 Ac. Frumoasa r.Olt I 10.7 6.5 Industr. + popul
GOSCOM M-Ciuc
Verificat, Intocmit,
Kristó Hugó Hompoth Erzsébet
112
F-GA-2
Anexa nr.
1.2.
POSTURI HIDROMETRICE REPREZENTATIVE Caracteristici generale
Denumirea Cursul Sectiunea Debite caracteristice (mc/s)
Caracterizare post Data Observatii
postului de apa de control mediu mediu zilnic mediu masurare masurare transmisie reactualizarii
hidrometric deservita multianuar 95% 80% niveluri niveluri zilnica cheii
de post vara/iarna (VI-VIII) si debite limnimetrice
Balan r.Olt I x Tomesti r.Olt I x Frumoasa pr.Frumoasa I x Sincraieni r.Olt I x Madarasi pr.Madaras I x Armaseni pr.Fisag I x
Capilnita pr. Homorodul Mic II
Baile Homorod
pr. Homorodul Mare II
Lueta pr. Homorodul Mic II
Sinpaul pr. Homorodul Mare II
Statia Hidro Miercurea Ciuc nu dispune de datele solicitate.
Verificat, Intocmit, Kristó Hugó Hompoth Erzsébet
113
F-GA-2
Anexa 1.c).1.
ALIMENTARI CU APA PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI COMPLEXE
ZOOTEHNICE
Caracteristici generale
Nr. Sector de curs : Numarul de Judetul Cursul Asig.de Debit Debite caracteristice la recirc.max. Observatii
crt. Denumirea unitatii ordine de apa calcul instalat captat minim restituit consum
Localitatea cf. evid. % mc/s necesar
cadastru
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Oraşul Bălan 1016 HR Olt 95 0.1200 0.0175 0.0140 0.0035 populatie
Serviciul public de
alimentare cu apă, canal şi
salubrizare
2 GOSCOM R.A M-Ciuc 1017 HR pr. Frumoasa 97 0.2600 0.1870
M-Ciuc (I) 1017 HR Subteran 97 0.1960 0.1200 0.1131 0.1940 populatie + industr.
3 COMUNA SÂNCRĂIENI 1185 HR r.Olt 95 0.0083 0.0024 0.0008 0.0016 populatie+industrie
Sâncrăieni HR
TOTAL Sector I. 0.5843 0.3269 0.1279 0.1991
1 S.C. Comunal S.A. 1049 HR pr. Virghis 97 0.0270 0.0110 populatie + industrie
Vlahita HR pr. Zmeuris 97 0.0150 0.0090 0.0112 0.0088
TOTAL Sector II. 0.0420 0.0200 0.0112 0.0088
TOTAL Sector I + II 0.6263 0.3469 0.1391 0.2079
Sef birou GRA, Intocmit,
Kristo
Hugo
Hompoth
Erzsebet
114
Anexa nr.2.2.
F-GA-2
AMENAJARI PISCICOLE
Caracteristici generale
Nr. Sector de curs: Numarul Judetul Cursul Suprafata Debit Volum de apa (mil.mc)
crt. Denumirea unitatii de ordine de apa instalat Necesar Utilizat
Localitatea cf.evid. (ha) ( mc/s )
cadastru
0 1 2 3 4 5 6 7
1 S.C. AGROPISC 1 HR Homorodul 173 0.515 4.00 3.60
SINPAUL Mare la umplere
0.04
min.nec.
Sef birou GRA, Intocmit,
Kristo
Hugo Hompoth Erzsebet
115
RESPONSABILITATI SI FLUX INFORMATIONAL
Nr.
FACTORI
INTERESATI Atributii Observatii
crt. Denumire Sediu Telefon/fax
0 1 2 3 4 5
1
Sistem de Gospodarirea
Apelor Harghita str.Progresului nr.16 0266/314920
Sesizarea beneficiarilor folosintelor in
vederea pregatirii pentru aplicarea
prevederilor planurilor proprii
Miercurea - Ciuc fax.0266/315677
-Informarea factorilor locali asupra
situatiilor
-Controlarea incadrarii beneficiarilor in
fazele planului, in folosirea apelor si
evacuarea apelor uzate
-Alarmarea si a altor unitati interesate
privind aparitia fazelor critice de solicitare a
surselor de apa.
3 Oraşul Bălan
str. 1 Decembrie nr.
24 tel/fax:0266/330325 Aplica masurile stabilite in planul
Serviciul public de
alimentare cu apă, canal
şi salubrizare
Balan 724297958 de restrictii
4 GOSCOM S.A. M-Ciuc str. Salcim nr. 1 0266/324835 Aplica masurile stabilite in planul
M-Ciuc fax.0266/324614 de restrictii
5
COMUNA
SÂNCRĂIENI
str. Principală nr.
522 0266/332502 Aplica masurile stabilite in planul
Sâncrăieni Sâncrăieni Fax.0266/332741 de restrictii
6
S.C. Comunal S.A.
Vlahita Alea Teilor nr.2 0266/246211 Aplica masurile stabilite in planul
Vlăhiţa de restrictii
Şef birou GRA, Intocmit,
Kristo Hugo Hompoth Erzsebet
SGA Harghita
116
FOLOSINTE CONSUMATOARE DE APA Alimentari cu apa pentru populatie, industrie si zootehnie cu debite > 100 l/s
Anexa
2.1.
Nr. Denumirea Nr.
ordine Cursul de Asigurarea Debit Debite caract. la recirculare max. Debite efective realizat Grad de recirculare
crt. utilizatorului cf. evid. apa de instalat Captat Restituit Consumat Captat Restituit Consumat Instalat Realizat
cadastral calcul min.neci.
mc/s mc/s mc/s mc/s mc/s mc/s mc/s % %
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 GOSCOM R.A. M-Ciuc 1017 pr.Frumoasa 95% 0.200 0.187 0.1870 0.1131 0.1969 - -
subteran Olt 0.198 0.120 0.1229
Modul de expolatare a principalelor
derivatii
Nr Captare Restituite Maxime Minime Volum
crt Derivatia Scop Bazin Curs de Bazin Curs de Q deriv Perioada Q deriv Perioada
total deriv.
hidrog. apa hidrog. apa mc/s luna mc/s luna mil.mc
1 Canal Varghis salubrizare Olt Varghis Olt
Homorodul Mic 0.550 permament 0.280 permament 14.9
2 Lunca Mare deviere pt. Olt
Lunca Mare Olt Olt 0.030 permament 0.015 permament 0.7
lucr.miniere
3 Chenderes deviere pt. Olt Chenderes Olt Valea Mare 0.025 permament 0.010 permament 0.4
lucr.miniere
117
PLAN DE AVERTIZARE - ALARMARE
a localităţilor si obiectivelor situate în aval de acumularea Frumoasa, judetul Harghita
2010 - 2013
118
COMISIA DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR Perioada de plan SI FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE 2010- 2013
ACUMULAREA FRUMOASA
TABEL NOMINAL AL COMPONENTEI SI A SECRETARIATULUI PERMANENT AL ACESTEIA(2/1-1)
Nr. crt.
Numele şi prenumele
FUNCTIA A D R E S A
In comisie (secreta
riat)
La locul de muncă
De la locul de muncă loc.,str., nr.tel.
De la domiciliu
loc.,str.,nr.telefon
0 1 2 3 4 5
1 Ferencz Tibor preşed. primar CL Frumoasa,str.Mi-hăileni; tel. 0266-325282
Frumoasa,str. Ghimesului nr. 80A Mobil: 0723-510049
2 Balazs Gaspar vicepreşedinte
viceprimar CL Frumoasa,str.Mihăileni; tel. 0266-325282
Frumoasa, str.Mihăileni, nr.17, 0266-325130
3 Apetrei Costel membru şef post Poliţie
Post Poliţie,str.Ghimeş, tel.11.
Frumoasa, str. Ghimeş 75A 0266-325201
4 Antal Ladislau membru tehnician Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,Pârâului 73.tel. 0266 - 325181
5 Imre Gabriella membru subing. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,str.Ghimesului 1, 0723-591459
119
SECRETARIATUL PERMANENT AL COMISIEI Nr. crt.
Numele şi prenumele
FUNCTIA A D R E S A
In comisie (secretaria
t)
La locul de muncă
De la locul de muncă
loc.,str.,nr.tel.,telex
De la domiciliu
loc.,str.,nr.,telefon
0 1 2 3 4 5
1 Antal Ladislau secretar tehnician Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,Pârâului nr.73.tel. 0266 - 325181.
2 Imre Gabriella locţiitor subing. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,str.Ghimesului 1, tel: 0723-591459
3 Czaka Laszlo membru electr. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n..
Frumoasa,.Bisericii nr.145. 0743 - 126607
Verificat, Intocmit, ing. Darvas Janos Lőrincz Tibor
120
1. Descrierea amenajării şi a construţtiilor care realizează retenţia.
Acumularea Frumoasa cu un volum util de 6,5 mil.mc este destinată în principal
alimentării cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc,asigurând un debit constant de 200 l/s.
Barajul este amplasat pe pârâul Frumoasa,afluent al Oltului la 2,5 km amonte de
comuna Frumoasa,judeţul Harghita (plansa nr.1).
Acumularea controlează un bazin de receptie de 45,5 kmp din suprafata totală de 60
kmp a b.h.Frumoasa.
Caracteristicile principale ale barajului si lacului de acumulare sunt:
- înăltime 38,00 m
- lungime la coronament 506,00 m
- cotă talveg 827,50 mdM
- cotă golire de fund 833,00 mdM
- cotă NNR 857,50 mdM
- nivel max.exceptional 861,00 mdM
- cotă coronament 862,00 mdM
- volum mort 1,1 mil.mc
- volum util 6,5 mil.mc
- volum brut 7,6 mil.mc
- volum total 10,6 mil.mc
- volum atenuare viitură 3,0 mil.mc
Folosintele acumulării sunt:
a. Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc
La un volum util max.de 6,5 mil.mc se livrează un debit mediu regularizat de 200 l cu
asigurarea de 95 % si de 210 l/s cu asigurarea de 97 %.
b. Combaterea inundatiilor în aval de acumulare
Pentru satisfacerea necesarului de apă potabilă, acumularea Frumoasa nu trebuie să
functioneze tot timpul anului la NNR; rezultă astfel un volum ce variază între 0 si 2 mil.mc care poate
fi folosit pentru atenuarea viiturilor fără a fi nevoie de o transă de viitură special rezervată în lacul de
acumulare.Aceasta cu atât mai mult cu cât pagubele provocate de inundaţie în b.h. Frumoasa sunt în
general mici.
Ca urmare a atenuării realizate în ac.Frumoasa, debitele pe râu în aval de baraj scad
astfel:
Tabel nr.1.
P % 10 5 1 0,1
121
Q nat. ( mc/s) 49 65 115 217
Q atenuat ( mc/s) 31 45 87 195
Atenuare % 35 31 24 10
c. Acumularea Frumoasa mai poate fi folosită prin amenajări ulterioare:
- producere de energie electrică;
- crescătorie salmonică;
- turism şi agrement;
Pentru evacuarea unor debite mari şi excepţionale barajul este prevăzut cu un
descărcător de suprafaţă şi două goliri de fund.
Descărcătorul de suprafaţă este de tip pâlnie, cu diametrul de 13,00 m a cărui creastă se
află la cota NNR 857,478 mdM şi se continuă cu un puţ de 5,00 m în diametru.Puţul descărcătorului se
racordează printr-un cot de golire de evacuare în formă de clopot,la cota 833,00 mdM, care se
continuă la rândul ei cu un canal de evacuare trapezoidal.
Nefiind prevăzut cu stavile, descărcătorul de suprafaţă funcţionează necontrolat.
Capacitatea de evacuare a descărcătorului determinată experimental este redată în anexa nr.1.
Nivelele maxime la care se ridică apa în lac în timpul viiturii determinate atât
experimental cât şi analitic sunt redate în tabelul nr.2.
Tabelul nr.2
Posibilitatea de depăşire Qmax nat.
- mc/c-
Qmax defl.
-mc/s-
Nivel lac
-mdM-
5 % 65 52 858,40
1 % 115 97 858,90
0,1 % 217 193 859,76
0,01 % 345 330 861,55
Descărcătorul pâlnie funcţionează până la debitul de 300 mc/s în regim stabil cu
scurgere liberă,după care intră într-un regim de instabilitate.La un debit mai mare de 330 mc/s
descărcătorul funcţionează înecat.
Golirea de fund al cărei prag se află la cota de 833,00 mdM este alcătuită din două
goliri de beton armat,având dimensiunile de 2,00 x 2,50 m,care debuşează în golirea de evacuare de
tip clopot,cu o secţiune plină de 26,00 mp.Cele două galerii ale golirii de fund sunt prevăzute cu
stavile plane în număr de 4 buc.,două de siguranţă şi două de serviciu, cu dimensiunile 2,00 x 2,50
m.Capacitatea de evacuare a unei goliri de fund cu funcţie de diferite grade de deschidere este
prezentată în anexa nr . 2.
Turnul de priză face corp comun cu puţul deversorului şi permite prelevarea apei prin
două ferestre de priză situate cu axele la două niveluri: - 845,00 mdM şi 850,00 mdM.Conducta
pentru alimentare cu apă ,cu un diametru de Dn 600 permite livrarea debitului de servitute de 20 l/s
prin intermediul unei vane de golire.
Necesarul de apă este captat direct din lac prin intermediul turnului de priză şi trecut
apoi prin staţia de tratare situată imediat aval,pe malul stâng al râului.De la staţia de tratare debitul de
apă potabilă este livrat municipiului Miercurea-Ciuc printr-o conductă de 16,4 km lungime şi apoi prin
intermediul a două rezervoare la reţeaua de alimentare a oraşului
122
2. Evidenţierea lacurilor unde se pot produce avarii urmate de mari pierderi de apă şi
evaluarea consecinţelor.
a. Golirile de fund.
Cele două galerii ale golirii de fund sunt prevăzute cu stavile plane,acţionate din turnul
de manevră, care pot fi deschise şi în poziţii intermediare.Coeficientul de debit al golirilor de fund a
fost determinat în funcţie de coeficienţă liniară şi locală specifică şi valoarea m = 0,8. Capacitatea de
evacuare a golirilor de fund a fost determinată analitic cu formula:
Q = m 2 x g ( Hlac - Hav) unde:
m = 0,8
= 5 mp (ptr.o golire)
Hlac = nivelul apei în lac
Hav = nivelul apei în galeria de evacuare (aval) şi trasată
grafic în anexa nr.2.
Pentru niveluri ale apei în lac mai coborâte de cota 840,00 mdM, capacitatea de
evacuare a golirilor de fund nu mai respectă legea de mai sus.
Avarii posibile la golirile de fund constau în blocarea în poziţie deschisă a vanelor
plane sau prin efectuarea unor manevre greşite.Având în vedere că albia minoră a pr.Frumoasa în aval
de baraj poate tranzita un debit max. de 45 - 50 mc/s şi cu o singură golire de fund complet
deschisă,evacuează din lac un debit de 80 mc/s, apare pericolul de inundare a comunei Frumoasa şi
terenurile agricole din aval pe o distanţă de 6 km,până la confluenţa cu pr.Racu.
b. Conducta de alimentare cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc.
In caz de avarie la conducta de alimentare, debitul evacuat fiind până la 2 mc/s nu
prezintă pericol de inundare.
c. Baraj din anrocamente cu nucleu de argilă şi voal de etanşare.
Cedarea barajului fiind un eveniment accidental,întâmplător ce nu poate fi nici
controlat, nici prevăzut, face ca studiul formării şi propagării undelor de inundaţie ce apar în aceste
situaţii fă fie greu de încadrat într-o anume ipoteză de rupere.In cazul Ac.Frumoasa s-au considerat
mai multe ipoteze privind mărimea breşei şi anume: valori de 25 + 70 %.Calculele s-au făcut pentru 2
ipoteze privind nivelul în lac şi anume la NNR 857,50 mdM şi la NC 862,00 mdM.S-a considerat că
ruperea se produce într-un timp relativ scurt, 5 +10 min.(având în vedere că ruperea se produce prin
prăbuşire), în condiţii de viitură.
Principalele rezultate obţinute sunt redate grafic astfel:
- variaţia în aval a debitului max. ale undei de rupere pentru diferite mărimi ale breşei în cazul
nivelului la NNR (anexa 3) şi la NC (anexa 4);
- profile în lung cu variaţia nivelurilor la diferite intervale de timp (anexele 5 şi 6);
- variaţia debitelor la diferite intervale de timp în două ipoteze de rupere (anexele 7 şi 8);
- variaţia în lungul biefului aval, a înălţimii maxime, a undei (considerată de la talveg la nivelul
max.) în diferite ipoteze de rupere (anexele 9 şi 10);
123
- viteza de deplasare a undei în aval de baraj, în două ipoteze de rupere (anexa
11).
Din analiza acestor se constată că:
- debitele maxime imediat aval de baraj variază destul de mult pentru diferite ipoteze de
rupere considerate (de la 11.000 - 30.000 mc/zi) dar aceste diferenţe se reduc destul de repede,
ajungând la cca. 40 km în aval la valori de 8.000 - 14.000 mc/s, astfel rezultă pe acest sector cam
acelaşi niveluri maxime, indiferent de ipoteze de rupere.
In zona comunei Frumoasa, înălţimea maximă atinge valori de 7 - 15 m
( de la talveg) în diferite ipoteze de rupere, în aval de comuna Frumoasa, valea se deschide foarte mult,
astfel încât practic la 3 - 4 m peste talveg dispare caracterul de vale şi înălţimile maxime nu depăşesc 3
- 5 m deasupra talvegului.
Rezultă că în cazul ruperii barajului Frumoasa deşi aceasta are un volum acumulat
relativ mic, în condiţiile distanţelor reduse de cca. 2 km până în zona loc.Frumoasa şi a văii înguste
din acest sector şi pantelor mari ( 1,5 - 2%) se formează o undă de inundaţie însemnată care poate
atinge valori ale debitelor foarte mari, de 10 - 20.000 mc/s, înălţimi de 7 - 15 m deasupra talvegului
, viteza de 3 - 5 m/s şi care ajunge în zona localităţii într-un interval de timp de 5 - 15 min. de la
producerea ruperii. In aval de loc.Frumoasa, datorită deschiderii văii şi atenuării undei, nu se produc
practic condiţii deosebite de inundabilitate.
3. Ipoteze de avarie luate în considerare la calculul zonelor inundabile.
Praguri de stare la Barajul Frumoasa
Atenţie: Alarmă:
1. Observaţii vizuale
- infiltraţii baraj şi versanţi - apaiţie de debite - debite cu suspensii
- fisuri sau deschideri de rost. - apariţie fisură sau
deschidere
- creşterea observabilă vizual
- alunecări de verssanţi - apariţie alunecare - creşterea observ.vizual.
2. Măsurători geodezice
- evacuatori sau paralelă + 10 mm + 20 mm
- baraj de pământ + 30 mm + 50 mm
3. Piezometre deschise + 1 mh apă + 2 mh apă sau debite
4. Cleme dilatometrice 2 mm 5 mm
5. Celule TPI 0,5 bar 2 bar
4. Descrierea sistemului informaţional prevăzut la baraj şi cel de avertizare sonoră.
Sistemul informaţional aferent Ac.Frumoasa are caracterul unui sistem informaţional
de g.a. din b.h.Olt. Fluxul informaţional pentru barajul Frumoasa cuprinde următoarele (planşa nr.2.):
- 3 mire de control situate amonte de baraj pe pr.Ghiţă,
pr. Frumoasa şi pr. Solonca;
- miră de control şi TLN 40 pe turnul de manevră al barajului;
- debitmetru pe conducta de aducţiune.
124
Datele de la mirele de control sunt prelevate de biroul Hidro SGA Harghita şi sunt
transmise la S.G.A. Harghita, biroul Dispecerat. Datele de la mira şi TLN 40 situate pe turnul de
manevră sunt prelevate la cantonul Frumoasa şi transmise telefonic sau radiotelefon la S.G.A
.Harghita.
Toate datele hidrometeorologice şi citirile la mire sunt prelevate la S.G.A. Harghita şi
transmise la Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, care transmite aceste date la INMH şi Administraţia
Naţională Apele Române - Bucureşti
Pentru avertizarea com.Frumoasa situată în aval de baraj este montată pe turnul de priză
o sirenă tip ICEMENERG care în caz de alarmă emite un sunet care se întrerupe de trei ori câte 4
secunde pe o durată de 3 minute. Semnalul de încetare a alarmei este un sunet continuu cu durata de 2
minute. A doua sirenă montată este de tip CONTECH.
5. Situaţiile şi decizia de punere în aplicare a planului de avertizare- alarmă
In cazul cedării eminente a barajului sau dacă cedarea s-a produs, decizia de alarmare
este luată de personalul operativ de la baraj, pentru zona restrânsă de pericol maxim, care este parcursă
de unda de rupere în max. 10 minute.
In cazul unei goliri preventive care afectează zona din aval , decizia este luată de
dispeceratul S.G.A. Harghita.
In cazul unei manevre greşite la instalaţiile de golire soldată cu pierderea unei cantităţi
de apă, decizia este luată de personalul - operativ de la baraj.
In cazul altor pericole ( atac aerian, etc.) decizia este luată la nivelul Statului Major de
Apărare Civilă Harghita.
Timpul pentru luarea deciziei şi punerea în aplicare a măsurilor de avertizare - alarmare
este de 5 - 10 min.
Căile de transmitere a deciziei de punere în aplicare a planului de avertizare - alarmare
sunt: telefon , radiotelefon şi telefon mobil.
La punerea în aplicare a sistemului de alarmă sonoră se începe evacuarea populaţiei,
animalelor şi bunurilor materiale din zona afectată.
6. Responsabilităti privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de
periculozitate
In situatiile în care fenomenele hidro-meteorologice impun descărcarea preventivă a
unor volume din lacul de acumulare: se avertizează localitatea Frumoasa si obiectivele situate în aval
de acumulare prin intermediul telefonului de la canton, pentru a nu fi surprinsi oamenii si materiale în
albie.
In situatiile în care fenomenele hidrometeorologice impun descărcarea preventivă a
unor volume din lacul de acumulare: se avertizează localitatea Frumoasa si obiectivele situate în aval
de acumulare prin intermediul telefonului de la canton,pentru a nu fi surprinsi oamenii si materialele
în albie.
In situatiile când se depăsesc pragurile critice la aparatele de măsură si control, a
comportării constructiei.
La atingerea pragului de „atentie”:
125
- seful formatiei de la baraj anuntă dispeceratul S.G.A.M-Ciuc care anuntă
Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea;
- Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea relatează proiectantului situatia de pericol;
- se trece la supravegherea barajului,mărindu-se frecventa măsurătorilor si
observatiilor;
La atingerea pragului de "pericol":
- S.G.A. Harghita anuntă Administraţia Naţională Apele Române şi Comisia
Judeteană de Apărare Împotriva Dezastrelor;
- se verifică sistemul de alarmă;
- dacă situatia de pericol continuă se începe pregolirea acumulării cu luarea
măsurilor stabilite prin regulamentul de exploatare în caz de avarii;
- se pregăteste mijloacele de interventie pentru a intra operativ în actiune.
La atingerea pragului de "alarmă":
- Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea anuntă Administraţia Naţională Apele Române
şi Statul Major al Inspectoratului de Apărare Civilă Harghita;
- la dispozitia sefului de formatie de la baraj se pun în functiune sistemul sonor
de alarmă si se trece la evacuarea preventivă a oamenilor,animalelor si bunurilor în afara zonei
afectate, deconectarea instalatiilor electrice;
- mijloacele de interventie si salvare sunt dirijate spre zona periclitată.
In cazul când fenomenul de cedare este evident si inevitabil să dispună declansarea
alarmei de la baraj pentru zona restrânsă de max. 10 km, apoi de la centrul de comandă pentru
întreaga zonă afectată.
7. Modul de organizare a actiunii de interventie din momentul declansării alarmei si
responsabilităţi
Din momentul declansării alarmei se mobilizează de către seful de formatie , tehn.Antal
Ladislau, de către sing.Imre Gabriella formatia operativă de la baraj.
Electricienii de serviciu: Czaka Ladislau, Bogos Andras, Tamas Csaba, Mihaly Ferencz
vor actiona mecanismele de deschidere a vanelor plane pentru o pregolire preventivă a lacului.
Tractoristul Fejer Andrei va transporta împreună cu Gergely Zoltan, Csiszer Bela,
Orban Istvan, materialele necesare pentru intervenţie la locul avariei.
Seful formaţiei va lua legătura telefonic cu preşedintele comandamentului local de
apărare al com.Frumoasa pentru trimiterea de ajutoare materiale şi oameni la locul avariei , totodată
va anunţa starea de pericol şi va dispune la evacuarea populaţiei, bunurilor materiale şi efectivele de
animale din zona afectată în locurile stabilite în planul de apărare.
Va fi anunţat şi comandamentul local al Inspectoratului de Apărare Civilă pentru
eliberarea din zona afectată a oamenilor,bunurilor materiale şi efectivelor de animale.
8. Căile de transmitere a deciziilor şi modul de acţionare a sistemului de alarmă
126
In cazul cedării barajului, decizia este luată de către şeful formaţiei şi se transmite
telefonic Consiliului Local al com.Frumoasa, Statului Major al Inspectoratului de Apărare Civilă
Harghita, S.G.A. HArghita, Direcţiei Apelor Olt-Rm.Vâlcea şi CCAIIFMP Bucureşti, dispunând
acţionarea sirenei de alarmă prin semnalele stabilite la punctul 4.
9. Măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice
9.1. Măsuri în caz de ape mari
In cazul în care dispeceratul de la SGA Harghita primeste o Avertizare Meteo -
Hidrologică pentru zona administrată de SGA Harhita, dispecerul de serviciu imediat transmite la
Barajul Frumoasa, şi se iau următoarele măsuri:
- dispeceratul SGA Harghita anunţă Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea de situaţia
de pericol. La dispoziţia conducerii SGA Harghita se trece la pregolirea lacului urmărindu-se în
permanenţă debitul evacuat, anunţând Comandamentul local de apărare civilă al com.Frumoasa.
9.2. In caz de avarii la baraj
Se respectă instrucţiunile de la punctul 6.
10. Stabilirea tipului de semnal pentru diferite pericole şi locul de muncă unde
acestea sunt afişate la loc vizibil pentru populaţie
Semnalul de alarmare în caz de calamitate este un sunet care se întrerupe de 3 ori câte
4 secunde pe durata de 3 minute, in cazul sirenei de tip ICEMENERG.
3 impulsuri a 1 min.
1 min. 4 s. 1 min. 4 s. 1 min.
Durata: 3 min. şi 8 sec.
Aceste semnale se vor afişa la avizierul din centrul com.Frumoasa şi la avizierul de la
cantonul barajului.
11. Măsuri de protecţie a populaţiei împotriva intemperiilor şi cele de asistenţă
medicală, asigurarea cu apă potabilă şi cu alimente
127
In caz de calamitate şeful formaţiei de la baraj va lua legătura cu primarul com.
Frumoasa pentru luarea de măsuri de protecţie a populaţiei,măsuri ce sunt suprinse în planul de
apărare împotriva dezastrelor al Primăriei Frumoasa.
Tabel nominal cu responsabilii pentru acţiunea de supraveghere intensivă a măsurătorilor şi
evenimentelor de la baraj
Nr.
crt.
Numele şi
prenumele
Funcţia Adresa de la loc de
muncă
Adresa la domiciliu
0 1 2 3 4
1 Antal Ladislau tehnician baraj Frumoasa str.Pârâului nr.73.
tel.81.com.Frumoasa
2 Imre Gabriella sing. baraj Frumoasa Frumoasa,str.Ghimesul
ui nr.1
3 Czaka Laszlo electrician baraj Frumoasa str.Bisericii nr.145.
com.Frumoasa
Tabel cu localităţi, locuinţe, efective de animale ,obiective
socio-economice care se evacuează
Nr.
crt.
Comisia locală
de alarm.-avertiz.
Localiz.
hidrogr.
Nr.tel. Amplas.
miră
locală
Cota
praguri:
- atenţie
- pericol
- alarmă
Obiective
care se
afect.la
depăş.prag
de alarmă
0 1 2 3 4 5 6
1 Lac de acumulare
Frumoasa
pr.Fru-
moasa
0266-
325429
Turn de
manevră
com.Frumoasa
1752 loc.
575 locuinţe;
21 ob.soc.-ec.;
720 bovine;
803 porcine;
90 cabaline;
534 ovine;
250 ha ter.agr.
Tabel cu măsuri operative, forţe şi mijloace folosite la depăşirea
pragului de alarmă.
Nr.
crt.
Organul local de
apărare
Pagube la depăşirea
pragului de
alarmare
Principalele
măs.operative
prevăzute la
depăş.prag.de
alarmă
Forţe şi mijl.folos.la
evac.bunurilor
0 1 2 3 4
1 Comandamentul com.Frumoasa 1.Goliri de fund 3 autocamioane
128
local "Baraj Fru-
moasa,jud.Harghi-ta
1752 loc.
575 locuinţe;
21 ob.soc.-ec.;
720 bovine;
803 porcine; 90
cabaline;
534 ovine;
250 ha ter.agr.
-se lansează stavilele
de sigu-
ranţă
2. Conducta de apă
potabilă
- se dezinfectează
conducta
3.Baraj fisuri,
tendinţa de cedare
a barajului
-se verifică starea
coronamentului
barajului
-se anunţă comisia
jud.de apărare
-se anunţă
C.L.Frumoasa
- evacuarea pop.şi a
bunurilor
-remedierea
breselor, fisurilor
-se anunţă
proiectantul ICPGA
-se anunţă D.A.Olt
Rm.Vâlcea şi
ANAR Bucureşti
10 remorci
67 atelaje
7 tractoare
5 mc lemn c-ţii
6 mc cherestea
129
PLAN DE AVERTIZARE-ALARMARE
a localităţiilor şi obiectivelor situate in
aval de
acumularea “Mesteacănul” Bălan
judeţul Harghita
130
DESCRIEREA TEHNICĂ A ACUMULĂRII SI BARAJULUI
“MESTEACĂNUL” Bălan
Date generale
Acumularea “Mesteacănul” este situată pe răul Olt,în amonte de oraşul Bălan la 3 km şi E.M.
Bălan la 2 km.Legătura între oraş şi baraj se face printr-un drum forestier.Acumularea are funcţia de a
alimenta cu apă industrială Expl.Minieră Bălan.
Altitudinea în zona barajului este de 880 m iar valea are formă trapezoidală cu laţimea albiei
majore de cca. 30 m si lăţimea la nivelul coronamentului barajului de cca.100 m.
Pănă în secţiunea de captare bazinul face parte din zona montană cu versanţi stabili şi în cea mai
mare parte acoperita de pădure matură de răşinoase.
Versanţii au înclinări între 25º-35º şi prezintă la suprafaţă un strat subţire (2-3m) de deluviu
prăfos-argilos cu elemente de cloroşisturi foarte alterate.Urmează un strat de cloroşisturi cu cuarţ alterate
şi foarte fisurate ajungănd pănă la 20 m adăncime sub care e o zonă relativ alterată şi fisurată pănă la 27
m adăncime .
Aceasta se continuă cu roca de bază constituită din cloroşisturi aluvioase de 2+4 m iar pe firul văii
de 6 m acestea urmănd straturile de cloroşisturi prezentate anterior.
Iarna temperaturile coboară pănă la -35º solul ingheţănd pănă la cca.1,20 m adăncime.
Precipitaţii mai abudente sunt la sfărşitul primăverii şi începutul verii.
Barajul
Acumularea "Mesteacănul" e realizată printr-un baraj de greutate din piatră nesortată si are
următoaele caracteristici principale:
înălţime maxima.................................................18,50 m
cota parapet coronament...................................905,00 mdM Baltică
cotă coronament.................................................904.60 mdM Baltică
cotă fundaţie.......................................................886,20 mdM Baltică
lungime coronament..........................................87,57 m
lăţime coronament.............................................2.50 m
cotă deversor......................................................902,50 mdM Baltică
deschidere deversor...........................................25,00 m
lăţime bază baraj...............................................45,37 m
lăţime bazin disipator........................................20,00 m
adăncime bazin disipator……………………...21,0 m
pantă parament amonte ………………………1 : 1:2
pantă parament aval…………………………...1 : 1:3
Corpul barajului este acoperit pe paramentul amonte cu plăci de beton armat 35 m grosime.
131
Plăcile sunt aşezate pe un strat de egalizare din beton simplu de 20 cm grosime iar între acestea
şi plăci se află un strat de bitum de 2 cm. grosime. Rosturile verticale dintre plăci sunt izolate cu tablă din
cupru de 2 mm grosime şi cu mastic bituminos de 2 cm, iar cele orizontale cu mastic bituminos de 2 cm
grosime.
Paramentul aval este amenajat doar pe lăţimea zonei deversorului în acelaş mod. Ecranul de
etanşare s-a realizat prin injecţii cu mortat de ciment pe două rănduri la o distanţă de 1,75m.
Distanţa dintre injecţii pe rănd este de 1,5- 2 m.Adăncimea ecranului este de 15m în albie, 22m
pe malul drept şi 21 m pe cel stâng. Suprafaţa ecranului este de 2500 mp şi lungimea totală a injecţiilor
este de 3100m.
Deversorul şi bazinul disipator
Deversorul pentru descărcarea apelor de suprafaţă este situat central are un profil practic
curbiliu şi este fără stavile de forma dreptunghiulară fiind protejat cu plăci de beton armat de 30 cm pe
strat de egalizare din beton de 15 cm grosime,cu strat de 2cm de bitum la mijloc. Între plăci este o
izolaţie de mastic bituminos. Aripile deversorului sunt din beton pe un strat de zidărie cu mortar de
ciment.
Bazinul disipator este construit din beton cu radierul de 1m grosime pe un filtru invers de 60m
grosime.
Pe lungime are 3 rosturi de cintracţie şi pe lăţime 4 pereţi laterali şi bazinului au 1,5 m grosime.
Disipatorul se continuă cu o rizberma din ancoronamente de 12 m lungime.
Echipamentul hidromecanic
Priza de apă şi golirea de fund sunt înglobate într-un masiv de beton amplasat la baza versantuli
drept între 11 şi 21 în amonte de axul barajului. Accesul la platforma de manevră se face pe o pasarelă.
Casa vanelor este în aval de baraj la 18,5 m pe malul drept. Aval de casa vanelor la 10 si 65 m pe
conducta de aducţiune există căte un cămin în cel de al doilea fiind instalat un debitmetru pentru
urmărirea debitelor utilizate.
Aducţiunea asigura transportul gravitaţional sub presiune a apei de la baraj la
consumatori. Conducta este din oţel cu diametru Dn= 500 mm şi lungimea de 1980 m. Capacitatea ei
de scurgere este de 2,5 mc/s când nivelul lacului este la deversor.
Golirea de fund ,alcătuită dintr-o conductă din oţel cu diametrul de Dn = 1000 mm, asigură
evacuarea unui debit de 12 mc/s cănd cota lacului este la nivelul maxim de 0,1 %
Centrul gospodăresc
Acesta este format din casa barajistului şi magazia pentru materiale. Prima are două nivele ,la
parter se află biroul tehnicianului ,o incăpere pentru personalul deservent şi alta pentru tabloul
132
debitmetrului iar la etaj există un dormitor pentru muncitori. Magazia are două încăperi. Mai există un
şopron pentru depozitarea materialelor mai voluminoase.
Biroul tehnicianului este dotată cu aparat telefonic legat la oficiul poştal Bălan .Instalaţia
electrică constă din reţeaua de iluminat şi instalaţia de forţă de 380 V.
Instalaţii hidrometrice
Acumularea e dotată cu 3 mire una la coada lacului de 1,5 m pentru debite afluente, una
pentru nivele in lac de 9 m şi una pentru debite deversate la deversor de 2 m. De asemenea mai e
dotată cu un debitmetru ,un pluviometru şi un termometru pentru aer.
Caracteristicile lacului de acumulare
Lacul are următoarele dimensiuni:
lungime la NNR (nivel maxim de retenţie)……………………….1,2 m
suprafaţa la NNR…………………………………………………..9,25 ha
adâncimea maximă…………………………………………………14,5 m
adâncimea medie……………………………………………………8,0 m
lăţimea maximă……………………………………………………..115,0m
lăţimea medie………………………………………………………..80,0 m
Nivelele si volumele caracteristice ale acumulării sunt :
Volume caracteristice Mii mc Cote si nivele caracteristice
V . mort 86 888,00-894,00(N.M.E. excepţ)
V. rezervă fier 54 894,00-895,61(N.M.E.)
V.util 435 895,60+902.50(N.M.Rmax.norm.)
V.atenuare 1% 177 902,50-904,10 (N max.calc.1%)
V.siguranţă 0,1% 106 904,10-904,96(N max.ver 0,1%)
V.brut 752 888,00-904,10
V.total 858 888,00-904,96
II. Mărimi hidrologice de dimensionare si verificare
Conform studiului hidrologic IMH 1976 ,debitul mediu anual în secţiunea
acumulării este de 0,545 mc/s. Mărimile hidrologice de calcul şi verificare folosite la proiectarea
barajului sunt:
133
Qmaxim 1% - 85 mc/s
Qmaxim 0,1% -162 mc/s
După studiul hidrologic efectuat la proiectarea barajului volumul mediu al aluviunilor
este de cca.200 mc/an.Deversorul este prevăzut pentru scurgerea următorelor debite :
Qmaxim 1% - 85 mc/s H lamă versantă 1,60 m
Qmaxim 0,1% -162 mc/s H lamă deversantă 2,46 m
Următoarele debite maxime pot fi efectuate prin :
golirea de fund – 12 mc/sec.
Conducta de aducţiune – 2,4 mc/sec.
Nr. crt
Denumirea dispozitivului Amplasarea Unde transmitem date
1. Post pluviometric Com Tomesti Hr DA Olt , SGA Hr
2. Post pluviometric Baraj Mesteacanul Bălan DA Olt , SGA Hr
3. Statia hidrometrică r. Olt Com Tomeşti Hr DA Olt , SGA Hr
4. Statia hidrometrică r. Olt Amonte lac. Mesteacanul DA Olt , SGA Hr
Obiective aflate în zona de influenţă care vor fi avertizate în cazul evacuării
apelor mari
Nr crt. Denumire obiectiv Adresa obiect. Mijloc de comunicare Debite evacuate la care
se transmit avertizări
Atenţie | Inundaţie
1. EM Bălan Str Minei nr 1 330357 Albie regularizată
18,6 mc/s 50 mc/s
hmira–80 cm hm-130 cm
2. Cons loc or. Bălan 1 Decembrie 330335 18,6 mc/s 40 mc/s
hmira–80 cm hm-130 cm
3. Intr.constr Forest Bălan Potok 330357
4. Goscom RA Bălan 1 Decembrie 330431
5. Post politie Bălan 1 Decembrie 330316
6. Cons local com.Sândominic Com.Sândominic 336738
7. Fabrica cherestea
Sândominic
Com.Sândominic 336711 10,4mc/s 15.5 mc/s
hmira–90 cm hm-130 cm
8. ITAS HR Com Tomeşti
9. UMTCF Sândominic Com Sândominic
134
Debitele şi cotele de avertizare sunt preluate din studiile hidrologice de corelare a mirelor SGA
de la Bălan si Săndominic cu mirele IMH ,studii intocmite in anul 1978 de catre Staţia Hidrologica M-
Ciuc, atunci albia regularizată in zonă şi pănă în prezent nu s-au produs modificări.
Reguli de exploatere in conditii de ape mari
Exploatarea barajului in condiţiile de ape mari începe când debitul afluent atinge cu
tendiinţa de depăşire valoarea de 16 mc/s. In aceste condiţii culegerea şi transmiterea datelor se
efectuează astfel :
nivelul lacului : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23
volumul lacului : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23
debit afluent : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23
debit deversat : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23
debit utilizat : zilnic ora 7 la fiecare maenvră
debit golire de fund : zilnic ora 7 si după fiecare manevră
precipitaţii : zilnic ora 7 si 19
temperatura aer : zilnic ora 7
Datele vor fi transmise conform sistemului de avertizare alarmare.La prognoza apelor mari
tehnicianul acumulării împreună cu personalul de specialitate din cadrul SGA M-Ciuc va lua
următoarele măsuri :
- verificarea funcţionarii postului telefonic si remedierea eventualelor deficienţe
- verificarea vanelor golirii de fund şi a alimentării cu apa si remedierea deficienţei
- verificarea iluminatului electric si remedierea deficienţelor
- evacuarea plutitoriilor de la deversor si din bazinul disipator
- livrarea către EM Bălan a debitului maxim capabil,măsură ce se va menţine pe toată perioadă a apelor
mari
- verificarea suplimentară a stării versanţilor şi a tuturor părţilor barajului
- înştiinţarea EM Bălan şi a consiliilor locale Bălan şi Săndominic despre propagarea viiturii
- prezenţa intregului personal la baraj
În perioadele de ape mari se vor lua măsurile următoare:
- menţinerea măsurilor luate in perioada de prognozare a apelor mari
- verificarea zilnicâ a stării barajului si a terenului din jur
- deschiderea treptată in tranşee de 2mc/s a vanei golirii de fund cănd debitul afluent atinge cu tendinţa de
depăşire 16mc/s
- alarmarea EM Bălan şi a consiliilor locale Bălan,Săndominic si Tomeşti la deschiderea golirii de fund
- menţinerea deschisă a golirii de fund pănă cănd nivelul lacului scade la cota deversorului,iar debitul
afluent scade sub 12 mc/s
135
- verificarea stării versanţiilor a paramansilor barajului si a conductelor de aducţiune şi golire si in cazul
aparitiei unor situaţii deosebite anunţarea din 2 in 2 ore a organelor superioare si a EM Bălan despre
natura si evoluţia fenomenelor respective.
- acţionarea pentru inlăturarea fenomenelor deosebite cu forţe proprii şi cu ajutorul EM Bălan
După fiecare viitură care a atins nivelul maxim de calcul 1% se va face revizia integrală a
acumulării.
Golirea lacului în acest scop se va aproba de către Filiala Apelor Rm.Vâlcea.
Vor fi efectuate operaţiunile caracteristice perioadei de după trecerea viiturii şi se va întocmi
raportul asupra codului cum au fost evacuate apele mari.
Reguli de exploatare în perioada de iarnă
În vederea pregătirii de iarnă se vor lua măsurile următoare:
- verificarea şi remedierea iluminatului electric
- asigurarea cu piese şi materiale pentru intervenţie la avarie
- asigurarea accesului autovehivulelor şi utilajelor la baraj şi casa vanelor
- verificarea şi remedierea producţiei contra îngheţului a conductelor în dreptulcăminelor a venei de pe
derivaţia aducţiunii şi a debit-metrului.
- umplerea lacului şi menţinerea plină a acestuia în vederea asigurării debitelor deservite în lunile de iarnă
cănd debitele afluente sunt mai mici decăt cele utilizate
În timpul iernii gheaţa va fi permanent spartă şi înlăturată în jurul mirelor iar căile de acces la
baraj şi casa vanelor vor fi întreţinute.
În timpul ierni deosebit de geroase cu formarea unui pod de gheaţă prea gros de peste 20 cm
pentru
Evitarea unei suprapresiuni asupra barajului ,pe toata lungimea parametrului amonte,gheaţa se va
sparge pe o lăţime de 0,5 m .Spărtura se va acoperi cu un strat de paie,fân,frunze de 20 cm grosime .
În cazul blocarii gheţurilor în faţa deversorului ca urmare a producerii viiturilor după ierni geroase
şi încălzire bruscă a aerului plus ploi intense, se vor folosi exploziv plasaţi ţn aglomeraţiile de gheaţă la
distanţe de cel puţin 5m de baraj.
Deblocarea se va incerca succesiv cu încărcături de 0,5 kg la 1,5 kg,10 kg şi dacă continuă
creşterea nivelului apei peste nivelul de asigurare 1% cu încărcătura de 20-30 kg. Exploziile vor fi
provocate de unităţi de geniu ale armatei în cadrul acţiunii comandamentului judeţean de apărare
împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase.
Tehnicianul acumulării va efectua urmatoarele observaţii:
data începerii îngheţului
data apariţiei gheţei de mal
data formării podului de gheaţă în diferite sectoare ale lacului
136
grosimea fisurilor de gheaţă,ochiurilor de apă ,gheţii superficiale,zăpezii pe gheaţă
data începerii dezgheţului
grosimea periodică a sloiurilor pănă la curăţirea lacului
zonele de blocare a gheţii,distanţa de baraj
Întocmit,
Inginer Şef,
Ing. Darvas János
137
PPLLAANN DDEE AAVVEERRTTIIZZAARREE –– AALLAARRMMAARREE
A POPULAŢIEI,OBIECTIVELOR ECONOMICE ŞI SOCIALE SITUATE AVAL DE
ACUMULAREA ZETEA
2010
138
1.)Descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia
Denumire ,tipul barajului ,amplasare
Acumularea Zetea este amplasată pe râul Târnava Mare, în judeţul Harghita, la cca. 1,5 km
amonte de confluenţa cu pârâul Ivo, respectiv cca. 8 km amonte de comuna Zetea şi cca. 22 km
amonte de municipiul Odorheiul Secuiesc .
Apartenenţa administrativă
Acumularea permanentă Zetea este în administrarea AN “APELE ROMÂNE”Direcţia Apelor
Mures,Sistemul de Gospodărire a Apelor Mures Târgu Mures.
Funcţiile acumulării şi clasa de importanţă
Acumularea Zetea este principala acumulare a cursului superior a râului Târnava Mare
prevăzută în '' schema cadru '', ea având rol atât de suplimentarea unor debite pentru alimentări cu apă
cât şi de atenuare a viiturilor.
Aval de acumulare se asigură un debit de diluţie de minim 0.5mc/s.
Clasa de importanţă a lucrării ( conform STAS 4273 ) este II .
Aprobarea investitiei s-a facut prin Decret 544/31.12.1978, pe baza S.T.E. predat de I.C.P.G.A.
in aprilie 1978.
Antreprenorul general al investitiei este SOCOT S.A. ( fost T.L.H.S.) - Transilvania, Brigada
Complexa Baraj Zetea.
Proiectant general - AQUAPROIECT S.A.
Perioada de execuţie a lucrării 1978 - 1993. Punerea sub sarcină a început în 27.05.1993.
Caracteristici hidrologice, tehnice şi constructive
Bazinul hidrografic al acumulării este de 352 km2
iar debitul mediu multianual este 3,95 m
3/s.
Bazinul se caracterizează prin pante abrupte cu H mediu = 1032 m. Suprafaţa bazinului de recepţie
este acoperită cu păduri în procent de aprox. 60 %, iar restul o constituie păşunile şi fâneţele .
Date hidrologice
- Suprafata bazinului hidrografic este de 352kmp.
- Debitul mediu multianual este de 3.95mc/s., respectiv un stoc mediu de cca. 125mil.mc.
- Debitele maxime cu diferite asigurari sint:
- asigurarea 0.1% = 584mc/s
- asigurarea 1% = 309mc/s
- asigurarea 3% = 215mc/s
- asigurarea 5% = 174mc/s
- asigurarea 10% = 129mc/s
- asigurarea 20% = 85mc/s
- asigurarea 50% = 30mc/s
- Elementele undei de viitura sint:
139
- timpul de crestere al viiturii Tcr = 21 ore
- timpul total Tt = 89 ore
- coeficientul de forma = 0.28
- Debitul mediu multianual solid in suspensie este: R = 6.6kg/s
Caracteristicile lacului de acumulare
Caracteristicile de baza ale acumularii s-au stabilit pentru volumele rezultate prin calculele de
gospodarire, pe baza curbei caracteristice a volumelor lacului.
Principalele niveluri si volume ale lacului se prezinta in tabelul de mai jos:
Nivelul Cota
( mdM )
Suprafata lac
( ha )
Volum lac
( mil.mc. )
Coronament baraj 638.00 245.00 46.60
Nivel max.
0.1%+20%spor
637.00 234.00 44.10
Nivel max. 0.1% 636.50 229.80 43.00
Nivel max. 1% 634.05 212.50 37.70
Creasta deversor 632.75 204.30 34.90
NNR 622.00 137.00 16.50
Nivel min. expl. 606.00 47.80 2.10
Prag ferestre priza 604.80 43.20 1.58
Prag golire de fund 598.00 2.00 0.10
Cota min. fund lac 596.00 0.10 0.00
In tabelul de mai jos se prezinta datele privind impartirea volumului lacului in diversele transe.
Transa
acumularii
Volum mil.mc Cote mdM
Inferioare Superioare
Inaltimea
transei
Volum mort 2.10 596.00 606.00 10.00
Volum util 14.40 606.00 622.00 16.00
Vol. atenuare 18.40 622.00 632.75 10.75
Vol. prot. 1% 2.80 632.75 634.05 1.30
Vol. prot. 0.1% 6.40 634.05 637.00 2.95
TOTAL 44.10 41.00
Lungimea lacului la NNR este de 2.6km., din care 1.4km. pe Tirnava Mare, cu latimi de 400 -
800m, iar restul pe cele 2 brate Sicasau si Tirnava, cu latimi de 150 - 200m.
La nivel maxim 0.1% lungimea totala a lacului atinge 3.6km pe Tirnava, latimile fiind de 500 -
900m aval de confluenta Sicasau - Tirnava si de 1.6 - 1.8km pe cei 2 afluenti.
140
Caracteristici ale amenajării
Barajul propriu zis
a) Amplasament; Barajul acumularii Zetea este amplasat pe riul Tirnava Mare, la cca. 3km
amonte de confluenta cu piriul Ivo, respectiv cca. 8km amonte de comuna Zetea si cca. 22km amonte
de municipiul Odorhei. Codul cadastral al cursului de apa, in zona amplasamentului acumularii, este
IV.1.96 ( bazin Mures - r. Tirnava Mare ).
b) Tipul şi materialul de construcţie;
Barajul a fost construit din material local de tip zonat cu nucleu de argilă şi prisme de
stabilitate din pietriş şi balast.
Geologia amplasamentului; Atit barajul cit si lacul de acumulare sint situate in intregime in formatiuni vulcanogen -
sedimentare ce caracterizeaza contactul depresiunii Transilvaniei cu lantul muntos Caliman - Harghita.
Se subliniaza ca din punct de vedere geologic, barajul Zetea prezinta o situatie speciala, fiind
primul baraj din tara situat in astfel de formatiuni geologice, care au rezultat prin sedimentarea
materialelor, supuse anterior la actiuni vulcanice si care nu prezinta conditii geologice favorabile
realizarii lucrarilor de baraje pentru acumulari permanente.
d) Caracteristici constructive;
- lungimea frontului de barare - 550 m
- lăţimea la coronament - 8 m
- înălţimea constructivă (max) - 48 m
- cota banchetei aval 1 - 608,1 mdMN
- cota banchetei aval 2 - 622 mdMN
- cota fundaţiei - 591,00mdMN
- cota coronamentului - 638,00 mdMN
- pantă taluz - amonte ; 1:2,8 ; 1:3,0
- aval ; 1:2,2 ; 1:3,0 ?1 :2,5.
. Barajul este din materiale locale, de tipul multizonat, avind:
- nucleu central din amestec de argila si balast, cu latimea maxima 29m la cota 591 mdM de
fundare in zona de luncă si lăţime minimă 3m la cota maximă de 634,0mdM;
- filtru de nisip 0.01 - 10mm, în amonte si aval de nucleu, cu grosimi variabile intre cca. 3m si
cca. 1.5m la cota 634,0mdM;
- filtru de pietris 0.1 - 100mm, in zona aval nucleu, cu grosimi variabile intre 1.5 - 3m;
- prisme din material aluvionar de tip At ( aluviuni de terasa putin permeabile ) si cu bretele din
material de tip AR ( aluviuni de riu mai permeabile );
- protectie taluz amonte din anrocamente, grosime 70 - 90cm sub cota 615 si 90cm peste cota
615, asezate pe un strat de pietris de 10cm grosime si un strat de geotextil Madril Pes. 400;
141
- protectii taluz aval din strat vegetal de 30cm grosime, inierbat, cu prisme de piatra la baza (
pina la cota 597mdm ) si pereu piatra pina la cota 602.50mdM;
- bretele drenante aval, din pietris 15 - 30mm, imbracate in geotextil, la nivelul fundatiei, de
sectiune 1.2 x 5m si la cca. 20m distantate.
Lăţimea minimă la coronament este de 8m. Inăltimea maximăa a barajului este de 48m, iar
lungimea la coronament de 520m. Lăţimea maximă, in lunca atinge 330m, din care insă cca. 70m
bancheta amonte.
Taluzul amonte al barajului are inclinarea de 1:2.8, 1:3, iar taluzul aval de 1:2.2 - 1:2.5 cu doua
berme de 5m latime, la cotele 608 si 622.
Protectia taluz amonte baraj este prevazuta de la nivelul minim 606 pina la coronament,
alcatuita din:
- strat geotextil Pes. 400, filtrant;
- strat 10 cm grosime din pietris 7 - 30cm;
- strat de anrocamente 70cm grosime pina la cota 615 si 90cm peste cota 615, prevazuta cu Dmax.
70cm, D 50 - 45cm.
Este executata cu blocuri mai mari de piatră brută.
Taluzul aval este realizat astfel:
- prism din piatra bruta, cca. 3.5m inaltime, pina la cota 597, in zona de lunca;
- pereu din piatra bruta 30 - 40cm grosime, pina la cota 602.50, pentru cazul in care nu se realizeaza
coborirea suficienta a curbei de depresie in prismul aval;
- protectie cu pamint vegetal 30cm grosime, insamintat;
- amenajarea carosabila a bermelor de la cotele 608 si 622;
- santuri cu colectare, trapezoidale, cu pereu din ziduri de piatra, pe cele doua berme;
- rigole trapezoidale, la cca. 120m distanta, pentru descarcarea apelor din santurile de pe berme;
- sant colector la picior baraj, b = 50 - 60cm si h = 50 - 70cm, cu debusare in canal aval evacuator prin
subtraversarea drumului de acces aval cu 2 conducte PREMO D = 1000mm.
Coronamentul este prevazut pentru circulatia DJ 138 Bradesti - Gheorgheni, cu o platforma
carosabila betonata de 7m si acostament aval de 1m.
In amonte este prevazut trotuar de 1m lăţime si un parapet din stîlpi si perete din zidărie de
piatră cu mortar, precum si 2 lise teava d = 62mm, distanta intre stilpi 3.5m.
In aval este prevazut un parapet rigid de tip usor, din stilpi si lisă de otel.
Scurgerea apei din platforma carosabila este prevazuta in amonte, cu tevi P.V.C. d = 140, prin
trotuar si zidul parapetului.
Iluminatul coronamentului este asigurat prin 6 stilpi amplasati pe partea amonte a barajului.
In profil longitudinal, cota platformei in ax baraj este de 638.60 cu racord la versanti la cotele
DJ 138, la cca.640mdM cu pante pina la 4%.
Tasarea maxima calculata pentru baraj este de cca. 30cm, astfel ca se poate considera asigurata
cota coronamentului baraj de 638.00.
Etanşare;
Consolidarea versant stâng.
Lucrările au pus in evidenţă existenţa unei zone puternic degradate, cu crăpături si goluri.
142
Zona degradata se extinde de la nivelul luncii cota 595mdM pina aproape de virful versantului
cota 720mdM, cu grosimi maxime in zona coronamentului barajului.
S-a adoptat o solutie cu indepartarea a cca. 60% din materialul degradat si umplerea golurilor
si crapaturilor ramase prin injectii cu mortar de ciment.
Prin excavatii, taluzul versantului s-a modificat intre cotele 623 - 680 de la cca. 30 0
la cca. 50 0
. Acest lucru a impus o consolidare a versantului cu ancore de mare capacitate, avind o forta capabila
de serviciu de 80 - 90 tone si lungimi de cca. 25m.
Din calculele de stabilitate a rezultat necesitatea de cca. 73 de ancore. Aceste ancore s-au
dispus in lungul a 5 trepte, situate la 6 - 8m distanta pe verticala, fortele de stabilizare transmitindu-se
masivului prin intermediul a 5 grinzi de beton orizontale, de sectiune de 0.8 - 1.2mp. Intre grinzi,
taluzele rocii au fost consolidate cu sprit beton pe plasa de sirma prinsa cu ancore scurte.
Treptele de ancorare sint la cotele 664, 658, 651, 643.5 si 636mdM.
Dupa executarea ancorajelor si indepartarea partiala a rocii degradate, golurile si crapaturile
ramase in zona amprizei barajului au fost umplute cu mortar de ciment. S-a mai facut o umplere
partiala a rocii intre cotele 636 si 623mdM pentru consolidarea versantului pe timpul executiei.
Lucrările de racord nucleu - roca şi impermeabilizarea fundatiei.
Problema legăturii barajului cu roca de bază si impermeabilizarea fundaţiei constituie o
problemă foarte importantă in exploatare. S-au adoptat unele lucrări speciale:
- un ecran de beton sub nucleu, de 6 - 8m adincime si realizat pe toata lungimea barajului;
- o galerie de injectii, control si drenaj, prelungita si in versanti.
a) Pentru stinjenirea circulatiei apei la contactul nucleu fundatie, bolta galeriei de injectie " intra " in
nucleu pe o adincime de cca. 2.5m.
S-a adoptat executia unei plăci de beton simplu, de 50cm grosime, pe cite 6m lăţime amonte si
aval de galerie.
Contactul nucleu roca s-a realizat dupa tratarea corespunzatoare a rocii, printr-un strat de
mortar de argilă, urmat de un strat de argilă de contact si un strat de argilăde trecere.
b) Galeria de injectie, drenaj si control este realizata in axul barajului pe toata lungimea acestuia si
continuata cite 60m in fiecare versant, deasupra cotei NNR.
Sub baraj, galeria urmăreste conturul fundatiei nucleului, fiind incastrată 3m in rocă. Galeria
are o secţiune liberă cu H = 3.4m si B = 2.4 - 2.8m si este realizată din beton armat, cu grosime de cca.
0.8 - 1.2m.
Pentru accesul in galerie sint prevăzute cite o galerie de acces in zona de luncă( cota 588 ) si
versant drept ( cota 622 ), precum si un puţ vertical in versant sting, cu acces de pe coronament.
Lungimea totală a galeriei este de cca. 640m.
c) Pentru etansarea eficienta a zonei, imediat sub nucleul de argilă s-a adoptat o solutie cu ecran de
beton, sub galeria de injectie, pe toată lungimea barajului.
Ecranul s-a dimensionat pe 6 - 8m adincime, cu o lăţime de 1.5 - 2m dictată de conditii de
executie. El s-a realizat prin excavarea rocii, urmată de turnarea unui beton BH.150 cu conditia de
permeabilitate P8.
In versantul sting, executia ecranului a fost precedată de injectii de umplere a golurilor din
roca. A fost necesară terminarea ecranului cu galerii suprapuse betonate.
In unele locuri s-a realizat protectia peretilor cu plasă, ancore si spriţ de beton.
d) Din galeria de injecţii s-a executat un voal de etanşare pe toata lungimea acesteia de 640m.
143
Galerii de drenaj în corpul construcţiei, rigole de colectare;
Drenajul fundaţiei si al versanţilor.
a) Drenajul de control din galeria de injecţie este prevazut pe toată lungimea galeriei de
injectie, pentru urmărirea nivelului freatic imediat aval de voal si pentru eventuala drenare a fundaţiei.
b) Drenajul aval este prevăzut pentru scurgerea apelor din galeria de injectie si casele de vane.
Acest drenaj este realizat din conducte prefabricate de tip PREMO, D = 800, ingropate la adincimi de
pina la 8m. Lungimea totala a drenajului este de 1250m si realizeaza scurgerea gravitationala a apei de
la capatul galeriei de acces in albia minora a riului Târnava Mare.
La acest drenaj este racordat si drenajul caselor de vane de la priza si golire, prin conducte
Dn300, in lungime de cca. 160m.
Echipament hidromecanic;
Echipamentul hidromecanic este format din:
a) Echipamentul hidromecanic de la golirea de fund este format din grătar, batardou amonte si
casa vanelor din aval, cu două vane plane in carcasa de 1.45 x 2.0m/50mCA actionate hidraulic.
Batardoul amonte este format din 2 corpuri, superior si inferior, cel inferior fiind inţepenit in locaşul
culisant. Cu toate ca acest fapt nu influenţeaza in mod deosebit capacitatea de tranzitare a golirii de
fund, este recomandabil ca la prima golire a lacului sa fie recuperat.
Vanele plane pentru obturarea golirii de fund sînt acţionate hidraulic. Instalaţia hidraulică
reprezintă " punctul slab " al instalatiei ce necesităo atentie deosebită.
b) Echipamentul hidromecanic de la priza de apă este format din grătar des si batardou clopot,
vana fluture Dn1400 si vana conica Dn1200 la partea din aval.
Regularizarea râului Târnava Mare aval de baraj
In aval de risbermă disipatorului de la golirea de fund, albia riului Tirnava Mare a fost
regularizată pe o lungime de cca. 2.2km pină la confluentă cu pârâul Ivo. Pe primii 380m, ce include si
debuşarea canalului de la evacuatorul de ape mari, s-a realizat o albie - canal, avind malurile protejate
cu prism de anrocamente si pereu zidit, lăţime la fund 8 - 13m, adincimi 3.2 - 2.2m, descrescind spre
aval, panta 0.3%. In continuare, albia riului Tirnava Mare are lăţime la fund de cca. 15m, adincimi de
1.5 - 1.2m, panta de cca. 0.5% pe primii 700m si cca. 0.8% pe ultimii cca.1200m pina la pârâul Ivo.
Lucrările de regularizare au constat din rectificarea unor braţe si unele protecţii la malurile concave de
cca. 320m lungime.
Capacitatea de scurgere a albiei minore este de max. 40mc/s.
Elementele componente ale lucrării
Barajul propriu -zis
. Barajul este din materiale locale, de tipul multizonat, avind:
- nucleu central din amestec de argila si balast, cu latimea maxima 29m la cota 591 mdM de
fundare in zona de luncă si lăţime minimă 3m la cota maximă de 634,0mdM;
- filtru de nisip 0.01 - 10mm, în amonte si aval de nucleu, cu grosimi variabile intre cca. 3m si
cca. 1.5m la cota 634,0mdM;
144
- filtru de pietris 0.1 - 100mm, in zona aval nucleu, cu grosimi variabile intre 1.5 - 3m;
- prisme din material aluvionar de tip At ( aluviuni de terasa putin permeabile ) si cu bretele din
material de tip AR ( aluviuni de riu mai permeabile );
- protectie taluz amonte din anrocamente, grosime 70 - 90cm sub cota 615 si 90cm peste cota
615, asezate pe un strat de pietris de 10cm grosime si un strat de geotextil Madril Pes. 400;
- protectii taluz aval din strat vegetal de 30cm grosime, inierbat, cu prisme de piatra la baza (
pina la cota 597mdm ) si pereu piatra pina la cota 602.50mdM;
- bretele drenante aval, din pietris 15 - 30mm, imbracate in geotextil, la nivelul fundatiei, de
sectiune 1.2 x 5m si la cca. 20m distantate.
Lăţimea minimă la coronament este de 8m. Inăltimea maximăa a barajului este de 48m, iar
lungimea la coronament de 520m. Lăţimea maximă, in lunca atinge 330m, din care insă cca. 70m
bancheta amonte.
Taluzul amonte al barajului are inclinarea de 1:2.8, 1:3, iar taluzul aval de 1:2.2 - 1:2.5 cu doua
berme de 5m latime, la cotele 608 si 622.
Priza de apă are rolul de a asigura captarea a cca. 2mc/s în permanenţă pentru folosinţe şi cca.
9mc/s pentru UHE ce va fi realizată imediat aval baraj, cu regim de funcţionare subordonat alimentării
cu apă a consumatorilor aval.
Priza de apă de tip pâlnie este prevăzută cu: vana de rezervă - de tip fluture Dn1400 şi vana de
serviciu - vană conică Dn1200. In cazuri speciale, priza poate fi folosită şi ca golire de fund, având o
capacitate de evacuare de 15 - 25 mc/s.
Golirea de fund este prevazută cu 2 vane plane în carcasă H x B = 2.0 x 1.45m;
Capacitatea golirii de fund este de 30 - 50mc/s, astfel că asigură golirea tranşei de atenuare, de
18.5mil.mc. în cca. 5 zile, iar volumul util de 14 mil.mc. tot în cca. 5 zile.
Evacuatorul de ape mari, de tip pâlnie, realizat în terasa versantului drept are rolul de a evacua
viiturile mari, cu asigurarea mai mică de 3%. Capacitatea maximă de evacuare este de 550 mc/s
corespunzător viiturii catastrofale cu asigurarea 0.1%
Regularizarea aval. În aval de risberma disipatorului de la golirea de fund, albia râului Târnava
Mare a fost regularizată pe o lungime de cca. 2.2 km până la confluenţa cu pr. Ivo. Pe primii 380 m, ce
include şi debuşarea canalului de la evacuatorul de ape mari, s-a realizat o albie - canal, având
malurile protejate cu prism de anrocamente şi pereu zidit.
2. Ipoteze de rupere
Ruperea barajului Zetea generează unde de viitură care se caracterizează prin :
- Ruperea totală a barajului Zetea, în cazul că nivelul apei în acumulare este la cota maximă (
637,00 mdM ) generează unde de viitură cu debite maxime variind între 7500 mc/s şi 7400 mc/s ,
funcţie de procentul de rupere respectiv 10% - 100% din frontul deversant , la un procent de rupere
de 50 % debitul maxim fiind de 64000 mc/s.
- Pentru acelaşi grad de rupere timpul de rupere are o influenţă relativ redusă respectiv între un
timp de rupere de 15 - 30 - 60 minute debitul maxim rezultat scade faţă de timpul cel mai mic de
rupere în procente de sub 10 %.
- Atenuarea undei de rupere în varianta maximală ( rupere totală ) ca şi în varianta de rupere 50
% se face foarte rapid pe primii 2000 m scazând la 54000 mc/s respectiv la 50000 mc/s în varianta
de rupere 50 % atenuare care se face într-un ritm mai puţin lent pe următorii cca. 7000 m ( cu cca.
3000 mc/s la kilometru ) ajungând în zona localităţii Zetea, în ambele variante, la un debit de
33800 mc/s.
145
Pe sectorul aval localitatea Zetea - amonte Odorheiul Secuiesc ritmul de atenuare al debitului
maxim scade la 2000 mc/s la km. ceea ce duce la un debit maxim de 20000 mc/s în amonte de
Odorhei, pe sectorul Odorheiul Secuiesc - Oţeni scade la 1200 mc/s iar pe sectorul Oţeni - Secuieni
ritmul de atenuare este mai lent debitul maxim ajungând la 3000 mc/s.
Se menţionează că debitul de 3000 mc/s este mult peste debitul maxim de 0,1 % din zonă, care este de
cca. 1600 mc/s, deci în cazul ruperii barajului Zetea în ipoteza maximală unda de viitură generată,
propagată pe albia râului T - va Mare va determina şi ruperea polderului Vânători ; în acest caz zona
aval va fi afectată datorită debitelor de peste asigurarea de 1% .
- Înălţimea maximă a lamei de apă faţă de talveg în varianta maximală este de 25,5 m imediat
aval de baraj ( 23,6 m în varianta de rupere de 50 % din frontul deversant ) ea scăzând treptat pe
masura atenuării undei în aval astfel ca în dreptul localităţii Zetea ajunge la 17 m, în amonte de
Odorheiul Secuiesc la 11 m, amonte de Cristuru Secuiesc la cca. 6,3 m, iar în zona amonte pârâul
Archita la cca. 6 m. În general înălţimea maximă a undei de rupere este permanent scăzătoare spre
aval cu excepţia zonelor de îngustare a albiei riului T - va Mare, din care enunţăm ca fiind mai
pregnante zonele Oţeni şi Dejuţiu.
- Vitezele de deplasare a vârfului undei de rupere ( varianta maximală ) ating valori de 10 - 11
m/s în zona imediat aval baraj, astfel că după cca. 14 minute vârful undei ajunge la localitatea
Zetea, scade apoi la 6 m/s, ajungând după 42 minute în zona amonte Odorheiu Secuiesc. Vitezele
scad treptat la 2,5 m/s până în zona Oţeni ( timp de parcurgere de la baraj 108 minute), apoi la 2
m/s ajungând în zona amonte Cristuru Secuiesc aproximativ după 4 ore, iar pe ultimul sector până
în zona amonte confluenţă cu pârâul Archita la 1,1 m/s, ajungând în cca. 6 ore.
- Se apreciază că în ipoteza maximală de rupere majoritatea localităţilor din albia majoră a
râului T-va Mare se inundă total sau parţial procentul de inundare neputând fi apreciat datorită
lipsei elementelor topografice de detaliu în aval de zona confluenţei cu pârâul Archita.
3. Descrierea sistemului informaţional prevăzut la amenajare , inclusiv cel de avertizare
sonoră
Prognozarea viiturilor ce pot avea loc în bazinul hidrografic al râului Tarnava Mare se face de
către dispeceratul bazinal , pe baza datelor hidro-meteo de la posturile Vârşag , Sicasău , Zetea aval ,
staţia meteo Bucin , Odorheiul Secuiesc şi Vânători .
Pentru urmărirea efectivă a acumulării Zetea sunt instalate mire la posturile hidrometrice după
cum urmează :
- 2 mire hidrometrice în coada lacului ( debite afluente ) ;
- 1 mira hidrometrică la baraj ( nivele în lac ) ;
- 1 mira hidrometrică aval baraj ( debite defluente ) .
Valorile pragurilor critice de atenţie -pericol - alarmă în caz de ape mari :
Faza I-a când nivelul în lac se află înte cotele 623,0 - 632,75 mdM ;
Faza a II-a când nivelul în lac se află între 632,75 - 634,05 mdM
(viituri sub 3 % ) ;
Faza a III-a când nivelul în lac este peste 634,05 mdM ( viituri sub 1 % ) .
Sistemul informaţional pentru supravegherea comportării construcţiei barajului
146
Sistemul are drept scop punerea în evidenţă anticipată a fenomenelor ce pot pune în pericol
stabilitatea construcţiei şi aplicarea măsurilor necesare evoluţiei fenomenelor .
Sistemul informaţional de avertizare sonoră
La cantonul de exploatare Zetea a fost amplasată o sirenă de P=5 kw cu rol de avertizare
sonoră a populaţiei aflate în aval de baraj . Semnalul emis de sirena în funcţie de situaţie va fi
retransmis în aval în colaborare şi prin reţeaua apărării civile .
Se va utiliza următorul tip de semnal pentru calamităţi naturale conform Decretului 430/1978
:
- trei sunete ( impulsuri modulate ) de 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între semnale ;
- încetarea alarmei - un sunet continuu cu durata de 2 minute .
4.Situaţiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă
Totalitatea datelor furnizate de către sistemul informaţional hidro-meteo, hidrometrie de
exploatare sunt centralizate şi prelucrate la nivelul serviciului de Apărare şi în baza acestora cu
dispoziţia conducerii se iau urmatoarele măsuri :
- pregoliri în cazul viiturilor prognozate ;
- goliri pentru remedieri ;
- evacuări de debite în cazul viiturii .
Transmiterea deciziilor se efectuează telefonic ( prin comandă ) sau prin RTF de la
dispeceratul bazinal la acumularea Zetea.
5. Resposabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele 3 trepte de periculozitate
stabilite în instrucţiuni şi măsurile ce se iau :
In situaţiile când fenomenele hidrometeorologice au avansat în amonte şi impun descărcarea
preventivă a unor debite ( volume ) din lacul de acumulare, se avertizează localităţile şi obiectivele
situate în aval prin intermediul dispeceratului pentru a nu fi surprinşi oameni şi utilaje în albii .
In situaţiile când se depăşesc pragurile critice la aparatura de masură şi control a comportării în
timp a construcţiilor .
La atingerea pragului de atenţie :
- intensificarea activităţii de examinare a construcţiei şi echipamentelor hidromecanice ;
- responsabilul cu supravegherea construcţiei reface setul de masurători , le analizează , iar la
confirmarea rezultatelor anunţă imediat responsabilul cu a.m.c. ;
- C.N."Apele Române" S.A. - Direcţia Apelor Mureş aduce la cunostinţa proiectantului,
compartimentul de specialitate, situaţia de pericol ;
- se aplică programul de supraveghere specială stabilit de proiectant pentru situaţia dată ,
mărindu-se frecvenţa masurătorilor şi observaţiilor în funcţie de necesităţi.
La atingerea pragului de pericol :
- se aplică masurile prevazute anterior ;
- C.N."Apele Române" S.A. - Direcţia Apelor Mureş anunţă imediat Comisia judeţeană de
apărarea impotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase ;
147
- se aplică programul de supraveghere intensivă a construcţiilor luând măsuri de siguranţă ;
- dacă starea de pericol se confirmă se pot începe pregoliri preventive ale acumulării cu luarea
măsurilor stabilite prin regulamentul de exploatare în caz de avarii;
- mobilizarea personalului de intervenţie şi a personalului suplimentar la dispoziţia comisiilor
de apărare locală ;
- se pregatesc mijloacele de intervenţie pentru a intra operativ în funcţiune .
La atingerea pragului de alarmă :
- se aplică măsurile de punctul precedent , la “ pericol “ ;
- C.N."Apele Române" S.A. - Direcţia Apelor Mureş anunţă imediat Comandamentul judeţean
pentru situaţii de urgenţă Harghita şi Mures şi Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor şi
gheţurilor ;
- la luarea deciziei de alarmare a populaţiei de către factorii decizionali competenţi se pune în
funcţiune sistemul sonor de alarmă şi se trece la aplicarea măsurilor prestabilite în plan ( evacuarea
preventivă a oamenilor şi bunurilor în afara zonei afectate , deconectarea instalaţiilor energetice , etc. )
;
- mijloacele de intervenţie şi salvare sunt dirijate spre zona periclitată şi acţionează în
conformitate cu planul de apărare ;
- se dispune pregolirea lacului conform regulilor de exploatare în caz de avarii ;
- atingerea pragului de alarmă la unul sau mai mulţi parametrii de comportare , nu atrage în
mod automat declanşarea alarmei , decât în situaţia când fenomenul de cedare este evident şi nu poate
fi stăpânit ;
- atingerea pragului de alarmă fără a se trece prin pragurile de atenţie şi pericol impune
aplicarea măsurilor stabilite pentru pragul ultim , cel mai mare ;
- în situaţia când fenomenul de cedare este evident şi inevitabil , se dispune imediat
declanşarea alarmei de la baraj , pentru zona restrânsă , apoi de la centrul de comandă pentru întreaga
zonă , dacă fenomenul nu poate fi stăpânit prin măsuri corespunzătoare .
6. Măsuri de salvare a populaţiei şi bunurilor
In zona aflată în primele 10 minute :
- se dă alarma sonoră astfel încât populaţia din zona maxim afectată să se disperseze pe căile şi în
locurile stabilite prin plan;
- simultan se opresc procesele tehnologice la care se pot produce avarii mari în caz de inundaţii;
- în scopul pregătirii populaţiei se fac periodic simulări de situaţii periculoase cu evacuarea populaţiei
în zonele de dispersare cu ajutorul Comandamentului judeţean de aparare civilă;
- pentru mărirea gradului de siguranţă se apelează şi prin telefon la Comisia locală şi Poliţia din
comună.
In zona aflată în primele 60 minute :
- se declanşează alarma sonoră în zona afectată în urmatoarele 50 de minute pentru avertizarea
populaţiei;
- se iau măsuri de salvare a populaţiei şi a unor bunuri personale folosindu-se mijloace de transport şi
de intervenţie stabilite de comun acord cu comisiile locale;
148
- se opresc procesele tehnologice de la unităţile din zonă ;
- se execută operaţiile de salvare a colectivităţilor de animale;
- salvarea materialelor şi echipamentelor din zonă, care se pot deteriora în urma inundării.
In zona aflată dupa 60 de minute:
- se vor aplica măsurile stabilite din planurile de apărare pentru situaţiile care necesită evacuarea
populaţiei şi bunurilor, cu sprijinul comisiilor şi comandamentelor locale de apărare împotriva
inundaţiilor constituite la aceste obiective;
- modul de avertizare a comisiilor şi comandamentelor locale situate aval de acumularea Zetea precum
şi măsurile ce se impun sunt detailate în planurile acestor comisii .
Reguli de exploatare pe timp de ape mari ( viituri ) şi fenomene meteorologice periculoase
Se propune ca regimul de viitură pentru acumularea Zetea să se considere în situaţiile în care,
în amplasament, se produc viituri egale sau mai mari decât viitura teoretică cu asigurarea de 40%.
Intrarea în regim de viituri se va considera când :
a. In decurs de 12 ore se realizează urmatoarele creşteri :
- nivelul apei în lac creşte de la NNR , cu 10 - 15 cm ;
- debitul afluent atinge cca. 12 mc/s .
b. Dupa 24 ore :
- nivelul apei în lac creşte faţă de NNR cu 1,1 m pentru un debit defluent de 0,5 mc/s , cu
70 cm pentru un debit defluent de 10 mc/s.
- debitul afluent a atins sau depăşit 40 mc/s ( de circa 10 ori debitul mediu ).
Regimul de viitură se propune a se considera în urmatoarele faze :
- Faza I - cand nivelul în lac se afla între cotele 623,0 - 632,75 mdM
- Faza II - cand nivelul în lac este între 632,75 - 634,05 mdM ( viituri sub 3%)
- Faza III - cand nivelul în lac este peste 634,05 mdM ( viituri sub 1% ).
Pe toată durata stării de viitură se instituie starea de alertă, corespunzator fazei de viitură
definite mai sus.
Măsuri premergătoare perioadei de viituri:
- Se va verifica şi asigura funcţionarea perfectă a instalaţiilor de măsurare a nivelurilor şi
debitelor la acumularea şi la amenajările aval legate de exploatare la viituri a acumulării, precum şi a
instalaţiilor din bazinul de înregistrare a felului şi intensităţii ploii, modul de propagare şi formare a
viiturilor :
- Asigurarea comunicaţiilor telefonice, radiotelefonice, rutiere, cu toţi factorii interesaţi ;
- Asigurarea legăturilor cu comandamentul de apărare contra inundaţiilor ;
- Asigurarea funcţionării mijloacelor de avertizare a populaţiei riverane amenajării şi aval,
precum şi a mijloacelor de transport ale unităţii de exploatare ;
- Staţiile pluviometrice şi hidrometrice existente în bazin transmit date la dispecerat din 6 in 6
ore.
149
In faza I - a de viitură datele primare se înregistrează din 4 în 4 ore, atât la creşterea cât şi la
descreşterea viiturii.
In fazele II si III de viitură, frecvenţa citirilor va fi din 2 în 2 ore cu transmiterea datelor la
dispecerat.
In fazele II şi III în cazul deschiderii golirii de fund se va asigura supravegherea albiei aval cu
atenţie asupra depăşirii capacităţii sale de scurgere sau a blocării sale.
Modul de acţiune în timpul viiturii :
- la începutul viiturii nivelul apei în lac se va afla la cota 622,00 mdM ( NNR );
- în timpul viiturilor şi în special la cele mai mari de 10 % se va descărca continuu un debit min. de 10
mc/s ;
- tranşa de atenuare se va goli în max. 6 zile de la terminarea viiturii în secţiunea acumulării . Pentru
viituri mai mici de 5% acest lucru se poate realiza prin golirea tranşei de atenuare după terminarea
viiturii, dar pentru viituri mai mari sunt necesare goliri de peste 10 mc/s în timpul viiturii .
Deciziile privid exploatarea la ape mari a acumularii Zetea vor fi făcute pe baza informaţiilor
transmise de dispecerat, pregolirile, modul de manevrare a golirilor de fund pe timpul viiturilor şi
pentru descărcarea tranşei de atenuare se va efectua o analiză a condiţiilor din aval respectând cât mai
fidel parametrii specifici acumulării Zetea, precum şi cu respectarea planurilor de apărare contra
inundaţiilor .
Personalul operativ va culege, înregistra şi transmite la dispecerat informaţii complete privind
parametrii dinamici ai acumulării, respectiv :
- nivele în lac, volume, debite afluente, gradientul nivelului, debite defluente, starea de
manevră a vanelor, starea tehnică a barajului şi a întregii amenajări .
Se vor face corelaţii între debitele afluente - defluente şi volumele în lac pentru verificarea
măsurătorilor .
Acţiuni după trecerea viiturii :
- regimul de viitură se va putea considera încetat în momentul în care nivelul apei în lac va
scădea sub cota 623,00 mdM, adică va mai rămâne de golit un volum de numai cca. 1,4 mil.mc din
tranşa de atenuare .
- se va verifica starea tehnică generală a barajului, cuvetei, albiei aval şi a tuturor lucrărilor
acordându- se o atenţie specială următoarelor elemente :
- taluzul aval , versant şi platforma aval ;
- taluzul amonte a barajului şi amenajarea versant stâng ;
- versanţi cuveta lac şi zona de încastrare a barajului ;
- canalul de beton al prizei şi golirii de fund ;
- evacuatorul de ape mari , dacă a intrat în funcţie ;
- măsurarea infiltraţiilor prin baraj , versanţi şi galeria de injecţie .
- se va realiza programul complet de masurători a.m.c. ;
- se va face analiza, corelarea, prelucrarea datelor şi interpretarea lor ;
- se vor verifica şi revizui echipamentele hidromecanice împreună cu instalaţiile aferente .
150
TABEL CU COMITETELE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
DIN AVAL DE BARAJUL ZETEA
Nr
.
Cr
t
COMITETUL
LOCAL
PENTRU
SITUAŢII DE
URGENŢĂ
Persoanele resp.cu
declaşarea sistemului
de avertizare
Adresa
Nr. telefon
Serviciu Domiciliu
1
i.
ii.
iii. Z
E
T
E
A
Primărie Korpos Bela Zetea 4
241112 241316
Poliţie Rosu Gabriel
Brădesti-Târnovita132/B
214116 0742079974
2
BRĂDESTI Primărie Bokor Csaba
Bradesti
nr:80
245001 245027
Poliţie Căprar Eugen
Brădesti 228
245002 0723345920
3
ODORHEIU
SECUIESC
Primărie Bunta te Odorheiu
Secuiesc,Breslelor 7/13
218145 0722352117-
Poliţie Crăciunaş Ionel Odorheiu Secuiesc
str:Rakoczi 112
211125 0723662413
4
FELICENI
Primărie
Sandor Jozsef Forteni 4 245327 218847
Poliţie Gogu Radu Feliceni ,232 245312 0728991798
5
MUGENI Primărie Farkas Marton Lutita 139 245490 245835
Poliţie Zolya Sandor
Mugeni 96
245441
6
PORUMBENI Primărie Gyerko Levente Porumbeni 22 244689 244666
Poliţie Moldovan Ioan Mugeni ,sediu politie 245441 0728858221
7
CRISTURU
SECUIESC
Primărie Emil Yoja Cristuru
Secuiesc,str:Harghitei 77
242190 0744795771
Poliţie Câmpean Eugen Cristuru Secuiesc
Str:Berde Mozes
242898 -
SECUIENI Primărie Furi Mozes Eliseni 43 244755 745589936
151
8
Poliţie Buliga Danut Sediu politie Secuieni 244751 -
TABEL
pe comitete locale cu localităţile, agenţii economici şi instituţiile publice
care se evacuează preventiv, în caz de pericol
Nr
Cr
t
Comitet
ul local
Localitatea Agenţi Ec.
Inst. Publice
Oameni Animal
e
Bunuri
aferente
Mijloace
transp.
Locul de
dispersare
1
iv.
v. ZETEA
Zetea
Subcetate
Zetea
Coop. Consum; IAS;
scoala Sala de sport
Zetea
300
570
260
case
385
Centrul
comunei; pe
deal
2
BRĂDE
STI
Bradesti
Târnovita
Statia de epurare
Bradesti ,SC Balnis
SC BALBET Moara
250
295
40
case
94
Pe deal
3
ODORH
EIU
SECUIE
SCI
Odorheiu
Secuiesc
Staţia de captare apă
potabilă,
SC Matrita Sa SC
Metlemplast SC
COATS
SC FAMOS
1800
505
280
case
350
- pe deal
- Biserica
catolică
4
FELICE
NI
Feliceni
Oteni
Tăureeni
Rampa de gunoi,
250
610
45
case
- Cămin
cultural
- Şcoală
5
MUGEN
I
Mugeni
Lutita
Alunis
Dejuţiu
Şcoala
Primărie
640
250
40
case
65
- pe deal
6
PORUM
BENI
Porumbenii
Mari
Porumbenii
Mici
Primăria
130
150
40
case
60
- pe deal
- la
scoala
CRISTU Cristuru Romgaz Cristur - pe
152
7 RU
SECUIE
SC
Secuiesc
Filias
Betesti
Avicola
Multiplant
300 150 80
case
240 păşune,
scoala de
arta şi
meserii Zejk
8
SECUIE
NI
Secuieni
Bodogaia
Statia de sortare
Bodogaia
Primăria
Sc Stravia srl
150
100
2 şcoli
60
case+ap.
54
- pe deal-
scoală
Cămin
cultural
TABEL
cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de
pericol la barajul ZETEA
Nr.
Crt.
NUMELE ŞI PRENUMELE ADRESA
TELEFON
1. Adam Moise
Odorheiu Secuiesc, Str. Lăcatusilor7/11, 0265778105 – serviciu
0266210727 - acasă
0744361520
2. Balint Nicolae Zetea –Subcetate nr 368 0266241092 – serviciu
0745271042 - acasă
3. Bichis Nicolae Sighisoara Crizantemelor14/16 0265778105 – serviciu
0747490021 -acasă
INTOCMIT VERIFICAT
Ing. Adam Moise Ing Nicolae Barbieru