SISTEMUL ENDOCRIN

4
SISTEMUL ENDOCRIN =totalitatea glandelor endocrine din organism,care secreta HORMONI in mediul intern(sange,limfa). Hormonii (mesageri chimici)=substante active cu actiune reglatoare a metabolismului celular( hormoni sange celula tinta receptori din membrana celulei tinta=>raspuns specific ). Functiile organismului sunt reglate prin actiunea conjugata a sistemului nervos si endocr organele interne au o dubla reglare : nervoasa si umorala. 1) Localizare: la baza encefalului, in saua turceasca a osului sfenoid. Dimensiunu: cat un bob de fasole, 0,5 g. Alcatuire: - formata din 3 lobi - anterior(adenohipofiza): 75% din masa glandei. -posterior(neurohipofiza ):23% din masa glandei. - mijlociu: 2% din masa glandei,se considera ca facand parte din adenohipofiza. este legata de HIPOTALAMUS prin tija pituitara,care cuprinde: - sistemul circulator port hipotalamo-hipofizar :factorii de eliberare/inhibare din nuclei hipotalamici mijlocii→ adenohipofiza. - tractul hipotalamo-hipofizar : hormonii secretati de neuronii nucleilor hipotalamici anteriori→ neurohipofiza. HORMONII SECRETATI SI ACTIUNILE LOR: :hormonul de crestere secretat de adenohipofiza stimuleaza impreuna cu insulina hormonii tiroidieni si gonadici,cresterea organismului,cresterea in lungime a oaselor. Dupa pubertate STH produce ingroasarea oaselor lungi,si dezvoltarea oaselor late.Stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor, cu exceptia creierului . STH determina o retentie de compusi ai Ca,Na,K,P si N. Hipersecretia acestui hormon are consecinte in functie de varsta asupra dezvoltarii somatice si metabolismului. Inainte de pubertate :-gigantism- cresterea exagerata in lungime a extremitatilor -intelectul nu este afectat. Dupa pubertate:-acromegalia- cresterea exagerata a oaselor fetei(mandibula) -cresterea oaselor late -ingrosarea buzelor -cresterea viscerelor( inima,ficat,rinichi,limba) - alungirea exagerata a mainilor si picioarelor. Hiposecretia: produce la copii oprirea cresterii somatic ,dar nu a celei neuropsihice.Boala se numeste piticism( nanism ) hipofizar.Indivizii sunt de talie mica,1,20-1,30 m,dar proportionat dezvolt intelectul normal. ,numit si hormonul mamotrop sau luteotrop( LTH),stimuleaza, la femeie, secretia lactate a glandei mamare,sensibilizata de estrogeni si progesterone. Prolactina este un inhibitor al activitatii gonadotrope,fiind capabila sa previna ovulatia. Secretia de prolactina in afara sarcinii este stimulata de efort fizic,stress-ul psihic si chirurgical,hipoglicemie ,somn;in timpul sarcini ,secretia prolactinei creste gradat,atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa 8 zile .Suptul determina cresterea temporara a secretiei de prolactina .

Transcript of SISTEMUL ENDOCRIN

SISTEMUL ENDOCRIN=totalitatea glandelor endocrine din organism,care secreta HORMONI in mediul intern(sange,limfa). Hormonii (mesageri chimici)=substante active cu actiune reglatoare a metabolismului celular(hormonisangecelula tintareceptori din membrana celulei tinta=>raspuns specific). Functiile organismului sunt reglate prin actiunea conjugata a sistemului nervos si endocrin,toate organele interne au o dubla reglare:nervoasa si umorala. 1)HIPOFIZA (glanda pituitara) Localizare:la baza encefalului,in saua turceasca a osului sfenoid. Dimensiunu:cat un bob de fasole, 0,5 g. Alcatuire: -formata din 3 lobi - anterior(adenohipofiza):75% din masa glandei. - posterior(neurohipofiza):23% din masa glandei. - mijlociu:2% din masa glandei,se considera ca facand parte din adenohipofiza. Hipofiza este legata de HIPOTALAMUS prin tija pituitara,care cuprinde: -sistemul circulator port hipotalamo-hipofizar:factorii de eliberare/inhibare din nuclei hipotalamici mijlociiadenohipofiza. -tractul hipotalamo-hipofizar: hormonii secretati de neuronii nucleilor hipotalamici anteriorineurohipofiza. HORMONII SECRETATI SI ACTIUNILE LOR: Hormonul somatotrop(STH):hormonul de crestere secretat de adenohipofiza stimuleaza impreuna cu insulina hormonii tiroidieni si gonadici,cresterea organismului,cresterea in lungime a oaselor. Dupa pubertate STH produce ingroasarea oaselor lungi,si dezvoltarea oaselor late.Stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor,cu exceptia creierului.STH determina o retentie de compusi ai Ca,Na,K,P si N. Hipersecretia acestui hormon are consecinte in functie de varsta asupra dezvoltarii somatice si metabolismului. Inainte de pubertate :-gigantism- cresterea exagerata in lungime a extremitatilor -intelectul nu este afectat. Dupa pubertate:-acromegalia-cresterea exagerata a oaselor fetei(mandibula) -cresterea oaselor late -ingrosarea buzelor -cresterea viscerelor(inima,ficat,rinichi,limba) -alungirea exagerata a mainilor si picioarelor. Hiposecretia:produce la copii oprirea cresterii somatic ,dar nu a celei neuropsihice.Boala se numeste piticism(nanism) hipofizar.Indivizii sunt de talie mica,1,20-1,30 m,dar proportionat dezvoltati si cu intelectul normal. Prolactina ,numit si hormonul mamotrop sau luteotrop(LTH),stimuleaza, la femeie, secretia lactate a glandei mamare,sensibilizata de estrogeni si progesterone.Prolactina este un inhibitor al activitatii gonadotrope,fiind capabila sa previna ovulatia.Secretia de prolactina in afara sarcinii este stimulata de efort fizic,stress-ul psihic si chirurgical,hipoglicemie ,somn;in timpul sarcinii,secretia prolactinei creste gradat,atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa 8 zile .Suptul determina cresterea temporara a secretiei de prolactina.

Hormonul adrenocorticotrop(ACTH)-corticotropina -stimuleaza activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale,crescand concentratia sangvina a glucocoticoizilor si hormonilor sexosteroizi.Asupra secretiei de mineralocorticoizi,efectele ACTH sunt mai reduce.In afara actiunii indirecte,ACTH stimuleaza direct melanogeneza in celulele pigmentare(melanocite),producand inchiderea culorii pielii. Hipersecretia : de corticotropina produce atat efectele excesului de glucocorticoizi, cat si efectele melanocito-stimulatoare,la nivelul tegumentului (diabet bronzat) Hiposecretia: de ACTH produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi(vezi corticosuprarenala). Hormonul tireotrop(tireostimulina TSH) -stimuleaza sinteza si secretia de hormone tiroidieni . Hipersecretia: de TSH poate duce la hipertiroidism( boala Basedow). Hiposecretia: de TSH duce la insuficienta tiroidiana . Hormonul foliculostimulant (FSH) La barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si spermatogeneza. La femeie determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni. Hormonul luteinizat(LH) La barbat actioneaza prin stimularea secretiei de androgeni de catre celulele interstitial testiculare Leydig. La femeie determina ovulatia si aparitia corpului galben , a carei secretie de progesteron si estrogeni o stimuleaza. Lobul intermediar (mijlociu) Reprezinta 2% din masa hipofizei,anatomic face parte din adenihopofiza. Secreta un hormon de stimulare a pigmentogenezei numit melanocitostimulant (MSH) care are acelasi precursor ca si ACTH-ul.Hipotalamusul secreta un hormone de inhibare a secretiei MSH. Lobul posterior (neurohipofiza) Hormonii eliberati in circulatie de catre neurofipofiza sunt vasopresina(sau hormonul antidiuretic ADH) si oxitocina. Ei sunt secretati de hipotalamusul anterior ,iar punerea lor in circulatie se face sub influenta hipotalamusului prin tija pituitara. Vasopresina numita si hormonul antidiuretic (ADH), are ca actiune principal cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului.In afara de reducerea volumui si concentratiei urinei,ADH produce si reducerea secretiilor tuturor glandelor endocrine si,prin aceasta,contribuie la mentinerea volumui lichidelor organismului.In doze mari, ADH produce vasoconstrictie. Hiposecretia acestui hormon determina pierderi mari de apa,in special prin urina ,a carei cantitate poate ajunge pana la 20 l in 24 h.Boala diabetul insipid,survine in leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei. Oxitocina (octitocina) Stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravid ,mai ales in preajma travaliului, si expulzia laptelui din glanda mamara,datorita contractiei mioepiteliale care inconjoara alveolele.

Glandele suprarenale Sunt glandele preche, situate in polul superior al rinichiului.Fiecare este formata dintr-o portiune corticala(periferica) si una medulara,diferite din punct de vedere embriologic,anatomic si functional. Corticosuprarenala (CSR) Hormonii secretati de corticosuprarenala sunt de natura lipidica.Ei se sintetizeaza din colesterol. Rolul lor este vital.In functie de actiunea principal exercitata de acesti hormone,ei sunt impartiti in trei grupe: 1)Mineralocorticoizii,cu reprezentantul principal aldosteronul,joaca rol in metabolismul sarurilor minerale,deteminand reabsorbtia Na in schimbul K sau H pe care-I excreta la nivelul tubilor uriniferi contorti distali si colectori. Se produc kaliurie si acidurie.Reabsorbtia sodiului este insotita de reabsorbtia clorului. Reabsorbtia apei este consecinta gradientului osmotic creat de transportul NaCl. Aldosteronul prin actiunea sa de retinere a Na in organism,are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului intern al organismului si a volumului sangvin,precum si in echilibrul acidobazic. Celulele-tinta asemanatoare se afla si in glandele sudoripare ,salivare si colice. Hipersecretia: de aldosteron(boala Conn) duce la retentia masiva de sare si apa si determina edeme si hipertensiune. Hiposecretia: se intalneste in cazul insuficientei globale a CRS(boala Adisson).La acesti bolnavi are loc o pierdere de sare si apa,urmata de hipotensiune si adinamie(scaderea capacitatii de efort). 2)Glucocorticoizii sunt reprezentati in special de cortizon si hidrocortizon(cortizol).Circula in sange legati de proteinele plasmatice.O mica fractiune libera a cortizonului exercota efectele metabolice specific. 3)Hormonii sexosteroizi sunt reprezentati de doua grupe de hormoni,unii androgeni(asemanatori celor secretati de testicul) si altii estrogeni(asemanatori celor secretati de ovare).Actiunea acestor hormoni o completeaza pe cea a hormonilor sexuali respective.Rolul lor se manifesta in special in cazul aparitiei dezvoltarii caracterelor sexual secundare. La baieti-cresterea barbii,ingrosarea vocii,dezvoltarea laringelui. La fete-stimuleaza dezvoltarea glandei mamare,depunerea lipidelor pe solduri si coapse etc. Medulosuprarenala(MSR) Reprezinta portiunea medulara a glandelor suprarenale.Anatomic si functional,medulara glandei suprarenale este un ganglion simpatico,ai carui neuroni nu au prelungiri. Hormonii secretati de medulara se numesc catecolamine:adrenalina(epinefrina),in proportie de 80% noradrenalina (norepinefrina)in proportie de 20%. Actiunea acestor hormoni este identica cu stimularea sistemului nervos simpatic. Principalele actiuni ale acestor hormoni si mediatori chimici sunt: -asupra aparatului cardiovascular ,produc tahicardie,vasoconstrictie si hipertensiune.Creste excitabilitatea inimii,adrenalina dilate insa vasele muscular si le contracta pe cele din piele,mucoasa si viscere.Noradrenalina are predominant actiuni vasoconstrictoare. -asupra tubului digestiv determina relaxarea musculaturii netede a peretilor si contractia sfincterelor.Inhiba majoritatea secretiilor.Contracta splina si ficatul. -asupra metabolismului glucidic si lipidic produc glicogenoliza si hiperglicemia,mobilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi. Adrenalina are efecte predominant in metabolice si energice.

-alte actiuni:-dilata pupila,contracta fibrele netede ale muschilor erectori ale firului de par. Produc alerta corticala,anxietate si frica. Stimuleaza sistemul reticulat activator ascendent. Secretiile corticalei si a medularei sunt stimulate in conditii de stress(stari de incordare neuropsihica,de emotii,traumatisme,frig sau caldura excesiva,etc.) Acesti hormoni au un rol important in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni interne si externe. Hormonii si organele care ii secreta: Prolactina-adenohipofiza Tireotrop-adenohipofiza Gonadotropi-adenohipofiza Foliculostimulant-adenohipofiza Luteinizat-adenohipofiza Melanocitostimulant-adenohipofiza Androgeni- adenohipofiza Estrogeni- adenohipofiza Progesteron- adenohipofiza Noradrenalina-medulosuprarenala Adrenalina-medulosuprarenala Vasopresina-neurohipofiza Oxitocina-neurohipofiza Cortizon- corticosuprarenala Hidrocortizon- corticosuprarenala Aldosteronul-corticosuprarenala Melanotonina-epifiza Vasotocina- epifiza Tiroxina-tiroida Tri-iodotironina- tiroida Tireoglobulina- tiroida Calcitonina- tiroida Parathormonul-*paratiroidele Calcitonita-*paratiroidele Insulina- pancreasul endocrin Glucagonul-pancreasul endocrine