Sistemul de Protectie Speciala a Persoanelor cu Handicap - Legea 448-2006

Universitatea Lucian Blaga. Facultatea de Drept "Simion Brnuiu", Sibiu.

Sistemul de Protecie Special a Persoanelor cu Handicap din Romnia

Studeni : Brzu Andrei

Todoran Alexandru

Anul: 3Profesor Coordonator : Codrua HageanuCUPRINS1. Scurt istoric........................................................................................3

2. Notiune. Handicap sau dizabilitate?................................................4

3. Definitia persoanei cu handicap in legislatia romana...................74.Principalele prevederi continute de Legea nr.448/2006.................85. Jurisprudena....................................................................................186. Bibliografie ........................................................................................21

Legea nr.448/2006Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania1. Scurt istoric

O ntreag perioad istoric, denumit Etapa instituional, societatea a acordat sprijin persoanelor cu handicap si familliilor n baza unui model medical de abordare a individului care prezenta anumite deficiene sau tulburri. Persoana cu o deficien fizic, senzorial, mintal .a. era considerat un pacient , care, ca orice bolnav , avea nevoie de servicii de ngrijire. Dac cele mai bune servicii medicale se acord ntr-un spital, tot astfel serviciile de ngrijire pentru o persoan cu deficien trebuiau acordate ntr-o instituie. n epoca instituional serviciile tipice erau cele oferite de instituii precum : cas de copii, cmin coal, coal special, atelier protejat, cas de btrni, azil, ospiciu. Modelul de acordare a serviciilor era custodial - medical, prelund pacientul ntr-o instituie nchis fr legturi cu exteriorul, cu ngrijiri medicale i organizarea vieii dup regulile unui spital. Pacientului i se stabilea de ctre un profesionist, de regul un medic, un plan individual de ngrijire, dup standardele practicii profesionale (medicale). Aveau prioritate asigurarea siguranei (securitii), sntii i cureniei. Standardele de calitate se refereau numai la ngrijire. Copilul sau adultul erau rupi de familie i de comunitatea n care s-au nscut.

Acest mod de abordare i de rezolvare a problemelor sprcifice cu care se confrunt o person cu handicap i familia sa a fost prsit, treptat, n diferite ri, din momentul n care respectarea drepturilor inalienabile i nenegociabile ale omului nu a mai fost considerat numai din perspectiva moralitii ci a devenit o problem de drept , juridic, care impunea un sistem coerent, social i educaional pentreu respectarea principiului solidaritii sociale.

La 10 decembrie 1948, a fost adoptat, de ctre Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite Declaraia Universal a Drepturilor Omului al crui preambul conine cel mai nltor apel la moralitate politic adresat ntregii umaniti. Declaraia enun drepturile politice ale omului, drepturile economice, drepturile sociale i culturale.

Rnd pe rnd, au fost adoptate noi acte care aprofundeaz drepturile persoanelor cu handicap. Organizaia Naiunilor Unite a adoptat: Declaraia privind Drepturile Persoanelor cu Deficiene Mentale (1971); Declaraia Drepturilor Persoanelor cu Handicap (1975); Programul Mondial de Aciune privind egalizarea anselor pentru peroanele cu handicap; Regulile Standard privind egalizarea anselor pentru peroanele cu handicap(1994); Convenia privind Drepturile Copilului (1989); Convenia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati(2006). Potrivit acestora, persoana cu handicap are dreptul la respectarea demnitii sale, are aceleai ca i ceilali ceteni ai statului, inclusiv dreptul de a tri n snul familiei sale, ntr-un cmin i de a participa pe deplin la viaa societii.Abordarea prin prisma drepturilor omului a persoanei cu handicap i a problemelor sale a condus la politici sociale i educaionale , care au considerat persoana cu handicap drept cetean cu drepturi depline. . Pe aceast baz s-a trecut la o alt etap, caracterizat prin soluii soluii i alternative, menite s asigure demnitatea persoanei cu handicap, sprijin specific pentru fructificare potenialului su , pentru integrarea sa n familie, educaional, n activitile de timp liber i n munc.

Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania este relativ recent, bazele acestuia fiind puse in toamna anului 1990 prin adoptarea de catre Guvernul Romaniei a HG nr.1100/1990 privind infiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati, publicata in M.Of., Partea I, nr.295/21.11.1990.De asemenea, legiuitorul a considerat necesar sa reglementeze protectia acestei categorii de persoane prin instituirea conceptului de protectie sociala.In acest sens, potrivit art.46 din Constitutie, Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

In anul 1992, Parlamentul Romaniei adopta inca doua legi foarte importante, care vor constitui cadrul juridic necesar dezvoltarii sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania.In prezent, acest domeniu este reglementat prin Legea nr. 448 din 18 decembrie 2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in 2008, si Strategia naional pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap n perioada 2006-2013, aprobata prin Hotarre nr. 1175 din 29/09/2005, precum si prin Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 268/2007.2. Notiune. Handicap sau dizabilitate?

Constituia Romniei, adoptat prin referendum , Legea nr. 448/2006 din 06/12/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Strategia Naional pentru protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap n perioada 2006-2013, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 i alte acte juridice, n toate articolele privind drepturile persoanei cu handicap, utilizeaz conceptul de handicap pentru a desemna beneficiarul drepturilor prevzute de legislaie. In diferite lucrari, n mass-media , la simpozione , n activitatea unor asociaii i fundaii se utilizeaz, ncepnd cu anii 2001 i 2002, termenul de dizabilitate. In 2001, Noua Clasificare a Organizaiei Mondiale a Sntii, publicat n 2001, cu denumirea in engleza International Classification of Functioning, Disability and Health a fost tradus n limba romn Clasificarea Internaional a Funcionrii, dizabilitii i Sntii, dar beneficiarul drepturilor prevzute n legislaia romana ramane ,,persoana cu handicap.

Pentru a vedea care este sensul acestei terminologii, este necesar a se vedea evolutia acestei notiuni prin prisma celor doua definitii importante realizate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii.

n anul 1982 Organizaia Mondial a Sntii (OMS), preia concluziile activitiitiinifice ndelungatei recunoscute a dr. Philipp Wood , consacrand grupul terminologic Deficien - incapacitate - handicap care a guvernat timp de 2 decenii problematica domeniului. Definiia a fost controversat i tot mai amplu criticat, n principal pentru faptul c era influenat predominant de modelul medical, care nu reflect n suficient msur drepturile omului. n cadrul modelului medical, dizabilitatea este neleas ca fiind o problem individual. Dac o persoan are o infirmitate vizual, de mobilitate sau auditiv de exemplu, incapacitatea sa de a vedea, merge sau auzi, este perceput ca fiind dizabilitatea sa personal.Modelul medical este uneori, de asemenea, cunoscut drept modelul tragediei personale pentru c privete dificultile prin care trec persoanele cu infirmiti, ca fiind provocate de modul in care sunt formate trupurile lor i de experiena pe care o au n a face anumite lucruri. Cele trei definiii ale dr WOOD au fost incluse n documentul Organizaiei mondiale a sntii (O.M.S) Programul mondial de aciune privind persoanele cu handicap. Acest document a fost adoptat de Adunarea General O.N.U. la 3 decembrie 1982 i recomandat tuturor rilor membre ONU, iar sensul celor trei termeni era urmatorul:1) deficienta ( eng. ,,impairment, franc. ,, deficience) echivala cu absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori functii anatomice, fiziologice sau psihice a individului, aceasta putand fi rezultatul unei maladii, a unui accident, dar si a unor conditii negative din mediul de crestere si de dezvoltare a unui copil, cu deosebite carente psiho-afective.2) incapacitatea (dizabilitatea) (engl. ,,disability, franc. ,,incapacite) insumeaza un numar de limitari functionale ce pot fi cauzate de deficiente fizice, senzoriale sau intelectuale, de conditii de sanatate( boli mintale/neuropsihice) sau de mediu si care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate ori un comportament.

3) handicapul reprezenta dezavantajul social rezultat din pierderea ori limitarea sanselor unei persoane- urmare a existentei unei deficiente sau dizabilitati- de a lua parte la viata comunitatii, la un nivel echivalent cu ceilalti membri ai acesteia.

Spre exemplu, o persoana sferinda de hipertensiune( maladie) e atinsa de o hemoragie cerebrala( deficienta, infirmitate) care provoaca o hemiplegie dreapta, aceasta antrenand la randul ei dificultati de scriere, mers, vorbire( incapacitate).Daca persoana respectiva nu se restabileste suficient pentru a-si relua munca si a duce o viata independenta, incapacitatea va fi considerata handicap.Sau pierderea ultimei falange a degetului mijloci de la mana stanga e o deficienta.Aceasta deficienta poate fi o piedica in efectuarea uneia sau a mai multor activitati normale, devenind astfel incapacitate.Totusi, pentru majoritatea indivizilor, deficienta aratata nu provoaca o incapacitate suparatoare, insa ea va fi, pentru un violonist profesionist, un handicap.

Prin urmare , boala genereaz dizabilitatea (diminuarea abilitii). Pentru orice tip de dizabilitate exist un mijloc asistiv corespunztor (proteze auditive pentru cei cu dizabiliti de auz, fotolii rulante, crje sau cadre de mers pentru cei cu dizabiliti de mers, bastoane albe pentru nevztori etc). Cu ajutorul acestora, persoanele ce le folosesc ar trebui s poat participa (n condiii de egalitate) la orice tip de aciune, ajungnd la coal, la locul de munc, la cumprturi etc. fr probleme. Pentru ca persoanele cu dizabiliti s poat folosi mijloacele de locomoie amintite sunt necesare anumite amenajri specifice (rampe de acces, semnalizri sonore etc) numite accesibiliti.Lipsa accesibilitilor genereaz handicapul, care este o problem social.

Handicapul descrie ntalnirea (interaciunea) dintre persoana (cu dizabilitate) i mediu. Sensul acestui termen (Regulile Standard, 1993) este de a concentra atenia asupra disfuncionalitatilor din mediul nconjurtor i a unor aciuni organizate de societate, ca de pild informaiile, comunicarea i educaia, care impiedic persoanele cu dizabiliti s participe n condiii de egalitate. Mediul este cel care hotrte n primul rnd ce efect are o deficien sau incapacitate asupra vieii cotidiene a persoanei. Mediul n care triete persoana cu handicap mpiedic sau dimpotriv asigur exercitarea tuturor rolurilor pe care le au ceilali membrii ai comunitii.

Organizaia Mondiala a Sntii (O.M.S) a elaborat in anul 2001 o noua Clasificare internaional a Funcionrii, Handicapului i Sntii.Aceast nou Clasificare accentueaz perspectiva bio-psiho-social n abordarea handicapului evideniind prin conceptul de funcionare (funcionalitate) necesitatea de a fundamenta activitile n favoarea persoanei cu handicap, de aspectele pozitive ale interaciunii ntre aceasta i contextul n care triete, factorii de mediu i personali cu care interacioneaz. Clasificare unete ntr-un continuum problemele unei persoane datorate deficienei i problemele de sntate ale aceluiai individ.

Handicapul este caracterizat ca rezultat al relaiei complexe ntre problemele generate de deficien , sntate i factorii personali ai unui individ (vrsta, sexul, educaia primit, modul de adaptare, profesia, trsturi psihice), pe de-o parte i factorii de mediu (fizic, social i atitudinal n care persoana respectiv i duce viaa). Influena factorilor de mediu i ai celor personali (ambii factori fiind denumii contextuali) se rsfrnge n primul rnd n activitatea persoanei cu handicap i n participarea sa. Termenul activitate se refer la execuia unei sarcini sau la faptul c o persoan face ceva, iar cel de participare vizeaz implicarea persoanei ntr-o situaie de via real. Factorii de mediu pot conine bariere sau dimpotriv facilitatori. Barierele conduc la diminuarea activitii i pun restricii de participare (persoana nu mai poate juca toate rolurile pe care le au ceilali semeni ai si). Este evident sublinierea responsabilitii mediului pentru asigurarea unui nivel de calitate al funcionrii corpului, structurilor corpului, al activitilor i participrii unei persoane.

CIF nu mai este doar o clasificare a consecinelor unei boli (n comparaie cu versiunea din 1980), ci este o clasificare a componentelor sntii. Componentele sntii identific elementele constitutive ale sntii, n timp ce consecinele se concentreaz pe impactul sau pe rezultatul ulterior al bolilor sau al altor stri de sntate.Noua clasificare se bazeaz pe integrarea a dou modele opuse cel medical i cel social. Pentru a reda esena integrrii diverselor perspective ale funcionrii, este utilizat un model psihosocial o sintez asupra tuturor perspectivelor sntii: din punct de vedere biologic, individual i social.

Clasificaia OMS 2001 nu mai utilizeaz, n varianta englez, termenul de handicap, acesta fiind incorporat, ca i termenul de deficien, n cel de dizabilitate. n varianta francez a documentului, termenul dizabilitate este exprimat prin cel de handicap. Prin urmare, implicatiile generale ale clasificatiei OMS 2001 sunt urmatoarele:

- conceptul de dizabilitate apare n mod evident ca rezultant a interaciunii mai multor factori att cei care in n principal de individ (condiii de sntate, legate de structuri i funcii ale organismului), a celor care in de activitate i participare, ct i cei contextuali (mediul i factorii personali)

- datorita complexitatii relatiei de interactiune - din care poate rezulta dizabilitatea- impactul diverselor medii asupra aceluiasi individ, cu o stare de sanatate data, poate fi diferit.

- prezenta unei conditii de sanatate (boli, afectiuni etc.) sau a unei deficiene (afectri) este o premiza, dar aceasta nu conduce obligatoriu la dizabilitate (handicap). Diagnosticul medical, in sine, nu mai este ca atare suficient pentru a fundamenta determinarea starii de dizabilitate (handicap). Acesta trebuie corelat cu evaluarea psihosociala - modul de functionare n activitatea i participarea social, felul n care factorii de mediu, inclusiv cei familiali se constituie ca facilitatori sau bariere, precum si influena factorilor personali.3 .Definitia persoanei cu handicap in legislatia romana

Desi sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap a fost reglementat in Constituitie, norma constitutionala nu a definit si notiunea de persoane cu handicap.Prima definitie a persoanelor cu handicap se regaseste in cuprinsul Legii nr.53/1992, care prevede a persoanele cu handicap sunt acele persoane care, ,,datorita unor deficiente senzoriale, fizice sau mintale, nu se pot interga total sau partial, temporar sau permanent, prin propriile lor posibilitati, in viata sociala si profesionala, necesintand masuri de protectie speciala.Ulterior, aceasta definitie a fost modificata o data cu aparitia OUG nr.102/1999, care a definit persoanele cu handicap ca fiind ,,acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale, vare le impiedica sau le limiteaza accesul normal si in conditii de egalitate a viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali si culturali, necesitand masuri de protectie speciala in vederea integrarii lor sociale.Aceasta definitie a fost apoi modificata prin Legea nr.519/2002, persoanele cu handicap fiind acelea ,,pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale, le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

Aceasta definitie din 2002 a fost considerata depasita, ea avand la baza definitia pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii a dat-o la inceputul anilor 1990, propunandu-se de lege ferenda redefinirea notiunii de persoane cu handicap in conformitate cu definitiile acceptate pe plan international.Cu topate acestea, definitia cuprinsa in Legea nr.448/2006 folosese aceeasi terminologie, vorbind despre persoanele cu handicap, acestea fiind,, acele persoane carora, datorita unor afectiuni fizice,mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, necesitand masuri de protectie insprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale.4.Principalele prevederi continute de Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Principiile care stau la baza promovarii drepturilor persoanelor cu handicap, asa cum rezulta din Legea nr.448/2006 sunt in principal urmatoarele: respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului; prevenirea si combaterea discriminarii; egalizarea sanselor;egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca;solidaritatea sociala; responsabilizarea comunitatii;adaptarea societatii la persoana cu handicap; libertatea optiunii si controlul sau decizia asupra propriei vieti; protectie impotriva neglijarii si abuzului. Principiul anselor egale este un principiu al democraiei civice care propune situarea tuturor cetenilor n condiii ct de ct egale, la startul plecrii n existen, n via, la nceputul i pe parcursul drumului care duce la afirmarea individual a fiecruia prin cultur, prin educaie, prin munc, s.a. Legea 448 din 2006 d urmtoarele definiii : egalizarea sanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale si de mediu, infrastructura, serviciile, activitatile informative sau documentare devin disponibile si persoanelor cu handicap; sanse egale - rezultatul procesului de egalizare a sanselor, prin care diferitele structuri ale societatii si mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap.

Scopul declarat al reglementarii in materie este acela de a asigura integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap, cu drepturi si obligatii egale ca toti ceilalti membri ai societatii. Strategiile actuale elaborate n lumina Conveniei europene a drepturilor omului se bazeaz pe trei mari concepte care au condus la procese specifice care au marcat realitile din domeniul proteciei sociale i din cel educaional. Este vorba de : normalizare, integrare , incluziune.

In etapa instituionalizrii persoana cu handicap a fost izolat de propria familie, fr a participa la evenimentele existeniale ale acesteia, fr legtur cu celelalte rude; neavnd legturi continue cu propria familie, pierdea i legtura cu acea comunitate n care s-a nscut, cu consecine felurite printre care, dreptul la motenire (ntr-un studiu efectuat de autoare n anii 1998....). In colile speciale ,aflate , pentru muli dintre elevi, n alt localitate, elevul cu handicap nu nva mpreun cu colegii obinuii de aceeai vrst. Integrarea profesional se realiza , aprope exclusiv, prin atelierele protejate, nstituie nchis, unde avea drept colegi de munc numai persoane cu handicap.Normalizarea presupune ca persoana cu handicap, n calitate de cetean cu drepturi depline trebuie s duc o via normal, adic s se afle, n viaa de zi cu zi, acolo unde sunt ceilali conceteni ai si, fiind implicat n activitile specifice vrstei. Copilul precolar merge la grdinia cea mai apropiat sau cea aleas de prini i se joac mpreun cu ceilali copii de vrsta sa. Dac toi elevii din comunitate se afl n coal, mpreun, printre ei trebuie s se afle i colarul cu handicap. Tnrul i adultul cu handicap, aidoma celorlalte persoane trebuie s desfoare o activitate util i remunerat. Toate activitile de timp liber accesibile oricrui cetean din comunitate trebuie s fie accesibile i copilului sau adultului cu handicap. Numai aceast via n condiii de normalitate asigur valorizarea persoanei cu handicap, stimularea i reducerea izolrii, o via n demnitate, prevenirea discriminrii, actualizarea i dezvoltarea ntregului potenial . Normalizarea vieii, activitii i participrii persoanei cu handicap pentru afi similar cu cea a concetenilor si din aceeai comunitate, de aceeai vrst presupune integrarea familial, social i profesional a acesteia. Integrarea presupune prezena n comunitate i societate a persoanei cu handicap n calitate de cetean cu drepturi depline, vizibilitatea ei dar i un sprijin pentru a se putea adapta instituiilor, comunitii, societii n care se integreaz. . Integrarea este definit n legislaia romnesc privind protecia special drept : procesul de interaciune dintre individ sau grup i mediul social, prin intermediul cruia se realizeaz un echilibru funcional al prilor(Strategia Naional 2006-2013). Pentru a se integra ntr-un mediu dat, obinuit, persoana cu handicap trebuie s depeasc ea nsi anumite obstacole, s-i schimbe comportamentul, s se ajusteze, s se adapteze la cerinele mediului, la situaia de fapt. n ceea ce priveste persoana cu handicap, considerm c integrarea poate fi definit drept procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitile/rolurile concetenilor si pentru a le efectua/exercita n aceleai instituii, condiii, contexte, mpreun cu acetia, fr discriminare. Odat cu demararea procesului de integrare a copilului cu handicap n coala obinuit, a adultului cu handicap pe piaa liber a muncii, odat cu toate eforturile ndreptate spre punerea pe picior de egalitate a persoanei cu handicap cu ceilali ceteni, n domeniul muncii, activitilor educaionale, de timp liber, la nivelul familiei, al comunitii, al statului (n raport cu legislaia, administraia, autoritile publice .a.)s-a neles faptul c societatea n ansamblul ei trebuie s vin n ntmpinarea eforturilor de integrare a persoanelor cu handicap. Este vorba de adoptarea i implementarea tuturor msurilor adecvate, pentru a asigura , n comunitate sprijinul/suportul necesar pentru ca persoana cu handicap s joace toate rolurile pe care le au ceilali conceteni i s se bucure , n aceei msur de progresele comunitii i ale societii n ansamblul ei. Procesul transfer accentul pus pe reabilitarea persoanei pentru a se ncadra n societate, pe concepia de schimbare a societii, care trebuie s includ toi membrii si i s fac fa nevoilor sociale ale fiecruia, inclusiv ale persoanelor cu handicap. Conceptul de larg extindere, care marcheaz responsabilitatea societii pentru acordarea de anse egale pentru persoana cu handicap i pentru sprijinirea integrrii sale educaionale i sociale este cel de incluziune. Incluziunea social solicit adaptarea societii la persoana cu handicap. n Strategia naional privind protecia, integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap din Romnia, n perioada 2006-2013 (H.G. 1175, 14.X.2005) este definit termenul adaptarea societii la persoana cu handicap, potrivit cruia societatea n ansamblul ei trebuie s vin n ntmpinarea eforturilor de integrare a persoanelor cu handicap, prin adoptarea i implementarea msurilor adecvate, iar persoana cu handicap trebuie s-i asume obligaiile de cetean.A. Drepturile si obligatiile persoanelor adulte cu handicap

a)Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturi la:

a) ocrotirea sanatatii prevenire, tratament si recuperare;

b) educatie si formare profesionala;

c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;

d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;

e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,

informational si comunicational;

f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;

g) asistenta juridica;

h) facilitati fiscale;

i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre

membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

Sanatatea si recuperarea.Persoanele cu handicap beneficiaza de asistenta medicala gratuita, inclusiv de medicamente gratuite, atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru.

In vederea asigurarii asistentei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la:

-dispozitive medicale gratuite in ambulatoriu, conform listei si in conditiile prevazute in contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate si a normelor sale de aplicare;

-servicii gratuite de cazare si masa si pentru insotitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat in unitatile sanitare cu paturi, sanatorii si statiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;

-un bilet gratuit de tratament balnear, in cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare si integrare sociala si a recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.

Educatie. Persoanele cu handicap au acces liber si egal la orice forma de educatie, indiferent de varsta, in conformitate cu tipul, gradul de handicap si nevoile educationale ale acestora. Persoanelor cu handicap li se asigura educatia permanenta si formarea profesionala de-a lungul intregii vieti

In cadrul procesului de invatamant, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la:

-servicii educationale de sprijin;

-dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului si gradului de handicap si utilizarea acestuia;

-adaptarea mobilierului din salile de curs;

-manuale scolare si cursuri in format accesibil pentru elevii si studentii cu deficiente de vedere;

-utilizarea echipamentelor si softurilor asistive in sustinerea examenelor de orice tip si nivel.

Obtinerea unei locuinte. In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la obtinerea unei locuinte, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru inchirierea, la nivelurile inferioare, a locuintelor care apartin domeniului public al statului ori unitatilor administrativ-teritoriale ale acestuia.

Persoanele cu handicap grav beneficiaza de urmatoarele drepturi:

-acordarea unei camere de locuit, suplimentar fata de normele minimale de locuit prevazute de lege, pe baza contractelor de inchiriere pentru locuintele care apartin domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale ale acestuia;

-stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinte, detinute de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege.

Cultura, sport si turism. Adultii cu handicap beneficiaza de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, astfel:

-adultul cu handicap grav sau accentuat, precum si persoana care il insoteste beneficiaza de gratuitate;

-adultul cu handicap mediu si usor beneficiaza de bilete de intrare in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti.

Transport. Persoanele cu handicap grav si accentuat beneficiaza de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport in comun de suprafata si cu metroul.

-persoanele cu handicap grav beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, in limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 calatorii dus-intors pe an calendaristic.

-persoanele cu handicap accentuat beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, in limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 6 calatorii dus-intors pe an calendaristic.

Asistenta juridica. In cazul in care persoana cu handicap, indiferent de varsta, este in imposibilitate totala sau partiala de a-si administra bunurile personale, aceasta beneficiaza de protectie juridica sub forma curatelei sau tutelei si de asistenta juridica.

Judecarea cauzelor care au ca obiect obtinerea de catre persoanele cu handicap a drepturilor prevazute de legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap se face cu celeritate.

Facilitati fiscale. Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:

-scutire de impozit pe veniturile din salarii si indemnizatii de natura salariala;

-scutire de la plata impozitului pe cladire si teren;

-scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor, adaptate handicapului;

-scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora;

-scutire de la plata taxei hoteliere.

Persoanele cu handicap, detinatoare de autoturisme adaptate handicapului beneficiaza de scutire de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale

Persoanele adulte cu handicap grav si accentuat pot beneficia de credit a carui dobanda se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, pentru achizitionarea unui singur mijloc de transport si pentru adaptarea unei locuinte conform nevoilor individuale de acces, cu conditia platii la scadenta a ratelor creditului.

Servicii si prestatii sociale

Persoanele cu handicap beneficiaza de servicii sociale, la cerere sau din oficiu, acordate:

-la domiciliu;

-in comunitate;

-in centre de zi si centre rezidentiale, publice sau private.

Tipurile de centre rezidentiale pentru persoane cu handicap sunt: centre de ingrijire si asistenta; centre de recuperare si reabilitare;centre de integrare prin terapie ocupationala; centre de pregatire pentru o viata independenta; centre respiro/centre de criza; centre de servicii comunitare si formare; locuinte protejate.

. n conformitate cu prevederile O.G. 86/2004, serviciile sociale specializate pentru persoane cu handicap vizeaz activiti de:recuperare i reabilitare; suport i asisten pentru persoana cu handicap i familie; sprijin i asistare pentru integrarea, readaptarea i reeducarea profesional; ngrijire social-medical; mediere social; consiliere; orice alte msuri i aciuni care au drept scop meninerea, refacerea sau dezvoltarea capacitilor individuale, pentru depirea unei situaii de nevoi sociale.

Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal. Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pana la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.Asistentii personali sunt angajati pe baza de contract individual de munca si au urmatoarele obligatii: a) sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;

b) sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;

c) sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;

d) sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;

e) sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

Adultul cu handicap beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de urmatoarele prestatii sociale: a) indemnizatie lunara, indiferent de venituri

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri

b) Persoanele cu handicap au urmatoarele obligatii:

-sa se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in domeniu;

-sa depuna diligentele necesare pentru a beneficia de drepturile prevazute de lege;

-sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv in planul individual de servicii al adultului cu handicap;

-sa depuna diligente pentru incadrarea in munca, in conditiile legii, in raport cu pregatirea, posibilitatile fizice si psihice, pe baza recomandarilor comisiei cu competenta in domeniu;

-sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesionala si integrarea sociala;

-sa aduca la cunostinta directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

B. Accesibilitate

In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic,informational si comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specifice. Cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii,

spatiile de parcare, strazile si drumurile publice, telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor legale in domeniu, astfel incat sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap. Pentru a facilita accesul neingradit al persoanelor cu handicap la transport si calatorie, pana la 31 decembrie 2010, autoritatile administratiei publice locale au avut obligatia sa ia masuri pentru:

a) adaptarea tuturor mijloacelor de transport in comun aflate in circulatie;

b) adaptarea tuturor statiilor mijloacelor de transport in comun conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spatiilor de acces spre usa de intrare in mijlocul de transport;

c) montarea panourilor de afisaj corespunzatoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual si auditiv in mijloacele de transport public;

d) imprimarea cu caractere mari si in culori contrastante a rutelor si a indicativelor mijloacelor de transport in comun.

Persoanele cu handicap sau reprezentantii legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card legitimatie pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transporta o persoana cu handicap posesoare de card-legitimatie beneficiaza de parcare gratuita. Bibliotecile publice au obligatia sa infiinteze sectii cu carte in formate accesibile persoanelor cu deficiente de vedere sau de citire Operatorii de servicii bancare au obligatia sa puna la dispozitia persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont si alte informatii in formate accesibile.

Autoritatile si institutiile centrale si locale, publice sau private asigura, pentru relatiile directe cu persoanele cu handicap interpreti autorizati ai limbajului mimico-gestual ,precum si servicii de informare si documentare accesibile persoanelor cu handicap.

C. Orientare, formare profesionala, ocupare si angajare in munca

Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de varsta, tipul si gradul de handicap.

Poate beneficia de orientare profesionala, dupa caz, persoana cu handicap care este scolarizata si are varsta corespunzatoare in vederea integrarii profesionale, persoana care nu are un loc de munca, cea care nu are experienta profesionala sau cea care, desi incadrata in munca, doreste reconversie profesionala.

Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobandi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova profesional.

Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza de: cursuri de formare profesionala;adaptare rezonabila la locul de munca;consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;

posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens;scutirea de plata impozitului pe salariu.

Angajarea persoanei cu handicap in munca se realizeaza in urmatoarele forme:

-pe piata libera a muncii;

-la domiciliu;

-in forme protejate,care pot fi locuri de munca protejate sau unitati protejate autorizate.

Unitatile protejate sunt acelea infiintate de orice persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, care angajeaza persoane cu handicap. Unitatile protejate pot fi cu personalitate juridica; fara personalitate juridica, cu gestiune proprie, sub forma de sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice ori din cadrul organizatiilor neguvernamentale, precum si cele organizate de persoana cu handicap autorizata, in conditiile legii, sa desfasoare activitati economice independente.

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute mai sus, pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:

-sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;

-sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat. D. Incadrarea in gradul de handicap

Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare iar gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si grav.

Incadrarea in grad si tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protectia copilului, iar incadrarea in grad si tip de handicap a adultilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are urmatoarele atributii principale:

-stabileste incadrarea in grad de handicap si, dupa caz, orientarea profesionala a adultului cu handicap, capacitatea de munca;

-stabileste masurile de protectie a adultului cu handicap, in conditiile legii;

-reevalueaza periodic sau la sesizarea directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, incadrarea in grad de handicap, orientarea profesionala, precum si celelalte masuri de protectie a adultilor cu handicap;

-revoca sau inlocuieste masura de protectie stabilita, in conditiile legii, daca imprejurarile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

-solutioneaza cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist;

-informeaza adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la masurile de protectie stabilite;

-promoveaza drepturile persoanelor cu handicap in toate activitatile pe care le intreprinde.

Odata cu emiterea certificatului de incadrare in grad si tip de handicap, comisia de evaluare are obligatia de a elabora programul individual de reabilitare si integrare sociala a adultului cu handicap. Pentru elaborarea programului individual de reabilitare si integrare sociala, comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia. 5. JursiprudentaScutirea de impozit a persoanelor cu handicap.Excepie de neconstituionalitate admis

n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 889 din data de 8 decembrie 2014 a fost publicat Decizia Curii Constituionale nr.681/2014 referitoare la admiterea excepiei de neconstituionalitate a prevederilor art. 55 alin. (4) lit. k^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.Excepia de neconstituionalitate a fost ridicat ntr-un dosar al Tribunalului Cluj Secia mixt de contencios administrativ i fiscal, de conflicte de munc i asigurri sociale i vizeaz dispoziiile art. 55 alin. (4) lit. k1) din cap. III intitulat Venituri din salarii al titlului III Impozitul pe venit din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Textul de lege criticat are urmtorul coninut: Art. 55 alin. (4) lit. k1):Definirea veniturilor din salarii[]Urmtoarele sume nu sunt incluse n veniturile salariale i nu sunt impozabile, n nelesul impozitului pe venit:[]k1) veniturile din salarii realizate de ctre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;.

Examinnd excepia de neconstituionalitate, Curtea reine c autorul acesteia deduce neconstituionalitatea art. 55 alin. (4) lit. k1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal din faptul c aceste prevederi de lege instituie o discriminare ntre persoanele ncadrate n grad de handicap grav sau accentuat, ntruct, potrivit textului de lege criticat, veniturile din salarii realizate de ctre aceast categorie de persoane nu sunt impozabile, neexistnd ns o reglementare similar i n cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat care realizeaz venituri din profesii libere, n sensul scutirii i a acestora de la plata impozitului pe aceste venituri.

Referitor la critica de neconstituionalitate formulat n prezenta cauz, Curtea apreciaz c facilitile fiscale conferite de legiuitor au fost acordate tocmai n considerarea calitii de persoan cu handicap grav sau accentuat, i nu n funcie de sursa veniturilor realizate, aa nct de aceste faciliti fiscale ar trebui s beneficieze toate persoanele aflate n aceast situaie.

Curtea observ cart. 50din Constituie consacr dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protecie special, sens n care statul trebuie s asigure realizarea unei politici naionale de egalitate a anselor, de prevenire i de tratament al handicapului, n vederea participrii efective a persoanelor cu handicap la viaa comunitii. Pentru a da eficien acestei norme constituionale, legiuitorul a reglementat un ansamblu de drepturi i msuri puse la dispoziia persoanelor cu handicap pentru a facilita integrarea i incluziunea social a acestora, avnd n vedere tocmai statutul lor special.n acest sens, Legea nr. 448/2006 a statuat principiile care stau la baza proteciei persoanelor cu handicap, printre care i prevenirea i combaterea discriminrii, egalizarea anselor, egalitatea de tratament n ceea ce privete ncadrarea n munc i ocuparea forei de munc. De asemenea, art. 6 lit. h) din acest act normativ prevede c persoanele cu handicap beneficiaz, printre altele, i de drepturi la faciliti fiscale, ns n mod egal, fr discriminare, n considerarea dispoziiilor constituionale aleart. 50 teza ntipotrivit crora Persoanele cu handicap se bucur de protecie special.

Curtea constat c statutul de persoan cu handicap trebuie s i plaseze ntr-o poziie egal pe toi cei care au acest statut, care trebuie s se bucure n aceeai msur de aceleai faciliti fiscale, n spe fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. n mod contrar, se instituie o situaie discriminatorie n cadrul aceleiai categorii de persoane, care este contrar principiului egalitii n drepturi a cetenilor, prevzut deart. 16 alin. (1)din Constituie.

Aa fiind, pe considerentul egalitii de tratament ntre persoanele cu handicap grav sau accentuat, facilitile fiscale aplicate veniturilor de natur salarial ar trebui s se extind i asupra veniturilor obinute din activiti independente profesii libere, aa cum, de altfel, legiuitorul a neles s le extind i asupra veniturilor realizate din pensii de ctre persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Prin urmare, avnd rolul de garant al drepturilor i libertilor ceteneti, Curtea Constituional nu poate ignora aceast situaie discriminatorie nscut n cadrul aceleiai categorii de persoane, n spe persoane cu handicap grav sau accentuat, cu consecina nfrngerii exigenelor constituionale aleart. 16 alin. (1)potrivit crora Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri.

n principal, pentru argumentele expuse mai sus, Curtea Constituionaladmite excepia de neconstituionalitate i constat c prevederile art. 55 alin. (4) lit. k1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituionale n msura n care se interpreteaz c nu sunt venituri impozabile, n nelesul impozitului pe venit, veniturile realizate n mod individual din exercitarea unei profesii libere de ctre persoanele cu handicap grav sau accentuat.BIBLIOGRAFIE Legea nr.53/1992 privind protectia speciala a persoanelor handicapate, publicata in M.Of. nr.119/04.06.1992; Legea nr. 57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate, publicata in M.Of. nr.131/12.06.1992

Legea nr.448/2006.

http://www.juridice.ro/351038/scutirea-de-impozit-a-persoanelor-cu-handicap-exceptie-de-neconstitutionalitate-admisa.html Legea nr.53/1992 privind protectia speciala a persoanelor handicapate, publicata in M.Of. nr.119/04.06.1992; Legea nr. 57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate, publicata in M.Of. nr.131/12.06.1992.

PAGE 2