SISTEMUL ASIGURARILOR DE PENSII DIN

8/7/2019 SISTEMUL ASIGURARILOR DE PENSII DIN

1/78

SISTEMUL ASIGURARILOR DE PENSII DIN

ROMANIA,PREZENT SIPERSPECTIVE


2/78

Cuprins

1. Importanta si motivatia

2. Cap I Sistemul asigurarilor de pensii

2.1.Asigurarile de pensii in cadrul sistemului asigurarilor socialede stat

2.2.Asigurarile de pensii in cadrul sistemului asigurarilor private

3.Cap.II Piata asigurarilor de pensii

3.1.Piata asigurarilor de pensii in Romania

3.2.Piata asigurarilor de pensii in Uniunea Europeana

4.Cap.III Studiul de caz

4.1.Deficiente

4.2.Eficiente

5.Concluzii

6.Anexe

7.Bibliografie


3/78

1.Importanta si motivatia

In anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce isi face apartitia laBrasov,ca asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala.

In anul 1923 a luat fiinta societatea ASIGURAREA ROMANEASCA, cu un capital de 4milioane lei si care era specializata in asigurari de viata fara examinare medicala.

Rezultatele din primele de asigurare obtinute de societate, au plasat-o in anul 1937 pe

locul sase in cadrul societatilor din acea perioda.

Asigurarile practicate de societatile de asigurare pana la inceputul Primului RazboiMondial, erau asigurari de incendiu si asigurari de viata, asigurarile de transport fiind limitate.

In anul 1952 s-a creat cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIAASIGURARILOR DE STAT - ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, dereasigurare si de comisariat de avarie.

Dupa anul 1990, au aparut importante schimbari legislative care au condus la inlaturarea

monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurentialpe piata asigurarilor din Romania, favorizata si de schimbarea mentalitatii poporului roman dupaRevolutia din 1989.

Imbatranirea progresiva a populatiei,este factorul cel mai important semnalat despecialisti ca afectand in viitor viabilitatea sistemelor de pensii,intr-un ritm diferit si cu o fortavariabila,atat schemele de finantare a pensiilor de tipul"platesti pe masura ce esti platit",cat sischemele bazate pe economisirea voluntara si pe investire.

Imbatranirea demografica este determinate de doi factori importanti si anume declinulratei fertilitatii si speranta medie de viata in crestere.

Un sistem de pensii bine pus la punct este o modalitate importanta de reducere a saracieisi de ridicare a nivelului de trai.

n ultimii ani, sistemul de pensii a devenit o sursa de instabilitate macroeconomica, oconstrngere a cresterii economice, iar veniturile din pensii, insuficiente pentru asigurarea uneivieti decente.


4/78

Sistemul de stat a fost inventat la inceputul secolului 20. Daca nu se gasesc metodeadiacente, precum este sistemul privat de pensii, se estimeaza ca va intra in colaps undeva prin2050. Nu va falimenta niciodata, pentru ca oricand vor fi niste oameni care lucreaza si vorcontribui, dar problema este ca veniturile pensionarilor vor fi din ce in ce mai mici pentru ca eisunt din ce in ce mai multi si cei care contribuie nu fac fata. S-a gasit aceasta metoda a pensiilor

private.

Astfel au fost stabiliti trei piloni, bazati pe diferite forme de venituri, fiecare aducndceva nou, n timp ce vechile conditii continuau sa existe.Un mix echilibrat al celor trei pilonireprezinta cea mai buna solutie, deoarece face posibila beneficierea de avantajele tuturor celortrei sisteme, permitnd de asemenea distribuirea riscurilor. Numai ca in timp ce sistemele difera,modalitatile de implementare a lor pe piata sunt destul de unitare, astfel incat experientainternationala este nu doar utila Romaniei, ci si extrem de necesara.

Ne referim aici la modalitatile de supraveghere a sistemului, de selectie a operatorilor,

de constructie a portofoliilor de investitii si, nu in ultimul rand, de comunicare a reformei catrecei carora le este adresata, element de importanta capitala pentru succesul reformei.

Prin comparatie, in Polonia, Ungaria sau Croatia, autoritatile au demarat campanii deinformare a cetatenilor cu privire la continutul reformei inca din faza in care legile se aflau indezbaterea Parlamentelor.

Nu intelegerea sistemului e dificila, ci acceptarea acestuia de catre populatie.Motivpentru care, acceptarea reformei tine de schimbarea mentalitatilor, iar mentalitatile, se stie, suntcel mai greu de schimbat.

Cercul se inchide in jurul acestei probleme ce trebuie rezolvata.Odata fixat obiectivulprincipal din faza implementarii reformei, strategiile media au fost mult mai usor deelaborat.Comunicarea a vizat toate categoriile de varsta, dar mesajele au fost diferite.

Sistemul privat multipilon a fost prezentat segmentului tanar de populatie,beneficiarul principal al reformei, in termenii unei bune oportunitati de investitii (sau economii)pentru viitor, stiut fiind faptul ca sintagma economie pentru pensie suna putin atractiv laaceasta varsta.

Segmentul mediu de varsta a fost mai usor de convins, dat fiind lipsa alternativelor, intimp ce populatia care, din cauza varstei, nu mai putea fi eligibila pentru vreunul dintre sisteme,a trebuit lamurita ca introducerea pilonului II nu va afecta in nici un fel pensia obtinuta de la stat.

Nu in ultimul rand, trebuie spus ca intreaga campanie a beneficiat de sprijinul nemijlocital oficialilor guvernamentali si membrilor Parlamentului,alaturi de cel al specialistilor din piata


5/78

de capital, banci sau industria asigurarilor. La aceste institutii se adauga cele de marketing sisondaje de piata care au asigurat monitorizarea rezultatelor.

2.Capitolul I - Sistemul asigurarilor de pensii

Sistemul asigurarilor de pensii este o parte componenta a sistemului de securitate socialacare are drept obiectiv compensarea prin beneficii a unor riscuri (batranetea,incapacitateatemporara sau permanenta de munca).Acest sistem se bazeaza pe colectarea defonduri de la cei asigurati in sistemul contributoriu si distribuirea beneficiilor de asigurare catrecei care se afla in situatii de risc.

In present generatia anilor 67-68 sustine sistemul public de pensii,insa in momentul incare aceste personae vor iesi la pensie vor exista probleme importante,sistemul public nu va mai

rezista atunci cand intrarile vor fi mai red 252j99c use si iesirile vor ramane la acelasinivel.Astfel asigurarile sociale pot fi de stat (publice) si private.Astfel sistemul de pensii dinRomania are in alcatuirea sa 3 piloni,respectiv:

Pilonul I : Componenta obligatorie administrata public,

cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.19/2000,referitor la pensiile publice.

Pilonul II : Componenta obligatorie,administrata privat,

cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.411/2004 care va intra in vigoare de la 1

ianuarie 2006,iar sistemul de pensii private va deveni functional de la 1 ianuarie 2008.

Pilonul III: Componenta facultativa,administrata privat,

cadrul juridic fiind reprezentat de Legea nr.249/2004,care reglementeaza pensiileocupationale.

2.1.Asigurarile de pensii in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat


6/78

Pilonul I : Componenta obligatorie administrata public,

Cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.19/2000,referitor la pensiile publice.Este

sistemul public de pensii care are in vedere dictonul "platesti pe masura ce esti platit"("pay-as-you-go").

Ca prim pilon este potrivit pentru a preveni saracia varsnicilor si pentru a atingeobiective distributive.Meritele lui constau in distribuirea corecta intre generatii a inflatiei si ariscuirlor provocate de catrastofe.Reprezinta totusi un dezavantaj faptul ca cei in varsta depind decapacitatea si vointa generatiei tinere de a suporta povara financiara a sistemului de pensii.

Necesitatea reformarii sistemului de pensii in Romania este o realitate necontestata denimeni. Aceasta atitudine porneste de la o evidenta statistica dramatica: in 1990, numarul

pensionarilor din sistemul asigurarilor sociale de stat era de 2,4 milioane, iar cel al salariatilor de8 milioane. Acum, numarul pensionarilor a ajuns la 6,3 milioane, iar cel al salariatilor a scazut lajumatate, adica la 4,2milioane.

Primul pilon este sistemul public de pensii obligatoriu, si anume cel actual, ce poarta

denumirea de PAYG (pay-as-you-go, sau platesti pe masura ce esti platit), n care plata curenta a

pensiilor este finantata din veniturile prezente ale populatiei lucratoare. n principiu, sursa de baza a

finantarii n cazul sistemului public de pensii o reprezinta contributiile att ale angajatilor, ct si ale

angajatorilor.

Acest sistem este vulnerabil n fata somajului si a mbatrnirii populatiei. Deoarece

finantarea se bazeaza de obicei pe contributiile asupra salariilor brute, stimulentele salariale suntreduse, iar cei n vrsta depind de capacitatea si vointa generatiei tinere de a suporta povara

financiara a sistemului de pensii.

Astfel o noua lege a pensiilor a intrat in vigoare (Legea 19/2000) in aprilie 2001.Legea

mareste gradual varsta de pensionare,elimina optiunea premature si coreleaza valoarea pensiei cu

nivelul si durata contributiei.Pensiile constituie cea mai importanta prestatie de asigurari sociale

acordata in cadrul sistemului public.Orice tip de pensie se acorda la cererea persoanei indreptatite,a

mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala,a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Cererea de pensionare impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazutede lege,se depun la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului.In sistemul

public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

pensia pentru limita de varsta


7/78

aceasta pensie se acorda asiguratilor care indeplinesc,cumulativ,la data

pensionarii,conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de

cotizare in sistem;

- pe langa conditiile impuse de lege privind varsta si vechimea in munca,legea

19/2000 prevede si anumite clauza legate de grupele I si II de munca ,perticularitatiale activitatii didactice universitare si de cercetare stiintifica,existenta de handicapfizic,etc.

- asiguratii care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, n conditii deosebitede munca au dreptul la pensie pentru limita de vrsta, cu reducerea vrstelor standardde pensionare conform tabelului nr. 1.

TABELUL Nr. 1

------------------------------------------------------------------------------

Stagiul de cotizare Reducerea varstelor

in conditii deosebite standard de pensionare

de munca (ani impliniti) (ani impliniti)

------------------------------------------------------------------------------

6 1,0

8 1,5

10 2,0

12 2,5

14 3,0

16 3,5

18 4,0

20 4,5

22 5,0

24 5,5


8/78

26 6,0

28 6,5

30 7,0

32 7,5

35 8,0

pensia anticipata

aceasta pensie se acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu

cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor

standard de pensionare.Nu exista penalitati financiare.Cuantumul pensiei anticipate

se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

pentru femei stagiul complet de cotizare este de 30 ani iar pentru barbate este de

35 ani si stagiul minim atat pentru femei cat si pentru barbate este de 15 ani.

pensia anticipata partial

aceasta pensie se acorda asiguratilor care au realizat stagii complete de

cotizare,precum si cei care au depasit cotizarea cu pana la 10 ani pot solicita pensia anticipata

partiala cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare,dar sunt penalitati financiare ;

- cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste di cuantumul pensieipentru limita de varsta la care se aplica diminuarea acesteia in raport cu

stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta

standard de pensionare conform tabelului:

TABELUL Nr. 2

------------------------------------------------------------------------------

Stagiul de cotizare Procentul de

realizat peste stagiul diminuare pentru

standard complet de fiecare luna

cotizare prevazut in de anticipare

anexa nr. 3 (%)


9/78

(coloanele 3 si 6)

------------------------------------------------------------------------------

pana la 1 an 0,50

peste 1 an 0,45

peste 2 ani 0,40

peste 3 ani 0,35

peste 4 ani 0,30

peste 5 ani 0,25

peste 6 ani 0,20

peste 7 ani 0,15

peste 8 ani 0,10

intre 9 si 10 ani 0,05

------------------------------------------------------------------------------

pensia de invaliditate

- aceasta pensie se acorda in baza unei expertize oficiale persoanelor care si-au pierdut total sau

cel putin jumatate din capacitate a de munca.In functie de gradul de handicap,pensionarii sunt

impartiti in trei categorii si valoarea pensiei este calculata in functie de varsta la care s-a produs

handicapul,categoria de handicap si perioada anterioara de contributie;

- in functie de gravitatea invaliditatii avem trei grade de invaliditate dupa cum urmeaza:

a) gradul I = reprezinta pierderea totala a capacitatii de munca ,a capacitatii de

autoservire,de autoconductie sau de orientare in spatiala,necesitand astfel ingrijire speciala si

supraveghere permanenta din partea altei personae;

b) gradul II = reprezinta pierderea totala a capacitatii de munca cu posibilitatea de

autoservire,de a se autoconduce si de a se orienta in spatiu fara ajutorul altei personae;


10/78

c) gradul III = reprezinta o pierdere partiala a capacitatii de munca putand sa presteze o

activitate profesionala.

- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unoraccidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca ndeplinesc

stagiul de cotizare necesar n raport cu vrsta, conform tabelului nr. 3.

TABELUL Nr. 3

------------------------------------------------------------------------------

Varsta asiguratului Stagiul de cotizare

in momentul ivirii necesar

invaliditatii (ani)

------------------------------------------------------------------------------

sub 25 ani 5

25-31 ani 8

31-37 ani 11

37-43 ani 14

43-49 ani 18

49-55 ani 22

este 55 ani 25

------------------------------------------------------------------------------

pensia de urmas

aceasta pensie se acorda sotului supravetuitor si copiilor,daca persoana decedata

era pensionara sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

- Copiii au dreptul la pensie de urmas:

a)pna la vrsta de 16 ani;


11/78

b) daca si continua studiile ntr-o forma de nvatamnt organizata potrivit legii, pna laterminarea acestora, fara a depasi vrsta de 26 de ani;

c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit n perioada n care seaflau n una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).

- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la mplinireavrstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

- n cazul n care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani,cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecareluna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie n minus.

- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vrsta, pe perioadan care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vrsta si de duratacasatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a uneiboli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitateprofesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime dinsalariul mediu brut pe economie.

- Sotul supravietuitor care nu ndeplineste conditiile prevazute la art. 67 si art. 68 alin.(1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca n aceastaperioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea esteobligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

- Sotul supravietuitor care are n ngrijire la data decesului sustinatorului unul sau maimulti copii n vrsta de pna la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pna la data mplinirii decatre ultimul copil a vrstei de 7 ani, n perioadele n care nu realizeaza venituri lunare dintr-oactivitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de opatrime din salariul mediu brut pe economie.

- Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:

a) pensia pentru limita de vrsta aflata n plata sau la care ar fi avut dreptul, n

conditiile legii, sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, n cazul n care decesul sustinatorului a survenitnaintea ndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vrsta si era n plata cupensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avutdreptul, n conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie.


12/78

- Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului, prevazutala alin. (1), n functie de numarul urmasilor ndreptatiti,astfel:

a) pentru un singur urmas - 50%;

b)pentru 2 urmasi -75%;

c)pentru 3 sau mai multi urmasi -100%.

- n cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta nsumarea drepturilor de urmas,calculate dupa fiecare parinte.

- Copiii au dreptul la pensie de urmas pana la vasrta de 16 ani neconditionat,iar

dupa aceasta varta pana la varsta de 26 de ani trebuie sa dovedeasca ca urmeaza o forma de

invatamant.

In sistemul public de pensii a luat o amploare iesirea anticipata la pensii.Masuri necesare au

fost luate cu atat mai mult cu cat verificarile facute au scos clar in evidenta ca intr-o proportie foarte

mare aceste iesiri anticipata la pensie nu se justifica medical.Ar urma fie ca penalizarile pentru

iesirea anticipata la pensie sa ramana pentru totdeauna,fie sa opereze un numar de ani si dupa

implinirea respectivei varste standard de pensionare.

Asemenea masuri desigur nu vor placea multora,dar sunt justificative si strict necesare pentru

salvarea sistemului de pensii care este amenintat de colaps chiar foarte curand daca astfel de

masuri nu sunt luate urgent. A fost vorba de o politica, promovata indiferent de culoarea

guvernarilor, cu scopul evitarii unui somaj ridicat pe care il implicau restructurarea si prabusirea unul

dupa altul a unor sectoare economice, indeosebi a industriei, care a pierdut, deja in primii 10-12 anide tranzitie, peste 3,5 milioane locuri de munca.

Astfel, insa, o grava problema a economiei pe termen scurt si mediu - somajul determinat de

caderea indeosebi a industriei - a fost aparent "rezolvata" prin ascunderea ei sub pres, in timp ce, in

realitate, a fost transformata intr-o problema si mai grava pe termen lung, care a constat in

dezechilibrarea profunda a sistemului public de pensii.

Valurile de scosi anticipat la pensie au marit fabulos si rapid numarul beneficiarilor sistemului

public de pensii, care a ajuns sa fie cu mult mai mare decat numarul contribuabililor. Consecintele

au devenit mereu mai dramatice.

De unde inainte de 89 trei salarii contribuiau pentru a plati o pensie, dupa numai un deceniu

si jumatate un salariu trebuia sa tina o pensie si jumatate.In aceste conditii, din momentul unui

asemenea dezechilibru, o alta solutie de a se mai plati regulat pensiile decat aceea ca pensia sa tot

scada in raport cu salariile nu mai exista in mod obiectiv.


13/78

Si acest lucru, tot in mod obiectiv, se intampla deja de cativa ani. Si se va intampla in mod

obiectiv in continuare, daca necesare corectii nu vor fi intreprinse cat mai urgent.

Pensiile private reprezinta singura salvare pentru sistemul de pensii, acolo unde pilonul I nu

mai poate face fata de unul singur deficitelor acumulate.Trecerea de la prima schema de finantare la

cea de a doua este o sarcina foarte dificila,deoarece necesita o noua mentalitate la nivelulministerelor,al fondului national de pensii,al companiilor locale de

asigurari,al sistemului bancar,al domeniului bursier,al firmelor particulare si bineinteles al populatiei.

Prin masuri de indexare si majorare a pensiilor a crescut valoarea reala a pensiei medii din

sistemul asigurarilor de stat de la 47,0% in anul 2000,la 59,3% in septembrie 2004.

Facilitati acordate pensionarilor:

compensarea medicamentelor;

tichete de calatorie pe calea ferata,auto si fluviala cu reducere de 50%;

bilete de tratament subventionate in proportie de 50%;

ajutor pentru incalzirea locuintei in perioada de iarna;

includerea ca vechime in munca a perioadei de studii superioare effectuate la curs de zi;

Conform informatiilor Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), o modificare a

pensiilor a fost prin"dublarea pensiilor agricultorilor in ianuarie 2004 urmat de indexarea si majorarealor in septembrie 2004 si declansarea cu data de 01 octombrie 2004 a procesului de evaluare in

vederea recalcularii pensiilor pentru un numar de 4.3 mil. de persoane".

Progarmul de privatizare a sistemului de pensii din Romania trebuie sa indeplineasca doua

cerinte importante : sa nu pericliteze plata pensiilor pentru cei deja indreptatiti sa le primeasca si sa

lase posibilitatea fiecarui salariat sa opteze fie sa ramana in vechiul sistem,fie sa-si plaseze

contributiile intr-unul din fondurile private de pensii.

Reforma sistemului de pensii are in vedere dezvoltarea segmentului de fonduri private prin

transferul treptat al unei parti din contributiile platite de salariati pentru asigurarile sociale, prinsistemul public de pensii.

Programul prevede doua etape, si anume, pensiile obligatorii administrate privat,Pilon II, si

pensiile private facultative,Pilonul III.

2.2.Asigurarile de pensii in cadrul sistemului asigurarilor private


14/78

Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie dintr-un cerc vicios.Al doilea

si al treilea pilon sunt de regula fonduri dinainte constituite si au ca avantaj faptul ca ncurajeaza

economisiri private pentru perioada de pensionare. Pensiile vor fi finantate dintr-un stoc acumulat de

active mai putin vulnerabil la schimbarile demografice dect cel bazat pe sistemul pay-as-you-go.Reforma trebuie sa fie cat mai simpla,pensile private necesita un sistem de reglementare bine

organizat,pensile private necesita o protectie impotriva inflatiei

Pilonul II : Componenta obligatorie,administrata privat,

Cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.411/2004 care va intra in vigoare de la 1ianuarie 2006,iar sistemul de pensii private va deveni functional de la 1 ianuarie 2008.

Componenta obligatorie este mai bine consolidata prin asigurarea pensiilor private,ce va

avea ca rol,suplimentarea pensiei acordate de sistemul public.Legea 411/2004 reglementeazainfiintarea,organizarea si supravegherea prudentiala a sistemului fondurilor de pensiiadministrate privat.

Pensia privata reprezinta suma ,platita lunar unui participant pe viata sau beneficiaruluidesemnat de acesta.

Cand un angajat devine participant la fondul de pensii si plateste contributiile,numarullunar de puncte stabilit pentru aceste,conform Legii 19/2000,privind sistemul public de pensii,secorecteaza cu raportul dintre contributia datorata la sistemului public de pensii si contributiastabilita prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Componenta obligatorie este pentru persoanele in varsta de pana la 35 ani,nou intrate pepiata fortei de munca si componenta facultativa este pentru in varsta de pana la 45 ani,care suntdeja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii.

Aderarea la acest tip de fond este individuala pe baza unui act incheiat intre participant siadministrator.Fondul de pensii private va gestionat de un administrator,respectiv o societatecomerciala pe actiuni care are ca obiectiv exclusiv de activitate administrarea fondului,calculul siplata pensiilor administrate privat.

Fondul privat de pensii este supravegheat de catre Comisia de Supraveghere a Fondurilorde Pensii.Aceasta comisie are autoritate administrativa autonoma,cu personalitate juridica,aflatasub controlul Parlamentului si isi exercita autoritatea pe intregul teritoriu al Romaniei.Cuantumulcontributiei este de 2% urmand sa creasca la 8% in zece ani.

Ce venituri aduc pensiile private obligatorii


15/78

Exemplul 1. Estimarile firmelor de asigurari arata ca, daca sunt investiti cum trebuie, banii de lapensii private vor putea aduce profituri mari contribuabililor. Un angajat de 20 de ani, cu unsalariu de 900 lei noi lunar care va contribui 45 de ani la un fond privat de pensii va putea primio pensie de 2.400 lei noi, in conditiile in care dobanda pentru banii investiti va fi de 13,2% pe an.

Exemplul 2. Un angajat cu un salariu brut de 2.000 lei noi, a carui contributie catre fondul pentrupensia privata va fi de 11,4 lei noi/lunar timp de 30 de ani, va primi 500 lei noi pensie lunara, inconditiile in care dobanda pentru banii investiti va fi de 3,5%.

Pilonul III: Componenta facultativa,administrata privat,

Cadrul juridic fiind reprezentat de Legea nr.249/2004,care reglementeaza pensiileocupationale.

Astfel prin contributiile platite,angajatii isi vor putea asigura un venit suplimentar inmomentul iesirii la pensie.Pilonul III reprezinta sistemul pensiilor private propriu-zise, fiind unsistem la care se adera n mod facultativ, n functie deci de optiunea fiecarui angajat. Al treileapilon se refera la planuri individuale de economisire gestionate de asiguratori, fonduri mutuale,societati de investitii .

Indivizii pot folosi orice fel de modalitati de economisire pentru a-si face provizii pentrupensionare si si pot constitui un portofoliu de active financiare. Cele mai utilizate suntasigurarile de viata si depunerea banilor la banca. Pensionarul are la dispozitie pe lnga propriileeconomii si beneficiile aduse de investirea acestora.

Contributia la un fond de pensii facultative este de maximum 15% din salariul brut lunarsi va beneficia de o deducere fiscala de cel mult 200 de euro pe an.. Pentru persoanele n vrstade pna la 45 de ani care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii, contributiala un fond de pensii administrat privat ramne facultativa.

Principalul dezavantaj al introducerii sistemului de pensii privat l reprezinta costurile de

tranzitie de la sistemul PAYG la cel nou ce vor creste temporar deficitul fiscal, deoarece guvernul va

continua sa acorde pensii n timp ce o parte din contributiile pentru acestea se vor ndrepta spre

fondurile private. Introducerea pilonului II va crea un deficit n bugetul asigurarilor sociale de 0,1-

0,2% din PIB n 2007, aproximativ 150 de mil de euro.

n cele mai multe tari industrializate, principalul pilon pentru fondarea provizionului de pensie

consta ntr-un plan de pensii public obligatoriu care este deseori completat de un sistem privat de

pensii.


16/78

n Europa de Est, Ungaria si Croatia au fost primele care au introdus modelul celui de-al

treilea pilon n 1998, urmate n 1999 de Polonia. Sistemul public de pensii a fost mentinut ca prim

pilon obligatoriu.

n sistemul privat, fiecare salariat contribuie n timpul vietii active, lunar, cu un anumit procent

din salariu la formarea propriei pensii.

Al doilea si al treilea pilon sunt de regula fonduri dinainte constituite si au ca avantaj faptul ca

ncurajeaza economisiri private pentru perioada de pensionare. Pensiile vor fi finantate dintr-un stoc

acumulat de active mai putin vulnerabil la schimbarile demografice dect cel bazat pe sistemul pay-

as-you-go.Pilonul II reprezinta sistemul privat obligatoriu, deci pensiile publice ce vor cunoaste o

administrare privata.

Persoanele n vrsta de pna la 35 de ani, asigurate n sistemul public de pensii, vor adera

obligatoriu la un fond de pensii administrat privat (vor face parte din pilonul II). Pentru cei care vor

participa la pilonul II, o parte din contributia la asigurarile sociale de stat va merge la administratoriide fonduri, 2% n primul an, urmnd sa creasca cu 0,5 puncte procentuale timp de sase ani, pna la

o cota de 6%.

Pensiile sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte cu

grupuri de asigurari de viata sau chiar companii , fondurile formndu-si rezerve.Fondurile acumulate

de sistemul privat vor fi gestionate prin intermediul unei societatii de specialitate.

Tranzitia economica in Romania se va incheia in momentul in care va fi lansat pilonul II si

trebuie sa fie data la care Romania va incepe post-tranzitia,adica modernizarea economiei,care se

va incheia in 2020.Se estimeaza ca in 2020 activele fondurilor de pensii private vor fi de cateva zeci

de miliarde de euro.

Daca incepeau sa functioneze din 2001,fondurile de pensii private aveau acum o

capitalizare de 3 miliarde de euro.In schimb, pilonul III (pensile facultative administrate privat) va

intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.Aceasta lansare nu a avut o logica conceptuala,pentru ca pilonul

III vine ca o completare a pilonului II.Adevaratul start al pensiilor private va fi atunci cand pilonul II va

incepe sa functioneze.

Companiile care vor administra fonduri de pensii private asteapta, insa, introducerea

pilonului II (pensiile obligatorii administrate privat) al sistemului de pensii, pe care il considera mai

atractiv decat pilonul III (pensiile facultative).Activele fondurilor de pensii private vor creste in timp,iar piata de capital se va dezvolta in paralel.

Ce venituri aduc pensiile optionale

Exemplul 1. Firmele de asigurari au facut calcule pentru pensiile facultative. arata ca un

angajat care va avea 28 de ani cand va intra in vigoare legea si va contribui lunar cu 58 lei, timp de


17/78

32 de ani - varsta de pensionare fiind de 60 de ani - va primi o pensie lunara de 792,86 lei noi. Suma

totala investita va fi de 22.272 lei noi, iar dupa o crestere anuala a fondului de investitie de 8a va

ajunge la 96.790,16 lei noi,banii care vor fi primiti timp de 20 de ani.

Exemplul 2. Un angajat in varsta de 40 de ani, care va contribui cu 58 lei noi/luna timp de 25

de ani si va iesi la pensie la 65 de ani, va primi o pensie lunara de 431,87 lei noi. Suma totalainvestita va ajunge la 17.400 lei noi, iar suma totala acumulata va fi de 52.721,48 lei noi.

3.Cap.II Piata asigurarilor de pensii

Primele asigurari sociale au o istorie scurta de 133 de ani iar primele legi ale pen- siilorau o istorie de 115 ani,pana in acel moment statul nu isi asuma nici o responsabilitate pentruprotectia cetatenilor,acestia si familiile lor fiind singurii responsabili pentru situatiile de riscprecum batranetea,boala sau accidentele de munca.Sursele de finantare a pensiilor diferasubstantial de la o tara la alta, in functie de legislatiile nationale, precum si de situatia economica

si sociala a fiecareia.

In cele mai multe tari, sursa principala o reprezinta contributia persoanelor angajate carese constituie intr-un fond central din care se platesc aproape imediat pensiile cuvenitepensionarilor.

3.1.Piata asigurarilor de pensii in Romania

Ca urmare aplicarii H.G.nr.1279/1990 s-a inlaturat monopolul de stat indomeniul asigurarilor si reasigurarilor si astfel s-a desfiintat ADAS ul,iar transformareaacestuia a fost in mai multe societati comerciale care au ca obiect de activitate asigurari de bunirisi raspundere civila;asigurari de persoane;operatiuni de reasigurari;constatarea daunelor;stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de daune produse in Romania cat si in strainatate;prestari de servicii din domeniul asigurarilor pentru societati de asigurare dintara si satrinatate.

Reforma pensiilor inseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adaugarea ainca doua surse de pensie (pilonul II si pilonul III) pe langa pensia publica de stat (pilonul I).Noile fonduri de pensii, constituite prin contributiile individuale ale participantilor, suntadministrate de companii private.

Astfel, Romania se pregateste sa se alature celorlalte tari din Europa Centrala si de Est,

care dispun deja de un sistem de pensii private dezvoltat.

Astfel, reforma sistemului de pensii are in vedere: restabilirea echilibrului intregeneratii, restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii, precum si completarea


18/78

actualului sistem de pensii, de tip "pay as you go" (PAYG- "esti platit pe masura ce iesi dinsistem").

In Romania, schemele de pensii sunt abia la inceput. Primul pas real in directia reformariisistemului de pensii s-a realizat in anul 2000, prin adoptarea Legii 19 privind sistemul public de

pensii si alte asigurari sociale.

Ulterior, in anul 2004, a fost relansat pachetul de legi privind fondurile de pensiiadministrate privat, respectiv cele de pensii facultative.

In iunie 2005, a fost publicata Ordonanta de Urgenta nr. 50/2005, prin care s-a constituitComisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), avand ca scop coordonarea,supravegherea si controlul activitatii sistemului de pensii private pe de-o parte, iar pe de altaparte, protejarea intereselor participantilor si ale beneficiarilor prin asigurarea unei functionarieficiente a sistemului de pensii private. Aceasta a fost urmata de publicarea in anul 2006 a Legii

204 privind pensiile facultative.

De asemenea, exista un proiect de lege pentru modificarea Legii 411 privind fondurile depensii administrate privat (pilonul II), care in prezent, urmeaza procedurile legale de aprobare.

Sistemul de pensii al Romaniei este gandit ca un sistem multi-pilon, conformrecomandarilor Bancii Mondiale, organizat astfel:

Pensii facultative administrate privat

Orice roman, angajat sau nu, va putea sa isi asigure banii pentru perioada batranetii prinsistemul de pensii private.Sistemul este facultative,iar contributiile sunt neimpozitate in limita a200 eura pe an.Contributiile nu pot depasi 15% din venitul brut lunar.


19/78


20/78

Atit sistemul de stat, cit si cel privat de pensii pot duce la o valoare a pensiei de pina la80% din veniturile pe care un cetatean le-a primit lunar,deci prin urmare este una dintre solutiileca oamenii, in viitor, ca sa fie mai bogati trebuie sa se ocupe cit mai devreme de starea loreconomica.

S-a infiintat o Comisie de supraveghere a pensiilor facultative,pentru ca s-a creat o nouapiata si fiind vorba de bani multi,cineva trebuie sa isi asume si supravegheze piata pensiilor

3.2.Piata asigurarilor de pensii in Uniunea Europeana

Orice societate de asigurari din UE poate presta servicii in Romania.In baza TratatuluiComisiei Europene de libera circulatie a serviciilor ,societatile romanesti de asigurari pot incheiacontracte pe intreg teritoriul UE.

Societatile din alte state membre care vor activa in Romania se vor supune comisiilor de

supraveghere din statele de provenienta,iar orice reclamatie se va adresa autoritatiiresponsabile,CSA putand avea doar rol de intermediar in relatia dintre asigurat siasigurator.Asiguratorii romani vor trebui sa faca fata concurentei din UE.

Aparitia fondurilor private de pensii va atrage spre Romania nume mari din Occident caresunt prezente si aici sub diferite forme, asiguratori,banci sau fonduri mutuale.

Stat fondator al Uniunii Europene, detinator al unei vaste experiente si a unui portofoliuinsemnat de active in fondurile de pensii , Belgia a trecut la actiune legislativa. Valoarea medie acapitalului unui fond de pensii a scazut intre anii 2000 si 2003, in timp ce numarul pensionariloreste in continua crestere.

Probabil ca tocmai aceasta evolutie ingrijoratoare a determinat introducerea in Belgia, inanul 2006, a legii privind "organismele de finantare a pensiilor (OFP). Este de sesizat chiar siterminologia eliptica de capital sau "capitalisti", dand imaginea a ceva mai stabil, mai putinriscant. Mai mult decat un fond, organismul, vrea sa spuna legiuitorul belgian, conferainvestitorului mai multa siguranta. Cred ca Belgia se vrea, prin aceasta, un laborator de expertizesociale al Uniunii Europene.

Vehicule juridice inventive pentru fondurile de pensii, OFP-urile vor sa sporeascaincrederea pensionarilor belgieni in profesionalismul cu care le sunt gestionate economiile de o

viata, in deplin acord cu acquis ul comunitar. Legea introduce reguli stricte in materie de"guvernanta corporatista", mai ales in cazul conflictelor de interese si al afectarii integritatiimorale a gestionarilor de fonduri.

Autoritati cat mai neutre, mai independente, sunt investite cu dreptul de a controlagestiunea fondurilor de pensii. Prea mult control, insa, diminueaza tentatia spre risc si, deci,atractivitatea fondurilor.


21/78

Irlanda si Luxemburg-ul practica de mai multi ani metoda comasarii mai multor fonduride pensii, denumita in engleza "asset pooling". O astfel de metoda asigura depunatorului acces laavantajele plasamentelor de dimensiuni mari, ale afacerilor "la scara", care diminueaza sicosturile.

Crearea, in Belgia, de organisme speciale dedicate fondurilor de pensii, cauta savalorifice tocmai aceste avantaje, care functioneaza cu succes in cele doua state membre ale U.E.

Decretul regal belgian de aplicare a legii, asteptat sa intre in vigoare pe la mijlocul luniimartie 2007, ii tine in priza pe actorii din sfera fondurilor de pensii, piata functionand duparegulile sale, bine stabilite, iar acesti actori nu isi doresc o revolutie care sa schimbe configuratiapietei, ci doar o evolutie lina spre un sistem mai ieftin si mai eficient.

Chiar si in prezent, fondurile belgiene de pensii au plasamente insemnate in afara tarii. Inmod firesc, cea mai mare cota o detin obligatiunile in zona euro (38%), urmate de actiuni in zona

euro (24%). Ceea ce poate surprinde este cota relativ mare, de 11%, pe care o detin actiunile inAmerica de Nord. Asadar, 11% din pensionarii belgieni isi dau economiile pe mana"afaceristilor" americani.

In Franta siatemul de pensii al statului este finantat pe principiul pay-as-you-go,organizatiile statului platesc pensii mai mult de 10% di PIB,procent ce este foarte mareconform standardelor internationale.Varsta de pensionare este mica de 60 ani atat la femei cat sila barbate si cu toate acestea,sindicatele vor sa mai reduca aceasta varsta la 55 ani.

Schema de pensii in Germania se bazeaza pe cei trei piloni cuprinzand statul ,companii sicomponente private,dar oricum cel mai important este primul pilon,adica statul,care plateste 75-80% di pensii,planurilede pensii ale companiilor asigura 5-10% sin pensii si asigurarile private inanuitati 15%.

In trecut sistemul de asigurari sociale al Italiei era fondat dupa regula pay-as-you-go siasigura sufficient pensile celor in varsta,dar dupa 1990,s-a propus alternative constituiriiprovizioanelor de pensii.In anul 1995,sistemul celor trei piloni a fost introdus intr-un cadrureglementativ foarte coerent,avand sistemul asigurarilor sociale ale statului ca baza ,suplimentarcde fonduri de pensii si asigurari de viata private individuale.

Doua reguli sunt importante si anume :

fondurile de pensii organizate fie pe principiul contributiei fie al beneficiului nuau voie sa gestioneze fondurile direct ci trebuie sa le incredinteze societatilor deasigurari si altor organisme autorizate;

in perioada de contributie o pensie pe viata este garantata,de regula aceastasolicita suportul unei societati de asigurari de viata careia ii este cedata riscul


22/78

longevitatii.Alta posibilitate ar fi ca investitorul sa-si ceara banii sis a incheie opolita anuala direct cu sociatatea de asigurari.

Piata asigurarilor de viata din Marea Britanie,este a patra in lume.Aici sistemul de baza alstatului fata de care toti cei care muncesc platesc contributii,garanteaza o pensie care nu ste

legata de incasarile statului de 15% din venitul mediu al barbatilor.

In plus exista o schema de pensii suplimentara care depinde de veniturile statului senumeste State Earnings-Related Pension Scheme.Pensia medie oferita de aceasta schema esteputin mai mare decat pensia de baza ,astfel angajatiipot sa iasa din aceasta schema pentru a optain favoarea uniu plan de pensii privat de pensii .Deoarece pensile statului sunt relative miciasiguratorii private de pensii se bucura de multe oportunitati de afaceri.

Ca pe orice piata libera, consumatorul roman va avea si el acces, treptat, la un sistemunional de gestionare eficienta a "banilor albi pentru zile negre". Din pacate, deocamdata noii

veniti nu sunt primiti cu entuziasm.

Se spera ca Romania, unde din nefericire numarul pensionarilor l-a depasit pe cel alpopulatiei active, sa se mobilizeze in identificarea de solutii la consolidarea valorii fondurilor depensii, in perspectiva europenizarii acestora. Ar putea deveni, alaturi de Belgia, unul dinlaboratoarele europene de expertize sociale.

Oamenii chibzuiti agonisesc bani albi pentru zile negre. In perioadele de bunastare,sanatate si vigoare, cand veniturile le exced necesitatilor cotidiene, ei economisesc, sa-si asigureo batranete tihnita.

Depun bani in fondurile de pensii, in banci sau in alte active. Daca nu au simtul sautimpul necesar afacerilor, ca in marea majoritate a cazurilor, ii mandateaza pe altii sa legospodareasca economiile. Asa au aparut fondurile de pensii.

Avem exemple recente de pensionari romani care, dupa ce au muncit cinstit toata viatadepunand cu regularitate contributiile la fondurile de pensii, s-au trezit la batranete cu economiileerodate atat de mult, incat se zbat la limita saraciei.

In Occident, in timp ce fondurile de pensii acumuleaza sume exorbitante, la polul opus,tineri talentati in administrarea fondurilor si riscurilor, plini de idei si de cunostinte teoretice, nu

dispun de banii cu care sa-si demonstreze abilitatile manageriale. In asemenea situatii, alocareaeficienta a capitalului se produce prin infiintarea fondurilor private de pensii. Cei ce au acumulat"bani albi pentru zile negre" ii incredinteaza unor administratori abili, imputernicindu-i savegheze la sporirea in timp a valorii, sau macar la evitarea pericolului de erodare a acelei valori.

Cei care vor avea dreptul sa gestioneze fondul de pensie privat este administratorul

care reprezinta societatea pe actiuni constituita in conformitate cu dispozitiile legislatiei in


23/78

vigoare si cu prevederile Legii privind fondurile de pensii administrate privat, care are ca

obiect exclusiv de activitate administarea fondului si, optional, furnizarea de pensii private.

Pe piata pot exista mai multi administratori care sa gestioneze acest fond. Dar pentru asta

trebuie sa aiba autorizarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Aceast for reprezinta autoritatea administrativa autonoma, cu personalitatejuridica, aflata sub controlul Parlamentului. Administratorul va investi activele fondului

numai in depozite bancare, obligatiuni si titluri de credit emise de Ministerul Finantelor

Publice sau de autoritatile administratiei publice locale.

Fondul nu poate contracta imprumuturi si nu poate fi declarat in stare de

faliment.Banii revin mostenitorilor Participantul la un fond de pensii privat

esteproprietarul sumelor din contul sau. Acest cont nu poate fi gajat, cesionat sau executatsilit, sub actiunea nulitatii.

Toti participantii la acest fond beneficiaza de tratament nediscriminatoriu, avandaceleasi drepturi si indatoriri. In caz de invaliditate, participantul beneficiaza de pensia

privata numai daca suma din contul sau este acoperitoare, sau de o plata unica, adica

primeste toti banii din contul sau, daca a cotizat mai putin de 30 de ani. Daca titularul

pensiei private decedeaza, pensia ramane mostenitorilor.

In cazul locului de munca, a domiciliului sau resedintei in alta tara, stat membru al

Uniunii Europene, participantul si beneficiarul patreaza dreptul la pensia privata din

Romania si aceasta se plateste in acel stat, in cuantumul ramas dupa scaderea tuturor

taxelor si a cheltuielilor aferente platii.

Investitorii nu se asteptau la atat de multe proceduri,dar intre timp,vor putea intra

pe piata romaneasca fonduri straine de pensii din Uniunea Europeana.Chiar daca

societatea de administrare este din strainatate,fondul trebuie administrat in Romania.

Bineinteles sunt firme romanesti care vor sa-si faca filiale in strainatate unde subt

un numar mare de muncitori romani.

Din experientele tarilor care au trecut deja la acest sistem pot fi desprinse cateva

coordonate:

- nivelul pensiilor de stat poate fi pastrat la un nivel minim;

- este necesar un cadru legislativ initial, de cele mai multe ori el se modifica ulterior; spreexemplu, in Polonia, legea care reglementeaza pensiile pentru Pilonul II a suferit circa 230 demodificari fata de forma initiala;


24/78

- reformele pot fi facute gradual, asa incat socul nevoii de finantare sa fie redus la minimum,gasindu-se metode alternative de finantare (sume obtinute din privatizare, imprumuturi internesau externe);

- trecerea de la sistemul "defined benefit" (DB) prin care se promit sume bine definite, clare a fi

platite in perioada de pensionare, la "defined contribution" (DC) prin care se stabileste nivelulcontributiei, dar nu sunt garantate sumele ce vor fi platite sub forma rentelor; modelul olandezactual reprezinta un exemplu de succes pentru aplicarea DB, iar modelul polonez, deimplementare a DC;

- crearea unor conditii incurajatoare pentru stimularea economisirii prin legislatia fiscala (pentrucea obligatorie si pentru cea optionala);

- necesitatea unei legislatii care sa asigure transparenta, supravegherea, controlul, siguranta,eficienta: reglementari clare pentru protectia consumatorului, responsabilitati pentru

administratorii de fonduri, vanzatori, abordare coerenta si consistenta atat la nivel de produs, catsi la nivelul canalelor de distributie;

- protectia financiara a clientului prin accesul larg la sistemul nou de pensii si un raport deinlocuire adecvat.

Cap.III Studiul de caz

4.1.Deficiente

Dupa 1989 toate tarile Europei centrale si de est s-au confruntat cu un dezechilibru increstere intre resursele disponibile si cele necesare pentru asigurarea beneficiilor,avand caprincipale cause scaderea activitatii economice si cresterea somajului,ce au dus la redu- cereanumarului de contributori;cresterea ratei de dependenta prin amplificarea numarului

de pensionari ca urmare a pensionarii anticipate realizate in primii ani dupa 1990 in vede- realimitarii partiale a cresterii somajului;ineficienta partiala a sistemelor de colectare a contributiilor alaturi de cresterea evaziunii fiscale si a sectorului informal al economiei; creste- reainflatiei ce a avut ca efect erodarea beneficiilor de pensii.

Toti acesti factori au dus la un dezechilibre financiare importante in resursele necesare

pentru alocarea pensiilor.

Calculul pensiei a fost complet inechitabil pana in 2001,fiind diferit pentru cei pensionatiin perioade distincte si fiind dependent doar de contributia celor mai buni 5 ani censecutivi dinultimii 10 ani lucrati.


25/78

Aceasta situatie a condos la pensii mari bazate pe contributii foarte mari doar timp de 5 anisi pensii extreme de mici din cauza unor salarii mici la sfarsitul carierei sau din cauzapensionarii inainte de 1989.Numarul de salariati,implicit si numarul de contribuabili la fondul depensii a scazut.

Cresterea numarului de pensionari s-a inregistrat prin: includerea in sistemul general depensii a pensionarilor din agricultura;numarul mare de pensionari anticipate;cresterea artificiala anumarului de pensionari datorita invaliditatii multe frauduloase dar inca nedepistate.

Rata de colectare in sistemul de pensii este foarte redusa,afectand grav posibilitatea demajorare a pensiilor.Nedeclararea veniturilor reale (adica salarii fals declarate) reprezinta o altaproblema majora care afecteaza intrarile in sistemul de pensii.

Pentru prima data dupa 1990,am putut vedea proteste stradale ale pensionarilornemultumiti de nivelul pensiilor dupa ce au muncit si au contribuit la sistemul de pensii intreaga

viata.

Guvernul a crescut deja pensiile si sustine ca acestea vor mai creste in urmatorii doiani,insa este exclusiv capabil sa sustina financiar aceste promisiuni.Fondul de pensii nu estedeloc solid din punct de vedere financiar si va avea de infruntat noi provocari atat pe termenscurt,cat si pe termen lung.

In prezent toata lumea este de acord ca la inceputul anilor '90,economia romaneasca aveaprobleme grave si ca necesitatea restructurarii a fost imperativa.

Guvernului roman ii lipseau atat viziunea,cat si vointa pentru o adevarata schimbare,ca

urmare a amanat reformele si toate costurile mentinerii artificiale in viata a unor structuricomplet disfunctionale au fost transferate catre sistemul de pensii.Intre anii 1990-1996 numarulpensionarilor a crescut cu 46% si tendinta ascendenta a continuat tot deceniul.In paralel numarulangajatilor a scazut continuu.

S-a pornit in 1990 cu un raport de dependenta pensionar-angajat de 0,42,in zece ani maitarziu era de 3 ori mai mare,adica fiecare angajat sustinea 1,32 pensionari.In anul 2000 au fostadoptate noi legi referitoare la pensii,incercandu-se limitarea pensionarii anticipate prin ridicareapragului de pensionare,urmand treptat ca sa ajunga intr-o perioada de 13 ani la 60 ani pentrufemei si 65 ani pentru barbati.

Totodata si perioada de contributie a fost modificata treptat,perioada minima de cotributiea crescut de la 10 la 15 ani,in timp ce perioada totala de contributie a ajuns la 30 ani pentru femeisi 35 ani pentru barbati,cu 5 ani mai mult decat inainte.Din anul 2001 numarul pensionarilor acrescut mult nai lent,cu o rata anuala mai mica de 1%,ajungand chiar la 0,31% in 2005,fata de 4-5 % inainte.


26/78

Totusi raportul pensionar contribuabil ramane critic.Pensionarea anticipata din anii '90genereaza inca si va continua mult timp sa produca efecte negative asupra sistemului de pensii siin general asupra economiei.

Sistemul public este de tip "pay-as-you-go",adica pensiile actualilor pensionari sunt

platite din contributiile actualilor angajati.

Un prim pretins dezavantaj al sistemului il reprezinta astfel vulnerabilitatea in fataimbatranirii populatiei,fenomen care creste rata de dependenta.Imbatranirea populatiei estedesigur o provocare pentru sistemul de pensii,dar nu mai mult pentru sistemul pas cu pas decatpentru cel bazat pe acumularea de fonduri.

Se intailnesc adeseori rationamentul conform caruia daca pensia se bazeaza pecontributiile capitalizate ale beneficiarului,valoarea ei nu este influientata de evolutiademografica.

Problema acestui rationament consta in aceea ca pensia transfera resurse de la generatiaactive la pensionari

.Indiferent daca pensia rezulta prin impozitarea sau prin economisire,valoarea ei realaeste afectata de numarul populatiei active.La un stoc de capital constant,reducerea fortei demunca decu la scaderea resurselor ce pot fi allocate pensiilor prin doua mecanisme.In primulrand,are loc o scadere a produsului intern brut.In al doilea rand deoarece forta de munca devinein termini relative mai rara,partea ce revine acesteia din produsul intern brut creste si scadecorespunzator profitului adus de capital.

Porblema majora consta in lipsa stimulentelor pentru a ramane in randul fortei demunca.In acest system muncitorii nu au nici un interes sa isi prelungeasca activitatea dimpotrivapensionarea anticipate poate fi o optiune tentanta.Pensionarea timpurie si niveluri ale pensiilor cenu pot fi suportate din punct de vedere economic sunt probleme de constructie a sistemului.

Nu este usor sa mentii un echilibru financiar intr-o situatie atat de fragila in care numarulbeneficiarilor este atat de mare in timp ce contribuabilii sunt atat de putini.Solutiile sunt limitatesi nepopulare,iar acestea sunt: aplicarea unor taxe mai mari asupra contribuabililor,adicacresterea poverii fiscale;scaderea valorii reale a pensiilor,suplimentarea fondului de pensii cusubventii de la bugetul public.

La inceputul anilor '90,contributia era de 15% din salariul brut,dar incercandu-seobtinerea de noi resurse pentru un sistem de pensii aproape de colaps,procentul contributiei acrescut de trei ori pana in 2001.


27/78

Un efect direct este impovararea economiei deoarece aceste contributii,indiferent dacasunt suportate de angajat sau de angajator,ridica semnificativ costul muncii ceea ce face Romaniamai putin atractiva pentru investitii si incurajeaza dezvoltarea economiei informale.

Valoarea reala a pensiilor a scazut in timp.Venitul pensionarului este mai mic decai in

1990.

Daca luam in calcul rata de inlocuire ,adica raportul dintre pensia medie si salariulmediu,valorea neta a salariului mediu in 1990,la 33,5% in 2005 si tendinta este in continuaredescendenta.

Procesul este explicabil deoarece indexarea pensiilor a urmat in principal rata inflatiei intimp ce salariile au crescut mai repede urmand logica pietei cu alte variabile caproductivitatea,evolutia economica generala etc.Indiferent de motivele rezultate este capensionarii au devenit mai saraci comparativ cu restul societatii.

Cresterea taxelor si descresterea valorii reale a pensiilor nu au fost suficiente,situatiafinanciara a schemei de pensii a fost o problema inca din 1990.La mijlocul anilor '90,pensiile aufost separate de bugetul public si au devenit find de asigurari sociale din care se fac plati pentrupensiile de asigurare sociala,pentru concediile de maternitate si pentru pensiile agricultorilor.

Fondul de pensii inainte de subventii,a avut deficite inca de la inceput,iar in anumiti anideficitul a ajuns mai mult de 0,8% din PIB.Singurul an in care fondul a avut un rezultat finalpozitiv a fost 2003,an in care a primit o subventie semnificativa de la buget.

In anul 2005 guvernul a transferat la fondul de asigurari de sanatate si la bugetul public

costurile concediilor de maternitate,a pensiilor pentru agricultori si a pensiilor pentru incapacitatetemporar de munca.Datele din 2005 indica in continuare existenta unui deficit dar semnificativmai mic.

Evolutia demogarfica este nefavorabila pentru o echilibrare naturla a sistemului de pensiiin viitor.Previziunile demografice sunt ingrijoratoare.Atunci cand cea mai mare parte a copiilornascuti in explozia de natalitate provocata de decretul lui Ceausescu,vor ajunge la varstapensionarii,tot atunci generatia semnificativ mai putin numeroasa de copii nascuti dupa 1990 vaforma majoritatea contribuabililor pentru pensiile primilor.

Deci problema raportului dependentei de varsta se va accentua afectand implicit sistemulde pensii.

Toate aceste elemente arata nevoia urgenta de reforma a sistemului de pensii,pentru casituatia actuala este precara,iar previziunile sunt pesimiste.


28/78

Ce elemente ale reformei pot fi luate in consideratie mai departe pentru a asigura pe de oparte un nivel decent al pensiilor.

Cresterea varstei de pensionare este considerata o buna practica in toate societatile care seconfrunta cu imbatranirea populatiei.In primul rand creste participarea fortei de munca si in al

doilea rand scade numarul noilor pensionari.

Cresterea varstei de pensionare combinata cu alte politici pentru forta de munca,poatesemnifica deteriorarea raportului de dependenta de sistem,chiar intr-o societate care se confruntacu o imbatranire rapida.Reforma din 2000 (Legea 19/2000) a ridicat treptat varsta de pensionarede la 57 la 60 ani pentru femei si de la 62 la 65 ani.

La prima vedere se poate spune ca aceste schimbari au fost benefice si ca rezultatele suntvizibile.Dupa cum s-a vazut mai sus,rata anuala de crestere a numarului pensionarilor a cunoscutun declin pronuntat.Rata de angajare pentru muncitorii mai in varsta a scazut brusc chiar in anii

2001-2002 cand legea a inceput sa fie implementata.

In perioada 2001-2005 se poate observa ca persoanele pensionate la limita de varsta ascazut treptat,in timp ce numarul persoanelor pensionate inainte de termen a continuat sacreasca.

4.2.Eficiente

Cresterea valorii pensiilor trebuie sa se realizeze treptat si numai daca exista o crestere aveniturilor.Aceasta se poate realize prin luarea unor masuri de ajustare.

Ajustarea ratei contributiei este cea mai simpla masura care poate fi luata,aceasta poateintampina rezistenta din partea celor cu venituri mici sau medii dar si de cei cu venituri ridicate.

Ajustarea ratei de transfer de la buget este o alta solutie care se aplica atunci candsistemul este in criza si reprezinta acordarea unor sume de la buget pentru plata pensiilor.

O astfel de masura se ia pe termen scurt sin nu trebuie repetata deoarece are efectenegative.

Ajustarea ratei de inlocuire se realizeaza prin marirea perioadei de contributie

obligatorie,eliminand avantajele acordate unor grupuri sociale.

Ajustarea ratei de dependenta se realizeaza prin cresterea perioadei de lucru obligatorieprin schimbarea varstei de iesire la pensie prin cresterea contributiei necesare pensionariianticipate si schimbarea politicii privind pensionarea pe caz de boala.

Cresterea cuantumului contributiilor nu este nici pe placul angajatilor si nici aangajatorilor,atunci numai o imbunatatire generala a ratei de angajare,precum si scoaterea din


29/78

zona economiei subterane a unui numar mare de locuri de munca va asigura baza necesara pentrua acoperi costurile pensiilor furnizand venituri suplimentare pentru fondul de pensii si aimprastierii mai echitabila a poverii fiscale.

Deoarece un numar crescut de persoane folosesc alternativa pensionarii anticipate ar

trebui sa se elimine sau macar sa se diminueze stimulentele pentru pensionarea anticipata , sa seconcentreze pe impunerea varstei de pensionare existente prin cresterea conditiilor pentrupensionarea anticipata si prin stipularea unor penalitati mai severe la calculul pensiilor anticipate.

Este important sa se pastreze calitatea si competenta abilitatilor pentru a se asiguraposibilitatea de angajare a fortei de munca(mai ales pentru persoanele in varsta).

Dupa 16 ani,sistemul de pensii se gaseste intr-o situatie critica cu mai multi

pensionari decat contribuabili,cu deficite curente si oferind pensii mici actualilor

pensionari in timp ce contributiile angajatilor sunt mari.Aceste probleme au fost create in

principal de politicile de pensionare timpurie utilizate intensiv.Aparitia pensiilor private vapermite solutii mai flexibile pentru persoanele aflate la o varsta inaintata.

Ministrul muncii a afirmat ca pensiile facultative si cele administrate privat

vor face ca viitorii pensionari din Romania sa poata sa ajunga la peste 80% din castigurile

realizate in perioada de activitate.

Potrivit ministrului muncii, fondurile gestionate vor ajunge la 20 de miliarde de euro,

fonduri care vor fi investite in diverse instrumente financiare. Dispozitiile cele mai importante

ale proiectului de lege care reglementeaza cea de-a doua componenta sunt urmatoarele:

1. Toate persoanele fizice avand o anumita varsta si care sunt indreptatite si

obligate sa contribuie la sistemul public de pensii sunt obligate sa adere la un fond

universal de pensii ales de acestea.

2. Un fond universal de pensii va fi infiintat prin contract civil semnat de toti

membrii fondului.

3. O societate de pensii va administra un singur fond.

4. Resursele fondului se vor constitui din sumele cu care contribuie membrii sidin investitiile realizate cu aceste contributii.

5. Contributiile curente de asigurari sociale vor fi impartite intre sistemul public

de pensii si fondurile universale de pensii.

6. Contributiile vor fi platite atat de angajati cat si de angajatori.


30/78

7. Contributiile pentru sistemul privat vor fi colectate de CNPAS.

8. Membrii unui fond de pensii vor fi liberi sa se mute de la un fond la altul dupa 2

ani de la aderare si devin proprietarii sumelor acumulate in conturile lor.

9. Societatea de pensii va folosi aceeasi metoda de calcul a taxelor pentru totimembrii prin:

y deducerea unui procent determinat din plata contributiilor;

y deducerea unui procent determinat din activul net;

y deducerea unei sume determinate din contul membrilor, in cazul

transferului de la un fond inainte de 2 ani de la aderarea la fondul initial;

y stabilirea unei limite maxime a comisioanelor prin reglementari ale

Comisiei de Control al Societatilor de Pensii (CCSP).

10. Principiile privind investirea activelor detinute de fondurile universale de pensii

vor fi: securitatea activelor fondului, diversificarea investitiilor, mentinerea unui nivel adecvat

de lichiditati.

11. Limitele procentuale de investire in diferite tipuri de instrumente financiare admise

vor fi fixate la valori maxime.

12. Fiecare societate de administrare va fi obligata sa contribuie la Fondul National de

Garantie al Pensiilor, care va fi utilizat pentru garantarea sumelor cu care au contribuit

membrii fondurilor si a unui nivel minim al pensiei obtinute, in cazul in care fondul de pensii

sau furnizorul de anuitati nu isi achita obligatiile catre un anumit beneficiar.

13. Comisia de Control a Societatilor de Pensii va fi o autoritate independenta,

specializata, de control activ in ceea ce priveste activitatea fondurilor si a societatilor de

pensii, modalitatile de investire, de evaluare a fondurilor si de finantare a activitatii

societatilor de pensii etc. Misiunea comisiei va fi indeplinita prin urmatoarele activitati:

autorizare, licentiere, supraveghere si control, elaborare de reglementari, informare si

educare a populatiei, cooperare cu alte institutii abilitate sa emita reglementari in domeniu.

Administratorii fondurilor de pensii obligatorii vor putea face urmatoarele plasamente:

depozite bancare, titluri de credit emise de Ministerul Finantelor Publice, obligatiuni emise de

Banca Nationala a Romaniei si autoritatile administratiei publice locale din Romania, actiuni

cotate pe o piata reglementata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, obligatiuni emise

de guverne straine care au un rating international acceptat de Comisia de Supraveghere a

Societatilor de Pensii si CNVM,


31/78

actiuni ale emitentilor straini si cotate pe o piata straina acceptata de Comisie si CNVM etc.

Aceste acte normative care reformeaza sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari

sociale stabilesc si acorda prestatii care vor putea fi transferate in strainatate, sub rezerva

existentei acordurilor bilaterale sau multilaterale in domeniu. In plus, aceste acte normative

vor permite aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala stabilite deRegulamentele CEE nr. 1408/71 si 574/72.

Proiectul Legii privind organizarea si functionarea fondurilor universale de pensii permite ca

persoanele care participa la aranjamente pe baza fondurilor de pensii administrate privat sa se

bucure in perioada de dupa pensionare de un standard de viata mai ridicat si sa contribuie la

dezvoltarea economiei romanesti prin generarea unor noi si importante surse de investitii.

Incepand cu luna mai Romania se alatura celorlalte tari est europene , trecand la un nou

sistem de pensii. Acest sistem a fost introdus in Ungaria la mijlocul anului 1998, in Polonia in 1999

iar in Bulgaria la inceputul anului 2001. Baza sistemului o constituie posibilitatea gestionariipensiilor obligatorii de catre institutii private si instituirea pensiei private si a institutiilor care vor

gestiona si controla piata.

Reglementarea si supravegherea pietei o face Comisia de Supraveghere a Sistemului de

Pensii Private ( CSSPP ). Aceasta comisie este sub controlul direct al Parlamentului. Pe acesta

piata vor actiona : companii de pensii ( cei care vor colecta si gestiona pensiile si contributiile ) ,

auditorii autorizati ( cei care vor efectua verificari la companiile de pensii ) si depozitarii ( bancile la

care se vor afla fondurile ). Toti cei trei jucatori sunt obligati sa se supuna si sa informeze CSSPP ,organul suprem in domeniul pensiilor private.

Calendarul punerii in practica este urmatorul : mai 2007 incep primele contributii la Pilonul III

, iulie 2007 demareaza campania publica de informare, august 2007 se fac

primele optiuni la Pilonul II , noiembrie 2007 se fac ultimele optiuni la Pilonul II , decembrie 2007

redistribuirea celor care nu au optat spre companiile de pensii existente, ianuarie 2008 incep primele

contributii la Pilonul II. De la acea data sistemul va fi functional.

Persoanlele vizate de reforma sunt cele cu varsta sub 35 de ani si optional cele pana in 45

de ani. Pentru cei peste 45 de ani exista doar varianta pensiilor private facultative. Ministerul Muncii

va cheltui pentru informare cca 1 milion de euro.Tinta campaniei de informare o vor constitui

persoanele cu varste intre 35-45 de ani care au optiunea de aderare la Pilonul II.

Participarea la pensiile private obligatorii , Pilonul II , nu presupune nici un cost suplimentar

nici pentru angajat nici pentru companii. Practic o parte din darile care acum merg la stat vor merge

la companiile private functie de optiunea fiecarui angajat. Pentru inceput contributia va fi de 2% din

salariul brut de pe cartea de munca.


32/78


33/78

Avantajele sistemului sunt : pensiile nu vor mai fi administrate de stat si deci se pot obtine

randamente superioare ale investirii fondurilor si in final o pensie mai mare. Nu in ultimul rand e

important faptul ca sumele depuse nu se vor pierde o data cu moartea asiguratului inainte de iesirea

la pensie, putand fi lasate mostenire.

Un alt element atractiv pentru Pilonul III al pensiilor private facultative este si faptul casumele sunt deductibile din impozitul global pentru un nivel de 200 de euro anual atat pentrupersoana cat si pentru firma unde lucreaza.

Dezavantajul sistemului consta in riscul falimentului fondurilor de pensii. In statele europene

unde sistemul a fost implementat de cativa zeci de ani s-a observat ca randamentele obtinute de

fonduri sunt mai mici decat daca persoana ar fi depus singura sumele respective la banca in toata

perioada de cotizare.

Indiferent de ceea ce ne rezerva viitorul introducerea noului sistem de pensii

private este inca un pas in armonizarea noastra cu Uniunea Europeana.Importanta si necesitatea implementarii sistemului de pensii capitalizate

determina introducerea intr-o prima etapa a contributiei voluntare la fondurile private de

pensii, de a caror supraveghere sa se ocupe aceeasi Comisie de Cotrol a Pensiilor.

Scopul acestei initiative ar fi acela de a testa procedurile de supraveghere, de a evalua

gradul de implicare al diferitelor firme interesate si, nu in ultimul rand, de a grabi

introducerea in Romania a acestui nou tip de pensii.

5.Concluzii

Sistemul de pensii presupune dezvoltarea segmentului de fonduri private prin transferultreptat al unei parti din contributiile platite de salariati pentru asigurarile sociale, prin sistemulpublic de pensii.

Romanul trebuie sa treaca de la statutul de asistat la cel de responsabil, iar sistemul privatde pensii are rolul educativ de a transforma psihologia cetateanului. Pilonul II reprezinta pilonulpensiilor obligatorii administrate privat si Pilonul III reprezinta pensiile private facultative.Panala atingerea standardelor europene in domeniul asigurarilor mai avem multe de facut.

O parte din jucatorii de pe aceasta piata vor fi eliminati sau vor fi inghititi de greiieuropeni.Odata cu diversificarea pietei financiare, au aparut meserii noi, pe nise specializate,meserii despre care, pana acum cativa ani, aflam din filme.


34/78

Brokerul in asigurari este o ocupatie de care nici acum nu a aflat prea multa lume, darcare tinde sa se impuna pe piata. Acesti brokeri au rolul de a alege cea mai avantajoasa asigurare,in functie de solicitarile clientului.

Asteptata de mult timp de asiguratori, legea pensiilor facultative va functiona, in fine.

Aceasta mai are insa o serie de carente, care se pot rezolva doar prin Normele Metodologice.

In noua lege a pensiilor facultative, asigurarile obisnuite de viata cu acumulare decapital, prevazute cu optiunea de renta viagera, nu sunt incadrate in categoria economii invederea pensionarii (cum se intampla peste tot in lume) si deci nu beneficiaza de deductibilitateafiscala.

Mai mult, legea stabileste un nivel maxim al contributiei angajatului in fondul de pensii,la nivelul a maximum 15% din venitul salarial brut lunar. Aceasta prevedere este cel putinciudata daca tinem cont de faptul ca avem de-a face cu o pensie facultativa si nu obligatorie.

Daca un angajat are destule resurse incat sa contribuie cu o valoare mai mare decat ceamentionata in lege, prevederea poate fi considerata discriminatorie.

In ultimii ani, numerosi angajati au recurs, insa, la diverse forme de incasare a veniturilorpentru a evita impozitarea excesiva pe salariu.

In cazul locului de munca, a domiciliului sau resedintei in alta tara, stat membru alUniunii Europene, participantul si beneficiarul patreaza dreptul la pensia privata din Romania siaceasta se plateste in acel stat, in cuantumul ramas dupa scaderea tuturor taxelor si a cheltuieliloraferente platii.

Consecintele unui sistem de pensii echilibrat se vor regasi la nivel macroeconomic simicroeconomic. Iata numai cateva dintre ele:

y eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale;

y stimularea cresterii economice prin investirea sumelor acumulate ineconomie, crearea de noi locuri de munca, reducerea somajului;

y economiile populatiei ajuta la cresterea pietelor de capital - activelemobilizate cresc si sprijina dezvoltarea unor proiecte mari si pe termen lung la nivel

macroeconomic;

y reforma pensiilor ajuta la o reforma a pietei muncii.

Cei patru operatori deja autorizati pentru administrarea pensiilor facultative sunt decisi saintreprinda toate demersurile, astfel incat infiintarea Fondului sa aiba loc cat mai curand.


35/78

Reputatia brand-ului, puterea financiara, calitatea echipei, vor fi, cel putin in primainstanta, pana cand rezultatele concrete ale activitatii noastre ne vor pune la indemana dovezipalpabile ale calitatii produselor si competentei noastre, argumentele principale cu care ne vomprezenta in fata clientilor. In plus, existenta Fondului de Garantare va reprezenta un factor desporire a increderii publicului in soliditatea investitiei intr-un fond de pensii", a adaugat oficialul

companiei.

Sistemul de pensii private obligatoriu trebuie sa combine obiectivele sociale alesistemului de pensii cu sistemul asigurarilor private,obiectivele sociale pe care sistemul de

pensii trebuie sa le indeplineasca,precum combaterea saraciei sau reducerea inegalitatii existentepe piata muncii ,nu inseamna plata unor pensii mici celor care traiesc mai mult.

6.Anexe

Legea 19/2000 - privind sistemul public de pensii

Art.40

In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

pensii pentru limita de varsta;

pensia anticipata;

pensia anticipata partiala;

pensia de invaliditate;

pensia de urmas.

Pensia pentru limita de varsta

Art.41. (1) Pensia pentru limita de vrsta se acorda asiguratilor care ndeplinesc,cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vrsta standard de pensionare si stagiul minimde cotizare realizat n sistemul public.

(2) Vrsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentrubarbati. Atingerea vrstei standard de pensionare se va realiza n termen de 13 ani de la dataintrarii n vigoare a prezentei legi, prin cresterea vrstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 deani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute n anexa nr. 3.


36/78

(3) Stagiul minim de cotizare att pentru femei, ct si pentru barbati este de 15 ani.Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza n termen de 13 ani de ladata intrarii n vigoare a prezentei legi, conform esalonarii prevazute n anexa nr. 3.

(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru

barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza n termen de 13 ani de la dataintrarii n vigoare a prezentei legi, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentrufemei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute n anexa nr. 3.

ANEXA 3

VARSTELE STANDARD DE PENSIONARE SI STAGIILE MINIME SI

COMPLETE DE COTIZARE

pentru femei si barbati, pe ani si pe luni,pe perioada aprilie 2001 - martie 2015

------------------------------------------------------------------------------

F E M E I B A R B A T I

------------------ ------------------

P E R I O A D A Varsta Stagiul Stagiul Varsta Stagiul Stagiul

asiguratei complet minim asigu- complet minim

la iesirea de co- de co- ratului de co- de co-

la pensie tizare tizare la iesi- tizare tizare

ani/luni ani/luni ani/ rea la ani/ ani/

luni pensie luni luni

ani/luni

------------------------------------------------------------------------------

1 2 3 4 5 6 7

------------------------------------------------------------------------------


37/78

aprilie 2001 - martie 2002 57 25 10 62 30 10

aprilie 2002 - septembrie 2002 57/1 25/1 10/1 62/1 30/1 10/1

octombrie 2002 - martie 2003 57/2 25/2 10/2 62/2 30/2 10/2





aprilie 2005 - iulie 2005 57/7 25/7 10/7 62/7 30/7 10/7

august 2005 - noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8 62/8 30/8 10/8

decembrie 2005 - martie 2006 57/9 25/9 10/9 62/9 30/9 10/9

aprilie 2006 - iulie 2006 57/10 25/10 10/10 62/10 30/10 10/10


decembrie 2006 - martie 2007 58 26 11 63 31 11

aprilie 2007 - iulie 2007 58/1 26/2 11/2 63/1 31/2 11/2



aprilie 2008 - iulie 2008 58/4 26/8 11/8 63/4 31/8 11/8


decembrie 2008 - martie 2009 58/6 27 12 63/6 32 12

aprilie 2009 - iulie 2009 58/7 27/2 12/2 63/7 32/2 12/2




38/78

aprilie 2010 - iulie 2010 58/10 27/8 12/8 63/10 32/8 12/8



aprilie 2011 - iulie 2011 59/1 28/2 13/2 64/1 33/2 13/2



aprilie 2012 - iulie 2012 59/4 28/8 13/8 64/4 33/8 13/8


decembrie 2012 - martie 2013 59/6 29 14 64/6 34 14

aprilie 2013 - iulie 2013 59/7 29/2 14/2 64/7 34/2 14/2



aprilie 2014 - iulie 2014 59/10 29/8 14/8 64/10 34/8 14/8



----------------------------------------------------------------------------------------------

(5) Asiguratii care ndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1)-(4) pot continua activitateanumai cu acordul angajatorului.

Art. 42. - (1) Asiguratii care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, n conditiideosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de vrsta, cu reducerea vrstelor standardde pensionare conform tabelului nr. 1.

TABELUL Nr. 1

------------------------------------------------------------------------------

Stagiul de cotizare Reducerea varstelor


39/78

in conditii deosebite standard de pensionare

de munca (ani impliniti) (ani impliniti)

------------------------------------------------------------------------------

6 1,0

8 1,5

10 2,0

12 2,5

14 3,0

16 3,5

18 4,0

20 4,5

22 5,0

24 5,5

26 6,0

28 6,5

30 7,0

32 7,5

35 8,0

------------------------------------------------------------------------------

(2) Vrstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.

Art. 43. - (1) Asiguratii care si-au desfasurat activitatea n locurile de munca prevazute laart. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani n aceste conditiibeneficiaza de pensie pentru limita de vrsta ncepnd cu vrsta de 45 de ani.


40/78

(2) Asiguratii care au realizat n conditii speciale de munca un stagiu de cotizare de celputin 25 de ani, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), beneficiaza de pensie pentru limita devrsta, cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu 15 ani.

(3) Asiguratii care si-au desfasurat activitatea n locurile de munca prevazute la art. 20 lit.

b) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani n zona I de expunere la radiatii saude 17 ani n zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de vrsta,indiferent de vrsta.

Art. 44. - Asiguratii care au realizat n conditii speciale de munca un stagiu de cotizaremai mic de 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de vrsta, cu reducerea proportionala avrstelor standard de pensionare, n conditiile realizarii stagiilor totale de cotizare necesare,conform prevederilor anexelor nr. 4 si 5.

Art. 45. - Personalul navigant din aviatia civila beneficiaza de prevederile art. 43 alin. (2)

si ale art. 44, n conditiile realizarii unui numar minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi,aprobat prin hotarre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii si

Protectiei Sociale, a Ministerului Sanatatii si a Ministerului Transporturilor, n urma consultariicu CNPAS. Hotarrea Guvernului va fi adoptata pna la intrarea n vigoare a prezentei legi.

Art. 46. - Asiguratii care au realizat stagii de cotizare att n conditii deosebite, ct si nconditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de reducerea vrstelor standard de pensionare,corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

Art. 47. - (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare n conditii de

handicappreexistent calitatii de asigurat, n functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducereastagiilor de cotizare si a vrstelor standard de pensionare prevazute n anexa nr. 3, astfel: a)cu 15

ani, reducerea vrstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet

de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

b) cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua

treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

c) cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de

cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

(2) Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vrsta, indiferent de

vrsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizareprevazut de lege.

Art. 48. - Beneficiaza de reducerea vrstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecarean de privare de libertate, de deportare n strainatate dupa data de 23 august 1944 si/sau de


41/78

prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare, carora li s-au stabilit drepturi privindvechimea n munca n conditiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) si c) si alin. (2) dinDecretul-lege nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motivepolitice de dictatura instaurata cu ncepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate nstrainatate ori constituite n prizonieri, republicat, cu modificarile ulterioare.

Pensia anticipata

Art. 49. - (1) Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicitapensia anticipata cu cel mult 5 ani naintea vrstelor standard de pensionare.

(2) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste n aceleasi conditii cu cel al pensiei pentrulimita de vrsta.

(3) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au n

vedere perioadele asimilate, prevazute de prezenta lege.

Pensia anticipata partiala

Art. 50. - (1) Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei careau depasit stagiul complet de cotizare cu pna la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cureducerea vrstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

(2) Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limitade vrsta, prin diminuarea acestuia n raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de lunicu care s-a redus vrsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.

TABELUL Nr. 2

------------------------------------------------------------------------------

Stagiul de cotizare Procentul de

realizat peste stagiul diminuare pentru

standard complet de fiecare luna

cotizare prevazut in de anticipare

anexa nr. 3 (%)

(coloanele 3 si 6)

------------------------------------------------------------------------------


42/78

pana la 1 an 0,50

peste 1 an 0,45

peste 2 ani 0,40

peste 3 ani 0,35

peste 4 ani 0,30

peste 5 ani 0,25

peste 6 ani 0,20

peste 7 ani 0,15

peste 8 ani 0,10

intre 9 si 10 ani 0,05

------------------------------------------------------------------------------

Art. 51. - Asiguratii care au desfasurat activitati n conditii deosebite sau n conditiispeciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vrstei de pensionare pe aceastabaza, pot beneficia de prevederile art. 50. n aceste cazuri reducerea vrstei standard depensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.

Art. 52. - La mplinirea vrstelor standard de pensionare, prevazute de prezenta lege,pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de vrsta, prin eliminarea diminuariiprevazute la art. 50 alin. (2) si adaugarea eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada deanticipare.

Pensia de invaliditate

Art. 53. - (1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau celputin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

a) accidentelor de munca, conform legii;

b) bolilor profesionale si tuberculozei;

c) bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.


43/78

(2) Beneficiaza de pensie de invaliditate, n conditiile prevazute la alin. (1), si asiguratiicare satisfac obligatii militare prevazute la art. 38 alin. (1) lit. c).

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, n conditiile prevazute la alin. (1) lit. a), si elevii,ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca

datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul si din cauza practiciiprofesionale.

(4) Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati,ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori n legatura cuevenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi ntr-un sistem de asigurarisociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate,indiferent de vechimea n munca, pe timpul ct dureaza invaliditatea, stabilita n aceleasi conditiin care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.

Art. 54. - n raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii demunca, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii deautoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitnd ngrijire sausupraveghere permanenta din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitateainvalidului de a

SISTEMUL ASIGURARILOR DE PENSII DIN

Documents

Transcript of SISTEMUL ASIGURARILOR DE PENSII DIN