1

Sinteza obiecțiilor și propunerilor la proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea Instrucțiunilor cu

privire la certificarea faptelor de stare civilă produse și consemnate în localitățile din stânga Nistrului și

municipiul Bender

Organele care au

înaintat propuneri sau

obiecţii

№ Conţinutul obiecţiei sau propunerii Opinia Ministerului Justiţiei

Biroul Politici de

Reintegrare

1.

2.

3.

Punctul 4 din proiectul de hotărâre necesită

a fi exclus, întrucât Biroul politici de

reintegrare, fiind una din subdiviziunile

Cancelariei de Stat, nu are competenţe legale

şi, respectiv, nici capacităţi pentru a coordona

activitatea legată de prestarea serviciilor de

stare civilă.

În acelaşi context, propunem expunerea

punctului 50 din proiectul Instrucţiunilor în

următoarea redacţie:

„50. În cazul prezenţei unor îndoieli cu privire

la veridicitatea datelor prezentate, examinarea

solicitării privind certificarea faptelor de stare

civilă produse în localităţile din stânga

Nistrului şi municipiul Bender poate fi

suspendată, până la realizarea verificărilor de

rigoare prin canalul de comunicare între

reprezentanţii politici în procesul de negocieri

pentru reglementarea transnistreană.”

Adiţional, notăm că problemele care

răspund valorilor promovate de legislaţia

Republicii Moldova şi intereselor cetăţenilor

de pe ambele maluri ale Nistrului, implicit un

eventual mecanism privind schimbul de date

pentru prestarea serviciilor de stare civilă,

Se acceptă.

Punctul 4 se exclude din proiectul Hotărârii

Guvernului.

Nu se acceptă. A se vedea propunerea Biroului politici de

reintegrare cu nr. 9 și opinia corespunzătoare a

Ministerului Justiției.

Se acceptă. Proiectul a fost analizat în cadrul ședinței grupului

de lucru sectorial. La definitivarea proiectului a

participat și d-na Diana Tacu, Șef adjunct al

Departamentului înregistrare și evidență a populației

al Agenției Servicii Publice, care este coordonatorul

2

bazat pe prevederile actelor normative,

urmează a fi propuse spre discuţie şi

identificarea soluţiilor în cadrul grupurilor de

lucru sectoriale.

din partea Chișinăului în grupul de lucru pentru actele

de stare civilă și documentarea populației.

Biroul politici de

reintegrare

(aviz suplimentar)

4.

5.

Cu titlu de informare comunicăm că

teritoriul aflat sub influența structurilor

anticonstituţionale este cuprins de localităţile

din stînga Nistrului (cu excepţia localităţilor

Cocieri, Corjova, Coşniţa, Doroţcaia,

Molovata Nouă, Pîrîta/Pohrebea, Vasilievca

din raionul Dubăsari), municipiul Bender

(inclusiv satul Proteagailovca), precum si

cîteva sate situate în dreapta Nistrului: Gîsca,

Chițcani, Zahorna, Merenesti, Cremenciug.

Pe marginea proiectului Instrucţiunilor, în

vederea evitării interpretărilor privind

recunoaşterea documentelor emise în regiunea

transnistreană, dar şi a pretinsei competenţe a

structurilor de resort, sugerăm următoarele

propuneri:

- pe tot parcursul proiectului sintagmele

„structurile de stare civilă”, „instituţiile

medicale/medico-sanitare”, „certificatele

medicale/de constatare”, „înscrisul/-rile de

stare civilă” se vor substitui cu cuvintele

„structurile” şi „înscrisurile”;

Se acceptă.

Punctul 2 din Hotărârea Guvernului se modifică și

va avea următorul cuprins: „2. Subdiviziunile Agenției

Servicii Publice vor asigura prestarea serviciilor de

certificare a faptelor de stare civilă produse şi

consemnate în localitățile din stînga Nistrului (cu

excepţia localităţilor Cocieri, Corjova, Coşniţa,

Doroţcaia, Molovata Nouă, Pîrîta/Pohrebea,

Vasilievca din raionul Dubăsari), municipiul Bender și

localitățile Gîsca, Chițcani, Zahorna, Merenești,

Cremenciug din dreapta Nistrului (în continuare –

localitățile din stînga Nistrului și municipiul Bender)

potrivit competențelor speciale instituite prin ordin al

directorului Agenției Servicii Publice.”.

Nu se acceptă. Substituirea de o manieră generală a acestor

expresii nu este binevenită, deoarece prin aceasta s-ar

afecta semnificativ claritatea textului legal, or,

stabilirea necesității prezentării unor „înscrisuri”

eliberate de unele „instituții” din regiune ar crea un

impas pentru eventualii solicitanți, care nu vor

cunoaște care anume înscrisuri este necesar de

prezentat, îngreunând prin aceasta și activitatea

organelor de stat responsabile de prestarea serviciilor

respective.

3

6.

7.

8.

- după punctul doi se va introduce un punct

nou care va preciza expres că înscrisurile

eliberate în localităţile din stînga Nistrului şi

mun. Bender servesc ca material probator în

procesul de certificare a faptelor de stare civilă

şi nicidecum nu pot fi considerate ca acte

producătoare de efecte juridice sau echivalate

cu cele de model naţional, or, prin prezentele

Instrucţiuni se soluţionează problema

documentării cu acte de stare civilă a

locuitorilor din regiunea transnistreană;

- pct. 10 se va expune în următoarea redacţie:

„10. Actele de stare civilă întocmite de

autorităţile statelor străine produc efecte

juridice pe teritoriul Republicii Moldova dacă

au fost întocmite cu respectarea condiţiilor

stabilite de legislaţia naţională în vigoare şi

acordurile bilaterale dintre Republica Moldova

şi statul respectiv”;

- la punctele 15 şi 34, textul „a stabilit că

certificatul medical prezentat este veridic” se

Pentru a nu se induce ideea unei recunoașteri a

acestora, în proiect nu au fost folosite expresiile

„organe de stare civilă”, „acte de stare civilă” etc.

Se acceptă. Proiectul Hotărârii Guvernului se completează cu

punctul 3 cu următorul cuprins:

„3. La prestarea serviciilor de certificare a faptelor de

stare civilă produse și consemnate în localitățile din

stânga Nistrului și municipiului Bender,

subdiviziunile Agenției Servicii Publice pot utiliza în

calitate de informații de verificare orice înscris

eliberat de structurile transnistrene, aceasta

nereprezentînd recunoașterea efectelor juridice a

înscrisurilor date sau echivalarea cu cele de model

național. Dacă cu ocazia certificării unui fapt de stare

civilă produs și consemnat în localitățile din stânga

Nistrului și municipiul Bender sunt prezentate

înscrisuri eliberate de structurile din stânga Nistrului

și municipiul Bender din care rezultă că documentele

de stare civilă a persoanei au fost eliberate cu

încălcarea legislației Republicii Moldova, ultimele se

anulează de către persoana responsabilă din cadrul

organului de stare civilă.”.

Nu se acceptă. Redacția propusă a punctului 10 este una prea

generală și excede obiectul de reglementare a

prezentului proiect, or, în cuprinsul acestuia nu se

reglementează modul de producere a efectelor juridice

de către actele de stare civilă întocmite în străinătate

(în totalitate), ci doar a celor care au fost întocmite în

baza unor înscrisuri eliberate de structurile

transnistrene.

Se acceptă.

4

9.

10.

va substitui cu textul „a stabilit că datele

furnizate sunt veridice”;

- la punctul 47, textul „prin reprezentantul

politic al Republicii Moldova în procesul de

negocieri pentru reglementarea transnistreană”

se va substitui cu textul „prin platforma de

interacţiune între reprezentanţii politici în

procesul de negocieri pentru reglementarea

transnistreană şi experţii grupurilor de lucru

pentru actele de stare civilă şi documentarea

populaţiei”.

Asupra aspectelor tehnice prevăzute în

proiect urmează a fi consultată suplimentar

opinia Agenţiei Servicii Publice şi a

Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecţiei

Sociale.

Se acceptă.

Proiectul a fost remis spre avizare în adresa

Agenției Servicii Publice și a Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale.

Oficiul Avocatului

Poporului

11.

12.

Atenţionăm că art. 131 al Legii nr. 100 din

26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă,

stipulează că: „Faptele de stare civilă produse

şi înregistrate în localităţile din stânga

Nistrului şi municipiul Bender (Transnistria)

pot fi certificate...”. Pe când în denumirea

instrucţiunii se menţionează despre:

„certificare a faptelor de stare civilă produse şi

consemnate în raioanele din stânga Nistrului şi

municipiul Bender”. Astfel, recomandăm să

racordaţi denumirea instrucţiunii după art. 131

al Legii privind actele de stare civilă.

La pct. 14, pct. 15, pct. 17 şi pct. 34 al

proiectului Instrucţiunii nu este specificat clar

instanţa de judecată la care se face referire (cea

naţională, străină sau cea din stânga Nistrului).

Lacuna respectivă ar putea genera interpretări

Nu se acceptă. În pofida prevederilor art. 13

1 din Legea nr.

100/2001, în denumirea Instrucțiunii a fost utilizat

termenul „consemnate” în locul termenului

„înregistrate” din considerente de rigoare legislativă,

or, înregistrarea faptelor de stare civilă este

prerogativa exclusivă a organelor de stare civilă

organizate în conformitate cu legislația Republicii

Moldova. Acțiunile întreprinse de așa-numitele

„organe de stare civilă” din regiunea transnistreană nu

pot fi calificate ca înregistrare a faptelor de stare

civilă, ci ca o simplă consemnare a lor.

Se acceptă. Referințele la instanța de judecată/hotărârea

judecătorească din cuprinsul proiectului se vor

considera a fi făcute exclusiv la hotărârile și instanțele

constituite în conformitate cu legislația Republicii

5

13.

14.

eronate la aplicarea Instrucţiunii.

La Secţiunea „Adopţia”, nu este specificat

dacă pot fi supuse înregistrării şi actele de

adopţie dacă la momentul certificării subiecţii

adopţiei au atins majoratul. Reamintim că

Legea nr. 99 din 28 mai 2010 privind regimul

juridic al adopţiei, produce efecte juridice doar

asupra persoanelor sub vârsta de 18 ani.

Reieşind din faptul că una din condiţiile de

a da curs cererii de prestare a serviciului

solicitat este constatarea legalităţii şederii pe

teritoriul Republicii Moldova a cetăţeanului

străin, apatridului sau a beneficiarului de

protecţie internaţională, recomandăm, în

temeiul art. 3, art. 5 şi art. 12 al Convenţiei

privind statutul apatrizilor, de specificat modul

de certificare a faptelor de stare civilă a

apatrizilor produse în raioanele din stânga

Nistrului.

Moldova. Termenii utilizați pentru instituțiile similare

din regiunea transnistreană - „organ jurisdicțional

neconstituțional” / „decizii cu caracter jurisdicțional”

au fost excluși din cuprinsul proiectului, în urma

revizuirii unor prevederi din cadrul acestuia.

Nu se acceptă. Aspectul dat nu este necesar a fi precizat, or, prin

certificarea faptului adopției de către organele de stare

civilă naționale nu se realizează o autorizare a

acestora, efectele juridice ale adopției urmând a se

produce din momentul în care adopția a fost

consemnată în localitățile din stânga Nistrului și

municipiul Bender. Astfel, pentru certificarea faptului

adopției se vor putea adresa și adoptații care între timp

au devenit majori (o abordare distinctă fiind

discriminatorie față de aceștia). Evident că în cazul în

care la momentul adopției persoana adoptată avea o

vârstă mai mare de 18 ani, cererea lui va fi respinsă în

baza prevederilor pct. 4 din Instrucțiuni (nefiind

respectate condițiile similare celor consacrate în

legislația din Republica Moldova).

Nu se acceptă. Reglementarea unei proceduri speciale de

certificare a faptelor de stare civilă pentru solicitanții

apatrizi contravine conceptului proiectului. Astfel, în

cazul apatrizilor va fi aplicată procedura generală

prevăzută în proiect, cu derogările exprese conținute

în el. Subliniem în acest sens prevederile art. 12 din

Convenția privind statutul apatrizilor din 28

septembrie 1954, care stabilesc că statutul personal al

unui apatrid va fi guvernat de legea ţãrii de domiciliu

sau, dacã nu are domiciliu, de legea ţãrii de reşedinţã,

deci careva abordări distincte nu sunt justificate nici

de tratatele internaționale în domeniu.

6

15.

16.

17.

La pct. 50 al proiectului hotărârii de

Guvern, pentru a evita abuzuri din partea

autorităţilor în cazul suspendării certificării

faptelor de stare civilă, ar fi oportun de stabilit

un termen rezonabil pentru verificarea

veridicităţii informaţiei prezentate.

De asemenea, la Capitolul II al proiectului

Instrucţiunii, pentru certificarea faptelor de

stare civilă produse şi înregistrate în raioanele

din stânga Nistrului şi municipiul Bender, la

pct. 22, pct. 28 şi pct. 38 al proiectului

instrucţiunii se enumeră un şir de acte ce pot fi

eliberate ca rezultat al certificării, fără a

menţiona concret dacă toate urmează a fi

eliberate sau unul din ele.

În context, atenţionăm că în temeiul art. 54

alin. (l) lit. a) al Legii nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative: „Textul

proiectului actului normativ... se expune într-

un limbaj simplu, clar şi concis, pentru a se

exclude orice echivoc...”.

Astfel, recomandăm de revizuit întregul

text al proiectului conform normelor de

tehnică legislativă întru asigurarea respectării

drepturilor şi libertăţilor omului.

Nu se acceptă. Prevederea unui termen în care urmează a fi

efectuată verificarea veridicității informației

prezentate nu este oportună din considerentul

specificității activității date, dat fiind faptul că în

realizarea ei este necesară contactarea reprezentantului

politic al Transnistriei în procesul de negocieri privind

reglementarea transnistreană și implicarea structurilor

de profil din regiune, ceea ce implică o durată

nedefinită în timp. Astfel, pentru a nu prejudicia

interesul superior al statului legat de securitatea și

ordinea publică, un termen în acest sens nu este

oportun a fi prevăzut.

Nu se acceptă. Nu se justifică operarea unor modificări în text,

care ar putea avea un efect restrictiv, or, o persoană va

putea solicita, la dorință, eliberarea unuia din

documentele de stare civilă sau mai multora din

acestea (spre exemplu, a unui duplicat a certificatului

de naștere și a unei adeverințe de naștere).

Se acceptă.

Centrul de Drept al

Avocaților

18. La pct. 11 lit. a) sunt enumerate actele de

identitate, la prezentarea cărora poți solicita Se acceptă. Punctul 11 subpunctul 1) va avea următorul

7

certificarea actelor de stare civila: „actul de

identitate al solicitantului eliberat de

autoritatile Republicii Moldova sau a altui

stat”. Această restricție, în practică înseamnă

că persoanele ce au doar acte de identitate

eliberate de autoritățile din Transnistria nu vor

putea solicita certificarea (transcrierea) actelor

sale de stare civilă. De exemplu, un bărbat

născut în Tiraspol în 1994, care are doar

certificat de nastere transnistrean și pașaport

transnistrean nu va fi acceptat la Agenția

Servicii Publice pentru certificarea nașterii

sale. În așa condiții Instrucțiunea nu va oferi

soluțiile așteptate.

Deși este raspândită ideea că persoanele ce

locuiesc în stânga Nistrului dispun

de mai multe cetățenii, sunt multe persone ce

nu dispun de alte acte de identitate decât cele

transnistrene. Aceste persoane sunt

cele mai vulnerabile și situația lor nu trebuie

neglijată.

cuprins:

„1) prezintă actul său de identitate, eliberat de

autoritățile competente ale Republicii Moldova sau ale

altui stat. În lipsa acestuia, organul de stare civilă

poate identifica solicitantul utilizînd oricare alte

înscrisuri în baza cărora persoana poate fi identificată,

concomitent urmînd a fi verificată și apartența în

temeiul legii a persoanei la cetățenia Republicii

Moldova;”.

Agenția Servicii Publice 19.

Considerăm deficientă reglementarea de la

pct. 9 al Instrucţiunii în redacţia formulată de

autor, întrucât aceasta ar permite, drept

consecinţă, recunoaşterea actelor de stare

civilă întocmite în străinătate pe baza

certificatelor de stare civilă şi pe baza aşa-

ziselor „paşapoarte” eliberate de entităţile din

stânga Nistrului, chiar dacă înregistrarea

actelor în străinătate a fost realizată în

condiţiile similare celor din Republica

Moldova, fiind respectate condiţiile de fond

pentru aceasta.

În acest sens, menţionăm despre atestarea

în activitatea Direcţiei generale stare civilă a

cazurilor în care se solicita transcrierea unor

Nu se acceptă. Prevederile proiectului au fost revăzute, astfel încât

înscrisurile de stare civilă întocmite, modificate,

reconstituite în baza unor decizii cu caracter

jurisdicțional, administrativ sau notarial emise de

structurile din localitățile din stânga Nistrului și

municipiul Bender nu vor fi considerate nevalabile și

nu vor constitui temei pentru refuzul de eliberare a

documentelor de stare civilă.

8

căsătorii încheiate în Ucraina sau Federaţia

Rusă, în condiţiile în care la înregistrarea

faptelor respective se prezentau certificatele de

divorţ eliberate din stânga Nistrului pronunţate

în baza aşa-ziselor „hotărâri judecătoreşti" sau

în condiţiile legitimării în baza paşapoartelor

emise în regiunea transnistreană, fără a fi

posibilă certificarea divorţului pronunţat în

stânga Nistrului sau faptului schimbării

numelui şi/sau a prenumelui.

Exemplificăm, de asemenea, căsătorii

încheiate în străinătate de către persoane în

privinţa cărora au fost emise în stânga

Nistrului hotărâri cu caracter administrativ de

încuviințare a adopției (cu schimbarea numelui

și/sau a prenumelui), adopţia nefiind posibilă a

fi certificată în condiţiile Legii privind actele

de stare civilă.

Reieşind din condiţiile impuse de Codul

familiei al Republicii Moldova pentru

recunoaşterea căsătoriilor încheiate în

străinătate (art. 156 alin. (2) al Codului

familiei), apare drept problematică aprecierea

temeiurilor de refuz în recunoaşterea unor

căsătorii exemplificate supra. Deşi, aparent

condiţiile de fond la încheierea unei căsătorii

în străinătate au fost respectate, problema

imposibilităţii recunoaşterii acesteia din

motive ce ţin de statutul civil (starea civilă) al

persoanei dobândit anterior înregistrării

căsătoriei în străinătate, întrucât au drept bază

acte cu caracter jurisdicţional, administrativ

sau notarial considerate neconstituţionale.

Ori, recunoaşterea unor fapte înregistrate în

străinătate în astfel de condiţii implicit ar

atrage după sine recunoaşterea actelor

9

20.

21.

considerate neconstituţionale.

În contextul celor enunţate supra, solicităm

reexaminarea reglementării respective, în

redacţia iniţială propusă de către Agenţia

Servicii Publice.

La punctul 10 propunem substituirea

cuvântului „certificate” cu cuvântul

„documente”, pentru acoperirea tuturor

tipurilor de documente de stare civilă ce pot fi

eliberate ca rezultat al certificării faptului

consemnat în stânga Nistrului.

Nu susţinem reglementările (pct. 14, 15, 23

lit. a)) ale proiectului Instrucţiunii care ar

permite înregistrarea faptelor naşterii şi

decesului în baza certificatelor medicale

constatatoare ale naşterii şi deceselor eliberate

în stânga Nistrului, în acest sens urmând a se

pronunţa, obligatoriu, Ministerul Sănătăţii,

Muncii şi Protecţiei Sociale, în virtutea

competenţelor pe care le exercită.

Actualmente, constituie temei pentru

înregistrarea naşterii şi decesului, în

conformitate cu art. 20 din Legea nr. 100-XV

din 21 aprilie 2001 privind actele de stare

civilă, documentele constatatoare ale faptelor

respective, întocmite pe formulare tipizate, de

model unic aprobat şi utilizate pe întreg

teritoriul ţării (punctele 30, 31 ale Instrucţiunii

cu privire la modul de înregistrare a actelor de

stare civilă, Monitorul Oficial nr. 59-61/200

din 15 aprilie 2005).

Ori, în condiţiile în care în cadrul grupului

de lucru sectorial privind actele de stare civilă

şi documentarea populaţiei nu s-a ajuns la un

Se acceptă parțial. Prevederile menționate au fost excluse din proiect.

În restul textului punctului vizat este utilizat termenul

„documente”.

Nu se acceptă. Proiectul de act normativ a fost remis spre avizare

și în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale.

Obligarea solicitanților la parcurgerea unor

proceduri suplimentare, care ar necesita și implicarea

structurilor transnistrene (prin impunerea obținerii de

la acestea a înscrisurilor ce atestă consemnarea

faptelor naşterii şi deceselor în stânga Nistrului și

municipiul Bender) sau a unor proceduri judiciare în

instanțele naționale, în condițiile în care solicitanții a

priori (și fără nici o culpă) nu vor putea să se

conformeze prevederilor Legii nr. 100/2001, va

constitui un tratament discriminatoriu a acestor

categorii de persoane. Anume în vederea excluderii

acestor inconveniente, proiectul prevede, cu titlu de

excepție, că certificatele medicale constatatoare a

nașterii/decesului eliberate în regiunea transnistreană

vor constitui temei pentru înregistrarea faptului de

stare civilă respectiv.

10

22.

23.

24.

25.

consens în privinţa posibilităţii recunoaşterii

documentelor constatatoare eliberate în stânga

Nistrului, din motive de securitate, considerăm

prematură inserarea unor astfel de reglementări

în conţinutul proiectului Instrucţiunii.

Actualmente, se procedează la examinarea

cererii de certificare a faptelor naşterii şi

deceselor pe baza înscrisurilor ce atestă

consemnarea faptelor naşterii şi deceselor în

stânga Nistrului (pe baza „copiilor actelor de

stare civilă” respective) sau se procedează la

înregistrarea actului de naştere în temeiul unei

hotărâri judecătoreşti privind naşterea unei

persoane de către o femeie concretă.

La punctul 27 (se are în vedere punctul 26

din versiunea proiectului remisă spre avizare

– n.a.), propunem a substitui cuvintele „se va

proceda” cu cuvintele „se poate proceda”.

La punctul 27, propunem a substitui

cuvintele „apreciind totodată statutul copilului

ca fiind născut în afara căsătoriei, sau după

caz, născut în cadrul unei căsătorii înregistrate

anterior” cu cuvintele „urmând a fi apreciat,

totodată, statutul copilului”.

La punctul 30 propunem a substitui

cuvintele „cetăţean străin”, „cetăţeni străini”

cu cuvintele „străin”, respectiv „străini”, iar

cuvintele „în afara ţării de origine” a substitui

cu cuvintele „eliberat de autorităţile ţării a

cărui cetăţean este străinul sau pe teritoriul

căreia a avut domiciliul”.

De asemenea, considerăm deficiente

Se acceptă.

Se acceptă.

Se acceptă.

Se acceptă parțial.

11

26.

reglementările de la punctele 32 şi 37 ale

Instrucţiunii în redacţia formulată de autorul

proiectului, întrucât aceasta presupune

recunoaşterea efectelor hotărârilor cu caracter

jurisdicţional, neconstituţionale, emise în

stânga Nistrului şi a statutului de persoană

condamnată a persoanei care a încheiat o

căsătorie sau a participat la înregistrarea unui

divorţ în cadrul instituţiei penitenciare aflată

sub controlul entităţilor din stânga Nistrului.

Fără a nega dreptul la căsătorie a unei

persoane care se află în condiţii de detenţie,

considerăm necesară aplicarea cumulativ a

normelor de reglementare a statutului unei

astfel de persoane, cât şi a normelor speciale

existente în materia înregistrării actelor de

stare civilă în condiţii speciale.

Totodată, este de menţionat că legislaţia

Republici Moldova nu permite iniţierea

divorţului potrivit unei procedurii

administrative la cererea unei persoane

condamnate, fiind necesară solicitarea încetării

căsătoriei pe cale judiciară (pct. 85 al

Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare

a actelor de stare civilă), nici înregistrarea

divorţului în cadrul unei instituţii penitenciare,

astfel încât reglementarea de la pct. 37 nu-şi

regăseşte aplicare, nici justificare în normele

legale în vigoare, fapt pentru care propunem a

reformula norma respectivă, prin revizuirea

propunerii de reglementare iniţial prezentată

de către Agenţia Servicii Publice.

La punctul 48 după cuvântul „autentificate”

propunem a completa cu cuvintele „de către

persoana responsabilă din cadrul subdiviziunii

Prevederile punctelor 32 și 37 au fost excluse din

cuprinsul proiectului.

Totodată, propunerea de revenire la versiunea

propusă de Agenția Servicii Publice (când se prevedea

expres faptul că aceste tipuri de căsătorii/divorț nu vor

putea fi certificate) nu este necesară, în contextul în

care în dispozițiile generale este prevăzut cu titlu de

principiu că faptele de stare civilă vor putea fi

certificate exclusiv când ele au fost consemnate cu

respectarea condițiilor similare celor prevăzute în

legislația din Republica Moldova (punctul 4).

Astfel, divorțurile consemnate în conformitate cu o

procedură care nu este reglementată de legislația

națională nu vor putea fi certificate de autoritățile

naționale competente.

Cu referire la căsătoriile menționate la punctul 32,

solicitanții urmează să prezinte în ordine generală

înscrisurile de stare civilă eliberate de structurile din

stânga Nistrului și municipiul Bender, urmând a se

face abstracție de orice mențiuni din aceste înscrisuri

referitoare la deciziile cu caracter jurisdicțional în

materie penală adoptate în regiunea transnistreană, or,

documentele de stare civilă eliberate de autoritățile

naționale, prin natura lor, vin să probeze în mod

oficial statutul juridic al unei persoane și nu acordă

efecte juridice unor hotărâri judecătorești.

Se acceptă parțial. Punctul 45 (pct. 48 – anterior renumerotării) va

avea următorul cuprins:

„45. În cazul cetățenilor străini, apatrizilor și

12

27.

28.

competente a Agenţiei Servicii Publice sau”.

Propunem reformularea pct. 59 subpct. 2)

lit. a) în următoarea redacţie:

„a) la certificarea naşterii copilului născut din

părinţi cărora anterior, prin înscrisuri emise în

stânga Nistrului le-a fost atribuit numele

neîntemeiat”.

Considerăm necesară reflectarea în

conţinutul textului Instrucţiunii a efectelor

juridice ale documentelor de stare civilă emise

anterior în temeiul unor practici, inclusiv

judiciare de constatare a divorţurilor şi

adopţiilor pronunţate în stânga Nistrului cu

caracter jurisdicţional şi administrativ.

În acest sens, este de menţionat că proiectul

supus avizării nu reprezintă o noutate în

beneficiarilor de protecție umanitară pe numele

cărora, potrivit legislației statului al cărui cetățean este

străinul sau pe teritoriul căruia a avut domiciliul, nu

pot fi eliberate certificate privind îndeplinirea

condițiilor pentru încheierea unei căsătorii şi

confirmarea lipsei impedimentelor la căsătorie, se vor

solicita, după caz, declarația scrisă pe proprie

răspundere, întocmită și depusă în cadrul

subdiviziunii competente a Agenției Servicii Publice

sau, după caz, autentificată de notar sau consul. În

declarația pe proprie răspundere se indică faptul că

persoana respectivă este informată cu privire la

posibilitatea atragerii răspunderii penale în cazul

comiterii infracțiunii de fals în declarații.”.

Se acceptă parțial.

Punctul 56 (pct. 59 – anterior renumerotării)

subpunctul 2) litera a) se modifică și va avea

următorul cuprins:

„a) la certificarea nașterii copilului născut din părinți a

căror căsătorie nu poate fi certificată, cînd copilului i-

a fost atribuit numele tatălui/mamei, acesta va purta

numele mamei sau cel atribuit în baza cererii privind

stabilirea paternității în baza acordului comun al

părinților;”.

Nu se acceptă.

Prevederile proiectului nu pot avea drept obiect de

reglementare efectele juridice ale documentelor de

stare civilă emise anterior în privința faptelor de stare

civilă produse în stânga Nistrului și municipiul

Bender.

13

29.

30.

proceduri de certificare a faptelor de stare

civilă. Eliberarea documentelor de stare civilă

la cererea locuitorilor din stânga Nistrului şi

mun. Bender, vizând inclusiv faptele produse

în regiunea transnistreană, a fost şi rămâne un

proces continuu, realizat în vederea asigurării

şi respectării drepturilor şi libertăţilor acestora.

Astfel, se va asigura acoperirea juridică a

acţiunilor întreprinse în perioada a peste 20 de

ani de după încetarea conflictului militar de pe

Nistru, fiind posibilă referirea la faptele

respective, inclusiv cu titlu de probă în actele

oficiale ale instituţiei sau în cadrul cauzelor

aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Considerăm necesară reglementarea

suplimentară a dreptului persoanelor de a

putea solicita instanței recunoașterea valabilă a

unor fapte de căsătorie, ce nu poate fi

certificată în condițiile Legii privind actele de

stare civilă și ale proiectului Instrucţiunilor

supus avizării, în condiţiile încetării

impedimentelor la căsătorie, ce au constituit

motiv de refuz la certificarea faptului

căsătoriei. Măsura se datorează faptului că

potrivit prevederilor Codului familiei (art. 43),

instanţa judecătorească poate recunoaşte

valabilă căsătoria în condiţiile în care

împrejurările care împiedicau încheierea

acesteia au dispărut, doar în momentul

examinării cauzei de nulitate a căsătoriei

respective.

Se impune redactarea textului prin

substituirea cuvântului „înscrise” cu cuvântul

„înscrisuri”.

Se acceptă. Proiectul se completează cu punctul 25 (cu

renumerotarea subsecventă) cu următorul cuprins:

„25. Căsătoria produsă și consemnată în

localitățile din stînga Nistrului și municipiul Bender a

cărei certificare este refuzată pe motiv că ea a fost

încheiată cu încălcarea prevederilor legislației

Republicii Moldova va putea fi certificată ulterior,

dacă solicitantul prezintă probe care atestă dispariția

impedimentelor prevăzute la art. 15 din Codul familiei

nr. 1316/2000 care au servit temei pentru refuzul

certificării căsătoriei.”.

Se acceptă.

14

Agenția Servicii Publice

(aviz suplimentar)

31.

32.

33.

În tot textul proiectului propunem a fi

utilizată sintagma „înscris” cu referire la

înscrisurile prin care se reflectă consemnarea

în localităţile din stânga Nistrului a faptelor de

stare civilă, urmând a fi exclusă astfel noţiunea

de „copie de pe înscris”. Or, prin termenul de

„copie”, se specifică caracterul actului eliberat

de organul de stare civilă, în condiţiile legii, în

strictă concordanţă cu originalul actului de

stare civilă aflat în păstrare. Dată fiind lipsa

unei valori identice între copiile actelor de

stare civilă şi înscrisurile eliberate în stânga

Nistrului, considerăm inoportună menţionarea

termenului respectiv („copie”) în textul

proiectului.

La pct. 2 al Hotărârii considerăm

inoportună introducerea cu titlu de excepţie a

localităţilor, ce intră în componenţa raioanelor

Dubăsari şi Bender, întrucât ar însemna lezarea

drepturilor locuitorilor localităţilor

nominalizate de a obţine documente de stare

civilă de model unic aprobat întru confirmarea

unui fapt de stare civilă, dat fiind consemnarea

faptelor de stare civilă şi evidenţa acestora, de

facto, de către structurile din stânga Nistrului.

La pct. 3 al Hotărârii considerăm

inoportună ultima propoziţie introdusă, textul

acesteia generând interpretări. Or, în condiţiile

solicitării de către o persoană a certificării mai

multor căsătorii şi divorţuri produse şi

consemnate în stânga Nistrului, nedeclarate

anterior, a priori statutul civil al persoanei

reflectat prin prisma actelor de stare civilă

întocmite în dreapta Nistrului poate fi unul

Se acceptă.

Nu se acceptă. A se vedea obiecția Biroului politici de reintegrare

cu nr. 4 și opinia Ministerului Justiției în acest sens.

Se acceptă parțial. Ultima propoziție de la punctul 3 se modifică și va

avea următorul cuprins: „Dacă cu ocazia certificării

unui fapt de stare civilă produs și consemnat în

localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender

sunt prezentate înscrisuri eliberate de structurile din

stânga Nistrului și municipiul Bender din care rezultă

că documentele de stare civilă a persoanei au fost

eliberate cu încălcarea legislației Republicii Moldova,

15

34.

35.

36.

diferit de cel declarat prin prisma înscrisurilor

prezentate. Respectiv, norma ar permite

persoanelor să se eschiveze de la declararea

unor fapte de stare civilă, produse în stânga

Nistrului, în scopul obţinerii documentelor de

stare civilă care să ateste starea civilă reflectată

parţial, doar prin unele înscrisuri, în funcţie de

interesele subiective ale persoanei.

La pct. 1 al Instrucţiunilor sintagma „şi s-au

consemnat” se impune a se substitui cu

sintagma „şi/sau au fost consemnate”.

Respectiv sintagma „produse și/sau

consemnate” urmează a fi respectată pe tot

textul proiectului, pentru a asigura

reglementarea corectă a cazurilor de certificare

a faptelor consemnate în stânga Nistrului, ce

nu sunt neapărat produse în regiune.

În scopul asigurării de către Instituţia

Publică „Agenţia Servicii Publice” a

controlului legalităţii certificării faptelor de

stare civilă consemnate în stânga Nistrului şi

municipiul Bender, instituit prin art. 15 al

Legii nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind

actele de stare civilă, la pct. 9, cuvântul

„eliberează” se impune a fi substituit cu

cuvântul „poate elibera”. În caz contrar, un

document eliberat anterior în mod neîntemeiat

poate genera cazuri de eliberare necondiționată

a unui alt document, fără un temei legal, în

privința aceluiași fapt de stare civilă, ce nu

poate fi certificat.

Considerăm necesară menţinerea pct. 11

(exclus în ultima variantă a proiectului

ultimele se anulează de către persoana responsabilă

din cadrul organului de stare civilă.”.

Nu se acceptă. Propunerea dată nu poate fi susținută în contextul

în care în cuprinsul art. 131

din Legea nr. 100/2001

privind actele de stare civilă se menționează „faptele

de stare civilă produse și înregistrate în localitățile din

stânga Nistrului și municipiul Bender (Transnistria)”.

Punctul 9 se exclude din cuprinsul proiectului.

Nu se acceptă. Menținerea punctului 11 în cuprinsul proiectului nu

este oportună în contextul în care aceleași aspecte sunt

16

37.

Instrucţiunii) din considerentele necesităţii

examinării minuţioase a tuturor faptelor

consemnate pe numele unei persoane pentru a

concluziona despre o eventuală posibilitate sau

imposibilitate de certificare a faptului de stare

civilă. În acest sens, atestăm în practică

tendinţa unor persoane de a declara ultimul

fapt de stare civilă sau doar un fapt de stare

civilă concret interesat, evitând declararea

altor fapte de stare civilă, respectiv invocându-

se nedorinţa de a prezenta toate înscrisurile ce

reflectă starea civilă a persoanei consemnate în

stânga Nistrului. În mod analogic, solicităm

menţinerea cuvântului „tututor” în subpct. 2) al

pct. 12 al proiectului Instrucţiunii.

La pct. 12, după cuvântul „acceptată” se

impune a fi incluse cuvintele „spre

examinare”, în caz contrar, formularea este

una interpretabilă în sensul prin care cererea va

fi soluţionată pozitiv, prin eliberarea

documentului de stare civilă în cazul

îndeplinirii condiţiilor stipulate la subpct. 1)-

3).

Totodată, potrivit formulării pct. 12

subpct. 1) se deduce posibilitatea prestării

serviciului de certificare a faptului de stare

civilă unei persoane care nu deţine nici un act

de identitate eliberat legal de autorităţile

competente ale unui stat. Respectiv, norma

generează riscul prestării unui serviciu public

în lipsa verificării și stabilirii identității unei

persoane. Or, nu se poate accepta, identificarea

persoanei în baza unui act eliberat de

structurile necontrolate din stânga Nistrului.

Astfel, se impune necesară reglementarea

reglementate la punctul 12 subpunctul 2) din proiect.

Se acceptă parțial. Punctul 12 subpunctul 1) se modifică și va avea

următorul cuprins:

„1) prezintă actul său de identitate, eliberat de

autoritățile competente ale Republicii Moldova sau ale

altui stat. În lipsa acestuia, organul de stare civilă

poate identifica solicitantul utilizînd oricare alte

înscrisuri în baza cărora persoana poate fi identificată,

concomitent urmînd a fi verificată și apartența în

temeiul legii a persoanei la cetățenia Republicii

Moldova;”.

17

38.

39.

modului în care se va presta serviciul în

interesul unui beneficiar - persoană lipsită de

act de identitate.

În acest sens, la pct. 12 subpct. 1) se impune

de exclus sintagma „de structurile

corespunzătoare din stânga Nistrului și

municipiul Bender” şi completarea la final cu

următorul cuprins „ , urmând a fi verificată

apartenenţa prin lege a persoanei la cetăţenia

Republicii Moldova”.

La pct. 20, pentru a reda sens juridic

normei, considerăm necesară a exclude

cuvintele „recunoașterea nașterii prin”, pe

motivul aprecierii ca fiind incluse eronat în

textul proiectului.

Cu referire la capitolul 2 secțiunea 2, în

condițiile imposibilității certificării unei

căsătorii (spre exemplu pe motivul încheierii

acesteia cu impediment la căsătorie), se

apreciază posibilă asimilarea prin analogie a

acesteia cu o căsătorie declarată nulă în

temeiul unei hotărâri judecătorești. În acest

context, este necesară stabilirea efectelor

produse de imposibilitatea certificării unei

astfel de căsătorii în raport cu copii, născuți în

cadrul acesteia, precum și în raport cu

drepturile la nume obținute ca rezultat al

consemnării în stânga Nistrului a căsătoriei,

care de altfel, poate fi reflectat într-un act de

identitate eliberat de autoritățile statelor

străine.

În acest sens, remarcăm utilă și necesară

reintroducerea normei (pct. 31) din varianta

inițială a proiectului privind drepturile copiilor

Se acceptă.

Se acceptă.

Punctul 24 din proiect se modifică și va avea

următorul cuprins: „24. Imposibilitatea certificării

căsătoriei nu afectează drepturile copiilor născuți în

cadrul acesteia.”.

Proiectul se completează cu punctul 25 (cu

renumerotarea subsecventă) cu următorul cuprins:

„25. Căsătoria produsă și consemnată în localitățile

din stînga Nistrului și municipiul Bender a cărei

certificare este refuzată pe motiv că ea a fost

încheiată cu încălcarea prevederilor legislației

Republicii Moldova va putea fi certificată ulterior,

dacă solicitantul prezintă probe care atestă dispariția

impedimentelor prevăzute la art. 15 din Codul familiei

nr. 1316/2000 care au servit temei pentru refuzul

certificării căsătoriei.”.

18

40.

41.

la filiație și dobândirea numelui, exclusă din

redacția definitivată a proiectului:

„Imposibilitatea certificării căsătoriei nu

afectează drepturile copiilor născuți în cadrul

acesteia.”

Totodată, considerăm necesară analiza

minuțioasă a realizării sau imposibilității

realizării dreptului de păstrare a numelui de

familie al soțului din căsătorie inadmisibilă a fi

certificată, prin analogie cu norma art. 44 alin.

(4) al Codului familiei. După caz, problema

efectelor juridice specifice unei căsătorii, poate

fi pusă în discuția și competența exclusivă a

instanțelor judecătorești.

La pct. 23 subpct. 2) al proiectului

considerăm necesar a completa după cuvântul

„soților” cu cuvintele „sau a unuia dintre soți”,

ținând cont de cazurile în care certificarea

faptului căsătoriei o solicită unul dintre soți,

divorțat de celălalt de mai mult timp, fapt

pentru care lipsa celor doi, deopotrivă, pentru a

depune declarația cerută, ar putea face

inadmisibilă examinarea cererii de certificare.

În mod similar, la pct. 29, urmând aceeași

logică de drept, după cuvântul „părinților” se

va completa cu cuvintele „sau a unuia dintre

părinți”.

Se acceptă parțial. Punctul 22 (pct. 23 – anterior renumerotării)

subpunctul 2) se modifică și va avea următorul

cuprins:

„2) declarația pe proprie răspundere a soților sau a

unuia dintre soți, în situația în care aceștia sunt

separați în fapt la data depunerii prezentei declarații,

privind confirmarea veridicității declarației efectuate

la consemnarea căsătoriei de către structurile de stare

civilă din localitățile din stînga Nistrului și municipiul

Bender, în care se indică faptul că persoana respectivă

este informată cu privire la posibilitatea atragerii

răspunderii penale în cazul comiterii infracțiunii de

fals în declarații;”.

Se acceptă parțial. Prima propoziție de la punctul 29 se modifică și va

avea următorul cuprins: „Aplicarea în actele de stare

civilă a mențiunii privind stabilirea paternității şi

operarea rectificărilor corespunzătoare se efectuează

în temeiul declarației pe proprie răspundere a

părinților sau a unuia dintre părinți, în situația în care aceștia sunt separați în fapt la data depunerii prezentei

declarații, cu privire la confirmarea veridicității

19

42.

43.

Considerăm necesară excluderea normei

propuse la pct. 34 (normă nou-introdusă în

ultima variantă a proiectului), pe motivul lipsei

oricărui mecanism de a putea verifica şi

confirma veridicitatea corespondenţei dintre

structurile din stânga Nistrului, astfel de

sarcină fiind excesivă în raport cu sarcinile şi

prerogativele organului de stare civilă, precum

şi competenţele Agenţiei Servicii Publice.

În condițiile în care prin proiect se

stabilește imposibilitatea certificării faptelor de

stare civilă pe baza înscrisurilor cu conținut

neveridic sau pe baza înscrisurilor ce nu au

fost eliberate în stânga Nistrului (pct. 7 din

proiect), considerăm lipsită de sens legal

înregistrarea în sisteme informaționale a

datelor și faptelor consemnate în aceste

înscrisuri (pct. 49 din proiect). În acest

context, la pct. 49 cuvintele „în baza tuturor”

urmează a fi substituite cu cuvintele

„certificate pe baza”.

declarației depuse la consemnarea nașterii de către

structurile de stare civilă din localitățile din stînga

Nistrului și municipiul Bender.”.

Se acceptă.

Se acceptă. Punctul 49 se modifică și va avea următorul

cuprins:

„49. Subdiviziunea competentă a Agenției Servicii

Publice va asigura înregistrarea faptelor de stare civilă

certificate în baza tuturor înscrisurilor de stare civilă

transmise spre sistematizare și păstrare a datelor

respective, precum și aplicarea mențiunilor privind

imposibilitatea certificării faptelor de stare civilă,

atunci cînd nu sînt întrunite condițiile certificării.”.

Ministerul Economiei și

Infrastructurii

44. În vederea evitării unor interpretări eronate

de către subiecții de drept, considerăm

oportună definirea în conținutul Cap. I

„Dispoziții generale” din proiectul

Instrucțiunilor a noțiunii „structuri de stare

civilă din raioanele din stânga Nistrului și

municipiul Bender”.

Nu se acceptă. În conformitate cu prevederile art. 54 alin. (5) din

Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la

actele normative, stabilirea în cadrul proiectului de act

normativ a semnificației unei noțiuni sau termen este

admisibilă în situația în care această noțiune/termen

poate avea înțelesuri diferite, prin aceasta

periclitându-se înțelegerea corectă a noțiunii și

20

creându-se riscul unor interpretări neuniforme. În

cazul dat, nu există decât un singur sens al noțiunii

date, prin aceasta înțelegându-se structurile din

regiunea transnistreană care exercită în fapt atribuțiile

organelor de stare civilă înființate conform legii pe

teritoriul Republicii Moldova. O explicație mai

detaliată, cu enumerarea exhaustivă a acestor structuri,

este inclusă în nota informativă la proiect.

Serviciul de Informații și

Securitate

45.

În prevederile proiectului (pct. pct. 7, 15,

34, 47) se conţin menţiuni privind verificarea

veridicităţii actelor de stare civilă eliberate de

structurile din stîngă Nistrului şi prezentate de

solicitanţi în adresa ASP. Totodată, nu este

prevăzută o procedură de verificare, limitându-

se doar la aprecierea subiectivă a actelor

prezentate, fără posibilitatea de confirmare

suplimentară a lor. Or, nu este clar cum, prin

care metode va fi verificată veridicitatea unui

certificat medical constatator de naştere,

actului de căsătorie, adopţie, deces etc. eliberat

de structurile respective, în contextul în care

organele abilitate nu au acces la documentele

primare aflate pe teritoriul necontrolat de

autorităţile statului.

Varianta propusă de prezentare a actelor

confirmative eliberate de structurile din

localităţile din stânga Nistrului şi municipiul

Bender, cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte

de data adresării, prezintă o garanţie

suplimentară, însă de asemenea este una

defectuoasă pe motiv că organele abilitate de

verificare nu vor putea compara actele

prezentate, semnăturile şi amprentele sigiliului

cu cele autentice.

Este de menţionat, că prezentarea de

solicitant a unor acte eliberate de structurile

Nu se acceptă. Nu poate fi fixată o procedură generală care ar

stabili modul de verificare a înscrisurilor de stare

civilă eliberate în regiunea transnistreană și a

informațiilor conținute în acestea, dată fiind existența

mai multor aspecte incidente care depind de poziția

luată de structurile transnistrene și care nu poate fi

anticipată.

Verificarea de către organul responsabil se va

face doar în baza resurselor proprii, de exemplu prin

compararea înscrisurilor de același tip sub aspectul

structurii-tip, semnăturilor persoanelor responsabile,

amprentelor ștampilelor utilizate, astfel încât să fie

excluse cele care prezintă indicii identificabile de

falsificare. Dacă în urma verificărilor persistă unele

dubii cu privire la veridicitatea informațiilor furnizate,

în conformitate cu prevederile pct. 47, se poate

recurge la asistența platformei de interacţiune între

reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru

reglementarea transnistreană şi experţii grupurilor de

lucru pentru actele de stare civilă şi documentarea

populaţiei.

21

46.

47.

48.

49.

din stînga Nistrului, care sunt neveridice,

contrafăcute sau falsificate, nu va fi pasibilă de

o pedeapsă în sensul art. 361 din Codul penal.

În aceiaşi ordine de idei constatăm că este

binevenită solicitarea de a prezenta declaraţia

pe proprie răspundere a solicitantului, privind

confirmarea veridicităţii înscrisurilor

prezentate, dar concomitent persoana urmează

a fi preîntâmpinată pentru răspunderea pe care

o va suporta pentru falsul în declaraţii,

infracţiune prevăzută de art. 3521 Cod penal.

La pct. 12 lit. b) considerăm oportună

indicarea exhaustivă a actelor ce urmează a fi

prezentate pentru identificarea solicitantului, în

caz contrar persistă un risc, ca persoana

responsabilă de examinarea actelor să decidă

de sine stătător care acte sunt suficiente, ce

generează un comportament coruptibil.

La pct. 14 recomandăm de a stabili

termenul de soluţionare a cererii în

conformitate cu prevederile existente în art. 65

alin. (4) al Legii nr. 100 din 26.04.2001

privind actele de stare civilă.

La pct. 47 propunem completarea cu un

alineat nou cu următorul conţinut: „În cadrul

verificărilor se solicită avizul Serviciului de

Se acceptă. Prevederile din proiect referitoare la declarația pe

proprie răspundere se completează cu referința de

atenționare a solicitantului privind răspunderea penală

pentru falsul în declarații.

Nu se acceptă. O enumerare exhaustivă, la acest punct, a

înscrisurilor necesar a fi depuse nu este utilă, dat fiind

faptul că punctul 11 (pct. 12 – anterior renumerotării)

subpunctul 2) conține o normă generală, referitoare la

toate procedurile de certificare, iar actele

speciale/suplimentare necesare pentru certificarea

fiecărui fapt de stare civilă sunt prevăzute la punctele

corespunzătoare (pct. 16, 17, 22, 29, 36, 38).

Subpunctul 2) de la pct. 11 se referă la alte acte

decât cele enumerate expres în textul proiectului și

care posibil sunt deținute de solicitant, având un

conținut relevant pentru elucidarea situației.

Nu se acceptă. Cu referire la propunerea dată sunt relevante

aceleași momente reținute de către Ministerul Justiției

și la obiecția cu nr. 15.

Nu se acceptă. Raționamentul care a stat la baza propunerii date

nu poate fi susținut, or, nu este obligatoriu faptul ca

22

50.

51.

Intormaţii şi Securitate referitor la subiectul

examinat.”

Această propunere derivă din faptul, că

următorul pas după obţinerea actelor de stare

civile ale Republicii Moldova este dobîndirea

cetăţeniei.

În acelaşi timp, potrivit prevederilor art. 9

lit. n) al Legii nr. 753 din 23.12.1999 privind

Serviciul de Informaţii şi Securitate al

Republicii Moldova, Serviciul este obligat să

participe la soluţionarea problemelor ce ţin de

acordarea şi retragerea cetăţeniei Republicii

Moldova.

La fel, conform prevederilor art. 30 lit. b)

din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.

1024 din 02.06.2000 Serviciul întocmeşte şi

prezintă autorităţii competente un aviz

argumentat referitor la solicitanţii, care în

procesul de recunoaştere, prezintă informaţii

false sau ascund unele date pertinente, a căror

cunoaştere ar duce la respingerea cererii de

acordare a cetăţeniei.

La pct. 58 constatăm neconcordanţa

prevederilor privind recunoaşterea de către

ASP a nulităţii documentelor de stare civilă

eliberate neîntemeiat, deoarece potrivit

prevederilor art. 62 alin. (2) al Legii privind

actele de stare civilă nr.100 din 26.04.2001

actul de stare civilă întocmit neîntemeiat sau

pe bază de acte false urmează a fi anulat sau

recunoscut nul prin hotărîre judecătorească.

Aceleaşi obiecţii sunt relevante şi pentru pct.

62 din proiect.

În consecinţă constatăm, că fără elaborarea

după certificarea faptelor de stare civilă, persoanele în

cauză să solicite și redobândirea cetățeniei Republicii

Moldova (ipoteza cea mai tipică fiind că persoanele

date deja au cetățenia Republicii Moldova și solicită

doar certificarea faptului de stare civilă consemnat în

regiunea transnistreană).

În tot cazul, propunerea dată va reprezenta, în

esență, o nouă competență a Serviciului Informații și

Securitate, neprevăzută de Legea nr. 753/1999, or, așa

cum s-a subliniat și în aviz, SIS este competent să

intervină exclusiv la etapa acordării și retragerii

cetățeniei Republicii Moldova, nu la careva etape

premergătoare.

Nu se acceptă. Nu există careva neconcordanțe între prevederile

Instrucțiunilor și cele ale Legii privind actele de stare

civilă. Astfel, pct. 58 face referință la certificatele de

stare civilă, nu la actele de stare civilă (menționate la

art. 62 alin. (2) din Lege). Pct. 62 din Instrucțiuni este

o normă de trimitere la Legea nr. 100/2001 și nu poate

fi în conflict cu aceasta.

Nu se acceptă.

23

unui mecanism clar şi transparent de verificare

a solicitărilor de recunoaştere a actelor de stare

civilă eliberate de structurile din stînga

Nistrului nu va fi exclusă posibilitatea

legalizării a unor acte de facto neexistente,

creării dublei identităţi în scopuri criminale,

precum şi obţinerii frauduloase a actelor de

identitate ale Republicii Moldova de persoane

lipsite de acest drept, inclusiv cetăţeni străini.

A se vedea opinia Ministerului Justiției la obiecția

cu nr. 45.

Ministerul Afacerilor

Interne

Lipsă de obiecții și propuneri.

Ministru Victoria IFTODI