Singur împotriva tuturor de GorjPovestea continuã cu episodul arestãrii ºi a implicãrii altor...
12
Surupãceanu mi-a întocmit rechizitoriul! Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul IV•Numarul 217 (288) • 27 octombrie - 2 noiembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare luni de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Sindicalistul Militaru, pãpuºa de paie a lui Condescu pag 7 Candidatul subþire cu celtuiala UCB se þine Mai mult om de afaceri decât rector al Universitãþii „Constantin Brâncuºi”, Adrian Gorun va avea parte de o campanie electoralã în care nu va duce grija fondurilor bãneºti având în vedere pomenile pe care le-a fãcut în ultimul timp, din banii instituþiei , cãtre diverse firme agreate de el ºi ai cãror patroni ori fac parte din acelaºi partid cu „stimatul” candidat, ori sunt asociaþi cu acoliþii acestuia. Dispunând dupã bunul plac de bugetul generos al universitãþii, Gorun a aprobat multe investiþii costisitoare ºi nu nepãrat utile, decât poate, doar, pentru multitudinea de firme care cãpuºeazã UCB-ul ºi pentru circuitul comisionului în naturã. pag 4 pag 3
Transcript of Singur împotriva tuturor de GorjPovestea continuã cu episodul arestãrii ºi a implicãrii altor...
Surupãceanumi-a întocmitrechizitoriul!
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 217 (288) • 27 octombrie - 2 noiembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
SindicalistulMilitaru, pãpuºa de
paie a lui Condescu
pag
7
Candidatul subþire cuceltuiala UCB se þine
Mai mult om de afaceri decât rector al Universitãþii „Constantin Brâncuºi”, Adrian Gorun vaavea parte de o campanie electoralã în care nu va duce grija fondurilor bãneºti având învedere pomenile pe care le-a fãcut în ultimul timp, din banii instituþiei , cãtre diverse firmeagreate de el ºi ai cãror patroni ori fac parte din acelaºi partid cu „stimatul” candidat, ori suntasociaþi cu acoliþii acestuia. Dispunând dupã bunul plac de bugetul generos al universitãþii,Gorun a aprobat multe investiþii costisitoare ºi nu nepãrat utile, decât poate, doar, pentrumultitudinea de firme care cãpuºeazã UCB-ul ºi pentru circuitul comisionului în naturã.
pag 4
pag
3
Scandal de Gorj27 octombrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Claudiu [email protected]
Frustrãrile unor personaje dubioase se vor regãsi în aceastãcampanie electoralã. Dacã ar fi sã-i luãm la rând pe toþi candidaþii,despre fiecare se pot spune multe. Ce-i face pe aceºti oameni sã searunce într-o campanie electoralã, care presupune risipirea excesivã deresurse, e destul de simplu de dedus: banii. Câºtigurile care vor urmaîn cei patru ani de mandat vor fi, cu siguranþã, de câteva zeci sau sutede ori mai mari decât cheltuielile din campanie. Este de notorietatefaptul cã sãracii bogaþi ai politicii locale de acum, vor fi, dupã patru ani,mai bogaþi, mai umflaþi, în timp ce alegãtorii, unii dintre ei, poate,optimiºti deocamdatã, vor sfârºi dezamãgiþi. Aºa se întâmplã din patruîn patru ani. Nu-i nicio noutate pentru nimeni. Credeþi cã vreunul dintreacei candidaþi pe care-i veþi vedea pe uliþele satului dumneavoastrã vormai cãlca vreodatã pe acolo? Credeþi cã vreunul mãcar din toþi politruciidemagogi care vã vor lua minþile cu cine ºtie ce obiecte frumos vopsiteîn culoarea partidului din care provine vrea binele comunitãþii cãreia-icerºeºte voturile? Cã nu mai pot dormi noaptea ºtiind cã drumurile laPociovaliºtea sunt pline de gropi sau cã oamenii din Roºia de Amaradian-au apã? Nu, pe ei îi intereseazã doar sã prindã locul cãlduþ care leasigurã viitorul, lor ºi copiilor, copiilor lor. O sã-i vedeþi certându-se latelevizor ºi enunþând cele mai mincinoase promisiuni, ca mai apoi sãmeargã împreunã la ºpriþ sã-ºi aranjeze afacerile pe care le auîmpreunã. O lunã de zile veþi fi bombardaþi cu tot felul de promisiuni ºinimic din toate aceste angajamente nu se va realiza. Reamintiþi-vã dece vi s-a promis acum patru ani ºi vedeþi ce s-a realizat din toate astea.Mai aveþi o lunã pentru asta.
Remember
Vând puiRottwailerTelefon:0764/439536
Scandal de Gorj27 octombrie 3
Claudiu [email protected]
Conspiraþia tãcerii (IV)
Surupãceanu mi-aîntocmit rechizitoriul!
PSD Gorj vrea sã trimitã în ParlamentulRomâniei un personaj extrem de dubios prinprisma anturajului, afacerilor penale cu bani
publici pe care le-a derulat de-a lungul timpuluiºi „relaþiilor” sale în diferite sfere de influenþã
din judeþ. Mugurel Surupãceanu, cãci despre eleste vorba, a bãgat doi oameni în puºcãrie, iar al
treilea plãteºte ºi acum din pensie pentruafacerile pãguboase tolerate firmelor
„afaceristului” social democrat.În ultimele numere am relatat doar câteva
aspecte care au condus la reþinerea mea, înurmã cu opt ani, în urma unei delaþiuni a
candidatului PSD la deputãþie, MugurelSurupãceanu. Povestea continuã cu episodul
arestãrii ºi a implicãrii altor nume sonore îndosarul de ºantaj...
Rechizitoriul lui Moþaidentic cu plângerea
lui SurupãceanuAşa cum vă spuneam, în
numărul trecut, mandatul
de arestare a fost executat
scurt de către procurorul
Moţa, la ordinul telefonic al
fostului prim-procuror din
acea vreme Victor
Nicolcescu. Merită amintit
faptul că, atunci când s-a
văzut cu aproape 30 de
jurnalişti protestând pe
scările Parchetului, fostul
prim Nicolcescu a şters-o
mişeleşte din instituţie,
lăsându-l să preia „cazul
Matei” pe cel mai servil
subordonat, consăteanul
său, pe care îl adusese
recent de la Parchetul Motru,
Emil Moţa. De altfel, acesta a
îndeplinit întocmai ordinul
şefului, rechizitoriul,
scremut după numai câteva
zile, practic copia declaraţiei
lui Surupăceanu şi a
angajaţilor săi, dovedeşte pe
deplin acest lucru.
Probabil, al doilea avocat
al meu în acest caz, fostul
prefect Toni Mihail Greblă,
sesizase aceste aspecte şi
după numai trei zile a
renunţat la a mă mai
reprezenta. La vremea
respectivă, Greblă a invocat
începerea campaniei
electorale şi
indisponibilitatea sa ca şi
timp însă, unele surse
confirmau existenţa unor
presiuni asupra sa pentru a
renunţa la „cazul Matei”.
Despre aceste lucruri fostul
prefect nu va vorbi
niciodată, mai ales că, acum,
este candidat al PSD pentru
un loc în Senat şi coleg de
partid cu Surupăceanu.
Atâta timp cât m-a
reprezentat nu am nimic să-i
reproşez acestuia, ba mai
mult, sunt convins că dacă
era avocatul meu din prima
clipă, erau mari şanse să nu
fiu arestat.
Libertatea la cântarDupă scurta vizită la
Parchet, în urma căreia m-
am ales cu încă cinci zile de
arest, am fost condus, din
nou în beciul IJP.
Cele patru zile care au
urmat au trecut extrem de
greu. Imaginaţi-vă un spaţiu
de 12 mp în care stau 8
persoane. Un bec, cu o
lumină aproape
imperceptibilă, deasupra
uşii şi o fereastră de două
palme, cu gratii şi plasă de
sârmă, prin care nu se vede
nimic. Am trăit toate aceste
patru zile cu speranţa că
procurorul Moţa o să mă
lase să mă judec în libertate.
Nu puteam mânca absolut
nimic. În cinci zile am fumat
şi am băut cafea cât pentru o
lună. Boala incurabilă care
mă macină de pe la 17 ani
devenise mai agresivă decât
oricând. Ultima noapte.
Voiam să dorm ca să nu mai
percep timpul. Uşa celulei
se deschide şi şeful
Arestului mă invită afară. Ce-
o avea cu mine la ora asta,
mă întreb? După 7 seara uşa
nu se deschidea decât în
cazuri exceptionale. Aveam
să aflu că şeful IJP, colonelul
Aranaciu, voia să-mi
vorbească. L-am găsit
zâmbitor, parcă voia să-mi
spună că-mi vin bine
cătuşele la costumul asta. L-a
pus pe colonelul Cilibiu să
mi le scoată şi l-a poftit să
aştepte afară. Am rămas doar
noi doi în birou. După câteva
minute, în care mi-a reproşat
articolele în care apăruse,
mi-a propus să-i dau în gât pe
cei care-l turnaseră la ziar şi
a doua zi voi fi liber. L-am
întrebat cum e posibil aşa
ceva şi mi-a răspuns iritat:
„Uite aşa, procurorul n-o să-
ţi mai prelungească
mandatul! Eşti prost sau faci
pe prostul?”. Am refuzat
categoric. Nu-mi venea să
cred că cineva se putea juca
la acest mod parşiv cu
libertatea mea. Îmi venea
să-l scuip. N-am mai apucat
pentru că în următoarele
trei secunde l-a strigat pe
Cilibiu care mi-a pus
cătuşele şi m-a scos din
birou. A urmat o altă noapte
albă. Greşisem că nu
acceptasem târgul? Putea
comandantul poliţiei să-i
spună procurorului să mă
lase liber? Erau întrebări la
care nu am găsit un
răspuns, atunci. Acum am
acel răspuns...
Scandal de Gorj27 octombrie4
Mihai [email protected]
Gorun – baronul portocaliu
Candidatul subþire cuceltuiala UCB se þine
Mai mult om de afaceri decât rector alUniversitãþii „Constantin Brâncuºi”, Adrian
Gorun va avea parte de o campanie electoralãîn care nu va duce grija fondurilor bãneºti
având în vedere pomenile pe care le-a fãcut înultimul timp, din banii instituþiei , cãtre
diverse firme agreate de el ºi ai cãror patroniori fac parte din acelaºi partid cu „stimatul”
candidat, ori sunt asociaþi cu acoliþii acestuia.Dispunând dupã bunul plac de bugetul
generos al universitãþii, Gorun a aprobatmulte investiþii costisitoare ºi nu nepãrat
utile, decât poate, doar, pentru multitudineade firme care cãpuºeazã UCB-ul ºi pentru
circuitul comisionului în naturã.
UCB finanþeazã PD-LDan Gavrilescu, liderul
tinerilor din PD-L Gorj, dar şi
secretar executiv al
organizaţiei centrale, este
mai puţin cunoscut în
calitate de om de afaceri, dar
este deja notoriu datorită
tunului de cinci milioane de
euro la care a participat, la
Complexul Energetic
Turceni, în calitate de
director comercial. Nici până
acum dosarul penal în care
este cercetat pentru acest
tun n-a fost definitivat, aşa că
Gavrilescu îşi vede liniştit de
treabă ajungând să presteze
în bătătura lui Gorun,
candidatul portocaliu pe
Colegiul 1 la un post de
deputat şi astfel banii
universităţii ajung exact în
conturile partidului care
vrea să-i ofere rectorului, cu
destule bube în cap şi în CV,
imunitatea parlamentară atât
de necesară.
SC Damitrade SRL Târgu-
Jiu, firma lui Dan Gavrilescu,
care este, de altfel, şi finul lui
Ionel Manţog, a câştigat, în
urmă cu doar două zile,
lucrările pentru „reabilitare
poartă, împrejmuire
Complex Debarcader” şi
„reabilitarea platformei şi
căilor de acces în incinta
complexului”. Valoarea
acestora ajunge la 217.350 de
lei, iar banii vor fi împărţiţi
cu o altă firmă de casă a
UCB, cu care Damitrade a
făcut asociaţie, Impex Lumi
Nico SRL, patronată de Nicu
Creţu, partener de afaceri cu
decanul de la Facultatea de
Ştiinţe Economice,
Constantin Căruntu.
Firma lui Gavrilescu a
avut un debut timid la
lansarea în afaceri, în 2005,
înregistrând o cifră de
afaceri de doar 93.000 de lei,
însă lucrurile au evoluat în
bine, odată ce patronul a
început să devină din ce în
ce mai important, ajungând
în 2007, la o valoare a cifrei
de afaceri de 560.000 de lei.
Lipitorile universitãþiiNicu Creţu, patronul
Impex Lumy Nico,
beneficiază de mult timp de
lucrări „servite” de la
Universitatea „Constantin
Brâncuşi”, graţie lui
Constantin Căruntu de la
care are în locaţie de
gestiune şi un restaurant în
Târgu-Jiu. Se pare însă că
ritmul în care trebuie să
muncească pentru
universitate nu-i dă timp să
se ocupe şi de restaurant
care mai are un pic şi devine
un focar de infecţie pentru
cei care hotărâsc să-şi
celebreze momente unice în
viaţă în acest loc. Însă, atâta
timp cât banii curg nimic nu
mai contează. Cifra de
afaceri a Lumy Nico aproape
s-a dublat în 2007, ajungând
la 2.700.000 de lei faţă de
1.600.000 de lei cât a
înregistrat în 2006, iar anul
acesta sunt şanse mari să
înregistreze o nouă creştere
record. Fost adversar al
rectorului, Constantin
Căruntu, despre care Gorun
spunea, în urmă cu un an, că
indivizi ca el nu au ce căuta
în universitate şi ar trebui să-
şi vadă mai bine de
activităţile comerciale,
devenit între timp aliatul
acestuia, a declarat, în
anumite cercuri, că-i va
susţine financiar campania
electorală.
În urmă cu o lună de zile
firma lui Creţu, partenerul
lui Căruntu, a primit de la
UCB „reabilitarea
amfiteatrelor B 110 şi B 111”
dar şi „instalaţiile termice
interioare imobil str.
Victoriei nr. 24” la un preţ
de 175.629 de lei, în
condiţiile în care cele două
laboratoare fuseseră
reparate capital, anul trecut,
alături de altele, valoarea
lucrărilor fiind de
aproximativ 700.000 de lei.
Această lucrare este doar un
exemplu dintre multele
despre care presa a scris de
nenumărate ori fără însă ca
protagoniştii afacerilor cu iz
de şmen să fie traşi la
răspundere în vreun fel.
Impex Lumy Nico SRL nu
este însă singura societate
către care banii universităţii
curg în valuri şi alte firme
beneficiind de generozitatea
rectorului. UCB a
achiziţionat, de la o
persoană juridică, un imobil
în str. Lotrului contra sumei
de 14 miliarde de lei vechi.
Se intenţionează ca aceasta
să fie utilizată în procesul
de învăţământ, dar, spun
surse autorizate, mai are
nevoie de investiţii de încă
vreo 10 miliarde de lei.
Deocamdată s-au cheltuit
deja 39.000 de lei pentru
proiectare, bani daţi Tehno
Proiect, şi 334.883 de lei,
pentru reabilitare, lucrare
executată de către Bija Mina
SRL. Că tot suntem la
capitolul bani cu nemiluita,
trebuie amintit că doar
pentru proiectarea unor
lucrări de reabilitare a unor
laboratoare şi a celor de
reparaţii de la bazinul de
înot din cadrul Complexului
Debarcader, Gorun a plătit
236.424 de lei societăţii
Atelier de Proiectare Perfect
SA din Tg-Jiu. Lista
cheltuielilor rămâne
deschisă, mai ales că,
campania electorală abia e
la început.
Scandal de Gorj27 octombrie 5
Tribut pentru aurul negru
Carierele morþiiAu trecut douã luni ºi jumãtate de la
teribilul accident de muncã de la CarieraPeºteana Nord în care ºi-a pierdut viaþa
inginerul Nelu Rãducan.Cum în majoritatea cazurilor de acest
fel vinovat este mortul, nici de aceastãdatã regula nu a fost infirmatã de comisia
de anchetã care a cercetat împrejurãrilecare au dus la producerea accidentului.
Mai mult, chiar dacã anchetaInspectoratului Teritorial de Muncã Gorj
scoate în evidenþã deficienþe grave alesecuritãþii muncii în minerit, principalacauzã a producerii accidentului a fost
ascunsã de cei interesaþi sã-ºi pãstrezefuncþiile de conducere.
Ce spune anchetaInginerul Nelu Răducan,
fostul soţ al directorului OPC
Gorj Mihaela Răducan, şi-a
pierdut viaţa în urma unui
accident de muncă produs
pe data de 4 august la
Cariera Peşteana Nord, locul
în care bărbatul muncea de
aproape şase ani.
Inspectoratul Teritorial de
Muncă (ITM) Gorj şi
Parchetul de pe lângă
Judecătoria Târgu Jiu au
deschis, în aceeaşi zi, o
anchetă, în urma căreia să se
stabilească, cu exactitate,
împrejurările producerii
accidentului şi vinovaţii.
Povestea, din punct de
vedere tehnic, pare destul
de simplă: în şedinţa de
dimineaţă se stabilise,
printre altele, ca un tambur
de la întoarcerea
transportatorului cu bandă
să fie înlocuit deoarece axul
acestuia se rupsese în urmă
cu două zile însă, fiind week-
end, nu fusese schimbat
întrucât nu se lucrase.
Concluziile care se
desprind din procesul verbal
de cercetare, finalizat după
două săptămâni, relevă
faptul că, Răducan era şef de
echipă şi, în mod normal,
altcineva ar fi trebuit să fi
executat manevrele
pregătitoare pentru
schimbarea tamburului, şi
anume destinderea
covorului de cauciuc.
Numai că, subordonaţii
acestuia executau alte
sarcini şi, mai mult, nu l-a
aşteptat nici pe maşinistul
care ar fi trebuit să efectueze
acea operaţie, acţionând de
unul singur. A ridicat cu
mâinile braţele timoneriei
pentru a slăbi presiunea
saboţilor pe şaiba de frânare
şi deblocarea grupului
motor-reductor al troliului de
întindere. În acel moment,
acea şaibă s-a spart şi l-a izbit
pe inginer în cap şi în zona
abdominală.
Realitatea din hârtii...Inspectorii ITM care au
făcut ancheta după
documentaţia scrisă aflată la
Cariera Peşteana Nord ar fi
trebuit să ştie că o parte,
extrem de importantă, din
scripte a dispărut. Surse bine
informate susţin că, despre
acea şaibă care a cedat, şi
care a provocat moartea
inginerului Răducan, se ştia
de cel puţin două săptămâni
că este fisurată, acest aspect
fusese consemnat, în mai
multe rânduri, în rapoartele
şefilor de formaţie,
documente care nu se
regăsesc acum în
documentaţia supusă
cercetării.
Inspectorilor ITM nu li s-a
spus nici despre faptul că
inginerul Răducan a hotărât
să acţioneze de unul singur
întrucât maşinistul desemnat
să se ocupe de manevra
tehnică are un handicap
fizic, iar accesul acestuia pe
platforma troliului ar fi fost
imposibil în condiţiile în care
nu exista o cale de acces în
acest sens. Inspectorilor li s-
a ascuns, de altfel, şi alte
lucruri extrem de grave
privind securitatea muncii,
ştiute şi acceptate în minerit,
de conducerile exploatărilor
adepte ale hei-rupului, şi
anume că dintotdeauna,
această operaţiune care, de
această dată, s-a dovedit a fi
fatală, s-a efectuat manual în
condiţiile în care banda era
oprită.
...nu e aceeaºi curealitatea din teren
Cauzele deceselor în
minerit sunt mult mai multe
decât au putut să rezume
inspectorii ITM în cinci
articole de lege, iar
deficienţele privind
securitatea muncii unanim
acceptate de capii din
sistem. În acest caz un lucru
şi mai grav este acela că, în
urma examenului de
alcoolemie, compartimentul
toxicologie-alcoolemii Tg-
Jiu, în sângele recoltat de la
inginerul Răducan s-au
identificat 0,55 grame la mie
alcool etilic, în condiţiile în
care acesta nu era cunoscut
ca un consumator de alcool.
Aşadar, pentru
deficienţele depistate la
Cariera Peşteana Nord,
aceasta a fost amendată cu
18.000 de lei noi, iar
principal vinovat de
producerea accidentului a
fost găsit inginerul
Răducan.
Despre mult invocatele
deficienţe ştiu toţi cei
implicaţi in minerit însă,
regulile ca sistemul să
funcţioneze sunt altele. De
câştigat, ca situaţia să nu fie
expusă public, au numai
directorii SNLO şi
subunităţilor acesteia care
încasează, aşa cum v-am
prezentat nu demult,
miliarde anual din diferite
invenţii şi soluţii tehnice
însă, niciunul dintre aceştia
nu s-a gândit că o banală,
până la urmă, şaibă fisurată
şi neînlocuită poate cauza
moartea, şi nici la vreo
soluţie prin care să fie
diminuate accidentele din
minerit.
De pierdut au numai
pălmaşii care, după
producerea acelui accident
au refuzat să mai lucreze şi
au cerut verificarea fiecărui
utilaj în parte pentru a se
vedea exact riscurile la care
sunt supuşi atunci când
lucrează. Măsura radicală
întreprinsă urgent de
conducerea SNLO: formarea
unei comisii care să verifice
starea tuturor instalaţiilor
privind asigurarea în
exploatare, sau mai bine praf
în ochi.
Legea este destul de
drastică în cazul în care
răspunderea ar pica pe
umerii celor din conducerea
subunităţilor, mergând chiar
până la condamnarea la
închisoare dar cine s-o
aplice?
Adrian [email protected]
Scandal de Gorj27 octombrie6
Motru farã apã caldã ºi cãldurã23 de mii de locuitori din
municipiul Motru riscă să
rămână fără apă caldă şi fără
căldură. Dan Ilie Morega
consideră că devină, pentru
acest lucru, sunt autorităţile
locale.
Cetăţenii din Motru riscă
să îngheţe de frig în locuinţe
şi să rămână fără apă caldă.
Asta după ce o instanţă din
Târgu Jiu a aprobat cererea
de intrare în lichidare
judiciară la SC UATAA,
singurul furnizor care
asigură, pentru 6.500 de
apartamente din Motru, apa
caldă şi căldura pentru
iarnă.
UATAA se află în
subordinea Consiliului Local
Motru şi este o unitate de
interes public ce deserveşte
23.000 de cetăţeni.
Agenţia Naţională de
Mediu a acţionat în instanţă
UATAA, pentru recuperea
unor debite din 1994, ce
reprezentau taxe pentru
emisiile de noxe, firma
folosind păcură şi cărbune
pentru a încălzire. Vestea i-a
uluit atât pe reprezentanţii
primăriei Motru, cât şi pe cei
de la UATAA. Conducerea
unicului furnizor de cărbune
din Motru declară, ănsă, că
reprezentanţii locali ai
Agenţiei Naţionale de Mediu
nici nu au fost la proces şi
că, între timp, societatea
UATAA a achitat din datoria
de 87.000 de lei.
În această vară, Guvernul
Tăriceanu a alocat 300.000
de lei către UATAA Motru
pentru achitarea datoriilro
dar şi pentru achiziţionarea
de păcură pentru sezonul
rece.
UATAA are în prezent
debite de 8.000.000 de lei şi
de încasat, numai de la
populaţia din Motru,
10.000.000 de lei, pentru apă
caldă şi căldură. Lui Dan Ilie
Morega, preşedintele PNL
Gorj, I se pare incalificabilă
situaţia de la Motru.
Liberalul afirmă că
Tăriceanu a dat sufiecienţi
bani pentru furnizarea
căldurii în municipiu dar şi
pentru achitarea din datorii,
însă singurii vinovaţi sunt
reprezentanţii Consiliului
municipal Motru care n-au
fost în stare să gestioneze
bine problema de la UATAA.
Mihai [email protected]
Emil Boc şi Elena Udrea i-au
numit duminică, la Braşov,
“vampiri ai bugetului” pe Călin
Popescu Tăriceanu şi Mircea
Geoană, despre care spun că se fac
vinovaţi de “criza fără precedent
din România” şi de susţinerea unor
interese de grup care urmăresc “să
pună mâna pe România pentru
încă patru ani”.
Liderul PDL, Emil Boc, a
declarat, duminică, la Braşov că
primul ministru Călin Popescu
Tăriceanu şi Mircea Geoană se fac
vinovaţi de “secătuirea bugetului
României, pe care l-au adus într-o
criză fără precedent”. Liderul PDL,
prezent la Braşov pentru a prezenta,
la Teatrul “Sică Alexandrescu”, în
faţa colegilor săi, câteva dintre cele
mai importante propuneri ale
programului de guvernare al PDL,
pe domeniul turismului, i-a numit
pe cei doi adversari politici
“vampiri ai bugetului”.
Ideea preşedintelui PDL a fost
susţinută de amplasarea pe fundalul
scenei de la Teatrul “Sică
Alexandrescu”, a unui panou de
cinci metri înălţime, în centrul
căruia premierul Tăriceanu şi
preşedintele PSD, Mircea Geoană,
costumaţi în vampiri, erau puşi
alături de Castelul Bran, un obiectiv
turistic despre care liderii PDL
susţin că este în situaţia de a fi prea
puţin exploatat tocmai din cauza
lipsei de interes de care a dat
dovadă actuala guvernare. Panoul
de pe scena teatrului dramatic din
Braşov a fost însoţit de deviza
“Tărigeoană- vampirul bugetului”.
“Ei sunt cei mai importanţi
turişti ai României, dar este vremea
ca ei să îşi termine traseul şi să
meargă acasă pentru că nu mai
avem nevoie de turişti în politică”,
a declarat Emil Boc, susţinând că
Theodor Stolojan este cel mai
indicat “să aducă România pe
mâini bune”, în calitate de prim-
ministru în viitorul mandat.
Elena Udrea, prezentă şi ea la
întâlnirea de la Braşov, a întărit
ideea că, în programul de
guvernare propus de PDL, turismul
este obiectiv prioritar, “având în
vedere că în afară de palmierii lui
Agathon şi de cei din Piaţa
Universităţii nu s-a făcut nimic
pentru turismul românesc, în afara
unor iniţiative private blocate de
interesele de grup ale unor lideri
politici”.
“Aceşti vampiri (Tăriceanu şi
Geoană - n.r) nu vor fi vindecaţi cu
usturoi, ci cu vot în 30 noiembrie”,
a mai declarat Elena Udrea.
Boc ºi Udrea îi considerã pe Tãriceanuºi Geoanã “vampiri ai bugetului”
Scandal de Gorj27 octombrie 7
Mihai [email protected]
Un fost biºniþar vrea în Parlament
Sindicalistul Militaru, pãpuºade paie a lui Condescu
Severus Militaru, liderul anonim al PD-LMotru, face parte din tagma sindicaliºtilor
convertiþi la politicã ºi afaceri. Intrarea sa înpoliticã a fost strâns legatã de activitateasindicalã de la Cariera Roºiuþa, în care a
intrat în urmã cu aproape zece ani. Primatitulaturã primitã a fost aceea de biºniþardeoarece vindea obiecte din import prin
birourile boºilor din mineritul motrean.Cariera politicã ºi-a construit-o pe un
piedestal al ipocriziei, chiar dacã, acum, seconsiderã deºtept ºi aducãtor de voturi seva dovedi cã nu este bun nici de lipit afiºe.
Sforarul luiCondescu
Sindicalistul politician,
Severus Militaru, a pus
destui bani la ciorap încât
şeful său direct, pe linie
sindicală şi de partid, Marin
Condescu, să-i sprijine
candidatura pentru un
mandat de deputat.
A avut şi de unde strânge
banii doar, până acum un an,
firma sa SC Severus SRL a
stors destule miliarde din
mineritul motrean.
De altfel, Militaru a intrat
în sindicate ca mic
întreprinzător. Pe când era
doar conducător de formaţie
la Cariera Roşiuţa, umbla cu
sacoşa şi vindea diferite
obiecte şi haine aduse din
Turcia. Pentru că se pricepea
la finanţe, în scurt timp a
ajuns secretar trezorier al
sindicatului de la Roşiuţa, ca
mai apoi, în 2003, prin jocuri
murdare de culise, să-l
înlăture pe cel care-l adusese
în sindicat şi să-i ia locul de
preşedinte.
De aici a început prietenia
sa cu Condescu şi,
bineînţeles, interesele
comune în susţinerea sau
mazilirea unor directori din
zona mineritului. Este
arhicunoscut faptul că niciun
şef din minerit nu a putut să
ocupe vreo funcţie fără
avizul lui Condescu, iar în
zona Motru principalul
consultant al acestuia este
liderul de la Roşiuţa,
Militaru.
Deşi nu a avut niciodată
curajul să se supună votului
tuturor membrilor, Militaru a
ştiut cum să jongleze cu
masele în aşa fel încât să-şi
poată păstra funcţia şi,
implicit, beneficiile acesteia.
Traseistul politicÎn politică a intrat în urmă
cu opt ani şi a fost ales, pe
listele PAS, consilier local la
Motru. În toamna lui 2000 a
părăsit socialiştii pentru PD,
adus fiind doar pentru faptul
că deţinea controlul asupra
minerilor din vestul
judeţului care, în scurt timp,
au fost făcuţi membrii de
partid. În 2004 a fost prins la
o negociere cu Nicolae
Mischie şi exclus din PD însă
s-a repliat rapid şi a câştigat
din nou fotoliul de consilier
local pe listele...PAS.
Pentru că democraţii de
la Motru nu-l mai doreau în
partid, prietenii săi
Condescu şi Manţog, prin
intermediul lui Radu
Berceanu, l-au refăcut
membru PD cu carnet de
capitală şi, cu sprijinul
sindicaliştilor portocalii, l-au
instalat preşedinte al
organizaţiei locale. Spiritul
său de fost bişniţar l-a pus în
practică şi la cumpărarea
sediului PD-L Motru, când în
loc de două miliarde a
achitat doar unul. Vânzătorul
păgubit, un pensionar
Ceauşescu, se plânge şi
acum că, încă, nu şi-a
recuperat restul banilor şi-l
ameninţă pe Militaru cu
judecata.
Bani din mineritŞi în prezent, printr-un
artificiu cu alte firme ale
omului de afaceri Isvoranu,
apropiat al PD-L, utilajele lui
Militaru produc bănet din
minerit. Afacerea este
supravegheată îndeaproape
de Constantin Berescu,
pontat ca maistru al carierei
Roşiuţa, dar care prestează
exclusiv pentru Militaru.
Alunecările de teren de la
Rogoazele, din primăvara lui
2006, au fost mană cerească
pentru utilajele lui Militaru,
peste un miliard de lei vechi
încasa lunar firma sa, cât au
durat lucrările în zonă.
Militaru deţine nu mai
puţin de şase proprietăţi
imobiliare. În Motru, acesta
are un teren arabil de 723
mp, dobândit în 2003, două
apartamente, cu patru,
respectiv două camere, şi o
garsonieră, achiziţionate în
perioada 1995-1999. Militaru
mai deţine două
apartamente în Timişoara,
iar în 2006 a înstrăinat două
autoturisme de pe urma
cărora a câştigat 5300 euro şi
25.000 de lei.
Plătit de SNL Oltenia ca
inspector social cu 45.000 de
lei anual, acesta mai câştigă
din calitatea de membru CA
la SC Carserv SA, o societate
a sindicatelor, şi din cea de
consilier local încă 20.000 de
lei.
Dar, Militaru nu e singurul
candidat provenit din
mineritul motrean...
Scandal de Gorj27 octombrie8
prof. Vasile [email protected]
De pe poziţia dascălului care
poartă în mână catalogul în drumul
spre clasă, am dorit ca întotdeauna să
văd în instituţia şcolii un mediu
educaţional specific, un cadru propice
modelării personalităţii tinerilor şi un
context ambiental în care
preocuparea de a educa un caracter
înseamnă şi oportunitatea de a
stimula valenţele unei fiinţe creative
care îşi caută un presupus “trend”
ascendant al vieţii sale! Aş fi
neconvingător şi superficial să afirm
că întotdeauna am reuşit în acest
demers, că prin persuasiune poţi
îndruma şi controla direcţia de
evoluţie a unui tânăr, dar, pot spune
cu certitudine că atunci când laşi să
“zburde” mintea neobosită a unui
tânăr, doar scrutând vectorii elanului
său creator, vei descoperi o fiinţă
care, dincolo de nonconformismul
unui comportament individualizat,
constaţi cu plăcută surprindere că se
dezvăluie şi ca o întruchipare
minunată care etalează cu candoare şi
pe alocuri desfăşoară o latură volitiv-
emoţională pe care încerci să o
mângâi cu privirea şi să o mlădiezi cu
sufletul!
Indiscutabil, recuperarea
perspectivei pedagogice asupra
persoanei şi a personalităţii tânărului
elev, poate avea consecinţe
semnificative asupra demersului
ştiinţific, în special în zonele sale de
frontieră, pentru că această viziune
înfăţişează un înţeles al personalităţii
sale creatoare care susţine explicit o
dimensiune cu totul aparte a modului
de existenţă personal. Ar fi multe de
spus despre modul cum sunt
îndrumaţi tinerii din preuniversitar,
dar, cum sute de directori de şcoli au
fost “unşi”pe criterii politice, să nu ne
mai mire faptul că orice caz de
incompetenţă managerială nu este
singular. La nivelul ţării, trei sferturi
dintre directorii de şcoli au fost numiţi
cu delegaţie de către inspectoratele
şcolare, pe criterii politice, şi nu pe
criterii de performanţă managerială,
iar dacă e să dăm un exemplu grăitor,
numai în Bucureşti, 100 de directori
au fost numiţi cu delegaţie, pentru a
completa în această direcţie ceea ce
“s-a lucrat” în judeţe, mai ales în
judeţul nostru, chiar dacă, de multe
ori, explicaţia desuetă a
inspectoratelor este că nu au timpul
necesar pentru organizarea
concursurilor. De fapt, consider că
totul pleacă de la ordinul dat de fostul
ministru Adomniţei, în aprilie 2007,
prin care s-a suspendat organizarea
concursurilor de directori şi
inspectori, pentru câteva luni de zile,
iar apoi s-a tărăgănat în dorul lelii, de
multe ori s-a “lălăit” în
acompaniament de cobză presupusa
intenţie de a schimba din temelie
sistemul, pentru că strategia era
simplă: nu se desfăşoară concursuri,
pentru a putea fi numiţi cu delegaţie
directorii şi inspectorii membri ai
partidului aflat la guvernare. Din acest
punct de vedere, procedura s-a
perpetuat, mai ales că de inspectori s-
a ocupat chiar cunoscuta Zvetlana
Preoteasa, năstruşnicul secretar de
stat pentru învăţământul
preuniversitar, care era preocupată de
ideea “aranjării” concursului de
inspectori chiar în prima zi a
bacalaureatului, când ar fi trebuit să
coordoneze tot examenul, în calitate
de preşedinte al Comisiei Naţionale.
Consecinţele dezastruoase ale acestor
„politici educaţionale” falimentare şi
clientelare sunt că profesorii nu se
mai prezintă la concursuri, ştiind că
trebuie să ai spate politic, pentru a
obţine un post bine plătit. În acest fel,
multe posturi de conducere sunt
ocupate de către persoane
incompetente, atât în defavoarea
oamenilor bine pregătiţi, cât şi a
elevilor despre care facem vorbire în
titlul articolului, ca să nu mai amintim
că, din păcate, nu doar slaba pregătire
managerială caracterizează
învăţământul românesc, în acest
exercită o influenţă covârşitoare
asupra realităţii create.
În loc de încheiere, vă rog să-mi
îngăduiţi să spun, stimaţi cititori, că
dincolo de linia şi de filiaţia ideologică
iluministă, cred că nu există modele
împrumutate din exterior, pe care
România să le poată implementa în
domeniul ideii de creativitate în
educaţie. De multe ori, „modelul” este
propunerea unui „surogat de
realitate”, iar dacă propunerea vine
din partea unui politician angajat
acum în campania electorală, ea este
pură demagogie şi populism flagrant.
Pentru noi, cei care trudim zi de zi
în folosul elevilor de la clasă,
realitatea românească este mult mai
complexă decât oricare model
construit de către experţii din diverse
institute ale educaţiei. În ceea ce îi
priveşte pe dragii noştri politruci
strecuraţi în sistemul educaţional,
reamintim că nici măcar gândirea
unică a unui dictator ce acaparează
puterea, amăgindu-se ori fiind amăgit
că el controlează totul, nu ar putea să
înţeleagă această realitate a şcolii
româneşti, depăşită în complexitate,
poate, numai de realitatea din ţări cu
mare tradiţie în domeniu. Tocmai de
aceea, a educa şi a stimula o fiinţă
creativă, de multe ori converteşte
demersul de tip Foucault sau
“Langage ŕ l’infini” într-un limbaj aflat
dincolo de verificare şi de control,
dar care ascunde, pentru
intelectualul român „din elită”, şi o
teamă epistemologică faţă de ceea ce
poate fi comunicarea privită ca un
schimb de informaţii între elevi şi
educatori, ca un circuit de idei şi de
sentimente coagulate într-un proces
interpersonal de transmitere şi
receptare de simboluri care au
ataşate înţelesuri multiple. Iar, dacă
se întâmplă ca semnificaţia libertăţii
să treacă de limita discursului moral
şi a normelor de conduită, atunci,
trebuie să se ofere o descriere
consistentă a influenţei persoanei
elevului, din perspectiva raportului
privind libertatea creativă şi
determinarea persuasivă. Aceasta mi
se pare a fi o problemă reală,
asociată pentru intelectualul sincer
cu invocarea inevitabilului, ca o
necesitate a încurajării potenţialului
creativ al elevilor pe care îi învăţăm
în şcoală, ca un vector de creativitate
care poate fi proiectat pe o magistrală
pe care pot circula idei noi şi
concepte complexe.
moment. La fel de gravă este şi slaba
pregătire profesională dată de
rezultatele obţinute de profesori la
concursurile de titularizare, unde un
număr mare de candidaţi înscrişi au
picat examenul cu note lamentabile,
iar alţii au fost eliminaţi pentru că au
copiat!
Personal, pot afirma că tot ceea ce
se poate numi noua profesionalizare
a României presupune şi atitudini
coerente în plan managerial, pentru
că, de cele mai multe ori, tânărul care
învaţă în şcoală şi dascălul de la
catedră, nu coagulează doar în jurul
unui pachet de legi plimbate de la o
comisie parlamentară la alta, ci, în
jurul unei stări de spirit în care
primează sau trebuie să primeze
calitatea actului educaţional şi
calitatea umană a tânărului care
termină şcoala! Pentru aceasta,
trebuie creat un câmp de competenţă
pentru şcoli, de orice natură ar fi ele,
deoarece la toate palierele sistemului
educaţional problema constă în
discrepanţa dintre potenţialitatea
uriaşă pe care o avem în capacitatea
acestor tineri, pe de o parte, şi
câmpul de manifestare pus la
dispoziţie pentru exprimarea ei la
nivelul ciclurilor de învăţământ, pe
de altă parte. Din această cauză, ceea
ce se precizează a fi un obiectiv
major, prin “reprofesionalizarea
României”, sugerează şi un cadru
care presupune soluţii pentru
creşterea calităţii şi a eficienţei în
învăţământul românesc. Acum, cred
că este momentul să ieşim din conul
de umbră al blestemului ineficienţei,
să renunţăm, cel puţin parţial şi
temporar, la farmecul discuţiilor
nesfârşite despre calitatea educaţiei,
câtă vreme violenţa şi viciile de tot
felul fac ravagii în rândul tinerilor.
Pentru aceasta, trebuie să limităm
reuniunile colocviale reluate în
diverse ocazii cu aceeaşi logoree
sterilă, pentru că efortul inutil nu se
materializează în nimic, iar, cât mai
urgent, e bine să transformăm ideile
generoase în proiecte civice, politice,
administrative, culturale, ştiinţifice şi
educaţionale, deoarece numai
creativitatea acestor tineri pe care îi
formăm prin munca de apostolat la
clasă poate să constituie pârghia care
ne ajută să gestionăm crizele şi să
învăţăm managementul succesului. În
acest spaţiu, educaţia este descrisă
ca o nebuloasă „activă“ pe nivel
ontic, o educaţie deschisă care
CRED, CÃ A EDUCA ÎNSEAMNÃ ªIA STIMULA O FIINÞÃ CREATIVÃ!
Scandal de Gorj27 octombrie 9
Daniel [email protected]
Demolarea a douã grupurienergetice stoarce CE Turcenide câteva milioane de euro
Complexul Energetic Turceni (CET) a fostgeneratorul multor milioane de euro pentru
firmele de casã ale directorilor care s-auperindat în ultimii ani la conducerea sa.Sprijiniþi politic pentru a ocupa diferite
posturi de conducere la CET, oameniiputerii, îndiferent cã aceasta a fost
portocalie sau de altã culoare, s-au faultatreciproc, mai ales în ultimii patru ani, pentru
a face jocurile ºi, implicit, afacerileprofitabile, clientelei partidului.
Ziua de 13,cu ghinion
Managementul păgubos al
directorilor CET a găurit
serios bugetul colosului
energetic numai prin
„afacerea” privind
valorificarea grupurilor
energetice nr.2 şi nr.8.
Grupul nr.8 a fost
proiectat cu două cazane
dar, lucrările au fost oprite la
începutul anilor’80 datorită
lipsei fondurilor băneşti, iar
acesta n-a funcţionat
niciodată.
CET a organizat licitaţia
pentru valorificarea blocului
nr.8, la data de 13 ianuarie
2005, aceasta fiind câştigată
de o societate comercială
care, ulterior, a cesionat
drepturile sale contractuale
unei firme din Craiova. La
vremea respectivă director
general al CET era Ion Marin,
despre care se ştie că
favoriza firmele din judeţul
său de baştină, Dolj. Numai
că, pe 13 martie, adică la
exact două luni de la
vânzarea grupului 8, Marin a
fost schimbat din funcţie, iar
CET încă nu identificase
echipamentele pe care le
vânduse la începutul anului
deşi, acest lucru trebuia să
se întâmple înainte de
semnarea contractului,
pentru ca firma să ştie ce a
cumpărat, fapt ce a dus la
neparafarea acestuia. Astfel
ziua de 13 a fost cu ghinion
şi pentru societatea care
câştigase iniţial licitaţia, dar
şi pentru directorul Marin.
Interese din EstOdată cu schimbarea
acestuia şi instalarea noii
conduceri, susţinută de
secretarul de stat în MEC, la
acea vreme, Ionel Manţog, s-
a hotărât ca în luna iunie să
se organizeze o nouă
licitaţie, doar interesele erau
de acum altele. Cum la
minister PD făcea casă bună
cu PC, şi în mineritul şi
energia gorjeană lucrurile nu
puteau fi altfel.
CET a restituit în cele din
urmă garanţia de participare,
de aproape 3 miliarde de lei
vechi, firmei doljene şi a
organizat o nouă licitaţie.
Astfel, SC Invest Nikarom
SRL Bucureşti a fost
desemnată câştigătoarea
lucrărilor privind
dezafectarea blocului 8,
valoarea contractului
cifrându-se în jurul valorii de
un milion de euro. Societatea
a demarat lucrările la Turceni
fără să mai solicite vreun aviz
de mediu, fiind amendată, la
vremea repectivă cu 600 de
milioane de lei vechi. Unele
surse susţin că,
reprezentantul firmei
bucureştene, un cetăţean
lituanian, era de fapt
mandatarul firmelor lui Dan
Voiculescu, recomandat de
chiar de ministrul, din acea
perioadă, Codruţ Sereş. De
altfel, ulterior, contractul a
fost preluat de la Invest
Nikarom de către SC Mechel
SA Tîrgovişte, o firmă care
face parte din compania rusă
Mechel, care activează în
domeniul minerit şi
metalurgie.
Managerulºmenurilor
Dovada că, culoarea
politică nu contează o
dovedeşte actualul director
Dumitru Cristea, susţinut, cel
puţin la instalarea în funcţie
de către PNL, care continuă
afacerea cu vecinii de la Est.
Aceleaşi surse susţin că, în
curând, grupul energetic nr.
2 din cadrul CET, dat în
folosinţă în 1979 şi scos din
funcţiune în urmă cu zece
ani, va fi valorificat aceleiaşi
companii ruse.
Cu toate astea, în urmă cu
trei săptămâni, adică pe 26
septembrie, managerul
Cristea a atribuit direct,
lucrări de peste 4,5 miliarde
lei vechi, unei asociaţii de
firme al cărei lider este SC
Uniflex SRL Tg-Jiu, pentru
(atenţie!) închiderea faţadei
sală maşini bloc 2 şi 8.
Lăsând la o parte faptul,
destul de grav de altfel că,
motivarea încredinţării
directe pentru aceste lucrări
de tâmplărie este aceea că
acestea nu puteau fi
executate decât de această
firmă, din motive tehnice
(!?), un lucru şi mai grav este
acela că, Cristea aruncă
practic la coşul de gunoi 4,5
miliarde pentru o lucrare
inutilă în condiţiile în care
dezafectarea blocurilor
energetice 2 şi 8 nu este
finalizată.
Scandal de Gorj27 octombrie10
Benzi de transportpentru minerit
Papa cere guvernelor lumii sãpunã capãt persecutãrii creºtinilor
Papa Benedict XVI a cerut
astăzi guvernelor şi liderilor
religioşi din Irak şi din India
să protejeze minoritatea
creştină, care a fost
persecutată.
Vorbind în Piaţa Sfântul
Petru, din Vatican, Papa
Benedict XVI a afirmat că
populaţia creştină a suferit
“tragedia” opresiunii
religioase în state unde
secole întregi au prosperat.
Papa a cerut comunităţii
internaţionale să nu ignore
“tragedia care are loc în
unele state dim est, unde
creştinii sunt victime ale
intoleranţei şi violenţelor,
unde sunt ucişi, ameninţaţi
şi forţaţi să îşi părăsească
locuinţele şi să rătăcească în
căutarea unui refugiu”.
“În acest moment, mă
refer mai ales la Irak şi
India”, a precizat Sfântul
Părinte.
Majoritatea membrilor
comunităţii creştine din
oraşul irakian Mosul şi-au
părăsit locuinţele în urma
unor atacuri şi ameninţări cu
moartea, iar în India
asasinarea unui lider hindus,
în luna august, a declanşat
violente revolte anticreştine,
soldate cu uciderea a 35 de
persoane şi distrugerea a
zeci de biserici.
“Sunt sigur că vechile şi
nobilele populaţii ale acestor
ţări au învăţat, în decursul
secolelor de coabitare
paşnică, să aprecieze
contribuţia micilor, dar
muncitoarelor şi talentatelor
minorităţi creştine, la
dezvoltarea patriei lor
comune. Ei nu cer privilegii,
ci doresc doar să poată
continua să trăiască în
statele în care se află, alături
de concetăţenii lor, cum au
făcut-o întotdeauna”, a mai
declarat Papa, cerând
guvernelor să nu
precupeţească niciun efort
pentru a se asigura că
drepturile creştinilor sunt
respectate.
Prezent la o întâlnire cu
pensionarii din Bucureşti,
preşedintele fondator al
Partidului Conservator, Dan
Voiculescu a declarat că
„soluţionarea problemei
despăgubirilor pentru
deponenţii cu bani pentru
Dacii este urmarea efortului
consecvent pe care l-a făcut
PC pentru a determina
guvernul să corecteze
nedreptatea făcută oamenilor
care şi-au pierdut economiile
pentru Dacii".
"Faptul că Guvernul a
devansat despăgubirile pentru
Dacii începând cu 31
octombrie face parte din
spectacolul electoral al PNL,
pentru că PC a solicitat
guvernului să grăbească
despagubirile încă din luna
mai, iar atunci Guvernul
declara ca nu sunt fonduri”, a
declarat Voiculescu.
Liderul conservator a
declarat că Guvernul a
„recurs la toate tertipurile
posibile pentru a tergiversa
aplicarea legii PC privind
despăgubirea pentru
deponenţii la Dacii amintind
că executivul a refuzat
elaborarea normelor
metodologice de aplicare a
legii conservatorilor deşi
legea fusese votată de
Parlament si promulgată de
preşedinte”.
„Important este până la
urmă că oamenii îşi vor primi
banii după 17 ani de aşteptare
şi că vor putea într-o lună de
zile să pună punct acestor
patru ani de guvernare
haotică şi pusă pe scandal”, a
declarat Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu:Despãgubirile pentrudeponenþii pentruDacii sunt urmareaeforturilor PartiduluiConservator
Scandal de Gorj27 octombrie 11
Bãsescu a promulgat legea de majorarea pensiilor pentru grupele I ºi a II-a
Preşedintele Traian
Băsescu a promulgat legea
de majorare a pensiilor
pentru grupele I şi a II-a de
muncă, după ce actul a fost
atacat la Curtea
Constituţională de către
Guvern, iar judecătorii
instituţiei au respins
demersul Executivului.
Potrivit unui comunicat al
Preşedinţiei remis, sâmbătă,
agenţiei MEDIAFAX, şeful
statului a semnat decretul de
promulgare a Legii pentru
modificarea şi completarea
Legii nr.19/2000 privind
sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi
completările ulterioare.
Deputaţii au adoptat, în
luna septembrie, cu 173 de
voturi “pentru”, 35 de voturi
“împotrivă” şi şapte abţineri,
o iniţiativă legislativă privind
majorarea pensiilor pentru
grupele I şi a II-a de muncă,
de la 1 ianuarie 2009.
Iniţiativa legislativă modifică
Legea 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi
completările ulterioare.
Nemulţumit de adoptarea
legii, Guvernul a sesizat
Curtea Constituţională în
cazul iniţiativei de majorare
a pensiilor pentru grupele I
şi II de muncă, motivând că
nu au fost prevăzute
fondurile necesare şi sunt
prevăzute elemente
discriminatorii.
Judecătorii Curţii au decis
însă că Legea este
constituţională şi că mărirea
asigurărilor sociale se
justifică în mod obiectiv şi
rezonabil, problema
finanţării ţinând de relaţia
dintre Parlament şi Guvern.
De asemenea,
preşedintele a semnat,
sâmbătă, decretele pentru
promulgarea Legii privind
aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr.7/2008 pentru
modificarea anexei la
Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.117/1999
privind salarizarea
personalului Agenţiei
Naţionale pentru Locuinţe şi
pentru promulgarea Legii
pentru stabilirea sistemului
de promovare a producerii
energiei electrice din surse
regenerabile de energie.
Constructorii de maºini reduc producþia,concediazã salariaþi ºi discutã fuziuni
Marii constructori auto reduc
drastic producţia, concediază
salariaţi, discută vânzarea unor
mărci sau analizează posibilităţi de
fuziune în urma celei mai severe
crize financiare din ultimii 80 de ani,
care a determinat o cădere fără
precedent a vânzărilor în piaţa auto.
În statele dezvoltate, vânzările de
automobile deja înregistrează
prăbuşiri, care se extind treptat şi
către economiile emergente, iar
marii constructori auto se întrec în a
lansa avertizări către investitori şi
revizuiri negative ale ţintelor de
vânzări, venituri şi profit.
Cele mai recente semnale
îngrijorătoare vin din Japonia, unde
Mitsubishi a decis să reducă
producţia din uzinele locale cu
100.000 de unităţi în următoarele
cinci luni, iar cel mai mare
constructor din lume, Toyota,
companie considerată într-o situaţie
excelentă, dă semne că ar putea
înregistra primul declin al vânzărilor
trimestriale din ultimii şapte ani,
după scăderile de pe piaţa
americană.
Totodată, concernul german
Daimler, constructorul automobilelor
Mercedes Benz, va întrerupe
complet producţia, potrivit presei
locale, timp ce cinci săptămâni în
lunile decembrie şi ianuarie, din
cauza prăbuşirii dramatice a cererii.
În SUA, General Motors discută
intens preluarea Chrysler, companie
care a decis să concedieze 5.000 de
salariaţi în noiembrie, în condiţiile în
care Nissan vrea să achiziţioneze
20% din Chrysler şi să integreze
constructorul american în alianţa cu
Renault.
PSA Peugeot-Citroen a lansat o
avertizare către investitori cu privire
la ţintele de profit, iar semnalele din
partea companiilor auto europene
ridică întrebări cu privire la
capacitatea Volkswagen, cel mai
mare constructor din Europa, de a-şi
îndeplini obiectivele.
Renault a renunţat la proiecţia pe
2009, iar compania românească
Dacia, controlată de grupul francez,
va întrerupe producţia la uzina de la
Mioveni în zilele de 30 şi 31
octombrie, precum şi pe 13 şi 14
noiembrie, pentru a adapta
programul de fabricaţie la cererea
comercială.
Volvo, Scania şi alţi mari
producători de camioane au şi ei
probleme, după căderea vânzărilor
în trimestrul al treilea.
Criza financiară va fi urmată de o
recesiune severă la nivel global,
potrivit analiştilor, afectând
performanţele companiilor din
majoritatea sectoarelor economiei ca
urmare a scăderii cererii pentru toate
produsele destinate consumatorilor.
Scandal de Gorj27 octombrie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Îi bãturãm pe moldoveni!Pandurii Targu-Jiu a învis
pe Sport Club Vaslui, cu
scorul de 1-0, gratie golului
inscris de Alexandru Piturca,
fiul selectionerului echipei
nationale de fotbal. După ce
o vară întreagă oficialii
echipelor Pandurii Târgu Jiu
şi SC Vaslui şi-au disputat la
comisiile federale punctele
din returul sezonului trecut,
vineri, gorjenii s-au razbunat,
invingand moldovenii
antrenati de “Dulaul” Viorel
Hizo. Pandurii au inceput
sa se remarce pe teren abia
in minutul 20 de la debutul
primei partide cand Tilincă a
lobat balonul peste portarul
Kuciak, mingea ocolind
poarta. Dupa aceasta faza,
gorjenii au ratat incalificabil.
Golul Pandurilor a venit în
minutul 74, când Ghindeanu
a recuperat un balon la
centrul terenului şi i-a pasat
lui Alex Piţurcă.Acesta a
ratat şutul în primă fază, dar,
a revenit la minge şi a şutat
excelent, scuturând plasa
porţii lui Kuciak: Pandurii –
FC Vaslui, 1-0. Astfel,
Alexandru Piturca devine, din
nou, salvatorul echipei
Pandurii Targu-Jiu, datorita
golului marcat.
In vara, “sobolanul” Marin
Condescu a pierdut, la Vaslui,
cele trei puncte contestate la
FRF dupa ce moldovenii au
folosit in partida cu oltenii
sase jucatori extracomunitari,
neregulamentar. Atunci a
câştigat Adrian Porumboiu,
datorita influentei pe care o
are la FRF, şi şi-a trimis pe
Vaslui în Cupa UEFA
Intertoto.
Din cauza ca a aruncat cu
sticla de apa in fata bancii de
rezerva, Cârtu a fost eliminat.
Antrenorul Pandurilor,
Sorin Cârţu, a fost trimis în
tribună în partea a doua a
meciului de către arbitrii
din cauza unei neînţelegere
care a avut loc pe marginea
terenului. Arbitrul Marius
Avram l-a eliminat pe
antrenorul Pandurilor după
ce acesta a aruncat cu o
sticlă de apă în faţa
băncii de rezerve, în
minutul 49, nemulţumit de
modul în care decurge
jocul în acel moment.
Sticla a ricoşat spre teren,
iar arbitrul l-a eliminat pe
tehnician.
