După elementele care vin în contact se disting:

sinapse neuroneuronale (axo-somatice, axo-dendritice, dendro-denditice şi axo-axonice);

sinapse neuroefectoare: neuromusculare între un neuron şi o fibră musculară striată - placa motorie sau joncţiunea neuromusculară; între un neuron şi o fibră musculară netedă;

de tip neuroglandular între un neuron şi o celulă glandulară.

Modalitatea de transmitere

Sinapse electrice Sinapse chimice excitatoare- potenţial

postsinaptic excitator (influx de Na+, eflux de K+) Sinapse chimice inhibitoare - potenţial

sinaptic inhibitor (influx de Cl-, eflux de K+)

Proprietăţile funcţionale ale sinapselor Conducerea unidirecţională Sumarea Convergenţa,divergenţa,ocluzia Potenţierea (fascilitarea) posttetanică Întârzierea sinaptică Postdescărcarea Fatigibilitatea Susceptabilitatea la diferiţi agenţi Inexcitabilitatea electrică Plasticitatea

Propogarea excitaţiei în sinapse Prezenţa neurotransmiţătorului în presinapsă Prezenţa receptorilor proteici în postsinaptică Specificitate pentru neurotransmiţător Apariţia depolarizării sau hiperpolarizării în

postsinaptică Apariţia sumaţiei postpotenţialului sinaptic

(PPS) Creşterea PPS la inactivarea enzimelor de

degradare a neurotransmiţătorului Acţiunea drogurilor prin receptorii postsinaptici

Substanţele care afectează neuromediaţia colinergică

Blochează canalele Na+ Peşte tropical TetrodonTetrodotoxina

Inhibă AchE în celulele postsi-naptice Sinteză chimicăGaz neuroactiv

Blochează transmiterea sinapti-că, fixându-se pe receptorii Ach

Sinteză chimicăSuccinilcolina

Inhibă AchE în celulele postsinaptice Sinteză chimicăFizostigmină

Inhibă AchE în celulele postsi-napticeBobul nigerianNeostigmina

Împedică apariţia PPSI în mădu-va spinării

Seminţele de Strychnos nux vomica, plantă din India, Ceylon, Africa de Sud, Australia

Stricnina

Inhibă eliberarea AchBacilul Clostridium botulinumBotulina

Interacţionează cu Ach la ni-velul receptorilor din placa mo-torie

Plante din America de SudChododendron tomentosum şi Strychnos toxifera

Curara

EfecteleOrigineaSubstanţa

•Sinapse chimice

Fig. 2.4. Convergenţa (A) terminaţiunilor presinaptice ale mai multor neuroni pe un singur neuron postsinaptic şi divergenţa (B)

ramificaţiilor axo-nice ale unui neuron presinaptic, pe mai mulţi neuroni postsinaptici

Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmiţătorului în sinapsele chimice

Sumaţia postpotenţialului sinaptic (PPS)

Fig. 2.6. Sinapsa axo-axonică între terminaţia axonică A şi terminaţia axonică B. C este corpul celular postsinaptic

comun

Tipuri de muşchi

• Cardiac– Striat– Conţine sarcomere– Impuls nervos intrinsec– Contraţie spontanăunitară• Neted– Fără sarcomere– Prezintă actină & miozină

• Scheletic– Striat– Conţine sarcomere– Necesita impuls nervospentru contracţie– Forţa contracţiei depindede recrutarea fibrelormotorii

Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI), intermediare (tip II A) şi albe (tip II B).

joasăintermediarăînaltăRezistenţa la oboseală

anaerobăaerobăaerobăRespiraţia

crescutăcrescutăscăzutăMiozin ATP-aza

rapidărapidămicăViteza contracţiei

redusăbogatăbogatăVascularizaţia

foarte intensăintensăredusăCapacitatea glicolitică

micăînaltăînaltăCapacitatea oxidativă

prezenţă mareintermediarredusGlicogenul

redusămoderatămultăMioglobina

mariintermediaremiciDimensiunile

Albe(tip IIB)

Intermediare(tip IIA)

Roşii(tip I )Caractere

Proprietăţile muşchiului

Excitabilitate Refracteritate Conductubilitate Contractilitate Extensibilitate Elasticitate

Unitatea motorie

Fig.3.1. Structura muşchiului striat (în stare de repaus)

Structura fibrei musculare

Fig. 3.6. Placa motorie ter-minală în muşchiul striat Invaginaţiile plasmalemei (sarcolema fibrei musculare) formează fanta sinaptică în care neurotransmiţătorul (Ach) se eliberează din veziculele terminaţiei axonice; receptorii proteici pentru acetilcolină şi acetilcolinesteraza (AchE) sunt asociate cu membrana postsinaptică

Cuplaj excitatie -contractie

25% din energia consumata = contracţie.75% reprezintă căldură degajată

Fig.3.2.Modificările structurale a sarcomerelor în repaus (II), alungire (I) şi scurtare (III).

a) distribuţia benzilor în miofibrila intactă; b) după extracţia chimică a miozinei; c) aranjarea filamentelor de actină şi miozină în secţiunea transversală a diferitor zone a sar-comerului.

Fig. 3.9. Contracţia muşchiului gastrocnemian de broască, la excitaţii cu diverse frecvenţe

Fig.3.8. Etapele secusei musculare a-latenţa; b-contracţia; c-relaxarea.

Fig. 3.13. Oboseala aparentă la contracţiile frecvente.În condiţii de contracţii izotonice (A) şi contracţii izometrice cu apariţia tetanosului (B).

Fig. 3.7.A. Raportul lungime-tensiune în muşchii scheletici. Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25 μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d – 2,25 μm; e – 3,65 μm.

Fig. 3.7.B. Raportul sarcină-viteză în muşchii scheletici. Creşterea sarcinii provoacă diminuarea vitezei de contracţie.

Fig. 3.10. Electromiografia elementară (sus) şi globală (jos)

Fig.3.11. Producerea de căldură în timpul contracţiei musculare şi a recu-perării metabolice.

1-contracţia musculară; 2-căldura de activare; 3-căldura de întreţinere; 4-căldura de relaxare; 5-căldura tardivă.

Fig. 3.12. Compararea a trei căi de sinteză a ATP în celula musculară

Fig. 3.14. Muşchii netezi de tip visceral (A) şi de tip multiunit (B) (după A.C.Guyton).

Fig. 3.15. Relaţiile dintre potenţialul de membrană (Em) şi forţa (F) con-tracţiei în diverse tipuri de muşchi netezi.

A - undele lente provoacă apariţia unui tren de potenţiale de acţiune şi activitatea contractilă ritmică în muşchii netezi fazici; B - modificările tonice ale potenţialului de membrană în muşchii netezi tonici nu provoacă apariţia potenţialului de acţiune.