ViataSigismund Shlomo Freud s-a nascut ntr-o familie de evrei Ashkenazi din Frieberg. Si-a luat numele de Sigmund abia la vrsta de 21 de ani. Sigmund a fost primul nascut din cei noua copii ai familiei dar mai avea si alti frati din casatoriile precedente ale tatalui sau. Cu toate ca familia sa nu era o familie nstarita si traiau ntr-un apartament mic si aglomerat, parintii sai au facut totul pentru ca Sigmund sa aiba parte de cele mai bune conditii uneori si cu pretul defavorizarii celorlalti copii ai familiei.Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual si deosebit de silitor. Sase ani la rnd a fost primul din clasa, iar la terminarea scolii avea nu numai cunostinte temeinice de greaca, latina, germana si ebraica, ci nvatase si franceza si engleza. Viata de familie se organiza n functie de programul sau de studiu. si lua masa de seara separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru a nu fi deranjat de exercitiile acesteia.Sigmund Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena. n cursul celui de al treilea an de studiu a nceput sa lucreze n laboratorul de fiziologie, sub conducerea lui Ernst Wilhem von Brcke, fiind n special preocupat de functiunea Sistemului Nervos Central. El s-a lasat att de mult absorbit de aceasta activitate, nct a neglijat celelalte discipline, terminnd facultatea n 1881, cu o ntrziere de trei ani. Dorind sa cstige experienta practica, dupa doi ani ncepe sa lucreze ca medic n spital, n sectiile de psihiatrie si dermatologie. n 1885 obtine un post de docent in neuropatologie la Universitatea din Viena si - avnd o bursa din partea statului austriac - petrece 19 saptamni la Paris, n clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salptrire, condusa de Jean Martin Charcot. Charcot trata anumite tulburari nervoase prin hipnoza. Sub conducerea lui, Freud ncepe sa studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentru psihopatologie.n 1886, Sigmund Freud deschide la Viena un cabinet privat de psihiatrie, specializat pe tulburari cerebrale si nervoase. Datorita faptului ca aplica conceptiile lui Charcot, socotite neortodoxe de corpul medical vienez, Freud s-a lovit de dificultati din partea colegilor. Aceasta explica si faptul ca, mai trziu, teoriile lui asupra nevrozelor au fost acceptate cu multa reticenta.ContributiiPrima lucrare publicata de Freud, Zur Auffassung der Aphasien/Conceptii asupra afaziei (1891), trata problema tulburarilor de vorbire aparute n urma unei leziuni organice a creierului. Dupa o noua lucrare n domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallhmung/Paralizia cerebrala infantila (1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetarilor privind explicarea tulburarilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de Psihanaliza (1896).Freud explica aparitia manifestarilor nevrotice, n special ale isteriei, datorita refularii unor traume emotionale, ascunse n inconstient. Ca tratament recomanda transpunerea pacientului n stare de hipnoza, cu ajutorul careia trairile emotionale refulate sunt din nou aduse la suprafata constiintei si n felul acesta, conflictele, prelucrate n mod constient, nu mai provoaca tulburari psihice. ntre 1895 si 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a conceptiilor sale, care formeaza nucleul psihanalizei n teorie si practica. El renunta la metoda hipnozei, prefernd expunerea spontana de catre pacient a amintirilor sale, nca din perioada copilariei, n timpul sedintelor de psihanaliza, sub forma asa zisei asociatii libere. n felul acesta medicul l ajuta sa-si clarifice constient experientele conflictuale, care stau la baza tulburarilor nevrotice.Cu ajutorul "asociatiilor libere" gaseste calea de patrundere catre procesele petrecute n inconstient, ceea ce l-a condus si la explicarea semnificatiei viselor si a actelor ratate ("lapsus-uri"). Prin interpretarea visurilor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantila si a complexului Oedip, care ar sta la baza legaturilor erotice inconstiente ale copilului cu parintele de sex opus. Aceste puncte de vedere din conceptia freudiana au fost si ramn foarte controversate.Orientarea analitic (dinamic) este prima propunere de intervenie psihoterapeutic sistematic, ce se dezvolta la nceputul secolului XX din gndirea i practica clinic a lui Sigmund Freud (1856-1939).Psihoterapia consta intro aplicare metodic a unor tehnici psihologice determinate, pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. (Larousse)Freud spunea : ,,psihanaliza este o psihoterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta . Modalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor.Referitor la alegerea termenului psihanaliz, Freud l definete:Am numit psihanaliz travaliul prin care aducem n contiina bolnavului materialul psihic refulat n el.Psihanaliza clasic studiaz ideile, visele, comportamentele, erorile persoanei, cu scopul de a descoperi semnificaia ascuns pe care o au acestea pentru individ. Psihanaliza a socat initial prin doua lucruri : conceptul de inconstient si teoria despre sexualitatea infantila .Freud i propune s dezvluie rolul diverselor niveluri ale psihicului i dinamica raporturilor dintre contient, incontient, subcontient, afirmnd c dorinele care vin n conflict cu normele sociale i cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulrii i alungate n subcontient.. Freud spune ca psihanaliza este un instrument care permite eului s ajung la o cucerire progresiv a id-ului; el ncearc s arate cum eul social reuete s impun limite id-ului.Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient;o metoda de terapie a tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia starilor psihopatologice. .Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie generala a inconstientului. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri).Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate terapeutica. Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii originare, isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice si la interpretarea lapsus-urilor ca substrat logic.Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca de pild erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o semnificaie, pentru c snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc. Freud este primul care a sesizat logica acestor erori, pornind de la premisa determinismului tuturor manifestrilor noastre psihice.In general, psihanaliza, presupune ca experientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt refulate, pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict. Niciun copil nu poate suporta, de exemplu, ca este nedorit de unul din parinti, sau chiar urit. Psihanaliza spera sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei ,a starilor refulate, sau cum se exprima Freud: "Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul").Scopul psihanalizei afirma Freud este sa faca din inconstient constient.2. ISTORIA PSIHANALIZEIPentru ca psihanaliza a inceput nu atat ca o stiinta, ci a inceput ca o experienta empirica, terapeutica, si a fost o intuitie geniala a functionarii umane. Pana la Freud psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei, considerandu-se in sensul acesta ca "orice fenomen psihic se insoteste de constiinta pe care o are despre el" (J.P: Charrier).Viata psihica apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva; aceasta conceptie a fost vehiculata in sec. XIX si XX de teoriile gestaltiste, behavioriste, nervismul pavlovian si neuropsihologie.Freud a incercat sa o desemneze intr-o teorie stiintifica despre functionarea umana, care se mentine si astazi. Totusi, psihanalistii considera ca in anul 1895, anul aparitiei lucrarii "Studii asupra isteriei", lucrare semnata impreuna cu Josef Breuer, a inceput evolutia psihanalizei .1890-ideea de psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la spitalul Salptrire din Paris.El a aplicat metoda hipnozei si catharsisul pentru a suprima simptomele, intrun experiment asupra pacientilor cu nevroza , sub indrumarea mentorului sau Dr. Josef Breuer.1896-Freud isi numeste noul tratament pe care-l foloseste in tratarea pacientilorpsihanaliza ;1905-1920-psihanaliza cunoaste o perioada de dezvolatare, perioada in care Freud publica "Introducere in narcisism" (1914), "Complexul lui Odipe" iar in jurul lui se constituie o echipa de tineri specialisti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei, al psihanalizei si psihoterapiei. Este vorba de E. Bleuer, C.G. Jung (de la Zrich), E. Jones (Londra)1908- Freud pune bazele Asociatei Vieneze de Psihanaliza1912-Ernest Jones propune nfiinarea unui "Comitet secret", alctuit din psihanalitii cei mai fideli i mai apropiai ai lui Freud, comitet care s aib misiunea de a veghea asupra psihanalizei, de a o dezvolta i de a o apra de orice posibile deformri i alterri. In legatura cu aceasta asociatie Freud afirma "Imi permit s spun c viaa i moartea mi vor fi mai uoare, dac tiu c exist o astfel de asociaie, care s vegheze asupra creaiei mele."(Jones, 1957, p. 153, ).1920- asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a acesteia, operata chiar de catre Freud. Aceste aspecte le regasim in lucrarea "Dincolo de principiul placerii" (1920). in aceasta lucrare, Freud imparte pulsiunile in doua grupe: pulsiuni ale vietii (sexualitate, libido, Eros) si pulsiuni ale mortii si agresivitatii (Thanatos). De aici Freud procedeaza la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a "aparatului psihic" in trei instante: Sinele (sediul pulsiunilor si dorintelor refulate), Eul (cuprinzand preconstientul si cenzura) Supra - Eul (cuprinzand constiinta morala).1926-Freud a dorit ca teoria i metoda( folosite in psihanaliza) , pe care le crease, s ocupe un loc special, n cadrul tiinelor generale despre om i s nu fie puse alturi de "simple" procedee psihoterapeutice.1939- Freud se va ocupa de extinderea psihanalizei asupra stiintelor umane: morala, religie, mitologie, societate, familie, cultura, arta, etc. ("Totem si tabu", "Inhibitie, simptom, boala", "Moise si monoteismul", "Malaise de la civilisationDupa decesul(1939) lui Freud psihanaliza are o istorie tensionata fiind zguduita de crize interioare determinate de curente desidente. Psihanaliza cunoaste modificari multiple atat in plan doctrinar cat mai cu seama in planul practicii psihoterapeutice si educatiei. Primele si cele mai importante curente desidente sunt cele ale lui A.Adler si cel al lui C.G. Jung.Constatam ca psihanaliza este inca puternica in anumite tari din Europa Occidentala, dar nu in toate; este foarte puternica si influenta in America de Sud, in Argentina si in Brazilia, in special prin miscarile lacaniene; si se afirma in Europa de Est. In Statele Unite, unde a avut o influenta preponderenta, este intr-un declin accentuat. In Japonia si in India exista nuclee psihanalitice destul de puternice, dar izolate. In restul lumii nu gasim. De pilda, Islamul o respinge aproape total,in parti ale Asiei este absolut absenta.Sigmund Freud a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al scolii psihologice de psihanaliza. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze:- Dezvoltarea umana este nteleasa prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.- Aparatul psihic refuleaza dorinte, n special cele cu continut sexual si agresiv, acestea fiind conservate n sisteme de idei inconstiente.- Conflictele inconstiente legate de dorintele refulate au tendinta de a se manifesta n vise, acte ratate si simptome.- Conflictele inconstiente sunt sursa nevrozelor.- Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea n constient a dorintelor inconstiente si refulate.Freud este considerat a fi parintele psihanalizei iar lucrarile sale introduc notiuni precum inconstient, mecanisme de aparare, acte ratate si simbolistica viselor.

Interpretarea viselor este magistrala care duce la cunoasterea inconstientului.1

Freud vorbeste despre interpretarea viselor ca despre cea mai frumoasa descoperirepe care a facut-o. Visul este baza comuna a vietii sufletesti2 iar sensul ascuns al conduitelor noastre se explica prin rateurile vietii cotidiene.

Dupa Freud, teoria interpretarii viselor inseamna o proba decisiva in judecata capacitaii unui subiectsi defineste aceasta proba printr-un termen ebraic, schibboleth3. In psihanaliza, interpretarea visului este un fel de schibboleth. Freud i considera adevarati analistidoar pe cei care foloseau acest procedeu.

In lucrarea sa, Interpretarea viselor, Freud avanseaza o serie de axiome. El afirma ca visul este util atat pentru analist cat si pentru cel care viseaza. Visul este considerat a fi paznicul somnului si nu perturbator; exista doua tipuri de continut ale visului, continutul manifest si continutul latent. Continutul manifest reprezinta ceea ce subiectul isi aduce aminte la trezire. Sub acest material exista insa un continut latent care cauzeaza producerea visului.Continutul manifest este rezultatul travaliului oniric, proces ce angreneaza emotiile si impulsurile inconstiente.

Atunci cand travaliul oniric esueaza si nu mai transforma continutul latent in reprezentari acceptabile pentru constient, avem de a face cu un cosmar sau cu vise anxioase.Visele anxioase nu trezesc subiectul asa cum o fac cosmarurile .

Freud distinge trei tipuri de vise care au la baza diferentierea in functie de gradul de rationalitate si de veridicitate a continutului. In prima categorie se situeaza visele simple sau visele clare care sunt specifice copiilor si care sunt inspirate de nevoi fiziologice. In cea de-a doua categorie sunt situate visele rezonabile care au o anumita coerenta logica iar in cea de-a treia categorie sunt situate visele obscure, incoerente si absurde, care fac interesul psihanalistilor.

Freud declara in Interpretarea viselorca visul este o productie patologica, primul termen dintr-o serie care cuprinde simptomul isteric, reprezentarea obsedanta , ideea delirica dar se deosebeste de aceste manifestari morbide prin aparitia sa in circumstantele vietii normale. 4

Visele reprezinta imaginarul constientdeoarece producerea si dezvoltarea lor se afla in afara controlului voluntar. Apartenenta viselor la imaginatie se sustine prin doua argumente . Primul ar fi acela referitor la continutul lor care vizeaza fenomene si evenimente ireale iar cel de-al doilea este ca desi au origine in experienta anterioara, modul de combinare a secventelor e inedit, acestea nefiind simple reproduceri a ceea ce s-a intamplat.

Desi exista o mare diferenta intre vis, delir si un mecanism nevrotic, Freud le situeaza intr-un continuum deoarece el sustine ca au mecanisme formatoare identice.In aceeasi lucrare , Freud afirma ca exista trei tipuri de mecanisme care duc la fabricarea unui vis.

Primul mecanism este transformarea ideilor in imagini. Visul este vazut ca o banda desenata si comporta o succesiune de imagini. In interpretarea visului se face trecerea de la imagine la idee sau dorinta ascunsa.In urma acestui mecanism, Freud a dat nastere formulei visului:

( ideile onirice + resturi diurne) x travaliu oniric=continut manifest

Condensarea este un alt mecanism la care se recurge deoarece continutul latent e mai numeros decat cel manifest. Ultimul mecanism este deplasarea; deplasarea unei reprezentari sau a unui afect asupra alteia/altuia.

In psihanaliza primeaza studiul elementelor nesemnificative pentru a ajunge la continutul latent.

In Viata mea si psihanaliza , Sigmund Freud acuza psihologia scolara de a nu fi acordat importanta cuvenita studiului interpretarii viselor: Psihologia scolara n-a fost capabila sa descopere acest sens al viselor. Nici n-a stiut in ce context sa-l stdieze.Cele cateva explicatii pe care s-a incumetat sa le dea au fost non- psihologice: n-au facut decat sa reduca visul la niste excitatii senzoriale sau la un somn mai mult sau mai putin profund al diverselor zone ale creierului. Dar suntem in drept sa spunem ca o psihologie care nu stie sa explice visul nu poate fi folosita pentru intelegerea vietii psihice normale si nu poate pretinde sa fie numita stiinta. 5

Aceste afirmatii releva intr-o maniera cat se poate de transanta pozitia lui Freud in ceea ce priveste interpretarea viselor.

1 Sigmund Freud, La rve et son interpretation, Gallemard, paris,1925; 2 Sigmund Freud , Viata mea si psihanaliza, ed. Excelsior , 2001;3 originea cuvantului este biblica si servea patru diferentierea oamenilor din gallad de cei dinEfraim, din triburile lui Israel, cand acestea erau in razboi. Oamenii din Efraim nu-l pronuntau corect si erau sugrumatiJean-Pierre Chartier, Introducere in psihanaliza lui Freud , ed. IRI, BUC., 19984 Sigmund Freud, La rve et son interpretation, Gallemard, paris,1925; 5 Sigmund Freud, Viata mea si psihanaliza, ed. Excelsior , 2001 Travaliu -v.activitate, cazn, chin, efort, forare, ndeletnicire, lucru, lucru mecanic, munc, ocupaie, osteneal, preocupare, sforare, silin, strdanie, strduin, treab, trud, zbatere.ANXIS, -OS,anxioi, -oase,adj.Nelinitit, ngrijoraONRIC, -,onirici, -ce,adj.1.Privitor la vise, care aparine visului; care delireaz, care aiureaz din cauza unei obsesii sau a unor halucinaii. Delir oniric= delir asemntor cu visul, care se manifest n unele boli psihice i n care bolnavul se comport ca un somnambul. (Despre oameni) Care este strin de ceea ce se ntmpl n jurul lui, care triete ntr-o lume de vis.2.(Despre creaii literare) Care are ca tem principal situaiile onirice (1). Dinfr.onirique.