Sigmund Freud

2
Sigmund Freud (născut Sigismund Schlomo Freud la 6 mai 1856 , Freiberg , Imperiul Austriac , astăzi Příbor /Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939 , Londra ) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac , fondator al școlii psihologice de psihanaliză . Principalele teorii ale acestei școli sunt fondate pe următoarele ipoteze: [1] Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente. Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome. Conflictele inconștiente și sexualitatea reprimată sunt sursa nevrozelor . Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate. Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor. Viața Sigmund Freud s-a născut într-o familie de evrei așkenazi din Freiberg , Moravia . Și-a luat numele de "Sigmund" abia la vârsta de 21 de ani. Sigmund a fost primul născut din cei nouă copii ai familiei, dar mai avea și alți frați (vitregi) din căsătoriile precedente ale tatălui său. Cu toate că familia sa nu era o familie înstărită și trăiau într-un apartament mic și aglomerat, părinții săi au făcut totul pentru ca Sigmund să aibă parte de cele mai bune condiții, uneori și cu prețul defavorizării celorlalți copii ai familiei. Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual și deosebit de silitor. Șase ani la rând a fost primul din clasă, iar la terminarea școlii avea nu numai cunoștințe temeinice de greacă , latină , germană și ebraică , ci învățase șifranceza și engleza . Viața de familie se organiza în funcție de programul său de studiu. El își lua masa de seară separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru a nu-l deranja. Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena . În cursul celui de al treilea an de studii a început să lucreze în laboratorul de fiziologie , sub conducerea lui Ernst Wilhelm von Brücke , fiind în special preocupat de funcțiuneaSistemului Nervos Central . El s-a lăsat atât de mult absorbit de

description

aaa

Transcript of Sigmund Freud

Sigmund Freud(nscutSigismund Schlomo Freudla6 mai1856,Freiberg,Imperiul Austriac, astziPbor/Republica Ceh- d.23 septembrie1939,Londra) a fost un medicneuropsihiatruevreuaustriac, fondator al colii psihologice depsihanaliz. Principalele teorii ale acestei coli sunt fondate pe urmtoarele ipoteze:[1] Dezvoltarea uman este neleas prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refuleaz dorine, n special cele cu coninut sexual i agresiv, acestea fiind conservate n sisteme de idei incontiente. Conflictele incontiente legate de dorinele refulate au tendina de a se manifesta n vise, acte ratate i simptome. Conflictele incontiente i sexualitatea reprimat sunt sursanevrozelor. Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea n contient a dorinelor incontiente i refulate.Freud este considerat a fi printele psihanalizei iar lucrrile sale introduc noiuni precum incontient, mecanisme de aprare, acte ratate i simbolistica viselor.ViaaSigmund Freud s-a nscut ntr-o familie deevrei akenazidinFreiberg,Moravia. i-a luat numele de "Sigmund" abia la vrsta de 21 de ani. Sigmund a fost primul nscut din cei nou copii ai familiei, dar mai avea i ali frai (vitregi) din cstoriile precedente ale tatlui su. Cu toate c familia sa nu era o familie nstrit i triau ntr-un apartament mic i aglomerat, prinii si au fcut totul pentru ca Sigmund s aib parte de cele mai bune condiii, uneori i cu preul defavorizrii celorlali copii ai familiei.Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual i deosebit de silitor. ase ani la rnd a fost primul din clas, iar la terminarea colii avea nu numai cunotine temeinice degreac,latin,germaniebraic, ci nvase ifrancezaiengleza. Viaa de familie se organiza n funcie de programul su de studiu. El i lua masa de sear separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru a nu-l deranja.Freud a studiat medicina la Universitatea dinViena. n cursul celui de al treilea an de studii a nceput s lucreze n laboratorul defiziologie, sub conducerea luiErnst Wilhelm von Brcke, fiind n special preocupat de funciuneaSistemului Nervos Central. El s-a lsat att de mult absorbit de aceast activitate, nct a neglijat celelalte discipline, terminnd facultatea abia n 1881, cu o ntrziere de trei ani. Dorind s ctige experien practic, dup doi ani ncepe s lucreze ca medic n spital, n seciile depsihiatrieidermatologie. n 1885 obine un post de docent nneuropatologiela Universitatea din Viena i - avnd o burs din partea statului austriac - petrece 19 sptmni laParis, n clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalulSalptrire, condus deJean Martin Charcot. Charcot trata anumite tulburri nervoase prinhipnoz. Sub conducerea lui, Freud ncepe s studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentru psihopatologie.n 1886 Freud deschide laVienaun cabinet privat de psihiatrie, specializat pe tulburri cerebrale i nervoase. Din cauza faptului c aplica metodele i concepiile lui Charcot, socotite neortodoxe de ctre corpul medical vienez, Freud s-a lovit de dificulti din partea colegilor. Aceasta explic i faptul c, mai trziu, teoriile lui asupra nevrozelor au fost acceptate cu mult reticen.Fugind de persecuia nazist dinVienan1938, Freud s-a refugiat laLondra, unde a petrecut ultimul an al vieii sale. Casa situat la Maresfield Gardens nr. 20 n zonaHampsteaddin Londra, care a aparinut familiei pn la moartea din1982a fiicei cele mai mici a lui Freud,Anna Freud, a fost ulterior transformat n muzeu. n muzeu se pstreaz i mobila lui Freud, printre care se numr i celebra sa canapea.Datoritfumatuluiexcesiv, n ultimii ani din via s-a luptat cu o form decancer. A suferit numeroase operaii dar, deoarece nu a renunat la acest viciu (fuma chiar i 20 de trabucuri pe zi), boala s-a agravat i a murit prin eutanasiere, asistat de un medic care i-a administrat o doz mrit demorfin.[2]