3>f - u m - a r v u 1 2 J L i e i .

A n u l X L I V Siblin, 2 8 Mart ie 1 9 4 2 Nr. 1 2 - 1 3

REVISr ONOMICA latea 51 ort

ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC

affeial ¡1 Asie. ini. flnancîgre remâneştl i toiul, UM, Orişana ji Muri; „ î n s c r i s s n b Nr. 2 2 / 1 9 3 8 l a T r l b n n a l n l Sibiu.

iVpare odată p e s ă p t ă m â n ă . Redacţ ia şl a d i r i n l i t r e ş i a : S lb l i u , S t rada V l s a r l o n Ro.-nan Nr . 1 — 3

m u m m ' m .

A b o n a m e n t u l p e a n : In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 1000—; pt. particulari Lei 600'—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 4 ! 0 — . In străinătate Lei 1200 —. Taxa pentru inserţiuni: de flecare • cm. Lei 10 -

F o n d a t o r : Dr. CORNEL DIACONOV1CH. R e d a c t o r responsabi l : Or. Mihai VeliClU.

S u m a r u l : Adunarea generală a Băncii „Albina*. — Ideia de orga­

nizare în economia politică. — Bilanţe: „Bănea e e n l r a l ă \ pentru "Industrie şi eomerf, Societate Anonimă, Turda — B a n c a „llia MureşanăV.s . a. Uta, jud. Hunedoara. — „Ar­deleana*, Institut de credit şi de economii, soc . anonimă pe aetiuîn^Orăştie. — „Patria", institut de credit şi de e c o ­nomii, ^s. a. Bla j . — „Bănea Oaşia", Societate Anonimă, Sibiu. — Românizarea comerţului în România. — Declaraţiile Ducelui;cu - privire la.apărarea lirei italiene şi a economiei nationale.

Adunarea generala a Băncii „Albina".

La 21 Martie 1942 s'a ţinut a 69-a adunare generală ordinară a Băncii „Albina". Cum între împrejurări normale o bancă poate a D e a o uieaţă nelimitată, ereaţiunea aceasta a geniului economie al Românilor de dincoace de Garpati, o putem priui ea un punct fix în uâltoarea euenimentelor trecătoare. Banca „Albina" a aDut această caracteristică în decursul celor 70 ani de existenţă dela înfiinţarea ei. Multe ereaţiuni economice şi politice s'au năruit în aceşti ani în jurul ei, banca a rămas însă neclintită la locul ei. De multeori a fost atacată de crize economice şi de maehinaţiuni politice, dar uitalitatea ei s'a afirmat totdeauna, şi a trebuit numai momentul prielnic, pentru ea să prindă iarăşi puteri eu mai mare uigoare.

in uremurile trecute ale dominaţuinei maghiare, adunările generale ale Băncii „Albina" erau un fel de Areopag eco­nomie la eare se adunau toţi campionii financiari ai Transiluaniei pentru a discuta destinele politieo-eeonontiee ale Naţiunei. Vremurile au schimbat întrueâtua aeest rol, însă nu l-au putut suprima. Ca ş i în trecut, şi acuma Banca „Albina" este în ealiiatea sa de instituţie financiară emi­namente ardelenească, unul dintre fac-, torit cei mai importanţi economiei ai' în­tregii ţări, şi adunările ei generale pre­zintă un interes deosebit sub aeest aspect. Indicatorul acestui aspect îl formează cele 112.598 acţiuni reprezentate la adu­nare prin 72 acţionari, din totalul de 200.000 bucăţi aeţii din eare se compune capitalul social.

Manifestaţiunea aceasta economică înălţătoare, a decurs în modul ur­mător :

Preşedintele Consiliului de admini­straţie Dr. llie Beu b i n e D e n t e a z ă pe ac­ţionarii prezenţi şi aduce la cunoştinţă că adunarea generală ordinară e con­stituită conform eu Legile şi Statutele în uigoare.

După îndeplinirea formalităţilor de uerifieare, d-1 dir. general Dr. Mihai Deliciu dă citire Dării de seamă, din eare extragem următoarele :

Soliditatea băncii este ilustrată prin faptul, că nici criza economică, nici cea

politică nu au putut zdruncina temeliile ei şi că cu toate uieisitudinile uremilor, patrimoniul ei a crescut în mod consi­derabil şi în anul precedent, după cum ne spune raportul consiliului eătră adu­narea generală.

Un prim impuls pentru o aetiuitate maiintensioăpe un teren pe care „Albina" în trecut nu l-a eultiuat pe o seară mai largă, a fost acţiunea de romanizare a uiefii economice. Spre scopul acesta i-au stat la îndemână afară de fondurile proprii, şi^ereditele speciale de cari banca s'a bucurat în largă măsură la Banca Na­ţională a României. Grafie acestei împre­jurări au fost romanizate următoarele în­treprinderi mai însemnate prin partici­parea directă a „Albinei" :

1. „earlton", S. A. de hoteluri, Timi­şoara, care posede hotelurile „Garlfon" şi „Sauoy" din acest oraş. Acţiunile acestei societăţi în ualoare de Lei 4.5 mii. nominal, au fost achiziţionate în în­tregime de eătră bancă.

2. „Progres" S. A. pentru industria de aţă, Timişoara. Acţiunile în ual. nom. de Lei 2 mii. au fost achiziţionate în proporţie de 65%.

3. „Hotel Esplanade" S. A. Bueureşii. Capitalul social de 1 mii. Lei a fost achi­ziţionat în întregime.

4. „Imobiliara Muntenia" S. A. Bu­cureşti, Capitalul social de Lei 29 mii. a fost achiziţionat aproape întreg de eătră bancă. Societatea aceasta posede lângă gara Filaref un teren de 46.000 m2 pe care sunt situate diferite clădiri pentru intrepozite, magazii ete. şi posede linie proprie de garaj.

Prin operafiunile de mai sus, aueri considerabile au trecut din mâini eureeşti în mâini româneşti; mărind totdeodată şi uenitele „Albinei".

Cu toate greutăţile zilelor de azi ac-tiuele băncii au fost în continuă creştere. Dăm mai jos cifrele mai principale în raport eu cele din anul precedent:

Totalul aetiuelor a e r e s e u f eu Lei 188.781.000 la 1.689.873.000, din care: Scontul eu

Lei 105.155.000 la Lei 448.719.000 Debitorii eu

Lei 178.592.000 la Lei 577.207.000 Partieipatiunile eu

Lei 27.804.000 la Lei 36.790.000

La Pasiv au crescut între altele: Depunerile spre fructificare eu

I Lei 64.242.000 la Lei 478.824.000 • Creditorii eu | Lei 109.956.000 la Lei 755.410.000

Diuerse conturi cu j Lei 37.348.000 la Lei 102.272.000

S'au înregistrat scăderi la Aetiu: La numerar şi disponibil la B. N. R.

« şi C. B. C. eu Lei 42.069.000 la Lei 99.622.000

La disponibilul dela diferite bănci eu Lei 89.944.000 la Lei 84.736.000

. La creanţe în eonuersiune eu Lei 17.562.000 la Lei 124.481.000 Scăderi la Pasiu :

. Dobânzi nerealizate la creanţe dubioase eu Lei 2.607.000 la Lei 3.661.000

Angajamente de Reeseont eu Lei 51.709.000 la Lei 101.734.000 Cifre mai detailate se pot uedea din

bilanţul publicat în numărul anterior al acestei reuiste.

Contul Profit şi Pierdere arată în anul 1941 un uenit brut de Lei 93.264.000, adecă fată de anul precedent o cre­ştere eu Lei 15.827.000.

Venitul net realizat a fost de . . . . . Lei 15.519.673 la care se mai adaugă uenitul reportat din a. 1940 Lei 887.654

! Lei 16.407.327 i Consiliul de administraţie a propus | şi adunarea a acceptat distribuirea acestui ; profit în modul următor:

Fondului de rezeruă legal: Lei 2.000.000 — ! Diuidend asupra eapifa-| lului (9%) . . . . . . „ 9.000.000-! Fondurilor de pensii pa-| fronale . . . •. . ,. 1.000.000 — j Tantieme . „ 2.152.249 — ; Scopuri culturale . . . „ 1.200.000 —

15.352.249 — Restul reportat pe a. 1942: Lei 1.055.078 —

Total: Lei 16.407.327 — Diuidenda anului 1941 ua fi astfel de

Lei 45— brut sau Lei 27.15 net de aetie.

Mr. 12—13 — 28 Martie 1942 R E U I S T A E C O N O M I C A 69

Luându-se la desbatere raportul de mai sus, unii dintre acţionari au luat eu-uântul. Astfel d-l Dr. Eionel Blaga a stă­ruit asupra despăgubirei deponenţilor cari în urma legilor de eonuersiune au suferit o reducere de 27'/,% asupra de­punerilor. D-l colonel loan Floreseu ase­menea a uorbit în acest sens. Preşedin­tele în răspunsul său se declară de în-Doi t a supune chestiunea unui nou studiu, deşi eu puţine şanse de reuşită, dat fiind că o reuenire asupra celor stabilite de Justiţie nu se poate admite.

Ne mai luând nimeni euuântul, Da­rea de seamă şi Bilanţul se pune la uot, şi adunarea generală le ia spre ştire eu unanimitate de uoturi. Se dă apoi des­cărcarea euuenifă Consiliului de admi­nistraţie şi Consiliului de eensori pentru gestiunea a. 1941.

A urmat apoi stabilirea remuneraţiei pentru Consiliul de eensori; fixarea je-toanelor şi a remuneraţiei administra­torilor pe anul 1942.

O deosebită atenţiune a dat Darea de seamă şi adunarea generală sucursa­lelor din Cluj şi Târgu-Murăş, rămase afară de graniţe. Pentru a le încadra în noua situaţie, adunarea generală a uotat diferite măsuri de organizare pentru buna şi legala funcţionare a lor. Intre altele a uotat şi un fond propriu al aeesior sucursale în suma de 2 mii. pengăi, care să fie plasat exelusiu pe te-ritorul Ungariei. In materie de admini­straţie, s'a înfiinţat pentru fiecare su­cursală câte o „reprezentanţă" conform Codului de comerţ ungar. Din raportul separat despre situaţia financiară a acestor sucursale, Adunarea generală a auut impresia că ele au trecut peste primele dificultăţi ereiate de noua si­tuaţie şi că sunt uiabile în mare mă­sură.

Ordinea de zi s'a încheiat eu ale­gerea din nou al unui membru în Con­siliul de administraţie eu mandat pe 6 ani, în persoana d-lui Dr. Lucian Boreia.

M .

Ideia de organizare în eeonomia politieă.

! 1. I N T R O D U C E R E :

| Discuţii pentru lămurirea problemei. 1 (Urmare).

! 10. Prob lema organizării a fost studiată în | economie foarte puţin din punet de o e d e r e al a s -', peetului el general , a principiilor teore t ice c a r e ! a r putea s ă indice o anumită direcţie în organl-| s a r e a e c o n o m i c ă : stabil irea unor principii ge -i neral Dalablle stabilite teoret ic sau s c o a s e din | real i tatea lucrurilor. A p r o a p e e ă nu s e c u n o s c ',. astfel de l u c r ă r i : i g n o r a r e a aces te i realităţi e e o -I nomice este deadreptui ciudată şl e a nu s e poate ( expl ica decât prin faptul c ă ce i dlntât economişt i ; nu au amintit-o. apot pentrucă s e confundă cu * tehnica şl mal ales e ă în economia politică ehe-1 stlunlle de organ izare au fost limitate la între-• prinderile economtee . j P e de-o-parte . Iar pe de alta un punct de < o e d e r e de organizare e c o n o m i c ă a fost consi­

derat Identic eu politica eeonomleă. deşi a c e a s t a nu es te cunoscută e a un studtu economie propriu zis el este numai o formă de manifestare p r a c ­t ică a măsuri lor pe c a r e le la un stat sau un eondueător politic.

11. Studiul întreprinderilor este un a s p e c t al organizării însă el es te limitat şt numai o parte din c e e a ee înseamnă organ laare în economie . In­sistenţa c a r e s'a făcut a s u p r a acestui a spec t al organizării a făcut c a e a s ă nu s e mal pr lueaseă şl sub alte a s p e c t e . E o parte Importantă a stu­diului organizării e c o n o m i c e aee la a întreprin­derilor, dar limitarea Iul ac i falsifică principiile mari ale Ideii de organ izare c a r e depăşeş te problema întreprinderii economice .

12. P â n ă la un punct politica e c o n o m i c ă este mal apropiată de ideia de o r g a n t s a r e eeonomteă: totuşi în realitate l ipsesc principiile unei politiei economie»». „W.rtschaftspplltlsc-he Strategie" cu­prinde numai principii genera le de economie po­litică şl unele re ţe te eu c a r a c t e r general , d^r nu înţelege chestiunea unul punet de u e d e r e teo­ret ic al ldell de organ izare în cadrul conduceri i statului.

13. E din nou eludat eum nu s e înţelege rolul (uneţ'untt de o r g a n i z a r e de c ă t r e ce l c a r e fee t«»orla economiei politice, insist mereu a s u p r a ciudăţeniei acestui l u c r u : toată uleeţa eeonomleă. prezenţa bogăţiilor, a omului, a c a p talului, a e tr-eulaţtunel şt consumului c a r e formează de fapt economia politteâ, nu sunt. nu există, fără aju­torul aces te i organizări .

?0 R B U I S T A BeONOMieA Nr. 1 2 - 1 3 — 28 Martie 1942.

14. Tehnica în economia polttlcă şl în ge­neral în sociologie ea ştiinţă a societăţii ş i euo-luţlel el cuprinde şl c e e a ee î n c e r c ă m noi s ă numim atei organizare . A e e a s t a după unii autori c a r e uor s ă dea tehnice! un înţeles Important în j d e s f ă ş u r a r e a actlDltăţll eeonomiee . Noţiunea d e j tehnică nu e suficient de c lară , In limbaj comun j e a însemnează suma cunoştinţelor în legătură j eu întrebuinţarea ş l a lcătuirea maşinilor: într'un sens mal larg, tot c e ştim în legătură eu între­buinţarea mijloacelor materiale în D e d e r e a utili-sări i ior eâl mal bune, a bunurilor pe c a r e le i auem la dispoziţie sau le putem proeur.i toemal graţie a c e s t o r cunoştinţe. |

Tehnică, tn s ens larg. înseamnă^deet eu eu- I noştinţele omeneşti relatlue la întrebuinţarea cât i mal bună a elementelor materia le în uederea scoater i i unul maxim de rezultat eu ce l mal mie efort. Şt atunel a r exista o Identitate între teh­nică şl organizare , desigur, d a c ă nu a r trebui făcută diferenţierea între e e es le tehnica propriu zis, un c a d r u mal r e s t r â n s şl ee es te „organi­z a r e a " : un principiu c a r e închide în el şl fdela j de tehnică. 1

Tehnica limitează la lucrul omului cu maşina, la cunoştinţele c a r e sunt în legătură eu alcătu­irea şl întrebuinţarea unei maşini. Organizarea închide în ea şl tehnica, d a r nu s e opreş te aei c l cuprinde şl actloltatea o m e n e a s c ă de ordin m o r a l : munca o m e n e a s c ă ş i crea ţ ia spiritului uman.

15. In fond uleaţa e c o n o m i c ă a p a r e în mo­mentul c â n d s e face ,eel dintâi ac t de schimb : j e a ex is tă prin comer ţ şt a p r o a p e exeluslu prin el. Actloltatea Industrială propriu s's es te de na- ! tură tehnteă şt ea deşi determinată de aetiut-tatea e o m e r c t a l ă economică , nu este propriu zis o actiuitaie economică .

Comerţul presupune în primul lou o organi­z a r e : Dar organ izarea e n e c e s a r ă nu numai c o ­merţului. E a euprlnde şl aeîlultSţlle c a r e due la erei a r e a posibilităţilor de schimb, c a r e în fond sunt reprezentate de comer ţ şl numai în m ă s u r a în c a r e principiile e c o n o m i c e genera le ale uremii mal permit exUtenţa formei de schimb pe c a r e o cunoaştem sub numele de comerţ .

Organizarea t r e c e dincolo de limitele ce l e mat largi admise ale economiei politice şl s e e x e r c i t ă asupra întregii aetluttătt omeneşti .

16. E în uleaţa biologică a omenirii. în uteaţă. în existenţă, ea s ă cuprindem d a c ă s e poate tot. un principiu c l a r e e determină mersul ] uleţll. E indiscutabil c ă exis tă un principiu al ; oţetii zise materia le c a r e p l eacă ş l s e pe treee , \ indiferent de uolnţa omului, pe o linie fixă ( c a r e > poate s ă justifice ace l determinism filozofic ne- '

c l a r şl tendenţios, dar c a r e a r e un alt înţeles în biologie).

În lumea economică , prin exce lenţă apărută graţie Interoenţlel omului, e un principiu nec lar încă. d a r c a r e es te esenţial pentru reuşita et, pentru bunul m e r s , cu cât mai mult s e m e r g e pe c a l e a desuoltărit el. este- c e e a e e î n c e r c ă m s ă lămurim în înţelesul euuântulul organizare .

Dar d a c ă uleaţa biologică a omului e legată de legi rigide (Indiferent d a e ă le e u n o t ş t e m sau nu, ele exls lă) e logic, mal exact , este Ineu'tabvl e a şl or i ce aettuttate o m e n e a s c ă c a r e este le­gată în mod indiscutabil de posibilităţile de a c - -ttutfate biologică, s ă fie şt e a legată de un prin­cipiu, poate identic eu ce l al uleţll biologice (mal mult ehler eu a c e l al existenţei însăşi. Indiferent d i c ă exis tă „uleaţa" sau nu) d a r sub o altă formă de manifestare.

1? . A r p ă r e a slmpl'st a spune a c u m dlreet şl fără multă Introducere, c ă l egea e a r e deter­mină o r g a n l s a r e a actlultăţll omeneşti es te a c e e a a minimului de efort şl totuşt nu este alta.

Omul caută mereu să c a l c e pe c a l e a c e a mal bătu ă, s ă m e a r g ă pe drumul ce l mal scurt . Poeţii şl utsătorlt au m e r s totdeauua tmpotrlua aces te i legi şl pe a c e a s t ă ca l e s'a ajuns la d e s ­c o p e r i r e a lut Dumnezeu. Omul deulne om numai atunci când îşi dă s e a m a c ă exis tă lucruri inutile şl c â n d eaută s ă împlinească a c e s t e Inu­tilităţi c a r e c e r un efort c e nu e răsplătit, un efort mai m a r e pentru un rezultat material mic , sau puţin, e a r e putea s ă fie împlinit eu o sfor­ţ a r e mult mat mică. Toată arta , e în a c e s t sens , inutilă.

18. Dar a c e a s t ă discuţie s e d e p ă r t e a z ă dela Idela de organ izare pe e a r e am început s ă o d t s e u t a m « deşi în realitate lămureşte întinderea principiului aces tu ia a s u p r a lucruri lor materiale şt noţiunilor e a r e s e l eagă de ele.

19. Şl eu a c e a s t ă p r e c i z a r e s e poate r e z u m a despre organizare , c ă es te un fenomen c a r e tinde la c e a mal bună întrebuinţare a mij loace lor materiale de c a r e dispune omul şt a cunoştin­ţelor în legătură eu ele.

Ca a t a r e organ izarea cuprinde întreaga ct-utlizaţte o m e n e a s c ă şi principiile ei genera le sunt unice c ă c i l egea fundamentală e s te una şt din e a derluă tendinţa o m e n e a s c ă spr-e minimul de efort c a r e determină şl actluttatea economică .

20. In cadrul economiei politice, d a c ă p lecăm dela actloltatea c o m e r c i a l ă (un] schimb pur şl simplu) organ izarea este unffaetor indispensabil şi e s te ce l c a r e a determinat progresu l a c e s t o r forme, a euoluţlet materiale propriu zise a ome­nirii.

Mr. 12—13 — 28 Martie 1942. R E V I S T A E C O N O M I C A

Organizarea alei înseamnă a l e g e r e a e lemen­telor de lueru şl întrebuinţarea lor în modul eel mal uşor în scopul de a faee o eât mal m a r e economie de eforturi şl de bunuri.

A c e a s t a dela eel dintâi transport pe s p a ­tele unui animal şl până la Taglor .

In cursul aces te i euoluţll. în eadrul larg al economiei politice, a uleţll e conomice , s e p a r e c ă sunt actiuttăti e c o n o m i c e c a r e a r neglija l e g e a minimului de efort:

— sunt de fapt, dar ele s e da torează :

- j - unei organizăr i insuficiente în realitate, din lipsa unei înţelegeri şl pr iceper i a fenome­nelor şl o s tăpânire dec i a lor.

+ din c a u z a unei Iluzii: cum a r fl bună­o a r ă cazul unul negustor c a r e s e o b o s e ş t e enorm pentru a ulnde un lucru, intr'un astfel de c a z în realltaie e uorba fie de uânzarea unul lueru prost fie a unul obiect c a r e altfel n'ar auea cum­părător i şl c a r e dă uânzătorulul un beneficiu c a r e într'adeoăr este real izat eu un minim de efort în absolut.

21 . Idela de muncă s e p a r e c ă contraz ice tdela de efort minim: s e spune cu multă dreptate c ă fără efort nu s e dobândeşte nimic şl c ă c e e a c e s'a eâşt lgat fără muncă nu s e poate menţine. E adeoărat . d a r în cadrul economiei materiale, a uteţll legate de principiul material , . pe c a r e o ducem, tendinţa o m e n e a s c ă r ă m â n e pentru un efort minim în u e d e r e a real izări i unul s eop . d a r scopuri le sunt multiple şl deci munca nu s e opreş te nicicând.

In ipoteza c ă un efort organizat a r duee la r e d u c e r e a munell şl deci nu a r mal ft a p r o a p e nlclun efort n e c e s a r pentru a ajunge la scopul Imediat al strădanii lor n o a s t r e : uleaţa de f lecare zi. t r e c e m în a c e s t moment într'altă ordine de existenţă când justificarea efortului nu este ne­c e s a r s ă fie făcută în ordinea materia lă a lucru­rilor el în c e a spirituală. în sensul acelui efort Inutil de c a r e uorbeam.

22, însuşi efortul s p r e organ izare es te în el însuşi o actloltate o a r e c u m inutilă, c ă c i în e a în­săş i nu d u c e la nlclun rezultat, nu a p a r e decâ t în momentul când e a s e apl ică a s u p r a unul fapt r e a l în uleaţa e c o n o m i c ă sau de altă natură, a omenirii.

De a c e e a efortul s p r e organ izare nu e na­tural, e o a r e c u m liber lăsat pentru a fl mlşeat de un determinism uman. neelar dar posibil în limite pe c a r e nu le cunoaştem. Efortul s p r e o r ­ganizare c a r a c t e r i z e a z ă astfel uleaţa mora lă şl soc ia lă a omenirii, el douedeşte prin existenţa Iul un g r a d înalt de înţelegere a uleţll.

I 23. Organisarea pleacă dela o serie de ele­mente date. Utilizarea lor, în ee l mal bun fel. es te scopul ultim al organizăr i i : e a caută în primul loc pur şl simplu întrebuinţarea lor. Orice fel de întrebuinţare a unor elemente materiale date (în sensul larg c a r e cuprinde şl cunoştinţele şl munca) es te o p r o b l e m ă de organizare .

E a c e r e d e c i :

1. Exis tenţa unor elemente mater ia l e ;

2; Un s e o p ; 3. Cunoştinţe amănunţite a s u p r a e lementelor

materiale şl a noţiunilor în legătură eu lucrurile materiale susceptibile a fl întrebuinţate în scopul urmărit.

Organizarea es te dec i o aeţlune în timp şl în spaţiu (deci relatluă din punct de uedere filo­zofie d a r r e a l ă pentru lumea noas tră . în c a r e trăim materialmente limitaţi în timp şl spaţiu) şl c e r e

-(- o Idee de urmărit — dinamism + un timp în c a r e s e rea l i zează - j - un spaţiu în eadrul e ă m t a s e împlineşte -f- o sumă de elemente materia le c e s e pot

Întrebuinţa.

Toate a c e s t e a în eadrul aetlultăţll de o r g a ­nizare propriu zisă, e a r e e s te un efort în el în­suşi, în eadrul posibilităţilor de azi, în u e d e r e a ereterlt unor noui posibilităţi c a r e l ipsesc azi.

24, Organizarea este dec i o formă de Inter-uenţle a omului în întâmplările pe c a r e nl le

[ a r u n c ă nouă natura în Jur c a u r m a r e la legile et ' fixe (fixe e r e d numai relattu şl în uederea unul 1 anumit s c o p c ă c i în absolut ele sunt arb i t rare , în mod indiscutabil, dar nu putem discuta alei I a c e a s t ă problemă) .

! 25. Omul la din c e e a c e e în jurul Iul e le­mentele pe c a r e le poate stăpâni şl le pune la lueru în folosul lui. punându-le s ă lucreze într'o anumită ordine în funcţie de timpul şl spaţiul disponibil.

E l f ixează la rândul lui, în lumea r e d u s ă la el şl la putinţa Iul de acttultate. legi şl ordine pentru felul cum a c e s t e elemente c a r e stau la dispoziţia lui oor trebui s ă acttueze.

Omul Imită natura — poate fără s ă fie c o n ­ştient de a c e s t lucru — în faptul c ă faee legi pe m ă s u r a lui, în cadrul pe c a r e legile mal puter­nice ale naturii îl permit şl c a r e şi ele pot fl la un moment dat şl în anumite forme Influenţate

. de om prin cunoştinţele pe e a r e le câş t igă asupra lor şi Influenţele pe e a r e le poate e x e r ­cita a supra lor mal a les prin diferita întrebuin­ţare pe e a r e )e-o dă.

73 R B U I S T A E C O N O M I C A Nr. 1 2 - 1 3 — 28 Martie 1942

26. Rezumând eele de mal sus. organizarea es te o aettuitate o m e n e a s e â c e r e caută între­buinţarea elementelor materiale a muncii şl a cunoştinţelor omeneşti , fără s ă c r e e z e n/mz'c el dând unor e lemente o mal bună întrebuinţare. In a c e s t s c o p , acţ iunea de organ izare după cum a m amintit t r e b u e :

— s ă fixeze Idealul de a t ins ; — s ă prec i zeze e lementele a s u p r a c ă r o r a

n r e a s ă aetlueze şl cadrul în spaţiu şl în timp în c a r e ţine s ă l u c r e z e ;

— s ă c u n o a s c ă şl s ă s tab i l ească condlţlunile în c a r e elementele date vor fi întrebuinţate.

sau: a) tdela, s c o p u l ; b) mater ie , c u n o a ş t e r e a e lementelor m a ­

teriale ; a) acţiunea, munca. Totul es te faptul de a organiza. Faptul a c e s t a al stabilirii normelor în cadrul

c ă r o r a nor trebui s ă acttueze, s ă fie întrebuinţate posibilităţile naturale sau artificiale de lucru, es te o r g a n i z a r e a propriu zisă. Nu e Identică şi nu poate fi confundată cu tehnica, nu c r e i a z ă nlmtc din nou, c ă c i nu c r e i a z ă ob>eete sau cu­noştinţe noul ct numat reg lementează o acttoltate a lor, c a r e lăsată la Itbera el tnlţlattuă a r da r e ­zultate mat puţine sau nu a r da nlctun rezultat, nefttnd întrebuinţate în condlţlunt c a r e a r putea da rezultate.

Organizarea este identică în m a r e eu legile naturale e a r e nu c r e i a z ă ele însăşi nlmtc propriu zis ct pun numat în m i ş c a r e forţele c a r e există în natură şt le p ă s t r e a z ă pe o linie fixă.

2? . Deci 1. a organiza înseamnă a fixa n o r m e pentru un număr mai m a r e sau met mic de a c Unităţi o m e n e ş t i ;

2. l egea însăşi es te o oellultate de organt z a r e ;

3. existenta unei societăţ i omeneşti este r e ­zultatul unei acţiuni de organizare , cu o p r e c i ­z a r e totuşi:

4. soc ie ta tea o m e n e a s c ă , iniţial, c e a dintâi a lcătuire o el, e s te datorită nu unei organizări e a r e este o acttoltate omeneasca ci unui instinct soc ia l c a r e a determinat pe b e s a legilor biolo­g i c e adunarea omului în g r u p : o r g a n i z a r e a este o aellultate conşt ientă o m e n e a s c ă : e a întrebuin­ţează elementele pe c a r e le utilizează şl In­stinctul social , d a r g ă s e ş t e o mat bună între­buinţare a lor. Deşt în fapt o soc ie ta te de oa­meni alcătuită numat pe b a z a instinctului social nu s e deo sebeş t e de una de animale, dec i apa­

riţia societăţii omeneşti es te legată de orga­nizare.

28. Pentru economia politică în spec ia l pentru formele el de manifestare actuală , o r g a ­nizarea es te un element n e c e s a r , indispensabil, a ş a eum în economia l iberală erau „legile na­turale ale economiei politice".

F ă r ă organizare , formele noi şl artiflelale ale economiei m o d e r n e nu pot rea l iza nimic din c e e a c e îşi propun, organ izarea fiind sânge le lor.

29. Mai a les trebue Insistat a s u p r a dife­renţei e a r e ex is tă între ldela de organ izare din punet de o e d e r e teoret ic şl c e e a c e în mod prac t i c înseamnă organizare . D a e ă e posibil a fixa unele linii mari a le principiilor de organi­z a r e . în p r a c t i c ă formele ei uartază foarte mult. In speetal e utzlb'l a c e s t lucru în economia po­litică, unde mai a les în formele el noi de mani­festare, o r g a n i z a r e a Inlocueşte normele naturale ale economiei l iberale. Greutatea z a c e în m a r e a oarletate de forme pe c a r e o poate auea e c o ­nomia astăzi De a e e e a . mal a l e s acum, e ne-e e s a r a fixa principiile mart ale organlsărll . pentru economia politică a p r o a p e ace l eaş i c a şl pentru alte ramuri de actlultate, dar s ă r e u ş e a s c ă a da o unitate ce l puţin de stil. în metodă, a c e s t o r f o r m e . d e manifestare ale uleţlt e conomice . Am fixat până a c u m câteua Idei e a r e t rebuese reţi­nute, în speelal c e a relatluă la neces i ta tea unor regult câ t mai p r e c i s e şl mal r i g i d e : [rigiditatea ole a legi lor uleţlt cu putinţa de euoiuţle, dar ş t ea numai în funcţie de alte principii stabilite tot

' atât de rigid).

I 30. Un alt prine'piu al Ideii de organ izare ' es te aee l al muncii eu or ice preţ. Munca nu es te I c e e a c e p a r e c ă spune Btblta şt legile e c o n o ­

miei l iberale — engleze : un r ă u n e c e s a r : e a es te o neces i tate de Dleaţă c a r e s e ridică până la ua loarea unul principiu moral .

Am spus c ă ldela de organizare s e r id ică tmpotrtoa legii minimului de efort (în fond es te tot atât de posibil c a în natură s ă existe şl o lege a efortului mal mult decât n e c e s a r , d a e ă nu pentru alt motlu ce l puţin pentru ace l al »re-elproelel", a «antitezei") şl e s l e un efort mal m a r e deeât minimul de efort n e c e s a r pentru existenţă. Gratie r u p e r i legăturii aces t e i legi, omul reu ­ş e ş t e s ă se r idice la un alt înţeles al nteţll. ima­terial şi s ă d e a tuturor act lDl tăţ l lor sa le a c e s t sens .

Ge este alteeua munca făcută în interes ob­ş t e s c , răsplătită fără ntciun fel de raport cu r e ­zultatul şl cu efortul d e p u s ; fie mal mult fie mat puţin deeât a r p r o d u c e în mod efeetlu munci­torul, a ş a cum s e precon izează azi munca.

Aeest înţeles al ideii de muncă face parte din elementele Indispensabile pe c a r e s e spri­jină organizarea în economia politică. F ă r ă un înţeles al munell c a r e s ă nu fie legat de egoism, nu s e poate p leca la o altă întrebuinţare a ele­mentelor materiale pe c a r e le a r e la dispoziţia »a aettultatea eeonomleă .

F ă r ă munca făcută e a o c h e m a r e , ea o da­tor ie faţă de comunitate, nu e cu putinţă real i ' s a r e a unul sistem de ualort şl activităţi c a r e s ă dea reaultatele uolte fără a ţine s e a m a de le­gile zise „actuale" ale economiei politice cla­s ice .

F ă r ă un efort permanent, o s trădanie c a r e s ă g ă s e a s c ă mulţumirea în însăşi faptul de a munci, o r i c e î n c e r c a r e de organ izare , în o r i c e domeniu, nu este eu putinţă.

31. Organizarea e numai un principiu, e a înseamnă stabilirea unor norme, a unor eondl-ţlunl c a r e s ă facă elementele supuse organizări i s ă lucreze a p r o a p e automat. Organ 'zarea eaută s ă Imite, în domeniul social , c e e a c e fae în mod automat legile biologice sau pur şl simplu legile naturii. In organ izare nu s e pune Imediat problema omului conducător , a unei Inleroenţlunl perma­nente şt conştiente a omului, a unul om deosebit, pentru e a lucrurile s ă m e a r g ă bine. Organizarea presupune oameni eu cunoştinţele ce le mal pu­ţine pe c a r e le au cel mal mulţi, ea reprezintă numai o altă a ş e z a r e , un alt raport , o alta or­dine c a r e tocmai ea permite omului de rând să real izeze c e e a c e în eondtţtunl normale, eu Inte­ligenţa şl mal a les eu acţiunile lut proprii, fără efortul s p r e organ izare şl sprijinit numai de mersul normal al lucruri lor nu le -ar fl putut r e ­aliza.

Efortul s p r e organizare îl poate face f iecare tn actlDttatea Iul: trebue să-1 facă f lecare . In g e ­neral fl fae numai ace l c a r e îşi dau s e a m a de neces i ta tea unul efort pentru a c e a s t a , Inutil în sensul amintit, d a r totuşi folositor prin rezultatele mult mal bune pe c a r e le dă.

Trebue ajuns la a s e înţelege neuola pentru organizare a uleţlt fteeărula, c e e a c e însemnează un efort pentru o mat bună^ întrebuinţare a ce lor ee-t stau la îndemână şl c a r e rezultate ît asi­gură mal mult deeât dă mizerabila lege a mini­mului de efort, ce l mal puternic potrlunle al ri­dicării omului din animalitate.

32. Dreptul, a r e un rol deosebit de Impor­tant, mal a l e s în cadrul noilor forme economice , în încercăr i l e de organizare .

33. „Das Recht geleitet den Plan (economic) uon blossen politischen A u s s a g e (Programatlk) hinüber zur praktischen Verrolrkliehung". E un

punct de uedere adeuărat cu toată antipatia pentru formalismul rigid al unor oameni de „drept". Pentru p r a c t i c a uleţll e c o n o m i c e este n e c e s a r ă p r e c i z a r e a formelor e c o n o m i c e în norme de drept.

Un drept uiu ; un drept prezent şl conştient de euoluţla şl necesităţile societăţii .

34. Pentru rea l i zarea unei Idei de organi­z a r e trebue :

1. O prlulre genera lă (statistică), o cunoa­ş t e r e a problemei ;

2. Un organi sm pentru ap l i care a) forme le­gale, b) organe le n e c e s a r e ;

3. O potrlulre între ele a diferitelor probleme şl domeniile de actluitate e c o n o m i c ă .

35. Idela de obligaţie în rea l i zarea organl-j zării. „Etne staatllehe tOlrtsehaftslenkung ist ohne I Ziuang nleht durehjuhrbahr" (Sehaeht) :

1. pentru a eulta conflicte Intense; 2 d a r şl pentru a a s igura menţ inerea pe o

linie hotărâtă a aetlultăţll de organ izare . 36. In cursul Istoriei omenirii, atât cât o eu-

j noaş tem noi şl ma' a les în formele ei de o r g a ­nizare materială , o r g a n i z a r e a a fost un factor totdeauna prezent : din c e l dintâi moment când s'a încerca t o întrebuinţare în comun a mal multor oameni, eând s'a lucrat la s t r â n g e r e a recolte i , la p ă s t r a r e a unul obiect pentru mat târziu, pentru schimb, a lnteruenlt e e e a e e numim o r g a n i z a r e : o actluitate umană c a r e la să din linia automată a instinctului.

E greu a schiţa o euoluţte a organizări i . B a j a fost totuşi din e e în e e mal eomplieată pe m ă ­

s u r ă ee omenirea a ajuns la o mat bună s t a r e materială, fltnd şl a c e a s t a la rândul el determt-nată tocmai de o mal bună organ izare a aetlul­tăţll omeneşti . E o pooeste dec i pe c a r e f l ecare o cunoaşte .

S e poate sublinia numai faptul c ă a d e s e o r i s'a lăsat toată greutatea organizări i pe s e a m a automatismului natural. Nu s e poate uorbi de lipsa unei organizaţii în economia l ibera lă : d a r e a a întrebuinţat o r g a n i z a r e a mal mult în formele de detalii a le aetlultăţll e conomice , în o r g a n i z a r e a întreprinderilor mai a les şl a lucrat pe dibuite. O interuenţle a coleet'ultăţli pentru p r e c i z a r e a indiscutabilă a formelor în c a r e să albe loc o anumită actluitate economică , a fost r a r ă şl a d e s măsuri le erau luate de dtuerse organizaţii p r o ­fesionale şl mat puţin de c ă t r e stat.

Interuenţla statului s e face numai după ee a existat un început de o r g a n i z a r e proprie a fae-torllor uleţll economice , d a r în momentul cândva lnteruenlt statul, reg lementarea uleţll e c o n o m i c e

(Urmare în Pag. 84.)

„Banca Centrala", pentrn Industrie şi — Sedi al mutat

Capital deplin v ă r s a t L e i 5 0 . 0 0 0 . 0 0 0 . — Rezerve Le i 2 0 . 0 0 0 0 0 0 . Sediul principal: T a r d a . R e g . S o c . b a n c a r e

Activ. Bilanţ anual la 31 Decemvrie 1941

io ii

Lei Lei Lei Cassa:

a) Numerar efeetiu , b) Disponibil la B . N. R Disponibil la bănci:

in ţară . Portofoliu de titluri:

Titluri româneşti : 1. Cu uenit fix:

EJeete publice u. n. 2. Cu uenit uariabil:

a) Aelii cot. la bursă u. n. b) Aelii neeot. la b. u. n.

Total u. n 35 048900"— 1 5 ^ 0 9 642-

şi C B . C.

in portofoliu ual. reală

27.977.703 — 10.832 995 —-

Qajate ual. reală

2 .819 .500— - 3.666.377 — 4.251 700— 810.270 —

! 666.377 810.370-

In portof. Reeseont. 30.055 247-— 34.362.000 —

251.700-- 800.000 — 36 916.170-— 29.347.200 —

Plasamentul fondului de rezervă (Art. 1 3 ) : Efecte publ. gar. de Stat sau lomb. la B . N.R. u. n. 9.013.000 — 7 832.080 —

Portofoliu de scont : Plătibil în fără:

a) Cambii fără garanţie • . b) Cambii garantate eu mărfuri, titluri, ete. e) Gambii garantate eu ipoteci

Total 67.233.117 — 64 509.200 — Din ca re în suferinţă 26.975.458-—

Debitori: Cambii de circ primite din ca re în: Din ţară : Portofoliu. Reeseont. a) Debitori fără garanţii . . . . 5.000.000— b) „ garantaţi eu titluri e) „ „ e u mărfuri dj „ „ eu ipoteci e) „ „ eu garanjii diuerse

Total 16 700 000"— Creanţe în eonuersiune conform Legii din ?. IV. 193U: (Cota redusă) :

In portofoliu . . . . . . . . . Pertieipaţiuni:

in ( a r ă : . In portof. Qajate. La intreprinderi industriale şi comerciale . 15.939.150'—

Total 15.939.150'— Imobile: >,

a) Pentru uzul propriu şi înmagazinare de mărfuri b) Pentru locuinţele funcţionarilor . . . . . .

Mobilier: Conturi diuerse : Debitoare . . . . . . .

3590 000 — 600.000—-

7.600.000-—-

34.545 868 — 22.516 2 6 5 ' - 57.062.133 —

10 832 995-

4.476.647--

64 427.247'-1.051.700- -

66.263.370-

18.787.619-11.249.908-2.989.200-

178.650--74 022 200--

11.860.592-3.763.107-

16450.124--

15.309.642--

7.832.080 -

131.742 317-

107.227.577--

29.611.741-

15.939 150 •

15.623.699'-475.400-

5.785.942--Total : 403.059.805 —

Conturi de

Lei b.

1 Cauţiuni statutare . . . . . . 2 Debitori pentru aualuri şi scrisori de garanţie date de bancă :

a) ln»tară . . . . . . b) In străinătate

3 Cambii de circulaţiune : In portofoliu .

U Efecte spre încasare : a) In portofoliu b) La corespondenţi (nedeeonlate) . . .

5 Ipoteci, cesiuni, mărfuri în gaj şi garanţii diuerse: In portofoliu . . . . .

6 Titluri în gaj: In portofoliu . . . . . .

? Depozite de titluri şi alte valori în păstrare . 8 Debitori de titluri împrumutate . . .

56.191.500--12.938.720-

760.267-— 40.080 —

Lei b .

1.875.000 —

69.130.220 —

16 .700 .000-

, 800.347--

241.463.260-—

8.309 298 — 30.676.087-—

840.000 — Total : 369.794.212--

Comerţ, Societate Anonimă. Turda. dela Cluj — S U C U R S A L E : Alba-Iulia, Bucureşt i , Haţeg, Sibiu, T u r d a , Cluj şi Bistr i ţa . — Anul fondării 1 9 1 9 . Nr. 2 7 / 1 9 4 0 .

aprobat de adunarea generală din 12 Martie 1942. Pasiv.

Capital, social . . . . . . . . . Fonduri de rezervă:

a ^ R e s e r u ă legală . . . . . . . . . b) Reseruă^statutară . . . . . . . . .

Fonduvi de amortisment: a) Pentru™erean|e dubioase b) „ «imobile . . . . . . . . .

Diferenţe de curs nerealizate la portofoliul de titluri: (Art. 32 al. e.) Fond de pensii şi ajutor al funcţionarilor . . . . . . Depuneri spre fructificare:

Din J a r ă : 1. La purtător, sau nominative — dar plătibile la

purtător: La Dedere. Pe termen. Gu liurete de economii nominatiue plătibile la

purtător 2.952.490— 2.167.221'— 2. Nominatiue:

Pe liurete de economii nominatiue 14.774.812— 102.736.687'— 1 Total 17.727.302— 104.903 908"—

10

11 12 13 m

t e i

2 848 432-20.101.568'-

4.970.885'-5.311.600-

Lei b.

22.950.000'

10.282.285-—

5 119.711 —

17.511.499'-

Creditori: Din ta ră : .

Angajamente de reeseont: In ( a ră :

1. Curente (scăzute şi neseăzute). B . N. R

Cecuri şi ord. de plata emise: Simple : eu plata în ţară

Efecte de plată : In ţară . . . .

Dividende neridieate . Conturi diverse: Creditoare Conturi transitorii: Creditoare Beneficiu net: .

La uedere. Pe termen. 32 403.936'— 23.760.583 —

Prouenite din : Bf. scont. Cambii de circ .

64.509.200'—

Lei . b . 50.000.000'-

33 2 3 2 . 2 8 5 -2 543.946 —

23.857.000--

122 631.210'

56.164.519-

64.509.200'—

8.129.796--

7.550.000 — 1.231.104-—

21.854.537-— 856.162 —

10.500.046 —

Total : 403.059.805-—

ordine.

Deponenţi de cauţiuni statutare . Creditori pentru avaluri şi garanţii date de bancă :

a) In Jară . . . . . b) In străinătate . . . .

Deponenţi de cambii de eirculaţiune Remitenfi de efecte spre încasare Deponenţi de ipoteci, cesiuni, mărfuri in gaj Deponenţi de titluri in gaj — Deponenţi de titluri şi alte valori in păstrare Creditori pentru titluri împrumutate

şi garanţii diverse

Lei b.

56.191.500--12.938.720--

Lei b.

1.875.000-—

69.130.220 16.700 000

800.347 241.463.260

8.309.298 30.676.087

840.000

Total : 369.794.212-—

BANCA CENTRALA PENTRU INDUSTRIE ŞI COMERŢ, SOCIETATE ANONIMA, TURDA

Debit. Contul de Profit şi Pierdere. Credit.

Lei b.

1 Cheltuieli de administraţie: a) Salari i şi indemnizaţii 12.674.479'— b) Diuerse . . . 3 0 6 5 . 3 6 3 -

2 Impozite şi taxe 3 Dobânzi plătite:

a) La depuneri . . 4.743.102 — b) La reeseont . 1.245.840 — c) L a ali ereditari . 1.562 609 —

4 Comisioane plătite . 5 Dotarea fondurilor:

a) Dotarea fondului de re-zeruă statutară 3.049 355'—

b) Dotarea fondului de pen­siuni şi ajutor al funeţ. 1.000.000 —

6 Amortismente: a) L a imobile şi mobilier 1.592.778 — b) L a diuerşi . . 608.202'—

7 Beneficiul net:

Lei

15.739.842-2 017.912'-

7.551.551 •— 471.628'—

4 049.355*—

2.200.980*-10.500.046-

Total : 42.531.314 —

Lei b.

1 Dobânzi încasate: a) Dela portofoliu de seont 5 826.316'— b) Dela debitori . . 10.551.724'—

2 Comisioane încasate . . . 3 Venitul portofoliului de titluri:

Din cupoane exigibile . . . 1 Venitul participaţiilor . . . . 5 Venitul imobilelor . . . . 6 Beneficii diuerse . . . . 7 Încasări din creanţe amortizate (art. 15 din

L e g e a Ref. ered.)

Total :

T u r d a , la 31 Deeemurle 1941.

Director Genera l : Director: Ionel Gomşa. Dr. Oetauian Sglimbea

Lei

16.378.040 — 7.426.193'-

325.309 — 8.46ä444 — 1.587.177 — 6.651.975'—

1.699.176'-

42.531.314 —

Director : DP. Alexandra Dragorair.

Director: Dr. Laurean German.

Pentru contabilitate : loan Babeş.

expert contabil.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Preşedinte: Dr. Dalentin Poruţiu. Dr. Ionel Pop. Dr. Leo Părăsea. Dr. Ualer Noldouan. Ing. Radu Gomşa.

Subsemnaţii eensori am examinat conturile prezente şi le-am aflat tn deplină regulă şi consonanţă eu registrele băncii

T u r d a, la 11 Februarie 1942.

Preşedinte: Adrian Cristea, expert contabil. Hleolae Dastu. Enea Hnlea.

Banca „Ilia Mureşanâ", s. a. Ilia, jnd. Hunedoara. Capital Le i 2 .000 .000*— R e g . B a n s a r Nr. S / 1 9 3 5 . Rez. Le i 200 .000 '—

CONVOCARE. Domnii aefionari sunt eonuoeafi în

adunare generală extraordinară, la sediul băneit din Ilia, pe siua de 26 Aprilie 1942, orele ÎS eu următoarea

ORDINE DE ZI: 1. Modificarea art, 13 din statute conform Decretului Lege Nr. 3548/1940. Se mai eonuoaeă aefionarii şi în

adunare generală ordinară, în ace laş i local şi ace iaş i zi, la orele 15 30 eu următoarea

ORDINE DE El: 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie, Raportul Censarilor, aprobarea Bilanţului şi descărcarea

Administratorilor şi Censorilor de gestiunea anului 1941; 2. Alegerea pe timp de un an a Consilierilor şi Censorilor; 3. Fixarea retribuţiunilor Censorilor şi a jetoanelor Consilierilor; 4. Eventuale propuneri ' Consiliul de administraţie.

Nr. 12 — 13 — 28 Martie 1942. R E V I S T A E C O N O M I C A 77

Banca „Ilia Mureşană", s - a»- jud- Hunedoara. Reg. B a n c a r Nr. 8 / 1 9 3 5 .

Aetiu Bilanţ anual încheiat la 31 Deeemurie 1941 Pasiu.

Cassa: Numerar efeetiu Disponibil la B . N. R.

Portofoliu de titluri: Româneşt i : eu uenit fix: In porlof. Efeete publice . u. n. 25 000"— Acţiuni neeotate~la

bursă . u. n. 1.500'—

Lei

736.811--18621-

22.125'-

1.500--Plasamentul fond. rez. ef publ. gar. Stat Portofoliu de scont:

Cambii fără gar. . 4 2 0 8 0 0 -Reeseontate 1.613 6 5 0 -Din îea re în suferinţă 2.900 —

Debitori : Fără garanţii .

Creanţe în Conversiune : reduse: In Portofoliu Reeseontate la banei

Partieipatiuni Mobil'er Conturi dtuerse : Debitoare

1.077.336 • 225 988-

Lei b.

7 5 5 . 4 3 2 -

23.625-60.000

2 034.450 —

638 849' -

1.303.324•-200.000'-

25 000-240.423'-

5.281.103 —

Conturi de ordine : Cauţiuni statutare Garanţii diuerse în portofoliu

210.000 -80 000 -

290.000'-

kei b. t e i b. Capital social . . . . ' . . 2.000.000'— Fonduri '•

Rezeruă legală . . 50.000 — Rezeruă statutară . . 50.000— 100.000'— Amortizări pt. Creanţe dubioase 100.000'—

Depuneri spre fructificare, noui : Din ţ a r ă : nominatioe pe liurefe pe termen . 364.833 —

Creditori: noui din ţară pe termen . . 177.201 — Angajamente de reeseont: In ţ a ră :

Curente la B N. R. . . 1 613.650 — In eonuersiune (redus) la bănci 225.988— 1 889.638—

Efecte de plată^: în tară . , . . 303.400 — Gonturi d iuerse : Creditoare . 266.120'— Transitorii: Dobânzi euuenite anului 1942 39.050'— Beneficiu net:

Reportat din anul trecut . 20.500 — Al anului curent 70.361 — 90 861 —

5.281.103 —

Conturi de ordine Deponenţi de cauţiuni statutare Deponenţi de garantii diuerse

210-OOJ*-80 000'-

290.000'-

Debit. Contul Profit ş i Pierdere la 31 Deeemurie 1941. Credit.

Cheltuieli de administraţie: Salarii . Diuerse

Impozite şi taxe Dobânzi plătite: , L a depuneri .

La reeseont .

Beneficiu net: reportat din anul trecut al anului eurent

Lei

74.000-39.355-

13.189— 44 338'—

20.500 — 70 .361- -

Lei b.

113.355-• 14.052-

57.527-

90.861-275.795'-

Lei b. Lei

Beneficiu reportat din anul trecut . . 20.500'— Dobânzi încasate dela Portofoliu şi Debitori 246.123'— Comisioane încasate . . . . . 9.172 —

275.795--

Preşedtnte : s s . luliu Josan.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E

ss . Constantin Răsădeau. ss . Silnin Olariu, dir. exec . Gontabil Autorizat.

Verificat şi găsit în conformitate cu codul de comerţ şi legea bancară.

Preşedinte : ss . Dumitru Epure

expert contabil.

C O M I T E T U L D E C E N S O R I :

ss . loan Opreau, ss . Qheorghe Tamaş.

? 8 R E V I S T A E e ON O M i e A Nr. 1 2 - 13 — 28 Martie 1942

„ARDELEANA", Institut de credit şi de Capital deplin vărsat: Lei 21.000 000

S U C U R S A L E Sediul central;

Deva, Dobra, Geoagln, Cnglr.

Activ. Bilanţ încheiat la

Cessa: a) Numerar efeetiu . . . . . b) Disponibil la B . N. R. şi G. E. G. .

Disponibil la bănci: a) In tară . . . . . .

Portofoliu de titluri: 1. Titluri româneşti : 1 eu uenit fix: a) Efecte publice . . . . . 2. eu uenit uariabil: b) Acţiuni cotate la bursă . e) Acţiuni neeotate la bursă .

Plasamentul fondului de rezeruă :

Efeete publice gar. de Stat sau lombardabile la B . N. R.

Portofoliu de scont: l. Plătibil în tară : a) Cambii fără garanţii . . . . b) eambii garantate eu ipoteci

t e i b.

9.323.269 — 409.463 —

3 0 4 . 5 9 9 -

Val nom. 3.454.200 -

2.162.500--835.801'-

6 452.501'-

2.420.000-

din ca re în suferinţă Le\ 576.040'—

Debitori: 1. Din ta ră : Debitori fără garanţii Debitori garantaţi eu mărfuri Debitori garantaţi eu ipoteci . . . Debitori garantaji eu diu. seris . garant-

Creanţe In conversiune eon/, legii din 7 Aprilie 1931. (Cota redusă):

a) In portofoliu

Partieipaţiuni: In tară : 0 a întreprinderi industriale şi eomereiale

Imobile ; a) Pentru uzul propriu şi înmagazinare de mărfuri b) fllte imobile . . . . .

Mobilier; . Conturi diverse debitoare: Conturi transitorii: . . . . .

In portof. u. r. Qajate u. r. 289.774 ' - 1.645.025'—

905.641'— 1 919.905'— 304.06S'— —

1 499 .483 ' - 3.564 930'—

ln portofoliu. Reeseontate. 6 527.974 — 22 918;000"— 1.925.100 — 8.541.700--8.453.074 — 31 459.700'—

In portofoliu. Reeseontate. 6.742.987 — 15.176.312-— 4.156.718'— —

307.016'— 1.989.688-— 412.218 — —

11.618.939 — 17.166.000 —

14.851.180 —

3.033.093-6 922.532-

Lei b.

9.732.732-—

304.599-—

5 064.413 —

2.293.020--

39 912.774 —

28.784.939 —

14.851.180-—

6.413.950- •

9.955.625-249.663--

1.027.443--616808--

Lei 119.207.146-—

Conturi de

t e i b . Gautiuni statutare Debitori pentru aval. şi garanţii date de baneă :

a) In (ară . . . . Efeete comerciale in gaj:

a) In portofoliu . . . Cambii de eireulaţiune:

a) In portofoliu b) Reeseontate

Ipoteci, cesiuni, mărfuri în gaj şi garanţii diuerse: a) In portofoliu

Titluri în gaj : Depozite de titluri şi alte ualori spre păs t ra re : Debitori de titluri împrumutate:

5.000.000--17.166.000-

t e i b . 1.748.324 —

1.000.000•—

25 000-—

22.166.000-—

31.948.055 — 60.011-—

9.368.300-— 843.000 —

t e i 67.208690--

economii, soc. anonimă pe acţii in Orăştie. ORĂŞIIE Rezerve: Lei 6 300 000 Reg. Soc . B a n c a r e Nr. 2 0 / 1 9 3 5 .

31 D e c e m v r i e 1941. Pasiv

Capital social: . . .

Fonduri de rezervă :

a) Rezeruă legală . . . . .

Fonduri de amortisment:

a) Pentru ereante dubioase . . . . Diferenţă de curs nerealizată la portofoliul de titluri: (flrt. 32). Fond de pensii şi ajutor al funcţionarilor: .

Depuneri spre fructificare: 1. Din tară : 1. t a purtător sau nominaliue dar plătibile la purtător.

a) Cu liurete de economii dar plălibile la purtător

Creditori : Din Ja ră : a) Creditori nereduşi . . . .

Angajamente de reescont: 1. In ţară : a) ha B . N R. b) La alte banei . . . . .

Efecte de plată: l. In tară:

a) L a B . N. R. Dividende neridicate: Conturi diverse: . . . . . Beneficiul net al anului curent: .

Lei b. Lei b. 21 000.000—

4.000.000 —

2 . 3 0 0 . 0 0 0 -1.381.815-— 3.052.218 —

La termen.

18.015.452-- 18.015.462--

41.425.700 — 7.200.000 —

7.030.711 -

48.625.700--

11.592.500 — 177.563--320.168 —

1.711.009-—

Lei

ordine.

119.207.146'-

Lei Deponenjt de cauţiuni statutare . . . .

Creditori pentru avaluri şi scrisori de garanţii date de bancă: a) In ară . . . . . .

Deponenp de efeete comercia le în gaj Deponenji de cambii de eireulajiune Deponenţi de ipotezei, cesiuni, mărjuri tn gaj şl garanţii diuerse Depozite de ttlurl în gaj Deponenji de titluri şt alte ualori spre păstrare Creditori pentru titluri împrumutate

Lei b . 1.748.324 —

i.OOO.OOO'- 2 5 . 0 0 0 -

22L166.0O0 — 31.948055 —

60.011 — 9.368.300 —

893.000 —

i>ei 67.208.690'-

„ARDELEANA" Institut de credit şi de economii, societate anonimă pe acţii în Orăştie.

Debit. Contul Profit şi Pierdere încheiat ia 31 Decemvrie 1941. Credit.

Lei b. Lei b. Lei b. Lei b. Cheltuieli de administraţie :

a) Salari i , pensii şi indem­nizaţii

b) Diuerse . . 2.401.832 — 1.057.429-— 3 459.261'—

Dobânzi încasate : a) Dela portofoliul de scont b) Dela debitori

3 451.222 -2.536.037 — 5,987.259'—

Impozite şi taxe . 996.245'— Comisioane încasate 1.504.326-Dobânzi plătite: Venitul portofoliului de titluri:

a) E a depuneri b) La reeseonf e) La alţi creditori .

Comisioane plătite Amortismente:

360.822'— 1.451.362 —

9.368 — 1 821 552'— 113.262 —

a). Din cupoane exigibile Venitul pariicipaţiunilor Venitul imobilelor . Beneficii diuerse

226572-— 234 834 — 347.614'— 458.447 —

a) La creanţe dubioase b) t a pierdere din eonuer-

siune

1 2 4 . 9 7 9 -

232.744'— 357.723 — Alocaţii la fondul pentru creanţe dubioase Beneficiul net ăl anului curent .

300.030 — 1.711 009 —

Lei 8.759.052 — bei 8.75a.032 —

O r ă ş t i e, lé 31 Deeemurie 1941.

s s . Cornel Mihailă, director exeeutiu. ss . Dr. Aurel Viad, fost ministru, preşedinte. ss . loan Lăzăroiu, şef contabil.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : ss . Dr. Romul Dobo, uiee-preşedinte. s s . Petru Guia Mo(u. ss . Dr. Augustin Deae.

Subsemnatul Consiliu de Censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină consonanţă cu registrele institutului.

O r ă ş t i e , la 3 Februarie 1942.

C O N S I L I U L D E C E N S O R I : ss . Daler Orbonaş, preşedinte. Laurenţiu Sima, expert-contabil.

„PATRIA", institut de eredit şi economii, s. a. Blaj. Capital deplin uărsat: Lei 10.000 000 Rezerue : Lei 1.500.000 —

Reg. soe. baneare Hr. H—1934.

CONVOCATOR. P. T. Domnii acţionari ai băncii „PATRIA", institut de credit şi economii s. a., Blaj , s e inuită eu onoare, în

sensul § 13 şi următorii din statute la

a LVI-a adunare generală ordinara, c a r e s e ua ţinea, Marţi 18 Aprilie 1942, orele 17 în localul institutului.

Dacă în ziua aceas ta nu s e întruneşte numărul necesa r de acţionari, pentru a lua deeiziuni ualabile, conform art. 11 din statute, Domnii aejionari sunt înuitai la o nouă adunare generală^ ca re s e ua ţinea în ziua de 26 Aprilie 1942, în ace laş i loeal, la a c e e a ş i oră şi eu aceeaş i ordine de zi.

ORDINEA DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale ;• 2. Raportul Consiliului de administraţie, raportul Comitetului de censori, bilanţul şi darea absolutoriului; 3. Distribuirea beneficiului net; 4. Stabilirea remuneraţiei pentru membrii comitetului de censori; 5. Fixarea marcelor de prezenţă pe 1942; 6. Eventuale propuneri; ?. închiderea adunării generale.

Domnit aefionari car i doresc a parfteipa la adunare, sunt rugaţi s ă depună la c a s s a institutului, ori la Ad­ministraţia Gentrală Capitulară, Blaj , aetiile şi euentual documentele de plenipotenjă, până la 15 Aprilie euentual 23 Aprilie 1942, orele, 12.. Acvile.-depuse pentru adunarea dtn 18 Aprilie sunt ualabile şi pentru adunarea din 26 Aprilie 1942.'

JB-La- j r 4a^Mar4 ie 1942. Consiliul de administraţie.

„PATRIA", institut de credit şi eeonomii, s. a. Blaj. Aetiu. Bilanţ încheiat ia 31 Decemupie 1M41. Pasio.

Cassa: a) numerar efeetiu — — — — — b) disponibil la B . N.R. şi C E C

Disponibil la bănci: a) îa tară — — — — _ _ _

Portofoliul de titluri: 1. Titluri româneşt i : 1. e u uenit fix: a) Efecte publice — 2. e u uenit nariabil : a) Aeţii cotate la bursă b) Aeţlineeot. Ia bursă

Efectele fondului de re-zeruă legal —

Efectele fondului de pen­siuni 1.355.500

Portofoliul de scont: Plătibil în fără : a) Cambii eu gir — b) eambii eu acope­

rire ipotecară —

Lei b.

963.184-— 1.206.644*—

Lei

.083.828-

692.830'-

Ual nom. 1.214.500*

287.000-690 0 0 0 -

117.000 -

ln portof. 6 5 1 . 8 7 0 -

Ual reală. 1.056.830 -

442.580 — 234.30Q-— :

57 6 4 0 -

339.125 -

Reese .BMR. 164.100 —

.743.810-

57.640--

339.125'-

3.240.300-— 7.693.800 - 11.690 070-

5.989.393-

3.892.170'- 7.797.900 Din eare în suferinţă — 141.270 — Debitori:

Din Ja ră : a) Debitori fără garanţii ipotecare 1.665.299-b) Debitori eu acoperire ipoteearâ 4.324 094' •

Creanţe in conversiune leg, 7. IV. 1931. In portofoliu 13.336.229'— Reeseontate la Creditul Industrial 100 939—13.437.168

Pierderi din legea 7. IV. 1934 53 807 — Amortizat în cursul anului — — 53.807' —

Imobile: a) pentru uzul propriu - — — — 1.500 000 — b) alte imobile 2.453.121 —

amortizat în cursul anului 3 121— 2.450 000 — 3.950.000'

Mobilier 5000-Conturi diuerse — — — _ _ _ _ _ 44.831'-Conturi transitoeii — _ _ _ _ _ 66.343-

39.100.038'-

Lei Capital social — — — — — — — Fonduri de rezemă:

a) rezerua legală — — — — — b) rezerua statutară — — — — c) alte fonduri (1. M. Moldoua) —

Fonduri de amortisment: a) pentru creanţe dubioase

Diferenţe de curs nerealizate la por­tofoliul de titluri — — — —

Fond de, pensii a funcţionarilor — Depuneri spre fructificare.

1. Depuneri noi: a j .eu liurefe de eeon. nominatiue

dar plătibile la purt. pe termen Depuneri uechi:

a) reduse prin aranjament — — Creditori:

\. Din ţa ră : a) Greditorl reduşi : sold neexi-

gibtl # — — b) Creditori noi : împrumut pe

termen lung — — — Angajamente de reeseompt:

I. In Jară : 1. Curente: La B . N. R 2. In eonuersiune : La Creditul —

Industrial — — — — — — — Conturi diuerse — — — — — — — Conturi transitorii — — — -.- — — Beneficiu net:

a) transpus din anul 1940 — — b) al anului 1941

Lei b. 10 .000 .000-

160.000'— 440.000*— 100.000 ' - 700 0 0 0 -

800 0 0 0 -

186.865 -1.500.000—

4.917.799-

588881'-

154.630*

11.798.700-

7.797.900-

100.939-

48.200--231 856-

5 506.680 —

11.951.330'—

• 7.898-839— 219.577 -

56.691 *—

280.056'-

Dcbit. Conturi de ordme.

39.100.038-—

Credit.

Gaufurti statutare — — -Efecte comercia le în gaj — -Depozite de titluri în păstrare Ipoteci _ _ _ _ _ _

Lei b. 450.000'—

1.560.950 — 189.550 —

23.975 700'—

Deponenji de cauţiuni statutare - — Deponenţi de efecte comercia le în gaj Deponenji de titluri în păstrare — — Deponenji de ipoteci — — — —

Debit.

26.176.200 —

Conturi de Profit şi P ierdere .

Lei b. - 450.000*— - 1.560 950*-- 189 5 5 0 ' -- 25 975.700*—

26.176.200 —

Credit.

Cheltuieli de administraţie: a) Salarii ' 370 4 0 0 -b) Pensii — 99.000'-e) Diuerse _ _ — _

Impozite şi taxe

Lei. Lei b.

Dobânzi plătite: a) t a depuneri b) L a reeseompt

Amortizări: a) La pierderi din L. 7. IU. 1934 b) La imobile e) Diuerşi debitori — — — —

Profit net-, a) Transpus din 1940 b) Al anului 1941 -

469.400 — 234.966 — 704 366

198.329 2 5 . 8 7 5 ' -

244.107'— 269 982

53 8 0 7 ' -3 121 —

100.0"0-— 156.928 4 8 . 2 0 0 -

231 .856 ' - 280.056

Lei b. Profit transpus — Dobânzi încasate :

Beoni a) Dela portofoliul de bj Deia debitori — — — —

Comisioane încasate — — — -Venitul portofoliului de titluri -Venitul imobilelor — — — — -Încasări din creanţe amortizate

- - • 987.901'-59 4 9 8 -

1.609.n61*-B l a j , din ş'edinja Consiliului de Administraţie ţinută la 6 Martie 1942.

Dtreetor: Muntean, expert-contabil. C O N S I L I U L . D E A D M I N I S T R A T

Preşedinte : D>. U Maeaueiu. Dr Gheorghe Borşan. B l a j , la 6 Martie 1942. S'a reuăsut şi.s'a găsit tn consonanţă ! ea registrele societăţii.

C O M I T E T U L D E C E N S O R l ; Preşedinte: D>. Nieolae Mareo, expert-oontabil. talia Maior.

Lei b . 4 8 . 2 0 0 ' -

1 .047.399-87.223'—

118.052 — 30¿500 —

6 . 2 7 8 ' -

1.609 661-

Pentru contabilitate: I. Gabriş,

A. Folea.

lostj B B C T F .

„ B A N C A O A Ş I A " , I n reg ' s t ra ta î n r e g i s t r u l

Activ. Bilanţul anual încheiat

Lei b.

7.806.235-1.078.133-

3.725.392-

2.685.624'-

Le i b . Cassa: a) Numerar efeetiu — — — — — _ _ _ _ _ _ — — — _ _ _ 7.267.433 —

b) Disponibil la B . N. R. şi G. B . G. — _ - _ - - • — - — - — - 520 6 7 9 -e) Cupoane scăzute şi titluri eşite la sorti — — — — _ _ _ _ _ — 18.123 —

Disponibil la bănci: a) In tară _ — — _ _ _ _ — — — _ _ — — — Portofoliu de titluri: Titluri româneşt i :

1. eu uenit J ix : In portof. u. n. In portof. u. r. a) Efecte publice _ _ _ - _ ^ - _ _ - 3.675.200 - 2.428.543 — 2 . 4 2 8 . 5 4 3 -2. eu uenit uariabil: a) Acţiuni cotate la bursă _ _ _ _ — — — 1.350.000— 1.295340— 1.295340 — b) Aejiuni neeotate la bursă - — _ _ - _ 3 8 7 6 0 0 ' - ' - 5 0 9 ' - 1.509'—

Tota l : 5.412,800-— 3.725.392 — Plasamentul fondului de rezervă: (art. 13).

Efecte publiee garant, de Stat sau lombard, la B . N. R. u. n. 3.171 200 — u.r. 2.686.624 — Portofoliu de scont:

1. Plâtibil în t a ră : • In portof. R e e s e . In suferinţă, aj eambi i fără garanţii - - - - - 11491.408— 1 . 551 . 000- 174.803— 1 1 . 4 9 1 4 0 8 -b) Cambii garantate eu mărf. titl. ete. - 3 .587 .540- 1.460.000'- 3 .587 .540-e) eambii garantate eu ipoteci - — - 23.766177'— 18.855.600 - 214.900 - 23.766 1 7 7 ' -d) eambii garantate eu gaj agrie. — — ' 3 0 0 0 — 3000'— 38848,125

Total : 38.848.125 - 21.876.600 '- 389.703'— , . Debitori:

T. Din ară : a) Debitori fără garanţii — — - — — 3981.585 — 3 981.585 — b) Debitori garantaţi eu mărfuri — — — 464 438'— * 464.438 — e) Debitori garantaţi eu ipoteci — — — 23.413— 23 .413-d) Debitori garantaţi eu gar. diu. — — 1 06Q.00Q-— 1.060.000-

Total : 5.529 436 -Creanţe in eonuersiune conform Legii din 7. IV. W3U (Cota rămasă):

a) In portofoliu — — — — — — — — — — — — — — — — — — Imobile — — _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ — _• — _ _ _ Mobilier — — — — — — — — — — — — _ _ — — _ — —

5.529.436 —

3.028.755 — 14 .800 .000-

1'— 77.501.701 •-

Conturi

' ~ ~ ' ' ' : ' Lei b. Cauţiuni statutare — — _ — _ — • — — _ _ — — — — _ — — — —• 740.0C0 — Debitori pt.\aval si scrisori de garanţie date -Se baneă:

a) In ţară — _ - - - — ' _ - - — — _ — _ _ - _ _ - - 750 .000 ' -Efeete comerciale în gaj :

a) In portofoliu — — — — — — _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ - - 353.650'— Ipoteci, cesiuni, mărfuri în gaj si garanţii diverse:

a) In portofoliu _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ - _ _ _ - - . 8 294.098— Titluri f n g a / = 814.418;— Depozite de titluri şi alte ualori în păstrare v. n. — — — — — — — — — — — 2.015 000'— Debitori de titluri împrumutate — — — — — — _ _ — _ _ — _ _ _ — — 978 000'—

ia945.166-—

Debit. ' Contul de Profit şi Pierdere

Lei b. Lei b . Cheltuieli de administraţie:

a) Salari i şi indemnlsajii — — — — — — — — — — — — — — — — 1349 980'— b) Dioerse _ — . _ _ _ _ _ _ _ _ • _ _ _ _ — — — — — 2.089 891'— 3.439.871'—

Impozite şi taxe — — — _ — — — — _ — — — _ _ - _ — _ — — 684.069'— Dobânzi plătite:

a) L a depuneri — — — — — — — — — _ _ _ _ — — _ _ . _ 602.160'— b) La reeseont — _ _ _ — — — — _ — _ — — — — — — — 517 775'— 1.119.935 —

Amortismente: a) iia ereante^dubioase — — — — — — — — — — — — — — — — 253.681'—

Beneficiul net: a) Benefieiul*anului eurent •• - — — — — 4.135.554 —

" " 9 633.110 — Preşedintele Consiliului de administraţie: Dr. H. Petra m. p. ton Dobpouici m. p.

Verificat şi găsit tn conformitate cu codul de edmerţ şi

G E N Iile Roman m. p., preşedinte. Constantin Igplsan m. p., expert contabil.

Societate Anonimă, Sibiu. b a n c a r N r . U/1935

la 31 Decemvrie 1941. Pasiv.

Lei b Lei b. Capital social — — — — — — — — — — — - _ _ _ _ _ _ — - . 20.000.000-— Fonduri de rezemă:

a) Lega lă şt sta'utară — — — — — — — — — — — — — — — — — 3.636.000' — Fond de amortisment:

a) Pentru creanţe dubioase — — — — — — — — — — — — — — — 700 000'— b) Pentru imobile — — — — — — — — — — — — — — — — — — 500000— 1.200.000 —

Diferenţe de curs nerealizate la port. titl. (ari 32 al. c) : — — — — — — — — — 800.008'— Depuneri spre fructificare :

l. Din Jară : Nominative La uedere. Pe termen.

a) Pe liurete de economii — — — — — — — — 7.274.151 — 16.173.039 — 23.447.190 — Creditori:

Dtn t a r ă : a) Creditori nereduşi noui — — — — — — — — — — — — — — — — 1.195.132 —

Angajamente de reeseont: 1. Curente:

a) La B . N. R. — - - - - - - - - - - 21.876.600 -Efecte de plată:

a) In tară — _ _ - — - — _ - - — - — — - — — — - 14 X 0 0 0 -Conturi diuerse creditoare — — — — — — _ — _ _ — — — — _ 743.960'— Conturi transitorii (dobânzi anticipate) — — — — — — — — — — — — — — 327.257-— Beneficiul net:

a) Beneficiul anului curent — — — — — — — — — — — — — — — 4.135 554 —

77.501.701 —

de ordine. . — -

Deponenţi de cauţiuni statutare — — — — — — — — — — 74O.O00-— Creditori pentru aval şi garanţii date de bancă:

a) In ară — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — 750 .000-Deponenţi de efecte comerciale in gaj — — _ _ _ _ _ _ _ — _ 353.650'— Deponenţi de ipoteci, cesiuni, mărfuri in gaj şi garanţii diuerse — — — — — — — 8.2.4098'— . Deponenţi de titluri în gaj — — — — — — — — — — — — — — — — — 814.418 — Deponenţi de titluri şi alte valori în păstrare:

a) Din ară — _ — _ _ — _ — 2.01.5 0 0 0 ' -Creditori pentru titluri împrumutate — — — — — — — — — — — — — — 978.00H-—

13 .945 .166-

încheiat la 31 Decemvrie 1941. Credit.

Lei b. Lei b. Dobânzi tneasate:

a) Delà portofoliu, de scont — — — — — — — — — — — - - — — — 2.396.065 — b) Delà debitori _ — — — - - — — — — — - — — — — — 332.447-— 2.728.512 —

Comisioane încasate — — — — — — — — — — — — — — — — — — 297.654 -— Venitul portofoliului de titluri:

a) Din diferenţe de curs realizate — — — — — — — — — — — — — — 38.000 — b) Din cupoane exigibile — — _ — _ — — - — — — — — — — — 214.408 — 252.408 —

Venitul imobilelor _ - - - - _ - - - - - - - - - — - - - - - 6.115.58.-— Încasări din creanţe amortizate (arf. 15 L. R. Cred.) — — — — — — — — — — . 238.937'—

~ 9633.HQ-—

Clementina Ungurean m. p. loan Chlrtea m. p., contabil autorizat.

legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă.

S O R I : Ion Todoran m, p.. expert contabil.

R E V I S T A E G O N O M i e Ă Nr. ..12—13—.28 Martie 1942 «

Ideia de organizare în economia politică.

(Urmare din Pag. 73).

a început să fie mult mat rigidă st mat compli­c a t ă decât atunci când o făceau negustorii singuri.

Măsurile legale pe c a r e le la statul sunt fie măsuri de ordin public fie de ordin particular, ad i că prtulnd raporturi le uieţtl e conomice eu to­talitatea societăţii , fie a alcătuirii şi funcţionării propriu zise a Întreprinderilor economice .

Acest a s p e c t a fost desuoltat mal a les în ultima ureme : el a fost cunoscut delà începutul secolului acestuia în m ă s u r ă mai m a r e . In ultimul timp el e foarte important şt la ce l e două forme de mai sus a r mat fl de adăugat încă una, a c e e a a normelor de alcătuire a organizaţiei e c o n o m i c e publice, fie pentru un s c o p economie direct fie pentru s u p r a u e g h e r e a aetlultăţll ule[tl e c o n o m i c e în general .

3? . 0 lege în oieaţa e c o n o m i c ă înseamnă o m ă s u r ă de organ izare a el. P r e c i z a r e a unor pa­ragrafe cu condlţlunlle de aetlultate înseamnă o m ă s u r ă c a r e cuprinde toate elementele amintite ale tdeil de organizare .

DP. N. N. PETRA. (Va urma).

Românizarea comerţului în România.

In cadrul comunicărilor din acesi an, ţinute la Asociaţia economiştilor, d-1 Dr. loan Alex. Roceric şi-a desvoltat comunicarea sa „Românizarea comerţului în România", sub'ect care a airas un numeros public, format din profesori universitari şi oameni de afaceri, preocupaţi de această problemă.

După ce a făcut un succint dar sugestiv istoric, asupra infiltrajiunii străinilor — arieni şi nearieni — în Ţările Româneşti, dealungul veacurilor, a insistat asupra sporirii numărului lor, care atinsese culmea în anul 1940, an devenii dală istorică pentru evoluţia ideei de românizare.

Arătând realităţile comerţului românesc, sprijinit pe cifre, :— numărul firmelor individuale şi sociale, româneşti în raport cu cele străine, relevă importanta operei legislative înfăptuită sub regimul actual, în sec­torul economic-social, fiscal şi financiar. Procesul de românizare faptică pentru ca să fie în pas cu acţiunea legislativă, impune pregătirea de elemente etnic-româ-neşti capabile să activeze în comerţ ca patroni, sala­riaţi în birouri şi funcţionari comerciali. De aceea pa­ralel cu reforma integrală a învăţământului profesional comercial, dela cel inferior până la cel de grad aca­demic, care trebue aşezai pe alte baze, va trebui să se înfiinţeze în principalele centre comerciale, cu aju­torul şi sprijinul direct al Camerelor de comer şi al asociaţiilor profesionale locale — folosindu-se elemen­

tele cele mai pregătite din acele centre — şcoli spe­ciale în care să se predea practic, pe ramuri de co­merţ, cunoştinţele elementare, dar indispensabile exer­ciţiului comerţului.

Odată cu reforma învăţământului, va trebui să se ia măsuri de un singur organ de stat pentru amelio­rarea dacă nu înlăturarea variatelor oprelişti puse în calea desvoltărei normale a comerţului etnic-românesc şi anume: lipsa de înţelegere şi de încurajare din partea slujitorilor Statului, excesul de formalităţi, obli­gaţiunile impuse de cdntroluri şi inspecţii, dificultăţile de aprovizionare, lipsa de capital şi de credit uşor şi fără prea multe formalităţi de dobândit etc.

Doctrina românizării, conservatoare în spiritul ş i metodele ei, este potrivnică improvizatiunilor, aşa în cât va trebui să fie chemate la acţiunea de români­zare ţoale elementele disponibile în prezent, lăsâdu-se loc liber însă şi celor ce vor veni de pe front aco­periţi de glorie. (Din .Universul").

Declaraţiile Ducelui cu privire la • apărarea lirei italiene şi a economiei naţionale. ] In cursul audienţei acordate preşedinţilor şi mem-! brilor din Consiliile de administraţie ale institutelor

centrale pentru băncile populare italiene, Ducele a făcut declaraţiile următoare:

Acum este momentul să spun încăodată că po­litica preturilor, care se măresc progresiv şi fără în­cetare, precum şi specula, creiază un cerc vicios al cărui zezultat final, după cum a fost limpede arătat de experienţele antice şi moderne, are un nume: in­flaţia, care produce devalorizarea progresivă şi inevi­tabilă a monetei, a economiilor, a salariilor.

Guvernul vrea să împiedice acest fapt şi îl va împiedeca, deoarece are o voinţă fermă şi nestră­mutată.

Este vorba de salvarea economiei naţionale. Este vorba de a nu mai face un singur pas pe o cale care duce spre prăpastie, este vorba de un tratament mai eficace al celor cari, de bună credinţă, sau de rea credinţă, se Iasă intoxicaţi de stupefiante. Căci aceasta este natura monedei devalorizate, a cărei valoare este invers proporţională cu volumul său.

Acum, cei ce fac economii trebue să fie apă­raţi, deoarece i-am considerat ca cei mai buni cetă­ţeni ; ca în vechea fabulă, ei sunt furnicile muncitoare şi eu îi pretuesc mult, mai mult pe ei decât pe greerii risipitori şi trecători; ei arată prin fapte că cred în stat, în moneda sa şi în victoria armatelor noastre.

Nu printr'o mărire iluzorie a preţurilor, ci prin apărarea economiilor lor, putem susţine interesele adevărate şi reale ale agricultorilor. Această apărare va fi făcută într'un mod omenesc dar, dacă va fi nevoe, va fi făcută şi cu forţa., pentru ".a împiedeca cu orice pret, în primul rând degradarea monedei şi în sfârşit, nimicirea ei completă.

Aveţi datoria ca peste tot, în contactele d-vdastră zilnice cu publicul, să răspândiţi adevărurile autentice şi indiscutabile pe care vi le-am expus.

(Din „Universul").

Censurâ t , Ţiparu) institutului de Arte Grafice .Dacia Traiană". s. a.. Sibiu Nr. 399 — 1 Apr. 1942,