Sf Maxim Marturisitorul - Viata Maicii Domnului

8/6/2019 Sf Maxim Marturisitorul - Viata Maicii Domnului

http://slidepdf.com/reader/full/sf-maxim-marturisitorul-viata-maicii-domnului 1/81

SFANTVL

MAXIM MARTVRISITORVL

V l f t ' ) ' f t

tdftl~1In O I Y l H U L U I



Co[ecfia plii{osopliia C liristiana

Seria Jragiograpliica

Sfdntul M axim M drturisitom l (t 662) e ste in conte sta bi! ce !

m al pro/und ganditor teologic {i dubounicesc al Trad ifie i pa-

tr is tice a Biseriai rdsdritene . in vi;dunea sa, esenta E vangheli-

e i B isericii se concentreazd in dublul m ister al fnom enirii lu i

D umnezeu {i al indumnezeirii omului. .. "

Aceste doud adevdm ri de cdpetenie ale credin/ei ortodoxe nu

sunt insd teze abstracte. E le au, jiecare, 0 fn tmpare persona ld

concretd . D acd m istem l inom enirii lu i D um nezeu este realizat

in Persoana lui Iisus H ristos, F iul lui Dumnezeu intmpat,

m istem l indumnezeirii om ului este realizat pilduitor in Per-

soana Feciaarei M aria, Ndscdtoare de Dumnezeu {i fdpturd

om eneasai indumnezeitd prin har.

Pdstratd num ai intr-a traduce re georg iand med ie va ld , Viata



Co[ectia Ph if osoph ia Ch r is ti ana~------------ ------------~

Seria Jragiographica

M istic fi d og matic , c ultic fi litu rg ic, c re sti-

n ism ul o rto dox e in a ce la si tim p Iijilozific.In H ristos fi in ifinfii L ui, iubirea de infe-

l epc iune (ph ilo- soph ia ) f i adeudr a om ulu l~ ca-

racteristicd ir ed u ct ib il d a umani ta fi i, i nt al ne fte

intr-a in tr ep atmnd er e n eg ra it a I nf el ep ciu n ea f i

Adevam l lu i D umnezeu revelat in Iubirea

5j in te i T r eim i.

5j in fen ia repre=?fn tai loz if ia concretd a B i-

s er ic ii, ifin fii d e to ate fe lu rile (a po sto li Ii pro-f e fl~ mar ti n }i mona hi, e le ric i fi la ic i) j iin d in ca

d in vech im e prim ii jilozifi ai creftinism ulu i.

V ie tu ir ea lo r p ar ad ox ald , e xis te nta lo r r ad ic al

e va ngh el ica, r as ti gn it d p e Crucea iu b ir ii j er if el -

n ice d e D umne zeu fi a pro ape le , r epr e= ?fntasu -

prema si p erman en ta p ro vo ca re a E va ng he lie i

la a dr es a e xis te nte i (c ultu rii, p olitic ii e tc .) lu -

mii , .cdt f i a d em is iilo r mo ra le a le " cr ef tin ilo ru

d oa r c u n um e le .

T uturor ei ne ream intesc un fapt elem entar

dar m ereu uitat: inainte de a ji . uo rb ir e { {(cul-

turd), c re ft in ismu l t re b ui e s a j ie , la pt aU (acfiu-

ne), iarvorbirea fi fapta trebu ie sa jie inrad a-

cinate intr-o viafa sau existentd pild uitoare.

Pentru a j i a ute ntic e ( filo zific e) , te or ia f i p ra c-

tic a c re ftin is mu lu i nu v or p ute a fac e n ia od atd

a bs tr ac tie d e jilo zifia d iv in o- uma na in tm p atae xempla r in v ie /d e ifin /ilo r lu i.

SFANTVL

MAXIM MARTVRISITORVL

V u n P A

h lA IC n 1 5 0 h lN U h U I

Traducere si postfata:

diac. loan 1 . lea J r .

.-.d itura ~ (])P .IS IS

Sibiu

1998



Cofectia Pfiifosopfiia Cfiristiana

Seria J[agiograpfiica

\

Lector ~iviziune grafid: Maria-Cornelia Oros

Tehnoredactor ~icorector: Paul Morar

Coperta: Maica Domnu!u t~ "Cupn 'nder ea Ce !u i Necupnns"

\ (Meter TheO f, ;,He chr5ratou Achor itou ) ,

mozaic, biserica Chora, Constantinopol (1312)

Traducere si note dupa:

MAxIME LE CONFESSEUR

, V ie de fa VieJgetraduite par Michel-Jean van Esbroeck

Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium, Vol. 479

Scnptores iberici, tomus 22

Lovanii, in Aedibus E. Peeters, 1986

© Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium

© DEISIS, pentru prezenta versiune

ISBN 973-9344-12-7

Can t fi p re ama rire , slaud fi laudii a P rea-

sflntei Im paratese, P reacuratei fi P rea-'

binecuvantateiNscatoare d e D umne ze u fi

pururea F ecioard M aria, fi tnsenmare cuprivire la v iala sa ne prih anita fi fericita d e

la nastere fi pana la m oarte , saisd d e f e r i -citu l parintele nostru M axim ,filozofu l fi

marturisitorul.

Kyrie eleison [Doamne mi lu ief te .1

Prolog

1. Ascultati aceasta toate neamurile si plecati urechea, 10-

cuitori ai pamantului I, Veniti top. credinciosii ~i adunati-va

top. prietenii lui Dumnezeu, imparatii pam.antului ~itoate po-

poarele, mai marii ~i top. judecatorii pamantului, baiep,i ~ife-

tele, batranii ~ipmncii, toata limba si tot sufletul! Vom pdz-

nui, vom canta ~i vom preamari pe Preasfmta, Preacurata,

Preabinecuvantata pururea Fecioara Maria, cea de pe scaunul

Imparatului mai inalt decat heruvimii ~i serafimii, Maica lui

Hristos, Dumnezeul nostru, in cetatea lui Dumnezeu [Cop-

stantinopol] intru care a fost proclamata slavita2,

aleasa inainte de toti vecii prin planul eel negrait

allui Dumnezeu,

templul Duhului Sfint,izvorul Apei celei Vii,

raiul Pomului Viepi,

via inverzita din care s-a ivit Strugurele Nemuririi,



raul Apei celei Vii, ,

arca in care a fost cuprins pe Cel Necuprins,

vasul de aur care a primit Mana Nemuririi,

toiagul eel neroditor care a odraslit Spicul Vietii,

floarea Fecioriei cea plina de mireasma harului,

crinul Frumusetii durnnezeiesti,

fecioara si maica din care S-a nascut Mielul

lui Dumnezeu care ridica pacatullumii,

granarul rnantuirii noastre mai inalt decat toate

puteril_ecerului,

Toate neamurile care ati primit propovaduirea Evanghe-

liei, in:iltap.-va rnainile si laudati-o cu glas de bucurie ~i cu-

vinte dulci, cu glas auzit, cu glas rasunator, caci e de datoria

noastra, a tuturor limbilor ~i a intregii firi a oamenilor, sa

prearnarim si sa laudam pe cea care s-a facut mantuirea

noastra, Caci a fost lucrul cuvenit ca in clipa in care Ziditorul

~i Dumnezeul a toate a vrut sa vina printre oameni, aceasta

Preafericita ~iPrealaudata sa se ft aflat vrednica de EI, ~i s:ila~

cu adevarat dumnezeiesc ~ifrumos. F ru mu se/ea sa a placut im -

paratuluP si EI a hotacit sa Se salasluiasca intru ea. In acelasi

chip, e acum de datoria noastra sa pregatirn lauda ei, ca sa

primim olirnba vrednica ~i0 intelegere care sa rosteasca du-

pa cum se cuvine slava ~i praznuirea ei. Dar nimeni dintre

oameni nu poate canta si prearnari cu vrednicie si dupa -cuvi-

inta pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, chiar dad s-ar

aduna zeci de mii de Iimbi, chiar dad ar veni la unison toate

neamurile oarnenilor, ele n-ar fi in stare sa atinga vrednicia

laudei ~islavei ei , Or, fiindca nu e cu putinta sa ne apucam cu

vrednicie de lucrarea preamaririi ei, vorn arata pe rnasura pu-

terilor noastre inflacararea noastra in a Iauda ~i a canta pe

Maica lui Dumnezeu, nadejdea ~imijlocirea noastra. Caci asa

cum nimeni nu are destula tarie pentru Fiul si Dumnezeul ei,tot asa ~iPreasfanta Lui Maid se va arata sfintind cu milosti-,vire pe masura neputincioaselor noastre puteri lauda ce se

cuvine dulcetii sale.

2. De unde s-a ivit, care au fost parintii ei, cum a avut 10c

cre~terea si purtarea ei neprihanita, ~icate pr~amariri s-an sa-

~rsit in ea de 1anasterea si pana 1amoartea ei, vomspune cu

:~torul harului si Pr~a~f~tei F~ecioare, ~a~i~insu~i harul ~i. torul ei ne vor da tana ~lcuvantul potrrvit in clipa deschi-~ ~ ild .. gurii. C:ici dad vorn spune ceva dupa puter e noastre

d::;re Stapanul ~i Fiul ~~ ~lucrul.n,: :a ft nepo~iv~t, ftindd

slava ~irenumele ei raman intregi, caCl.d~la El ~lpnn EI este

fericirea ~i slava neprihanitei Sale Mal~l. Astf~l, tot ceea ce

vorn scrie ~i vom insemna sunt lucruri vredruce d~ cr~z~~

enind de la martori adevarati din adunarile oamenilor lUbl~l

~e Dumnezeu. Mai intii de la Sfintii Evangheli~ti ~iApostoh,

apoi de la Sfintii Parinti cei de-~umnezeu-p~rtato~ ale carer

cuvinte pline de toata intelepclUnea sunt S~tlS~de h~ Du-

hului Sfant, iar faptele lor sunt frumoase ~lplacute 1UlD~-

nezeu. Acestia sunt Grigorie al Neocezareii Fadto~ de.mi-

nuni, Marele Atanasie al Alexandrie~ Fericitul Gngone ~

Nyssei ~i Dionisie Areopagitul, ~i~tii ~se~e~ea lor ..Iar d~ca

vom spune unele lucruri care prov~ ~~ catV apoctlf~, c~r

si aceste lucruri vor fi adevarat~. ~l~~sl~e de gr~~~ala,.fimd

deja primite si intarite de Sfintii Panntt ~omeru~ mal sus.

C:ici asa graie~te Sfintul Grigorie al Nyssel: "Dup~ ~um a : ncitit intr-o carte apocrifa d era cineva care se di~tmg~a in

purtarea sa potri_VitLegii, ~~d pa~inte,~~Preasfmtel FeCloare

Maria era renumlt pentru milostenta sa .

Copilaria

3 El se numea Ioachim ~i se tragea din casa lui David,

impa;atul si prorocul, iar n~m~le ~en;eii ~ale~e~aAna ..$i a fost

lipsit de~copii pana la ada~cl ~atr~etl, cact ~f~~e:a sa e~astearpa, Insa, prin Legea lui Moise n fusese harazlta ~aceste~

cinstea femeilor care nasc prunci, si care n-a fost data femei-

lor lipsite de prunci. Intr-adevar, Ioachim ~i Ana erau ~es-

pectati si cinstiti in fapte si in cuvant, dci erau cunoscuti ca

7



r~d din neamulluiluda ~iDavid, ~ica urmasi ai imparatilor

p~ Israel]. Dup~ care, la sfirsit, casele lui Iuda si Levi ~-au

unit, eu alte :u:vmte s~ita ~parateasca ~icea preoteasca s-an

~esteeat: Cac.tasa sta.scrrs despre Ioachim ~ilosif, logodni-

c~ ~fintet FeelOare5: St macar ca dupa rudenia cea mai apro-

pta.t~,el se.numea din casa ~isemintia lui David, ei se vor fa-

ce ~1una ~t cealalta, una prin firea care este a lui David cea-lalta prin Legea ai carei leviti erau. Astfel si fericita Ana 'era 0

~ura aleasa a,aceleiasi case, ~i acest lucru prevestea ca Im-

paratul care urma sa se nasca din pruncullor avea sa fie Preot

in ee~mai in~.t in!ele~ al cuvantului, fiind Dumnezeu si om.

~ar li,?sac?p~or ~~sta tar~pe. respectatii ~i cinstitii parinti

at Fecioarei din pncma Legu lU1Moise, si a flecarelilor din

p:me~ oamenilor lipsiti de minte, pe cand eivoiau sa.se nasca

din .~1 ceva .nu numai pentru a ~terge ocara lor, dar si cea a

l~ mtregt, pentru a 0 duce la 0 slava mai inalta. Atunci,

fericitaAna,.asemenea ~t~ei An~, maica lui Samuelv, a pIecat

~.Templu ~1s-a~gat Ztditorulut a toate sa-i dea rodul naste-

~ p~ntru ea la randul sau ea sa-i inchine in schimb darul

p~t ~e la .EI. De asemenea, vrednicul Ioaehim n-a rarnas

~at prejos, ~1eerea lui Dumnezeu sa fie izbavit de lipsa prun-cilor. .

~4: Si Imparatul ~~ostiv si daruit~r din bel~ug a privit la

~~e.lUneadreptulU17 ~ta dat de veste fiecaruia dintre ei. Mai

~t~l t-a ~at de veste lui Ioachim pe dod acesta se afla la ru-

gacmne in templu. Un glas venit de sus s-a ffcut auzit lui

spunand: "Vei primi un prune care va fi 0 slava nu numai

pentru wtine, ei pentru lumea intreaga". Ioachim a ffeut cu-

nos:~ta aceasta veste ~i fericitei Ana, dar aceasta n-a incetat

mga~11.~ne~a ca~reDumnezeu cu lacrimi arzatoare. Si atunci

a ~~ttA ~t ea ~~ partea lui Dumnezeu vestea cea buna in

~ad~a ~ sare u adu~ea jertfa lui Dumnezeu cererile si ruga-

ciunile et. Ingerul. lU1~~nezeu a venit la ea ~i i-a spus:"D~n.ez~u a.auzrt rugacrunea ta ~i vei naste pe vestitoarea

b~cun~l, ~tvet p~ne numele ei Maria, caci prin ea se va face

mannurea mtregu lumil?" Vestirii i-a urmat insarcinarea, si

Ana cea stearpa a nascut pe Maria lurninatoarea a toate.. caci

asa se talrnaceste numele Mariam: luminatoarea'vAtuncicin-

stitii parinti ai fericitului ~i sfantului prunc au avut mare h~-

curie ~i Ioachim a facut ospat10 ~i a chemat pe top. vecinii,

stiutori de carte sau nu, ~i toti au preamarit pe Dumnezeu

Care a facut pentru ei 0 asemenea minune, ~i astfel ehinul

Anei s-a prefacut intr-o slava mai inalta, adica usa usii luiDumnezeu, u~a a vietii ~iinceput al petrecerii sale slavite. in -cepand de acum se cuvine sa inaltam cuvantul nostru spre

slave1esi tainele eimai inalte, prin harul, mijlocirea ~iajutorul

ei, caci ea este pricina ~idaruitoarea a tot bine1e.

5. Cand tea care avea sa hraneasca pentru noi pe Hristos

Dumnezeu ce urma sa se nasca din ea, .a treeut de varsta

prunciei si a avut trei ani, fericitii ei parinti au dus-o la tem-

plu, la Ternplul lui Dumnezeu. Si aeolo au inchinat-oJui

Dumnezeu, asa cum iiffgaduisera inainte de nasterea ei. Au

adus-o cu slava~icinste, dupa cum se euvenea. Multe feeioa-

re mergeau inainte insotind-o cu ffelii stralucitoare!', dupa

cum a vestit inca de la inceput irnparatul si prorocul, stramo-

sul neprihanitei fecioare, spunand: .Aduce-se-oor imparatult ti ft-

aoare in urm a ei, prie te nd e e i s e tor aduce {ie12; caci Prorocul a

spus aceasta demai inainte cu privire la adueerea ei la Tern-

plu si cu privire la fecioarele care mergeau inainte ~i0inso-

teau. Dar aceasta prorocie nu se intelege numai cu privire la

acest fapt, ci si,mai departe, cu privire la sufletele feeiorelnice

care au calcat pe urmele ei, si pe care elle-a numit prietenele

ei13.Macar ca toate sunt mai prejos in ce priveste prietenia ~i

asernanarea, totusi, prin harul si bunatatea care yin de 1 a

Pruncul ei, Domnul, sufletele sfintilor sunt numite prietenii ei

tot asa cum Insu~i Domnul ~i Ziditorul a toate n-a socotit

nevrednic sa fie numiti frati ai Sai14cei care Iisunt placuti ~iII imita, Caci, intr-adevar, toate sufletele dreptilor, care prin

ffptuirea sfinteniei au reusit sa se faca prietenii ei, vor fi

vrednice de ajutorul sau ~ivor fi unite prin har cu Domnul ~i

Fiul si vor fi conduse in Sfanta Sfmtelor cereasca. Sau, dupa

cuvantul Apostolului Pavel, asa cum Fiul sau a intrat ca ina-

9



inte-rnergator pentru noi", tot asa si aceasta Preasfanta Maica

a Domnului va intra cea dintai dintre toate in odihna cerului,

.iar in urma ei, prin mijlocirea ei, vor fi conduse si celelalte

suflete ale sfintilor.

6. Ma grabesc sa.povestesc celelalte lucruri ale Fecioarei

celei dumnezeiesc impodobite, dar cugetul meu nu se poate

lua la intrecere cu cuvintele fericitului proroc David. Sa neaducem asadar aminte pomind putin mai de sus ~i sa cuge-

tam ce fel de prorocie ne impartaseste mai dinainte slavitul

rege ~iproroc cu privire la fericita imparateasa si fiica, Maica

lui Dumnezeu. Caci in Psalmul44 el a tacut mai int:li aluzie la

Imparatul si Fiul ei spunand ca Duhul Sfant e Cel care a dat

chipurile slavei sale: frumusetea vederii lui, din amandoua

parlilel6, revarsareaharului pe buzele lui'? si pogorarea inte-

.lepciunii, ungerea bucuriei-'', vasul puterii, paza arcului, incin-

gerea sabiei peste coapsele sale'", toiagul purtarii de grija sitoiagul puterii-? care sunt vestitorii lui, chipul intruparii sale

prin aceea ca sade cu adevarat pentru pace ~idreptate, ~i,mai

presus de toate acestea, izbanda sa obsteasca, biruinta ~i i rn-

paralia sa vesnica. Dar tacand asemenea prorocii stralucite cu

privire la Domnul nostru Iisus Hristos, de indata le-a potrivit

in gateli pentru Preasfinta Sa Maica. ~i daca UM au talcuit

aceste cuvinte cu privire la Biserica, nu este nici 0 piedica in a

cugeta la ele ca la unele ce 0privesc pe Preasfinta Nascatoare

deDumnezeu, caci cuvintele DuhuluiSfant nu trebuie intele-se intr-un singur chip, ci dupa feluritele lor intelesuri, caci

sunt comori de lucruri bune, ~ichiar si Parintii care le-au tal-

cuit cu privire la Biserica au spus lucruri bune. Iar a cugeta

din nou la prorocia privitoare la Nascatoarea de Dumnezeu e

lucru adevarat ~ilipsit de ratacire.

7. Vedeti, asadar, cat de plina de har e invalatura acesteia,

nu numai cu privire la aducerea la Templu, ci ~i la celelalte

haruri duhovnicesti, ~ila frumusetea ei: 5 t dt ut -a impd rd te as a d e -

a d reapta T a21. Acest cuvant invala ducerea la Templu, aseza-

rea la dreapta altarului in Sfinta Sfintelor, socotita cu adeva-

rat a fi dreapta lui Dumnezeu. Dupa care, aminteste rnanun-

10

chiul podoabelor ei, cat de plina de gratie a fost, si cat de

mult a fost irnpodobita cu vesminte cusute de aur si in multe

culori. Vesmantul cade pe ea plin de gratie, fiindca to ateacestea sunt spuse despre gateala ei duhovniceasca. Si daca

pomene~te de tesatura de aur, rnultimea podoabelor sale in

multe culori invala nu mai putin d fiecare din acestea sunt

gralioase si stravezii; dar adunate si reunite, gratia lor este in-d si mai adanca ~i sporita, fiindca sunt adunate in sufletul

fericit al Preacuratei Fecioare. De aceea s-a spus: itifrumusefatd

d e g dte al d in mu lte c ulo ri22, adica 0frumusete alcatuita din fapte

bune ~i cuvinte dumnezeiesti cu totul dupa voia lui Durnne-

zeu, Mantuitorul ei; asa cum curcubeul ce se vede in norie

unul prin ipostas si prin nume, dar se vede in multe culori ~i

gratios, tot asa Preacurata Fecioara a fost irnpodobita inca

din pruncie cu gateala de nerostit a podoabelor in culori felu-

rite, si pe masura ce crestea cu varsta, pe atata cre~tea ~iga'-teala podoabei ei. De aceea frumusetea ei a placut Imparatu-

lui ~iEI s-a saIa~luit intru ea. .8. Insa cat de bune si potrivite sunt ~icuvintele urmatoa-

re: A scu ltd , flie d, fi pleae d u re cb ea ta23! Asculta, adica, intaiele

vestiri despre tine ale prorocilor din partea Duhului Sfant, ~i

istoriile noi cu privire la parintii t~ la sterpiciunea si batrane-

lile lor, la rugaciunile ~icererile lor, ~ila vestirile din partea lui

Durnnezeu cu privire la nasterea ta, ~ila nasterea ta neastep-

tata ~i .minunata prin harul sau. Vezi si aducerea ta de acum laTemplu ~isaIa~luirea ta cu cinste inauntrul acestuia, ~icreste-

rea minunata in Sfinta Sfintelor, unde arhiereii intrau doar 0

data pean-". Vezi cresterea ta minunata ~ipe Cel ce daruie 0

crestere ind ~i mai minunata, plead urechea ~i fii gata sa

primesti aceasta vestire ~isalutarea slavita ~izamislirea tara de

samanta a Cuvantului lui Dumnezeu. Si mintea ta sa nu stea.

la poporul iudeilor si la casa parinteasd. $i uitd poporul tdu ft

e a sapd ri nt el ui t du 2S , ~i tot ceea ce e in lume, ~i imbracAaun cu-

get nou si 0 nadejde tare, f i a sa f ru mu se fe a ta v a pld ee a I mp dra tu -

lu i26 , si vei fi vrednid sa te nurnesti cu adevarat Maica Lui.

Dar el si-a impodobit inca si mai mult prorocia sa si a invatat

11



trimiterea sa din partea celor bogati si slujirea sa; de aceea a

spus: f t . ! e i ta le to r slrg i b og a{ii n oro du lu i2 7. Caci ~i atunci multi

oameru deneam bun ~ide vaza din popor s-au adunat la ve-

nirea ei la Templu, dar si acum inca bogatii cei plini de buna-

vointa dumnezeiasca sunt cei ce 0slujesc si 0preamaresc inDuhul Sfant.

. 'A9. Dar penn:u ca ~i lucrurile sa se asemene unul altuia, ~ica m respectul din afara sa se vada launtrul inca ~imai adanc

~irnai slavit, de aceea spune: T oatd slau a d inau ntru a f iice i im pa-

r~tului.28~D~ ~u ~umai p~in gatelile ei ne va ~vata ea bogatialauntnca, ci ~t prm harurile Duhului Sfant mai adanci decat

orice cuget, ~ia caror prisosire si frumusete sunt negraite. De

aceea, ca un. chip al unirii ~i al amestecului lor, ea a primit

vatul de aur.Ei nvCfmanta !d i n v al d e au r ! i g at i! d i n c ulo n f e lu nte 2 9

p:n~ d, asa ~ acest~a apar impartite fiecare dupa chipul

sau ~t sunt reunite toate m vesmantul a carui culoare sunt, totasa harurile ~ipodoabele Fericitei Fecioare sunt ~iele felurite

~iAoate sunt aduse ~i gatite de unicul Duh .Sfant. A~a se sa-

varseste aducerea la Templu a Fecioarei, intr-o asemenea bo-

.gati~ pe. car: n~ 0 poate urma un cuget slab, nici nu 0 poate

rosn 0limba gangava. Dar care a fost sederea ei in Templu si

pe ce scara a minunilor sale? Trebuie sa urcam scara cerului

dci dupa noua ~i minunata ei trimitere ~i inrati~are la T ern-

plu, prezenta sa in Templu va ramane mai nevazuta,~i creste-

rea sa mai rninunata, ~i sporirea cu cugetul mai adanca, caci~ana savvenea din cer ~iea

0 primea din mana arhanghelului.

S t 0data cu cresterea trupului, sporea ~i randuiala ~i cunoas-

tervea.min~. ~iea primea invatatura desavarsirii de la ingerul,

hranitorul ei; am spune chiar mai mult d prin harul Sfintei

Tre~ ea sporea in statura ~i in har, asa cum spune Evan-

ghehstul d~spre Fiul ei30; inainta prin cresterea staturii pe rna-

sura hranei cu care se hranea, iar in cele duhovnicesti pe rna-

s~a dlau~itorului ce iifusese dat prin harullui Dumnezeu ~i

prtn oorotirea arhanghelul~ caci lucrurile stateau astfel incat,pentru cea harazita sa cuprinda in sanul sau firea dumneze-

iasca cea necuprinsa, lucrarea sa sa fie mai adanca decat firea.

12

10. De aceea, Scriptura vorbeste despre inati~area .sa

rrupeasca si despre podoabele ei, caci totulla ea a fost minu-

nat, faimos ~i vestit. Caci iiplacea sa invete si era 0 ucenica

buna, pastrand orice cuvant bun, ~iplina de cugetare la dum-

nezeiestile Scripturi si de toata intelepciunea, caci urma sa se

fad Maid a Cuvantului ~i fntelepciunii lui Dumnezeu, potri-vita cuvantului ~i vestirii prin viu gra~ dupa cum este scris:

descbis-a gum sa cu in{e lepciu ne !i a p us ran du iald am bii sale31, dci

acestea sunt cuvintele lui Solomon spuse despre ea, si urma-

toarele: a im b rd ca : td ria !i fru mu se {e a s a32 prin harul ~i tana care

s-au nascut din ea, si s-a imbracat in frumusete. A imbracat

taria si s-a incins prin Cel ce S-a intrupat din ea. S-a imbracat

in frumusete si s-a incins in tarie, ~i de aceea este potrivit sa

rostim despre ea si cuvantul urmator: s-a b ucu rat in tilele d e p~

urma32 ca ~p_~it~sa,_~ __~~t~,~~acL~~ $!!!~Jg1l;te_~i9~.1LO,m~~e la alta a !uriiii toate g sunt supuse, si .0 , preamaresc,J~egtm 91_e~~pa-!_aJ~~te_mE.reQ!la~u.Fiul ~.i,Domnul ~L~~.rnai mult ind,va domni 19_?:ilelede pe urma, atunci candva

~ ~ T o c ' sfar~itut~i mis~~;ac~st~i lurni trecatoare. Atunci.- A

'Va domni impreuna cu FiuJ sau preadulce in IIl!para~ Sa,._fara. _ _ _ .. - . . .. _ . . )

de sfaqit ~inepatrunsa.

~.l1:-Bi1ie e;t~~'cu adevarat, si un lucru foarte potrivit sj

pomenim si aceste cuvinte ce-si urmeaza unele altora. Femei

rari numar au avut bogatii spirituale sau materiale. Multe auavut putere, dar tu le-ai intrecut pe toate prin fire si , prin cu-

noastere, ai sporit mai mult decat toate in harul dumnezeiesc

printr-o nastere mai presus de fire. Si dad marturiile Scriptu-

rii ne fac sa zabovim putin asupra intamplarilor vietii ei, e bi-

ne si potrivit ca aces tea sa fie scrise intru slava ei ~ispre folo-

sul prietenilor lui Dumnezeu. Dar sa ne intoarcem la intaiul

scop al cuvantului, caci asa cum din toate partile ea este mai

adanca si mai sIavita decat toti oamenii, tot asa si randuiala A~i

purtarea de grija dumnezeiasca a vietii sale e neasemanata, In

vazul tuturor, ~3-f~_t@!_Lplivi.sk_ Q ~ - ~ ch~_~ i~~ne.0~sti!a ~ai pr~~~~d~ o~~c_<;.:l:!rfut~l~gat.<?a.~e~ill£!1-vire-~i cuvant, av-and inauntrul ei vedenii durnnezeiesti, cu~----'--'--------'- .-~~..• ~ - _ .. . """,.,.,~ .. . - . ""~~"""~"-"- "" ..- . . . . -.. _.. ' ~ _ . . . . . . - - - , , -



totul straina de tulburare, rnanie ~iflecareala, frurnoasa la su-

fletTIa~~ci~,@!_~~~~i'~ ~~_toa~

~doab~le _~i ~e t?_~t~.fap.te~~_.:.l>.¥-ne~r, grin ~l!~~a_~-ie

r '8~yl_-9.: ~g~~~~t . - ~ c : ~ ~ ~ ~ ~ ~ ?eat nu era catusi de putinatinsa atunci cand dorinta vreunei patimi venea sa tulbure

sfintenia ei duhovniceasca,12. Mai mult decit toate, sufletul ei sfint era plin de iubi-

re de oameni ~i de compatimire, si, prin urmare, mai mult

decat orice plin de imitarea harului ~i iubirii de oameni a Fi-

ului sau, pasnic si smerit cu cugetul, mai presus de orice ase-

menea bo~rie de podoabe ~ide prisosire a harului, incat intr-

adevar era Imparateasa mai presus de fire, prin 61pta,cuvant

~i cuget; caci urma sa se faca Maica adevaratului Imparat a

toate Care S-a facut pe sine atat de sarac fi S -a sm er i: pentru

noi pana fa m oarte Ii inca m oarte pe cru ce33 .Astfel; aceasta fericita~i slaviti pururea Fecioara era saraca ~i smerita cu sufletul,

potrivit fericirii rostite de Dornnul'", Era supusa preotilor,

grijulie la slujire ~irespectata de toti, caci era nascuta prin ha-

,~~_R_~n~~lL~3:y~~~~ea ..!!a.~t([email protected]~iui ingerif2i:

)'l.Q~~.::_Astfel dec~ din~ea.,mai frag~da pruncie, puterea .lU1Dumnezeu a acopent-o ~1a impodobit-o cu toata gateala

podoabelor, asemenea unui val tesut din aur ~i in felurite cu-

lori pentru suflet ~i pentru trup. Cu astfel de randuiala si cu

un astfel de chip, petrecea ea inauntrul Templului lui Dum-nezeu ca 0jertfa dumnezeiasca ~iicoana duhovniceasca ~icu

totul intelegatoare, infricosatoare demonilor ~i dorita ingeri-

lor, ba chiar inca si mai mult, minunata ~iinfricosatoare inge-

rilor, dar placuta si supusa Tatalui, Fiului ~iDuhului Sfant,

13. De aceea, inca de la inceput fericitul David si ceilalti

profeti au prorocit despre ea, numind-o mun te le lu i D umne ze u

in care a b inev oit D um neze u sa locu iasca35, cetatea lui Dumnezeu

ceanumita slavita, c hiv otu ! sfinp ri: p en tru o dib na D omnu lu i3 6 ~i

, S io nu l ca re a p la Cllt lu i D lIm ne ze ll Ii p e _ ca re ~i l-a a le s d re pt s alt1 !3 7,scaunullui Dumnezeu si carul Sau pe care i1 insotesc mii de

puteri ingere~ti38intr-o slava negraita, gradina neatinsa, izvo-

rul viu39,carte pecetluita pe care 0 invata tori ingerii, in care

este scris Cuvantul ce nu poate ft scris, wa inceput ~i tara

sfarsit, asternutul Domnului in jurul caruia stau de sti:aja ~ai-

zeci de vitejr'? care sunt cuvintele sfintelor Sale Scripturi, In -vatatorii, sfesnicul de aur, toiagul imparatesc care a,inflorit,

vasul cu mana durnnezeiasca, masa painii vietii, tablele legii

celei adevarate, chivotul impodobit cu totul cu aur" prin ha-rul Duhului Sfant ~i care cuprinde pe necuprinsul Stapan al

tuturor tapturuor. Asadar, cu astfel de randuiala ~i cu un ast-

fel de chip placut lui Dumnezeu petrecea Preafericita Fecioa-

ra in Templu ~i sporea cu varsta ~i in podoaba, in chip mai

adanc decat cunostinta. Si cine ar putea zugravi in amanun-

time ostenelile ei, rugaciunile sale impodobite co.toate faptele

cele bune? Ea le aratase inca din frageda pruncie, caci toata

lucrarea ei era mai adanca decat cunostinta si, de asemenea,

toata viata ei eta mai presus, de fire, caci urma sa se fad im-parateasa a toate ~iMaica a Imparatului ~iDomnului ~iDum-

nezeului a : toate; pentru ca era aleasa de Taw ~i gatita dina-

inte de Duhul Sfant spre a cuprinde in sanul sau pe Fiul Cel

unul ~inedespartit de Ei si Cuvantullui Dumnezeu ~ipentru, , .a se face pricina a Intruparii ~isala~luirii Sale printre oameru.

Deci dad, precum spun, e cu neputinta de zugravit in arna-

nuntite toate maretiile petrecerii si lucrarilor care le-a savir~i~

din copilaria sa in Templu, voi rosti eel putin darul eel mal

adanc intre toate nenurnaratele sale osteneli ~irugaciuni.1 4. Dupa putinipetrecere aici a avut loc un semn inain-

te-vestitor al vestirii sale, pe cand avea doisprezece ani. Era

cu totul impodobira de intelepciune si dreptate, in posr.ruga-

dune, smerenie, pace, in iubirea ~i Ericade Dumnezeu. Intr-o

zi, pe la miezul noptii, se gasea intre portile altarului, aducand

lui Dumnezeu rugaciuni si cereri cu inima indurerata ~i sfan-

taoSi iata ca un lucru mare] si infricosator de inteles, 0mare

lumina a stralucit in Templu cu 0 asemenea stralucire d pu-

tin mai ramanea ca sa urnbreasca stralucirea soarelui. ~i unglas s-a facut auzit din altar zicand: "Marie, din tine se va

naste Fiul Meu!" Cand Fericita Marie a auzit aceasta, nici nu a

tremurat, nici nu s-a temut din pricina varstei sale copilaresti,



niei nu s-a trufit eu 0 bueurie prea mare, niei nu a povestit

aeeasta celorlalp, nici. nu si-a schimbat purtarea ~i cugetarea,

dar s-a minunat de felul in care s-a intarnplat acest cuvant, A

ascuns in inima sa aceasta taina cu adevarat mare ~ihirazitainainte de veci.. neeunoscuta chiar~i ingerilor, pana cand a

vazut implinirea tainelor proniei dumnezeiec;:ticu privire la eaA A

:r ,eand s-a nascut din ea Impararul Hristos implinind planul de

a vietui in mijlocul oamenilor, a : inviat din rnorti ~iS-a inaltatb~, ,

15 . Dupa aeeasta, Sfanta Fecioara a sporit cu varsta, im-

p~d doisprezece ,ani42, varsta casatoriei dupa randuiala Le-

gii. Insa preopi nu aveau curaj sa-~i spuna parerea cu privire

la ea, se temeau sa 0 scoata din Templu pe cea care fusese

.inehinati lui Dumnezeu ~ilis-a parut infrico~ator sa 0 predea

jugului casatoriei pe cea care fusese inchinara lui Dumnezeu,

~ifusese menita spre a fi in slujire doar sub jugullui Dumne-

zeu. Dar r:induiala Legii lui Moise oprea 0 tanira fata la var-

sta implinita de a sta mereu in Templu. Din prieina acestor

consteingeri, s-a facut intre ei mare sfat, pentru a vedea care

era luerul eel mai potrivit. Deci, a trimis Dumnezeu in inima

lor un gand asezat ~iranduit spre a implini pe de 0 parte po-

runca Legii ~i de a lasa in acelasi timp deoparte casatoria, ~i

au hotirat sa 0predea numai in logo dna, iar nu in casatorie,

unui barbat care n-ar mai fi potrivit de casatorie, ci batran ~i

ramolit, dar care a ajuns sa dobandeasca implinirea virtutii,

pentru ca el sa fie mai degraba pazitorul fecioriei ei. Aceasta a

fost ~iprovidenta divina hotirata dinainte de sus ·pentru catil..' ,

asa cum. Domnul ~i Imparatul a toate a ascuns El insu~i in

vesmant de trup stralucirea orbitoare a Dumnezeirii Sale,pentru ea stapanul intunericului sa nu-L poata recunoaste, tot

asa, sub chipullogodne~ fecioria Maicii Sale sa se faca necu-

noscuta, pen!ru ca nimeni sa nu afle prin cine sau in ce vreme

va avea loc Intruparea Sa, pentru ca astfel, prin chipul Sauomenesc, sa puna mana pe vrajmasul cel razvratit, caci acesta

stia din cuvintele lui Isaia ~i ale celorlaln Proroci d: urma savina pe lume dintr-o fecioara,

16. Tinand acest sfat, preotii n-au indraznit sa se faca

eheza~ii darurilor unui barbat atat de drept, ci au incredintat

totul pe seama providentei lui Dumnezeu, asa cum !I, acut

odinioara si Moise, cand multi.cereau pentru ei cinstea arhie-

riei; el insa, luand drept chezasie judecata lui Durnnezeu, au.

•adus in lacasul eel sfant toiegele sernintiilor, ~iprin acestea ~-a ,facut cunoscuta voia lui Dumnezeu prin inflorirea toiagului:B:.,

Mai apoi insa, Petru ~i ceilalti Apostoli au gasit ~iei prin ru-

gaciune ~i tragere la sorti pe eel ce avea sa ia locul vanzato-

rului [Iuda]44. Tot asa ~i acum, arhiereul ~i preotii au inceput

sa se roage si sa ceara Domnului sub conducerea marelui

Zaharia, tatal lui loan Botezatorul, imbracat atunci cu sarcina

arhieriei. El a fost martorul vietii dumnezeiesti si al osteneli-

lor mai adanci decat cunostinta savar~ite de Preabinecuvan-

tata Fecioara. In vremea petrecerii sale la Templu, Zaharia a,propus-o pe Sfinta Fecioara, nu doar pentru ca era din casa

sa, din pricina reunirii caselor imparateasca ~ipreoteasca, cisi

din pricina femeii sale Elisabeta, ~i nu numai pentruca era

invaJat din alte Scripturi despre faptul ca Maria ~i Elisabeta

erau copiii a doua surori, ci ~i pentru ca 0 intareste cuvantul

arhanghelului, dupa cum sta scris in Sfanta Evanghelie: ,,$i

ia td c d E lis ab eta , u ara s a( (4 5.Atunci Dumnezeu a dat un gand

lui Zaharia, iar el a irnpartit douasprezece ramurele batranilor

propusi pentru Sfanta Fecioara, ~i le-a asezat pe altarul laca-sului sfant, Iar el impreuna cu ceilalti preoti au invalat rugaci-

uni ~icereri catre Dumnezeu cu lacrimi indurerate si au cerut

sa savar~easca 0minune dad s-ar potrivi ca u~uldin ei sa 0

primeasca pe fecioara. Si Domnul a dat un sernn minunat, ~i

ramura lui losif a inflorit ~i a rodit ca odinioara toiagullui

Aaron". Astfel, prin providenta divina si sfatul preotilor,

Iosif a primit de la Zaharia pe Preacurata Fecioara ca sa lu-

creze pentru ea ,~isa slujeasca marii tainesi minunii celei mai

adanci decat cunostinta. ., 17 . Iosif era pe atunci in varsta de peste saptezeci de ani,

pentru ca nimeni sa nu aiba nici 0 banuiala asupra casatoriei.

Era vaduv ~isarac in avutii pentru ca in casa sa sa creased cu



crestere in cele materiale Cel ce S-a racut sarac pentru noi, ca

sa ~e .imb~~teasca cu Dumnezeirea Sa. Era dulgher de me-

sene, .1SCUSlt acest lucru mai mult decat top dulgherii, caci a .

trebuit sa sluJe.ascaadevaratului arhitect, ziditor ~i dulgher al

tu~ror fapturilor. Asa cum era cunoscut prin meseria sa,'

Iosif era,cunoscut si prin blandetea, evlavia ~ifaptele sale celebune. Dintre top preotii de acolo, el era eel mai profund, afa-

ra de parintii Sfmtei Fecioare. ~i de ce mai e nevoie sa mai

vorbimAdespre el, cinddreptatea sa era marturisita de Dum-

nezeu Insusi? Top oamenii semintiei sale dadeau rnarturie

despre aceasta, Da mirturie Matei Eva:nghehstul: losif era

drepr". Cand acest losif a primit-e pe Sfanta Fecioara, a

dus-o de la lerusalim ~i din Sion in Galileea, in cetatea

Nazaret, caci acolo era semnul tainei slavite ce ne-a venit de

la leru~~ul cel de Sus ~inevazut, de lamaretiile negraite si '?erosttte ~lde la scaunul imparatesc, Cuvantul lui Dumnezeu

Impiratul ~iZiditorul a toate. '

18. Insa, atunci cand losif a dus-o la el pe Preasfanta Fe-

cio~ra Maria ca imparateasa si stapana a casei sale, el apus-o

n:al-mare peste fiicele sale, cum sta scris despre intaiul losif: /

~1Faraon i-a a je za t ca s ta pa n fa c as ei s ale j i a su pr a t ut ur or b un un lo r

saie", astfel ca losif a fost stapanitor, povatuitor ~irnai-mare

pest~ top cei din casa sa. Tot asa, el a asezat-o pe Sfanta

Mana spre a Ie p ova/ui ca p e sine insdji, pentru ca fiicele sale saq junga in/e legatoare cum spune Prorocul+, ~i chiar daca erau

mai in varsta decat ea, prin harul Duhului Sfint, Sfanta Maria

a fost asezata peste ele. Or, asa cum Preafericita ~iPreasfinta

e~a0com.oar~ a podoa?e~ tot asa avea indeosebi liniste, pace

~l smererue. In cea mat mare parte a timpului era inchisa in

casa ei si invaluita in rugaciune ~i cerere catre Dumnezeu in• • A '

post~~lo~tene~lincordate. Or, atunci cand a iesit din Templu,

dupa putme zile a venit praznicul corturilor ~i odihna chive-

tului'". Era luna a saptea dupa intaia, potrivit randuielii' nu-m~ra~iiAunil;>r la evrei. ~i arhiereul Zaharia a intrat dupa ran-

duiala "'. ~fanta Sfmtelor sa tamiieze cu ca!Uia, ~i atunci i-a

fost vestita nasterea lui loan, ca el sa fie un sfesnic inainte-

roergator al Luminii, 0 aurora pentru Soare, un glas pentru

Cuvantul, un insotitor pentru Mire ~iun cavaler pentru Rege.

A trebuit ca zamislirea celei sterpe, mai putin rninunata decat

roinunea, sa premearga zamislirii rara de saman!a a Fecioarei,

precum intareste cuvantul arha:nghelului care spune: ji iata

E lisabe ta, v ara ta, a zam islit ji eaflu la b titrlm e/ea e iSl•

Buna-vestire

19. La sase luni de la zarnislirea Elisabetei, arhanghelul

Gavriil a fost trimis de Dumneze;u in cetate Nazaretului in

casa lui losif ~iel a vestit Fecioarei Maria aceasta vestire sla-

vita ~i minunata, de nerostit, de necugetat, cap si temelie a

mturor celor bune .. In care ceas, dupa ce randuiala si in ce loc

a avut loc vestirea? Fecioara era deja in post ~i in picioare la

rugaciune langa izvor, fiindca a zamislit Izvorul Viepi. Era

luna intii, cand' Dumnezeu .a zidit lumea intreaga, ca sa ne

invete dcum innoieste din nou lurnea invechita Era a treia

zi a saptiminii. care este duminica, in care a nimicit intuneri-

cul dintai si a zidit lumina intii-nascuta, in care a avut loc sla-

vita inviere din mormant a Impiratului ~i Fiului Sau si, in

acelasi timp, invierea firii noastre; ~i nu era doar ziua intiia,

dar ~iceasul inta~ dupa cuvantul Prorocului: 0 ua q ju ta Dumne -

zeu dis-de-d iminea /al.20. Care au fost cuvintele arha:nghelului ~icit de pline au

fost ele de taina? B ucu rd -te , c ee a c e plin a d e b arl? A spus "bllCU-

ra-te" spre a nimici intristarea dintai ~iursita vrajma~iei si din

pricina harului celui nou facut acum cunoscut oamenilor, iar

"plina de har" din pricina bogapei podoabelor Fecioarei si a

ha:rurilor care au venit peste ea. Era doar 0 singura zestre,

chezasia Mirelui nemuritor si desfacerea blestemului dintaivenit asupra noastra prin neascultarea ~iratacirea maicii noas-

tre dintai, iar in locul intristirii si spaimei, darul bucuriei ves-

nice, si aceasta a doua descoperire a boga!iei Mirelui nenuntit.



$i arhanghelul a vesti cele doua lucruri. Dupa care a adaugat:

D om nul este cu tineJ2 Aceasta este deci bogitia desavarsita a

Imparatului. Aceasta este irnplinirea fagiduintei: insu;;i Cu- .

vantul lui Dumnezeu, Cuvant mai inalt decat cuvantul a intrat

in pantecele Fecioarei Maria. S-a unit cu firea omeneasca nu

printr-o samanta, ci p~in puterea Celui Preainalt si prin veni-rea Duhului Sfant. El Insusi era Cel care unea ;;iCel unit, uni-

ficatorul celor doua firi intr:un singur ipostas, si unitul prin

har in frrea omeneasca. El Insusi si-a zidit templul trupului

Sau asa cum i s-a parut potrivit. Si totusi e acelasi cuvant:

D om nul este cu tine! El era dezlegitorul ;;i nimicitorul bleste-

mului dintai ce apasa asupra femeilor, caci barbatul fusese

ales sa fie domn al femeii, iar femeia primise porunca sa se

intoarca dupa barbatul sau. Iar aducerea pe lume a copiilor

fusese randuita sa fie in intristare si durere .din pricina neas-cultarii dintii3, dupa cum da rnarturie Prorocul: cand vin du-

rerile nasterii in ceasul venirii r = lume, ea st'tigi de durere.

Astfel deci nu era capat robiei, intristarii si durerii femeilor,

Dar cand arhanghelul a spus Preasfmtei Fecioare: D om nu l e ste

cu t ine!, duse au fost toate datoriile intristarii, D om nu l e ste cu tine

si nu mai e asuprata puterea barbatului, nici durerea aducerii

pe lume, fiindca intr-adevar ea singuri a fost fecioari mai

presus de toate fecioarele, inainte de nastere si in nastere si

dupa nastere, Fecioara Preacurata. Si El i-a dat nu numai ha-rul pururea fecioriei ci, plecand de aici, ea s-a facut incepatoa-

rea fecioriei celorlalte femei, si prin ea a dat putere femeilor

ce vor sa fie fecioare. Or, inainte de aceasta, femeile n-aveau

puterea de a fi fecioare, dar aceasta preafericita, preasfinta ;;i

pururea Fecioara Nascatoare de Dlimnezeu Maria s-a ficut

incepatoarea si pricina fecioriei femeilor care ar dori-o, caci

intr-adevar ea s-a facut pricina tuturor bunatatilor, si aceasta

rnareata ;;i preasfinta Maid a Domnului ;;i Dumnezeului si

M:lntuitorului nostru Iisus Hristos s-a facut schirnbatoare abarbatilor ;;ifemeilor, podoaba, lauda pentru frrea orneneasca

;;i salutare pentru ingeri, ajutor al oamenilor si putere pentru

toti credinciosii,

21 . Iar incheierea cuvantului arhanghe1ului e desavar;;ita

;;iconcisa: B i ne cu va nt ~t a e !ti t u =:Jen;ei4, adica mai mult decatroate femeile, caci prm tine femeile insele au;fost facute vred-

nice de binecuvantare, asa cum barbatul a fost facut vrednic

de binecuvantare de catre Fiul tau ; ; 1 , mai mult inca, frrile

barba¢or si ale femeilor sunt binecu-:-antate de catre am~-

dol, de catre tine ;;ide catre Fiul tau. $1 ~;;acum , l ! - y fost ~o~a-rate blestemul, suferinta ;;i intristarea lU1Adam singur, ; ; 1 ~ -

cepand de la Eva a barbatilor ;;i femeilor,. asa in~ep~d. ell ti-

ne si cu Fiul tau s-au reyarsat, peste toti bucuna ;; 1 binecu-

vantarea. Dar sa vedem frrea si cuvantul intelegator si plin de

inle1epciune al Sfintei Fe:io~e. ~Ea?~s-a ~p~trivit pe ~ata~

nici nu s-a aratat necredmCloasa, nici n-a prnnit cu usurmta

intr-o clipa cuvantul, ci s-a aratat in aceeasi rnasura intrec~d

pe Isaias in ascu1tarea care nu stie ce anume se pe~.ece. ~1 rn

necredinla tara rnasura a lui Zaharia, ea a stat la mijloc ;; 1 s-atulburat dupa cum se si cuvenea. Ea nu s-a tulburat la v~de-

rea arhanghe1ului, caci era obisnuita de nenumirate on c~

vederea sa atunci cand acesta iiaducea hrana in Templu, Cl

s-a tulburat din pricina cuvintelor ce rasWlau in urechile ei.

De aceea, vestitorul i le-a taIcuit si i-a vorbit. Ia r e a s -a tu lb ura t

d e cuvantullui p' cu ge ta in sine cefe l d e salu ta re poate sa fie -r-:caci nu cunostea adancimea tainei ;;i tresarea in aceasta umre

a firii dumnezeie;;ti cu cea a oamenilor, si cugeta cum anume

s-ar putea intampla aceasta. Dar ~un~tul vestitor G~vriil,desi Fecioara nu-i vorbise, insa prm nuntea sa ce strabate

mintile a simtit cugetarea intelegerii ei, si ~u ~~ai ~a a nimi-

cit aceasta temere, dar a ;;irevarsat bucune ; ; 1 , taIcumd naste-

rea negriiti, a spus: Nu te teme Marie, aici a i c if la t h ar fa DII::tn~-

zeuJ7 Harul pe care it gasise era cinstea si n~el~ ~e Nasca-

toare de Dumnezeu, caci ea a fost chemata Nascatoare de

Dumnezeu si s-a facut Nasdtoare de Dumnezeu cu adevarat.

Cu adevarat a aflat mare har la Dumnezeu, harul de a se fi

facut Maid a Fiului Unul-nascut allui Dumnezeu. Har (!:naiinalt decat toate harurile, pe care mintea nu-l poate patrunde

;;ilimba nu-l poate rosti.

21



22. Sa pledm acum urechea ~inoi si sa vedem slava Mi-

relui Ce1uinenuntit ~izestrea fecioriei sale. Sa patrundem ce-

ea ce arhanghe1ul descopera cu scurtime ~ilirnpezime: Ia td 1 Je i

lua in pantece /i v ei naste flu ji v ei ch em a nu mele lu i Iisus!S lata ca

vei zamisli, pentru ca intr-o clipa, 0 data cu cuvantul, ea sa

cunoasca zamislirea rninunata. $ivei aduce pe lum e un f lu ji il vei

n um i I is us , caci EI nu are tata pe pamant, EI este Iara tata du-pa .nasterea omene:sd, cum este Iara mama dupa nasterea

vesnica, Deaceea IIvei aduce pe lume rara tata, si-i vei da

nume1e Iisus, care se tilcuie~te Mantuitor, pentru d nu vei

avea nimic din randuielile si durerile femeilor, ci asa cum za-

rnislirea ti-a fost data Iara samanli, asa si nasterea va fi Iara

stricaciune ~i Iara durere pentru rnantuirea lumii intregi, ~i

lucrul insusi va fi cunoscut plecand de la numele san. Acesta

v afl m are Ii F iu l C el P re ain alt se v a ch em a9 • EI a spus aceasta din

pricina firii ornenesti, caci prin firea Sa durnnezeiasca e maiinalt decat orice slava, dar, din pricina firii Sale ornenesti, a

spus: Acesta va fl m are ji F iu l Celui P reainalt se va chem a. Nu nu-

mai dinpricina unirii Sale ipostatice, dar ~idin pricina numirii

de Sus deopotriva, si din pricina intaririi faptelor Sale minu-

nate, caci vei pune numele lui Iisus. Insa dupa aceasta TatalA "

cerului II va chema Fiu preaiubit si, atunci cand va incepe sa

savar~easd minuni Iara numar, se va face cunoscut tuturor

celor cu intele_?;ered acesta este Fiul Celui Preainalt, fi D om -

nul D um nezeu Ii va d a tr on ul lu i D a vid , p iin 'n te le S iiulO• Si aceasta

s-a spus din pricina firii Sale omenesti, caci incepand de

atunci EI a inceput propovaduirea Evanghehei ~i primirea

celor ce cred in numele Sau, a celor care h cheama ~iScaun al

lui Dav_idsi Casa a lui Iacob, ~i v a d om ni peste casa lu i Iacob in

u e a c , ji Im piirii{ia Sa nu va a u e a ifarflfl1. Vorbeste despre 0 Im-

paratie rara de sfirsit nu numai cu privire la Du~ezeirea Sa,

ci ~i despre firea Sa o:neneasca, caci prin cele doua firi ale

Sale nu vaA

fi sfarsit al Imparatiei Sale. Va domni peste cei ce

au primit Imparatia Sa cu credinta, Acum, asadar, va domnipeste cei ce vor crede in cuvantul Sau, iar la sfirsit peste toti,

cdnd i/i va supune Lui toate, cum spune Sfantul Apostol Pavel,

22

caci Imparatia Sa e de trebuinta pand ce ua p un e p e to li 1 mJjm afii

. S d i s ub p ic io ar el e S al e, caci atunci cand toate I se vor ~upune, i~i

va fi supus toate sub picioarele Sale. Atunci fi F iu l Insus: Se va

su pu ne C elu i ce I-a su pu s L ui toate12, lui Dumnezeu ~iTatal; caci

e cuvenit lucru supunerii de acum a firii noastre sa I se supu-

na, fiindca EI l~i face ale Sale lucrarile izbandirilor noastre.

23. Vedeti insa ~$~~~~~~a !~~~ri_:$ei :1~r.1;~~~~~~~.f_i!cioar~,~~inalt~J!~apta_~j,1!!?1!111jl~,_.de~.£~?e. Ea a pr1ffi1t' 6 I ; i i l t u I ~ha:ngheluIul:"dar a fost~imita'de cuvintele sale. De

aceea, raspl!nde si spune: C um va flaceasta, d e v re me ce eu nu /tiu

d e biirbat?13 Iar aceasta nu se poate, fiindca~i~!~~.~J;ilara de_.P?han~lyi_!?~~_eu, iar, pe de alta parte, rara b~r-

'barzfuuslireanu esteruputID!a. Cici ~~~M!!!~!~~~ .fQ§.ti£l.9t

~igrija sa c!~~~~_.i..!i:£~i!a_.~_e_<:ig!~_.~~.dornnea. ip inim~._~~~~.de '~'r~ane in !~~£r?:e~~~~~_;~~~J~t,um ni. s-a~~~arta~i~

din cuvintele de-Dumnezeu-purtatorilor nostn parrntl. CaCl~,

~,~,~;;:~~~;:_~~~~~~el;J ,

(se'-~rescuta in sufh;~t~i. ifi.~J(Up'-,cu_des.~ar~i!~ .~Ja1!ti,~~i.fua .l / I

I~ - ••..• - .... . .

p - r i h a i a : . I~in~~~_~~!~.~~_.~~ i1!tr~s~_~i~_i~~.~~d ~ ,~v;~y.~~~ ~i~!!_l_~cesJ4ill,~ea~. fos_up·_A!_jldajl_Q_~lal

inalta decat toata firea omeneasca. De aC~~Lf~us~l~~._~.u-

fl~tul~-;i~-a-piirut- imparaiU1ui-~!.Zid!!?n:!~i ___!~~t_~l._a~~

v e d e - g i l l d ~ r J e-~i-cerceteaz~ '~~.1~_ r~~chii:~ EI a facut

sfant lacasul sa~,-~~-;-s-ocotitpotrivit sa se saIa~luiasca in el, ~isa imbrace din e1firea noastra. De aceea ~ivestitorul ~iinsti-

intatorul tainei negraite 0 izbaveste de aceasta uimire si iitil-

cuieste nasterea negraiti, dupa cum spune fericitul Apostol

Luca. Caci ingerul raspunde ~i ii spune: D uhulSfant va veni

p este tin e ji pu te re a C elu i P re aina lt te ua umbri. Tu spui: Cum va fl

aceasta, d e v re me ce eu nu jtiu d e bdrbat? Dar nu e nevoie de bar-

bat pentru acest lucru, fapte1e tale nu sunt ca ale celorlalte

femei, asa cum fapte1e Fiului tau care se va naste din tine nu

vor 'trebui sa fie ca ale celorlalti copii ai pamantului, care inneascultare insarcineaza pantecele femeii ~i ei se nasc in pa-

cat. Zamishrea ta nu va trebui sa dezlege fecioria ta, ci va fi

23



mai degraba 0 pecete ?i 0 chezasie a lipsei oricarei prihane ?i

un rasad al sfinteniei. Caci Duhul Sfint va veni peste tine di-

nainte spre a te gati ca logodnica vrednica a Domnului, pen-

tru a sfinti inca de la inceput ?i acest suflet sfant gatit cu po-

doabe durnnezeiesti, ?i trupul tau. $i de indata Mirele nemu-

ritor ?i Fiul tau care este puterea Celui Preainalt te va

adumbri, caci Hristos este puterea ?i intelepciunea lui Dum-A '

nezeu, EI Insusi te va adumbri si l?i va zidi inauntrul tau

templul trupului Sau cu totul sfint. $i Cel N ematerial si

Netrupesc va imbraca un trup vazut si material din tine, pute-

rea si stralucirea Tatalui te va adumbri fiintial, si Cuvantul

Tatalui se va intrupa din tine, Dumnezeul nevazut se va arata

vazut ca om, si Fiullui Dumnezeu se va face ?i va fi chemat

pentru tine Fiul Tatalui,' iar fiul tau se va numi Fiul Celui

Preainalt, caci fecioria ta va ramane tara prihana si neatinsa.

24. 0 minunate ?i marete lucruri! 0 taine negraite ?i denepatrunsl Daca insa chipul ?i aratarea zamislirii tale rninu-

nate si a nasterii tale, mai adanci decat cunostinta, nu se gi-

seste in aceasta lume decat.in cea mai umila dintre minuni,

crede acesteia ca si celei preainalte ?i cugeta e a Cel ce se va

naste din tine se va chema sfant ?i Fiul Celui Preainalt gata sa

fad tot ce vrea. $ i iata ca E lisabeta, vara ta, a zam islit :fi eajiu la

biitrdnefea ei : fi a c ea sta e st e a s as ea lu na p en tr n e a, c ea n um ita s te ar pd .

Cd fa Dumne ze u n im ic n u e ste cu n ep utin fa15 , ?i tot ceea ce EI vrea~---~''''~'''''-'''_-_''-'-'''~~'''''''----'''''- .......-~-'-"''-'''-'''I..''-''''-''-~~'.. ........~"""'" ~~

~ir?_e£!.~lg_t_~~2-.s:l~:e~:, Dar el mcerca din nou treapta intelep-ciunii si taria sfinteniei preafericitei Fecioare. Pana ce a fost 0indoiala cu privire la barbatul dupa legea fu:ii, ea n-a acceptat

zamislirea, ci a spus: cum va j i aceasta, d e vrem e ce eu nu :ftiu de

biirbat. Desi e?ti arhanghel ?i vestesti taine mai adanci decat

fu:ea, pentru mine unirea cu un barbat nu e cu putinta, Insa

atunci cand arhanghelul a instiintat-o e a Duhul Sfint va veni

?i e a 0va adumbri puterea Celui Preainalt, el a bucurat-o si a

convins-o e a nimic nu e cu neputinta la Dumnezeu. Ea nu

s-a trufit, nici nu s-a inaltat in mintea ei, ci ~~-E~c~=~smerenie ?i zdrobire de inima in~a si mai mare, si plina de

J "' -- -- .. .. .. __ _ .. .. .. .. -. ~ _ _ ,. .. .~ -. -. _ _ , __ _ __ ., -. "" ~ -. -- -- .- -- -- .- .- ' . ." -. -- _ _. - . .. .. ... . , . , . ~ _ , . - - - . . . . _. ~ . - - . ~ _ . ., - ' ' ' ; ; -

respect .Mari~.a sP.lt.~:la ta roab a Q om nu lu i! F ie m ie d upa cu vantu l;------_../' ~ - . - - - - - . . . . . --~-"" -- .~-".

24

ta u16 . Si ingerul a lasat-o, caci si-a implinit slujirea ce-i fu~ese

~ncit1~ t.I?:jnu~L~.:~~_§~.t~~-.!5:~i<:?:~~~. ~~~. I~n~aFecioara sfantatrebuia sa tinaaceasta mare tama a~cunsa ~

inima ei, caci era plina de intelepciune ca 0Maica a Intelepc~-

unii. Ea n-a imparta?it nici rnacar lui Iosif vestirea ingerulU1,

nici nimanui altcuiva in zilele acelea. De aceea, UM parinti

trucuiesc astfel cuvantul Evanghelistului care spune despreIosif ca nu a cunoscut-o pana ce a nascut pe fiul sau eel intai-

nascut cum e a ' el nu stia aceasta taina, nici vestirea ingerului,, .

nici zamislirea mai presus de fire. Dad ar fi stint, cum 1 s-ar

mai fi strecurat atunci in suflet indoiala nepotrivita e a sarcina

ei ar fi 0 rusine pentru el? Cum ar mai fi cugetat sa 0 para-

seasca in ascuns pana ce a vazut aratarea ingerului? '$i din nou

la nasterea Domnului, s-au ararat minuni, vestire~ tacut~

pastorilor ?i sosirea magilor calauziti de st~a. D~pa care ?1

Fecioara binecuvantata i-a facut cunoscuta vestu:ea arhan-

ghelului. Or, in clipa in care vestirea ~ fost facuta de inger,

nimeni nu a stiut-o, si ea a plecat la Elisabeta, vara sa, care 0

imita prin podoaba purtaru sale, pentru ca sa cu~~asd ade_va-

rul cuvintelor ingerului ce fusesera spuse cu pnv1fe Ia Elisa-

beta, cum d si aceasta era insarcinata.

25. Cand s-a dus in casa Elisabetei si i-a auzit salutarea,

de indata glasul cuvantului, lumina din lumina, proro~ ha-

rului a vazut-o mai adanc din sanul maicii sale, ?i au aUZ1tgla-

sul salutarii ei, si pr~ tresaltarea. sa la sanul~san a ve"sti~chip~

salutarii ?i inchinarii Imparatului ce urma sa se nasca din ea, ?1

de care inte1egea sa fie botezat, pentru a arata el insusi Proro-

cul, Inainte-mergatorul ?i Botezatorul, ce urma sa vina, De

aceea si maica sa a vestit-o pe Maica Domnului, : fi c u g la s ma re

a strig at : fi a z js: B in ecu vd nta ta e Jti tu intre j em e i J i b in ec uv ~n ta t =rod ul p dn tece !u i tau ! $ i d e u nd e m ie ace asta, ca sa v ina la m zne m a= c~

D om nului m eu? C a iata, d e c um a v en it la u re ch il em e le g l as ul s alu ta nz

ta le , p r un cu ! a salta: d e b ucu rie in p dn te ce le m eu . $ i [ eria td e ste a ce e~

care a crezut ca se vor im plini ce spuse ei de la D om nul!17 J?upa

aceasta, ea a povestit toate despre sine Maicii Dornnului, .ne~

cinstea sterpiciunii sale, arhieria ?i tarnaierea barbatului ei

25



Zaharia, vestirea ingerului ?i·mutenia care nu i-a ingaduit lui

Zaharia sa vorbeasca, ci doar sa dea in scris Elisabetei, femeia

lui. Or, cuvintele Elisabetei is-au parut Fecioarei cu adevirat

de la Duhul Sfant, cum spune ?i Sfantul Evanghelist:

Elisabeta s-a umplut de duhul sfint ?i a strigat cu glas mare si

a zis: B i ne cu va nt ata e ft i t u imre f eme : f i b in ecuvan ta t este rodulpante-

ce lu i taullS , caci iifusese imparta?it de catre Duhul Sfint c a Elera samanta ?i zamislirea tad de barbat, De aceea l-a ?i numit

rodul panrecelui sau, caci fiinta trupului sfint era numai din

pantecele sau iar nu dintr-o samanta strama. Binecuvantat

este rodul pantecelui tau, caci acesta e adevaratul rod, hrana a

lumii, dupa cum da marturie David: Och tt t u tu ror s p r e T ine na-

dtyd uiesc fi T u Ie d a i l or h rana fa b un a v rem e. D e sc hi::(j T u m an a Ta

fi d e b una voinla sa tu ti p e to li c e i v iil9 . Dupa care El Insu?i ne-a

dat deopotriva hrana duhovniceasca, cinstit Trupul Sau ?i

preasfint Sangele Sau. Cu adevirat binecuvantat este Rodulpantecelui tau, Fecioara tara prihana, care a nimicit blestemul

venit peste noi incepand cu rodul neascultirii. Acest rod ne-a

izgonit din rai, dar Rodul binecuvantat ivit din pantecele tau

ne-a deschis usa raiului, ?ine-a harazit drept mostenire raiul.

26. B in ecu van tata e fti tu in tre fe me i fi b in ecu van tat e s t e rodul

pant ec e !u i t auPO Caci roadele celorlalte femei 'au fost sub bles-

temul ivit din pacatul intaiului Adam ?i al Evei, .?iau venit pe

lume prin casatoria trupeasca ?i stricaciunea pacatului, dar

numai acest rod, rodul pantecelui tau, e binecuvantat, caci acrescut nu din samanta de barbat, nici prin stricaciunea pa-

catului, ci tara saminta si tad stricaciune a imbracatdin tine

trup ?i n-a savar?it nici un pacat, ?i n-a fost viclenie in gura

sa. ~i nu numai c a e binecuvantat ?i tad de pacat, dar prin

harul sau dumnezeiesc unit cu firea omeneasca osandita la

blestem a dat binecuvantarea, iar Mielul lui Dumnezeu eel

binecuvantat a purtat pacatele lumii. Atunci Preafericita

Maria impodobita cu tot harul, asa cum a fost Maid ?i Fe-

cioara intr-un chip mai adanc decat firea, asa ?i aici s-a facut

pricina de prorocie pentru ceilalti, Astfel, ea insa?i a rostit

cuvinte pline de prorocii, pline de har, de rugaciune ?i de pro-

26

, focie, caci s-a umplut de Duhul Sfant, cum ne ll;lvata Evan-

ghelistul. ~i Maria a zis: Marefte suflete a meu pe Domnul fi s-a

bucurat D uhul m eu de D um nezeu M antuitoru l m eu, ca a c du ta t s pr e

smerenia roabei s ale , c a ia td d e acum m a uor feria toate neamutilePl

Sufletul sau era plin de. toata smerenia, linistea si evlavia, ?i

pentru aceasta Dumnezeu, Mantuitorul sau, a privit-o cum

este spus prin Prorocul: P este cine im i voi aru nca och ii m ei decdt

p es te e el sment , p afn ic , fi c are tre m ura in J ala c uv in te lo r M e le ?2 2 Ast-

fel a aflat-o pe Maria binecuvantata ?i a privit-o si a vazut d

nu are asemanare in neamul oamenilor. De aceea a socotit

potrivit sa se sila?luiasd intru ea si a primit de la ea trup

omenesc ?i s-a dus in cautarea celor pierduti, ~i pricina Intru-

pirii Lui e sila?luirea Dumnezeirii Sale. Cel Preainalt a facut-

o sfanta ?i fericita pentru toate neamurile. Prin aceste cuvinte

Prea~ericita Maid ~ lui D~~.zeu a intarit cuv~tele Elisa:

betel despre ea, cuvintele ?lvestirea arhanghelului ce fuseseraspuse de la Domnul dupa cum a si zis: FeticiM e s t e aceea c ar e a

cre:(!ltca s e vor implin i c e l e spuse ei d e fa Domnul l23, caci celc cateva

cuvinte spuse ei de arhanghel au fost spuse de la Domnul, de

care a ?i fost trimis.

27. De aceea, cea care a primit harul a rnultumit lui

Dumnezeu ?i a slavit sfant nurnele Sau si s-a numit pe ea in-

sa?i smerita si roaba, si a rostit intru prorocie: Ca iatd d e acum

m a v or f eria toa te n eam un le P4 Ostirile ingerilor au numit-o cu

adevarat fericita, ca ?i neamurile oamenilor, iar cei ce nu 0

numesc fericita ?i nu 0preamiresc nu sunt numarati imp!eu-

na eu oamenii, ci sunt fiii pierzaniei si partea diavolului. Insa

toate neamurile adevaratilor oameni 0numesc fericita ?i 0

preamaresc, si0au drept ajutor ?i mijlocire la Domnul. ~i cat

de plina de har ?i intelepciune sunt cuvintele urmatoare: Ca

m i-a Jacut m ie m drire Cel Putem ic fi .fant este num ele Luz~ fi m ila

Lui din neam in neam spre cei ce se tem d e El125 Numele sau si mila

sa sunt Fiul sau Cel Unul care din mila fata de cei ce se tem

de El a facut sa vina intruparea incepand de la Sfinta Fecioa-

I a pentru a se rnilostivi de cei cazuti ?i a-i cauta pe cei pier-

duti. Dar cum vorbeste Fiul in numele Tatilui? Pentru c a

27



Tatal e cunoscut din Fiul, asa cum Domnul a spus despre .

Sine insu~i: Am d es co pe rit n u me le T au o am e nilo r2 6 . F ae ut- am td rie

c u b ra fu l s au2?, adica cu Fiul sau, caci EI se numeste bratul lui

Dumnezeu-", cum se numeste puterea lui Dumnezeu=', si in-

telepciunea ~ichipul puterii'", pecete neschimbata'" ~idreapta

a Celui Preainalt=. Astfel e numit ~ibra! allui Dumnezeu ~i

prin el Dumnezeu ~i Tatal i-a infrant pe cei nelegiuiti in cu-getele inimilor lor. Cobord t -a pe ce ipu ternici d e p e s caune le 1 0 r 3 3 , pe

cei ce erau mai-marii !irilor, pe demonii cei r:Ii care.jncepand

de la inciia neascultare ~icalcire a pacatelor, tiranizau neamul

oamenilor si-l sileau spre pacate si neascultari,

28. Insa, atunci cand Fiul lui Dumnezeu a imbracat prin

voia Tatalui trup de la Duhul Sfant ~idin Fecioara Maria, EI a

zdrobit infumurarea ~i cerbicia demonilor celor rara de lege

si le-a rasturnat scaunele puterii lor, ~i i-a inchis cu lanturile

intunericului dandu-i chinurilor, dupa cum spune ApostolulPetru-", Astfel i-a zdrobit pe cei nevazuti, pe demonii vraj-

masi si ticalosi, precum si pe rnai-marii ~iimparatii necredin-

ciosi care-i prigoneau pe cei credinciosi, Si a rastumat si do-

borat puterea lor, ~ia facut desarte cugetele lor. $i a inalla t pe

ce i s m erif i, p e c eifltim an ~ i-a u m plu t d e bunatdfi Fpe ce i b ogati i-a

s co s q fa ra d e:w tP 5 ~i rara nume. ~i pe sarmanii pescari, rara

carte si nestiutori, umili si dispretuiti de oameni, i-a inallat in

fapte si in cuvant, ~i i-a racut povatuitorii si apostolii lumii

intregi, astfel c a glasul lor a iesit in lumea intreaga pana la

marginile pamantului si cuvintele lor i-au facut respectati de

catre irnparati si re~ ~icinstiti in popor. Si Ie-a dat lor Impa-

ra!ia cerurilor si i-a facut fericiti in aceasta lume ~iin cea ves-

nica. Cu adevarat, EI a inal!at P t i n inaltimea sa nesfarsita pe

smeritii ~i fericitii Apostoli. A umplut de bunatati, prin pro-

povaduirea Apostolilor, popoarele flamande ale paganilor,

flamande de cuvantul lui Dumnezeu, .lipsite de invalatura ~i

inlelegere. Le-a umplut de buna invalatura a Duhului Sfint ~i

de intelegerea tainelor durnnezeiesti.

29. Dar pe cei bogati ~i nelegiuiti prin desertaciunea ti-

caloasa a intelepciunii lumii ~ipe cei rnandrii, pe cei nelegiuiti

28

din pricina nebuniei lor iialunga dupa cum este scris: Pierde-

voi in felepciunea infelepfilor Ii I t iin fa cunoscdtorilor 0 vo i n im i ci36• Roa-

gape Israel sluga Sa ca sa-Ii aduca am inte de m ila sa, preeum a grait

catre parinfii nosti, lu i A vram Ii sem intie i lu i pana in veac3? Au

primit pe Israel sluga Sa cei care au crezut in Cuvantul Sau si

prin Fiul sau Cel Unul au fost facuti vrednici de a intra in in-

> fierea durnnezeiasca si s-an facut minte care vede pe Durnne-

zeu, caci asa se talcuieste Israel: rninte care vede pe Durnne-zeu'". ~i acestia sunt urmasii lui Avraam, ~icu ei se implineste

juramantul pe care Tatal nostru l-a facut lui Avraam. Cu

Hristos Cel intrupat pentru noi ca intai-nascut si, pentru EI,

cu toti cei ce cred in sfant numele Sau ~i s-au ficut prin EI

copii ai lui Dumnezeu, cum spune loan Teologul ~i Evan-

ghelistul: ia r tu tu ro r c elo r c e L -a u p rim it, le -a d at p ut er ea d e a s ef ac e

c op ii a i lu i Dumne ze u39 . Cum spune Apostolul Pavel: c ac i n u to fi

d in Israel sunt Ii israelu i; nici p entru ca sunt urm aIi ai lu i A vram ,

> su nt tO fijii, ci intru Isaac a ~ s, se vor ch em a fie urm aIi, adica: nu co-

p iii tru pu lu i s un t c op ii a i ,lu i D um ne ze u, c ij iii fa ga du in fe i se so co te sc

u rma Ii c ar e a u c re Z fl t e u va ntu lu i Domnu lu i40, ~iau fost botezati in

numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant, fie ei iudei sau

pagan~ si s-an ficut crestini ~iau invatat implinirea porunci-

lor Domnului. Ei se riumesc Israel si slujitori ai lui Dumne-

zeu, ~i cu ei se implineste cuvantul Sfintei Nascatoare de

Dumnezeu: EI a primit pe Israel sluga Sa, ca sa-~i aduca

aminte de mila Sa. $ i a rdm as M aria im preuna cu ea ca la trei luni;

Ii s-a ina poiat apo i la casa sa41 pentru c a , dupa moartea fericiti-

lor parintiai Sfintei Fecioare, ea vedea in Elisabeta pe mama

sa. De aceea, cand a primit vestirea lui Gavriil, de indata s-a

grabit sa mearga sa 0 salute ~isa-i dezvaluie cuvintele ce i-au

. fost spuse din partea lui Dumnezeu. Si cu dragoste dumne-

zeiasca si cu firea proprie, a ramas impreuna cu ea trei luni,

cum spune sfintul Evanghelist. Dar cand s-a apropiat vremea

nasterii Elisabetei, iar ea~i-a cunoscut propria sarcina, s-a

inters la casa lui losif, dar Sfanta Fecioara nu i-a-facut cunos-

cuta vestirea ingerului.

29



Nasterea

30. Or, atunci cand Iosif si-a dat searna de sarcina ei, s-a

intristat, caci nu fusese instiintat de marea taina, De aceea s-a

umplut de mahnire, pentru ca era un barbat drept' ~i socotea

un chin a vedea legea rasturnata in casa sa ~i sa atraga asupra

sa indoiala, dar, pe de alta parte, iiera greu sa 0vadeasca si sa

o dea spre pedeapsa arhiereilor. Din pricina marii podoabe a

vietii sale durnnezeiesti, se simtea tulburat si ii era mila. De

aceea, s-a gandit sa 0trimita in ascuns din casa sa, ji c ug eta nd e l

a ce ste a, ia tii i ng er ul Domnul ui i s -a a rii ta t i n v is g ri ii nd ' Io sif e, ji ull ui

David, nu te teme? pentru aceasta nici de Dumnezeu, nici de

pedepsele Legii, ~inu te indoi de Maria care a fost logodita cu

tine dupa legea oamenilor. El 0 numea pe logodnica sa fe-

meie, dar ea nu ii fusese data ca femeie in chipul ce1orla1te

fernei, sa nu fie! Ci ea fusese logodita cu el spre paza ei ca .0

comoara durnnezeiasca ~i inchinata Domnului. Nu te teme sa

o pi in casa ta, c iici e el c e s-a ziim islit intr-tnsa este d e fa Duhul

S iant. E a va naste jiu ;i v ei c hema n um ele lu i: Iisu s, c iici E I u a m an tu i

p op oru l S iiu d e t oa te p ii ca te le l or3 . Prin aceste cuvinte ingerul a

nimicit teama de care suferea Iosif, dar in schimb a strecurat

in sufletul sau alta teama, aceea de a se teme inca ~imai mult

~i de a cinsti pe Sfinta Fecioara cea plina de Duhul Sfant ~i

nascatoare dupa trup a unui fiu de nerostit ~i de nepatruns,

nascut mai inainte de top. vecii, care urma sa mantuiasca pe

poporul Sau de pacatele sale, caci pentru aceasta S-a pogorat

din cer pe pamant Imparatul milostiv, ca sa ne mantuiasca pe

noi credinciosii si inchinatorii S~ din robia pacatului ~i din

puterea demonilor celor rai,

31. Astfel s-a implinit prorocia patriarhului Iacob care

spune: atunci dnd vor lipsi mai-marii capeteniilor lui Iuda, va

~

veni nadejdea tuturor papor4, Imparatul §,iHristosul care e '" " " " " " _ _ " ' ' " - ' ' ' - - ' . .". . -.....____..---~-

, cu adevarat nadejdea Raganilor ~i a israelii-~lorcare credinr ~ , ~ _ _ , _ _ " ~ . . - - " , , - - - - - , - ~ " , , - ' ' - ' . ~ - - - - , - - - - -

1 : ,-~el~_ ?~lJ..~~er:,sgEt.Caci nu top. cei ce se trag din Israel senumesc Israel", ci cei care au primit propovaduirea Evanghe-

30

liei precum sta scris mai sus. ~i asa ne instiinteaza deopotriva

Simeon, caci e 1 i-a dat drept nume lum in ii s pr e descoperirea nea-

?nun/or [pagane] ji slau a p op or ulu i siiu Isr ae f6 , cei care au crezut

in El. Si i-a chemat irnpreuna spre mantuirea poporului sau.

C iici v iiZ flrii o ch ii m ei m an tu ire a T a, p e c are a i g iitit-o in ainte a in tre -

gului popor', Sau, cum spune: cand vor lipsii mai-marii lui Iu-

da? De ce a venit Domnul Insu~i? Pentru aceea ci era El In-

su~icapetenia tuturor si Imparatul Cel adevarat si s-a ararat incasa lui Iuda. S-a recunoscut, asadar, ca prorocia patriarhului

nu vestea 0 imparatie duhovniceasca, ci vorbea despre regi

rrupesti ~i lumesti, De aceea, Domnul a spus: imp ii rii /ia Mea

nu e d in lu mea aceasta", pentru faptul ci vorbea la sfirsit, cand

imparapi Romei stapaneau intreaga Iudee. Totusi, Mantuito-

ru 1 a primit domnia ~iasupra rornanilor ~iasupra tuturor pa-

ginilor care au crezut in numele Sau eel sfant, ~i nu spun im-

parap.a Dumnezeirii Sale numai dupa f:IIe,EI care este Impa-

rat ~iDomn din veac ~ipana in veac", ci aceasta supunere debunavoie fata de El a tuturor celor credinciosi, EI a chemat

, A

cu nume nou ~i unic pe top. cei ce asculta de Imparatia Sa;

adevaratul crestin, acesta este numele cinstit care ni se cuvine

prin tine. Asadar, atunci cand puterea ~istaparurea evreilor au

disparut, ~ilumea intreaga era sub stiparurea romanilor, cum

spune Sfanta Evanghelie: i n Z l/ el e a ce lea a i es it porunci i d e la c eZ f1 -

ru lA ug ust sii s e in scr ie to atii lu me a10 , atunci S-a nascut adevaratul

Imparat ~iMantuitor allumii intregi. Astfel a randuit lucrurile

providenta Sa, ca lipsa capeteniilor lui Iuda sa fie desavarsita,

~i toata puterea imparap.ei sa revina romanilor. Ei domneau

peste evrei cu toiag de fier", care este puterea rornanilor, caci

s-a ,numit toiag de fier eel prin care evre&~ fost cu desa-

var~ire zdrobiti, dupa Patima ~i Invierea lui Hristos, fiind

surghiuniti cu un surghiun vesnic. Astfel deci, pronia lui

J:l.~ i-a facut pe romani sa domneasca asupra evreilor, iar

El Insusi a dornnit asupra romanilor ~i a papor La ~i asu-

pra evreilor care au crezut, ~i domneste in veci oeste toate~ ...------._---------,~----.

31



32. Insa lucrurile vazute ale tainelor nevazute sunt inva-

tatura: inscrierea e chipul unei alte inscrieri, caci stapanirea

impar~tului peste toti ves~ea singura stapanire a s~~rul~

adevaratului Dumnezeu si Imparat a toate. Or, aceasta mscn-

ere preinchipuia supunerea de buna voie a tuturor ~i inscrie-

rea in ceruri a tuturor celor ce 0doresc. Si asa cum atunci

porunca a iesitin toata tara, asa ~ipropovaduirea lui Hristos a

iesit in tot pamantul, si oricine urea spre cetatea sa invata tu-.turor intoarcerea la intaia patrie ~i cetate, de unde am fost .

izgoniti ~iimprastiati in felurite lucrari ~ipamanturi, ~iaceasta

dare pe care toti 0 dadeau imparatului ne invata d toti tr~-

buie sa-i inchinam lui Dumnezeu datoria roadelor duhovru-

cesti prin milostenie, buna purtare ~icugetare durnnezeiasca.

Prin pronia de Sus, aceasta porunca l-a obligat atunci pe Iosif

sa mearga in patria sa, in Iudeea, iesind din. Nazaret spre

Betleem, ca sa se. implineasca prorociile: adica una d

N azarine an se va che ma12 , ~i cea de a doua, d din Betleem vine

Hristos'> caci Nazaret a fost locu1 vestirii si al zamislirii, iar

in Betleem s-a savaqit nasterea rninunata. Vedeti asadar in-

doita smerenie a Imparatului bogat racut sarac pentru noi,

caci Nazaretul era un orasel dispretuit, de unde nu se ivise

.nici macar un proroc, cum spune Natanael: P oate sa iasd din

Nazaret c e u a bun?14 Iar Betleemul, desi fusese cinstit de pro-

roc era in toate celelalte lucruri cu desavarsire sarac si umil,

de aceea Prorocul 11.mangaie ~ispune: Ji t u , Be t ieeme ,pamantu llu de iz ~ n u e sti n ia de cu m c ei m ai m ic in tre ca pe te niile lu i I ud a, fiin dca

d in tine va iefi C ond ucatoru l care v a pafte pe poporul m eu Israe l!1 5

Iosif era cetatean al acestui Betleem si, cum se intampla mul-

tor oameni sa-# lase tara lor mergand sa traiasca intr-alt pa-

mant sau intr-alta cetate, asa ~i Iosif s-a dus sa traiasca in

Nazaret. Si pe cand statea el acolo, pentru dreptatea sa si res-

pectul de care se bucura, a fost logodit cu Fecioara Maria de

catre preoti, ~i acolo a vestit arhanghelul vestea cea mai pre..:

sus de minte ~ipreaslavita. .

33. Insa, atunci cand a iesit porunca cezarului August ca

toti oamenii sa se inscrie ~ica fiecare sa se inscrie in patria sa,

32

s-a su it fi Iosf d in C altle ea, d in ;etatea N aspret, in Iu deea, in cetate a

lui D avid, care se num epe B etleem , pentru ca el era din .casa fi din

ne am ullu i D av id , c a sa se in sc rie im pre un a cu M aria c ea lo go dita cu e l,

care era insa insarc ina ta16 de la Duhul Sfint, ~itimpul nasterii ei

era aproape; dar porunca imparatului 0 silea ~ipe Maria sa

urce la Betleern, caci si ea era din casa ~i semintia lui David.

Dar providenta divina i-a condus astfel la Beteelm, caci po-runca pe care 0 primise de la inger 11obliga pe Iosif sa 0 slu-

[easca cu respect pe Maria. De aceea, ceilalti fn si rude. ale.sal.e

au fost trimise inainte, iar el insusi impreuna cu Mana ~1 fii-

cele sale mergeau mai incet. Iar cand au ajuns la Ierusalim ~i

Bedeem, a sosit vremea nasterii minunate ~imaiadanci decat

cunostinta, insa, dat fiind c a pentru inscriere se adunase 0

multime nurneroasa, locurile de gazduire fusesera ocupate

inca' de la inceput in toate casele Bedeemului, asa c a au tre-

buit sa se adaposteasca intr-o pestera de langa Bedeem. 0, cestrarntorare si surghiun pentru noi a Stapanului tuturor faptu-

rilor! Nu s-a gasit nici loc, nici gazduire pentru El. De aceea

Cel Neapropiat ~iNecuprins a fost cuprins intr-o mid peste-

d, intr-o iesle nepotrivita, Cuvantul lui Dumnezeu Cel rara

de inceput si necuprins, Ziditorul lumii intregi, a fost ca1a~za

Maicii Sale intr-o pestera de langa Betleem, cum spune Sfan-

tul Evanghelist: dar p e cdnd erau ei a co lo , s -a u imp lin it Z Jl ele c a e a

sa nascd, fi a ndscut pe F iu! sau,C el Unul-ndscst, fi L-a irifafat f~ ·

L -a cu lcat in iesle , oia nu m ai e ra Ioc d e g azd uire pe ntru ei17.Atuner

stapanul cerului si al pamantului a fost infasat in scutece. °mare minune! Cel ce hraneste toate era hranit cu lapte, Cel ce

Ie inscrie pe toate era inscris. Atunci s-a implinit prorocia lui

.David cu privire la Bedeem ~i la nasterea Domnului, care

spune: Nu uoi c ia s omn o ch ilo r m e i, n ic i g e ne lo r m e le d orm ita re , n ic i

odibnd tm pului m eu, pana ce nu voi ifla loc D om nului, locas D um ne- .

zeului lu i lacob. Iatd , am au:d de el in Efrata: Casitu-I-am pe el in

c amp ia dumbrav ii18 . Acesta le-a spus despre Bedeem unde a

fost locul nasterii Domnului. De aceea a adaugat: Intra-tom inl iicafurile Luz~ inchina-ne-vom hi lo cu l u nd e au sta t p ia oa re le L iU !1 9.

33



Cine va spune deci nemasurata smerenie a puterilor Dom-

nului si va face auzite toate lucrurile Sale?

34. Dar in ceasul nasterii Domnului, vrednica maici a lui

'loan Inainte-mergatorul ~i Botezatorul, EIisabeta, nu lipsea

nici ea, caci in fuga sa cu copilul nu sosise inci in munte. Dar

cum fusese prorocita si martora zimislirii Sfmtei Fecioare, tot

astfel a fost ~ipazitoare slavita a casei si martora oculara, iar

mai apoi martora ~i vestitoarea nasterii Fecioarei. ~i ea era

plina de bucurie ~i privea nasterea negraita ca pe un praznic

minunat. Atunci peretele eel din mijloc al despartiturii s-a

surpat-? ~i vrajmasia neinduplecata s-a destramat, iar pacea ~i

iubirea fapturilor s-au revarsat: Dumnezeu S-a facut om ~i

cerul ~i pimantul s-au unit, ingerii se tineau deasupra pasto-

rilor si pastorii au fost luminati de catre ingeri ~i s-au bucurat

de vestea cea mare, si l-au vazut pe Bunul Pastor ca pe un

miel rara prihana nou-nascut in pestera. Pamantul invata lau-

da cerului, iar cei din cer se bucurau de pacea de pe parnant si

de bunavoirea dintre oarneni. Iar atunci cand pastorii s-au

temut ~iau trernurat la vederea minunilor, un inger de lumina

le-a risipit tearna si le-a vestit bucuria: N u va tem eli, cda, iatd, va

b in ev es te sc v ou a b uc ur ie ma re , c ar e v a ji pentru tot poporuL Ca vi s-a

n iis cu t a=<J'a ntu ito r, Car e e ste H ris to s Domn u~ in c eta te a lu i Da vid

';i acesta va va ji semnul: v eli ga si u np ru nc b ifaja t, cu lcat in iesle. ';i

deodata s -a va!?! 't , imp reuna cu i ng er u~ mu ll ime d e oaste c e r e a s c d , liiu-

ddnd pe D um nezeu ji = <J'cand'lava intru cei de sus lui D um nezeu ji

p e p ama nt p ac e, in tre o ame ni b un av oir eJ 2 1Dupa aceasta vedenie ~i

auzire infrico~atoare, pastorii uirniti s-au dus de cu noapte la

Betleem sa caute pe mantuitorul si lumina tuturor. Multi altii

dintre ei si din cunostintele lor s-au adunat atunci minu-

nandu-se de cuvintele pastorilor.

35. Ta r Mari a pdstra toa te a ce ste c uv in te , p un an du -I e in inim a

ei22, nu numai pe cele ale pastorilor, dar si tot ceea ce vazuse

~i auzise de la inceput in Templu, ~i dupa Templu: vestirea

ingerului ~i zimislirea rara simanta, nasterea rara durere ~ifecioria dupa nastere si faptul ci nu numai ca a ocoIit durerile

femeii ~i s-a ararat maici fiind pastrata fecioara, dar si faptul

34

ci n-a cunoscut nasterea insasi, lata rinduielile lucrurilor

dumnezeie~ti ~i mutarea firii lor, cici~ n-a 1acut ~unoscuta mai::ii cuno~t~ta na~~er~, ~i~,

~ E_l_s-aa~iara E~!.ec~ el,}~ ~l~,~~!~~:<:n~ __

bratelor sale pentru ca asa cum zimislirea fusese facuta rara 7J~a~a ~-i-ra ~tiinta, tot asa ~in~~terea ~a ~e. far~ st~iciciu-

l_pe ~ifara cunostinta. Chipul acestei nasteri slavite ~lmmunate .a fost roua cea de pe lina23 , dar adevarul ei a fost mai inalt

decat chipul, cici atunci cand roua vine dintr-o data si in ta-

cere pe lina, ea nu se simte in lana ilia mana. Dar aceasta

roua durnnezeiasca, care da viata tuturor, a intrat pe tacute ~i

rara suferinta in pantecele Fecioarei, ~i tot asa si iesirea sa ne-

graita n-a fost cunoscuta de ~~_fir~_Qrihana, ci._EI_Jt

irnbracat din ea trupul omenesc; ~iastfel a iesit din ea cu usu-

rinta ~imaip;~~~d;-~ Cel ~ - en-a facut cunoscuta nasterea

Sa nu numai celorlalti, dar nici chiar propriei Sale marne. Ast-, A

fel erau minunile negraite si de nepatruns pe care PreasfantaY - - - - - _ . . . . . . . . . . . . - - - _ . . r -

~le pastra si le aseza in inima sa, ~i intru toate acestea ~

~~_:~~ ea se nascu_~~~~~~:-d~-

~ C:~eri~i~=~ P_C:__1Jl~~ .Sa_~ep!iharut~ ~lp!~a?:n~-

cuvantata mtre toate neamurile, ~lpe care 0va face slavita in~-...---~~ --~ ~ ~- - - ~ - - - ,-_.----....._ . - - - - ~~-

~i £.~~jnt i l~udaJ.l1m!Q!:__ -_

- ,16. Asadar, atunci cand la nasterea Domnului slavei, bu-

curia cea mare a fost vestita pastorilor, ei s-au dus la Betleem

~i au povestit tuturor ceea ce vazusera ~i auzisera desprepruncul slavei, ji t o t : cali auzeau se m irau de c e l e sp use lo r d e catre

pdstori?". De indata iata ci ~i magi au venit de la Rasarit sub

calauzirea stelei ca sa arate ci noul nascut e Domnul cerului

~ial parnantului. ~i aceasta stea nu era una dintre cele de pe

bolta cereasca, ci era 0 putere trimisa de Sus, care destrama

urzelile astrologiei ~i nimicea intunericul calculelor, caci mer-

sul ei nu era asernanator celorlalte stele, ci ea mergea incet

potrivindu-si mersul cu puterile celor pe care-i calauzea.

Uneori mergea, alteori se oprea, uneori Ii se arata, alteori seI ascundea de ei, si mersul ei era de la rniazanoapte spre mia-

zazi, caci asa este drumul care duce din Persia in Iudeea, ~iea

35



nu se arata in inaltimi, ci mergea aproape de pamant paua la

un mic satuc, ~i s-a ararat intr-o mica pestera. Dar ceea ce

este inca si mai important, nu se arata numai noaptea, ci ~i

ziua, Astfel stralucea incat acoperea cu lumina ei pana ~i dis-

cul soarelui, ~i nu nurnai 0 zi sau doua, ci pana i-a condus pe

magii din Persia la Ierusalim ~iBetleern. Ea insa nu li s-a ara~

tat la nasterea lui Hristos, ci cu mult timp inainte, pentru ca er

sa inchida gura celor care cercetau timpul nasterii. De aceea

le-a aparut cu mult inainte ~i le-a facut credincioase inimile cu

privire la nasterea Impiratulu~ trimitandu-i la un drum lung.

Si, astfel, ea a randuit timpul venirii si al taberei lor pentru ca

ei sa-L giseasca pe Imparatul slavei odihnind intr-o iesle.

Toate acestea nu tin nici de fire, nici de randuiala celei mai

mici stele, ci este vadit ca ea a fost 0 putere intelegatoare, ca-

re cunostea toate si le randuia cum se cuvine sub puterea ~i la

porunca Ziditorului si Randuitorului a toate.

37. Si nu in zadar i-a condus steaua la Ierusalim. Iar cand

acestia au venit la Ierusalim, ea s-a ascuns de ei, dar lucrul

acesta s-a randuit din doua pricini: mai intai pentru ca ea sa se

arate tuturor locuitorilor Ierusalimului ~i sa le dea de stire

despre aceasta taina prin cautarea ~i intrebarea magilor care

spuneau: Unde s -a n asc ut im pa ra tu l iu de ilo r? Cad am va: (J It s te au a

Sa fi am venit din Riisan"t sa ne i nc hi nam LUP5. Din pricina aces-

tor cuvinte tot orasul s-a tulburat ~i Irod tremura. Iar in al

doilea rand, pentru ca vrajmasii insisi, carturarii si fariseii, sadea rnarturie ~i sa descopere locul ~i timpul nasterii Domnu-

lui, si sa ia drept marturie pe Profetul care spune: $i tu , B e t i e -

e me , pa mantu l lu i Iu da, nu e pi nie id ecu m ce ! m ai m ic intre ca pe te niile

lui Iuda, caei din tine va iefi Cond ucatorul ce va p afte pe poporul m eu

Israel!2£,Caci ceilalti regi au fost calauzitori dupa cinstirea tru-

peasca, dar nu au fost pastori, caci nu~i-au pus sufletele

pentru turma 10r27. Insa Acesta e pastorul eel adevarat, pentru

ca EI conduce turma care iiurmeaza pe calea vietii spre pa-

sunile raiului si i~i da sufletul Sau pentru oile Sale. Vedeti decicum s-au strans intruna cuvintele patriarhului Jacob ~i ale

Prorocului Miheia, caci acela a vorbit despre venirea Dom-

36

nului ivit din .Bedeem, in timp ce acesta a invatat ca atunci

dnd vor Iipsi capeteniile din luda se va arata nadejdea nea-

rnurilor28. Cand magii au auzit aceste cuvinte, ei le-au intirit

prin aratarea stelei ~i au propovaduit ca Hristos e adevaratul

Imparat, . A v •

38. De aceea Irod a tremurat, caci era apng mdragosttt de

putere si tremura de frica sa nu-si piarda imparatia ~i putereasa caci era plin de nerusinare. Astfel, el a strdns capeteniile pre-

of/lor fi ca'!urarii fi a intrebat ca s~ qfl~ unde ~rma sa se .nasca

Hnstos?' . Insa ei au raspuns cu viclenie spunand ceva ~1 tre-

cand sub tacere altceva. I -au dat de stire ca din Betleem urma

sa vina Hristos, dupa cum spune Prorocul: $i t u, B e tl eeme, p a-

m antu llu i Iu da, nu efti nieid ecu m cel m a i m ic d intre cape te mile lu i Iu -

d a cd a din tine va iefi Conducatorul, care va pafte pe poporul m eu

Is;aelJ3° Dar au tre'cut sub tacere cuvantul care urmeaza la

Prorocul: V enirea S a este d in tru in ce pu t, d in :d Ie v efn ice31 , pentruc a inca de pe atunci IIpizmuiau pe Hristos ~i nu ~uiau sa-L

recunoasca Dumnezeu, ~i au trecut sub tacere cuvintele care

invatau slava Sa, caci de buna voie ochii lor se intristau si

urechile lor se inchideau, ca sa nu vada si sa nu auda adeva-

rul32. Irod insa, plin de viclenie, i-a chemat pe magi in.taina ~i

i-a intrebat despre Pruncul Imparat, iar prin viclenie i-a mintit

spunand ca vrea sa meargi ~i el sa i se inchine, atunci cand 11

vor fi gisit ~i iivor ft dat de stire unde anume se gise~te acest

1 rege al regilor-'. Astfel, au aflat unii de la altii d~s~re na.~tere~; Domnului iudeilor. Irod a aflat astfel multumita magilor ~1

aratarii stelei atat de la iude~ eat ~i de la magi, iar magii au

fost inca)~i mai multumiti atunci cand au auzit yestirea Pro-

rocului ~i cand au vazut pizma {'i frica lui Irod. Insa eand au

iesit din lerusalim, de indata Iis-a ararat din nou cil~uza ~o~,

steaua, foarte aproape ~i mai stralucitoare decat lumina zilei,

Ea stralucea mai mult deeat stralucirea soarelui si iiconducea

spre Soarele dreptatii, Ziditorul soarelui, al lunii ~i al tuturor

fapturilor. Ca spre cer iiconducea spre Betleem, spre pestera

cea micuta ~i spre adapostul cel umil.

37



· 39. Iar cand au sosit in aeelloe, eu 0 stralucire mai mare

ea ~i eu un deget le-a ararat luerul doririi lor, iar cand si-a is-

pravit slujirea, a pierit din oehii lor. Ei insa, c dn d a u v a!@ t eala-

uza lor,' steaua, sau mai curand ingerul ararat in aeest chip, s-au

u m plu t cu b ucu rie m are34 pentru ca au intalnit eeea ce cautau. $i

au vazut lumina eea mare, caci atunei cand s-au in:fat1~at ina-~"~~

~'~:E-j~~,~(~:;~lJ9.@~~<:~t~~U!1~~~~eindata s-an ~y,!J!-t.jl3:r, ~e ~~g~-J_~~-~~,~~l!!2_jg--~~ ~_~ ~vintul

Mai~~ eelei nenuntite ~i.eu totul ~~str!~ate eraumai presus de

()rice h~~1SlavY,-i~~-randuia1a-~hipului el-era-~~i ad_i~e~_de-

! ili_o~~c~ cuno~tinta omeneascf, Niffi1c a m randu~a durerilor

j si din neputintele na~tet:ii- nu se vedea in ea, ei dupa nastere

I

-~! .~_~~~traluei!~~._~~.~ai frunJ..O.~~ caei era ptna , e fu-~lutlllila na~t~E:_~1, ~13:r:~i~~);L~mUn~!2~try,_ tog~~5-~

o priveau. Plini pana la saturare de toateminunile ~i rnaretiile,-magusefmcurau ~i laudau pe Domnul. De aeeea, s -au inch ina t

c aZand i n g enunchl ~ ea unui Irnparat ~i Dumnezeu, ~i i-a u a du s

daruri p re ti o a s e, ~ .[ , ! J E ! J & f Ii . J ! ! ! . i r ! ! f 1 .35 ea unui Imparat ~i Dum-

nezeu si ea Celui ee S-a intrupat pentru noi ~i avea sa moara

ea noi sa dobandim de la El nemurirea. Dar si aiei, harul Du-

hului Sfant i-a invatat sa aduca aeeste daruri, ea sa fie pentru

noi ehipul adueerii darurilor duhovnicesti, ea ~i noi sa adu-

cern 0E~~!~r~_1?l!1!~_~i~~.!1.!~,re_£t aur, ~~::r_~~~~_;~

duhovniceasca drept tarnaie, si ornorarea patimilor ~i madula-~--- .-------..~./"---=- ._,.----.........___............._...-,~---- ------------

relor trupesti drept smirna, din care se valaee nepatimirea ~i

d~nde ni ~-eva da'Imparatia eerurilor. Atunei s-au implinit

euvintele preasfinteisi preabinecuvantatei Fecioare pe care le

rostise mai inainte: ca m i-a facut m ie m drire eel P uternic Ii ifantn um ele L ui ~i iatd de acum ma vor feria t oa te neamur il eJ36 . Caci,

intr-adevar, atunei au inceput sa se arate slavele ei, iar la sfar-

sit slava, lauda ~i c redinciosia ei au sporit inca ~imai multo

40. JYtfel, deei, ~au intalnit luerul doririlor lor. Au

vazut pe Imparatul slavei ~i s-an inchinat Lui, l-au adus damri

vazute ~i irnpreuna eu aeestea s-au adus deopotriva pe ei in-

~i~iofranda Domnului. Astfel, ei s-au facut temelia ~i inainte-~ - - - - - - - - ~38

~tQr~ ~~~C_~~)1!~r~_dint.aa._E~ga.A,;ilQLJ~_~~~aeestora insluj1tea lui Hristos, ~l ce J dmtal eredmelo~l ~l in-~__",~---~__"",-:""""""",-,"",", --"",:,,,"_"":...-:::----. --. -::,'_''A~.....c~_~

chinatori ai lui Hnstos, vestitorn Sal ~l rnartorn Im]2aratlel_; ,.__"_ . _--- ,/ / "- 4 - -- ~ ..-- ~- -~ '-- -"~- --- __-,._.

~_§_ ~~~e__~~~___c~t; ~~R~!::9~rt:w-t_lo~_B~n~~ne-,bunia evreilor ~l sminteala puternicului Irod. Pentru ea fiind

~iffitati-p-;mtr=O aratare si nu se intoarca 1 : Irod, ei s-au dus

pe un alt drum in tara lor. $i asa ~~_lmp_aratyl Cel b?:..

~t~_ <j.nd a ~e~it __ l~e ~3~?~~ac_ia~i ~_§~~!-:?institaprin aleg~a. Tot asa, credinciosule, eand auzi despre

~f smerenie ~iaceasta saracie, daca esti in saracie, nu uita

aeeasta in cugetul tau, ci schimba pe~tera cea mid ~icortul

celumil in eemrile cemrilor, iar ieslea eea rnicuta in stea

stralucitoare, in preamarire a ingerilor, scutecele cele saraca-

cioase ~i pe strangatorii de biruri in damri ~i in inchinare de

magi si in ~~pa~gilp-b_~i astfel nu cobori sme-

renia Dornnuluipana la inaltirnile teologiei, ci ai mai degraba

nadejde~ inaltimilor ~i bunatatilor celor slavite. .

41. Insa, dnd fericita Maica vedea toate acestea, uuma er

seumplea inca si mai mult de credinta, nadejde si iubire fata

de Fiul ~i Imparatul ei, ~i astepta bunatati inca ~imai adanci si

mai slavite, cum le si vedea eu adevarat. Si a ramas coplesita~~ ..,..-- _ . . . . . _ . . . . . .

atunci cand s-au implinit ~i alt~~~"t!_!:_ Caci

~~~-o pestera urnila ~i venire a Sa

intr-o iesle micuta, cd nd s-au im plinit opt :d Ie, L -au taiat im pnju r

Ji I-au pu s nu me le Iisus, cum a fost num it de inger m ai inainte de a sez am is li in p dn te ce ", Acesta a fost numele fericirii sale de mai

apoi, in care s-a facut schimbul dezbracarii patimii in tmp eu

darul nepatimirii. Iar in ziua a patmzecea au dus pe pruncul

Iisus la Ierusalim c a s a- L. p un a i na in te a Domnu lu l~ p re cum e ste s cr is

in L eg ea Domnu lu p8 . $i nu este lipsit de folos ca ajunsi in acest

loe sa taIcuim deosebirile euvintelor Sfintilor Evanghelisti,

felul cum Matei, dupa nastere, vorbeste de indata de fuga in

Egipt, de mania lui Irod ~i de omorarea nou-nascutilor. Luea

insa dupa nastere vorbeste de urcusul de patruzeci de zile la

Ierusalirn si de aducerea lui Iisus la T emplu. T rebuie stiut,

asadar, ca Matei a lasat deoparte pomenirea taierii-imprejur, a

39



ur~u~ului la .Ierusalim ~i a aducerii la Templu, a lu~Simeon

primindu-L ill bratele sale ~i a celorlalte lucruri care au fost

savar~ite~tunci. Ceea ce el a scris a avut loc dupa multe zile,

la ~Ol am sau poate mai putin39,vedenia ingerului de catre

I?sif, ~ga ~ Egi~t siapoi intoarcerea din Egipt, caci asa sunt

randuite Scnpturile, la mult timp dupa ce au avut loc intam-

plarile, ~i~ acelasi timp cu lucruri petrecute mai inainte, cumsp~~ mal lOSacelasiEvanghelist Matei, in acest chip: Iosif a

pnmit porunca in vis !i a plecat fi s -a t lf ez at in c eta te a n um ita N a-

za re t, ca sa s e im plin ea sca c uv in te le P ro ro cu lu i oi Narannean se va

=': Dupa care adauga de indata si spune: i n : :( !! e! ea ce le a a

v e! }z t !o an B~ te zj it or ul !i p ro po va du ia in p us ti a I ud eii ", Or, propo-

vaduirea lui loan Botezatorul a avut loc dupa treizeci de ani

iar ell~aga istoria ~a~eastacu vremea nasterii lui Iisus. Asa ~

~cu~ cand ~ ~ugravlt nasterea Domnului ~i sosirea magilor,

illchin~rea ~l.illtoa:ce:_eain tara lor. Nurnaidecat a adaugat

fuga lui Iosif ill Egipt irnpreuna cu Domnul si Sfanta Fecioa-

ra Nascatoare de Dumnezeu. Dupa care a vorbit de uciderea

?ou-nascu¢or ~icelelalte, cum iidadea sa scrie Duhul Sfant,

Insa prin harul Duhului Sfant Luca a scris ceea ce a avut loc

~upa ~a~tere, ~iceea ce Matei a Iasat deoparte, despre taierea-

tmp~elur, urcare~ la Ierusalim ~iaducerea la Templu, odihni-

r~a ill bratele lui Simeon si celelalte, caci n-a fost dat unui

Sillgu: Evanghelist sa descrie intreaga iconomie, ci unul a

descns unele evenimente si minuni ale Domnului al doilea

sau al tr:ilea sau al patrulea, altele. Deci taIcuire~ pasajului

este dupa cum am spus.

42. Dar trebuie cercetat cum anume lrod a fost numai-

decat nesocotit de magi, cum furia ~imania sa nu s-au aratat

atunci, ci dupa un timp atat de indelungat, ~icum el a fost un

om a~at de necredincios ~i aprig la manie. $i cum anume

[Ma~~l]n-a spus ca in acest timp copilul se ascundea, nici ca

~agu n-an rapit cop~ul impreuna cu mama sa, pentru ca i~i

dadeau seama de funa sa, sau ca treceau dintr-un loc in altul

cum .se intampla multora. In realitate, avem la indemana 0

talcuire cu privire la acest personaj, caci ni s-a spus ca in

40

aceste zile, cand magii au sosit la Ierusalim ~iau intrebat de-

spre nasterea pruncului, iar lrod a rnintit cu in~eliciune ~isub

pretextul inchinaciunii, cautand un mijloc ca sa-L omoare, el

a avut mare tulburare'F ~ilupta in propria sa casa. Acest lucru

s-a intarnplat prin randuiala de Sus, care nu i-a lasat prilejul

de a cauta odrasla imparateasca si pe Domnul a toate. Aceas-

tilupta ~i aceasta tulburare a fost iscata de femeia ~i copiii

sai.El a biruit dupa multe infrangeri, si numaidecat si-a orno-

rat pe femeia sa43,dar n-a avut puterea de a-i ucide ~ipe fiii

sru £ira porunca imparatului. De aceea, innebunit de furie

impotriva lor ~ipregatindu-se a plecat la Roma la irnparat ca

sa primeasca de la el puterea asupra lor, care i-a ~ifost data.

Fiindu-i data ingaduinta, a venit ~i si-a sugrumat=' copiii,

indopandu-si sufletul cu sangele lor, sufletul sau nebun, in-

dracit ~iucigas. Si cand cruzimea i-a uns inima, a dat din nou

peste 0 lupta iscata impotriva lui intr-un al doilea 10c45.A ca-

zut intr-o nebunie si intr-o furie inca ~imai aspra si mai in-

grozitoare, si si-a adus aminte de intrebarea magilor si de

nasterea pruncului irnparat. S-a temut ca acesta sa nu-i ia pu-

terea, fiindca era robul patimilor averii si al puterii. S-a urn-

plut de p!zma ~i de furie si, din pricina cautarii unui singur

Prune ~i Imparat a toate, si-a indreptat furia impotriva tutu-

ror nou-nascutilor nevinovati, ~ia u cis cu sabia £iramilape to{i

n ou -n asc u{ii c e se g ase au in B etle em !i in to ate b ota re le lu i, d e doi ani Ii

m ai in los, d up a tim pu l pe care i l oflase d e fa magi

46.

43. 0, putere nerniloasa ~ivrajma~alui Dumnezeu! Cum

a putut sa nu roseasca ornorand ata!ia nevinovati, dnd fie ~i

numai pentru micile dobitoace inima omului nu s-ar pleca la

un asemenea omor, nici macar pentru a dezradacina atat de

multe tinere viastare de rasaduri neinsufletite necum sa exe-,cute atatia nou-nascuti inzestrati cu ratiune! Dar neleziuitul, , ,. 0...

n-a sovait nici rnacar inaintea sugrumarii propriilor sai copii

a?ulti. Cat de ticaloase sunt iubirea si pizma puterii, inceputu-

rile tuturor relelorl Unul din arhangheli, din pricina cinstirii ~islujirii lui Dumnezeu, s-a coborat pana la aceasta cadere ~i a

fost pre£icut in demon, vrajmasul lui Dumnezeu, vrajmasul

41



cellacom de putere. Pizma l-a facut pe acelasi Beliar, si prin

el pe unul din iudei, ornorator pe Durnnezeu, ~i a facut sa

uite nenumaratele bunatati ale Domnului. Tot astfel, aceste

doua patimi 11stapaneau cu cruzime pe Irod necredinciosul ~i

l-au facut ucigas al copiilor sai, mai intai al propriilor sai co-

pii, apoi al nenumaratilor nou-nascutinevinovati, ~imai mult, A ' ,

inca, a uneltit uciderea Imparatului ~i Domnului a toate, uci-

gand pe cel de pe urma caruia tragea folos. Dar, 0 Iroade,

vrajmas allui Dumnezeu ~i tovaras al diavolului: daca au fost

desarte ~imincinoase cuvintele magilor, pentru ce te-ai temut

~iai tremurat? ~i daca, dirnpotriva, e1e sunt adevarate si a so-

sit Cel ce a fost propovaduit de Proroci, de ce nu cugeti ca

nu-ti este ingaduit sa-L ucizi? Orbule si nestiutorule, care

pentru multa pizma ai atras asupra ta mania lui-Dumnez~""i.t~i-

ai cazut din putere ~i din viata-~i ai ajuns hrana pentru viermi -

inainte de moarte, asa cum ai si fost vrednic cl""i.tpi"uviinta ~i

drep tate !Dar chiar si in aceasta lume pedeapsa ta a fost infri- '

cosatoare si grozava pentru toti cei ce au vazut furia venind

asupra ta ~ipentru Cel Vesnic ai fost predat unui chin si mai

aspru ~imai ticalos in focul gheenei dupa faptele tale cele re-

le. Dar sa ne intoarcem la cuvantul nostru dintai,

44 . Cand a cazut ca din senin hotararea cruda a lui Irod

eel ticalos si multimea celor nevinovati a fost trecuta cu sal-y , ,

baticie prin ascutitul sabiei fara nici 0mila, ca un foc ea nu a

ars si nu a pustiit doar Betleemul si imprejurimile lui, ci a in-

tristat intreaga Iudee. Cu mult inainte Prorocul si-a rostit jalea

sa cu privire la acest eveniment glas in R am a s-a a u:{jt, p lang ere

Ii ta ng uire m ultd ; R ah ela iIi p la ng e co piii Ii nu ooi es te sd .f ie manga ia td

pentru cd 11 U mai sunt", Sa vedem cum se intelege acest cuvant,

Rahe1a era mama lui Beniamin si, cand a murit, el a fost nu-

rnaidecat ingropat in calea Efratei, adica in Betleem, pentru

ca Rama e 0 parte a casei lui Beniamin. Or, Beniamin era fiul

Rahelei, si rnormantul Rahelei era aproape de acel loco De

aceea, pentru Beniamin ~i rnormantul sau, copii ucisi suntnurniti fiii Rahelei . .$i nu urea sd se m angaie pentru cd nu m ai ssnt.

N-a fost 0nenorocire mica. Nu putea fi mangiiere nici pen-

42

tru surghiun, ruci pentru stramutare, Pierzania ~i ornorarea

fiilor Rahe1ei ~i ai lui Beniamin era desavarsita, dar astfel a

.fost inaltat si ales Betleemul, nu numai pentru alte fapte inal-

te, dar chiar ~i pentru aceasta. Ea a savar~it de mai inainte

Pastile ~i le-a suferit, ~i n-a jertfit numai un miel necuvanta-

tor, ci mai multi, ~icuvantatori si fara prihana, de abia izbaviti

de chinurile nasterii, ~i de indata stramutati prin sabie de la

chinurile acestei vieti trecatoare spre cealalta lume vesnica, ei

care de-abia vazusera lumina zilei si pentru lumina cea intele-

gatoare au fost numaidedt lipsiti de aceasta lumina trecatoa-

reo Ei s-au mutat in lumina cea neinserata, eroi ~i mucenici

inainte de vreme, contemporani ai lui Hristos fara a fi invatat

adevarul ~i ucisi pentru El inaintea altor mucenici, jertfe ale

lui Hristos, jertfitepentru El ~i din pricina Lui inainte chiar

de patima Sa pentru noi, caci se cuvenea ca 0 data cu aratarea

~i Hristos intre oameni, 0~~e bunavoire sa se inradacineze

in lume.

45 . De aceea, fecioria care stralucea dinMaica Sa fara de

prihana era nu doar mai adanca decat cunostinta ~imai inalta

decat firile, dar s-a ararat si podoaba curajului ei si a incercarii

pentru Hristos a pruncilor nou-nascuti, ~i pamantu1 a fost

curatit de sangele necurat al jertfelor aduse idolilor, prin san-

gele varsat de pruncii sfinti si nevinovati", ajunsi ca niste

inainte-mergatori ~i vestitori ai sangelui irnparatesc ~i slavit

care a stropit crucea. Pana aici cuvantul acesta. Ne vom adu-

ce acum din nou aminte de aducerea la Templu a dulcelui

Iisus ~i de ceea ce a urmat, caci toate acestea sunt lauda si

preamarire a Maicii celei nestricate ~i preabinecuvantate, ~i

atunci dnd vorbim de Domnul si ea are partasie cu El ~i e

unita cu El in povestire, caci intamplarile care sunt unite cu

El prin fire se despart in cuvant, Atunci a avut loc, asadar,

taierea-imprejur in ziua a opta de la nastere ~inumele Sa~ s-a

chemat Iisus, asa cum a spus ingerul inaintea zamislirii, Insa

aceasta zi nu era numai a opta, ci ~i cea dintii, ziua Domnu-

lui. in aceasta zi de duminica a fost facuta vestirea Fecioarei

de catre inger. Tot in aceasta zi a avut loc nasterea din Fe-

43



cioara tot in aceasta zi a inviat din morti, inviind impreuna,~ 1\..

cu EI firea noastra cea muritoare si pedepsita. In aceasta Zl de

durninica va avea loc si invierea tuturor, si cea de-a Doua

Venire cu slava cereasca sa judece viii ~i mortir'". De aceea,

singura aceasta zi a saptarnanii e cinstita si slavita, e duminica

sfinta fiindca asemenea tame s-au savar~it in ea.

A ducerea fa T em pfu a Prunc ufu i Iisu s

46. Iar a patruzecea zi dupa nastere, L -au adus pe P rune fa

Ie ru salim ca sa-L pu na inaintea D om nu lu i, pre cu m e ste sen; in L egea

D om nu lu i, ca o ric e in ta i- na scu t d e p ar te b arb ate asc a sa fie inchinat

Domnului1 • Acum se cunoaste de catre toti ca EI este Cel ce

curata si deopotriva Cel curatit. Dar nu este cunoscut de toti

ceea ce s-a scris si s-a facut pentru orice intai-nascut adus

inaintea Domnului dupa cuvantul Legii, ~ianume faptul ca

pentru ei s e a duc eau doud tu rtu re le sa u d oi p ui d e p oru m be P., caci

prin turturele invatam sfintenia de sus si iubirea pustiei, iar

prin porumbei pacea ~i nevinovatia. Astfel, porunca Legii se

implinea pentru toti, dar nu era cu adevarat inteleasa de catre

toti, Asa cum celelalte cuvinte ~i lucrari ale Prorocilor au ra-

mas ascunse si necunoscute celor rnai multi dintre oarneni,

tot asa ~i acest fapt ca nu orice odrasla intai-nascuta este

sfinta pentru Dumnezeu: martori pentru aceasta sunt Cain ~i

Ruben ~i Esau ~i multi alti intai-nascuti de mai apoi. Si nu

pentru ca orice copil intai-nascut deschide pantecele, caci

pantecele femeii e deschis de impreunarea cu barbatul si feci-

oria ei e stricata, ~i apoi fiul e adus pe lume si iese dintr-un

pantece deschis deja mai inainte. Or, daca orice intai-nascut e

sfant de la nastere, curn se va mai potrivi atunci cuvantul

Prorocului: c d a iatd intru farad elegi m -am zam islit Ii in pd cate m -a

n ds cu : ma ic a me a> . Caci nu numai nasterea, ci ~i zamislirea se

irnplineste dupa randuiala ~i chipul pacatului, pentru ca po-runca Legii indrepta acest lucru de la caderea din rai. Daca,

dimpotriva, porunca Ziditorului ne-a tinut in viata si ne-a dat

44

sub un alt chip inmultirea neamului nostru, iar nu prin zarnis-

lire si durere, e recunoscut asadar ca nu orice odrasla intai-

nascuta se chearna Sfantul Domnului.

47. Ci una ~e Oc!rag~_~i int~ul-nascut si Sfantul l~~

Dumnezeu, Q:!._~_C~i__?;jgli~lir~ n-jl.l2st prin pofta ~i sa-

manta birbateasca - sa nu fie! -, ci pr~./~~ __i.V~~~~Pl!:,

~_ St~ntz iar ~~t~_re_an-a fost prin stricaciunea ~i ~urere~femeii, clJ2!i? 2u_tereL~.ijntelep!;:ilJl).e'l_Dumn<;;zeu!l!l_<:;:dw

Preainalt. De aceea odraslufantj e nascuta Sfint~l_~i sfant al- - - - - " " ' " - . . , : _ - . . . . . . .""" _ " . . . . - .-~

Jfu!1!L~, dupa cuva,g_tulh!!JJ~~.ar daca in nastere pante-

) cele sfintit a fost deschis, totusi el a rarnas ~iinchis, cum spu-

ne Iezecluel vazatorul celor nevazute: Usa acea st a inaaatd va ji

;i nu se va deschide, ;i nim eni nu va iesipri» ea decdi Domnu l D um ne -

z eu lu i I sra el, E l sing ur v a in tra si v a ie ;i;i p oa rta ua ramane inch isa5•

Prin urmare, aceasta u~a a fost inchisa cu adevarat in aman-

doua cazurile si pecetluita inainte de zamislire, in zamislire sidupa zamislire si dupa nastere. Dar cum a fost inc~isa ~ iA des-

chisa, dupa cum 0spune, ca toata odrasla ce deschide ~an~e.-

cele sa fie numita Sfant al Domnului? Prin firea fecioriei,

pantecele a fost inchis si nu deschis, dar prin chipul celui

nascut orice inchidere a firii inaintea Lui e deschisa si supusa.,Cine altcineva ar fi deschis pentru sine pantecele maicii sale ~i

i-ar fi pastrat inchiderea decat numai Acela a Carui zamislire

si nastere sunt negraite ~imai inalte decat firile ~imai adanci

decat cunostinta. Vedeti, asadar, adevarul prorociei, ca nu s-aspus doar ca se va chema sfant, ci Sfint al Domnului. Despre

cine altcineva s-a spus, asadar, ca se va chema Sfant al Dom-

nului inca de la nastere daca nu despre Cel a Carui nastere

dintai a fost vestita de inger de la Domnul: ;i Cel care se ua

naste se va num i Sfant ;i F iu al Celui Preainalt". Cat despre cee~

ce s-a spus ca orice odrasla ce deschide pantecele se va nurni

SHnt al Domnului, aceasta e pentru a ascunde in acelasi timp

in cuvantul rostit puterea cuvantului, caci intr-adevar aceasta

taina e cea mai ascunsa dintre taine".48. Sa ascultarn insa cu bagare de searna cuvintele lui

Simeon ce anurne invata cu privire la blandul si doritul Iisus.,

45



Caci ce e mai dulce si mai plin de folos decat cugetarea la

aceste cuvinte? Iar despre Maica Sa sfanta si preacurata, ce

prorocii ~i binecuvantari a rostit batranul care era un barbat

drept ~i sfint ~ifoarte batran? Caci ajunsese la marginile vietii

ornenesti celei trecatoare ~i astepta mangaierea lui Israel, iar

Duhul Sfant era peste el, fi i se vestise de catre D uhul Sfant ca nu

v a v ed ea m oa rte a p ana ce n u v a uedea pe Hristostd, Unsullui Israel. $idin indem nul D uhului a venit atunci la Tem plu8, adica intarit de

Duhul Sfant ca sa tina in brate pe Cel Iubit si sa primeasca de

la El cinstea acestei vieti trecatoare plina de sila si apasatoare.

Fericitul batran era slabit ~iintristat de adancile sale batraneti,

dar in acea clip a s-a intarit, si cu mers usor L-a primit pe

Domnul in bratele sale, desprins de aceasta viara trecatoare ~i

chinuita, chip al imbatranirii si slabiciunii firn noastre care a

primit pe Mantuitorul si Slobozitorul nostru venit din rnilos-

tivire sa caute pe cei rataciri. ~i s-a slobozit de vechea robie adurerilor si de stapanirea demonilor, a zecilor de mii de ama-

giri, si s-a facut vrednic de harul Duhului Sfant,

49. Ce spune deci Evanghelistul despre dreptul batran? $i

iata era un om in Ierusalim cu nu mele ~q!l; fi o mu l a ce sta e ra d re pt

fi tem ator d e D um nezeu , afteptand m angaiere a, lui Israel, ji D ubu !

Sfant era asupra lui. Lui i de vestise de cdtre D ithul Sfant ca nu va

ved ea m oartea pana ce nu va ve dea pe U nsul D om nulu i. $i d in ind em -

nul D uh1 41 ui a venit la T em plu; fi cdnd parinlii au ad us inau ntru pe

pruncu llui Iisu s, ca sa f aca cu E l d upa ob iceiul Le gil~ el f : : . q _ _ i 2 ! : ! - , ! ! j ~} I: ~le _~ :J i! ~k itl_ !c uv an ta t p _eDU '! 2 J! !3 E1J j~ ?! !: A cu l? !_ s lo bo Z~ J! !

p e r obu l Tau , "Ji dp _an !l !_ rl !!P_i j_uvantul_Ii!! ' in_Pqc~!_£ava?! '_!_a~~iim_!i .

mant ui re a Tape car ea i g at it -o i na in te a f il ei t ut ur or popoa re lo r, lum ina- ---~ - -_-_ _ . -_ _ ----~spr:_4!!~op_eri!ejJ__1!eq_'!!tlrijor__fi.~!avd_pjj5_oiiilitr-saiisrael!9 ~<:_u

~!_£~_d~_ha~puhului~f~_jii ~~~u~~~

~_pe c~r~} primea in brate. Mai intii a multumit pentru

bunatatea pe care a intalnit-o, dupa care a rostit 0 prorocie

potrivita iesirii sale din aceasta lume, pentru ca ochii sai 11ve-

deau aievea pe Mantuitorul Iui, Iisus, pe care iI vazuse maiinainte cu mintea ~i cu numele care-i fusese gatit inainte de

veci. Insa fusese ascuns ca 0 taina mare, iar acum .s-a gatit

46

inaintea intregului popor, QU_ numai al_llldeilor, dar ~i a tutu-

ror pop oarelor, 0 l!!!!!.~(Ul~s.~operi.~ea~'!f!fI,!!1frilo_t:"fE.aflft .Ee] fi

s la va popor ul ui t au I sr ae l. Caci El Insusi era Cel care a facut sa

straluceasca lumina pentm cei ce sedeau in intuneric'v. Si El

insu~i era lumina 11, Dumnezeu ~iImparat ~iZiditor a toate ~i

Slava a poporului tau Israel, cei care te-au primit ~i au fost

facut vrednici sa fie numiti Israel. De la ei tori lumina si slava,Hristos a venit din cer pepamant Erin milostivire si a irnbra-

~~Ia))~~fi!rt ~1~-me~i<?ara -M~eacestea e;aucurl(;scute fericitului batran de la Duhul Sfant, fl·

.Iosif Ii Mam a S a se m irau d e cee ase vorb ea despre P runc12•

50. Tu insa, prietene allui Dumnezeu, vezi cum Evan-

ghelistull-a despartit pe Iosif de Fecioara dupa nastere, si ri-

sipirea indoielilor lui, fiindca nasterea era dumnezeiasca ~iCel

ce S-a nascut era slavitcu slava multi. De aceea spune: iar

I os if f i Ma ria se m ira u d e ce ea c e s e uor bea despre Prune'>. L-a numitpe Iosif cu numele' sau, pentm ca nu el era tatal Pruncului,

nici sotul mamei Pmncului. De aceea el se numeste Iosif ~i

nimic mai mult!", Dar ~~~~~~~~~~:3-~t~~_ .~

Maica Sa, ~iSimeon era constient de aceasta, caci cunostinta

ta~ fusese imparta~ita de catre Duhul Sfant, El i-a bi-

necuvantat pe arnandoi, caci stia despre Iosif ca era un barbat

drept si ca slujea bine taina Dornnului, ~i i -a binecuudntat . Du-

o pa care a adresat tot cuvantul san ~i!ri_M~a, fi i-a spus

Mariei Mama Sa ca .stia ca· era 0 vistierie de bunatati, care aY ...---..___.....--.....__, /----------------.l... _

primit asemenea minuni ~i~~a.var~!!~ ~a~tere _at~t:_~~~im~-~ lata, A cesta este pus spre cdderea fi spre ridicarea m ultora din

Israe/15.

51 . Vezi acum adevarul cuvantului ca mantuirea a fost

gatita inaintea tuturor oamenilor, caci vointa dumnezeiasca

era pentru viata ~i indumnezeirea tuturor, dar caderea ~i ridi-

carea atarna de vointa multora, a celor care au crezut ~ia ce-, A

lor care n-an crezut, mai cu searna din Israel. Insa trebuie in-

teles deopotriva ca ridicarea celor cazuti, care e intoarcerea,celor necredinciosi, este dupa randuiala ~i recunoscuta. Iar

caderea celor cazuti invata adancul ace1ei caderi. Caci osandi-,

47



rea dinainte de venirea Domnului ~i inainte de vestirea catre

toti cei ce erau necredinciosi nu e deopotriva cu cea a celor

care au ramas necredinciosi dupa intruparea Domnului si

aratarea invataturilor Sale. Astfel invata cuvantul Domnului

care spune: fi se va propovadui aceastd E van gh elie a im para(ie i in

toatd l umea} s pr e ma rt ur ie tu tu ro r n eamun li Jr p ag an el6, adica pentru

a mustra si osandi pe cei necredinciosi caci, dupa invatatura ~i

marturie, ei au fost vrednici de 0 osanda inci si mai mare, si

mai cu seama caderea poporului lui Israel a fost ind ~imai

mare. De aceea, nu le-a fost dat sa ramana ~i sa lucreze in

aceleasi lucruri, ci li s-a intamplat caderea din toata cinstea si

osanda mai grea decat cea a pag.inilor dad raman in necre-

dinta. Caci Cel pe care prorocii L-au vestit, ei nu L-au primit,

~ipe Cel drept ~ibun, nesabuitii L-au socotit drept un facator

de rele, ~iin necredinta lor s-an facut omoratori ai lui Hristos.

De aceea, asupra lor a venit caderea necredintei ~iruina cera-

tii, si ninp.cirea si surghiunul poporului si pierzania intregii

mandrii. Insa cei credinciosi au fost primiti de EI in invierea

cea adevarata, caci au fost sloboziti de jugul si robia legii celei

vechi, ~iimpreuna cu Hristos a u f is t i ng ro pa (i prin botez17, ~iau

inviat impreuna cu Ell 7 ~i vietuiesc viata vesnica. Impreuna

cu EI au patimit prigoana si chinurile, si impreuna cu EI au

fost preamariti in Impara~ cerurilor.

52. Iar unii parinri vor spune ~i aceasta, ca Domnul n-a .

venit pentru caderea unora si ridicarea altora caci n-a fost EI:r,

Insusi pricina caderii, ci ei in~i~iau cazut ~i ei in~i~i se ridid.

Cad din pricina raului ~i se ridid din pricina binelui. Dad

ticalosii care ne asupresc nu cad, ci iistrivesc pe cei buni, ei

nu se inalta dintre noi; dad necredinta nu cade credinta nu,. " ,se inalta, dad pacatul nu cade si nu-i zdrobeste pe cei drepti,

acestia nu se ridica printre noi, dupa cum spune Apostolul

Pavel: cdnd s un t s la b atuna sunt tare'", EI insusi este slab ~ipu-

ternic, slab prin trup si tare prin Duhul. Astfel, puterea lui

Hristos rna trage din cadere spre ridicarea credinciosilor sai,ca ei sa lase asprimea ~iuscaciunea pacatelor si sa se ridice cu

ridicarea dreptatii. lata cd aces ta va ji spre cdderea fl' ridicarea mul-

48

t ora d in I srae l, ~ieste numit pe cruce s emn c ar e v a s tdm i fmpo tr il )i -

re 19 , caci este pricina laudei sau ocarii. Aceasta este lauda

noastra, a credinciosilor lui Hristos, semn almantuirii noastre

;;ipecete a Imparatului nostru, dar este impotrivire pentru ci

unii cugeta bine si altii rau despre ea, unii i~i bat joe si 0

urasc. Dar credinciosii doresc acest semn, 11cinstesc ~i i se

inchina cu credinta, Hristos Insu~i e declarat sem n c are v a stdmifmpotrivire, pentru d a fost un tadtor de minuni mai presus

de fire, ia r unii L-au primit ~iau crezut d facea minunile prin

Duhul Sfant, Altii insa, vicleni ~i necurati, IIhuleau si spu-

neau d face minunile prin eel potrivnic-", dupa care spuneau

multe din lucrurile lui Hristos. Unii spun d venirea Sa in lu-

me s-a facut tara trup, altii spun d intruparea Sa a fost facuta

tara stirea L~ ia r a lti i au spus d a irnbracat un trup, dar n-a

primit minte orneneasca. Nechibzuitii ~i nestiutorii gandesc

asa, ~i rau griitorii care raspund de adevar au semanat multealte lucruri.

53. Primele lucruri spuse despre toate acestea, si cele ce

, se povestesc acum, el le-a numit sem n care va stdrm fmpo!rivire.

Toata aceasta prorocie cu privire la EI ~i cu privire la Irnpa-

rat, batranul le-a instiintat Maicii celei tara de prihana caci stia

ci tot ceea ce atinge pe Fiul sau, Fericita Ie socotea pentru ea

insa~i. De aceea, n-a instiintat numai cele fericite, ci ~i cele

nefericite, pentru ca, atunci cand acestea vor veni, Fericita

Maid sa-~iaduca aminte de aceasta prorocie si sa se mangaie.De aceea spune: .Ji p rin stifle tu l ta u v a trece sabie?', caci in rno-

mentul patimii 0sabie de intristare a strabatut sufletul Maicii

celei tara de prihana. Caci intristare a fost in inima ei cand a

vazut patima Fiului ~iImparatului ei! Si din nou Sfintii Parinti

au spus care e puterea acestui cuvant: ei au numit s ab ie cu d ou a

taifu ri cu van tu l ca re pa tru nd e pa na la d espa rfitu ra stifle tu lu i fi a d u-

h ulu t~ d in tre fn ch eie tu ri fi m ad uv ~ fi c are e destoinic sa judece sim(inle

f i c uge ta ri le ascunse a le inim ii 22• Pentru d in vremea patimii lui

Hristos tot sufletul a intrat intr-o oarecare cercetare dupa cu-vantul Domnului care a spus: voi to(i va veri sm inti d in priana

M ea 23. Cu privire la acestea, Simeon vorbeste astfel despre

49



Sfanta Fecioara Maria: cand vei sta ill picioare illaintea crucii

si vei vedea patima Fiului tau si vei auzi glasul Fiului tau spu-

nand: E li, e li li ma s ab ak hta ni24 [Dumnezeule, Dumnezeul meu

de. ce m-ai parasit?], si Pdrinte , in m iiinile Tale im i dau duhul

Meu j25 . Si din nou atunci cand spune: M i- e se te , ~i I s-a dat a t e :

f i d up a c e a l ua t o /e tu !, I is us a : :: :/ s: av iir fitu -s -a . .f i p le ciin du -f i c ap ul

si-a d at d uh ul26

, ~i tu auzi ~i vezi ~i alte fapte si cuvinte ingro-

zitoare de acest fel. Dupa vestirea lui Gavriil, dupa nasterea

negraita de care tu insusi esti constienta, dupa vederea minu-

nilor slavite, va fi ill sufletul tau 0 spaima mare caci s-a cuve-

nit ca Domnul milostiv a toate sa guste moartea ~i a cest lucru

va fi de folos lumii intregi ~i va indrepta lumea intreaga prin

sangele Sau27. De aceea, vorbesc sutletului tau care e mai

constient decat toa te, cand te va atinge incercarea Dornnului,

care e sabia de cercetare a gandurilor multora. EI invata prin

aceasta spairna si indoiala care ii vor coplesi pe Apostoli inclipa rastignirii Dornnului, si care a atins ca un fulger ~i inirna

neprihanitei Marii. De indata insa, intr-o clip a, urmeaza ti-

rnaduirea si mangaierea din partea Domnului, care va intari

inima lor prin mangaierea Sa ca sa se arate taria Sa. Acest lu-

cru 11invata cuvantul ca sa se arate gd nd urile m ultora28. Caci

atunei cand s-a implinit patima Sa pe cruce, a avut loc taina

rnantuirii noastre. Din aceasta pricina s-au descoperit gandu-

rile multora, cele pe care fiecare dintre oameni le-a avut cu

privire la Hristos, fie iubire ~i credinta, fie ratacire si ura. Caci

unii l~i bateau joc pe fata si se bucuraude rastignirea Sa, dar

nu erau inca de la inceput vrajmasi in chip vadit; altii s-au

prefacut cu fatawicie a fi prieteni, timpul insa descoperindu-

le cugetele ~i gandurile lor. Altii au suferit, au plans ~i L-au

rnarturisit pe Dumnezeu pe cruce, cum a facut-o talharul, ca

sa se descoperegi induri le multora, iar multi dintre cei ce s-an smin-,tit au fost intariti prin invierea Mantuitorului, si au crezut si

au stralucit prin hamllui Hristos.

54 .Cat despre noi, sa ne intoarcem la primul nostru cu-

vant, dupa aducerea ~iprimirea de catre Simeon si cuvintele

prorocirilor si prearnarirea Anei, Ii d upa ce au saviirpt toate s-au

50

f nt or s i n Ga li le e a, i n c et at ea l or Na zar et29 , dupa cum spune Evan-

ghelistul Luca. Atunci, dupa Evanghelistul Matei, f ng em l Dom -

n ulu i s- a a rd ta t lu i I osif I i a p om ne it fu ga tn E gip t3 0. Atunci copilul

nou-nascut insusi, Dumnezeu Cel mai inainte de toti vecii, a

rinduit toate. Si S-a supus EI Insu~i irnpreuna cu mama Sa ~i

cu losif pentru a fugi in Egipt. Dupa aceasta, cum s-a scris

mai sus'", a avut loc omorarea nou-nascutilorde catre nele-'A .giuitul Irod. Or, dupa aceea, marele loan, Inainte-rnergatorul

. Mantuitorului, care, inainte de a iesi la lumina zilei, fiind inca

in sanul maicii sale, a vazut Lumina cea adevarata si a saltat

de bucurie, racandu-se astfel vestitor inainte de a avea glas, ~i

rnartor al Cuvantului inainte de a ajunge la cuvant, acesta a

avut atunci 0 dorinta. A dorit sa guste moartea ~i sa doban-

deasca impreuna cu ceilalti nou-nascuti cununa muceniciei,

caci prin familia si nasterea sa si el era din Betleem si din im-

prejurimi si, desi nasterea sa avusese loc cu sase luni inainte,porunca nelegiuita a tiranului poruncea uciderea tuturor nou-

nascutilor de doi ani si mai in jos, care se gaseau in Betleem si

in imprejurimile lui, pentru ca eel cautat sa nu poat~ scapa

nicaieri. Insa Dumnezeu a fost ocrotitorul marelui Inainte-

mergator ~i Botezator, Dumnezeul si Domnul pe care IIca-utau sa-L omoare; ~i a fugit sub ci!:auzirea 17rovidentei in

Egipt. EI este Cel care l-a pazit si pe Inainte-rnergatorul Sau,

ca sa nu fie ucis impreuna cu nou-nascutii, ci, la vremea var-

stei implinite, sa fie martorul Sau, Inain~e-mergatorul Sau lacei ce locuiau in iad spre a le vesti izbavirea. EI, Care a venit

din milostivire pentru noi in lume, a scapat-o pe Elisabeta ~i

pe fiul sau din rnainile ucigasilor lor, caci ea a scapat cu fiul ei

in pus tie si i-a spu s m unte lu i: M unte allu i D um nczeu , pnm cIte m a-

m a im pre una cu copzlu l! I i m untclc i-a prim it Ii i-a ascu ns la pom nca

Domnului32• Acolo l-a lasat Elisabeta pe fiul sau, loan, si a

murit. ~i incepand de aici, asa cum zamislirea ~i nasterea Soa-

relui dreptatii si a Mirelui Bisericii e negraita ~i de nerostit, tot

asa si cele ale insotitorului soarelui numit sfesnicul luminii siglasul celui ce striga ~i prietenul Mirelui si cavaleml Regelui.

Negraita e si cresterea si salasul sau, ~i cum si-a prirnit hrana

5 1



~i toad'. viata sa in pustie pana in ziua aratarii sale lui Israel.

Insavuci?)"ii nele~uiti ai c~lor nou-nascut~ cum n-au ajuns sa

puna mana pe Ehsabeta )"1 pe loan fiul ei, s-au inters )"isi-au

revarsa~ ~ria ~otriva lui Zaharia, tatal lui loan, )"i, la ]:>0-

runca tlcruo~ulul I:od, ~ timp ce acesta slujea in Templu in

fata altarului aducand lui Dumnezeu cele randuite l-au ucis

p.e fericitul chiar in acest 10c33, si astfel acesta si-a sfarsit viata)"1 soarta sa.

. 5 5. Insa, cand tanarul Prune si Imparat a toate a fugit in

~gtp:, E~.a ~~n~t ~en:on~ Egiptulu~4 )"ia nimicit pe totim)"~latorn, caci )"1 unn )"1 altii erau pagani, robi ai demonilor

mat mult decat toti paganu: magii nascocitori ai tuturor rele-

lor._l'ie~~ten~ c~c~~gip.tenii.er~uA~ai mult decat toti ceilaltislujitori sargurton at idolilor )" 1 at taratoarelor urate )"iai ierbu-

rilor pamantului ..Ei aduceau jertfe vacii si 0 cinsteau drept

Dumnez~u, n~~-o Apis, )"ifaceau din tap Dumnezeu, )"iaduceau jertfe pisicilor )"isobolanilor, si luau drept Dumne-

ze~ c~o~odilul, fiara raului Nil, dar se inchinau pana si ustu-

roiului )" 1 cepei )"ialtor taritoare si pomilor sau ierburilor rele

)"iinfricosatoars. Magii insa slujeau demonilor ocrotitori ai

vazduhului )"iiichemau, )"iobservau stelele si le aduceau jert-

fe, )"inascoceau preziceri )"ifarmece. Pe aceste doua neamuri

ratacite amarnic, Elle-a izbavit de indata din marea lor rataci-

~e.prin vvenirea. Sa in lume, pentru ca vrajmasul sa vada si

mtm~ sa nu mal fie in robia celorlalti, caci in vremea nasteriiSale l-a chemat pe magii Persiei si orice amagire a demonilor

pazitori ai vazduhului si orice ratacire a astrologiei )"ifarme-

celor a fo~t vnimicita~Apoi a coborat in Egipt El Insu)"~ ca

o~, !a p~t~a. vreme irnpreuna cu Maica Sa cea tara de priha-

na, )" 1 ~ n~lCt~ toat~ ne.cudp~ ~giptenilor, )"ia alung-at serpii )"iSCOrpl0ll11Egiptului, )"1 a nSlplt ceata pierzaniei. Insa Maica

Do~?ului, Izvorul Vietii, si-a vazut compatriojii, locuitori ai

Iu?eu, ~ept ~~)"m~i )"i.prigonitori, iar pe dusmanii )"istrainii

egrptenr i-a gasit pneteni, Ea s-a departat de Iudeea si a locuitin .Egipt. Atunci egiptenii au vazut ceea ce le fusese spus di-

nainte de Prorocul Ierernia=, un Dumnezeu intrupat36 si pe

52

Maica Sa, Fecioara tara de prihana. Si Domnul Iisus Hristos

)"iMaica Sa preasfanta au locuit in Egipt, dupa cum stim de la

Parinti, vreme de doi ani. Dupa care, ticalosul Irod a murit de

o boala infricosatoare, )"idin nou inge ru l D om nu lui i s-a ardta:

lu i Iosif in E gipt fi i-a spus: Scoala-te , ia copilul fi pe m am a lui fi

m erg i in p am an tu l lu i I sra el, caa au m urit cei ce oiata« sa ia su jletu l

pru nculu i! $ i e l, scu id nd u-se, a lu at pru ncul fi pe m am a L ui fi au venit

in p am an tu l lu i Isra eP 7, )"ia primit porunca printr-o alta vede-

nie, si, v en in d, a lo cu it in ora su ! n um it N az are t, ca sa se im pline asca

ce ea c e s -a spu s prin P ro roc ul c a N a za rine an se u a ch em a38, )"i0 alta

prorocie, d din Egipt am chem at pe Fiul M eu39 • Astfel, pogora-

rea in Egipt )'i intoarcerea din Egipt si asezarea in Nazaret

s-au facut prin aratarea )'i cuvantul ingerului, dupa cum ne

invata Evanghelistul Matei.

56. ;;i dad zice cineva d Evanghelistul Luca nu vorbeste

despre vederea ingerului )'i asezarea la Nazaret, ci spune d,

dupa aducerea la Templu, totul s-a savar),it dupa Lege, )'i d

s-au inters in Galileea in pamantul Nazaretului, nu este totusi

in aceste cuvinte nici 0 nepotrivire intre fericitii Evanghelisti,

Luca povesteste faptele dinaintea pogoririi in Egipt, fiindca

pentru istoria sa s-a ocupat mai cu st!ama de urcarea spre

Betleemul Iudeii. Cand s-a implinit aceasta, a avut loc naste-

rea Dornnului cea mai adanca decat firile, ;;i ei au ramas la

Betleem pana cand s-au implinit patruzeci de zile, dupa care

L-au dus pe pruncul Iisus la Ierusalim pentru curatirea Dom-

nului, dupa randuiala Legii, iar batranul Simeon L-a primit in

bratele sale. Cand toate s-au desfasurat in acest chip dupa

providenta si randuiala Domnului Cel adus pe lume de Fe-

cioara pentru milostivirea oarnenilor, ei s-au inters acasa in

orasul Nazaret, unde se gaseau de la inceput. Aici s-a implinit

sorocul celor doi ani, cum stim de la Parinti, dupa care inge-

rul Domnului i s-a aratat lui Iosif indemnandu-l sa fuga in

Egipt, atunci cand Irod, sfirsind cu tulburarile iscate impotri-

va sa, a vrut sa caute sa omoare pe Pruncul Imparat. Dupa

care au ramas in Egipt vreme de doi anisi, murind ticalosul

Irod, ingerul Domnului i s-a aratat lui Iosif, poruncindu-i sa

53



se intoarca m parnantul lui Israel. ' ;z~s cu idndu- se , a l ua t p runcu l

fip e m am a lu i F ' a v enit in p am an tu llu i Israe l ';i a U; (jn d ca d om ne ste

A rhelau in Iudeea in locul lu i Irod, tatd ! sdu, s-a tem ut sa m earga

ac oto, f i lu and p oru na: in v is, s-a d us in p arfile C alile ii. ';i uenind a

locuit in iJraful numit Nararett".

57. 0, rnareapi minune a Maicii neprihanite ~i fericite!

Cite osteneli ?i greutati a intilnit de la inceput si pina la sfir-

sit, chiar dad m toate aceste cazuri se amestecau ~imangaie~

rile din partea Domnului. Caci dupa vestirea lui Gavriil ~ine-

graita Sa zamislire, au venit indoielile lui Iosif, dupa cum

spune Evanghelistul: s egandea sa 0 l as e i n a scuns . Cat de ascutita

?i de plina de mahnire a fost indoiala care a intristat sfint su-

fletul ei, dar indoielile au fost risipite de aratarea mgerului,

care l-a facut sa m!eleaga d zarnislirea era de la Duhul Sfant

~i d nasterea sa era rnantuirea lumii intregi. Timpul fericitei

sale nasteri a sosit si de indata porunca imparatului i-a silit sa

urce in Bedeemul Iudeii. Au plecat din Nazaret in Galileea si

au urcat in Iudeea cu multa osteneala si stramtorare. ;;i cand

au sosit la Bedeem, s-au irnplinit zilele nasterii ei, si L-a adus

pe lume pe Fiul sau, Domnul a toate, ?i L-a infasat in scutece

si L-a culcat in iesle, caci nu era pentru ei loc de gizduire, ci

sederea lor a fost in saracie ?i stramtorare. Dar din nou neca-

zurile lor s-au amestecat cu mangaieri: vestirile mgerilor ?i

preamaririle, alergarea pastorilor ~i cautarea nasterii Pruncu-

lui; ~ivestirea catre toti de indata ce au auzit despre Prune de

la ingeri, si au auzit ~i s-au minunat, si inchinarea lor pe care

au dus-o lui Dumnezeu. De indata a avut loc si sosirea ma-

gilor dlauzi!i de stea si inchinarea lor Pruncului, Imparatului

a toate, impreuna cu Maica Sa preasfinta ?i aducerea daruri-

lor pretioase. Dupa aceasta a avut loc urcarea la Ierusalim ?i

aducerea la Templu a Copilului celui mai adanc decat orice

cunostinta, si primirea de catre S,imeon ?i binecuvantarea ?i

prorocia acestuia.

58. Avand loc aceste mangaieri, timpul a trecut iar Irod

cel smintit si ticalos s-a sculat, ?i de aici fuga in Egipt a Maicii

sfinte cu Fiul sau dorit, Irnparatul a toate, ?i din nou necazuri,

54

saracie, strarntorare si frica, caci lrod cauta sufletul Copilului

prin care viaza tot cediviu, Care venise sa caute oaia cea pier-

duta41 ~i drahma purtand chipul irnparatului'". Atunci a fugit

in Egipt Cel ce odinioara a izbavit pe poporul lui Israel ce

fugea din Egipt si l-a calauzit prin mare trecand cu piciorul ca

pe uscat. Pe acest POPO! allui Israel I-a izbavit si mai apoi de

multe rele, iar acum. el II urmarea si cauta sufletul Sau, Dom-

nul ~i Imparatul tuturor celor vazute si nevazute a plecat si

S-a surghiunit in parnant strain, ratacind din loc in loc impre-

una cu Maica Sa binecuvantata. Toate aceste osteneli si neca-

zuri ce tin de firea ferneiasca au fost ale celei ce a purtat in

brate1e sale ca Nou-nascut al ei pe Dumnezeul Cel mai ina-

inte de veci. ;;i toate acestea erau vestirea ?i semnul izbavirii si

rabdarii Sfintei Fecioare, vestind viata sa dintai ?i cresterea ei

inm!elepciune ~i in sfintenia neprihattita a fecioriei sale. ,

59. Insa, atunci cand Maica lui Dumnezeu s-a intors din

Egipt impreuna cu Iosif si cu Fiul sau preaiubit, au ajuns din

nou cu osteneala in pamantul ragaduin!ei. Binecuvantata

Maid a gasit pe tiranul ce voia sa piarda pe Pruncul ei sfant

rasturnat dupa cuviinta ~idreptate in cele mai rele dintre rele.

Mai intai el ucisese cu moarte grozava pe femeia sa ~i copiii

sai si toata casa sa, dupa care a fost el insusi omorat cu 0

.moarte curnplita, in care si-a dat astfel sufletul sau ticalos. Iar

imparatia sa a fost impar!ita in patru. Si cum Arhelau, unul

dintre fill sit, i-a luat locul, pentru d lrod nu reusise sa

omoare pe toata lumea, Iosif a primit atunci porunca ingeru-

lui, a venit si s-a asezat in cetatea Nazaretului, ~i nu s-a mai

dus in Iudeea, pentru d ingerul 11instiintase. Tot din aceasta

pricina au fugit si in Egipt. EI nu-i spune lui Iosif sa urce in

Iudeea, ci iispune: S coald-te, ia pru ncu l ii pe m am a sa ii m ergi in

p amant ull ui I sr ae l, c da a u mu ri t c ei c e c d u ta « s ti fle tu l p ru nc ulu i! Dar

si acest lucru este cercetat de cei care cerceteaza cum anume

domnea Arhelau si Pilat era guvernator in Iudeea. Dar tre-

buie observat faptul c ainvremea Intruparii lui Hristos ~ipu-tin timp inainte, imparatia iudeilor ?i arhieria fusesera desfi-

intate de catre romani dupa cuvantul Prorocului care spune:, '

55



Cand au lipsit capeteniile lui luda atunci a venit nadejdea

neamurilor [pagine ]43. De aceea Aristobul era arhiereu ~i re-

ge, si el avea un frate mai tanar numit Hircarr", care a fost

dusmanul fratelui sau Aristobul ~i s-a razboit impotriva lui,

iscand mari tulburari, El a fost trimis la Roma ca prizonier de

catre Pompei, general roman, si a prirnit pomnca ca arhiereii

din Ierusalirn sa dud darile la Romavr Dupa putin timp,

lrod, printr-un serviciu dublu facut imparatului, pentm cola-

borarea sa militara si pentru marile damri facute, a fost asezat

de imparatul August ca rege al ludeii: el avea numele de rege,

dar in realitate era rob, caci nu-si putea exercita voia sa libera

nici asupra propriilor sai copii tara pomnca irnparatului, ~i nu

avea putere asupra lor. Or, dupa moartea lui lrod, robia iude-

ilor sub romani a sporit ~imai mult, ~i ind pe cand traia lrod

a venit porunca lui August de a se face un recensamant al in-

tregii imparatii. intreaga ludee a fost inregistrata ca un rob,numindu-i-se apoi un guvemator roman, dupa cum spune

Evanghelistul: aceastd inscr ie re a fost cea dintai pe cd nd Q uirinius

ocarmuia Siria"; si incepand de atunci capeteniile si judecato-

rii, soldatii si pazitorii tam au fost toti romani, ca sa nu li se

mai ingaduie iudeilor sa fad razmerite, caci toata puterea ~i

stapanirea apartineau acum romanilor. Si titlul de rege al Iu-

deii era dat de catre imparat cui iiplacea lui, dar eel care era

asezat rege nu avea putere proprie, fiind intru toate supus im-

paratului. De aceea, este lirnpede d sub domnia lui Arhelau,conducatorul era Pilar", si din nou, atunci cand fiul celuilalt

Irod'" l-a predat iudeilor pe Domnul nostru lisus Hristos sa

fie rastignit, Pilat era conducatorul, iar lrod tetrarhul se gasea

la Ierusalim ca oaspete in treacat, si acest lucru este cunoscut

de toti, cum d puterea ~i autoritatea imparatului era cea a

capeteniilor romane. Dar sa ne intoarcem la mersul istoriei

noastre.

60. Sfinta Evanghelie spune deci: I ar c op i! u! c re ste a f i se in -

tdrea cu d uh ul, fi era p lin de in{cle pciu ne, fi h aru ! lu i D um nezeu e raa supra Lu i49

. Aceste cuvinte nu vorbesc despre Dumnezeire,

caci cum ar putea fi nedesavarsit ~ineintarit ind de la inceput

56

Cel ce e desavarsit ~imai desavarsit decat orice desavarsire si

mai intarit decat cei inta~iti ~i plin de toate bunatatile, dar

. Evanghelistul vorbeste despre statura firii s~e ornenesti, d:

I cresterea ~i de intarirea ei. ~i celelalte cuvinte ce urmeaza

spun acelasi lucru: c re ste a i n in /c le pc iu ne f i in h ar , d~~~rece cre~:

terea in intelepciune ~iin har nu este a Dumnezeiru pentru ca

.aceasta era de la inceput deplina ~inelipsita de nimic, ci tre-buie luata orneneste, in intelesul d firea sa omeneasd. e:a

intarita tot mai mult ~i coplesita de Duhul Sfant care locuia m

lea, caci ind de la bun inceput harul se srua~luise in ea in eel

mai inalt grad caci in unirea celor doua firi s-a salaf/uit in E !

tr up ef te p !in at; te a Dum_n ez e~ rii5 0, dup~ cum sp~ne A S~an~

Apostol Pavel. Dar chiar ~1acest cuvant: crestea fl ". zntarea. t~

f n/ cl ep ci un e f i i n har invata d ind de la inceput srua~luu:e~~ita

in El a Dumnezeirii ~iumanitatii, deplinatatea harului ~i inte-

lepciunii se arata ~i.stralucea ~ot m~i m~t 0 data cu cre.~te~ea

staturii si a trupului; El nu pnmea rn chip ~o~ ~ har ~i ~ ~~

telepciune prisositoare, ci plinatate~ ha~Ul ~i a 1lltelepc1U~u

se arata in El prin faptele Sale slavi!e, ~i acest lucru se arata.

limpede, dupa spune Apostolul: E ! In su fi e ste in ainte d e toate, fl

toate prin E ! sunt aserate, caci i n E ! a bineuoit Dumne zeu s a, s al af !u -

ia scd to atd p lin ire a, fi to ate s-a ufa cu t p rin E ! fipe ntru EP 1. Insa nu

se cuvenea ca aratarea intelepciunii Sale sa se fad tara varsta,

ci, dupa cum randuiala firii noastre este sa astepte plinat~tea

mintii pana la doisprezece ani, asa a socotit sa astepte ~i El

pani in cel de al doisprezecelea an al varstei Sale trupesti,

61 . Si la aceasta sarbatoare in care, dupa mai multa vre-

me, din pizrna iudeii au vrut sa-L prinda ~i sa-L dea patimii, la

acest praznic, cand a fos t d e d ois pr ez ec e a ni a i o dr ste : S a le ome-

nesti, p arin/ii S ai s-au su it la I eru sa!im d upa ob ic eiu ! sarb c'itorii .fi

i far findu-se ::d!cle ,p e cd nd se in torce au a , cop i!u ! I isu s a rd ma s in Ie n:-

sa lim fi p arin/ii S ai n u ftiau52 . Nici Maica Sa, care era cu adeva-

rat parintele Sau, nici losif numit parinte numai cu numel~,

nu stiau nimic. lata de ce El a ramas in urma lor ca sa nu fie

lmpiedecat de ei sa ramana acolo, ~ipentru ca sa nu fie neas~

cultator. Or, ramanand El in Ierusalirn, S-a dus la Templu ~i

57



S-a asezat p:rint:re invatato:ri, ?i i-a calauzit si i-a invatat pe in-

vatato:ri ?i pe preoti, nu eu pute:re, niei eu infumu:ra:re, El fiind

singu:rul izvo:r al intregii intelepciuni si stiinte, ?i Cel ee da

tuturo:r cuvantul si intelepeiunea. Da:r facand astfel,tia ElA , , :r

Insusi rnarimea varstei ?i einsti:rii Sale, si de aeeea a lasat altuia

rangul. De aeeea a lasat loeul preotilo:r ?i invatatorilor pentruA , ,

a calauzi si invata, iar El Insusi iiintreba eu intelegere ?i as- "eulta eu ?tiinta ?i raspundea cu discernamant, De aceea, toti

e:rau uimiti de cugetarea si intelepciunea Sa caci e:ra cu adeva-, A ,- ,

rat minunat. Insa Preasfinta Maid impreuna eu Iosif, ciiu-

tdndu - l: p r in tr e rude s :p ti nt re c uno sc u /l ~: fi n ega si ndu -L , s -a u i nt or s l a

lerusalim. Ta r dupa trei ~le L-au afla: in Tem plu :fezdnd in m glocul

i nva /a to ti lo r, a sc u lt dn du- i : fi i nt re b dndu- i. ' ;i t o/ i c ar e-L . a u zeau s e m i -

nu nau d e p tice pe re a :fi d e rasp unsu nle L ui. ';i v az dnd u-L rd mase rd

uimi/i s 3, iar M ama Lui a zjs cdtre El: F iu le , d e ce n e-ai fa cu t no ua

asa ? lata, tatd ! tau :fi eu te-am cd utat ingrijora /is 4 . Insa DomnulCel milostiv si bland a facut-o pe ferieita Sa Maid sa intelea-

gi adevarul, ?i a facut cunoscut cine este adevaratul Sau Tata,

si le-a spus aceasta ca ei sa nu-L vada doa:r ca un om, ci ca un

Dumnezeu intrupat, ia:r casa Tatalui, care este Templul, este

?i a Lui55, dupa cum tot eeea ce este a Tatalui este ?i a Fiului,

de aceea a trebuit sa-i supe:re pe cei ce nu stiau toate acestea

si nu puteau astepta intelegerea desavaqita a adevarului, De

aceea le -a spu s: D e ce M a cau ta/i? O are nu :ftia/i cd in ce le a le T atd -

lu i M eu tre bu ie sa jiU ?5 6 Acum pentru intaia data a vo:rbit inchip limpede cu 0 dumnezeiasd eleganta de Tatal Sau adeva-

:rat, ca ei sa inteleagi Dumnezei:rea Sa ?i sa stie d dad Dum-

nezeu este Tatal Sau, t:rebuie ca Fiul sa fie de aceeasi fire cu

Tatal, caci una este firea Tatalui ?i a Fiului, dupa cum se spu-

ne intr-un alt loc: e el c eM a tede pe M ine uedepe Tatd i M eu 57 . Si

mai spune ucenicilor Sai: D aca M -a/iji cunoscu t pe M ine, :fi pe

T ata l M eu L -a/i ji cu noscu t; d ar d e a cu m il cu noaIte/i p e E I }i L -a/i Ii

va=<!l tS8,a si cum le-a:r fi spus: D acd M a vede/ipe M ine, vede/i Ii

p e T ata f5 9 .

62. Aceasta a fost cea dintai invatatu:ra ?i intaia invatatu:ri

dumnezeiese de frurnoasa a intelepciunii si pute:rii din pa:rtea

58

eopilului Iisus, Ca:re i-a uimit pe Mama Sa, pe Iosif ?i pe toti

cei ce erau de fata, desi acestia nu puteau intelege in adanc

pute:rea cuvintelor Lui60. ';i a cobordt cu ei I i a venit in N azaret Ii

Ie e ra su pu s. ';i iar M am a L aip astra in inim a ei toate ace ste cu vinte61 ,

dupa cum spune Sfantul Evanghelist. '; i Iisus sporea cu in /e l epc i-

unea : f i cu udrsta :f i Ct t h aru l in f a/a lu i D um ne ze u )i a oamen il o~2 . ~i

tot acest rastirnp, de aeum ?i pana la botez, El I-a pet:recutastfel ta:ri a lasa sa se vada nimic din puterea Sa rninunata;

intrucat cartea ce se nurneste "Copila:ria lui H:ristos"63 nu t:re-

buie primita, fiindca este in afa:ra canonului Bisericii ?i po-

trivnica spuselor Sfintilor Evanghelisti, ?i comb ate adevarul,

fiind scrisa de un oa:reca:re povestito:r inchipuit, O:r, adevarul

propovaduirii Evangheliei I-a rezumat pe scurt Evanghelistul

Luca spunand d I is us s po re a c u i n/ ele pc iu ne a I i. cu u dr sta in f a/ a lu i

Dumne ze u : fi a o ame nilo r, dupa cum ati aflat din talcuirea acestui

cuvant, Si e:ra cu adevarat plin de toata intelepciunea ?i ha:rul,izvo:rul inte1epciunii si al ha:rului, do:rit de toti oamenii inte-

,:r "

lepti si chibzuiti, fiindca e:ra ?i frumos la chipul trupulr i, impo-

d ob it c ufr um u se /e m at m u lt d ec dtj iii o am e nilo r': ", cum spune P:ro-

:rocul, minunat in proportii ?i elegant prin masura staturii,

inalt ?i zvelt dupa cum se cuvine, bland ~i senin in cuvant. Si

intreaga Sa viata e:ra plina de har si de Duhul Sfant, si, ca sa

fiu scurt, ca ?i in toate celelalte virtuti, tot astfel si p:rin cuvant

si p:rin statura orneneasca e:ra modelul ?i definitia oricarei bu-

ne podoabe, iar pacea ?i bunatatea Sa e:rau nepatrunse .si ne-:rostite intre toate.

63. B nau! nu s-a atins de capul 5 au 65, nu s-a folosit de nici 0

sluji:re omeneasd in afara de sfanta ?i preabinecuvantata Sa(

Maid, ?i n-a dat alta invatatu:ri pana la botezul Sau. Dar, in

fapt, prin purtarea Sa, prin int:reaga Sa vhta si prin chipul

Sau, era 0 pilda ?i 0 invatatu:ri a virtutii, caci ceea ee mai apoi,

la sfarsit, invata in cuvinte si prin botez ucenicilo:r Sai ?i po-

po:rului, pe toate acestea Elle savarsise intru totul din copila-

:rie s i pana la moa:rte, si mai apoi i-a invatat ?i pe altii, ~i candSpun: le-a savarsit, spun dupa randuiala, firea ?i statu:ra ome-

ueasca, caci ea Dumnezeu nu ise poate atribui 0 astfel de

59



savaqire, ci e mai degraba inil!at din veac si pana in veac,

dupa cum spune Prorocul David: d in tie ac Ii pand in tieac efti

T _ U 66. D~r, dupa ~trea ome~e~sc.a ~iipostasul imbracat cu trupdin Fecioara Mana, El a savarsit toate faptele placute ~itoate

poruncile Legii date prin gura lui Moise, pe care nimeni altul

nu le-a putut savar~i intru totul si neabatut, decat numai Iisus

Cel Unul intrupat pentru mantuirea noastra, adica iubirea deDumne.zeu ~i de oameni, mila, bunatatea si blandetea, pacea,

sm~r~nta ~ir~bdarea, respectul ~iascultarea de parinti, postul,

rugacmnea ~1 toata fapta buna, Toate acestea Cel Milostiv le

invala mai intai oamenilor in fapte si apoi in cuvant, Ince-

pand de atunci, Sfanta Maica s-a facut ucenica blandului sau

Fiu~ adevarata Mama a Intelepciunii si fiica a Intelepciunii,

caci nu-L mai vedea in chip omenesc sau doar ca un om ci Ii

slujea cu evlavie ca unui Dumnezeu ~i primea cuvintele Sale

ca pe cuvintele lui Dumnezeu. De aceea, ea nu uita nimic dincuvintele ~i faptele Sale, dupa cum spune Evanghelistul c am am a Sa pdstra aceste cuvinte in inim a sa'", si astepta sorocul

aratarii lor vadite. Pe de 0 parte, ea avea cuvintele si faptele

s~e ~in.rand~iala ~i legea rnantuirii ei, iar, pe de alta parte, ca

pilda ~1vestire a tainelor ~iminunilor negriite ce aveau sa vi-

na. Dar tot ceea ce urmeaza si cele pe care Evanghelistulle-a

!recut sub tacere le vorn trece sub tacere ~i noi, ~i asa cum

Insusi Cuvantul lui Dumnezeu intrupat pentru rnantuirea

noastra n-a descoperit nici un semn si nici 0putere a Dum-nezeirii Sale pana ce n-a ajuns cu totul la statura omeneasca. . '

~1 a venrt ceasul providentei si descoperirii Sale, acela de a

arata minunile si Patima facatoare de viata, pe care El Insu~~

Cel cu totul unic, le-a primit de la 0 singura pricina. Caci mi-

nunile ~e c~eza~uiesc invatatura Sa, ~i invatitura Sa ce ves-

teste rninunile, adunau amandoua multimi nenumarate ce se

strangeau sa vada minunile si sa auda invatatura Sa. Din

aceasta pricina, s-a iscat pizma arhiereilor ~i fariseilor, si de

aceea Is-au facut dusmani, si L-au predat Patimii, si asa s-au

savar~it toate tainele.

60

Botezul fi ardtarea lui Iisus

64 . Sa ascultam acum cuvantul descoperii ~i botezului

Domnului. Iisus avea treizeci de ani ~i loan ceva mai mult.

A tu nc i, in a l c in cis pre ze ce le a an a l d om nie i c ez ar ulu i T ib eriu -, fo st- a

c uv an tu l lu i D umn ez eu c a t r e loan, jiu l lu i Zahana , in pustie . .fi a

v en it. e l in imp rf lj unm il e I or da nu lu i, p ro po va du in d b ote zu l p oc ain fe i

spre tertarea pdcatelor2• A tunci a iefit la e l l e rusa limu l Ii t oa td I u de ea

I i to aM im p rflju rim e a Io rd an ulu i, fi e ra u b ote za fi d e catre el in rau l

Io rdanu lu i , mar tur is indu - fi p d c a t e l e > , caci purtarea sa era mai

adanca decat cea orneneasca ~iviata sa pustniceasca era admi-

rata de ~ o p , ~i~i se adunau lael si-i ascultau invatatura ~ierau

botezati de el. Insa toate acestea s-au intarnplat prin hotararea

Providentei. Numele sau va fi rostit ~iinvalatura sa ~imartu-

ria sa despre Iisus Domnul nostru vrednice de crezare, caci e1

propovaduia si spunea: E u unul va botez cu apa spre pocainfd , dar

C el ce v ine d up d m ine e ste m a ip ute rn ic d ecd t m ine , L ui n u-i su nt ire d-

nic sa-I d uc in ca lfa min te a; eu v a b ote z cu apd , d ar .A ce la v a ua boteza

cu D uh ul SJant!4 A tunci a venit Iisu s din N azaretu l G aB ezi fa lor-

d an sa se b oteze d e c dtre lo an S . .fi b ote za nd u- se I is us, c dn d ie se a d in

apd , indata cerunle s-au deschis fi D uhu l lui D um nezeu S-a vd= ?}lt

p og or an du -s e c a f in p or umb el f i uenind peste E L .fi ia ta glas din cerun

i!cand ' .Acesta este F iul M eu Cel iubit intru Care Vine am voit!6

Acestea sunt marile taine pe care le striga vestitul martor. Deaceea, Domnul l-a inillat pe loan ~i a raspandit faima sa in

tot poporul, ca marturia sa sa fie vrednica de crezare. Astfe1,

multi au crezut in cuvantul s~i s-au facut ucenici ai Dom-

nului, asa cum au facut Andrei, Petru ~i loan care scrie: loan

e ra a co lo c u d oi d in tr e u ce nic ii s di" ; acestia erau Andrei, fratele lui

Petru" ~iloan Evanghelistul.

6 5 . .fi priu nd pe Iisus, C are trecea, a zjs: lata M ielu llu i D um -

n~zeu ! . fi . c ei = . u ce nici i -a u a uzjt cd nd a spu s acea sta fi a u m ers d upa

Iisus". ~1 multi altii au crezut din pricina marturiei lui loan,pentru ci din pricina felului sau de viata, a hranirii sale minu-

nate, a vesmantului sau si a propovaduirii sale indraznete era, '

61

II



I II

o minune pentm toti, astfel ca ei se intrebau in inirna lor: oa-

re nu aeesta este Hristosul? .5 i i u de ii a a tr im is in I er as ah »: p re o( i

J i l ev t! i c a s d -! i nt re b e: C in e e Jt i t u? .5 i e l a ma rt ur iJ ti J i n -a t ag ad u ti ; J i

a m drtu risit: N u su nt eu H ristosul'" . D ar in m!;locul uostru s e c if /a

A ce la p e C ar e v oi n u- L J ttjt~ C el c ar e v in e d up a m in e, c arem a i in ain te

d e m in e a fo st J i C dr uia e u n u-i s un t v re dn ic s d- I d ez le g e ur ea ua fn ca l-

{amintei!ll Dar ee este aeest cuvant: dupa mine trebuie sa vina,

si e in mijloeul vostm? Trebuie sa vina dupa, prin propova-

duire, caci mai intii a inceput sa propovaduiasca loan, si apoi

Domnului lisus. Mai intii loan s-a aratat cinstit de toti si" Y

apoi Domnul lisus care era mai inainte de el in einste ?i in

slava, deoarece eavalerul vine si desehide ealea regelui care

urmeaza. Or, in mijlocul vostru sta eu trupul caci a venit sa se

boteze asemenea tuturor celorlalti, Dar Botezatorul a dat

rnarturie nu numai 'prin cuvant, ei L-a ararat si cu degetul,

caci atunei cand L-a vazut pe lisus venind la el, a spus despre

EI: l at a M i el ul lu i Dumn ez eu c ar e t id ie d p a ca te le l um t i! 12 , pentru c aEI nu numai vesteste curatia, dar e curatitorul lumii intregi.

Apoi loan a eontinuat si a spus: .A ce sta e ste d es pr e c ar e am < : j J :

D upa m ine vine un B arbat Care a f ost inainte de m ine , jiindca m ai

ina inte d e m in e e ra, Ji e u nu -L Jtia m; d ar e a s d jie a rd ta t lu i Israe l, d e

ace ea a m v enit e u, b ote zan d cu a pa . .5 i a m artu riJit lo an zjca nd ' A m

v a< :!'tD u hu l c ob or dn du -se d in c er e a u n p orum be l J i a r dm a s p es te E l

.5 i eu nu-L cunoJteam pe El, dar Cel ce m -a trim is J a b ote z e u ap a,

A ce la m i -a < : is :P e st e c in e v e i v e de a Duh ul c ob or dn d u- se J i r amana nd ,

A cela este C el care b oteaza cu D uh S fant . .5 i eu am v aZ !tt J i am m ar-t ur is it c a a c e st a e s te F iu ll ui Dumn ez eu !1 3

66. Dar nu numai atunei s-a oprit asupra lui Duhul Sfant,

sau nu a venit doar in aeea clipa caci oare cum ar fi fost

aeeasta pentru Cel in c ar e lo cu ia de la inceput toatd p l ina ta tea

Dumnezeirii14? Ci pentm ea sa fie vazut de toti Cel ee este

adevaratul Fiu al lui Dumnezeu si Dumnezeu adevarat. $i

ered c a asa cum a facut alte numeroase minuni ea semne

pentru noi, tot asa pogorarea Duhului Sfant la botez a fost

un semn pentru noi. Asa s-a Iaeut aceasta venire a Duhului

Sfant si 0 dati eu aceasta venire s-a auzit ?i glasul Tatalui care

62

marturisea despre domnul Iisus: .A cesta e ste F iu ! M eu C e! iub it

fntru C are b ine am voit!1 5 $i astfel, la lordan s-a aratat Sfanta

Treime Cea Una, unita prin fiinta si impartita in trei iposta-

suri. Ipostas intreit, caci fieeare are numele sau propriu. Fiul

se vedea cu trupul in lordan, Duhul eobora peste EI ea un

porumbel, iar Tatal marturisea de sus pe Fiul Cel lubit. 1nsa

toti sunt 0 smguri fire, caci sunt intr-una si .s-au aratat a fi

" una. $i nu numai pentm aeeasta, dar ea sa intelegem c a unuleste ipostasul lui Hristos Dumnezeu si om, caci Dumnezeu

S-a inomenit ?i a indurnnezeit omenitatea Sa pentru totdeau-

na. De aeeea, pe Cel ee S-a unit intr-un ipostas ?i in doua firi

prin dumnezeire si umanitate, Tatal L-a numit Fiu lubit.

Atunei numai loan s-a invrednieit de vederea Duhului Sfant,

Dar glasul ?irnarturia Tatalui au fost auzite de tot poporul, ea

odinioara pe muntele Sinai, cand Dumnezeu a dat Legea lui

Moise. Numai Moise a vazut vedenia, in timp ee poporul a

auzit doar glasul, nu numai eei ee se gaseau aeolo, ei intre eeiee se gaseau acolo, dupa vrednieia fiecaruia, afara de eei ee

erau nevredniei sa aseulte si neascultatori fata de Lege. $i una

si alta erau deei de trebuinta si drepte pentru botezul lui

Hristos, caci dad poporul ?i loan ar fi fost socotiti irnpreuna

vredniei de vederea Duhului SHnt ?i de auzirea glasului de

Sus, nu i-ar fi revenit 0 cinste mai mare 1namte-mergato:rqlui

loan Botezatorul, iar vederea venirii infricosatoare si rnarete a

Duhului Sfant ar fi parut ea fiind cornuna tuturor; dar, pe de

alta parte, daca niei 0 voce n-ar fi fost auzita de catre popor,

marturia dati lui Hristos ar fi ramas necunoscuta ?i atunei

marturia lui loan ar fi fost indoielnica, si s-ar fi spus c a el da-dea rnarturie oehiului sau prin har. Dar aeum, cand aeest glas

a fost auzit de catre toata lumea, el a facut vrednica de ere-

zare marturia lui loan, si i-a deut pe toti sa inteleaga slava

Domnului Iisus.

67. Dupa botezinsa, Ii~l!.s_aie?i!jl~..gtI1tie sub calauzirea

_D!!_hullli_SHn.tin 10eU1;.i__indep~rt~~e~_p_ell_!rupr~~~a Ia hip-tiC-

_<:.uila_.p_euptator, pentm a ne pregati ritul credinciosilor -au-

pa botez: postnlsi lupta. A postit p~tQ!ze<;:.i_~.zile ~i a fla-'- ~ ... " - - ~ . - .. .

63



~~~ prin firea trupuluiSau. Ispititorul a venit ~iL-a ispitit

_in multe chipuri, dar Domnul lisus Hristos a fost cu totul-

biruitor intr-o lupta neinduplecata, ~iispititorul a fost alungat,

Iar dupa biruinta, inge ni ve ne au fi ii sltije au16 . Este l1.nsemn

pentru noi faptul ca, dupa credinta ~i botez, jrebuie sa indu-

ram incercari, dar dupa l?_c~rdri, rasplatirile si harurile sunt

date celor ce au l l l p _ t a . t , _ Dupa care S-a intors din nou aeolo

unde era loan. Aeesta L-a vazut din nou si a dat marturie ea~i mai inainte despre EI si nu numai 0data, ci de doua ori,

Atunci ucenicii lui loan au mers dupa EI17,Andrei si loan eei

dintai, caci ~1_ldrei era semnul curajului, iar loan semnul fe-

cioriei. Andrei l-a adus pe fratele sau Petru ea ucenic al D;m=

nului; fratele mai mie s-a facut calauza nasterii duhovnicesti

pentru fratele mai mare si intaiul-nascut, ea Petru sa nu fie

intru toate eel mai batran. Ineepand de atunci, loan i-a incre-

din rat Imparatului Hristos pe ueenieii sai si propovaduirea sa.

EI insusi a fost aruneat de Irod in inchisoare la purina vrerne,caci s-a grabit sa fie inainte-mergatorul patimii L~ asa cum a

fost inainte-mergatorul propovaduirii si botezului Sau. Ce ne

invata, asadar, Sfanta Evanghelie? Cdnd lisus a au~t oi loan a

fo st a ru nc at i n in ch is oa re , a p l ec at d e acolo ti s -a d us in C ali/e ealS . D e

a tu nc i l is us a in ce pu t s a p ro po va du ia sc a f i s a s pu na : P o ca t/ i- va , c a s -a

aprop ia t impa ra fi a c er un lo r!19 Ineeputul propovaduirii ~i al in-

vataturii Sale a fost Galileea. Aiei i-a primit ea ueeniei pe Filip

~i pe Natanail-", caci mai inainte iiprimise pe Petru, Andrei,

Iacob ?i loan.

68. Dupa aeeea, J-a_}gct/t m lnta in Cana Cal iLei i2 \ ~i ince-

_Plltul_~l!Qi1gr,_ prefacerea apei in~yin. Preacurata ~i Prea-

.__fi1_lta Sa Maica afost si ea acolo; f!1at!or al minunilor si as-

cultatoare a invataturilor Domnului. Mijlocitoarea _tuturoi_

celor bune s-a facut mijlocitoare ?i_~aeestei minuni, caci eJl_

dorea ea 0 Maid lara prihana sa vada ..~emn~k Fiului ?i

Domnului ei. De aceea, eu evlavie si -chilizuinta, ea I-a atras -

_luarea-aminte, si lara sa-L sileasca prin nici 0 porunca saJaca-

~_minune, I-a facut doar cunoscuta eu chibzuinta nevoia im-

prejurarii, ~i l-a spus: Nu mai au vin22 . Si dorinta inimii sale

64

descoperea ca dorea sa vada sayar?irea rninunilor, caci stia d

--EI era Ziditoru] a toate ?i innoitorul ji stramutatorul firilor

dup:~cum___ygia_ELcare se sala?luise in pantecele saumai iQalt

_decatfirile si pastrase fecioria ei nestricata, ?i iesise dill papte-

cele sau dupa cum. 2':9ise, ~ipistrase pintecele ei pecetluit ~i_

nedeschi~. -Ea invatase ca EI pute~ sa fad _!ot eee~ ce ':.oi_a,_~i

deaeeea .I-a"atras e l i chibzuinta luarea -aminte asupra impre-

ju--;:iril;r.-:!n;i 1I!ilOSh~ Domn ?i Fiul ei, pentru a 0invara 0s~t;.!!ie inca ?i rnaimare ?i chibzuinta Sa, pentru ca ar ~~-

~~ut sa-si descopere prea mult puterea Dumnezeirii Sale, a .

mustrat-o numai prin cuvant: C e-fi e ste fie fi m ie , f em eie ? C ea su l

m e u n -a s os it i nc a! 2 3Dar, de fapt, a consimtit si a implinit cere-

rea ei. A cinstit-o ca pe 0 rnaica si a implinit doruira inimii ei:-

--Insa Ferieita ?i Preasfanta era constienta de, bunatatea ?i pute-

rea S;_~5 i a s pu s s lt ij it or il or : Faceti t ot c e v a v a s pu ne -E I !- 24 _$i astfel, ..

_:Qi!t~reanegraita a Domnului a preschimbat apa in yin ales. _

Darschirnbarea apei in yin a pricinuit deopotriva schimbareacelui care 11chemase. Mirele a parasit nunta si casa si a urmat

si a slujit Oaspetelui sau, milostivului Imparat Domnul, Mi-

rele sufletelor sfinte ?i neprihanite. A?ijderea, mireasa slujea

Preasfintei Maici a Domnului, pentru ca minunea savar?ita de

Domnul sa nu preschimbe doar apa in Yin, ei ?i casatoria in

feciorie. Astfd, pecat i-a fost en putinta, Preasfinta Fecioara

si M~i<:jl_Q9!llliuJuia ramas nedespartita de _Dornnu] ei mi-

lostiv ?i de Fiul ei.dorit._Oriunde mergea Acesta, ea II insotea .

?i socotea ca pe rnantuirea ~li~in~._och_ilor si sufletului ei_a:I .

urma ~i a-I asculta ~uvintele._

69. Iar cand Domnul a intrat in casa lui Petru ?i a vinde-

cat-o pe soacra acestuia ce patirnea de friguri25, Preasfinta si

Binecuvintata Sa Mama, Fecioara Maria, era impreuna cu EI,

?i cu femeile ce se facusera ueenicele Dornnului. Acum, soa-

era lui Petru irnpreuna cu fuca ei, femeia lui Petru, ascultau

invataturile Domnului si Ii urmau impreuna cu Nascatoarea, , ,

de Dumnezeu, facandu-se slujnicele si tovarasele ei. De aici,

Domnul Iisus a plecat din nou spre Nazaret impreuna cy

Sfinta Sa Mama, pentru ca 10Slf, logodmcul Sfintei Fecioare,

65

II"



I 'coplesit de zile, atinsese deja varsta de 0 suta zece ani. El, ca-

re fusese invrednicit sa se fad hranitorul ~islujitorul Domnul

~iImparatului a toate ~iDumnezeu, lisus Hristos, el se ficuse

martorul rninunilor negraite ale nasterii si cresterii Sale, iar

dupa botez al minunilor Sale, siasa s-a dus spre viata vesnica, .

~ia primit de la Domnul Iisus Hristos 0binecuvantare vred-

nica de bunavoirea si de slujirea sa credincioasa, Insa fiii sai

lacob si luda au urmat lui Hristos ca ucenici, iar fiicele sale

s-au facut ucenice1e Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. ~i

atunci cand Domnul, in dlatoriile Sale, propovaduia mantui-

rea ~i vin~eca toata boala ~i toata neputinta, e1e i t insoteauadeseori, Ii slujeau ~i vedeau minunile Iaptuite de El, dupa

cum sta scris in Sfant~ Evanghe1~e:fi e ra « mu lte fe m ei c ar e u rma u

lu i I is us d in G a lile ea fi I i s l' ! JeauU,. Insa Sfanta ~i slavita Maid a

Domnului era d.lauza lor, a tuturor, ~imijlocitoarea lor pe

langa Domnul ~iFiul ei. De aici Cautatorul mantuirii tuturor

s-a dus la lacu1Ghenizaret, care era mare ~irenumit, plin ina-untru de pesti ~i inconjurat de fe1urite ierburi roditoare.,

Acolo, dupa invatatura pe care0daduse poporului dinbarca,

i-a poruncit lui Petru sa pescuiasca, Auintins rnrejele siau

prins un mare numar de pesti, ~i spa im a i-a c up rin s p e P etru fi,

p e to li c ei c e e r au c u e lp en tm p esc uitu l p eftilo r p e c are fi p n nse se rd . T ot

asasi pe Iacob fi pe loan, jiii lu i Zetedei, care eras fm preuna cu

Sim Qn. .fi a :ds Iisus lu i Sim on: Nu te tem el de acum fnainte veiji

p es ca r d e o am e ni . . fi t ra ga nd c or ab ii le fa la rm au ld sa t to tu l fi a u m ers

d u p a Bps ca ~icum ar fi fost intiia oara,

70. De la Ghenizaret, Domnul a intrat in Capemaum,

unde a vindecat pe paraliticul, care era chipul ftrii noastre im-

batranite ~iparalizate, caci asa cum l-a pus pe picioare ~i i-a

poruncit sa-~i dud patul si sa urnble-", tot asa Milostivul a

innoit firea noastra dzuta ~iparalizata, si a strans in credinta

rnadularele desfacute, care emu paginii impra~tiati, Iacand

din e1eun singur trup, ascultator fata:de capul a toate, Hristos

Dumnezeul nostru. El a poruncit ca ei sapoarte jugul porun-

cilor Lui ~isa se intoarca in patria lor dintai, care este raiul de

unde am cazut. Incepand de atunci, s-a facut adunarea popo-

66

rului ~inenumaratele minuni ale Domnului, pe care Evan-

gheli~tiinu Ie-au putut scrie .inintre~e, caci, d~d to:te cele

£acute de Iisus ar fi fost sense de cmeva, l um e a t nt re ag a n ca r ji

p utu t c up rin de c arfile " s-a r j i sa is'" . ,Caci cuge~ oam~nilor lu~

rnii nu poate cupnnde belsugul ~lputerea mm~nata. -:Atu~C1

Iisus invata poporul si vindeca nu numai neputmte1~ ~lbolile

ttUpul~ ci ~iale sufletului. Iar ucenicii invatau pe cei ce fuse-

sera tamaduiti ~iadusi la credinta, si iibot~zau dupa po~r:.caDomnulu~ caci, ca in toate ce1e1altelucrun, Domnul a savar-

sit vechile randuieli ale Legii ~i a f~st. temelia L?gii ce1einoi;

astfel, ~ila botezullui loan, El a pnmtt botezul m.ap~ lorda-

nului. Iar, incepand de atunci, a botezat El Insusi prm darul

Duhului Sfant si a poruncit ucenicilor Sai sa fad asemenea.

Atunci Zevedei, tatal lui lacob ~iloan, a murit, iar ei i-au ce-

rut voie Domnului sa rnearga sa-~i ingroape tata131, dar Mi-

lostivul nu le-a ingaduit, pentru ca ei sa nu socoteasca nimic

mai de dorit decat sa dmana irnpreuna cu El. lar dupa po-runca Sa, ei si-an taiat voia proprie. Dupa aceasta le-a dat po-

runca samearga: sa poarta degrija de casa lor si de mama lor.

lar ei s-au dus ~iau facut tot felul de lucruri bune, si au atras-

ope mama lor adaugand-o slujitoarelot Sfintei Nascatoare de

Dumnezeu, ca sa slujeasca Domnului impreuna cu ea pentru

totdeauna. Or, prin porunca Domnului, din averile inse~ate

ale tatalui si ale rnamei, ei au impartit 0 parte saracilor, 0

parte au dat-o spre folosul ucenicilor, ~ res~ ~-auvandu~ ~~

au cumpjirat casa din Sion ce avea sa devma casa Maicii

Domnului dupa rastignirea ~iinaltarea lui Hristos, ?,col? unde

ucenicu1 eel iubit, cand a primit-e de la Domnul m ~lipa pa-

timii, a dus-o ~i i-a slujit dupa porunca blandului Irnparat.

Dupa Galileea, si ludeea a fost umpluta de minunile ~~sem~

nele minunate ale lui Hristos, iar Maica sa era pretutmdem

impreuna cu EI, priyind si ~scu1tand~~e si invatatur~e

marii Sale bunatati. Intr-o Zla fost de fata ~l loana, 0fe~el~

bogata ~i cinstita32. Si cand a auzit invatatura Dornnului, ca

eel ce vrea sa fie desavarsit sa-~iyanda averile si sa le dea sa- ?

racilor, sa-si ia crucea sa ~isa-i urmeze+', s-a lepadat de toate,

)

67



si-a lasat sotul ~i copii, casa, carnpurile si toate averile, ~i a

urmat Domnului, rarnanand tot timpul de atunci incolo im -

preuna cu Sfanta Sa Maid.

71 . Apoi a avut loc sarbatoarea corturilor cand, printre

alte minuni ~i vindecari, Domnul Iisus a facut ~i aceasta: a

intrat in Templu cu un bici ~ia gasit aici pe vanzatorii de vaci,

de oisi de turturele ~ipe schimbatorii de bani asezati acolo, ~i

i-a alungat pe toti afara din Templu'", ceea ce era un semn al

Legii vechi si al celei noi, caci a facut sa inceteze Legea veche

si a inaltat in locul ei pe cea noua. Dupa care, urnpland si

Iudeea de minuni, s-a intors in Galileea umbland prin orasele

si satele ei. S-a dus in orasul Magdala, de unde I-a urmat

Maria Magdalena, din care Domnul scosese sapte demoni=.

Ea era deosebita prin bogatia si prin neamul bun al nasterii ei,

iar la vederea Domnului a aratat ravna si I-a slujit lui Hristos

cu credinta ca si Maica Sa cea fira prihana. Si ea era semnul

firii ornenesti, caci fusese lovita de ?apte duhuri rele, care seimpotrivesc celor sapte damn dumnezeiesti, ~i astfel firea

om~neasd era chinuita de sapte neputinte. Magdalena L-a

gaS1t pe Doctorul si Curatitorul firii noastre, pe Cel ce risi-

peste toata boala si toata neputinta, Si nu numai d a fost iz-

bavita de toti dernonii prin harul lui Hristos, dar a fost um-

pluta de tot harul, si s-a ararat deosebit de zeloasa in credinta

milostenie si gandurile bune. A urmat Domnului in toate zi-

lele ce i-an ramas sederii ei p~ parnant. Ucenita si slujitoare,

ea a fost insotitoare supusa a Imparatesei, a Sfrntei Nascatoa-

re de Dumnezeu, si a rarnas irnpreuna cu ea. A fost facuta

vrednica de harul ultim al apostoliei rnerga nd din tara in tara, "pentru Hristos, si s-a dus pana la Roma= primind cununa

rnuceniciei, indurand incercarea cea buna pana la varsarea

sangelui. Pe scurt, asa cum fericitul Apostol Petru era zelos

printre ucenici si era intai-statatorul lor, tot asa Maria

Magdalena printre mironosite ~i femei, dar faptele sale bune

urrneaza sa fie pomenite dupa cum se cuvine, atunci cand

vom sosi la momentul rastignirii lui Hristos.

68

72. Sa revenim insa la cursul dintai al cuvantului si sa

spunem care e continuarea vietii Maicii Domnului ~i Irnpa-

ratesei noastre, tot ceea ce a savar~it alaturi de Fiul si Domnul

ei, si inca mai multe ea insa~i dupa inaltarea Sa. Cititorii si as-

cultatorii sa-rni ierte lungimea acestui cuvant, dci cuvantul

nostm este despre asemenea taine ~i lucmri rnarete, incat

pentru e1e au fost folosite si se fo~osesc toata hm~a, to.ata,is=cusinta, toata taria si harul, tot tirnpul din vesnicie :;;1parra

astazi, prezent :;;iviitor, si tot asa vor fi folosite :;;ipe mai de-

parte, dar e1e sunt :;;i vor fi intotdeauna mai prejos decat

aceasta sarcina :;;iinsuficiente, :;;inimeni, nici chiar puterile

ceresti cele firi de trupuri nu vor putea vreodata rosti aceste

taine dupa vrednicie si cuviinta, .doar ca si astfel aceste dum-

nezeiesti :;;islavite taine sunt rostite si preamarite pe rnasura

puterii si rnarirnii fiecaruia. Or, ni se spune si vom spune ci

kpL!_l3:;;.tr.r~~negraiti :;;,irnai adancJ decar ctip?_:;;tinta d~

/M!:ic~ fira _priha!l!_.:;;jpE~!f~_!.ic~!~~_aic.a!l:~~!rica~a ,~~"s:~ m.atdespartit vr~odata de milostivul. sau FlU_:;;l!?l-p_aratj ~c~_din

~-a~g~da c:_?pil~rie_~ler~>p~?lnu1 ealll_lJ~p._eacl)ffi se

/';Ivine :;;iif slujea ca 0 roaba, ,.~inuse.despar1ea niciodata de

- E X De ace;a_'- cand - a avut doisprezece ani dupa varsta tru-

p~~sd :;;is-a urcat la Ierusalim la praznicul Pastelui iar l-a in-

toarcere copilul Iisus a ramas in Ierusalirn, Maica preacurata

umbla intristata :;;isuspinand ciutandu-L. $i dnd L-a gasit,

L-a intrebat cu tristete: "Fiule, ce ne-ai ficut?" :;;icele urma-, .

toare. Apoi s-a intors impreuna cu ei :;;ia venit la Nazaret, ?1

Irnparatul si Domnul a toate le era supus. Dar cJ.E-~:;;i~~ce-

put pastorirea si a implinit treizeci de ani,_:;;1.J~st__b9.t~_zatin

Iordan de loan, Duhul Sfant a yenit peste EL~chjp depo~

~be1 ~i 'fatal a marrurisit din cer pe Fi~ iu~it, :;;i.~in<::_eput

s~prop'~-;aduiasd ?i' salad minuni,_-_Sfinia:-_Maica I1insotea

./intotdeauna pe cat era cu putinta,- vedea minunile Sale :;;iau-

zea in~atatUrile Lui.,

69



Patima

73. Si cand a venit vremea Patimii radtoare-de-viata,

cand Domnul milostiv si bland era intrebat de capeteniile

preotilor si de dregatori, batut ~i rastignit, Preacurata Maid

nu numai d nu s-a despartit de El, dar ~ipatimea impreunacu El, ~ivoi spune, chiar dad cuvantul este indraznet, d su-

ferea mai mult decat El, ~ilua asupra ei durerile inimii, caci El

era Dumnezeu ~iDomn a toate, ~ise preda pe El Insu~i de

buna voie in trup. Ea insa era in neputinta omeneasca ~i fe-

meiasca, ~iplina de 0asemenea iubire fata de Fiul ei iubit ~i

dorit; si cum va putea cineva rosti belsugul intristarilor ~i Ia-

crimilor ei cand a vazut patimirea Celui Nepatimitor ~i0 pa-

timire omeneasca de acest fel? Caci, intrucat se savaqisera

lucrarile dumnezeiesti frumoase ale lui Hristos, nenurnaratele .Sale minuni ~i dumnezeiestile Sale invataturi si povatuiri in

viata Sa pamanteasca, ~inu mai lipsea nimic decat numai de-

savar~irefl.providentei: rastignirea, ingroparea ~iInvierea, aici

se vad suferintele si durerile Sfintei Fecioare, mai inalte decat

cuvantul ~idecat cugetul, si in ce rnasura se deosebea de toti

ceilalti, Caci sorocu1 Patimii a sosit atunci ca 0 flacara ce

mistuie materia, ~ii-a ars pe toti ceilalti,pentru d ei L~aupa-

rasit si au fugit, dar a crutat-o ca pe aur pe Maica Preacurata

~iPreafericita, ~ia descoperit-o ind ~imai sfanta si incercata;

caci asa cum Fiul ei milostiv si Dumnezeu a aratat-0 in clipa

nasterii Maid ~iFecioara, tot asa si in vremea Patimii Sale a

pastrat-o nepatimitoare, ~ia aratat-o in compatimire ca avand

cornpatimirea prin fire ~~ind ~imai mult, prin fu:eaiubirii pe

care 0avea pentru El fericita Maid, dar fiind ~inepatimitoa-

re din pricina harului dumnezeiesc de care era plin sufletul

Sau ~ia stapanirii Salepe care a descoperit-o MaiciiSale.

74. Dar sa incepem cuvantul, caci am spus d ea era ne-

despartita mereu de Domnul ~i Imparatul Fiul ei, si asa cum

Domnul avea sub carmuirea Sa pe cei doisprezece Apostoli,si mai apoi pe cei saptezeci, tot asa sfanta Maid avea sub ea

70

e celelalte femei care 0 insotcau, dupa cum spune Sfanta

~vanghelie. J i e ra u a co lo mu lte je me i, c are u rmase ra d in G afile :o __ pe

Iisus , s l1l jtndu-f l. Sfanta Nasdtoare de Dumnezeu era cruau-

zitoarea si povatwtoarea lor. Si atunci dnd se desta~ura os~

patui, taina ceamare, ea.s-a jertfit pe ~sineinsa.~ica arhler~~ ~l

a fost jertfita, a adus ~1 a fost adusa. Atu~c~ Domnul Iisus,

stand in fruntea celor doisprezece Apostoli ~la celor pe carei-a vrut, le-a predat tainele inalte ~i sernnele Pastilor dumn~-

zeiesti, le-a dat in dar Trupul: Sau ~iSangele Sau.s~p ~prm

paine siBautura; ~ile-a descoperit intr-o smer~me ~~~ sla-

vamai pres.us de cunostinta, si i-a invatat Patima ~l Invlere~

Sa, i-a mangiiat ~ii-a intarit pe uceni:ii Sai ~in:-a d~sc?pent

tuturor Pastele eel adevarat, indemnandu-ne sa~l?~ cu

miirturisire si smerenie. Astfel, fiind Ella masa inffi1Jloc~

ucenicilor, hranind cu hrana cea nestridcioasa sufletele ~~

trupurile lor, ~i spruand cu mana Sa picioarele lor, pe~~ a-~

invata smerenia ~i a-i intari sa alerge in cal~a v~etu, ~l

racandu-i frurnosi cu adevarat dupa cum este scns: Cat d e fru -

m o a s e sunt pidoarele c e l o r c e u e st e sc paceaJ2, D?mnul a in~redintat

MaiciiSale nelinistile ~idescurajarea femeilor care-L msotea~,

ca ele sa0cinsteasd ~isa0preamareasd, si ea sale mangru.e

~isa fiepentru ele inlocuitorul ostenelilor si slujiriiAlor~ .

. 75. Atunci insa, raul comesean s-a facut vanzator, iar

ucenicul viclean s-a racut hotul Invatatorului milostiv, ~i pi~

cioarele spalate de mana cea nestridcioasa au al~rgat la iudei

pentru a-L vinde pe Cel tara de pret. Cine a rostrt cugetul defiaraallacomiei? C e-mi v efi ri a mie Ii eu vi-L voi ri a voua?, a spus

Iscarioteanul dpeteniilor nelegiute ale preo¢or, ia r ei i- au n u-

marat t re iz ed d e arg in fi , I i d e a tu nti c au ta v reme 'p otriv i~ a ~ a s a- L d ea

in mdinile lor". Astfel a facut ucenicu1mincmos ~lviclean, dar

Invatatorul milostiv si Imparatul atoate, dup~ cu:~tul lui

David, S-a predat si nu a plecat, adid n-a fugtt, nici nu S-a

ascuns undeva ci S-a lasat dus c a 0 o a i e sprejunghiere4. Nu S-a

impotrivit, nici nu a strigat, ci a rners dorind patima. S-a dus

spre dpetenia preotilor nevrednici iar de ac~lo ~ fost predatlui Pilat. L-au facut sa indure tot felul de chinuri, dar El ca 0

71



oaief d~d g las inain tea c el or c e 0 tu nd aJa nu si-a d es cb is gu ra S a, in tr u

s m er en za LU lf ap td e S a le d re pt e s - au descoperit Ji n ea mu l S d u c in e il v

spu~e?s Atunci Pvilata poruncit sa fie rastignit, Aceasta jude~

catava fost ad~sa l~ ~tu:ea ~ai,c~ tara prihana, Intelegeti aici

nepatrunsul sfinteniei ~1 fecioriei sale, dar si eel al iubirii sale

pcntruFiul sau ~~?e1?lina rnasura a suferintei sale, caci dintre

ton ceilalti ucenici ~1 femei ~i prieteni ~i cunostinre care iIurmasera in s,uferin~~, unii L-au parasit si au fugit in clipa in

c~re ~ fost prms, altii s-au despartit de El, dupa cum sta scris.

JZ tO fl c unoJcu f ii Lu i JZ 'j eme z le ca re -L i ns of iJ er d d in Ga li le e a J td te au

d~arte6, altii L-au insotit parra la 0 vreme, dupa care s-au le-

p~dat, d~ El cu}urama~t, ca apoi sa planga cu amar", Insa sla-

vrta ~1binecuvantata ~1adevarata Sa Maid ~i imitatoare nein-

duplecati, care-si tacuse vrednica de crezare si l~i intarise si-

nea sa nu numai prin fire, ci si prin asemanarea bunavoirilor

=.~rarat ,maret~ puterii si intelepciunii ei, ~i a acoperit

toata 11ltelepcmnea ~1puterea nu numai a barbatilor ~i fernei-

l~r ce erau de fata, ci si a barbatilor si femeilor d in toata firea

d~ trecut si ~~ viitor. Asa cum in toate celelalte i-a biruit petop, tot asa ~111lceasul acestor evenirnente.

76. Desi nu era obisnuita cu zarva poporului, nici cu 0

asemen~a adunatura de hoti, soldati inarmati ~i capitani sub

{

"?": ..,~gJJra femeie f~.cio_,!!aqmbl!l insa _12retutindeni tarateama d v , , - -... --~-.---

I ! I :'~~if'P!;~~~~i:-~i~i~~rl~a~~~;, ~~~i;~~~;:~li~~~~~~~it

. As~fel,ve~ I-a u~at, LUl tp.ca_de la mceputul prinderii si parra

la ispravirea Patimii. A vazut totul si a auzit cuvintele Sale~

De aceea: :el~ m,ai ~ulte, din cuvintele rostite atunci~i' d i nf~ptele ~avar~lte mamte ~1 dupa rastignire, Fericita ~i Prea-

b11lec~va~tata le-a po,:"estit Aposrolilor si celorlalti ucenici,

A~nc,l cand D~mnul Iisus Hristos s-a aflat inaintea Anei ~i a

lui Calafa, fimd 11lterogat de ei, Fecioara Preacurata L-a urmat

deo:potriva si a dorit sa intre si ea impreuna cu El, dar strajile

lipsite de omenie nu i-au ingaduit, De aceea, din afara, intreba

~1 cerceta lucrurile de care era invinuit, si le cerea celor ce in-trau ~1 ieseau sa II fad cunoscut adevarul. Cerceta pe cei ce

72

erau intristati de cele se intarnplau ~i pe cei ce se bucurau,

dci unii din cei pe care acest lucru II mahnea 0 instiintau in

ascuns, si Fericita II intelegea astfel pe cei ce se intristau, iar

altii lipsiti de minte il'ocarau cu cruzime, iar alti neghiobi,

spuneau nu numai in inima lor, dar si cu glas mare d nu era

Dumnezeu, ci vrajmas al Legii. Ei au fost necinstiti in adevar

?i facuti necurati pentru necredinta lor .. Ei spuneau: venzji J a

ucid em acest d rept H ristos, cda ne std in cale", Prin urmare, ei sefoiau astfel ~i cugetau cele rele. Dar Fericita, ca 0 porumbita

nevinovata ~i ca 0oita pasnica .inmijlocul serpilor si aspidelor

~i al fiarelor salbatice, a ramas plina de intelepciune caci 0

umbrea? biruinta Fiului si Domnului ei. Cu ochii si urechile

trupului ea vedea si auzea invinuirile ce se abateau asupra Lui.

Dar cu mintea era inlantuita de dulcele san Fiu si de tot ceea

ce El suferea. Inima ei era irnpovarata de faptul d toata lu-

mea se intorcea intr-un gind de la El ~i se facea nefolositoa-

reo Cei ce savar~eau nedreptatea nu cugetau, si au osindit la

moarte Viata a toate.

77. °pizma, temei care aduni si savaqe~ti toatele relele,

care ai invatat in prima razvratire ornorarea de om si lepada-

rea de Dumnezeu, iar in cea de-a doua l-ai convins pe Cain

de omorul de frate, iar acum i-ai convins pe iudei sa omoare

pe Dumnezeu! Veninul rautitii tale a fost rnaturat din lume!

Atunci Imparatul ~iAtotputernicul a fost socotit cu cei robiti,

Cel Neatins a fost prins in legaturi si din nou_Maica Fecioara

~ ramas irnpreuna cu Fiul ~i Domnul Iisus, food chinuita si

~stigniti irnpreuna cu_g,l in gindul ei. CaL de multe dureri si

sufermte-, -;;'u's-an abatut atunci in inirna ta pentru Fiul tau,

Maid a lui Hristos! Cate lacrimi n-au cazut din ochii tai cand

_1::ai vaz~t pe Mantuitorul a toate cu rnainile legrte la spate ca

..J!n rfufidtor, pe slobozitorul celor dusi in robie. Slujitorul

i~adat 0palma, Celui laudat ~i inchinat de mii de in_e;eri.Sol-

dati neornenosi si nenorociti l~i bateau joc de El si Il dispre-

tuiau, Fata care da lumina, necredinciosii si necuratii 0acope-

reau cu scuipari, si loveau pe Cel ce pe toate le viaza. 0,

netinere minte de rau a Sa! 0, indelunga rabdare ~i iubire

73



neasernanata de oameni! 0, fericita Maid, suferinta ~i rabda,

rea Sa! L-au im bracat in bafjocu ra cu 0 h lam ida ro/ ie pe Cel ce a

imbracat firea o~enilor cu adevarata Dumnezeire, I -a u pu s pe

cap cununa d e spini Impara tu lui10 a toate, Care daduse oamenilorstapanirea tuturor celor vazute, IIpurtau incoace ~i incolo

batjocorindu-L pe Cel ce face sa mearga bolta cereasd. L-au

inchis in ternnita pe Cel ce zideste zidurile!' cu nisipul m:irii

~i adancurile pamantului.~i pentru toate acestea inima Prea-

curatei Maici era amarnic framantata de val12, caci a~a cum

/_~J't~rea ei ~.roai_p~esu~_~~ Jtre, a~~,J!_i!lp_ire~i~

~~~~!!.E~.g!W~~i..!!-ero.stite.

78. A sosit ~iceasul Shinului celui mare, ~i s-a inaltat cru-

cea pentru a rastigni pe Imparatul ingerilor, ~i L-au rastignir

pe Ziditorul oamenilor ~ia toate, pe Stapanul ce rille cele va-

zute ~icele nevazute, Ah! Cum de a suferit aceasta pamantul

si nu s-a prabusit? Cum a vazut aceasta cerul si nu s-a rusinat,

cand Cel ce sade pe scaunul heruvimilor'! ~i e preamarit de

serafimi, ~i ale Carui mimi sunt cerurile cerurilor, a fostspanzurat pe lemn intre facatorii de rele! Cel ce sade impreu-

na cu Tatal si cu Duhul Sfant a fost rastignit.cu josnicie, Cel

ce a imbracat lumina ca si cu 0 hOOa14 a fost tintuit gol pe

cruce, iar pentru vesmantul tesut de mainile Sfmtei ~i Prea-

curatei Maici ucigasii au aruncat sorti, ~~ imparrilldu-l,au

tintuit cu piroane mainile sare au zidit toate ~icare rill cerul ~i

pamantul. 0, bunatate a Imparatuluil 0, indelunga dbdare

neasemanatal Cine va rosti puterile Domnului ~i va face au-

zite intru totullaudele sale? Atunci, 0, Maid a Domnului, ininima ta a patruns sabia cum ti-a spus odinioara dreptul

Simeon. Atunci au strabatut in inima ta piroanele batute in

mainile Domnului, suferintele acestea te st:ipaneau chiar mai

mult decat pe Fiul tau Cel putemic intre toti, caci EI suferea

de bunavoie ~ivestise tot ceea ce se va intampla cu EI, ~ido-

rea toate acestea tot atat de mult pe c a t Ie voia atotputemiciaSa. El trebuia sa-si dea sufletul ~iputerea Sa, ca sa Ie primeas-

d iarasi inapoi15, cum spune Evanghelia, dar tu sufereai

neasernanat, ~i nu erai instiintata neaparat de taina Patimii, ~i

74

multimea suferintelor $i rmilor treceau prin inima taoDin ra- j"

J!!l~_~~i~~~_~~ora~.;.p~catu_£i_g~~!lge,~_ U /~oborau 1Zvoar~ de_!~c~~l. Cum at putut sufen sa

vezi vederea unui lucru atat de ingrozitor, dad nu te-ar fi in-

tarit harul $iputerea Domnului ~iFiului tau, incredinpindu-ti

slava in milostivirea Sa.

79. Atunci Cel milostiv s-a rugat Tatalui pentru tadtorii

'de' rele, cerand iertarea lor. 0, blandete a Imparatului! Insa,.- ",_,-- .. ' " - _' - -- ,- .--.__~, Jipsili de evlavie, acestia scrasneau din dinti impotriva Lui ca

niste caini, $i s-an predat pizrnei ~i batjocurii, ocarii $i dis-

pretului. David a numit bine gandurile ~i faptele lor, spunand

in locul Domnului: D eschis-au asupra m ea gura lor, ca un leu de

prada ce rdcneste'", m-au inco ,! ju rat cdini mu lt i, a duna rea c el or v ic /em '

.m- a im pr es ur at , s tr ap un s- au md in il e Ii p ic ioare le me le, numdrat-ai:

, toa te oase lem e le !17 Sfanta Evanghelie marturiseste de asemenea

, ca t r e c d t o r i : i l h u le au , c li it in an du~ /i c ap et el e Ii ~jcand· Tu, ee l c e da -

ram i Tem plul!i in trei zjle iI~jde/ti, m antuie/te-Te pe Tine insu/i!

'"Dacd e /ti F iu l lu i D um ne ze u, coboard- Te d e p e c ru ce !I ,SAcest lucruI-a insemnat dinainte si marele David zicand: Oc an ie c elo r c e te

. oc aras c' pe t in e a u caZ ! 't a su pra mea!19 Si inca: Z dr ob it a fo st s ,g le tu l

meu de acari Ii de neca~ Ii am t II te pt at p e e e l c e m -a r m ilu i p . nu era, /i

p e' c ei c e m -a r man ga ia Ii nu i- am c iflat!2 0Nu i-am aflat, dar po-

! vesteste-ne, prorocule, ce-au facut ei in schimbul rhangaierii.

,M i-au dot spre man ca re a m e a fiere Ii in setea mea m-au addpat cu

. 0 /e t/21 Acestea au fost mangiierile lor $i cornpatimirile lor,

acestea au fost rasplatirile lor pentru bunatatile lor. Dar ~an<!

( Maica Prea,,0lcratasi binecuvantata, vedea si a~ea toa",e a~e,s-,...tea,cuvintele celor ee-L ocarau strabateau pnn ea ~!l ruste

t 1~ge~. ~i piroane1e Fiului sau 0izbeau jn inima ca niste sulit.e.

) Atuncipamantul s-a cutremurat $i iadul de jos a fost zdrobit,

cerul s-a intunecat, caci lumina luminatorilor s-a ascuns=, si

toate tapturile se tanguiau si puterile cerului cerurilorcelor de

sus tremurau. Unele din ele se coborau din cer ~i cercetau

minunea, altele mergeau pana la locul capatanii~~ in-

drazn!).la~t ~j)!_u<lan<:ljndelungarabda!ea 11l!para.tu1ui,-/~1

~aniau impotriva celor ticalosi $ia slujitorilor lor celor ra~

75



si pregateau manic in adancuri pentru omoratorii de Durnne-

zeu, :fen~ru c~ iadul sa ~ie ~ormantullor al tuturor, dar J?~

~

~~£:_~~a }~~)j!~.,~ ..ra~..a,SI~~t~~~~~~~il~EE~~vazute ~1nevazute care s-ar fi aruncat mtr-o cli£a asupra Iu-

( ! : ~'Ca~r in~e-d~-cle1fcliem-a:-;pe'M;i~drept~~

{ rautatilor iudeilor, dupa cum spune: I a a min te e m ile I i v oi g ra z~ Ii

p am an tu l s a a se ulte e uv in te le g ur ii m e le J2 3 , ~i ce1e urmatoare; iar

prin leremia i-a lovit puternic sia spus: C er ul se m ir a d e aeeasta

Ii pam antu l s-a eu tre mu rat!, spu ne D om nu i" pentru c a au uitat

binefacerile sale nenurnarate si in locul bine1ui au facut raul.

80. Atunci, asadar, toate fapturile uluite s-au cutrernurat,

dar 12:~~~i~~ta .M~~~~:.~_t~gt!i~ __nc:~ ~i_~~~_~~

( ,~C-=~At:~_~t_u ~~-1PA~~a, C1~~_~_g9aptea £~!f_I:!_tncry_l:!-~(

i .~~~m~.on.l~_rat~<!e ~!flst~~_~1 de i&~Ji 9--Q!eaap_ropierea cu-

I ,y~~~~~_J.)Qm~ul~ ei ~?_~t1V-~~~!!i~~~:_~, ~ric~~-, multirnii gloate1 care 0 inconjura, ea nu se putea apropia, ~i

statea departe si se tanguia, i~i intindea rnainile, i~i lovea

pieptul ~i§_ll_s£itl~c!it_lacljl1~~ ~!tAijJijp.cg£~ chj!!!_!!i_~j21m-_p_e_~~~tul" cu lacrimile. lar cand cei ce L-au -~astignit si-an

aratat toata rautatea tintuindu-L pe cruce ~i luptatorii impo-

triva lui Dumnezeu s-an risipit, unii dintre ei s-an dus sa rna-

wince, altii la alte lucruri, ei se faleau si se bucurau ca ~i cand \

ar fi d~tigat 0 biruinta, lasand straja pe seama soldatilor.

Atunci, M~c~_a igdoli~t~ _~-~3P_~C?P~t~~itI_l_§_~l:!-_.~(:)l2t~

~c_elirnba va putea rosti ceea ce~ __pus si cum ~anume _~._stal~~:

/E:t~_~u_i? C;=~v~te!e ei erall~~c~te.~ ~ ~ E ~ .~ ..nJe1<:p5_:iune,

,c:ac1er~ Maica . ' ! J 1 1 1 ~ h ; 1 2 S 1 U : t y . t , ~1nu 1-ar fi fost dat sa spuna(~~u-sK aratevreun lucru -;;~PQj:gv:~t,.~[ea ~i=~J2i~!i~i~~-~l-;-::_du~~a~~alm ~iv=.~~~ie, 9-.2lil!L~i_~;1t_Qe_inte;ne~t. ~~~-

J,ffiar_.pentru suferintele ;s.i_t.:i1!i!e__~!:1!ce1uL_ei)_glp~~t.i-Ei~di.

\ J~~l!: .in~eW1J~.rabg_ttr~;)_.~i li!>_<:1:ta!~~~~e_a.s~~~ili._~tru n01 ~1S-a rastignit pentru noi, uimindu-se de toate aces-

/~i~irntea nerecunostinta ~i ~d~azneala~';mo~1.toriio~~de

Dumnezeu si as spune c a plangea pentru pierzania lor ~i ii

spunea Domnului:

76

81. "Ce este aceasta, Imparatul meu, Fiul meu si Durnne-

zeul meu, ce este aceasta indelunga rabdare a Ta? Cum Te-ai

numarat Tu, Cel tara de pacat, printre cei fara de lege? Cum

porti pacatele lumii impreuna cu cei osanditi, Tu, judecatorul

vii10r si al rnortilor? Caree ~lls:_ill_:l!:tl:t:i!!~~n.~_§_~~ik

~!l~~~.sp-< :;~e~p~Ji1_l~r!~d_ ~._£l~t~_.~raw-yi_~!.._lllle~_~nea iubiri de oarneni ca ale Tale? N-a fost de aJuns ca, Dum-

~ ' " '. ~ ~ " '- . . - - -- - .- - -. _ . .. .- ." ~ > ~ ~ ' -, ,. . " " ~ - - ~ , ; . - , . - . . . . - - . , , ~ -.

nezeu fillid, Te-ai facut om pentru noi? Atatea osteneli, neca-zuri, incercari, prigoniri, pizmuiri , vrajrnasii , rnarturii minci-

noase si ocari, pe care de la nasterea Ta si pana acum Ie-ai

suferit din partea evreilor spre izbavirea oamenilor, nu erau

oare de ajuns? Dar acum iata d Te-au pironit pe lemn! 0,

necredinta nerecunostinta si indrazneala lor, ~i milostiva Ta, ' :r , :r

bunavointa si netinere de minte a raului! Aceasta a fost ras-,Y ,

plata darurilor Tale vechi ~i noi! ludeii necredinciosi Te-au

chinuit in rienumarate chipuri, pe Tine, Care ai lovit pentru ei

in atatea chipuri Egiptul25

! Mai intii, Ti-au dat vesrnant debatjocura'", Tie care intr-o zi i-ai acoperit cu nor de lumina si

i-ai dlauzit ca un parinte, pastrindu-i ca pe lumina ochilor-"!

Ti-au pus pe cap cununa de spini28, Tie Ce1ui care i-ai incu-

nunat cu slava si cu cinste-"! Te-au lovit cu toiege'? cei pentru

care i-ai poruncit lui Moise sa loveasca marea cu toiagul'" ~i a i

impartit-o si i-ai trecut prin ea acoperind insa cu apele ei pe, '

vrajrnasii lor? Ne1egiuitii au indraznit sa Te scuipe32

pe Tine

care ai aratat stralucirea fetei Tale si ne-ai viat! Pe Tine care ai

prearnarit oarecand fata lui Moise'", nu s-au rusinat sa T e

scuipe>' - 0 minune!, 0 ticalosiel - pe Tine care cu un scuipat

ai deschis ochii orbului din nastere ". Au pironit cu piroane

mainile ~i picioare1e Tale ", Tie Ce1ui care i-ai izbavit din le-

gaturile robiei in Egipt37 si care acum i-ai izbavit din legaturile

robiei dintai, Pentru curatirea leprosilor, Ti-au facut rani,

pentru invierea mortilor Te-au osandit la moarte! Pentru lu-, 'minarea ochilor orbului - 0, lumina mea! - s-au silit sa intu-

nece ochii Tail In locul Tau, viata mea, au cerut pe Baraba'"

si Te-au dat mortii. ° infricosatoare vedenie, cum parnantul

trernura si nu le rnai tine pe cele de jos, cum lurninatoru se

7 7



intuneca si numai ard, cum cerul se fdmanta si aproape a ca-

zut, cum ingerii tremura si se supun $i nu rastoarna lumea!

Dar e vadit d toate acestea se intampla din milostivirea $i

indelunga Ta rabdare, Fiul meu $iDumnezeu meu, $i d. totul

e sub puterea Ta, $id Tu nu ingadui sa vina asupra lumii ce-

ea ce a venit in timpullui Noe39• Fiul meu, nu se poate sa su-

tar eu in locul Tau chinurile Tale? Vai, de s-ar putea ca ranile

Tale sa fie asupra mea? Vai, ca in locul Tau sa primesc eumoartea? Acum nimic nu mi-ar fi mai greu decat moartea

pentru care nu pot cu nimic sa rna pun in loc, nici in locul

Tau, nici inaintea Ta nu voi muri, dar Te rog, da-mi cuvant

de milostivire, cuvant de mangiiere, hocira$te pentru restul

i II r_~<:lo~_~~b~l~~~~+~_~~.~~~,\l, sui mantuirn $1al vesurn, cand Te voi vedea din nou 0Lu-I_-., A : A ..". ~" ~~- .--:--. ,~.. - . ..,"- _-- ,,-----, ~.-~-

, ~~~~3 1 .2 .: c,Yld_~Ol, ~~ratt~~ 9-~~ea9JJ!4_yq~

'/~~:,ulJ'~ll:A!1lce, datat9ful me~,.~e y j a t ! : ~i~~iE-~~-~~~ ___a~lt,_ferin_d~-=-1l:lae:oricechinsi orice durere, acum____§a-l J j ~ inrr:i~t3?ia st!~PU~S~a~~~vaz~d~patim.! T~A e ~ ~ _! l l ! _ deci, rogu-Te, mV!erea $J-_lava _ J . '~_~$~_.un~~gajuitadesea!"

\ ~ - - - _ - _ . _ ,

82. Intimp ce neprihanita $i nefericita Maid. jelea in ast-

fel de tanguiri, Domnul Cel milostiv $ibogat in mila 0privea

cu blandete si, vazandu-Ilanp. EI pe ucenicul eel iubit $i plin

~e iubire fala de Domnul '$iInvalatorul Sau, El, inlelepciunea

Insasi, si-a deschis gura $i EI, milostivirea, a spus cateva cu-

vinte cum iiingaduia clipa aceea, si a privit la ucenicul eel iu-

bit, care mai mult d~cat toti ceilalti ucenici a ararat credincio-

sie $i iubire pentru Irnparatul $i Domnul sau, $i taria $i duio-

sia inimii. Caci toti ceilalti fugisera, el singur statea langa cru-

ce tara a se putea desparti de ea. De aceea, Domnul a spus

Maicii Salebinecuvantate: F em eie , ia ta flu l ta u! A po i a sp us u ce ni-

cu lu i sau: lata m am a ta!4 0 Maicii Sale fecioare iida in dar din

nou u~ fiu feciorelnic, si l-a dat in locul Sau, nu ca sa se lepe-

de EI Insusi de grija Maicii Sale preacurate - sa nu fie! -, ci ca

sa .0 mangiie pe ~ama Sa cu 0 mangaiere vazuta, Dar, in.

\\\\ ~tp~g_~~3.?~~~_El_2?sl!~_,se_ingrij_t:~_d~_M~~$i_~_~c~'\' (

78

Sau $i_~e toti cei ce 1!~_d~t4~j~~_in._ ~ ? si a dat-o pe aceastaucenicul~U; sclluiili"ul iubirii si sinceritatii sale, pentru d el

'era acolo in ceasul patimii Sale. Si I-a cinstit cu 0mare cinste,

caci in locul sau ne-a lasat-o $i ne-a dat deopotriva porunca

de a purta de grija pana Ia capat de rude, chiar dad in alte

locuri, potrivit providenle~ n-a ararat 0 supunere intreaga,

caci ceea ce spune Evanghelistul "ca le -a fo st SupU~l inainte de

botez",o spune dupa botez cand au fost in Cana Galileii. EIiispune: Ce e st eM i e f i t ie , j em e ie ?4 2 Si mai apoi celor care i-an

spus d M am a T a fi fratii Tai Te cautd , EI le-a spus: C ine e ste

m am a M ea fi cine sunt fratli M ei? lata m am a M ea fi fratii M ei!43

Dar chiar $i atunci a spus asta prin iconomie, acum insa si-a

ararat in mod limpede grijaSa intreaga si iubirea Sa cuvenita

$iin locul Sau l-a asezat $il-a dat ca ingrijitor pe ucenicul Sau:

1 '- -as pu s: la ta m ama t al Si l-a mingiiat in st~ea sa de orfan $1

i-a asezat ca mama pe sfanta Sa Maicasi Irnparateasa. Cand

ucenicul a auzit aceasta, a dus-o in__asa sa dlh Sion, despre_care s-a scris aici, $i 9__lujea duga__cuviinE-__9l harul__ui

- Hristos.------------8ip~trud necredinciosii care L-au ras,tignit implinisera

tot dispretul si chinul lor fala de milostivul Irnparat, si Iisu s a

v aZ !'t ca to ate se fm plin ise rii, ca sa se fm pline asc a S crip tu ra, a spu s:

M i- e s ete l Si indata, ca:$ i cum inseta sa gaseasca pentru EI.un

chin inca si mai mare, i- au d ot v in am este cat cu fie re44

- Val!-

Dulcetii Vietii si Izvorului Nemuririi. Ei au aratat astfel sern-

nul tidlo$iei lor amestecate cu amaraciune si cruzime, pentru

a .nu lasa sa cada cuvantul spus de proroci". Dar aceasta n-a

avut loc numai potrivit profetiei, ci profetia a spus ceea ce

trebu~ sa ~ba loc, dci~~ __:~Qf~l~_~.f~_~t:E~c-i!t):JnQ~_p.~ ')1_)Q _ ! ,___s~§.~n~al~-»_esuBu~t:!llIQ.r ~__f9stJ2f1~1fiaR~~PC1~.T1- \'calosii $inesimtitorii au indraznit asemenea lucrun $1nu si-an

adus aminte de apele arnare de la Meriba. Pe acestea EI le-a

preschimbat in ape dulcr'", $i nu i-a calauzit numai 0 data pe

cei insetati si le-a dat in pustia insetata cuvan~ raco.ritor. l-a

b rd nit cu m ie re d in piatra fi u ntd ele mn d in stdnoi", $1nu si-an adus

aminte de minunea foarte noua, de prefacerea apei in vin in

79



Cana Galileir". Cu adevarat, via lor este d in vifa de vie a Sod om ei

I i d in fe su rile G om or ei; s tr ug ur ii lo r su nt o tr av ifi I i b oa be le lo r a ma -

re'", ?i asa mai departe. Dar noi sa cugetarn ca Preacurata si

Preasfinta vedea to a te acestea si 0 arnaraciune inca si mai

mare coplesea ~ima ei, caci atunci cand a auzit din gura dul-

ce ?i dorita ca Ii era sete, 0 flacara ca dintr-un cup tor a stra-

batut inima ei! Atunci inima ei dorea, inseta si ardea ca focul

sa racoreasca aceasta ultima flacara a setei Fiului ei, dar uciga-sii nu i-an ingiduit sa-i intinda 0 bautura binefacatoare, Dar

ea s-a rugat de fiecare dintre ei sa-i dea voie sa-I de sa bea

apa, dar aceste fiare nu a lasat-o si nu i-au ingaduit sa-L man-

gaie, ?iA i-a« inalfat asupra ei g ura lor ea niIte lei d e p r a d a e e r ae -

~ese50. In loc de apa proaspata, i-au dar sa bea otet ?i fiere.

Inainte de a-L rastigni, I-au d at sa bea vin am esteeat eu f i e r e , da r

E I n-a vru t sa beaS1 , ca sa nu aiba 0 rnoarte brusca si grabnica

din p;icina otravii, iar nu din voia proprie si din bunul San

plac. Insa acum a primit acest vm arnestecat cu fiere si a spus:S av ar p" tu -s -a ! $ i p le ea nd u- li e ap ul I i- a d at d u hu f5 2 de buna voie si

prin propria Sa putere.

84. Nu tine insa de puterea noastra sau de puterea cuiva

sa rosteasca ~erir!w~_ lacrimile si ..~J~_~!~_ inin:!ii_ggy:eiY-~?-~~~ata de toate acestea, caci sunt rnai presus de fire, si

asa cum nasterea ei e mai adanca decat firea, asa si intristarea

cu care a primit rastignirea Domnului e de negrait pentru

oarneni, .?i 0 stie clO",,:ra singura care a suf~~ib ia ; in jgtggi_:me 0 stie doar Dornnul care s-a nascut din ea. Insa atunci..r-_ ___ .- -- .~-- -, '

c dn d I isu s a s tr ig at e u gla s m are I i si- a d at d uh uf53, pentru ca Cel ce

este cap a toate si-a plecat capul si a ~cut sernn rnortii,

aceasta [moartea] a venit ca un slujitor, ?i Imparatul a savaqit

_ taina prin provi~e~ta Sa. 0, suflet fe!_i~it?i_m;g pu_ter~~Ji~~

\.;:_:_s~~~a alMaiciiPreacurate, ~~~ s=a_f~cuLP_~!~a R~0asii ; : ( p~:_~_c~£~~u_e cllP~~tisa~i~~~_ ~ti"~.!:>ata_in_!r~~e! Cum" a suferit Nascatoarea tara prihana acest junghi? Cumnu si-a

dat si ea duhul? Se fntelege_c~a ~sri!-o harulsi pu~o~

nului rast_i~it. EI Insusi si-a dat duhul asa cum i s-a parut

bun, dar puterea Sa a pastrat sufletul Maicii Sale pentru a 0

80

irnbraca din toate partile in chinuri cum era El Insusi. Frica ?i

cutremurul irni opresc limba ?i nu am puterea de a povesti

cele ce au urmat, dar sagetile ascutite ale patimii Tale rna si-

[esc, Imparate, si nu rna lasa sa trec sub tacere istoria dorita.

85. Ce-au mai indraznit, chiar )ii dupa moarte, vrajma?ii si

nelegiuitii? Caci drojdia rautatii lor nu se sfarsise prin fap~

ci i-au intins otet ?i fiere, dar ?i dupa rnoarte pizma ?i funa

sporita a acestor fiare viclene si omoratorii de Dumnezeu ne-crediticio?i n-an ingiduit nici rnacar tanguielile Maicii tad

prihana; ceea ce ar fi ingiduit chiar ?i fiarelor de care aveau

mila Ei nesimtitori la suferinta si rnai invartosati decat ea,." ' : r' ,.

chiar si dupa moarte au strapuns cu sulita coasta'" Sa facatoa-

re de viata pentru a nu lisa nici unul din madularele Sale lipsit

de suferinta. Capul Sau a suferit bataile toiegelor, obrajii pal-, . .muirile, gura Sa bautura arnara, inainte de care a fost scuipat

in fata, spatele Sau a suferit loviturile, mainile ?i picioarele

piroanele, iar acum coasta Sa a suferit lovitura de sulita spre a

ne revarsa mantuirea, izvorul binefacator de apa si sange din

care ni s-a dat Duhul Sfint. Insa acum vezi sabia care stra-

bate inima Maicii Domnului binecuvantate ?i cat de mult

cornpatimea aceasta intru toate si cat de mult suferea, caci

acum era aproape rnoarta, vazandu-L pe Fiul sau mort ?i

.nelinistindu-se de ingroparea Lui. $i numaidecat sabia a lovit-

o si in inirna, ?i i-a innoit durerile, iar picaturile de lacrimi se

scurgeau prin ochii ei. Dar sangele se inchega in inima sa ca

ea sa poata spune: Inim a m ea s-a m istu it in du ntru ! m eu I i durerile

me le s -a u i nn oi t! 55 Si de indata a alergat si s-a facut nu nurnai

martor ocular, ci ?i cea care prirneste si rnosteneste indo ita

bogitie, strangan.c! cu evl~y"~e ?i__£!_i_!:al:C_a~g~~e ~~.apa ce

~ge~4~ c~ l'la_-~a ta.jQ ~r~_~,_v i~J~;~buna iM.ai~~~~}nyU_;~~_yim_{tta~rimi! m5-~ip .~esAY~!~l!_nwe!E:~y:_r~~~~~~~

?i riestricacioasa.";--86~- i -ie~I~d putin, cum se cuvenea, a rostit cuvintele

tanguirii sale. $i nurnaidecat intreaga sa grija a fost atunci in-

groparea trupului Celui de-viata-tacator, caci nu putea suferi

ca EI sa ramana spanzurat astfel sub loviturile, ocarile ?i chi-

81



nurile vrajmasilor Sai: Ea ar fi dorit sa-I gaseasca un adapost

potrivit, dar .nu se gasea nicaieri un loc vrednic )"ipotrivit

pentru trupul datator de viata, cum s-a gasit vrednic pantecele

sau fad prihana sa primeasca intreaga plinatate a Dumnezei-

rii. Dar negasindu-se altul, ea cauta un loc potrivit doririi si

ravnei ei. De aceea, a strabatut tot locul capatanii, intarita de

harul starvului Celui de-viata-facator. Picioarele sale merge au

si veneau, dar ?chii ?i gandul sau erau cu luare-aminte priniubirea fara de Irnparatul ?i Fiul sau, Sub talauzirea harului, a

gasit, asadar, destul de aproape de cruce un mormant frumos

si in jurul sau 0gradina roditoare. Morm an tu l e ra g ol !i nos, si

de curand sapar in stand, dupa cum ne invata Sfanta Evan-

ghelie, in care nu m ai fusese nim eni ingropatS6, si astepta trupul

nou, pe Domnul si Dumnezeul a .toate. Prill lucrarea provi-

dentei, era cu totulliber, dinpricina invierii, pentru ca nirneni

sa nu spuna ca a inviat alt trup, iar nucel al lui Hristos: De

aceea, nim eni n-a fost a/ezat in ei, cum spune Evanghelistul: ia rin lo cu l unde a fo st r dst ig nit e ra o'g ra din a i i in g ra din a tm mormant

n ou , in c ar e n u m a ifu se se n im e ni in gr op atS6• Elera nousi, pentru

ca nu primise pe nimeni )"1era ferit de once inselaciune sau

amagire orneneasca, era sigur pentru ca nirneni siu nu depu-

ni marturie mincinoasa sau talhareasca. Era cu anevoie de

apropiat din toate partile, stanca era de netaiat pentru .piatra

din capul unghiului, pentru Cel nezdrobit,o temelie pentru

temelia de neclintit. Gradina era chipul Edenului; si locul-se

numea al dpatanii din pricina lui Adam eel ingropat acolo".

Patima ne izbavea de patimile noastre si moartea zdrobea

moartea.

87. Cand Sfanta Maid a Domnului a vazut locul apropiat

?i potrivit ?i morrnantul frumos si nou in care se putea pastra

ill chip cuvUncios trupul nestricacios, ea a intrebat si a aflat d

era allui Iosf, el i nsu fi u c en ic allui Iisus, dar i n a sc un s d e fr ic a iu -

deilor'". Printr-un singur cuvant ea l-a facut sa afle cat de mult

i se potrivea Maicii Cuvantului sa fie ?iMama a Intelepciunii.

Ea nu a cerut numai morrnantul, pentru d stia d acest lucru

ii era usor )"ichiar placut sa-si dea rnormantul sau Invarato-

82

rului iubit, ?i sa-I tina ca pe 0comoara, dar I-a ill?tiintat sa

mearga e 1 insusi sa-L preia ~i sa-L pazeascf, fiindca acest lu-

cru era cu anevoie atunci, si cerea mare indrazneala, Dar Iosif

era un om hogat ~icinstit, cunoscut al lui Pilat. Sfinta Nas-

catoare de Dumnezeu l-a chemat ~ii-a spus: "Prietene, iata ca

ura ?i nebunia stransa a dusmanilor ~i iscoditorilor fala de

Dumnezeu ?i Imparatul Hristos, Fiul meu, au ajuns la capatul

lor! Au adus asupra Lui 0moarte amara ?i de ocara, ?i auaratat inainte si dupa rastignire lovituri ?i dispret, iar acum

trupul gol spinzura pe lemn, infricosator la vedere pentru

mine ?ipentru toate rapturile, iar coasta Lui au strapuns-o cu

sulita dupa moarte, ?idin ea a curs sange ~iapa, minune rna-

reali, ?i cu toate acestea omoratorii de Dumnezeu nu s-au

rusinat, Soarele s-a intunecat si pamantul s-a cutremurat,

stancile s-au crapat, catapeteasma s-a rupt, dar ei raman ne-

simtiti in invirto?area lor, h ocarasc, i?i hat joe ~i clatina din

cap. Arata acum slujirea ta fala d: Dumnezeu si iubirea ?isinceritatea fali de Invalatorul si Imparatul tau, precum ?i

mingiiere tanguirii §idoliului meu! Intra la Pilat ?i cere trupul

ce spanzura pe cruce ?i pazeste cu de la tine putere rnor-

mantul care este al tau, ?i cu putini indrazneala vei strange

Comoara lumii! Cu putin noroc vei rascumpara si vei primi

. Mintuirea tuturor celor vii. Da aceasta Invalatorului tau, slu-

, jirea si harul implinirii! Fii acum mai tare decat ceilalti ucenici

?imai adancl Cici unii dintre ei s-au rupt cu totul, iar altii au

fugit ?i stau departe. Numai eu, cea slaba ?i straina, cu un sin-

gur ucenic, am ramas strarntorata in mijlocul unor asemenea

fiare. Si sunt cu totul neputincioasa ?i sarmana, bogata si pu-

ternica numai in lacrimi ~i dureri. Fie ca Insu?i Imparatul ?i

Fiul meu sa-ti slujeasca drept cruauza, acest mort care invie

mortii, care a racut sa se tulbure cu tarie pamantul si a intu-

necat soarele §ia cutremurat toate rapturile!"

88. A?a inteleapta ?i binecuvantata intre femei I-a intarit

pe Iosif ?i l-a trimis la Pilat. EI a intrat la Pilat, ?i indrazneala

?i intelegerea i-au fost date de catre Domnul, iar el a cerut

trupul lui Hristos. Nu s-a mai temut nici de puterea, nici de

83

rilor din veac ascunsel=' 0, moarte mai minunata decat intru-



mania iudeilor. De aceea a dobandit dorirea inimii sale, a ce-

rut ~i a primit, si in schimbul cuvintelor a avut Cuvantul lui

Dumnezeu, in locul gridinii a cumparat cerul si in locul

rnormantului viata, in locul cautarii Invatatorului, indraznealaA ' ,

inaintea Irnparatului a toate. Cu adevarat losif era nu doar

bogat, dar ~i intelept, si mai intelept decat negu!dtorul de care

vorbeste Sfanta Evanghelie, si c dn d a g ds it 0 p ia tf d p re ! io as d : fi d e

m are pre!, s-a d us, a v and ut toate si a cu mpd rat-o nu mai pe e a59 . N-adat acum tot ceea ce avea, ci numai ravna, putina indrazneala,

un rnormant ~i piatra, ~i a cumparat margiritarul eel neprelU-

it, pazindu-l intr-un monument neatins. Era ucenic allui Iisus

intr-un chip cu totul potrivnic lui luda. Acela uneltea ~i se

gandea sa-L predea pe Invatatorul milostiv vrajmasilor Dorn-

nului, in vreme ce acesta s-a grabi t cu infrigurare pe langi

vrajmasi ca sa ceara trupul Invatatorului ~i Domnul. Acela

pentru cativa bani L-a predat ucigasilor, in timp ce acesta,

prin cuvinte de cerere si imprumutul averii, L-a cerut inapoiucigasilor si L-a strajuit cu cinste. Acela L-a sarutat cu vicle-

nie si L-a predat ristignirii, acesta L-a coborat de pe lemn si

L-a sarutat cu mila, si L-a primit dulce cu iubire si a suferit cu

cinste. Ucenicul viclean a adus cu sabii ~i faclii asupra lui 0

gloata ticaloasa de iudei, carora le-a predat pe Invatatorul eel

milostiv; acesta L-a dat jos de pe lemn, a smuls piroanele ~ia

dat blandei Maici Darul eel dulce si de-viata-facator care

n-are asernanare intre fapturi.

89. Atunci Maica binecuvantata a suferit impreuna cu

losif in clipa coborarii de pe cruce a Imparatului ~i Fiului ei,

A umplut pamantul cu lacrimi si a primit in rnainile sale pe

Cel ce fusese coborat, a primit in pantecele sau piroanele, ~ia

imbratisat rnadularele rinite cu mila, a varsat, a spalat cu la-

crimile sale sangele si a plans cu durere dulceata dorita a inge-

rilor si a oamenilor. Dar atunci cand a fost dat jos de pe lemn

~i trupul eel mai inalt decat cercurile a atins pamantul, atunci

a cazut la pamant ~i L-a' spalat cu lacrimile sale cele mai ar-

zatoare, aratand in cuvinte dumnezeiesti lauda ingroparii, ,,0,

savarsire a tainei celei infricosatoarel 0, descoperire a sfatu-

84

parea! Fari suflet zace Ziditorul sufletelor, ca un starv odih-

neste Daruitorul rnantuirii tuturor, fari cuvant e Cuvantul

Tatalui Care a zidit toata firea cuvantatoare, fari miscare sunt

ochii stinsi ai Celui care prin cuvantul ~i mana Sa a pus in

rniscare tot ce se rnisca, la vederea Caruia se topesc muntii'",

C el ce cau td spre pd mant :fi s e cu trem ura_ C el ce s e atinge de m un!i :fi

jumegd62 , Care vede gindul oamenilor, Care scruteaza inimile

~i rarunchii=', dupa ale Carui rnarturii intreaba fill oamenilor,Care lumineaza ~i face intelegitori pe orbi! Vai, unde e fru-

rnusetea Ta, Fiul meu ~i Dumnezeul meu? Unde e infatisarea

Ta mai frumoasa decat a tuturor fiilor oamenilor-", Care ai

asezat orice frumusete pe pamant, Tu Care esti dulceata do-

rita de catre toti, Tu ai primit loviturile si ranile, Tu Care ai

vindecat ranile de nevindecat ale firii noastre, petele ~i lovitu-

rile vechi si noi, Tu, Irnparate, Te-ai milostivit ~i ai luat lovi-

turile pentru noi, si prin ranile Tale noi toti ne-am vindecar=.

~i,'iata, prin providenta ~iindelunga rabdare a harului ~i iubi-rii Tale de oameni, taina s-a savarsit, Arata acum puterea Ta,

graheste-Te si vino in ajutorulnostru! Stiu cu adevarat ca vei

invia si vei avea mila intii de Maica Ta, apoi de acest Sion ~i

Ierusalim care a pacatuit atat de tare, in care vei chema toate

neamurile [pagane] si vei zidi templul Bisericii celei vii din

pagani. Dar fericita va fi ziua in care rna vei face sa aud din

nou glasul Tau dulce, in care voi vedea chipul Tau durnneze-

iesc de frumos ~i in care rna voi umple de harul Tau dorit.

Fericita va fi clipa in care Te voi vedea limpede, Dumnezeuadevarat si Domn al celor vii si al celor rnorti!"

90. Cum voi putea eu, nevrednicul ~i neinvatatul, sa ros->.

tesc dupa cuviinta si sa scriu cuvintele Nascatoarei de Dum-

nezeu din acea clipa! Chiar dad toate Iimbile inteleptilor si

ale savantilor s-ar aduna, ele n-ar fi in stare sa le povesteasca,

dar ~i eu nu voi spune decat cateva cuvinte de atunci spre a

rnulturni asteptarea prietenilor lui Dumnezeu. Prin asemenea

cuvinte si simtarninte ~i lacrimi indurerate ~i cu rnaini nestri-

cacioase ea a primit trupul nestricacios si facator de viata al

85

72



Dornnului Iisus irnpreuna cu Iosif si Nicodim, si l-au uns cu

srnirna si I -a « i if a} " ur at i nt r- u n g iu lg iu cu aromate, si l-au asezat

intr-un rnormant nou, in care nirneni nu rnai fusese pus, }i au

pravalit 0 piatra m are (a uJa m orm antului66, iar candrIosif si

Nicodim au implinit dupa cuviinta aceasta slujire.rauparasit

morrnantul ei ~icu ceilalti ce erau impreuna cu ei. Iusa Sfanta

~iPreacurata Maica a.Domnului a ramas singuraaeolo, ~i ea

vedea cu ochiul treaz al sufletului ~ial trupului ~ia plecat ge-

nunchii ~i se ruga neincetat si necontenit, chemand si astep-

tand stralucirea cea dulce a luminii Invierii. '

9 1. ~ i std te a« la nga cru ce a lu i Iisu s, m am a lu i /i so ra m am ei lu i,

M aria lui C leopa /i M aria M agdalena 67 . Mai sus am vorbit de-

spre aceasta femeie pentru a talcui intrebarea pe care 0 cer-

ceteaza mulp.68.Cum au spus ceilalti trei Evangheli~ti:~i erau

aco lo mu l te f e m e i , p riv ind d e d ep arte , ca re u rm ase ra d in G alzle ea pe

Iisus'". Insa renumitul loan Teologul si Evanghelistul spune

c a langi lisus erau mama Sa ~i celelalte doua Marii; Maria a

lui Cleopa ~iMaria Magdalena. Sa se stie deci c a amandouaaceste spuse sunt adevarate ~i c it amandoua au avut loc aie-

yea. Multeau fost femeile care L'au urmat pe IisusdinGali-

leea slujindu-I, printre care se gaseau aceste doua .Marii, dar

barbatii n-au fost la inaltimea lor, nici prin indrazneala, nici

prin lipsa fricii, nici prin alte virtuti. De aceea, unii Evanghe-

listi n-audat nume, siUMn-an amintit nici un nume. El insa

da marturie cu nume.r si face cunoscuta ~i familia lor, adica

sora MaiciiSale,Maria lui Cleopa si Maria Magdalena. Maria

lui Cleopa era femeia fratelui lui losif cu care a fost logoditaFecioara Maria, caci Cleopa era fratele lui 10siE.Si din nou a

infiti~at-o pe Maria, Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu,

prin verii Maicii Sale,~jde aceea 0 nurneste sora Sa, si spune

c a era sora Mamei Sale. Insa Matei vorbeste astfel: ~i erau

aco lo mu l te femei, priv in d d e d epa rte , care u rm ase ra d in C alile ea pc

Iisu s, slu jind u-I. in tre care e ra M aria M agd ale na} i M aria, m am a lu i

la co b /i a lu i I osif, J i m am a } iilo r lu i Z eu ed eil" . Tot asa le numeste

~iMarcu?', dar Luca n-a amintit numele, ci a spus: ~i to li c u-

noscu t i: Lu i }i f em e il e c ar e-L

nsotiserd d in C ald ee a, s ta te a« d ep arte

86

p ri vi nd a ce st ea , caci atunci cand a avut loc incercarea Dom-

nului ~ialte femei IIinsoteau la rastignire, ele stateau departe,~icand L'au rastignit, de asemenea stateau departe sipriveau.

Insa cele doua Marii iubeau mai aprins pe Domnul ~ipartici-

pau la nelinistile Maicii Salepreacurate ~i la durerile e~ cand

vedeau indrazneala ~i curajul cugetului ei, cat de aproape se

gasea de cruc~a Fiului ei. Atunci s-au imbracat si de in taria

cugetului, s-au despartit de celelalte, s-au apropiat de ea, au

mangiiat-o si sufereau impreuna cu ea. De aceea spune

Evanghelistul: ~i s td te a» l dn ga CT 7I ce au i I is us , Mama Lui psora

Mame i Lui, Maria lui Cleupa p Ma ri a Ma gd al en a73. Totusi, desi

eraumai tari decat celelalte femei, n-au putut ajunge la curajul

Nascatoarei de Dumnezeu. De aceea, in ceasul in care tulbu-

rarea iudeilor incetase putin, de au avut indrazneala de a se

apropia de 10cu1 in care se gasea Preacurata ~i Preasfinta

in~tea crucii Domnului. Insa atunci cand Domnul a strigat

d Ii era sete si omoratorii de Dumnezeu au inceput sa se fo-

iasd ~isa amestece otet cu fiere, de s-au temut si s-au dus deacolo. insa Preabinecuvantata statea in picioare tara frid

aproape de Fiul ei. ~i nici macar in ceasul pogorarii ~iingro-

pam, ele n-au indraznit sa se apropie, ci au sezut inaintea

mormantului?", adid departe de mormant, ~ipriveau", dupa

cum spune Evanghelistul. Mai mult, atunci cand capeteniile

preotilor ~icarturarii au venit cu ostasi lamormant si au adus

soldati din companie ca sa-I pazeasca, si au verificat mor-

mantul ~iau peceduit piatra, frica le-a cuprins pe femei ~iau

fugit. In ele era frica de iudei ~i dragostea de Hristos. S-audus ~iau cumparat aromate?", si in dimineata sambetei au ve-

nit din nou sa vada mormantul ca sa unga trupul sfant al

Domnului. Dad de nu s-ar fi dus, cum ar fi putut'veni? Dar

este limpede d s-au dus ~id s-au reinters cu aromate ca sa-

si arate evlavia~icredinta lor.

87

, . . ,



Invierea

92. Dar Maica tara prihana nu se despartea de rnormant,

~ivedea ~iauzea tot ceea ce se petrecea si se spunea. A vazut

marele cutrernur care i-a trezit pe cei ce dorrneau dintru ince-

put', care a adorrnit strajile? si a rostogolitpia,tra ~i mai apoi

din nou trezirea strajilor ~i intrarea lor in cerate". Toate aces-

tea n-an putut sa le vada femeile care s-an dus ~i care s-au

intors mai apoi, dar Fericita Maica a Domnului, robita de

dragostea .Fiului e~ si care a ramas fad sa se despa:ta d~

rnormant, a fost martorul ocular la toate acestea ~1a vazut ~1

slavita Sa Imr,iere. Caci celelalte femei au vazut si ele piatra

rostogolita ~i ingerul asezat pe ea"; dar cand ~i cum anume a

avut loc aceasta n-an stint. Singuri Maica preacurata a Dom-

nului ce a stat acolo a stint toate. De aceea, inaintea tuturor

ea a primit vestea Invierii si a fost socotita v~ednica sa v:ada

inaintea tuturor pe Domnul si Fiul ei, vederue dumnezeiesc

de frumoasa si piscul tuturor bunurilor dorite, ~iacauzit vocea

Sa dulce si a crezut tuturor tainelor providentei sale, mai intai

pe cele ale 11ltruparii Sale, iar ac~ ~ipe cele~al~ In;ie~ii' ~ui:

Nu numai pentru ca a fost Maica preacurata ~1 sfanta, C1 ~1

pentru ca a rarnas cu sarguinta impreuna cu El in ceasul pa-

timirii si a suferit cornpatimire si a primit de la El puterea su-

fleteasca spre a nu muri impreuna cu El. De aceea, ea este vie

irnpreuna cu El ~i preamarita cu El. Astf~l, ~eci, preas~a~ti

Maica Domnului a vazut inaintea tuturor Invierea Fiului sau.Ea a facut-o cunoscuta ucenicilor Sai vestind-o mai intai rni-

ronositelor. Daca in istoria invierii Evanghelistii n-an pome-, A • . ,

nit nimic de aceasta, anume ei au lasat deoparte tn scns mar-

turia Maicii pentru crezare, ~i ca nimeni sa nu scoata un pre-

text de necredinta din vedenia Invierii rostita de catre mama., .Pentrutoate acestea, ei n-an pomenit nimic despre aceasta, C1

au istorisit cele spuse de celelalte mironosite.

93. Astfel, deci, Sfanta Nascatoare de Dumnezeu a vazut

cu ochii sai Invierea Fiului ~i Imparatului ei si s-a umplut de

88

bucurie ~i a plecat de aici la casa ucenicului iubit asteptand

ceasul iniiltarii lui Hristos. Or, aceasta casa era Sionul, cum a

fost scris mai suss, caci Evanghelistul loan si-a vandut partea

parinteasca si averile pe care le avea in Galileea dupa moartea

lui Zevedei, tatal sau, ~ia cumparat la lerusalim casa din Sion,

in care a primit-o pe Sfinta Nascatoare de Dumnezeu dupa

porunca Domnului ~i invatatorului sau, ~i iislujea. Din prici-na acestei case a ajuns cunoscut arhiereului, cum se spune in

Evanghelie, ca a ce st u ce ni ce ra c un os cu t a rb ie re u lu i" , ~i ucenicii

erau adunati in casa d e frica iu de ifor. A ici s- a ard ta t D om nu f in -

t rd n d p ri n U f if e i nc u ia te 7 dupa inviere. A s'1fla t asupra for fi a ::js:

Lua!i D uh S iantfS Tot aici, dupa opt zile l-a multumit si pe

Toma aratandu-i urrnele cuielor". Aici ucenicii au savar~it du-

pa iniiltarea Domnului ce1e dintai taine ale sfmtei rnese ~i

Sfinta Nascatoare de Dumnezeu avea aceasta casa ca pe un

asternut, ca un picior pe pamant dupa Iniiltarea lui Hristos. ;>i

atunci, inainte de inaltare, dupd ce inviase din morti, sf~nta ~i

pururea slavita Sa Maid era in aceeasi casa, si astepta Inalta-

rea. Lui, caci aceasta era incheierea lconomiei ~ivietii Sale pe

pamant, Or, de l~~~~i pan~_10!_l~~~e_

aratat de mai ~te on preasfiritei Sale Ma1C1atunci cand a

~~~-; ;_~dooodata , ~fiij~a-cum_]jn~it.-fnsa~~~~lcilor, c?iKlnci c a n c r a trebuit,

gustand chiar si hrana in fata 10r10, pentru ca ei sa creada d

nu li se arata in chip mincinos si d era cu adevarat Domnul

Iisus Hristos, Imparatul ~i Invatatorul lor. Atunci i-a facut sa

inteleaga numeroase tame!', le-a tagaduit venirea Duhului

Sfant ~i le -a p or un cit s a n u se in de pa rte ze d e I er us afim p an a c e se v or

im brd ca cu pu te re d e S us. D upa care i-a d us cifa rap an a spre B eta nia

fi, nd ican du -F m ain ife , i-a b in ecu v4 nta t12. Acolo era ~i Sfinta

Nascatoare de Dumnezeu, caci se cuvenea intru totul ca ~i ea

sa fie acolo, pentru d asa cum in vremea Patimii inima sa

fusese zdrobita mai mult decat .a tuturor celorlalti, dar. rarna-

sese in picioare nedespartita de EI, tot asa sa vada si slavita Sa

Inviere si sa se urnple de bucurie.

89



94. Domnul a tagad~t Apostolilor venirea Duhului Sfant

~ii-a binecuvantat'". Insa Preacurata ~iSfinta Maica era bine-

cuvantata inca de la inceput, de cand a auzit acel Bucu ri i- te c e o

plinii d e bar; Domnul este c u tin e!1 4 B in ec uv an ta tii e !ti tu tntre fe -

mei!15, si aceasta binecuvantare adevaratd a primit-e in sanul

sau aducand pe lume nimicirea intregului blestem, Astfel, in-

dde la inceput ea a fost plina de Duhul Stant ~i a fost im-bracata cu putere de Sus. Incepand din acea zi, Duhul Sfant a

venit asupra ei ~i puterea Celui Preainalt a umbrit-o, cum a

spus arhanghelul Gavriil: D uhul Sf~nt Se sa pogon peste tine Iipsterea C elu i P reainal: te sa u mb ri!16 In ea s-a implinit, asadar,

toata tagiduinta ~ia fost incununata cu nestricacioasa cununa

a I~paratiei cerului si a pimantului, asa cum Fiul ei, atunci

cand a inviat dinmorti nu numai ca Dumnezeu, ci ~ica om, a

primit toata puterea in cer ~ipe pimant. Atunci cand Dom-

nul a urcat la cer si L-au vazut in ceruri Apostolii impreuna

cu Sfanta Fecioara, de indata Elle-a trimis ingeri ca sa-i man-

giie17 si sa anunte a doua ~i noua sa venire, ~i astfel ei s-au

inchinat ~i s-au intors la Ierusalim 18 cu bucurie mare, ~i crau

in ti ir il i i n rug ii c iune cu slava, atat M aria, M am a lu i Iisu s, cat Ii fmpiSiii19 caci Sfanta Nascatoare de Dumnezeu a fost pururea

A

pirta~a ~i calauza a tot binele. Dupa Inaltarea lui Hristos,

cand se afla inca in tara ei, ea a fost cea care sav:1r~eatot bi-

nele, comoara tuturor celor bune. Si asa cum, atunci cand

trw in tara, ea insa~i era pilda ~i calauza tuturor celor bune,

tot astfel, dupa inaltare, Sfanta Mama a lui Hristos a fost pil-da barbatilor ~i femeilor ~i ~alauza oricarui lucru bun, cu ha-

rul ~iajutorul .slavitului ei Impirat ~i Fiu. De aceea, ea le-a

randuit atunci Sfintilor Apostoli postul ~i rugiciunea, iar ei

s-au intirit in post si in rugiciune ~i cerere pana cand s-au

implinit cincizeci de zile ~i s-au umplut de harul Duhului

Sfant, Mangiietorul sufletului, De atunci acesti vrednici

Apostoli au iesit propovaduind Evanghelia si raspandind cu-

vantul vietii in Ierusalim si in toata Iudeea, iar dupa pUVna

vreme pana la marginile pimantulu~ unde Ie poruncea lorDuhul Sfant, tacandu-~i ucenici din toate neamurile pagane,

9 0

botezandu.i in numele Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfint.:dupa porunca Domnului.

95. Maica Domnului insa locuia in casa Apostolului iubit

in Sion si, dupa rnasura slavei si laudei sale, ea i:~i implinea

zilele sfintei ~ipreacuratei sale vietii dumnezeiesc de fmmoa-

se, caciasa era de acum. inainte viata sa, preammunata si mai

presus de Ere! ~i as spune d era mai inalta si mai mmunatadecat viata sa de dinainte, afara .de zarnislirea infrico~atoare ~i

negraita ~ide nasterea ei,dci aceasta taina e mai presus de

orice randuiala a firilor; vorbesc insa despre sarguinta si viata

sa dumnezeiasca, caci faptele sale de mai apoi n-au fost cu

nimic mai prejos decat cele dintai, Caci nasterea si cresterea

rninunataan fost mai presus de fire, ~i ea a zamislit si a nas-

cut pe Fiul ~i Cuvantul lui Dumnczeu.Tmparat si Dumnezeu

a toate, lucru de 'negandit, de neinteles si de negrait. De acurn

ea arata 0lucrare inca si mai inalta decat firea, in toate zilelevietii sale;~i printr-o bogata sarguinta a ararat biruinte nebi-

mite asupra firii si aalungat cu totul pe vrajmasul oinenirii,

iar mai apoi, in implinirea ostenelilor sale, ea a compatimir ~i

a indurat nenumarate necazuri, incercari, tanguin, jale in ras-

tignirea Domnului, ~idin toate partile a fost imbricata in sla-

ya, si a dobandit multe cununi de biruinta ~ia fost asezata ca

Imparateasa a tuturor fapturilor si mai apoi, ceea ce e mai

adanc decat toate, a vazut astfel pe Fiul ei inviat din mormant

~imaltat la cer cu firea pe care 0 luase din ea, pe Fiul ~i Cu-

vantul Tatalui, adevarat Dumnezeu ~i Imparat a toate. Dupa

toata aceasta slava, ea n-a primit nicidecum 0 viata lipsita de

lncercari ~ide osteneli, si n-a fost deloc scutita de munci si de

sarguinte, sa nu fie! Ci ca ~i cum si-ar fi mceput abia acum

viata sa dumnezeiasca ~ipurtarea sa de grija, ea nu a dat somn

ochzlor ~nici genelor sale d orm itare, nici odihnd tm pului e i20, ci

atunci cand Apostolii s-au Aimpd~tiat in lumea mtreagi,

Sfanta Maid a lui Hristos, ca Imparateasa a tuturor, in rnijlo-

cul lumii mtre~ in Ierusalirn, locuia in Sion impreuna cu

Apostolul iubit, care i:i fusese dat drept fiu din partea Dom-nului Iisus Hristos.

9 1



96 . Ea a trimis pe ceilalti ucenici ca sa propovaduiasca

celor de departe si celor de aproape. Insa ea, rarnanand in

cetatea imparateasca din Sion, singura suferea din nou neca-

zuri si atacuri din pricina Fiului ei. Pentru EI, ea se impotri- .

yea si lupta cu potrivnicii, iudeii cei rai, )ii din nou a fost pe

linga EI mijlocitoare )ii r ugatoare pentru toti, nu numai pen-

tru credinciosi, ci deopotriva pentru vrajmasi, ca sa le facamilostivire. $i ei au fost condusi la cuno)itinta si la cainta, caci

)ii ea invatase de la Fiul sau Cel milostiv cand era pe cruce si

spunea: Iartd-le, Pdnnte, cd nu ftiu c e f a c ! 2 1 Si, mai mult, prin ea

insasi era milostiva si induratoare )iidorea pentru tori oarnenii

rnantuirea )ii venirea la cunostinta adevarului, $i nu se mul-

tumea numai cu aceasta, ci sporea incercarile postului )ii ruga-

ciunii. Nu se despartea de mormantul Domnului, ci salasul

sau era locul ei de capatai, perna ei era piatra, alergarile rnintii

ei erau rugaciunile )ii v edeniile Fiului ei, rnasa ei erau laudeleLui, hrana ei erau istoriile, povatuirile si invatamintele patimii

Dornnului, bauturasi baia ei erau lacrimile, odihna si desfata-

rile ei erau ingenuncherile; caci se spune de catre povatuitori

adevarati, )ii a ajuns pana la noi, ca din pricina neincetatelor ei

ingenuncher~ mainile sale sfinte, mainile cu care odinioara

primise in brate pe Domnul nascut din ea tara samanta, se

facusera deosebit de aspre. Acum ea se ruga si cerea din nou.

$i cine ar putea povesti cu de-amanuntul ostenelile si lucrarile

sale durnnezeiesti de frumoase, pe care daca le-ar spune sau

le-ar scrie cineva una cate una, multirnea scrierilor s-ar dovedi

uriasa. Dar este inteles )ii recunoscut faptul ca, asa cum in, '

urma Irnparatului, Fiul ei, ea a rarnas prin EI lucratoarea, ca-

lauza )ii imparateasa tuturor credinciosilor si a celor ce nadaj-

duiesc in nume1e Sau, barbatii ~i femeile care erau tovarasele

)ii u cenicii ei, asa se ingrijea ?i se tulbura pentru toti ?i ochii

tuturor nadajduiau in ea ?i, in locul Domnului ei Iisus Hristos

cu trupul printre oarneni, ei 0 vedeau pe cea care L-a adus

trupeste pe lume, Maica cea tara de prihana si preabinecuvan-

tata, Ea le era 0mangaiere )ii un imbold in infaptuire, in in-

cercari ?i in daruirea fata de toti,

9 2

97. Dar nu era numai un indernn si 0 povatuire in rabda-

re ?i indurare pentru fericitii Apostoli si pentru ceilalti credin-

ciosi, ci ea era partasa la ostenelile lor si ii sustinea in propo-

vaduirea lor, si era.partasa cu gandulla lipsurile, chinurile ?i

robia ucenicilor Domnului. Si suferea impreuna cu ei asa cum

luase parte la patima prin junghiurile inimii. tot asa )ii acum,

ea rnangaia prin -lucrarea ei pe ucenicii Sai vrednici, tot atat

dt iiintarea prin cuvant, dandu-le drept exemplu patima Im-paratul~i si Fiului ei. Ea le aducea aminte de rasplatile si cu-

nunile Imparatiei cerurilor, de fericirea ?i desfatarile tara de

sfarsit in vecii vecilor. Atunci cand Irod l-a luat pe Petru, ca-

petenia Apostolilor, ?i l-a inc his, legindu-l cu lanturi22, ea era

cu gandul intemnitata irnpreuna cu el. Sfanta si binecuvantata

Maid a lui Hristos se impartasea de lanturile lui, si se ruga

pentru el, si a poruncit si Bisericii sa se roage. $i inainte de

aceasta, atunci cand nelegiuitii iudei l-au ucis cu pietre pe

Stefan-', si cand lrod l-a ornorat pe Iacob, fratele lui Ioan-",incercaril« si suferintele ?i chinurile au strapuns inima Sfintei

Nascatoare de Dumnezeu. Si ea a fost rnartirizata irnpreuna

cu ei prin durerea inimii ?i plansul lacrimilor sale. A ajuns la

noi prin Parinti )ii acest cuvant d atunci cand Apostolii s-an

risipit spre a propovadui in tara ?i in tinuturile harazite fieca-

ruia dintre ei, Sfantul loan Evanghelistul ?i Teologul era

acolo spre a sluji ?i a ingriji pe sfinta Nascatoare de Dumne-

zeu al ~arei fiu fusese facut din porunca. Domnului. Atunci

Sfanta Imparateasa i-a spus prin harul lui Hristos: "Nu mi se

pare cuvenit, fiule, ca prietenii ?i fratii tai sa rnearga sa pro-

,povaduiasca numele lui Hristos, Fiul si Durnnezeul meu, )ii s a

fad ucenici printre nearnurile pagane, iar tu sa ramii tara sa

faci nimic din pricina grijii tale fata de mine. De altfel eu 1'0-

vai sa madespart de tine altfel decat prin bunavoirea Dorn-

nului, care a poruncit sa fun impreuna. Acum insa, du-te,

plead si tu in tara care ti-a fost poruncita ?i eu voi veni im-

preuna cu tine, ca sa se irnplineasca si una )ii cealalta, propo-

vaduirea ta ?i locuirea mea nedespartita de tine!" Asa a po-

runcit ea ucenicului iubit si a plecat impreuna cu e1 sa rnearga

93



~ipropovaduiasca, iar Maria Magdalena si celelalte mironosite

au piecat ~iele impreuna cu ea.

98. Atunci Domnul ~i Fiul Cel milostiv S-a ararat intr-o

vedenie ~i i-a poruncit sa schimbe drumul. Totusi, pentru

ucenicul iubit a poruncit ca e1sa se duca, dar sa mearga ~imi-

ronositele impreuna cu el ca sprijin ~i ca sa slujeasca. Mai in-

tii, i-a ingaduit sa pIece, pentru ca zelul Sfmteiimparatese si

ravna ei sa fie cunoscute, pentru ca Evanghelistul nu dorea sao lase pe Sfanta Nascatoare de Dumnezeu pentru ca ~i el ~i

ea doreau aceasta. Iar, in al doilea rand, a poruncit sa se in-

toarca, pentru ca cinstea ei sa fie deosebita, si nu uniti de cea

a Apostolilor, ~i pentru ca sa conduca poporul credincios ~i

Biserica din lerusalim, de care s-a ingrijit impreuna cu lacob,

fratele Domnului ce fusese asezat acolo episcop. Astfel, ori-

unde mergea, ea binecuvanta pamantul prin venirea ei. Si asa

a venit din nou la lerusalim ~i locuia in casa lui loan. insa

Teologul ~i Evanghelistul a plecat dupa porunca Domnuluispre Efes, cetatea pamantului Asiei. Si impreuna cu elsi mi-

ronositele ~i Prohor, unul dintre cei sapte diaconi. Acolo a

propovaduit nume1e lui Hristos Dumnezeu ~i a luminat pe

cei ce erau in intuneric. Acolo au suferit impreuna cu e1vred-

nice1e rnironosite ~is-au ficut apostoli impreuna cu e1,une1e

murind de incercari, alt~le de muce~cia ~i sangele varsat. Si

s-au dus incununate la Irnparatul ~i Invatitorul lor Hristos.

insa dupa plecarea lui loan Evanghelistul, fericitul lacob, fiul

lui losif, numit ~i fratele Domnului, a purtat de grija ~ia slu-

jit-o pe Sfanta Maica a lui Hristos, dati fiind marea sa buna-

vointa. Si a ajuns intaiul episcop al lerusalimului. El a purtat

de grija si a slujit-o pe Sfanta Nascatoare de Dumnezeu in

locul lui loan Evanghelistul. Astfe1, intoarcerea Sfintei Nas-

catoare de Dumnezeu la lerusalim a fost un lucru bun, caci

ea era tiria, limanul ~izidul credinciosilor ce sa gaseau aici. Si

toata grija sau osteneala crestinilor era incredintati Preacura-

tei caci erau in mijlocul poporului nesupus si razvratit al iu-

deilor. Si din toate Pirtile credinciosii lui Hristos mergeau in

lupte ~irnoarte, iarea iimangMa ~iiiintarea pe toti,

94

99~ Ea insa era nadejdea fericita a ,cre?tinilor .de atunci si

de mai apoi; si pana la t;larginile lumii ea este mijlocitoarea ;:;i

puterea credinciosilor. Insa atunci, grija si lupta ei erau. mai

staruitoare, spre a indrepta siintari noua lege a crestinismului

~ipentru a se preamari numele lui Hristos. lar Iuptele ce s-au

abatut asupra Biserieilor, incalcarea salaselor crestinilor, omo-

rarea multor crestini, arunearea lor m , inchisori si neeazurile

lor de tot felul, prigoanele, ostenelile si necazurile Apostolilorizgoniti din loc in loc, toate aeestea cadeau asupra ei. Ea sufe-

rea pentru tori si prin cuvant ?i fapta purta de grija de ei. Era

pilda binelui si invataturii mai binelui in locul Domnului si

Fiului ei ?imijloeitoare ?i rugatoare pentru tori credinciosii, ;:;i

se ruga ca milostivirea ?i ajutorul Sau ~a se reverse peste toti.

~i Sfintii ApostoIi 0 luasera drept calauza ?i invatatoare, ?i'ii

dadean de stire de. orice Ii se intampla. ~i primeau de la ea

porunca ?i sfat bun, iar cei ee erau aproape de lerusalim re-

veneauaici ca sa 0vada. 0 in;:;tiintau de tot ceea ce faceau sicum propovaduiau, Si savar?eau toate dupa povatuirile ei.

Cand insa au plecat in tarile indepartate, se grabeau ;a vina in

fiecare an de Pasti la lerusalim, si sa praznuiasca impreuna eu

Sfanta Nascatoare de Dumnezeu praznicul Invierii lui

Hristos, sifiecare din ei ficea cunoscuta atunci propovadui-

:ea ~a neamurilor pagine ?i prigoanele intalnite din partea

iudeilor ~i a paganilor. ~i astfel, inarrnati prin rugaciunea si

invatatura ei, mergeau din;nou in locul propovaduirii lor. Asa

au ficut an de an cand nu au avut piedici serioase, afara de

Toma. Acesta nu putea sa vina din pricina marii departari si a

greutatii de a veni din India. Oar toti ceilalti veneau an de an

sa 0:izit~ze pe Sfinta Imparateasa, si reinarmati cu rugaciu-

nea er se mtorceau la propovaduirea Vestii celei bune.

100. Dar cine va nurnar razboaiele ?i ura iudeilor necre-

dinciosi, maniile ?i razrneritele omoratorilor de Dumnezeu?

Cine va zugravi hulele, batjocurile,; tagaduirile minunilor

Domnului?i rnarturiile mineinoase ?i dispretuirile cu care

atacau invierea lui Hristos, caci spuneau ca ucenicii iifurasera

trupul, cum sta scris in Sfanta Evanghelie, cd acest acudn: s-a

95



la /it p rin tre e vre ip an a in z ju a d e a sta <:F s . Adeseori se adunau si

voiau sa arunce cu pietre in casa in care locuia Sfinta Maid a

Dornnului, dar puterea lui Hristos le strica planurile. Odata

insa, fill maniei au strans 0adunare a pierzaniei, odrasla a ne-

curatiei, p op or m in cin os fi ra ~pra tit, ne am n eb un fi n eln /e le pt ca re

c uge t ap ie r za n ia f i c a re n u a r e f t z in { a26 , a carui manic se aseamana

sarpelui veninos ?i surd, ale carui urechi sunt infundate.

Acesti ornoratori ai lui Dumnezeu necredinciosi au hotarat sa

dea foe casei in care locuia comoara vietii, Maica Domnului

Iisus Hristos, si sa 0rada de pe fata pamantului. Au luat in

rnaini foe, pietre si rangi de fier smulse din ziduri, Au incon-

jurat cetatea lui Dumnezeu cu gloata lor ?i cu urletele lor, dar

n-an putut sa 0atinga, caci sfanta cetate se facea ind si mai

puternica, caci despre ea a spus Prorocul: Lucruri p re~s lav i te

s -a u g ra it d e sp r e t in e , c e ta te a l u i Dumne z eu 27. Caci focul s-a inters

impotriva lor si a ars pe multi dintre cei necredinciosi, pie-

trele pe care le-au aruncat pe acoperisul casei sfmte s-anintors impotriva lor si i-au zdrobit pe necredinciosi, ciocanele

si rangile au cazut in tarana ?i planul lor ticalos s-a nimicit.

Durer~a s-a ~tor~ asupra lor si minciuna lor a cazut asupra

capulni lor, ?I sabia le-a strapuns inima ?i a zdrobit arcul lor

dupa cum iadul a inghitit de vii cu furie un mare numar

dintre ei28.

. 1 01 . Toti credinciosii au vazut aceasta si au laudat pe

Hristos. D re ptu l se v a b uc ura ca nd v a v ed ea ra zb un are a29 , spune

Prorocul. Acestea sunt lucrurile iudeilor rai, care n-an incetat

n.iciodata de la primele lor actiuni dusmanoase pana cand au

ajuns la culmea tuturor nelegiuirilor lor si L-au osandit la

moarte ?i inca moarte pe cruce pe Imparatul milostiv ?i zidi-

tor a toate. Si acum din nou cu indrazneala aratau fata de

Sfanta Maid preacurata 0 dusrnanie cutezatoare, dar. du'rerea

s-a intors impotriva lor. $i in fata minunilor atat de mari siA ' Y

~tat ,de .m~te, nu s-au rusinat, ci pana ?i in timpul savar?irii

iesiru el din aceasta lume, si-an ararat ind 0 dati ticalosia lor

?iAfuria lor vrajmasa lui Dumnezeu, cum vorn spune atunci

cand yom aJunge la locul cuvenit. Dar acum sa reluarn calea

96

cuvantului nostru, caci atunci cand au avut loc asemenea mi-

nuni ?i dusrnanii ?i potrivnicii lui Hristos si ai Maicii Sale au

fost dupa dreptate loviti, necredinciosii n-an mai indraznit sa

unelteasca asa ceva, ?i Sfanta Fecioara si Maica Domnului n-a

mai fost dispretuita de ei, ci 0priveau cu respect ?i de departe

i se inchinau cu frica. Si au uitat nebunia lor lipsita de randu-

iala, obisnuita lor ca ?i ciinilor, nu numai din pricina minu-

nilor savir?ite atunci, si a loviturilor aduse pe drept cuvantimpotriva lor, ci, din zi in zi, din pricina rninunilor savar~ite

de harul si mijlocirea ei. Caci demonii erau alungati, bolnavii

de nevindecat erau vindecati, ?i zeci de mii de semne si rninu-

ni se savarseau prin ea. Cu toate aceste minuni, de pe fata ei

stralucea lumina si slava si harul se revarsa asupra credincio-

siler, iar asupra vrajmasilor frica ?i teama, caci Hristos si Im-

paratul a toate, Fiul ei, 0prearnarea pe Maica Sa mra prihana

?i sfanta ?i facea casa ei neapropiata pentru tori vrajmasii ?i

atacatorii, iar prin harul ?i mijlocirea Preasfmtei Nascatoare

de Dumnezeu, poporul celor credinciosi sporea si se inmul-

tea, iar credinta crestinilor se intarea,

102 . Caci pentru aceasta Domnul nostru Iisus Hristos a

socotit de cuviinta ca Preasfinta Sa Maid sa ramana ani

multi in aceasta lume, pentru ca prin harul ei credinciosii sa

fie ?i mai intariti, iar Biserica crestinilor sa sporeasca spre sla-

va Tatalui ?i a Fiului ~i Duhului Sfint. Insa fericita ?i atot-

renumita Maica a lui Dumnezeu, cinstita cu 0astfel de cinsti-

re de catre Fiul ei, ajunsese la 0varsta inaintata, caci Impara-

teasa tuturor fapturilor se apropia de optzeci de ani ai acestei

vieti trecatoare, ?i nu inceta inostenelile ei, in rugaciunea ei ?i

in cererile sale catre Fiul ei, ci din zi in zi sporea, savar?ind tot

lucrul bun. Se arata mereu mica, dar sporea cu osteneala ?i

binefacerea care se aratau, dupa cum am fost pe deplin insti-

intati ca dupa multi ani sfmtele sale ingenuncheri se faceau pe

marmura Sionului, iar culcusul ei era de piatra, atunci cand

firea trupului se folosea de ceva somn. Mai mult inca, ea era

?araca, dar mila ei biruia asupra saraciei. Jugurile aurite ?i cin-

stite i?i urmau unul altuia minunate, bogatie in saracie, buna-

•

/ /

. j l' l>lll./l./J/~'_"<A< ~ C/V v ~ . , v - - - ~ - -Pi



tate in lipsa, simplitatea inimii. Insa milostivirea ei nu era

numai pentru ai siiisi pentru rudele sale, ci ~ipentru straini ~i

dusmani, caci era cu adeviirat Maica milosteniei, era Maiea

Celui milostiv ~iiubitor de oameni, Car e f ac e s a r as ar a s oa re le ji

pe ste ce i b uni sipe ste ce i r ai ji t rimi te p lo ai e s ip es te c ei d rep{ i sipeue ce i

nedrep{Po, ea era Maica Celui ce S-a intrupat ~i S-a riistignit

pentru noi, vrajmasii ~i razvratitii, pentru a revarsa asupra

noastra milostivirea Sa, era Maica sariiciei si a irnbogatirii tu-

turor, fiindca Cel sarac S-a facut sarac pentru noi ea sa ne

imbogiireasd pe noi eei saraci ~i cazuti, Acum deei, pana aiei

sa meargii cuvantul despre ostenelile, bunatatile ~irnaretiile,

ei. Voi spune pe scurt ca, mai presus de orice, ea a nascut un

Fiu mai presus de fire, pe Cuvantul lui Dumnezeu intrupat.

Astfel a irnplinit 0 viara ~ipurtare mai adanca decat firea, si a

fost facuta biruitoare asupra a tot ce a avut loc mai inainte si

asupra a tot ee se va intampla mai apoi, prin covarsirea si

inaltarea bunavoirilor si a faptelor sale bune. Ea crestea, spo-

rea tot atat pe cat soarele e mai stralucitor decat stelele.

Adormirea

103 . Acum prin harul ei vom vorbi despre moartea sa ~i

despre mutarea ei din aceasta lume la Impiira!ia vesnica; a

asculta 0 astfel de istorie e bucuria ~ilumina sufletelor priete-

ne lui Dumnezeu. Cand Hristos, Dumnezeul nostru, a vrut sa

o fad sa iasa din aceasta lume pe preasfanta ~icurata MaieaSa ~i sa 0 dud in Impararia eerurilor pentru a primi cununa

vesnica a bunavoirilor si ostenelilor mai adanci decat firea,pentru a 0 aseza la dreapta Sa eu vesmant de aur tesut cu

striiluciredin felurite culori ~isa 0 proc1ame imparateasa tu-

turor rapturilor, sa 0 dud inauntrul catapetesmei si sa 0 fad

sa locuiasca in Sfinta Sfintelor, i-a vestit dinainte slavitamu-

tare. ~i i-a trimis din nou pe arhanghelul Gavriil sa-i anunte

slavitarnutare, ca odinioara minunata ziimislire.Arhanghe1ul

a venit deci ~ia intins ramura de finie care era semnul biru-

98

A A , . . .

intei. Ca in ziua in care iesisera cu ramuri de finic in inta:u -

n~rea Fiului san, biruitorul mortii ~inimicitorul iadulUl, t~t

asa arhanghelul i-a intins ~~rnt:~Fec~oa~e~a.c~asta r~~a,

sernn al biruintei asupra patl.1l11filor1 saracier 1l_l~.rpt,~~a

spus: "Fiul si Domnul tau te che~~: E :e~sul vemrn ~aMme

a Maicii Mele! De aceea rn-a trrmis sa-ti vestesc din nou,

binecuvantata intre femei!Astaz~ asa cum ai umplut de~ue~-

rie pe locuitorii pamantului, asa vei buc~ra o~t~e ee=e~t1pr~

urcarea ta, tu cea binecuvantata care at facut sa striil~ee~sca

inea ~imai mult sufletele sfm¢or. Bucura-tel ~um ai Str1~:t

odinioara, dci iei nurnele plin de har ca. 0 e~~te .ve~~l1ea.

B ucurd-te, cea pana de h ar, D om nul este ctt tine! ~~gacm~e ~lc~~

rerile tale urea la Fiul tau in ceruri ~i POttlVltcereru tal~ l!~

porunce~te sa lasi aceasta lum~ ~~s~ur~i ~ s~~~eleAere~~ ~l

sa fi alaturi de El in viata vesmca ~1 rara sfar~lt! Cand Sfanta

Naseatoare de Dumnezeu Maria a auzit aceasta, s-a umplut

de bucurie si a dat ingerului raspunsul ei dintai; "lata roaba tal

fie m ie si acum dupa cuv !m tu l t au !" Si ing~rul~.pleea~. ~104 . Atunci Preabinecuvantata ~l slavlta Nascatoare ~e

Dumnezeu Maria s-a ridicat, ~i plina de bucurie s-a dus m

Muntele Maslinilor, ca sa aduea Domnului in liniste ~i in lu-

crarea harului multumirea ~i cererile ei pentru sme ~lA?~n~

lumea intreagi. Urcindu-sc in mu~t:, ~i-~in~!at m~inile~~l

si-a inchinat rugiieiunile ~imultum:trile lui Htlsto~, Fiul ~au.

Atunci s-a intimplat mare minune, pe care au stmt-o cei ee

s-au invrednicit de 0 astfel de cunostinta, si acest lucru a

ajuns prin ei pana la noi. In timp ce s.eruga..~ii~iaducea cere-rea ei Domnului intr-o inchinare, top.pom11ce se aflau ~co~

s-au inchinat pana la pamant cinstind-o~ Cand ~i-as!ar~ltn ; -giiciunea si multurnirea, eople~itii de Domnul, s-a mt.ors ~

Sion ~ide indata Domnul l-a trimis pe loan: Ev~ghehs~A ~1

Teologul pe un nor, eaei Sfanta Fe:=ioara.dorea s.a-lva~a, m:

trucat Domnul iidaduse porunca mfieru. Cea bmeeu~antata

intre fernei I- a vazut ~i s-a b,:curat inea ~imai mult, .~l a po:. . A 1 ~~ ~ gat tar dupa

runcit rugiicmnea. ~l sfanta mparateasa s-a ru .'

rugiiciune, l-a in~tiintat pe loan si pe celelalte feCloare ce se

9 9

v

aflau.ac?lo, prin vestea primita de la inger cu privire la muta-



rea ei, ~l le-a ~rat:t ram~ra de~fmic pe care i-o adusese inge-

~. ~ po~n:~t sa~p~egat~as:a casa, sa aprinda candelele ~i

catuia cu tamale, caci ea si-a tmpodobit casa ca 0camara d

.~~ntaa s~-~ primeasd pe Mirele Cel nemuritor, Fiul ei mu1~

milosriv, ~C~Clil astepta cu 01!fukjde nec1intit~. Cand acestea

au fos~ sa:ar~lte, ea a tacut cunoscut tovaraselor ~i cunostin,

telor e r taina mutarii ei, iar ele s-au adunat la ea. Plingeau <:', . )-'1

se tanguiau de despartirea sa de ei, dci dupa Dumnezeu pe

ea 0 aveau drept nadejde ~iajutor.

, 1~~.Or, sora, lor, Imparateasa lii Maica Domnu1ui ii

mangaia pe unul cate unul si pe top imprcuna, le-a dat 0 sa-

lut~re. mi~dto~re .~i le-a spus: "Bucurap-va, copii binecuvin-

ta,;'tt,il nu fa~ep. .dm r_nutarea mea pricina de doliu, ci umpleji.

va d~ ~uc~.lr1e~1mal mare, caci aceasta vine pentru bucuria

velin~ca, ~1 .haru1 si mila Domnu1ui sa fie cu voi pururea!"

Apol.a prrvit la loan Evanghelistu1 ~ii-a spus sa dea cele doua

ve~mmte. ale .sale celor doua vaduve care 0 sluieau-, Ea le-ade~~opent ;:amele saraciei ~i blindetii £ b adevarate preinchi-

puin. Dupa aceasta, a randuir lii a poruncit cum anume sa fie

1mb~samat ~iunde sa fie pastrat trupul ei preasfint si preacu-

rat. Si astfel, el a asezat-o pe slavita Maid a lui Hristos in si-

c~ul ei, acest C~C_Ulie pana atunci noapte de noapte fusese

sc~dat d~ lacnmile ochilor ei pentru dragostea Fiului sau

Hristos, ~1 fusese luminat de rugaciunile si cererile ei. Si din

nou ea a c~rut s~ se aprinda sfesnicele . Si credinciosii stransi

acolo suspmau din nou ind si mai mult pentru d au aflat de

mutarea S~mtei. Fecioare, Maica lor. Cadeau la picioarele ei lii

o~~gau sa nu-r lase orfani, iar dad pleca din aceasta lume,

sa-lmsOreasd cu haru1 ~imijlocirile ei.

.. 10~. Atu~ci Sfinta Nascatoare de Dumnezeu si-a deschis

g_uraei nestndcioasa si preacurata, si le-a spus:Ciroia Fiului

~~Dumnezeului meu sa fie cu mine, El este D~nezeul meu

~1II sl~vesc si inalr. pe Dumnezeul parinrilor mei. El este Fiu!

m.eu nascut din mme dupa trup, dar Tatal Sau e Dumnezeu

Zldltoru1 Maicii Sale. De aceea, doresc sa rna duc la El, Cel c~

100

/)~. //J _ _ j ~ o I d t A ; e

daruie tuturor fiinta ~iviata . Si cand rna voi duce la El, nu voi

IDceta sa ma rog ~i sa mijlocesc pentru voi ~ipentru toli cre?-

tinii liipentru lumea intreagi, ca Cel ce 0 judeca in milostivi-

rea Sa sa se milostiveasd de toli credinciosii ~i sa-i intareasd

lii sa-i dud pe calea vieJ:ii §i sa-i intoard pe necredincio~i ~i

'sa-i fad e totio sin a turma a Bunului Pastor care ~i-a dat

sufletu1 sau entru oile sale i a te l't at sal cunosc!"

In timp ce binecuvantata Maid a lui Hristos vorbea asa, si ii

binecuvanta, de indata s-a auzit glasul unui tunet puternic ~i

un nor cu adiere pasnica. Si iata d din noru1 stralucitor au

cazut ca niste picaturi de roua inmiresrnata sfintii ucenici si

Apostoli ai lui Hristos care fusesera adunati de la marginile

pamantului in fata casei Preasfmtei Fecioare Nascatoare de

Dumnezeu. Evanghelistu1 si TeologuI loan i-a primit si i-a

salutat in liniste si i-a adus la sfanta l'i fericita Fecioara, Nu

erau numai Cei Doisprezece, ci si multi altii din nurnerosii lor

ucenici alesi lii facuti vrednici de cinstea apostoliei, cum ne

spune marele Dionisie Areopagitu1 in Scrisoarea sa catre

Timotei, d el insusi Dionisie liiTimotei si lerotei l'i alti prie-

teni au venit acolo irnpreuna cu Apostolii la moartea Impa-

ratesei, Au intrat inaintea ei l'iau salutat-o cu frica si respect.

107 . Dar Fericita l'i Preasfanta i-a binecuvantat si i-a in-

stiintat de plecarea ei din aceasta lume. Ea le-a povestit si

moartea ce ii fusese talcuita de catre inger l'i le-a aratat sem-

nul rnortii ei, ramura de finic data ei de capetenia ingerilor, i-a

mangaiat l'i i-a binecuvantat. I-a intarit si incurajat in savarl'i-rea propovaduirii celei bune. I-a salutat pe Petru ~ipe Pavel si

pe tori ceilalti l'ile-a spus: "Bucurap-va, copii, tovarasi ~i v= :nici ai Fiului l'i Dumnezeului meu. Fericiti sunteti voi care a!l

fost socoNi vrednici sa fiti uceruc~ milos~vului Ji slav~tu1~

Domn l'i Invatator, l'i EI v-a incredm!at slujirea a~ator.tame l'l

v-a ales pentru a avea partal'ie la prigoanele. ~l p~~~ Sa,

pentru a vi face vrednici sa fip uniti clf slava lil Irnparapa ~~:

d ~ f:~ adui . CI'tInSU<:lDomnul slaveilupa cum v-a aga uit ~l v-a porun )-', v v v

. . . At' 0 astfel de mvatatura peLe-a rostit apol 0 bmecuvan are ~l ~ .. '. A

. . . . A d ial imbilsimarll ~1mgro-rnasura slavei ei lil a porunClt ran u a

101



pam sale, si-a ridicat rnainile ?1 a inceput sa multurneasca

Domnului ?isa spuna:

"Te binecuvantez, imparate ?i Fiule Cel Unul al Tatalui

Celui tara de inceput, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu

adevarat, care ai socotit bun sa placi Tatalui printre-o nema-

surata.iubire de oameni si sa Te intrupezi din mine, roaba Ta,

cu ajutorul Duhului Sfintl

Te binecuvantez pe Tine, Datatorule a toata binecuvan-

tarea, ?ipe Tine Cel ce reversi lumina!

Te binecuvantez pe Tine, Pricina a toata viata de bine ?i

pace, care ne-ai adus cunoasterea Ta ?i a Tatalui Tau Cel tara

de inceput si a Duhului Sfant Celui impreuna vesnic si de via-

ra tacator!

Te binecuvantez pe Tine, Care ai binevoit sa srua?luie?ti '

in pantecele meu mai inalt decat cuvantul!

Te binecuvantez pe Tine, Care ai iubit atat de mult ftrea

._omeneas,~~ineat ai indurat pentru ~i rastignirea ?i moartea,iar prin Invierea Ta ai inviat firea noastra din adancurile ia-

dului si ai adus-o la cer ?i a i slavit-o cu 0slava neinchipuital

Te binecuvantez si laud cuvintele Tale, pe care ni le-ai

dat cu adevarat, ?i cred in implinirea tuturor cuvintelor care

ne-au fost spusel'?

108. Cand Sfanta ?i Preabinecuvantata Nascatoare de

Dumnezeu a tacut dupa lauda si rugiciunea ei, Sfintii Apes-

toli au inceput sa vorbeasca la porunca Duhului Sfint si au

laudat ?i slavit fiecare dupa puterea sa ?i dupa cum i: i dadeaDuhul Sfant. Au laudat si au inrurat nernasurata bunatate a

puterii dumnezeiesti ?i prin teologia lor rninunata au dntat

corul slavitei Maici a lui Hristos, cum spune Sfintul Dionisie,

rnai sus-pornenit, in capitolul in care arata care e puterea ru-

giciunii, si teologia scrisa cu hotarare de fericitul Ierotei",

Cuvantul sau catre Timotei pomeneste in capitolul Sau adu-

narea Sfintilor Apostoli la moartea Sfmtei Nascatoare de

Dumnezeu ?i cum prin porunca si harul Duhului Sfant fieca-

re ~ rostit elogiul ?i lauda nemasuratei puteri si bunatati a lui

Hristos Dumnezeul nostru, care a socotit bun sa vina pe pa-

102

rnant tara a se desparti de sanul Tatalui Sau si :a s~ intrupeze

din Fecioara neprihanitii, EI care a plecat ce~rile ?1S=a~ogo~

rat, a gisit-o pe Sfanta ?i Preavestita ~ana. sup~sa ? maladand decat intreaga fire a oarnenilor ?1a binevoit sa locu-

iasca intru ea, si din ea a imbracat firea ome~eas~a, ?i-~-a

'milostivit ?i a rnantuit f irea oarnenilor prin slavl~a ?1.~egralta

Sa providenra, har ?i slava, in bunatatea ?i. r:nilo~t1v~ea.~a

nemasurate Si iata ce sta scris in cuvantul fenCltulUlDlOll1S1~:

"iri voi povesti apoi tot cuvantul te,ologiei p~ ca:e. Sfm~

Apostoli ?i capeteniile preotilor nostn I-an rostit, C~Cle ~~

presus de orice cuvant, cum 0 stii .tu ~s~ri frate ~tmotel. $1

tot ce a spus apoi rnarilor Apostoli fericitul Ierotei; f~oz~ful

si ucenicul rnarelui Pavel, Apos~ol ?rin h~rul Duhul~l.~fant,

lauda lui Hristos Durnnezeu, ~1cantul ?1 slava MalCU Sale

preacurate ?i fericite, cum 0 stiau ayostolii?~ teologii in?i?i:

Duhul Sfant a deschis gura Sa ca sa r~steasca as~mene~ c~-

vinte de prearnarire"s. Dupa aceasta, din nou, Sfanta Nasca-toare de Dumnezeu i-a binecuvantat si inima sa s-auniplut

-de__9m_ang§.ieredumne~eiasca. , '~- 109~$i~~ti ca s-a intimplat mareata ?i minunata ventre ~

lui Hristos, Dumnezeul si Fiul ei, si impreuna cu EI au ve~l~

ostirile nenumarate ale ingerilor si arhangh~1ilo~r?i alte O?~tr:

ale serafirnilor, heruvimilor, scaunelor; ton stateau cu fr~ca

inaintea Domnului caci unde va fi imparatulacolo 1 1 vor m-

soti si ostirile. Sfi~ta Fecioara stia toate acestea inca de la~in-

ceput si astepta cu nadejde tare. De ac~ea spun~a: Cred ca s~

vor implini toate cuvintel~ spuse rnie". Du~a care Sfmr~

Apostoli au vazut la fel de limpede, ftecar~ a vazut, sla~a d~p~ I f

puterea sa. $i venirea de acum a DomnulUl era mal m~rea!~ ?J 0 ,

mai infrico?atoare decat ce: dinta~ caci S-a arata: mal st:ruu-

citor decat fulgerul ?i decat Schimbarea laF3.!a ~luc:a~ape

Tabor, desi a fost mai putm decit slava Sa frreasca, ~acl e~ e • v l-

nepatrunsa si nevazuta. A tu nci A postoh i au trem urat F au ca' .{ JI tB a ~ .f apamtmt ca niste rnorti"; ia r D om nu ~ le -a ~ u:: P ~c e v ou a! 8,.cum

le-a spus odinioarii cand a intrat ~rm u?ile tnCUlate,.caci e~au

in aceeasi cas a a lui loan adunaV tot acolo, atunci de fnca

103



iudeilor, ..iar acum pentru moartea Maicii Domnului. Cand

Apostolii au auzit _glasul dulce l'i dorit al Domnului au fost

~viorati ~i~tariti la suflet ~ila trup, ~i au inceput sa' priveas-

ca cu evlavie stralucirea slavei ~i fata Sa dumnezeiesc de fru-

mo~sa. I~ Preasfinu, Preacurata ~i Preabinecuvantata Maid

a l~ I-:Instos s-~ umplut de bucurie, ~i fata sa straIucea de

straluc~ea :lav~l dumnezeiesn. Si ea, vedea cu frica ~i evlavie

sla:a ~1st.raIucuea ce scanteiau din Imparatul ~i Fiul ei IisusHnstos, ~1a sla:it. ind si mai mult Dumnezeirea Sa, s-a rugat

P~?t~ Apostoh ~1pentru toti cei ce se gaseau acolo. A cerut

ffilJlo,cue pevn~ toti credinciosii oriunde emu ei, pentru lu-

~ea mtreaga. ~1pentru tot sufletul care cheama pe Domnul si

~Ulrnl1'IL1l/)'.I~·l~laduce ~te de numele Maicii Sale, oriu1!~e l-ar gomeni,

~. " ea a cerut sa se reverse acolo bin u ant e Atunci, din

' 11l.at.1)Ia, , ~f~ta. Fec~oara Maria a privit ~i vazut slava Fiului ei pe

care ruci 0 limba omeneasd nu 0poate talcui,

~10:5ia spus: ,,~inecuv~nte~za-ma, Doamne, cu dreaptaTa ~1bme:uva~t~~a pe top cei ce Te slavesc ~i pomenesc

Nume!e Tau ~1 It1 aduc toate rugaciunile ~i cererile lor!"

Atunc1.~om~ul a in~~svdr~a1?ta Sa, a binecuvantat-o pe Mai-

ca Sa ~11-aZlS:"FenClta fii ~1sa se bucure inima ta binecu-

vantata ~tre fe~e~ Mari~, caci tot harul si tot darul' ti-a fost

dat de catre Tatal Meu din ceruri, si, de aceea, tot sufletul ce

.va. ~!_l~~an~:le tau cu sfmtenie nu va fi lepadat, ci va afla

milostlVue ~1man A 'ere in aceasta viata ~i in veacul viitor. 1 - ; ; ;tu, intra ~ ~aIa~urile cele vesnice cu p~ce, ucurie ~i 11 1 como-

rile n~sf~~lte ale Tatalui Meu, ca sa vezi slava Mea ~i sa te

bucuri pr~ A h~. Du~ului Sfant!" s, de indata, la poruncaDo~n.ulU1, .m?eru au ~ceput sa laude cu voce dulce, cu glas

a~Z1t~1dorit, rar Sfintii Apostoli s-au inchinat in Duhul Sfant

~1Iaudau cu lauda ingereasca. -5i asa, Preasfinta Maid a

Dornnului si-a incredintat fericitul ~i curatul ei suflet Dom-

nului, Imparatului si Fiului ei, si a adorrnit un somn dulce ~i

m~tv dorit, A~a cum a ocoIit durerile na~terii cu 0nastere ne-

gra1ta, tot astfel A nici durerile mortii n-au atins-o in vremea

rnorpr sale, caci Irnpararn] si Domnul firilor a fost ~iatunci ~i

acum stramutatorul firilor. Multimile ingerilor si-an intins

rnainile lor nevazute la trecerea sufletului ei sfant, Casa si im-

prejurirnile s-au umplut cu 0mireasma negraita. Iar deasu1;?ra

trupului ei sfant plutea 0 lumina nevazuta de ochi. Si asa, In-

vatatorul ~iucenicii, cerul ~ipamantul au condus-o pe Sfanta

Fecioara, invatatorul ~i Domnul milostiv ~i slavit a dus sfin-

tul suflet ai Maicii Sale preacurate in ceruri, iar ucenicii au

asezat trupul ei neprihanit pe pamant pentru a-l unge cu mi-

resrne ~i a-I duce acolo unde ea voia, ~i dupa purina vrerne,

pentru a fi dus in rai sau in locul pe care l-ar voi Fiul ~i

Dumnezeu ei. Apostolii au scos sicriul pe care era culcat tru-

pul eel mai desavarsit decat bolta cereasca al Sfmtei Nasca-

toare de Dumnezeu. L-au cinstit cu laude ~i cantari, I-au sa-

rutat cu frica ~i cutrernur, si-an aratat nu numai credinta ~i

dragostea lor, dar erau siguri ca dobandesc har ~imare folos

daca fapta urma credintei., A

111 . De indata insa ce s-a auzit de moartea Sfintei Irnpa-ratese, tori bolnavii si neputinciosii s-au strans acolo. Attinci

ochii orbilor s-au deschis, urechile surzilor s-au destupat,

ologii s-au ridicat ca sa rnearga, demonii au fost alungati ~i

toata suferinta ~i boala s-au vindecat. Vazduhurile ~i cerurile

cerurilor se sfintisera prin inaltarea sufletului sfant, iar pa-

mantul se facuse cinstit cu sfintire prin trupul ei neprihanit .

Atunci Apostolii I-au indemnat pe fericitul Petru sa rosteasca

rugaciunea imbalsamarii. Petru i-a silit pe Pavel ~i loan sa se

mage. Ei insa n-au ascultat, ci s-au inchinat inaintea lui ca

inaintea capeteniei Apostolilor. Fericitul Petru a ascultat cu-

vintelor lor cum se cuvenea in ceasul tainei. S-a rugat si de

indata au infasat in fa~ii sfinte ~i au uns trupul ce cuprinsese

pe Cel Necuprins, pe Imparatul ~i Ziditorul celor vazute si

nevazute, si l-au asezat pe sicriu. Si din nou Petru a inceput 0

lauda ~i toata rnultimea Apostolilor a raspuns, si puterile ce-

rurile psalmodiau nevazut impreuna cu ei, iar din pricina

larnpilor, sfesnicelor si caruilor, aerul straluceainmiresmat.

Apoi Sfintii Apostoli au ridicat pe umeri sicriul cin~tit ~~.k-porunca Duhului SEant?au plecat in tarina Ghetimanilor, cum

105



Ie fu~ese poruncit dinainte de Sfanta Nascatoare de Dumne-

zeu. Ingerii mergeau inainte, strajuiau de jur imprejur si in-

chei~u .m~~sul picioarelor lor. Apostolii psalmodiau ~i top.

credinciosii 0 conduceau cu credinta. Convoiul Fericitei ~i

Preamaritei era slavit si solemn. ToP. neputinciosii ~i bolnavii

erau vindecaji, si nu erau doar fa iz ec i d e t oi ni a, v it flj ifa ln ic i d in

I sr ~e l i n ju ru l le cti cii i mp ar at ulu i9, cum spune Scriptura, ci in

c~p' .va:utn~ero~ii apostoli ~iurmatorii lor ~i top. credinci-

osn, tar 111chip nevazut nenumararela puteri ale ingerilor.

112. Atunci, potrivnicul ~ivrajmasul adevarului n-a putut

sa nu-si mai arate inca 0 data neobrazarea, A imboldit din

nou pe ticalosii iudei la pizma ~iatac, caci atunci cand au va-

zut slavitul convoi al cinstitei Maici a lui Hristos ~inumarul

Sfintilor Apostoh ~i al credinciosilor care 11urmau, ~i nenu-

marate~e minuni ce aveau loc prin harul Sfintei Imparatese, ~i

au auztt glasul laudelor dumnezeie~ti de frumoase, ticaloasa

p~ma a navilit asupra p op or ulu i n ec hib ~ tt fi n ef nl el ep t, a l n eamu-

I Ut ca re cu ge ta pie rz an ia , la c are n u este cunoftinlalO, ca odinioara

cand mullimtie copiilor nevmovaj] me rg ea u i na in te l ui H r is to s im -

p ar at ul a t oa te c u r amu ri d ej in ic f i s pu ne au : O s an a, b in eCU1) an ta t el c e

v in e in n um ele D om nu lu i, D u mn ez eu lu i I sr ae iu , Atunci capeteniile

preotilor necredincio~i si carturarii erau furiosi ~i combatean

cu pizma ticaloasa pe milostivul daruitor a toate pentru a-L

osandi la moarte si inca la moarte pe cruce. Si acum, in con-

voiul Maicii Sale slavite si neprihinite, ei s-au adunat la lupta

'pentru a rasturna carnpia annonioasa si impodobita a Apos-

tolilor si credinciosilor, ~icu strigate necuviincioase au pornitsa nimiceasd adunarea dumnezeiascau.

113. Atunci unul dintre necredinciosi cu statura mai inalta

decat ceilalti, ticalos si nerusinat, a despicat cu indrazneala

poporul credinciosilo- ce urma chivotuhfinteniei. A ajuns la

Sf111tuApostoli ce purtau comoara cereasca ce cuprinsese pe

Cel Necuprins si firea cea necuprinsa, si-a intins rnainile sale

necurate .~ia apucat sic~iul pe care odihnea trupul neprihanit

al Preab111ecuvantatei Imparatese, inaintea caruia tremufJIll

,:__hiari ingerii, ~i chiar ~i heruvimii 1 1 priyea!l ell. czlazie . Cu~

106

tezatorul si smintitul a apucat sicriul ca sa-l arunce la parnant,

0, tu, suflet de ftara? Vant nesabuitl Dar de indata a vazut

dreapta rasplatire a faptelor sale, caci tocmai in clipa in care

rnainile sale atingeau sicriul sfant, amandoua i-au fost taiate

din umeri cand a indraznit sa se apropie de ceea ce nu era

vrednic sa urmareasca nici rnacar cu ochii. Mania lui Durnne-

zeu s-a abatut asupra lui si el striga si urla. Plans ~ideznadej-

de au cazut asupra lui ca ~iasupra celorlalti iudei ce se aduna-sera impreuna cu el. Mania indignarii venise din mana inge-

rului furios. Ei s-au retras si au fost rusinati, si ingerul Dom-

nului i-a urmarit, Aceasta minune a avut loc pentru rusinarea

iudeilor ~i a-i face sa se teama, dar pentru .credinciosi a fost

mai mult pricina de rnandrie si slava, Iar eel care mai intai a

fost cuprins de 0 nebunie extrema ~i a fost nurnarat cu ata-

catorii ~ihulitorii lui Dumnezeu, cand a fost lovit dupa fapta

sa, s-a rusinat, a cugetat ~i si-a schimbat dispretul sau in ere-

dinta iar pizma sa ticaloasa in frica ~i zdrobire de inima, iar,marturiile mincinoase ~ihulele sale in cainta si in rugaciune.

Nu mai avea maini ca sa le inalte la rugaciune, ci cu laCrim!}

arzatoare ~icu glas indurerat chema pe Fecioara sfanta si ce-

rea milostivirea ei.

114. Or, Cel care este pricina a toate este si pricina orica-

rei bucurii, n-a socotit bun sa aduca asupra celui vinovat su-

ferinte, dureri, lacrimi si chinuri vesnice, ci doar 0scurta va-

tarnare trupeasca. El iivindeca pe cei ranip. fua vindecare in

sufletullor ~iiiface vrednici sa se faca crestini si sa fie nurniti

fii ai lui Dumnezeu prin harul botezului. Apoi, i-a vindecat cu

milostivire rana mainilor sale, caci atunci cand iudeul pe drept

lovit si-a recunoscut greseala, a inceput sa se caiasca ~isa cea-

ra cu lacrimi arzatoare ~i a chemat cu durere numele lui

Hristos si al Sfintei Sale Maici Maria. Sfantul Apostol Petru a

dat porunca de a opri sicriul sfant ~i au strigat chemand -cu

rugaciuni si cereri pe Nascatoarea de Dumnezeu, ~i au adus

inaintea ei pe vinovatul ranit, zdrobit de camta prin sangele

varsat ~iudat cu lacrimile ochilor sai. Atunci, el a atins sfan~

sicriu nu ca mai inainte, ci s-a rugat cu frica si cutremur, ~l

107

fe~icitul Pe~ i-a .a~ezat.mainile taiate la locul Ior, ~i de indata,



~r11l ~arul lU1Hnstos ~l al Preasfintei Sale Maici, mainile ta-

late d~ ~ar ~-au lipit din nou de trupul lor, ~i nu numai c aa",:prent ~unghiurile durerii, dar chiar ~i urma ranii nu s-a mai

vazut. D~ acea ~clipa omul acela a crezut in Hristos, a fost

bo~ezat ~~s-a alatur;t n~a:w~i credinciosilor, si slavea pe

Hristos ~lpe Preasfanta ~l Slavita Sa Maid. Aceasta minune

r~a n~prasni:~ si ~arnad~e: e~~~aidecat, a intarit pe mul;~ cel.ce ~o:ala~ 11lcredinta ~lr-a mtors la credinta pe multi

~11lt~el~del, tar ei au marturisit pe Dumnezeu pe care-L ras-

t1~sera, pe. I?omnul Iisus Hristos, si au proclamat-o pe

Sfanta Sa Maica ca Nasdtoare de Dumnezeu.

115. Si ~stfel, cu 0slava ~i0lauda ind si mai stralucitoa~

re, Apostolii au luat din nou pe umerii lor vrednici sicriullo-

cuit de lum~a. ~i slavit al Sfintei Imparatese, pazit prin po-

~t;lC~ ce~U1 ~l a parnantului, nevazut impodobit de ostirile

ingerilor ~1 ar~anghelilor, ~i de laudele ~i cantanle vazute ~i

re;unoscute. Si I-au adus la Ghetimani, ~i au asezat in mor-

mant ~pul tara prih.ana, sfintul tron trupesc al lui Dumne-

zeu, ~fan~a Sf11l~elor,~bavirea firii noastre, taina infrico~atQa-

re mijlocind unirea dintre Dumnezeu ~i omenire, cetatea lui

Dumnezeu din pricina careia e nurnita slavita din neam in<,

~eam, muntele in care i-a placut lui Dumnezeu sa Iocuiasca

11lcare s-au ararat venirile Dumnezeului si Imparatului nostru

care este intru sfinti, usa cea inchisa prin care nimeni nu a

trecut tara numai Domnul singur pazind-o inchisa: Fecioara

cea singura printre maici, singura tara prihana Nascatoare deDumn,ezeu. ~N.u~ste de mirarea ca Maica vietii a fost pusa in

mormant, caci ~l Fiul ei, Care e insu~i viata ~i nemurirea, a

sufent moartea. t~~easca ~i punerea in mormant, dar prin

mo~e: S~ a~runuClt moartea ~i a daruit lumii viata. Nu se

CUV11le11lS~sa _trecem sub tacere felul in care a fost asezat

t~pu: F~ClOarel, cum l-au purtat in mormant ~i au asezat si-

criul incarcar de comoara nepretuita. Caci au trebuit sa ridice

trupul f~ricit ~in sicriu ~i sa-l aseze in mormant, ~i top Sfintii

Apostoh ~l ceilalti care1 1insoteau au fost infrico~ap si n-au

108

indraznit sa atinga cu mainile lor trupul eel cu totul sfint caci

vedeau lumina care 1 1 acoperea ~i harullui Dumnezeu ce era

peste el.

116. Din nou, asadar, top Apostolii au incredintat lui

Petru si Pavel sarcina de a pune in mormant sfintul trup, caci

Evanghelistul loan purta catuia ~i tarnaia cu tarnaie inmires-

rnata trupul sfant al Imparatesei, si 1 1 umplea de lacrimi.

Atunci Petru ?i Pavel n-au atins sfantul tmp cu mainile lor, ci

au luat fi~iile ce atarnau ici colo plini de evlavie ~ihotarare, si

asa au ridicat fericitul trup din sicriu ~i l-au asezat in mor-

rnant, ei Apostolii vestiti ~i cu totul hotarati care slujisera si

cinstisera cum se cuvine ~i cu vrednicie pe Fiul sau ~i in chip

asemanator ~i pe Preasfinta Maid, cinstita de ingeri ?i de

oameni, pe care toate neamurile 0lauda ~i0fericesc, cum a

spus-o insa~i Fericita cu propria ei gura13. Astfel, cand aceasta

sfanta si Sfinta a Sfintelor, trupul preabinecuvantatei de

Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria a fost peceduit in

morrnant, Sfintii Apostoli au ramas acolo trei zile, ascultand

frumoasa psalmodie a sfintilor ingeri, psalmodie dulce si do-

rita, pe care limba oamenilor nu 0poate zugravi, precum

spune prorocul David: Treceam cu mulfime mare spre casa lui

Dumnezeu, in glas d e bucurie fi d e I a U M fi in sunet de sdrbiitoare14•

Glasul Pastelui, caci acolo era cu adevarat acest loc, salasul

Domnului, casa minunata a lui Dumnezeu, in care i-a placut

sa locuiasca Domnului slavei, Dumnezeului ~i Imparatului

pacii,117. Insa martori vrednici de crezare ~i nernincinosi

ne-au instiintat si acest lucru,. ~i este vrednic de c~ezare si si-

gur d in adunarea Sfintilor Apostoli la moartea Imparatesei

unul dintre Apostoli, prin voia providentei, n-a putut sa fie

instiintat impreuna cu ceilalti". Si Sfintii Apostoli l-au astep-

tat ca sa dobandeasca ~i el binecuvantarea prin intalnirea cu

trupul eel binecuvantat si fericit. A treia zi insa a sosit si

Apostolul acesta si i-a gasit pe ceilalti prieteni ai sai pregatiti

sa cante psalmi in fata rnormantului sfant. A auzit si el psal-

modia dulce a ingerilor si i-a rugat pe Sfintii Apostoli sa des-

109



chida rnormantul cinstit pentru a vedea trupul slavit al Prea-

sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Fericitii Apostoli au ascul-

tat cererea fratelui lor prin porunca Duhului Sfint ~iau des-

chis rnormantul cu frica. Si cand l-au deschis, n-an mai gasit

trupul slavit al sfintei Maici a lui Hristos, caci fusese mutat

acolo unde voise Fiul ~iDumnezeul ei. Caci asa cum Acesta

S-a supus mormantului, cand a suferit moartea in trup pentru

mantuirea noastra ~ifinviat a treia zi, tot a?a i-a placut sa fie

pus in rnormant ?i trupul tara prihana al Preasfmtei Maici ?i

ea sa fie rnutata in nestricaciunea cea vesnica dupa cum a vo-

it, sau ca cele doua materii sa fie unite din nou una cu alta,

caci asa i-a placut Ziditorului a toate sa cinsteasca pe Nasca-

toarea Lui16, dupa cum stie El, singurul Imparat al slavei si

Domn al vietii ~ial mortii, Asadar, rnormantul s-a gasit gal.

Dar fa?ii1esigiulgiulin care au asezat-o le-au aflat, msa trupul

Fecioarei nu mai era, ci fusese iniltat la Fiul ~iDumnezeul ei,

ca sa vietuiasca impreuna cu El ~i sa imparateasd irnpreunacu El ?iasa a facut sa urce firea noastra in Imparap.a cea ves-

nica, nu numai prin Fiul sau, ci ?iprin MaicaSa.

118.Atunci, fericitii Apostoli s-an umplut de uimire si bu-

curie si au stint ci intarzierea unuia dintre Apostoli s-a in-

tamplat prin voia providentei pentru descoperirea acestei tai-

ne, ca pentru el sa se deschida mormantul ?i sa se vesteasca

mutarea sfantului trup. ~i au laudat pe Hristos care a cinstit-o

pe Preasfinta ~iPreacurata Sa Maid, caci erau plini de lumi-

na ~imireasma rnormantului sfant in care fusese asezat trupulSfintei Fecioare eel mai desavarsit decat cerurile. Si-n tot ti-

nutul Ghetimanilor s-a revarsat stralucirea ~i mireasma. Au

inchis deci din nou sfantul mormant, iar slavita mutare a

Sfmtei Nascatoare de Dumnezeu a fost propovaduita in lu-

mea intreaga. S-a spus ~ia ajuns pana la urechile noastre cu-

vantul ciApostolul care a venit a treia zi era Toma sosit din

India!", pentru ca asa cum odinioara Invierea lui Hristos s-a

facut ~i mai vrednica de crezare prin Toma, atunci cand

Domnul a intrat prin usile incuiate in ziua a opta si i-a ararat

lui toate ranile ~icoasta Sa sfanta, tot asa ~iacum, datorita lui

110

Toma, sa se cunoasca mutarea trupului in chip nestric~cios

fira prihana al Sfintei ~i Pururea Slavitei ~asc.it~~el de

Dumnezeu ~i Pururea Fecioarei Maria. Atunci Sfintii Apos-

toli, dupa rugaciune ~i salutari intreolalta, s-an irnprastiat din

nou fiecare in tara propovaduirii lui, si iiinvatau pe toti paga.-

nii in credinta cea dreapta dupa porunca ~~cu aj~to~ D~~-

nului ~i cu lucrarea minunilor. Astfe1, deci, ce~r~e ~lo.~tiril~

ingerilor s-au cutremurat prin urcu~ul sufletului tar mat apol

al trupului Preasfmtei ~i Fericitei ~Fe~ioar~.I~r pamantul Aa

fost sfmp.t prin purtarea ei pe _pamant ~i prm. p~erea m

rnorrnant si de la sfintele vesmrnte ale trupului sau. To~t~

vazduhurile ~i toate taprurile au primit har prin vederea ei ~i

bunatatea ei nevazuta ~i neincetata, ~i tot pamantul si toate

cetatile ~itoate suflete1ecredincio~~or s-.a~un.:ph~t?i a,: ~po~

rit prin lucrarea neincetata a minunilor ei ~i?rm v.1l1de~irile~i

bunatatile nenurnarate pe care Sfanta Maica lui H~s~os le_,

arata peste fiecare. ~i cine ~ fi.in stare s~po;esteasc~ aJutoa~rele ei si grija ei pentru noi toti, sau ce limba va rosti cum se

cuvine rnultirnea bunatatilor sale?

119. Vom face cunoscut acum in cuvaritul nostru intru

slava lui Hristos Dumnezeu si intru lauda Sfintei ~i Prea-

curatei SaleMaici, nadejdea noastra ~imijlocitoarea noastra a

tuturor, fe1ul in care Nasdtoarea de Durnnezeu a trimis ca

relicva dorita ve~mantul ei nestricacios rnarii cetati a Con-

stantinopolului, si fe1ulin care aceasta cetate i-a fost data in

dar de poporul credincios, ~ife1ulin care ea a desemnat-o ca

o comoara neatinsa a Bisericii". Pe vremea lui Leon, marele

imparat credincios al elinilor, ce ~ do~t ~upa Mar~ian, a~

fost doi printi, unul nurnit Galbi0S ~i celilal: Candito.s..El

erau frati prin fire si frati prin bunatate, erau impodobiti d~

tot lucrul bun afara de unul singur, care este culmea a tot bi-

ne1e, adevarata credinta. Erau lipsiti de ea caci fusese~~ cu~

prinsi de erezia nesabuita a lui Arie. Ei tineau de familia l~i

Aspar si Artaburios, care in acea vre~e ~vea n;are ~uter~ ~

cetatea irnparateasca- ~i Dumnezeu 1-aiertat ro. Chip vadlt,

caci ei erau sprijinul ereziei lui Arie, dar harul lui Dumnezeu

111



l i i . u i-a lasat pe Galbios ~i Canditos in erezie, din pricina fap-

r telor lor bune, ci i-a intors de la rautatea lor spre adevar pana

) acolo incat nu numai d s-au intarit pe ei in~i~i in credinta

ortodoxa, dar i-au inva~at binele si i-au calauzit spre rnantuire

pe multi altii ce fusesera inva~ati sa fie in ratacir~umace~tia

~

se purtan bine si in chip ortodox, au avut ini~iativa unei mi-

lostiviri si mai mari ~i a unei bunatati ind ~i mai sporite fa~a

de cei saraci spre a-i placea intru totul Domnului. De aceea,

Preasfinta si neprihanita Maid a lui Hristos a socotit lucru

bun sa dea ceva din rufele ei nestridcioase acestei cetati. I-a

placut ca aceasta providenta sa se savar~easd prin acesti oa-

rneni, Jilleteni ai lui Dumnez~ Si lucrul s-a petrecut in felul

urmator.

120. Le-a venit in gind printilor dragostea si dorinta de a

merge la Ierusalim sa se inchine la locurile sfmte. Ei I-au in-

stiintat de aceasta pe imparatul Leon ~i pe imparateasa Ve-

rina, iar din porunca lor au plecat impreuna cu ei multi dinprietenii lor si un mare numar de osteni. Ei au ajuns in Pales-

tina ~i au luat -0 pe calea ce duce in Galileea spre a vedea ~i

Nazaretul si Capernaumul. Cand au sosit acolo, era seara ~i

trebuiau sa poposeasca. Si acest lucru s-a facut prin provi-

denta lui Dumnezeu, si au fost gazduiti intr-un sat mic in care

printre multi altii locuia ~i0 femeie fecioara inaintata in var-

sta, evreica dupa lege, dar intarita si cuviincioasa prin toate

faptele, caci sufletul sau a fost pentru 0 vrerne tarim al intu-

nericului, dar ~i vehicul pentru a primi lumina cunostintei de

Dumnezeu. La aceasta femeie in varsta era depusa comoara

vesrnantului sfint al slavitei Maici a lui Hristos, $i prin provi-

denta Domnului, in casa ei au poposit Galbios ~iCanditos. Si

cand s-au asezat la cina, s-au uitat inanntrul casei, si au vazut

o alta casa in care erau aprinse multe lumanari, Era plina de

mireasma tamaiei si multi bolnavi erau culcati acolo. Astfel

si-an dat seama d era un lucru dumnezeiesc inauntru si au

fost curiosi sa stie ce anume era. S-au dus deci ~iau chemat-o

pe batdna sa cineze cu ei ca sa 0 intrebe despre acest lucru.

Dar ea n-a vrut sa vina ~i a pretextat porunca Legii, caci nu

112

era ingaduit unui iudeu sa rnanance alaturi de comeseni cre~-

tini. Dar ei au trimis sa mearga la ea dandu-i de stire d

aceasta nu e 0piedica: "Vei gusta hrana pregatita de tine ~i

numai din aceasta. Vei sedea cu noi doar pentru cuvant ~ica

sa vorbim!" Femeia a ascultat de cei doi ilustri patricieni ~i s-a

dus la ei, s-a asezat ~i a inceput sa le vorbeasca. Dupa multe

cuvinte in jurul mesei, au inceput s-o intrebe in arnanuntime

ce ardea inanntrul casei, caci socoteau d e un lucru ce tine de

Legea cea veche.

121 . Femeia insa a vrut sa povesteasca despre aceste lu-

cruri, dar tara sa le descopere pricina lor. Asadar, ea le-a spus:

"Vedeti, dornnilor, rnultimea de neputinciosi? Prin voia lui

Dumnezeu, demonii sunt alungati in acest loc, orbilor Ii se

reda vederea, ologilor mersul, surzii aud ~i orice boala e ta-

maduita", Dar ilustrii patricieni, iscusiti fiind, i-au spus din

nou: ,,$i care e pricina atator minuni? Povesteste-ne-o!" $i ea

a spus: ,,0predanie stramoseasca a ajuns pana la noi d inacest loc Dumnezeu S-a ararat unui patriarh ~i de atunci a

venit harul in acest loc". Cand insa elinii au auzit aceasta, s-au

indoit d ea le spusese adevarul. Si din nou i-au cerut sa spu-

na adevarul, "caci, ziceau, pentru aceasta am indurat ostene-

We ~i cruatoria, ca sa ne invrednicim sa ne inchinam Locurilor

Sfinte". Ea a vorbit din nou: "Nu stiu nimic mai mult!" $i din

nou acestia si-an dat seama d nu le spunea adevarul, caci

Sfinta Imparateasa ce voia sa le daruiasca bizantinilor marea

comoara le spunea in inima sa caute adevarul. De aceea, ei aucerut cu mai rnulta staruinta si implorare sa le spuna adevarul,

si s-au jurat cu juramant mare sa 0 sileasca sa spuna adevarul.

Atunci ea a vorbit din adancul sufletului -si lacrimile ii cur-

geau, a privit in jur ~i le-a spus cu rusine: "Barbatilor, nima-

nui n-a fost descoperita aceasta taina pana in ziua de astazi,

caci parintii mei rni-au incredintat-o cu juramant mie, singura

lor Bid. Ei au poruncit aceasta unei fecioare ca la randul ei

aceasta in ceasul mortii sa 0 incredinteze unei alte fecioare

celei pe care 0vedeti, cinstiti si ilustri patricieni. A ajuns pana

la noi in familia mea obiceiul ca 0 femeie sa ramana fecioara,

113



dar acum nu mai este nimeni pe langi mine ca sai-o pot in-

stiinta. De aceea va descopar voua lucrul. $i iata, paziti acest

cuvant. Acolo se gise$te intr-un scrin haina Mariei Nascatoa-

rea de Dumnezeu, caci asa am fost instiintati de bunicii nostri

c a Nascatoarea de Dumnezeu Maria in clip a rnortii sale a la-

sat celor doua femei care 0 slujeau cele doua haine ale sale.

Dna din ele era din familia mea. Bunica a luat haina $i a ase-

zat-o intr-un scrin, lasand-o rnostenire din generatie in gene-

ratie. Si a dat porunca atunci ca 0 fecioara sa pazeasca aceasta

cornoara, iar acum scrinul se gise$te in mijlocul casei iar ina-

untru se afla vesmantul Fecioarei Nascatoare de Dumnezeu

de unde se fac minunile. Aceasta e cinstitilor, adevarata prici-

na a lui, $i acest lucru n-a fost descoperit nimanui din Israel".

122. Ilustrii patricieni au ramas uluiti ascultand aceasta, si

inima lor era impartita intre tearna $i bucurie, si s-au aruncat

la picioarele ferneii $i i-au spus: "Fii sigura c a nimeni in Ieru-

salim nu va auzi de la noi aceasta istorie drept marturie. Te

incredintam Sfintei Nascatoare de Dumnezeu insa$~ dar iti

cerem sa petreci noaptea in locul unde-i asezata sfinta co-

moara!" Ferneia a consirntit $i au intrat in casa, si n-au dat

somn ochilor lor, nici dormitare genelor lor, ci toata noaptea

au petrecut-o in rugiciuni $i in cereri, aducand rnulturniri

pentru c a au aflat un lucru bun si atat de mare. Cand au vazut

toti bolnavii cuprinsi de somn, au luat rnasurile scrinului in

care se gisea 0bogatie atat de scurnpa $i au copiat intru totul

forma lemnului. Dimineata au iesit degraba si, luandu-si ra-mas bun de la femeie, i-au spus: "Daca ai vreo nevoie la Ieru-

salim, spune-ne-ol, caci la intoarcere vom trece din nou pe

aici". Ea a raspuns: "N-am nevoie de nimic decat de rugiciu-

nea voastra, ca sa va revad din nou in pace". $i Galbios $i

Canditos s-au dus la Ierusalim si au implinit ragiduinta racuta

Domnului, s-au rugat la Locurile Sfinte, au irnpartit mari su-

me de bani saracilor, manastirilor si bisericilor. Iar in timpul

sederii lor acolo au chemat un rnestesugar poruncindu-i in

taina sa le fad un sicrias de curare dimensiuni $i de cutareforma, cu scanduri vechi, explicandu-i tot ceea ce era nevoie.

114

Mestesugarul a facut cum i se poruncise. Au poruncit de

asemenea sa se teasa $i 0 invelitoare cusuta de aur, mandra

foarte, peste sicrias, iar cand au cerut sa se roage la locurile

sfinte si la manastiri, au dobandit rugaciunea tuturor si bine-

cuvantarea patriarhului, $i au plecat luand-o din nou pe dru-

mullor. Si aveau cu ei sicriasul facut de ei $i au ajuns in statul

cu pricina fiind gizduiti cu bucurie in aceeasi casa a batranei,

I -au daruit lumanari mandre $i multa tarnaie $i miresme alese.

Ferneia i-a primit pe ilustrii patricieni cu ernotie ca pe niste

prieteni $i rude.

123. Ei insa i-au cerut din nou sa stea in camara comorii

harului, $i inca 0 data ea le-a ingaduit. Au intrat acolo de-a

dreptul, inchinandu-si rugiciunile lui Dumnezeu. $i au cerut

Sfintei Sale Maici cu lacrimi arzatoare $i au spus: "Nu suntem

in nestiinta noi, robii ta~ imparateasa slavita, de ceea oe is-a

intamplat lui Oza cand a atins cu mana chivotul Legii'", Cum

deci noi, care suntem vinovati de multe faradelegi, vom in-

drazni sa atingem acest chivot in care se pastreaza 0aseme-

nea comoari? Cum vom intinde mana noastra asupra lui dad

nu dai tu insati porunca? De aceea, iti cerem si te rugim sa

implinesti dorinta inimilor noastre, caci suntem dornici d

ducem aceasta cornoara in cetatea ce cinsteste nume1e tau, ca

sa fie pentru ea ocrotire vesnica ?i meterez de netrecut!" Au

adus aceasta cerere toata noaptea, iar dimineata au varsat la-

crimi si au fost rnultumiti ca Maica lui Hristos Dumnezeu a

ascultat rugaciunea lor. S-au apropiat de arca sfanta cu friei ?icutremur, caci toti cei ce erau acolo adormisera somn adanc.

Au luat area ?i au acoperit comoara lor cu buna placerea ha-

rului dumnezeiesc, iar in locul ei au asezat -0pe cea care fuse-

se mestesugit confectionata dupa asernanarea ei la Ierusalim,

si-an acoperit-o cu acoperarnantul tesut in aur pe care 11IaCU-

sera. Iar dirnineata, au salutat devreme femeia dandu-i pace,

si i-au aratat frumosul acoperamant cu care acoperisera chi-

votul ?i care a placut femeii, ?i i-au ragaduit ca acela va rama-

ne acolo pururea. Apoi au dat tuturor celor bolnavi si ologibani si au pleeat eu bucurie pe drumullor. Si cand au ajuns la

115

ca bogatie vesnica pentru poporul eredineios ~ipentru cetatea



Constantinopol, care e cetatea Bizantului, n-au vrut sa faci

cunoscut lucrul slavit nici irnparatului, nici patriarhului, cici

se temeau ca imparatul sa nu le ia aceasta comoara pretioasa

~i sa fie lipsiti de acest lucru bun. Ei se g.lndeau sa pastrez~

acest rnargaritar pretios alaturi de altele cu ajutorul Sfintei

Nascitoare de Dumnezeu. Locul in care se gaseau casele lor

era aproape de zidul dinspre mare, ~i se numea Vlaherne.

Acolo au zidit 0 biserici ~i au fost cu ravna in toate sa nu se

descopere secretul lor. De aceea au Ainchinat biserica zidita

numelui Apostolilor Petru si Marcu. Inauntru au asezat rna-

rea comoara, ~i s-au ostenit sa impodobeasca sfintul locas cu

o psalmodie neintrerupta ~i cu 0 tarnaiere inmiresmata ne-

conteniti ~icu sfesnice ~i cu lumanari neincetat aprinse, si asa

secretul a fost tinut rnulta vreme ascuns.

124 . Insa Sfintei Imparitese, nadejdea si mijlocirea cres-

tinilor, nu i-a placut ca un astfel de lucru bun sa se mirgi-

neasca numai la doi printi, ~i sa fie trecut cu desavar~ire sub

tacere, ~i ca desfatarea de aceasta bogarie comuna tuturor sa

fie doar a celor doi. $i a dat de »tire inimilQ1:vrednicilor printi

sa descopere taina ascunsa. Asadar, ei au intrat la Leon, impa-

ratul cred11lcios ~i silijitor al lui Dumnezeu, si au povestit

aceasta taina dandu-i de stire in ce chip pretioasa comoari

sosise cu adevarat in cetatea imparateasca. Credinciosul impa-

rat auzind aceasta s-a umplut de bucurie mare. Nurnaidecat a

dat vestea despre comoara ascunsa, iar Galbios si Canditos,

fericitii ce savar~isera aceasta slujire dumnezeiasci, e~au cin-

stiti de catre to !i . Atunei Leon, imparatul slujitor al lui Dum-

nezeu, si Verina, imparateasa credincioasa, au zidit in aeelloc

cu danii imparate~ti 0biserici mareata, ~i au gitit un chivot

de aur ~iargint si au pus in el comoara sfinta, ~iau impodo-

bit biserica cu daruri si podoabe nenumarate spre vesnica lor

pomenire. Impararii Leon ~iVerina si-an sfirsit vrernea dom-

niei lor in bunatate si bunavoire, ~iau trecut la viata eea ves-

nica. De asemenea, Galbios ~iCanditos, credinciosii ~i adeva-

ratii slujitori ai Sfintei Nascatoare de. Dumneze~ :-a~ st~s eucredinta in slujba lui Dumnezeu. Chivotul tamer insa a ramas

116

slujitoare a lui Dumnezeu, in el nefiind asezate tablitele gra-

vate ale lui Moise-", ei vesrnantul sfant ~i cinstit al Slavitei si

Preabinecuvantatei Nascatoare de Dumnezeu, in care a fost

imbracat nu numai trupul ei fira prihana si nestricacios, dar,

in clipa in care Hristos Dumnezeu S-a intrupat ~i S-a nascut

din ea pentru rnantuirea noastra ~ia fost prune, a fost invaluit

~i EI nu 0 data in aeesta, sugand laptele dupa randuiala suga-

rilor, EI care e viata ~iCare face sa creasca tot trupul. De ace-

ea, acest vesmant sfint al preaeuratei ~i laudatei Nascatoare

de Dumnezeu a ramas nestricat de atunci si pana in ziua de

astazi, in acelasi chip, Sfanta Maici Preacurata a lui Hristos a

diruit aceleasi cetati ~i braul care incingea trupulce L-a cu-

prins pe Cel Necuprins, pe Impiratul a toate. Si pentru aceas-

ta a fost zidita frumoasa biserici a imparatilor credinciosiin-

tru slava Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ce se nurneste

Chalkoprateia, ~iaici e pastrat braul nestricicios, ca 0 cununa

de slava ~i zid al credintei tari a cetatii ~i chezasie de biruinta

pentm imparatii slujitori ai lui Dumnezeu-'.

Epilog

125 . Ce gand va numara ~icea lauda va rosti, sau ce mana

va scrie cu mestesugul cir!ii rnultirnea nenumarata a harurilorsi bunatatilor Sfmtei Nascatoare de Dumnezeu Pururea Fe-

cioara pe care le-a ararat si pe care le arata din zi in zi nea-

mului omenesc'? Ea este

mijlocitoare ~rzatoar~_.pentru_toti cei ee0cheama--- --- -.. : .._ . __ --~-.~' __ -,,_____ _____l__,. __ ,.--. .. . . .. .. .. .-- -.- .. .. .. ,_ . .. .. -- .~._ .,

)2~~gi_E~ul~.~_l-!r~stos p~e~eu,

liman linistit al tuturor celor clatinati de valuri,

izbavitoare din valurile lumii si ale tmpului,

c_ilauzitoarea vietii tuturor celorrataciti,

ci~_1:_~ si intor5~tQ~re ~..~elori~~~1:

117



,2L~~ty1)'i p~te~e~ c~!o~ ~in_~,=~~~ilocit?;]_re~. c~~~~. m l ~ . ! l l "invierea lui Adam celui cazut,

, . . . . . ~' -"- ~~ .- _ _ .' . . • . • ._,_. - - _ . _ - .--.,~, !ligl~~irea-racrimilor.Eve,iL

_ll1angiietoarea celor ce jelesc,

sc~~nul Imparatului, care poarta pe Cel ce poarta toate,

innoirea lumii invechite,

scara ce urea la cer, pe care a coborat Dumnezeupe pamant,

podul ce duce pamantul la cer,

uirnirea ingerilor;

rana demo nilor,

radacina supunerii )'i nestricaciunii,

~_r9d__~illl!!.it_Qf~. .

~a care a lucr~t L.ucf_a!<?-~J2.~t~!l_~-Q~c::!E10f,~

cea-care a facut sa infloreasca Radacina mantuirii,

brazda S.llf_ea facut sa infloreasca Spicul ~~~ejt~

-"--iii~~_ ,- .....masa ce poarta Fericirea v<:J1_l~5=~,

i r ..ta1];aiaad~sflui Dum~ezeu spre aju_!()ruln_9sO}!,.,! I r- - --- .~~___".. _••. - _- __ _ -.~ _" - .___-......_ .....

folosullurnii, ..

pricina -kdri'znelii celor morti la Dumnezeu,

maica Bunului Pastor,

~taului'~ilo~"~tef~gatoare, 30n ..!~re_a vf_ai~~~il0_;

nevazuti,-, _,..--"' -.,-"'~

cea c_ar~deschide uljl~ raiului,~-

- - _.....

_ . _ _. ~.

. glasul nesugrumat a1 apostolilor,

sprijinul nebiruit a1 ucenicilor,

taria siputereacrestmilor,

'iO~'nzil~i~~~I'Uge~~t~~-'..ni~at~o~h~i dreptatii,

~;~ pr~ care;:"f~st izgo~ta ;taparurea rnancatorului

racnitor,

~~PE~~are ~ a!:.at~t~a!l~itorul_ H_rj~to~pr~~

oamenilor,/

cea pr;~;e-~l fost izbaviri de noroiul_qt~!~rp~_cat~_ . . . - - . . . . . _ - _.------ - ._ - ',-

118

~~~-a;n~1.Eo ~~~ri-gL~~.~_911.~1_l~.~~lsturi1:$k?,tatim~. . .Q~~..e1l:. oamenilor )'i c~gerea demonilor- .......~-

A _., __• - - ...,,- ..... . •.- -~.--.~".------,-....?~.._

stanca Vietii din care curge apa nemuririi pentru

cei insetati,

s~~pul Luminii ce dlauze)'te )'i lumineaza e eel/' J£~_~--- .... - '-._-_ --vasul cu Mana pogorata din cer,

parnantul tagaduintei care odrasleste blandetea,floarea nestricaciunii cununa podoabelor,

pilda vietii ingere)'ti,

pomul stufos la umbra caruia se odihnesc cei osteniti,

nascatoarea care ne-a izbavit din robia inselatorului,

ajutorul nostru in fata Dreptului judecator,

cea care sterge zapisul greselilor noastre,

vesmantul celor goi de tot binele,~-- .._ . _ . . . ._--- ...._ - _ .._ . _ - _ . . . . ._ - - - - - _ .....

_u)'a tainei celei mari,

~~~~ca-a credincio),ilor,~~~~..£.uP~~~ Dun;ne~~_Y.Cel Necuprins,scaunul sfant a1 Celuice~aaepe heruvimi: --...-

locuitoare impodobita de slava pe langa serafimi,

/~.~~.~~~_!e ing~!"~ . ._ Q a . J ! ? : ~ p . j ,.

~~~!!:..~ ..~~~t feEi~r~.?i nasterea, fiind in acelasi timpFecioara tara prihana ~iMai"caa lui Emanuil· .._ . .

cea pri;1cares::;taeilega--fl3lesl:;~clcea"'prfficar~ s-a-~ ,.. ~~~h!§ -n ti~~ -- -........... .' - '~" -" '- -

cheia Imparatie~

pricin~ bunatatilor vesnice,

?m~~~~~~~~~.?~:~~".. . _ _ _ _ ' ~ -. _ M_ _ ' ~ _ _ ~ _. - . _ .. . . . . . . . .

staIpul fecioriei, -.- - - - - - - . . . : ~ - - - - - - . ' . . . . . . _ -_ .-

usa VieW, ..

..teme}~r innoirii noastre- ~ - - - - - - - . - - - - - - - - - - - - - - ~ -'

..pr~£.~~ .. ~ C > . s . ! i . ~ ! : r j idumnezeiesti fa!a de oameni,cununa Soarelui Celui Nevazut- _"-_. _,

- - - - - - - - - - - - - - - - - _ . _ - - - _ .._ ' ' ' - . , . .._--.,. , ,-- '- - . ,~a1u.cirea lipsita de umbra a Luminii,

scanteierea ce face sa straluceascs sufletele,..----~-.- - - - - . . . _ "

r .

119



tunetul ce loveste pe vrajmasi ~idemonii in~elatori,

cea care face sa salte Izvorul V~~l~

'~ba~ ca~~-c~iff.1nd~~ii~"-- - p Q _ t i t ce_;~~~s[:~_~C~-;?:-corturCuvantuIui lui Dumnezeu,

Sfinta Sfmtelor~ai p_~e;us}~ ()rice sfmtfl!~'

chivotul ales ~_Q_uhulll!Sfant,

cununa ~}tiS:rita,l!parapi?r ce sl~j~§_f__l~Q1ED~_?;~

-c~tea ~ipodoaba~!hiereilQr Yt:~~!lici_!_s_f~t~

turn~ -;~clat~at al Bisericii sobornicesti,

meterezul neapropiat al cetatii cr_~~in!=i9~!lQr,_~~s.P-l~_,~!!_~

David a spus: C in e m J v a d u ce fa c e~ at eq £n tJ ritJ ~_m re e lf !. .

adunare credincio~ilor vern!i din a<:lunaril~"Bigi~i!9.~; \ ' . I '

cea care vinded neputmteie llQas!r~,

" nidejd~a si ajutorul sufletelQ(Eoa~!£e-!126. $i ee voi mai spune, caci vr~mea ~i lips.e~~epen~

a povesti mar,etiile si renumele Preabmecuvantatel ~l Preasla-vitei noastre Imparatese Nascatoarea de D~~ze~ ~l ~ru~rea Fecioara Mana, ~ichiar dad s-ar aduna limbile mgerilor ~l

ale oamenilor, ele nu vor fi in stare sa laude si sa cante dup~

cuviinta si vrednicie, nici eu eel neputin~ios, .ne,:,rednic"nesti-

utor si baIbait, nu pot spune ce este randillt ~l vredruc, dru:

fericita Maid a Domnului Celui milostiv si iubitor de oameru

va sfinti acest cuvant nepotrivit al nostru, gatit cu harul si da-

rurile sale iar nu cu puterea ~i stiinta noastra". De aceea, eer

tuturor prietenilor lui Dumnezeu ~i credincio~ilor ~inHristoscare lauda pe Sfanta Nasdtoare de Dumnezeu, sa se adun~

pururea, impodobiti cu ravna ~i.d~rinta gatelilor d~ho~r:l-

cesti, ca sa implineasca psalrnodia ~l lauda dumnezeiasca rn

acest stralucit praznic al Adormirii er', dci e ~ ~dev~at ~a~

re ~islavita ~iimpodobita din toate partile,.:~l IDIDUru~an ~l

tame durnnezeiesti s-an savar~it intru ea. Ingerul Gavriil ve-nind din nou de la Dumnezeu sa-i anunte moartea, i-a dat

semnul de biruinta, rarnura de finic, ca sa arate d a fost, biru-

itoare a tuturor randuielilor firii. Apoi Sfintii Apostoh s-a~

adunat din toate colturile lumii rapiti de nori; s-an strans Cei

120

Doisprezece si multi altii care i-au urmat veniti intr-o clipa sa

slaveasca pe Sfinta ~iSlavita Maid a Domnului, si au desco-

perit acolo taina celei de-a Doua Veniri, dupa cum spune

Apostolul Pavel: D up J a ceea , n oi c ei v zi, ca re vo m fi r Jm as, v om fi

riip ifr im pre un J c u e i in non, ca sd in ttim pin Jm p e D om nu f in vazd uh

: fi a :fap uru re a c u D om nu f v om fi5, taina dumnezeiasca a rapirii de

mai apoi pe nori, Chiar ~i aici, la Adormirea Fecioarei, s-a sa-

var~it rnarea ~i slavita minune, venirea intr-o clipita a unuiatat de mare nurnar din toate colturile pamantului, din tari

indepartate, si oprirea -Ior in Sion, in fata Maicii Pururea

Fecioara. Apoi, Hristos, Dumnezeu Fiul, Imparatul slavei,

Domnul ~iF iul sau, care a socotit bun sa aduca la fiinta soa-

rele, ~i prin venirea Duhului Sfant, sala~luirea in sanul ei ~i

intruparea din ea, El a savar~it Iconomia mantuirii noastre, a

fost r~s~gnit ~iingropat ~ia inviat a treia zi, apoi S-a inaltat la

cerun ~1a sezut de-a dreapta Tatalui, Acelasi Imparat milostiv

a venit si atunci cu rnultimile ingerilor ~iale arhanghelilor, ~iacerut sufletul sfant ~i slavit al binecuvantatei ~i fericitei Sale

Maici, si l-a urcat in salasele slavite ale Tatalui Sau, c e l e ceochiu /

n -a l) JZ !' t : f i u re cb ea n -a a uz jt :I i fa inim a om ufu i nu s-au suit, pe care

l e- aga ti t Dumne ze u c e l o r e e- L. iu b es c pe E f6, si mai mult decat toti

pentru Maica Sa Bira prihana,

127. Dar, din porunca ,Domnului, Dumnezeului ~iInva-

• latorului lor, Aposto~ au dus din Sion in Ghetirnani trupul

sfant ~i neprihanit al Irnparatesei lor, si l-au asezat in mor-

mant ca odinioara Iosif si Nicodim trupul lui Iisus. $i asa

cum Domnul slavei a inviat a treia zi, tot asa si aici a treia zi

trupul Sfintei Maici n-a mai fost gasit in rnormant, ci a fost

mutat cum a vrut Fiul sau. A fost ingropata ca un mort dupa

randuiala firii, ~ia fost mutata ca Maiea lui Dumnezeu pentru

a intari si face vrednica de crezare Invierea Fiului sau, Dom-

nul, ~i luarea firii pe El care 0 irnbracase din ea, intarind pro-

pria noastra inaltare ~iadevarata noastra nestricaciune ce va

veni. Asa cum nasterea ei s-a facut in chip nestricacios, tot

asa moartea ei a fost nestricacioasa. Dupa cum nasterea ei a

fost mai inalta decat cuvantul si decat firea, tot asa si mutarea

121



ei a fost mai adanca decat randuiala fireasca a vremii. $i a fost

uirnire, caci asa cum sufletul ei a urcat la cer tara trup, asa si

trupul ei a urcat fad suflet. Ea a aratat Fiului. ei si sl~jitoril~r

Sai parta?ia ?i despartirea ei. A urcat la cer pnll har ?1 sub ca-

lauzirea Fiului ei inainte de invierea obsteasca, facandu-ne sa

nadajduim in invierea ce va sa vina. A fost inaltata cu totul:

mai intai deosebi cu sufletul ei sfint, atunci cand a cerut-o

Dornnului, iar mai apoi si trupul tara prihana dupa cum a voit

Domnul. Astfel, rnarturisirn constiinta omeneasca pe care 0

avea Fericita ?i harul slavit cu care a preamarit-o Fiul ei. A?a

se cinsteste de catre toti acest praznic minunat, cinstire a in-

gerilor ?i a oamenilor, ?i impodobit cu harul Sfmtei Nasca.to~-

re de Dumnezeu. $i sorocul praznicului slavit este bun ?1 bi-

necuvantat, plin de made, impodobit intru toate, culesul e

vestit, roadele pomilor ?i tot felul de alte made se revarsa, si

aceasta e de asemenea cinstea firii noastre spre slava Zidito-

rului ?i a Vestitorului desfatarilor raiului, ?i toate acestea suntdate spre cinstea acestui praznic sfant, spre desfata.rea inch~~

natorilor sai, Este buna si folositoare pentru toti oamenu

aceasta vreme intre zilele anului, plina de folos si desfatare.

128. Prin inaltarea ?i mutarea Sfintei Fecioare, firea

noastra a urcat acum la cer. Ca odinioara prin inaltarea Fiului

ei ea s-a facut mai inalta decat tronurile, decat heruvimii ?i

serafimii, caci s-a facut cu adevarat mai inalta decat toate to

fapturile nernateriale ?i netrupesti, si preaslavita, preabine-

cuvantata Maid a Mantuitorului nostru, Hristos Dumnezeu,invesmantata cu slava imparateasca, inchinata de toate ostiri-

Ie, puterile ?i stapanirile, ;;i de tot numele da~ nu numai ~

aceasta lume, dar ?i in cea viitoare, nevazuta ?1necunoscuta.

Spun nurnai ceea ce pentru mine e mai straluc~tor ?i .~ai.folo-

sitar decat toate celelalte. Acum cel de-al doilea rnijlocitor a

plecat la Pavel mijlocitorul, un om imbracat in ~~ezeu la

Dumnezeu Cel intrupat, 0 a doua aducere a firii noastre la

Tatal, dupa cea dintai care s-a adus 0 data pentru totdeaun~

pentru toti", si ea e pururea vie spre ajutorul, celor ce ~?teapta

pe Dumnezeu de la ea. Dar astfel de lucruri sunt mal presus

122

de cuvantul ?i puterea noastra, ;;i nu Sun tern in stare sa Ie ~_t d '~ I parun e~ ;; 1 sa e rostirn cu limba. De aceea, Yom lasa deo-

parte tamele ascunse, caci Domnulm cer si pe pamanr a facut

tot ceea ~e ~ vrut; dupa puterile noastra insa Yom multumi

D~m~ulut ;;1ne vorn aduce datoria cuvantului nostru de la-

uda ;;~ cerer~ Domnului nostru Iisus Hristos ;;i Maicu SalePreabmecuvantate ;;i Preasfinre.

129. Te laudam, Imparate ;;i Daruitorule al tuturor taine-

l~r: pentru toate bunatatile Tale ;;i pentru cea pe care ai ales-oaicr spre slujba tainelor Tale!

Te.laudim, Intelepciune negraita ;;i Putere a iubiru de

oatn~nt, care nu numai dai unit ;;i indumnezeit firea noast~a

d~arat vrut sa 0 alegi pe Maica Ta dintre noi si sa 0 faci Impa~rateasa tuturor] '

, .Te la~dim pe Tine Cel ce ai luat asupra Ta patima si ras-

ttgnu:ea ;;1~mo~artea ~en:ru noi ;;i ai socotit lucru bun pentru

numele Tau sa suferi atatea osteneli si chinuri in aceasta lume

pen~ S~~ta Ta ~aiea ;;i pentru a 0 uni cu slava To si prin

cererils ;;1aiurorul er sa ne daruie;;ti ;;i noua viata vesnical

, ~Te l~u~im pe Tine Care Te-ai dat pe Tine'insup ca sa ne

lZbave;;tt, ;;1Care ne-ai dat din nou pe Preasfinu Ta Maica

spre ajutor in bunatatea Ta, Iubitorule de oameni ;;i Impara-tule dulce!

~ Te la~dim si pe tine, Imparateasa binecuvantata si slavi-

ta, care, ai ~e-a pururea milostivire de noi ;;i suferi pentru

t?~te .chmurile noastre ;;1ceri Fiului tau sa nimiceasea pacatele; ;1 :splt~le noastre. Nu plangem moartea si ingroparea ta, ci

pra~nu~ cu s~ava mut~rea ta, caci ai fost mutata la cer, ;;i

nu-i la~1 p~ ce~ ce ,locutesc pamannil $i, desi esti lipsita de

o.stenelile ~~~h~urile ~cestei vieti trecatoare ;;i ai ajuns 1 a feri-

cirea negraita ,;;1 nesfar;;ita, nu uiti insa saracia noastra de'

a~, C1~e ma~~ie;;~i acurn mea ;;i mai mult si ne izbave;;ti

dm, toate ,mcercarile ;;1 feluritele noastre ispite. Nu ne lasa or-

fani ~e aJuto~ tau ;;i de harul tau dorit, ci lucreaza pentru

~01 ;;1 acopera-n- cu m~a slavei tale si inchina Fiului tau ; ; iumnezeulut nostru mlJlocu:ea necontenirj ;; 1 cererea celor

123

131 . Cu adevarat intreci marginile firii, nu numai prin



ce te lauda ?i te slavesc, c~ci cu adevarat ac~m esti I~paratea-

sa tuturor de-a dreapta Impararului cu haina tesuta de aur,

impodobita si irnbracata pr~ ~~ D~hului ~fant, prea~

infrumusetata cu podoaba ?1 gatelile, ?1 b?gatu ?OPO~~l

slujesc slava taB,sufletele sfintilor ?~~e dreptilor, cer bogatt m

fapte bune care sunt adeva~ata ~o~tte. v

130. Acum ai, prin Fiul tau ?1Dumnezeul tau, cunun~frumusepi si toiagul Impirapei si podoaba ~ai presus devon-

ce stapanire. Te rugam: Nu uita poporul tau. care .lau~a ~e

Fiul tau si canta nurnele tau, caci toate le pot1vpe langa vF1ul

tau milostiv ?i iubitor de oarneni, Care asculta c~ b~na~t~

toate cererile si rug.iminti!e tale, ?i tu insat1. esti .milosttva

pentru toti cei ce slujesc si ~ada~duiesc intru tine: $1~m~ta:reata de grija cunoscuta din minunile tale neconte~te ?1zilnice,

?i timaduirile suflete?ti ?i trupqti pe ~~re l~ arati p:ntru fie~

care din cei ce te roaga. Ele sunt negratte .?~nen~ar~te, ~at

mult decat nisipul rnarii, ?i ceea ce e mal malt ?1mal .adan~

decat toate, rnijlocesti pentru cei ce au pacatuit .imp otr1:a 1'1~

ului tau: cererile prorocilor ?i sporirile si posturile dreptilor ?1

mantuirile ca?tigate prin harul tau, ?i bunat~tile tale pentru

lumea intreagi ?ipentru fiecare dintre oameru, De ac~eaf '! 'mu-

s et ea t a ap l a cu t impa ra tu lu i9: m~re~ t~~u?ire de oame~ m~a.ta,atentia ta prevenitoare care 11 imrta mtr-o mare milostlv~e.

De?i nenumarate sunt celelalte podoabe .ale tale, sfmtem~,

intelepciunea, pute~e~ si t~ate ~elelalte, p,rm ~teny.a.prevem-

toare si prin milostrvire esti mal mult ~eca~ ~nc.e .1ffi~tatoareaFiului si Dumnezeului tau. $i asa, ~osttV~,?l :u~lto~re de.

oamen~ prin mijlocirea ta in fat~ Lui, rev~r~l mc~ ?1mat ~ult

peste noi milostivirea ?iblaodetile tale. C.aclEl smgur e man-

gaietorul nostru in fata Tati1u~ Iisus Hnstos Cel dre~t, ~

spune Evanghelistul siTeologul loan. El "" C~ '' ne . lar ta !a-

c a t e l e 10, iar tu, mijlocitoare pe langi El, abati m.ama ?1su~~ra-

rea Sa pe buna dreptate impotriva pacatelor ?1neasc~tarilor

noastre. Dar in milostivirea ?i blandetea Sa, tu reversi peste

noi toate bunatati!e cele mai presus de fire ?i darurile tale, Fe-cioara Sfanta!

124

nasterea mai adanca decat cunostinta, ci prin atentia preve-

nitoare ce intrece firea.

Prin tine s-a dezlegat blestemul maicii dintai,

prin tine s-a rupt peretele vrajbei,

prin tine $-a nirnicit stapanirea mortii,

prin tine am biruit asupra pacatului,

prin tine s-a sadit fecioria intre oameni,prin tine invatim hotararea in faptele bune,

prin tine ni s-a dat intelepciune, smerenie ?iiubire,

iar noi in celelalte podoabe nu ne vom arata biruitqri dupa

masura in care am fost biruiti, ci mult mai multo Am fost iz-

go nip din Eden ?i prin tine am prirnit deopotriva cerul ?i

Edenul. Am cules rodul pomului cunostintei si am pierdut

pomul vietii, dar prin tine am dobandit pe Ziditorul pomului.

Prin neascultare am fost dezbracati de vesrnantul dumneze-

iesc, dar prin tine ne-am imbracat in Dumnezeu ~i suntem

uniti cu EI, si ne-a dat puterea de a ne face fill lui Dumnezeu.

Acestea sunt darurile si harurile tale pentru noi, 0, Fecioara si

Nascatoare de Dumnezeu, care ne-ai daruit viata in care erai

tu. $i acum mai mult, dupa adormirea ta, esti ind ~imai vie si

praznuita ~i sezi impreuna cu Cel Viu ~i Daruitorul Vietii,

Fiul tau, si vezi c a Cel nascut din tine e Unul din Treime, Celce a fost cuprins in tine ~i n u poate fi cuprins de cer ~i pa-

rnant, Cel ce-ti implineste cererile cu sirnplitate. Pe cei pentru

care ceri milostivire, EI iicopleseste cu bogatia, si chiar dad

pacatuiesc din nou ?i te roagi din nou, numaidecat fact. i n c a 0data milostivire ~iceri pentru ei iertare, ceea ce e i n c a ?i mai

minunat ~i mai mare. Esti intr-adevar usa Vietii, pururea

apropiata de cei ce intra prin ea, desi Prorocul te-a numit u~a

inchisa prin care nu trece nirneni decat numai Dumnezeusi

EI 0 lasa din nou inchisa!'. Dar acum te-ai mutat din aceasta

lume ~i prin mijlocirea pe langi Fiul tau ~i prin ajutorul si

mana intinsa spre cei ce te roagi, aceasta u~a a harului »imi-

lostivirii e deschisa pentru toti si prirnesti pe toata lumea si

asculti toate rugaciunile.

125

132. 0, comoara a tuturor bunavoirilorl 0, daruitoare ~ 133. Prive~te-~e si acum ~i ai mila de turma ta, poporul



mai inalta decat fireal 0, floare cu toate rniresmele! 0, fairna

a firii ornenesti, dragostea noastra, viata noastra si pacea

noastra, biruinta noastra, intelepciunea no astra! 0, domnie

care strangi toate bunatatile pe care nici 0 lirnba nu le poate

rosti si nici un gand nu e in stare sa le atinga ~inici 0intinde-

re a vremii nu le poate invechil 0, dar dumnezeiesc facut

oamenilor ~i inchinare a oamenilor catre Dumnezeu! 0, ceaplina de har ~i de slava Sfintei Treimi, salas al bunatatilor Lui,

rnireasa nenuntita, Maid a lui Dumnezeu Emanuil! Sala~ al

Duhului Sfant, Imparateasa a toate, vas de aur ce porti rna-

na12, toiag inflorit din radacina lui Iesei despre care Isaia spu-

ne: fericita radacina lui lesei pentru d 0 mladitd ua ie ji d in I ese i

p' 0 flo ar e d in r dd iic in ile l ui v a iif lom13 Sfesnic al Luminii, pat al

Imparatului14 , masa a Vietii, templu al Luminii, chivot al

Sfinteniei, izvor al Nemuririi, rai intelegator, nor de lumina,

stalp de stralucire neclintita, potir al Painii vietii, u~a a lui

Dumnezeu, pe care EI singur 0 strabate ~i rarnane inchisa15,

munte cu totul sfant, Eden al celui de-al doilea Adam, cer ~i

tron inaltat si ridicat, rug nears, chivot al sf~!enie~ odihna a

Domnului, cum spune despre tine David: I na lp i- te , Doamne ,

in tru o dib na T a16, ~iorice alt nume cu care te-au numit prorocii

in chipuri ~i asemanari'", Cine va intelege multe1e tale numiri

~i nu se va minuna? Dar numele tau scurt ~i adevarat este

de Maid a lui Dumnezeu, Fecioara €ira prihana, Nascatoare

de Dumnezeu, preabinecuvantata, Marie Pururea Fecioara'".

Acesta e numele tau nou, aratat si adevarat; numele tale vechi

rostite in chipuri si asernanari le-ai invalat celor noi ~i ce1enoi

le-ai intarit celor vechi. Cu adevarat esti cartea cea vie in care

a fost stris negrait Cuvantul lui Dumnezeu cu parra fidtoare

de viala a Duhului Sfant, Esti cu adevarat trupul Noului

Testament scris durnnezeieste, al Testamentului facator de

viala lasat de Dumnezeu oamenilor. Esti mijlocitoarea, ruga-

toarea ~i danil mantuirii noastre, ca una care privesti pururea

spre hoi si intinzi mana poporului credincios.

126

tau, pe care Fiul tau l-a rascumparat cu scumpul Sau SAR ~ 1 . ange.~aga~te pentru .eA~l aseaza-l in mo~tenirea ta, ~i din zi in zi

milostl~e~te-te ~~mdean:na ?e toti oamenii impreuna ~i pe

ft~c~a~~n part~ sa ~e ~a:a ~Otlun t~p ajungand la statura pli-

n~ta~ dljhovnlce~tl ~l sa alba un smgur cap, pe lisus Hristos

Fiul tau. Poporul tau ~im?~tenirea ta, imblanze~te ~iroaga-t~

~entru el, 0, Pre~sfant~ Imparateasa, ~i ocrote~te-l, acope-rmd~-l cu harul ~l cu ajutorul tau, si alunga din el pacatele

n:vazute care ornoara sufletele. Paze~te-l in luptele ~i ispitele

vazute,. macar d din pricina pacatelor noastre cele multe ~i a

n~ecred~!elo~ s:-rntem l!psiP. ?e cuvant ~i vrednici de pedeap-

s~. NU-!l ~tt d: ~r~delegile noastre, da-ne repede milosti-

v:_reata, caci am sa~aclt ~~lit. Mantuie~te-ne ~i departeaza

p~c~tel~ noastre ~rm rnijlocirea ta la Fiul tau. ~i in aceasta

~la!a paze~te-n~ ~~fi-ne biruitori asupra incercarilor ~i asaltu-

:ilor demonuhii ~l asupra ispitelor vazute si nevazute si fi sa

u:cete~e toate .pacatele noastre. Iar in veacul viitor, du-ne la

sala~.uril~vesnice, la locul de odihna, unde stapane~te lumina

vletu lui Hristos, Fiul tau, ca de langa tine sa impirateasd

p~p.orul. tau care te slave;>te si sa ne bucuram de numele tau.

Caci e~~lfericita intre femei ~i preabinecuvantata intre toate

~asele 91to~te semintiile, sIavita in cer si pe pamant, caci toata

l~b~a te slave~te ~l teovesteste Maid a Vietii. Toata fiptura e

?lma de ~a~da ~a, toti slavesc prin tine Sfanta Treime in trei

lpostasun ~10 smgura ftinJa, slavitul Dumnezeul nostru19.

134. Acestea sunt, lmparateasa sfinta, Nascatoars de

D~~zeu, t:inele vietii tale slavite. Acestea sunt cuvintele

plecaru tale, cantul adorrnirii, slava dinaintea adormirii cantul

de ~gropan~, .~in~nile rnutarii sale sIavite. ~i acum, {mpara-

t:asa. preamanta ~1preaslaviti Nasdtoare de Dumnezeu in-

gadUt~ sa-!i vezi Ainchinate. aici de catre robul tau umil ~ t 'ne-~rednlc aceste cateva cuvmte spre lauda ~i slava ta, date de

~e, pe ca:_e l e~am rostit dupa putere cu credin!a si iubire

pnn harul tau, cacr cugetul meu nu e in stare sa patrunda mai

mult, chiar dad toate gandurile si limbile celor vazute ~i ne-

127

vazute s-ar aduna ~i ar veni sa te cante ~i sa te preamareasca



dupa vrednicie. Tu insa, in schimbul acestei aduceri nepotri-

vite, revarsa din belsug harul tau, mila ta ~imijlocirea ta peste

mine, robul tau nevrednic, ~ipeste toti cei ce rnaresc numele

tau. 0, prealaudata, Maid a lui Dumnezeu, care ai adus pe

lume pe Sfantul Sfintilor, Cuvantul lui Dumnezeu=primeste

cererea robilor tai, si pazeste-ne de tot necazul ~i ispita, ~i

rnantuieste-ne de chinurile vesnice, ~i fa-ne vrednici, in viatafira de sfarsit a dreptilor, de 0 parte din bunatatile vietii ves-

nice prin Hristos Fiul tau ~i Dumnezeul tau, caruia Ise cuvi-

ne toata slava, cinstea si inchinaciunea, irnpreuna cu Parintele

Sau Cel fari de inceput ~i cu Duhul Cel cu totul sfant, bine-

voitor si de viala facitor, acum ~i pururea ~i in vecii vecilor.

Amin.

0, Hristoase, Imparate al slavei, pentru mijlocirile celei

ce Te-a nascut pe Tine, ale Sfmtei Fecioare Maria, milosti-

veste-Te ~i rnantuieste sufletul sarmanului Eftimie care a tal-

macit din greceasca in georgiana cartea sfanta a vietii Sfmtei

Nascatoare de Dumnezeu la Sfintul Munte al Athonului.

128

PROLOG, COPILAruA

1 C f D e ut er on om 32, 1.

2 Cf Psalm 86, 3.

3 C f Psalm 44, 13.

4 SFANTUL GRIGORIE ALNYSSEIPC 46, 113ID. '

5 C f Matei 1, 16 si Luca 1,5.

6 Cf I Regi 1, 9.

7 C f P ild e 15, 29.

8 C f P rot oe v ang he li a l ui I a co b IV, 1 ~i

IV, 2, ed, DE STRYCKER [trad.

rom. C. BADILITA: Evanghelti a p o -

aife, Ed. Humanitas, Bucuresri,

1996,p.47].

9 Participiu hiphil i1K, ;'i'KO, cum

giisim la EUSEBIU AL CEZAREIIOn oma st ic a s ac ra , ed. P. DE LA~

GARDE, Gott ingen, 1870, p. 175,

22: Mapt cX~ : <p ol 'CU ; o- o oa .

10 Cf P r o t o e u . VI, 2 [trad. rom. cit.,

p. 48], unde Fecioara avea deja un

an in momentul ospatului,

11 C f Protoeu VII, 2 [trad. rom.

cit., p. 49J.

12 Psalm 44, 16.

13 loan 15, 15.

14 Cf Luca 8,21.

Note

15 C f Evrei 9, 12.

16 Psalm 44, 3a ~i5 .

17 Psalm 44, 3b.

18 Psalm 44, 9.

19 Psalm 44, 4.

20 Psalm 44, 8.

21 Psalm 44, 11.

22 Psalm 44,11.

23 Psalm 44, 12.

24 Evrei 9, 7.

25 Psalm 44, 12.

26 Psalm 44, 13.

27 Psalm 44, 14b.

28 Psalm 44, 15.

29 Psalm 44, 11.

30 Luca 2, 40.

31 Pilde 29, 43.

32 Pilde 29, 44.33 Filipeni 2, 8.

34 Matei 5, 3.

35 Psalm 67, 16-17.

36 Psalm 131, 8.

37 Psalm 131,13.

38 C f Psalm 67,18.

39 Cdn tarea cdn tan" lo r 4, 12 ~i4, 15.

40 Cdn tarea cdn tl ir i lo r 3, 7.

41 Cf Evrei 9,2-4.

42 Protoeo. VIII, 2 [trad. rom. cit.,

p.49].

129

43 Cj Numeri 17,8.

44 Cj Fapte 1, 26.

31 C f II Tim otei 2, 19.

32 Psalm 76, 11.24 Luca 2, 17.

25 Matei 2, 2.

2 Levitic 5, 11.

3 Psalm 50, 7.



45 Luca 1, 36.

46 Numeri 17,8.

47 Mateil, 19.

48 Psalm 104, 20. Cj Facere 41, 40.

49 Cj Psalm 104, 21.

50 C f F ace re 8,4.

51 Luca 1, 36.

BUNA- VESTIRE

1 Psalm 45, 6.

2 Luca 1, 28.

3 C f F ace re 3, 16.

4 Luca 1,28.

5 Isaia 6,8.

6 Luca 1, 29.

7 Luca 1,30.

8 Luca 1, 31.9 Luca 1,32.

10 Luca 1, 32.

11 Luca 1, 33.

12 Cj I Co ri nt en i 15,27-28.

13 Luca 1, 34.

14 Cj Psalm 44, 12 ~i7, 10.

15 Luca 1, 36-37.

16 Luca 1, 38.

17 Luca 1, 42-45.

18 Luca 1, 42.

19 Psalm 144, 15-16.20 Luca 1, 42.

21 Luca 1, 47-48.

22 Isaia 66, 2.

23 Luca 1, 45.

24 Luca 1, 48.

25 Luca 1, 49-50.

26 loan 17, 6.

27 Luca 1, 51.

28 Psalm 43, 4.

29 Psalm 61, 13.

30 Cj 1 Cor in t eni 1,24.

33 Luca 1, 51.

34 Cj I I P etru 3, 7; 2, 17; 2, 4?

35 Luca 1, 52-53.

36 Isaia 29, 14.

37 Luca 1, 54-55.

38 Joe de cuvinte cu v o - G < ; (~;lK ? )

aprov 880V in loc de &.vepro1t~

pentru 'K.,ra'/ 'K-K"~'K, se ga:se~te

la EUSEBIU AL CEZAREII, Ono-

mas ti ca sacra , ed. P. DE LAGARDE,

G6ttingen, 1870, p. 170.

39 loan 1, 12.

40 Romani 9, 7-8.

41 Luca 1, 56.

NA~TEREA

1Matei 1, 19.

2 Matei 1,20.

3 Matei 1, 21.

4 C f F ace re 49, 10.

5 Romani 9, 7.

6 Luca2 , 32 .

7 Luca2 , 30.

8 loan 18, 36.

9 Cj Psalm 28,10.

10 Luca 2,1.

11 Cj Psalm 2,9.

12 Matei 2, 23.

13 Matei 2,6.

14 loan 1, 46.

15 Matei 2,6; Miheia 5, 1-3.

16 Luca 2,4-5.

17 Luca 2,6-7.

18 Psalm 131, 4-6.

19 Psalm 131, 7.

20 Cj Efiseni 2, 14.

21 Luca 2, 10-14.

22 Luca 2, 19.

23

Cj [udecdiori 6, 37-40.

130

26 Matei 2, 6.

27 C J loan 10, 11.

28 Cj Facere 49, 10 ~iMiheia 5, 1. 3.

29 Matei 2, 4.

30 Matei 2, 6; Miheia 5, 1. 3.

31 Miheia 5, 2.

32 Cj Isaia 6, 10.

33 Cj Matei 2, 7-8.

34 Matei 2, 10.

35 Matei 2, 11.

36 Luca 1, 48-49.

37, Luca 2, 21.

38 Luca 2, 22-23.

39 Cj Matei 2, 16.

40 Matei 2, 23.

41 Matei 3, 1.

42 C f M atei 2, 3.

43 Mariamne, asasinata in anul 28

i. Hr. , si Aristovul, omorat ill anul

7 i, Hr.; cele trei exccutii fiind

mentionate impreuna de IOSIF

FLAVlU, An tic hi td fi i ud aic e XVII,

185.

44 Cf IOSIF FLAVlU, R dzb oiul iu-

daic II, 551; c f . ~iI, 535-543.45 Cf revolta contra acvi lei de aur

din martie 4 d. Hr., IOSIF FLAVlU,

RdZbo iu l i ud a ic I, 645-646.

46 Matei 2, 16.

47 Matei 2, 18; Ieremia 31, 15.

48 C f D e ute ro nom 32, 43.

49 C f Iohannis liber de D orm itione

Mariae (BHG 1055) XXXVII, ed.

TISCHENDORF [trad. rom. C . BA-

DILITA: Evanghe l ii apocr if i , Ed. Hu-

manitas, Bucuresti, 1996, p. 257].

ADUCEREALA TEMPLU

A PRUNCULUI Irsus

ILuca 2, 22-23.

4 Isaia 6, 3?

5 I ez ec hi el 44 , 2 .

6 Luca 1, 34.

7 C f Romani 15,26.

8 Luca 2,26-27.

9 Luca 2, 25-32.

10 C f Isa ia 9,2.

11 Cj loan 1, 9.

12 Luca 2,33.

13 Luca 2,33.

14 De la radicalul "]01(. La fel la

EUSEBIUALCEZAREII, Onomast ica

sacra, ed. P. DE LAGARDE, G6t-

tingen, 1870, p. 171. ! rocr ll<P Iaro

1tpooeTtKll.

15 Luca 2, 34.

16 Matei 24, 14.

17 Romani 6, 4.

18 IICorinteni 12, 10.

19 Sau de "contradicpe", Luca 1,39

U V t t A e y O j . l £ v o v , 'deja tradus astfel

in vechea versiune georgiana.

20 Cj Matei 12, 24.

21 Luca 1, 35.

22 Evrei 4, 12.

23 Marcu 14, 27.

24 Matei 27, 46.

25 Luca 23, 46.

26 loan 19, 28-29.

27 Cj Romani 5, 9.

28 Luca 2, 34.

29 Luca 3,39.

30 Matei 2, 13.

31 Cj §§ 42 ~i43.

32 P r o t o e u : XXII, 3 [trad. rom.

e. BADILITA: E va ng he lii a po crif i,

Ed. Humanitas, Bucurest i, 1996,

p.52].33 Protoev. XXIII, 2-3 [trad. rom.

cit., p. 58].

34 C f Isaia 19, 4.

131

35 leremia 25, 15-16? Fara indoiala

insa in loc de Ieremia trebuie citit

53 Luca 2,44-47.

54 Luca 2,48.21 loan 2, 1.

22 loan 2,3.

16 Psalm 21, 14.

17 Psalm 21, 17.



Isaia.

36 Cj lsaia 19, 20-21

37 Mate i 2, 19-21.

38 Mate i 2, 23.

39 Matei2 , 15 ~i Osea 11,1.

40 Mate i 2, 22-23.

41 Cj Luca 15, 6.

42 Cj Luca 15, 9 si 20, 20 ~i Facere

1,26.43 Cj Facere 49, 10.

44 Numele sunt schimbate intre

ele: Hircan II63-40), mort in 30

i. Hr., este fratele mai v'arstnic,

etnarh ~i arhiereu; Aristobul II 11

contesta incepand din anul 56

i. Hr., fiind arestat de Pompei ~i

eliminat ulter ior de acesta pentru

a fi trecut in tahara lui Iuliu Cezar.

45 E yorba probabil de organiza-

rea civila romana instalata de Gal-binius in 57 i. Hr. dupa rep rima-

rea revoltei lui Alexandru, fiul lui

Aristobul.

46 Luca 2,2. P. Sulpicius Quirinus,

aflat in Orient din 12 i, Hr., a fost

guvemator al Siriei intre anii 6-9

d. Hr.

47 Arhelau (t 14 d. Hr.) a fost

exilat in Galia in anul 6 d. Hr.,

primul procurator numindu-se

Copronius. Autorul Viefii face 0

confuzie intre Irod Arhelau ~i

Iro? Antipa.

48 In realitate, Irod Antipa este

fratele lui Arhelau ~i fiul lui Irod

eel Mare ~iMalthake. EI a domnit

ca tetrarh intre 4 i. Hr. - 40 d. Hr.

49 Luca 2, 52.

50 Coloseni 2, 9.

51 Coloseni 1, 18-20. 16.

52 Luca 2, 42-43.

55 Cj Mate i 21, 13.

56 Luca 2, 49.

57 loan 14, 9.

58 loan 14, 7.

59 Cj loan 8, 19.

60 Luca 2, 50.

61 Luca 2,51.

62 Luca 2, 52.

63 Este yorba de apocriful Evan-

g he lia lu i P se ud o- To ma [trad. rom.

C. BADILITA: E v an gh e li i a po cr iJ e,

Ed. Humanitas, Bucuresti , 1996,

p.l03-113].

64 Psabn 44, 3.

65 Judecator i16, 17. Numeri6, 5.

66 Psabn 89, 2.

67 Luca 2, 51.

BOTEZUL$IARATAREALUIIISUS

1Luca 3,1.

2 Luca 3, 3-4.

3Mate i 3, 5--6.

4 Mate i 3, 11.

5 Mate i 3, 13.

6 Mate i 3, 16-17.

7 loan 1,35.

8 loan 1,40.

9 loan 1, 36-37.10 loan 1, 19-20.

11 loan 1, 26-27.

12 loan 1, 27.

13 loan 1, 30-34.

14 C j C olo se ni 2,9.

15 Matd 3, 17.

16 Mate i 4, 11.

17 loan 1, 37.

18 Mate i 4, 12.

19 Mate i 4, 17.

20 loan 1, 44--48.

132

23 loan 2,4.

24 loan 2,6.

25 Cj Mate i 8, 14--15.

26 Luca 23, 55.

27 Cj Luca 5, 1.

28 Luca 5,9-11.

29 Cj Mate i 9, 1-8.

30 loan 21, 35.31 C f . Ma te i 8,31.

32 Cj Luca 8, 3.

33 Cj Mate i 19, 21 ~i16, 24.

34 Cj Mate i 21, 12.

35 Luca 8,2.

36 Acest detaliu inedit accentueaza

si explicii astfel caracterul secun-

dar al mormantului de la Efes

legat de cul tul celor 7 t ineri ador-

miti irrviati "provizoriu" ca si

Lazar.

PATIMA

1Mate i 27, 55.

2 lsaia 52, 7.

3 Mate i 26,15.

4 Isaia 53, 7 ~i Psabn 104, 13?

5 lsaia 53, 7~.

6 Luca 23,49.

7 C/Mate i 26, 75.

8 I n/ el .e pc iu ne a l ui S ol om o n 2, 12.LlOOXPTl0'tovpare sa fi antrenat

mentionarea lui Hristos.

9 Acelasi verb ca pentru Duhul

Sfant in clipa Intruparii.

10 Mate i 27, 28-29.

11 Aluzie la separatia apelor ~i a

pamantului, if. Facere 1, 9-10.

12 C j le re mia 5, 22.

13 Psalm 79, 2 ~i 98, 1.

14 Psalm 103, 2.

15 loan 10, 17.

18 Mate i 27, 39-40.

19 Psalm 68, 10.

20 Psabn 68, 21.

21 Psabn 68, 22.

22 Cj Mate i 27,51-52.

23 Deuteronom 32, 1.

24 Ieremia 2, 12.

25 Cj I e s i r e 7, 14 - 10, 29.26 Mate i 27,29.


28 Matd 27, 29.

29 Psalm 8, 6.

30 Mate i 27,29.

31 I e s i r e 14, 16.

32 Mate i 27, 29.

33 I e s i r e 34, 30.

34 Mate i 27, 30.

35 loan 9,6.

36 Psabn 21, 17.37 lesire 13, 14.

38 Mate i 27, 21.

39 Facere 8,21.

40 loan 19,26-27.

41 Luca 2,51.

42 loan 2,4.

43 Mate i 12,48-49.

44 loan 19, 28-29.

45 Cj Psabn 68, 22.

46 I e s i r e 15, 25.

47 Deuteronom 32, 13.48 loan 2, 19.


50 Psabn 21, 14.

51 Mate i 27, 34.

52 loan 19, 30.

53 Mate i 27, 50.

54 loan 19, 34.

55 Psabn 38, 4--3.

56 loan 19, 41.

57 ORIGEN, In M atth . (CCS 43),

p. 265,5.

133

58 loan 19, 38.

59 Matei 13,46.

22 Fapte 12,6-7.

23 Fapte 7, 59.IS Este remarcabil faptul c a Sfan-

tul Maxim nu-l desernneaza direct

in vederea praznicului Adormirii

Maicii Domnului.



60 Cj Romani 16,25.

61 Psalm 96, 5.

62 Psalm 103, 32.

63 Psalm 7 , 10.

64 Cj Psalm 44, 4.

65 Cj Isaia 53, 5 ~i I P etr u 2, 24.

66 Matei 27, 59~0.

67 loan 19, 25.

68 Cjmai sus, § 71.

69 Matei 27, 55.

70 Matei 27, 55-56.

71 Marcu 15, 40.

72 Luca 23, 49.

73 loan 19, 25.

74 Matei 27,61.

75 Luca 23, 55.

76 Luca 23, 56.

INvIEREA

1Cj I Corinten i 15, 20.

2 Matei 28, 4 ~i13.

3 Cj Marei 28, 12.

4 Cj M arei 28, 23.

5 Cjmai sus, § 70.

6 loan 18, 15.

7 loan 20, 19.

8 loan 20, 22.

9 loan 20,27.

10 loan 21, 13.

11 Luca 24, 45.

12 Luca 24, 49-50.

13 Cj Luca 24, 50.

14 Luca 1, 28.

15 Luca 1, 42.

16 Luca 1, 35.

17 Fapte 1, 10-11.

18 Fapte 1, 12.

19 Fapte 1, 4.

20 Psalm 131, 4.

21 Luca 23, 34.

24 Fapte 12, 2.

25 Matei 28, 14.

26 Deuteronom 32, 6; 32, 5; 32, 28.

27 Psalm 86, 3 .

28 C j D e ut er on om 32, 32.

29 Psalm 57, 10.

30 Matei 5, 45.

ADORMIREA

1Cj Isaia 55, 12.

2 Darul celor doua vesminte pre-

gi ite~te inserarea istoriei lui Gal-

bios ~iCanditos din §§ 119-124.

3 Binecuvantari le corespund .cu

cele din "transi tus"-ul gree § 29

~i istoria lui loan Geometrul

( c J . WENGER, p. 226-228, 376).4 Tratatul dionisian Despre Numele

Divine adresat lui Timotei e inti-

tulat: Ttc; " ' tile; EUxfle; ouva~Lte;Kat nept 'tou ucocopiou 'Ispo-SEOU Kat nept EUA.a!3eiae;Kat

(juyypaq>fle; 8eoA.oytlCfle;·

5 Citatul dinosian este adaptat de

autorul Viefit~ pentru care tratatul

Despre N um ele D iv in e e considerat

ca discursullui Ierotei la Adormi-

rea Maicii Domnului.

6 Cj sfarsitul § 107.

7 Cj Matei 17,6.

8 loan 20, 21.

9 Cdn tarea cant ti r il o r 3, 7.

10 Deuteronom 32,' 6 ~i32, 28.

11Matei 21, 9 si 21, 16.

12 Paralelismul intre intrarea lui

Hristos in Ierusalim ~i convoiul

funebru al Fecioarei pare a fi pro-

priu Sfantului Maxim.

13 Cj Luca 1,48.

14 Psalm 41,5.

134

pe Toma ca fiind apostolul absent

la Adormirea Maicii Domnului.

16 Ca ~i 1n § 110, Sfantul Maxim

evita sa transeze intre reprezenta-

rile teologice privitoare la natura

invierii Mariei.

17 Singura sursa a Sfantului Ma-

xim aici pare a fi asa-numita "His-toria euthymiaca" ( c J . WENGER).

18 Paralelele Viefii Fedoarei Sfin-

tului Maxim sunt aici Simeon Me-

tafrast (BHC 1048) si, mai put in

direct, Teodor Sincelul (BHC

1058) si Menologhion-ul imperial

BHC 1058e. loan Geometrul nu

rezerva istoriei gasiri i rel icvei de

catre Galbios ~iCanditos decat un

mic paragraf (§ 44, WENGER).

19 Cj I Regi 5, 1.20 Iesire 23, 12 si 34, 29.

21 loan Geometrul (§ 45) cunoaste

ambele relieve la Vlaheme ~i nu

mai stie nimic de Chalkoprateia

situata langa Sfanta Sofia, unde

Sfantul Maxim stie c a se afla braulMaicii Domnului.

EPILOG

1Acest lung pasaj liric corespun-

de § 1 si nu are paralele decat

ill locurile comune ale omilet icii

mariale.

2 Psalm 59, 11. Cj Psalm 59, lOb.

"Cetatea intarita" este traducerea

georgiana obisnuita pentru 1tOA.te;

1tEptoxfle;·

3 Finalul reia §§ 1-2.

4 Aluzie care sugereaza c a Viata

M aid i D om nu lu i a Sf'antului MaximMarturisi torul a putut fi compusa

5 I Tesaloniceni 4, 17.

6 I Cor in t en i 2, 9.

7 Cj Evrei 9, 7 si 9, 12.

8 Cj Psalm 44, 13b ~i § 8 mai sus.

9 Psalm 44, 2 §i § 1 mai sus.

10 I lo an 2, 1-2.

11 Cj Iezechiel44, 2.

12 Evrei 9, 4.13 Isaia 11, 1.

1 4 C j C an t a r ea c an tii ril or 3, 7.

15 I ez ec hi el 44 , 2 .

16 Psalm 131, 8.

17 Enumerarea este vizibil apado-

za cele din § 1.

18 : PC 91, 504A: oJ.lOA.OYOUJ.lEVeKat 't1')v aYlav navEvOo;ovIIapSEvov KUPlroc;Ka't' <XA.Tt8etav

6EO'tOKOV;512D: EK 'tflc; <xxpav-roo Kat aYlac; 1taVEVOO;0Unap-SEVOUKat Ka't'<XI..t8etav 8eO'tO-KOU (j6)J.la A.OytKOVEJ.l'l'UXCOJ.lE-

VOV..; 592C 12: Kat Urt6o-' t(X(jtV

TlVcoaEVEK 'tile; aYlac; SEO'tOKOUKat <Xet1tap8evou 1tpooA.T)q>8et-

eo» Mopice ; §i 424B, 457D,

509B, 544C, 580B, 392B 10.

19 § 133 e rugaciunea finala §i la

loan Geometrul (§ § 60-70; WEN-

GER, p. 412--414), pe care acesta

din urma a prelungi t-o cu aluzi i la

conflicte contemporane (probabilla revolta lui Bardas Skleros din

976-979).

135



Stihirile Sfantului Maxim

1 3 a ug ust

A fe za re a in Cha lk op ra te ia

f i inchinarea c instit ulu i ve fmant

al Sf intei Ndscdtoare de Dumnez eu

La VecernieLa Doamne J tr igat -am . Glasull

"Pe Tine, Cuvantul Cel f a r a de inceput"Cuvintele Sfantului Maxim

Sa impodobim tara tacere noi, credinciosii, cu lauda du-

hovniceasca tronul imparatesc eel mai inalt decat Serafimii,

pe vrednica Maica a lui Hristos, Dumnezeu ~iMantuitorul,

pe cea care este mijlocitoare intre Dumnezeu ~ioameni.

Cu laude stralucite sa iesim in intampinarea vrednicei

Nascatoare de Dumnezeu, cetatea intelegatoare a Dumneze-

ului Celui Preainalt, scaun sfint si u?a a cerului, si sa praz-

nuim astazi cu bucurie innoirea bisericii ei.

Cu totii sa impodobim ?i sa praznuim duhovniceste pe

vasul eel de aur care, in loc de mana, a purtat pe Mielul lui

Dumnezeu, pe crinul eel sfint ?i floarea fecioriei, vrednica

Nascatoare de Dumnezeu cea tara prihana.

137

La Utrenie Cdnta re a 4



Canonul

C dntarea 1

indreapta lauda mea cum se cuvine ca sa impodobesc

praznicul tau, imparateasa sfanta, ;;i da-rni cuvant drept, pe

potriva slavei tale, ceea ce esti mostenire a lui Dumnezeu ..

Cu cantare de biruinta sa te laudam, pe tine, raul eel ne-, A

secat al apei celei vii, chivotul care a cuprins pe Imparatul, ;;ivasul vietii dumnezeiesri.

Sa Iaudam astazi cu cantare de biruinta pe spicul care ainflorit viata cea sporitoare.

Braul preacuratului tau trup 11dai spre ocrotirea cetatii

tale de orice navala a vrajmasului, de aceea ne inchinarn tie cubucurie ;;icu credinta.

Cdnta re a 3

Veniti, popoare, sa praznuirn floarea fecioriei cea plina de

miresmele Duhului Sfant, din care a iesit Cuvantul lui Dum-nezeu intrupat.

Pe tine, Fecioara, noi, credinciosii, te laudam ca pe 0 ce-

tate a lui Dumnezeu, praznurta din neam in neam, ;;i te rugamsa ceri de la Fiul tau mare mila.

Biserica aleasa inainte de veci prin planul eel cu totul de

nepatruns al lui Dumnezeu, floare a fecioriei, rnijloceste pelangi Fiul tau.

Astazi credinciosii, sa savarsim dupa vrednicie adunarea

duhovniceasca intru cinstea Fecioarei lui Dumnezeu, caci

braul ei tara prihana e inchinat dupa vrednicie in biserica eicea sfanta.

138

in Sfanta Sfmtelor ai crescut ;;ide mana arhanghelului ai

fost slujita in chip minunat, Nascatoare de Dumnezeu, as-

teptand slava.

Ai vazut hrana minunata ce da crestere ind si mai minu-

nata, ;;iti-ai plecat urechea gata sa primesti pe Cel ce hraneste

tot trupul.

. Bogatii poporului tau iti slujesc cu daruri, Imparateasa,

iar imparatii ;;imai-marii impreuna cu preotii te lauda cu bu-

curie ;;icer de la tine mare mila.

Vesmantul eel curat ;;i braul trupului care a cuprins pe

Dumnezeu au ramas nestricacioase prin Cel ce S-a nascut din

tine, Mireasa, ;;ite-a pastrat Fecioara nestricata.

Cdnta re a 5

Tu esti, Nascatoare de Dumnezeu, aducerea firii noastre

jertfa bine-placuta lui Dumnezeu, icoana intelegitoare in-

fricosatoare demonilor si dorita ingerilor, ;;i tarie pentru noi,

credinciosii; de aceea pe tine te marim.

Sa te praznuim top dupa vrednicie pe tine, chivotul sfin-

teniei, odihna lui Dumnezeu in Sion, in care a binevoit sa se

sila~luiasca Domnul tapturilor, Fecioara Marie, cortul sfinte-

niei lui Dumnezeu.

Sa slavirn pe Nascatoarea de Dumnezeu, gradina ca nea-

tinsa, izvorul apei vietii, cartea pecetluita pe care e scris cu-

vantul lui Dumnezeu eel nescris, pe cea povatuita dintru in-

ceput de Sfintele Scripturi.

Biserica ta astazi s-a umplut de lumina, Nascatoare de

Dumnezeu, ;;i straluceste de harul minunilor ce se savar~esc

in ea, iar demonii sunt izgonip. de atingerea braului tau celui

nestricacios.

139

Can ta re a 6C anta re a 8



Tu esti, Marie, toiagul i'mparatesc eel minunat floarea., ' "". ,

nevestenta, vasul manei celei dulci si sfe$niculluminu ceresti,

M~sapainu. vietii, tablifele scrise de Dumnezeu $i chivo-

tul l.egaman~U1 care cuprindea vasul cu mana te inchipuiaupe tine, FeClOara.

In .tine s-a implinit, cea tara prihana, minunea cu adevarat

mare $1hotarata inainte de toti vecii, Dumnezeu nascandu-sedin trupul tau.

Braul tau cel sfant, vrednica Nascatoare de Dumnezeu

o~rote$te < ceta.tea ta de toata navala, $i ca 0 anna puternicapazeste pe toft credinciosii,

Can ta re a 7

~ ~hivot al ~~mfe~ei c~e a cuprins pe eel necuprins, $icatuie ce poarta m sanul ei focul Dumnezeirii, te laudam du-

pa vrednicie, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare nor cu roua~ ,cereasca.

Arhanghelul Gavriil graia catre izvorul fecioriei: Asculta

siprimeste vestea inchinarii rnele, $ita sa creased Cuvantul luiDumnezeu primit acum in sanul tau.

~ Bucura-~e, cea care ai nimicit blestemul cel dintai $iai re-

varsat b~c~1a ce~ ve?nic~, Preasfinta care ai nascur pe Dum-nezeu Ziditorul $1Mantrutorul fapturilor.

Braul tau care a incins trupul ce L-a purtat pe Durnne-

z~u, ne-~ f~st dat c~ 0cununa de har $,ica un zid poporului

~au cr~dmclOs, Mane tara prihana, de aceea te binecuvantamineci,

140

Cea care poarta pe Atottiitorul, care innoieste firea orne-

neasca, scara inalfata spre cer pe care S-a coborat Dumnezeu

sa rnantuiasca fapturile Sale, top te laudam ~i te in:i1lam in

veci,

Tu esti brazda care a facut sa infloreasd spicul vietii prin

care am ajuns desavir~ili; sa inallam vesnic pe Maria, gradina

cea neatinsa, lucrata de Dumnezeu, izvorul peceduit al Apei

celei V U.

Tu esti mijlocitoare infladrata la Fiul tau pentru top cei

ce te cheama, limanul linistit al tuturor celor batuti de valuri,

care se slobozesc de suferintele duhovnicesti ~i spun: Sa lau-

dam top.pe Domnul ~isa-L preainailam intru top vecii,

Prin atingerea de braul tau, Impadteasa sfinta, se vinde-

d bolile de tot felul, si cei neputinciosi gasesc usurare, ~i cudntari graiesc: Sa Iaudam toti pe Domnul ~isa-L preainaltam

intru top vecii,

Cdntare a 9

lata c a de acum toate neamurile te vor ferici, cum ai spus

tu insuti dintru inceput, Marie, Preacurata, caci Cuvantul lui

Dumnezeu S-a nascut din tine in trup, ~iputerea vrajmasului

a pierit, ~ii-ai adunat pe top intru lauda tao

Tu esti taria puterii care izgoneste pe dernoni, stinca vie-

f ii din care cei insetati bern apa nernuririi, stalpul eel de foe ce

calauzeste pe cei ce sunt in intuneric, ~icea care-i uneste pe

oameni cu Dumnezeu, vrednica Marie.

Tu esti floarea nestricaciunii ~icununa bunavoirilor, po-

doaba stralucitoare si porn stufos in a carui umbra se odih-

nesc cei osteniti, ~iusa cerului in care se afla bogatia milei lui

Dumnezeu fala de toti oamenii,

141

Te laudam, Sfanta Imparateasd a oamenilor, care ni L-ai



dat pe Fiul tau )'i rnijlocesti pe langa El pentru noi, pacatosii,

)'i ne-ai dat iarasi braul tau eel nestrieat ea sa ne pazeasca de

armele vrajmasilor, si nu ineetezi din zi in zi sa ne inalti din,pacatele noastre.

La Laude

Prin lucrarea lui Dumnezeu, Marie eea tara prihana, ai

facut sa rodeasca pomul vietii, Fiullui Dumnezeu Cel tara de

inceput din care eulegem hrana nemuririi )'i ne faeem vredniei

sa mancam Trupul Cel Sfant si sa bern Sangele eel de-viata-

ficator, de aeeea te laudam, Preasfinta,

Ce limba orneneasca va rosti dupa vrednicie marirea ta,

Fecioara tara prihana, caci esti mai inalta decat tot cuvantul,

dar primesti ea lauda dupa puterile noastre si aeest cant ne-

potrivit, )'i dai harul tau eu bogatie indreptand limba noastra

dupa vrednicie )'icuviinta ea sa te laude pe tine.

Ajutor veghind in toate incercarile noastre, liman linistit

al eelor batuti de valuri, calauza a mantuirii )'i scara durnne-

zeiasca care arunei punte intre Dumnezeu )'i oameni, Fecioa-

ra Marie tara prihana, te praznuim cu laude duhovnicesti )'i

ne inchinam tie cu credinta,

142

o biograjie doxologica

a Fecioarei M aria zn operaSfantului Maxim Mdrturisitorul?

Savanti gruzini din secolul nostru (ca, de exemplu,

K. Kekelidze, 1960, )'i M. Tarchnisvili, 1955), specialisti in

istoria literaturii georgiene veehi, au relevat existenta in rna-

nuscrisele georgiene a unei Vie!i a FeaoareiMaria atribuite

fericitului parintelui nostru Maxim filozoful )'i marturisito-"rul". Un nurnar de unsprezece manuscrise incomplete pre-

zentau textul ea pe 0 traducere a unui original grec datorata

cunoscutului talrnacitor de texte duhovnicesti grecesti in lim-

ba georgiana, monahul Eftimie Ivireanul, Acesta din urmaactivase ca traducator la Sfantul Munte Athos intre anii 980-

990, decedand aici in jurul anului 1028 in varsta de saptezeci

si cinei de ani. Eftimie a fost autorul unui important numar

de traduceri de texte hagiografice bizantine in limba georgia-

na. Traducerile sale erau insa destul de libere, Ivireanul ampli-

ficand sau scurtind ori prelucrand sau remaniind adeseori

originalele grecesti transpuse de el in limba georgiana. Unul

din eele mai veehi manus crise georgiene ale Viefii Feaoarei

Maria atribuite Sfantului Maxim (580-662) in traducerea lui

143

Eftimie Ivireanul e datat in anul 1030, deci la numai doi anidupa moartea traducatorului gruzin athonit.

,

viata Fecioarei Maria, ci si din cea a lui Iisus Hristos Insusi,



In deceniul trecut, eruditul orientalist belgian, iezuitul

Jean-Michel van Esbroeck, profesor de lirnbi crestine orien-

tale la Universitatea din Viena, a strans toate aceste frag-

mente neglijate ~irisipite in manuscrisele georgiene. Cinci din

aceste manuscrise se gaseau in capitala Gruziei sovietice,

Thilisi, trei in biblioteca Patriarhiei Ierusalimului, unul inMu-

zeul Carpi din Odesa, altul la Biblioteca Manastirii Sfanta

Ecaterina din Sinai, iar altul, eel mai vechi pe cat se pare, da-

dnd din secolul IX, fusese utilizat pentru a lega 0carte de

rugaciuni armeana din secolul XVI, aflata acum in proprietate

privata. Din toate aceste manus crise, trei dintre ele fiind

substantiale, van Esbroeck a alcatuit un singur text complet,

pe care l-a editat critic in originalul gruzin, insotindu-l de 0

versiune franceza, ambele publicate in 1986 in doua fascicule

din prestigioasa colectie Cor pu s S c rip to ru s: C hris tia no rum Orie n-

talium 47~79. In amplul studiu introductiv! ce insotesteeditia si traducerea sa, orientalistul belgian ofera 0analiza a

textului ~i0 incercare de a demonstra paternitatea maximiana

a acestui text neobisnuit, cu totul necunoscut in manuscrisele

ce ne transmit corpusul grec al scrierilor originale ale Sfantu-

lui Maxim Marturisitorul (PC 90-91).

A~a cum sugereaza lungul titlu al Vie/ii, aceasta se pre-

zinta sub forma a ceea ce am putea mimi 0 "biografie

doxologica", fiind in acelasi timp atat 0 lucrare de lirism

omiletic si imnografic, cat si una de hagiografie religioasa,Lucrarea este astfel deopotriva un text devotional si unul

dogmatic: in acelasi timp 0marturie a unei vibrante afectiuni

si veneratii religioase fata de Maica Dornnului, cat ~i0expu-

nere a sernnificatiei principalelor evenimente nu numai din

1JEAN-MICHEL VAN ESBROECK, "Un texte neuf et ses problemes",

In MAxIME LE CONFESSEUR, Vie de la Vietge, In Corpus Scriptorum

Cbnstianomm Orientalium vol. 479 (Scriptores Iberici 22), Louvain,

1986, p. V-XXXVIII.

144

intrucat, asa cum insista autorul vietii, de la Hristos ~i "prin

El vine fericirea ~islava preaneprihanitei Sale Maici" (§ 2) .

In felul in care ni se prezinta, textul 'Vietu Fecioarei Maria

atribuite Sfintului Maxim Marturisitorul se situeaza in pre-

lungirea evolutiilor specifice care au condus la constituirea si

precizarea dogmei mariologice ~i a cultului ~i veneratiei Fe-

cioarei Maria in Biserica veche si bizantina. Plecand de la epi-soadele mariologice din prologul E va ng he lie i d up d L uc a sau din

cadrul Evangheliei d u p d loan, 0serie de scriitori si Parinti bise-

ricesti, ca de pilda Sfantul Iustin Martirul si Filozoful sau

Sfantul Irineu al Lyonului, au schitat inca din secolul II liniile

majore ale mariologiei ortodoxe incercand sa situeze ~iexpli-

ce locul Fecioarei Maria in istoria mantuirii realizate in

Hristos. Dar impulsul fundamental in precizarea dogmei ~i

veneratiei mariologice ale Bisericii vechi I-a oferit aprinsa

dezbatere hristologica din jurul intelegerii si defmirii Persoa-

nei lui Iisus Hristos de la mijlocul secolului V. Acestea au

culminat in definitia hristologica a Sinodului III de la Efes

(431), care - la presiunile Sfantului Chiril al Alexandriei

(t 444) impotriva lui Nestorie al Constantinopolului - a pro-

clamat-o pe Fecioara Maria drept Tbeotiieos ("Nascatoarea-de-

Dumnezeu") in sens real ~iAezparthenos ("Pururea-fecioara',).

Aceasta dubla calitate a Maicii Domnului se considera a fi 0

consecinta a justei intelegeri a unirii divinului ~i umanului in

Persoana lui Hristos in forma unei uniri ipostatice. Tocmai

aceasta divino-umanitate ipostatica era cea care revendica re-cunoasterea Maicii Domnului ca "Nascatoare-de-Dumne-

zeu". Astfel, in esenta, mariologia patristid era 0 consecinta

a hristologiei, fiind indisolubil legata de aceasta din urma. In

acelasi timp insa, veneratia fata' de Maica Domnului devine 0

rniscare tot mai populara, cultul mariologic asimiland unele

clemente din religiozitatea elenistica a antichitatii tarzii, si ex-

ploatand detaliile privitoare la viata Fecioarei oferite de 0 se-

rie de apocrife crestine care au exercitat 0puternica influenta,

145

cel mai important text de acest gen fiind £ira indoiala a~a- in propovaduirea apostolica prin descoperirea tainelor lui



numita Pro toevanghe lie a lui Iacob-. fr'

De altfel, V ia /a F ec io ar ei Ma ria atribuita Sfantului Maxim

i~ideclara inca de la inceput (§ 2) sursele: Scriptura, Parintii=-

mai cu seama Grigorie al Neocezareei, Atanasie al Alexandri-

ei, Grigorie al Nyssei si Dionisie Areopagitul - si, in flue,

P ro to ev an gh el ia lu i I ac ob , apocrif din care scriitorul extrage

anumite elemente, deja acceptate ~iaprobate de Sfintii Parinti

mai sus-mentionati.

Relatarea vietii Fecioarei incepe cu 0naratiune privitoare

la casatoria parintilor ei, loachim ~iAna, relatare dependenta

in mare masura de Pro toevanghe lia lu i Iacob . Acelasi lucru e va-

labil si despre materialul privitor la copilaria Mariei, desi aici

autorul accentueaza hotarat sporirea Mariei in virtuti, slava ei

Iauntrica, interpretata in termenii Psalmului 44 al hierogamiei

mesianice. (Acest fapt arninteste de teologia virtutilor a

Sfantului Maxim Marturisitorul, pentru care virtutile sunt deja

prin ele insele un fel de Intrupare a Logosului divin.) De

asemenea, autorul evoca elementele unei teologii a Sionului

extrase din diferite parti ale Vechiului Testament, pentru a

evidentia semnificatia cresterii ~i educatiei Mariei in Ierusa-

lim, locul ales de Dumnezeu pentru saIa~luireasa. Logodirea

Mariei cu losif ~iepisodul Bunei-vestiri iidau autorului posi-

bilitatea de a-si expune hristologia, extrem de apropiata - asa

cum vorn vedea mai jos - de cea maximiana. La aceasta el

adaugi cateva reflectii privitoare la imnul de slavaal Fecioarei

("Mare~te sut1ete al meu pe Domnul ... ''), respectiv la ferici-rea ei de intreaga lume ~i la rasturnarea puterii si demnitatii

profetita in cantarea ei, pe care autorul 0 inrelege ca implinita

2 Editata in originalul grec de C . TrSCHENDORFF,1853; trad. rom.

CRISTIANBADILITA in excelenta ~i utila sa antologie de Evangheiii

apocrif l , ,Ed. Humanitas, Bucuresti, 1996, p. 45-59. Tot aid

(p . 247-261) e tradus ~C ttv an tu l S fa ntu lu i lo an E v an gh el is tu l d es pr e

A d ormi re a M a ic ii D om nu lt tz ; 0 alta importanta sursa apocrifa pentru

Vie fi le Feaoare i Mar la .

146

Dumnezeu celor saraci, si de asemenea paginilor. Urmeaza

apoi episodul Nasterii, unde autorul subliniaza mai multe

puncte, tratate toate cu 0 deosebita sensibilitate teologica..

Printre ele mentionam: succesiunea providentiala a Imperiu-

lui Roman universalist principilor lui luda, desi Imparalia lui

Hristos nu este doar asupra romanilor ci asupra intregii

creaturi; minunata desertare de sine (kenoza) prin care Logo-

sul inaccesibil ~inecuprins al lui Dumnezeu S-a circumscris

pe Sine in pestera din Bedeem; lipsa de dureri ~i bucuria

Mariei la nastere, interpretata in termenii cantarii lui Moise

din Deuteronom 32, 2; rnarturia stelei urmate de magi inteleasa

nu ca un fenomen natural, intrucat prin acesta magii au fost

eliberati de astrologie, ci caun fenomen oranduit in chip rap-

onal spre a sluji scopului divin al Creatorului; rasturnarea va-

lorilor reprezentata de adorarea de catre ei a lui Hristos Prun-

cul, Care, desi Imparat bogat ca Unul ce este Logos al Tata-

lui, intrand in aceasta lume a ales saracia, redand astfel dem-

nitatea saracilor; si, in fine, masacrul pruncilor nevinovati

prezentat ca 0marturie data Logosului ca Lumina inteligibila

de catre cei de-abia nascuti la lumina cea trecatoare a zilei.

In episodul prezentarii Pruncu1ui la Templu, autorul co-

menteaza profetia dreptului Simeon, potrivit caruia Pruncu1

prezentat va fi spre caderea si ridicarea multora: voia dumne-

zeiasca este pentru viata ~iindumnezeirea a toate, dar caderea

si ridicarea multora depinde de fiecare dintre noi. Profetia

dreptului Simeon, rnentionand sabia care va trece prin sut1e-tul Fecioarei, anticipeaza in acelasi timp rolul Fecioarei Maria

in Patima lui Hristos, rol caruia Via/a atribuita Sfantului Ma-

xim iiva da 0 atentie considerabila. In ce priveste relatarea

fugii Familiei Sfmte in Egipt, autorul se intoarce la Proto-

e vanghe li a l ui I ac ob , utilizand in acelasi timp ~i datele istorice

oferite de istoricul evreu Iosif Flaviu pentru a explica situatia

politica din ludeea in vremea Nasterii Mantuitorului. Intors

in Nazaret, in casa Sfintei Familii, Logosul intrupat spor.e~te

in virtuti prin supunerea Sa fala de Legea lui Moise, Maica Sa

147

tr~n,sformi~ldu-se trep,tat din invatatoare, Maici a Intelepciu-vede in Maica Domnului nu numai inspiratoarea si modelul

vietii religioase a cercului apostolic, dar ~i cea care, din: casa



nu, 111 ucenica, Fiica a Intelepciunii.

Relatarea privitoare la activitatea publici a lui Hristos se

concentreaza pe trei aspecte: Botezul (care detine un loc im-

portant in teologia rnaximiana); rninunile.si invatatura Dom-

nului; ~iucenicia femeilor pe care autorul le ved~ ca fiind in-

credintate Mariei spre calauzire ~i mijlocire pe langi Fiul ei.

Tocmai existenta acestor doua grupuri: cercul ucenicilor bar:"bati in jurullui Hristos si cercul ucenicelor femei in jurul Fe-

cioarei, explici in opinia autorului faptul ci evanghelistii con-

fund~ uneori numele si identitatile diferitelor femei pe care le

mentioneaza mai cu searna relatarea rastignirii, ~i care s-ar

datora faptului ci nu intotdeauna barbatii ~i femeile erau im - .~ ,preu~a, a~a cum demonstreaza fuga ucenicilor de la rastigni-

rea 1~1Hristos, cu exceptia lui loan.

In relatarea Patimii, autorul e preocupat sa situeze rolul

Fecioarei Maria intr-o reconstituire din perspectiva acesteia a

intregii naratiuni a Patimii. Autorul insereaza in relatare 0

tinguire personals a Patimii de natura retorica, pe care b

prelungeste intr-o reconstituire a starii sufletesti atribuita

Mariei in vremea Patimii, ~i care alcatuieste 0 impresionanta

combinatie de elemente emotionale bine temperate, in care

sensibilitatea este incadrata ~i explicitata teologic. 0 atentie

deosebita e acordata incredintarii Fecioarei Maria de catre

Iisus pe Cruce lui loan, act prin care Iisus in acelasi timp 0

consoleaza pe Maica Sa cu 0 consolare vazuta ~i11rasplateste

pe loan pentru iubirea ~idevotamentul sau.

Autorul crede apoi ci Fecioara Maria n-a parasit nicioda-

ta rnormantul in care se afla trupul mort al Fiului ei, devenind

astfel, in ciuda tacerii Evangheliilor, cea dintai martora a In-

vierii; acest detaliu n-ar fi fost rnentionat de Evanghelisti, pe

de 0 parte pentru ci era mult prea bine cunoscut pentru a.

mai fi rnentionat, iar pe de alta parte pentru ci invocarea

rnarturiei mamei ar fi putut prejudicia credibilitatea relatarii,

Extinzand apoi referinta din Fapte 1, 4 la Apostolii adu-

nati in rugiciune irnpreuna cu Maria, Mama lui Iisus, autorul

148

lui loan din .l~rusalim~ ii trimite pe Apostoli la misiune, deti-

nand 0poz1t1e superioara Apostolilor ~i impreuna-suferind

cu acestia in patirnirile indurate de ei in cursul misiunilor lor,

exact asa cum suferise impreuna cu Fiul ei in vrernea Patimii

Lui. Ea parase~te lerusalimul impreuna cu loan pentru a arata

c a nu e mai prejos decat Apostolii, dar se intoarce in Ierusa-

lim £ira el, pentru a arata ci de fapt e mai presus de acestia,

constituind punctul de referinta al Bisericii Apostolice.

Relatarea Adormirii Maicii Domnului cu descrierea adu-

n~rii .~postolilor ~i ucenicilor la cipatiiul ei 11invoca pe

Dionisie Areopagitul (D esp re N um ele D iv in e III, 2), iar in ce

priveste hristofania din clipa Adormirii, exploateaza abun-

denta literatura a Rasaritului crestin privitoare la aceasta tema

( tr ans it u s Mar ia e ), aflata in epoca redactarii Vie/ii probabil

intr-o stare inci initiala a constituirii ei. Paralelisrnul hristolo-

gie/mariologie este din nou evident. Odihna Fecioarei n-a

rarnas netulburata din pricina incidentelor provocate de evreii

irnpiosi, mai cu seama de unul dintre ei. Acesta incearca sa

rastoame sicriul cu trupul neinsufletit al Fecioarei, dar este

izbit cu sabia de un inger care iitaie mainile, fiind apoi vinde-

cat printr-o rugaciune adresata Mariei de catre Apostolul

Petru. Desi trupul Fecioarei a fost asezat in mormant, trei zile

~ai tirz~u, la sosirea unui Apostol mtarziat, rnormantul e gi-

srt gol. In locul trupului, Apostolii gisesc in rnormant ves-

mantul si cingatoarea ei. Aceasta doua vor fi redescoperite lao familie evreiasca din Galileea de catre doi printi bizantini

convertiti de la arianism la Ortodoxia niceeana, in timpul im -

paratului Leon I, la mijlocul secolului V: acestea erau relievele

venerate in timpul Sfantului Maxim in biserieile constan-

tinopolitane ale Fecioarei din Vlaheme (la extrernitatea nord-

vestica a incintei fortificate a Capitalei) si de la Chalkoprateia

Oangi Sfanta Sofia).

Via/a se incheie eu un imn de 0 rernarcabila poezie teo-

logici ~iinspiratie lirica, urmat de 0 scurta teologie a Adormi-

149

rii prezentata drept confirmare a maltarii noastre irnpreuna cu

Hristos »i a nestricaciunii noastre finale; »i cu 0 aclamare a

zentata drept cea care a ingaduit femeilor sa aleaga

pentru prima data optiunea de a deveni fecioare. Te-



Mariei ca mijlocitoare a harurilor dumnezeiesti, "mult mai

numeroase decat nisipul rnarii".

Editorul a divizat textul V ie !ii F e ci oa re i Ma ri a in 134 de

paragrafe de 0 lungime sensibil egala, dupa ideile pe care le

contin, aratand ca planul intregii Vie/ieste unul dintre cell!

mai simple. El se prezinta in felul urmator: §§ 1-2: prolog;

3-18: copilaria la Templu; 19-29: Buna-vestire; 30--45: Nas-terea; 46-63: prezentarea Pruncului la Templu; 64-72: Bote-

zul »i aratarea publica a lui Iisus; 73-91: Patimalui Hristos:A '

92-102: Invierea lui Hristos; 103-124: Adormirea Maicii

Domnului; 125-134: epilog. Exista 0simetrie perfecta intre

prolog »1epilog atestata de faptul d doua texte scripturistice

sustin intregul discurs, autorul Vietii nepierzandu-lerdin vede-

re de-a lungul naratiunii, Cel dintai este cantarea lui Moise din

Deuteronom: ind din deschidere e citat Deuteronom 32, 1

inlocuindu-se insa "cerurile" prin "to ate neamurile". Aceastacahtare intervine de opt ori in descrierea Patimii »i Invierii, in

care rolul Mariei realizeaza oarecum razbunarea lui Durnne-

zeu asupra celor necredinciosi, Autorul se vede pe sine in

mod explicit in pozitia celui care trebuie sa primeasd cu-

vantul ca 0.noua intrupare a adierii de roua cereasca dupa

Detaeronom 2, 2, gratie mijlocirii Fecioarei pe linga Fiul sau.

Cel de al doilea text extrem de dezvoltat este aplicarea tipolo-

gid a Psalmllilli 44 Fecioarei Maria.

"Mentinand cadrul Vie/ti»i exploatand in mod lite-

rar Prot evangh el ia l ll i I ac ob , autorul mentine Intruparea

in centrul compozitiei. Coerenta doctrinara nu este

mai mid decat cea care priveste cornpozitia. 0 vom

ilustra aici printr-o serie de reflexe ce se observa de la

un capat la altul al Vie{ii. Inca din § 5 vedem ceata de

fecioare ce inconjoara regele, talcuita ca fiind nenurna-

ratele suflete sfinte ale dreptilor ce urrneaza calea Fe-

cioarei, iar mai departe, in § 20, vedem Fecioara pre-

150

rna sufletului »i fecioriei sale interioare au facut obiec-

tul unui articol special consacrat Sfantului Maxim

Marturisitorul''. Intruparea msa»i se exprima tara in -

doiala eel mai bine in relatarea Nasterii din § 35, in ca-

re punctul probabil eel mai caracteristic e ignoranta in

care se gase»te Fecioara insasi cu privire la modul

nasterii ei. Gasim rara indoiala termenul «a irnbraca»trupul omenesc; aparent scos in afara uzului de criza

apolinarista, el trimite la limbajul vechi al Sfantului

Atanasie al Alexandriei. II intalnim insa la Sfantul

Maxim, desi este rar la el'', Contextul in Care verbul

«a imbracax revine de trei ori (in §§ 23, 63, 109) e eel

explicitat de unirea ipostatica. ( ... ) Aceste doua com-

ponente, una ontologica in Intrupare, cealalta psiholo-

gica in Nastere, sunt la originea unei expresii sau mai

curand a unei serii de expresii ce infloresc peste tot inVia/a de indata ce se vorbeste despre ele: «rnai adanc

decat cugetul sau mai inalt decat cunostintax (§ § 39,

45, 47 »i 72); «mai inalt decat cuvantul »i de cat fireax

(§ 127); «mai adanc »i mai inalt decat firea omeneascas

(§ 23); «mai inalt decat firile» (§ § 35, 45, 47, 68, 77 »i

102); «mai adanc decat firile» (§ § 56, 84 si 102); «rnai

adanc decat orice fire» (§ 108) si, in sfirsit, in § 110:

«stramutatorul firilor». Am transcris aceste referinte

pentru a insista asupra pluralului «fu:ile» pe care limbageorgiana nu e deloc obligata sa-l foloseasca; ca atare,

el trebuie sa reflecte un plural al «firilon gasit tocmai

la Sfantul Maxim". In crestere deopotriva, «unirea fi-

3 A. K. SQUIRE,"The Idea of Soul as Virgin and Mother in Maxi-

mus the Confessor", Studia Patnstica 8, Berlin, 1966, p. 456-461.

4 PC 91, 404B.

5 Cj PC 91, 221B: "Prin unirea dupa ipostas a firilor Logosului

intrupat spre incredintarea firilor di n care, in care si care este El".

151

rilor s-a salasluit de indata in El» (§ 60). Remarcabila e

insa expresia fecioriei in § 47: «prin firea fecioriei elRernarcabila deopotriva e sernnificatia cultica in pro-



(sanul) a fost inchis si nu deschis, dar prin forma a

aceea ce s-a nascut, inaintea lui orice inchidere a firii

lor e deschisa si supusa», aiei aparand un eitat neliteral

din Evrei 4, 13. Pentru a conehide d «zamislirea ~i

nasterea sunt negraite mai presus decat firile si mai

adanci decat cunostinta».

Absenta durerilor nasterii e eonseevent pusa in le-

gatud cu forma adormirii, unde sufletul moare printr-

o rugaciune ~i trupul e apoi inilrat (§ § 18, 110, 127).

Exista un paralelism total eu disparitia blesternelor

aduse asupra lui Adam ~i a Evei dupa cadere. Menti-

nerea unei invaraturi atat de limpezi de la un capat la

altul al Viejii nu ne permite sa distingem in ea doi au-

tori distincti,

T ratarea Scripturii releva 0 dubla tehnica aplicata

deopotriva in intreaga piesa. Pe de 0parte, autorul re-

leva in profunzime sistemele cu sernnificatie teologica

ale diverselor episoade; pe de alta parte, e atent la coe-

renta reciproca a Evangheliilor, cu pretul eventual al

unui concordisrn, regasind astfel 0preoeupare mult

mai moderna a exegezei textuale. Astfel, in § 31, dar

mai eu seama in § 59, el leaga pierderea autonomiei

politiee ~i religioase a lui Israel, de earacterul, binevenit

al Intruparii, trimiterii si, in eele din urma, a lnvierii lui

Hristos. Ceea ce-i permite sa exprime frumoasa fraza

sintetica din § 33: «recenzorul era recenzat» in sensul

d realitatea spirituala a singurului recensamant defini- (;'"

tiv aplieat de data aeeasta tuturor popoarelor se efec-

tueaza gratie esecului politic al unui recensamant

efectuat de Roma asupra N oului-nascut din Bedeem.

Formula hristologica cheie ale carei sernnificatii sunt pe larg anali-

zate de P. PIRET, Le Christ et la T rim /If s e lo n Maxime Ie Confesseur,

Paris, 1983, p. 203-240.

152

funzime a masacrului pruncilor nevinovati, explicat

prin Deuteronom 32, 46: jertfa la instaurarea noului le-

gamant din §§ 44, 45. Nu mai putin profunda e opo-

zitia Egiptului ~i a Persiei, una tinand idolatrie, iar

cealalta astrologie: eel dintai este abolit prin venirea

pruneului la fuga in Egipt, cea de-a doua prin inchina-

rea magilor sub calauzirea stelelor, net asimilata aieiunui veritabil inger cilauzitor, a carui reducere la un

astru ar constitui 0eroare exegetid (§ 55). Printre alte

conveniente rernarcabile, sa citam in § 66 necesitatea

in rnomentul Botezului ea Duhul Sfant sa nu fie vazut

sub forma unui porumbel decat de loan, in timp ee

glasul Tatalui e auzit de tori. Prezenta Fecioarei Maria

in insa~i momentul Invierii e cuvenita si ea, dar evan-

gheli~tii n-an povestit-o pentru a nu lipsi de foqa

rnarturia Bisericii, prin aceea d ar proveni de la insa~i

Mama Celui Inviat (la sfarsitul § 92). Mai incolo, loan

plead in misiune cu Feeioara pentru ea aeeasta sa nu

fie inferioara Apostolilor (nu este explicit la inceput

dad spre Efes) , apoi Fecioara revine la lerusalim

pentru a ramane superioara Apostolilor si punctul de

referinta al acestora la un prim apostolat al lor (§ 98).

De as~menea, in § 118 se cuvenea ca Toma sa fie

Apostolul absent in momentul ingroparii Fecioarei,

pentru ca el fusese absent ~ila prima reuniune ~iarata-

re a lui lisus in foisorul eel de sus.

In ce priveste exegeza textuala, §§ 41 ~i 56 atesta

efortul autorului de a expliea procedeele cornpozitiei

unui evanghelist sau a altuia spre a pune in acord re-

latarile lor. Dad e adevarat ca, asa cum fae multi din-

tre autorii crestini vechi, el it confunda pe Irod eel

Mare cu Irod Arhelau, nedistingand ea persona] diferit

decat pe hod Antipa, eu toate aeestea autorul se refera

la un pasaj din Iosif Flaviu pentru a sprijini ideea unei

concordante intre cele doua relatari cu grija rnanifesta,

153

de a atinge coerenta istorica in spatele sernnificatiei istorie 0fluctuatie in care se oglindesc fidel tensiunile dintre



teologice. Tot asa, deopotriva, pentru a sti care anume

femei au rarnas langa Cruce, autorul suprima con-

tradictiile intre diversii evanghelisti masurand distan-

~a ?i momentele la care acestea s-an putut apropia

?i cine anume s-a apropiat ?i cine a rarnas deoparte

(§ § 92 si 91).

Cum se vede, nimic nu interzice considerarea cubunavointa a atribuirii formal inscrise in fruntea 'Vietii

Faoarei. "6

In studiul consacrat surselor Vie/ii Feaoarei atribuite

Sfintului Maxim, editorul belgian releva unele aspecte ?i de-

talii singulare intalnite numai in aceasta Via/a, ca, de exemplu:

vocea dumnezeiasca auzita de Sfanta Fecioara la varsta de

doisprezece ani in Sfinta Sfintelor ?i care iispune: "Din tine

se va naste Fiul Meu!", anticipand astfel vestea cea buna

adusa de inger la Buna-vestire (aceeasi secventa voce durnne-

zeiasca-veste ingereasca apare ?i in relatarea Adormirii); mirii

din Cana Galileii renunta in urma minunii savarsite de lisus la

casatoria lor pentru a deveni unul ucenic al lui Hristos, cela-

lalt ucenic al Mariei; insistenta pe originea si destinul casei lui

loan din Sion; faptul ca Zevedei din Galileea ar fi fost extrem

de bogat, numai dintr-o parte a bunurilor sale curnparandu-se

casa lui loan din Sion ce avea sa devina prima Biserica; deta-

liul potrivit caruia Maria Magdalena ar fi suferit martirul la

Roma; precum ?i rnentionarea, relativ rara in celelalte "vieti"

?i omilii mariologice, a varstei Fecioarei in momentul Ador-

mirii ei: optzeci de ani (§ W2).

Paragrafele 126-127 arata limpede ca Via/a a fost conce-

puta ?i redactata in vederea praznicului Adormirii Maicii

Domnului. Data acestui praznic ?i detaliile privitoare la cele-

brarea sa, precum ?i la venerarea relicvelor mariale ale ves-

rnantului, respectiv, braului Maicii Domnului au cunoscut in

6 JEAN-MICHEL VAN ESBROECK, o p . cit., p. IX-XII.

154

ie,

comunitatile nechalcedoniana si chalcedoniana de la mijlocul

secolului V. Initial, cultul acestor relicve.si al Adormirii Maicii

Domnului.legat de Ghetimani se pare ca s-a aflat in mainile

antichalcedonienilor. In centrul celebrarilor se afla 0coborare

in procesiune sirnbolica de la Sion pana la Ghetimani. 0 re-

plica a acestei procesiuni a fost introdusa la Gonstantinopol

de episcopul Timotei I (511-518) in plin triumf antichalcedo-nian in capitala bizantina pe vremea imparatului Anastasie,

sub forma procesiunii de la Biserica Fecioarei din Vlaherne,

unde se afla vesmantul Maicii Domnului, pana la Biserica Fe-

cioarei din Chalkoprateia,. unde se afla braul Maicii Domnu-

lui. In epoca urmatoare lui lustinian are loc recuperarea bise-

ricii ?i praznicului Adormirii de catre partida chalcedonie-

nilor. Punctul culminant al acestui proc;:es se inregistreaza sub

imparatul Mauriciu care in anul 590-591 a zidit 0 noua bise-

rica in Ghetimani schirnband ceremonialul ?i rnutand serba-

rea Adormirii Maicii Domnului de pe 18 ianuarie (da.I la care

este praznuita pana astazi in Biserica copra) pe 15 august, zi-

ua consacrarii noii biserici chalcedoniene in Ghetimani, data

la care este celebrata ?i astazi. Ulterior, in Constantinopol,

relicva din Chalkoprateia si-a pierdut importanta, fiind adusa

la Vlaherne unde cele doua vesrninte au; fost reunite pentru

tot restul perioadei bizantine.

Datarea versiunii grecesti pierdute a Vie/ii georgiene a

Feaoarei atribuite Sfantului Maxim e intreprinsa de editorul

belgian studiind influenta acestei vieti ,asupra a trei compozitii

mariologice bizantine ulterioare: Via/a Feaoareiscrisa de loan

Geometrul in jurul anul 980 (BHG 1102g-1143c), Via/a

Feaoarei scrisa de' Simeon Metafrast tot in secolul X (BHG

1047) si, respectiv, cuvantarea rnarianica a sincelului Teodor

(BHG 1058). Aceasta din urrna se incheie printr-un panegiric

in care se exalta rolul Fecioarei Maria in victoria rnilitara a

bizantinilor asupra unor asediatori (referire clara la asediul

Constantinopolului din anii 619 sau 626). Intrudt in cuvanta-

rea sincelului Teodor se gasesc textual pasaje intregi din 'Viata

155

atr~bvuitaASfan~ui Maxim, iar, pe de alta parte, in Via/a atri-fi putut fi scrisa de Maxim ca raspuns direct la acuzatia de

dispret fata de Fecioara Maria forrnulata impotriva Marturisi-



buita Sfantului Maxun nu se gase~te nici cel mai mic ecou cu

privire l~ rolul protector rnilitar al Fecioarei in apararea

Constantinopolului, Jean-Michel van Esbroeck conchide c a

"fara a pretinde c a Eftimie Ivireanul a reprodus in traducerea

sa georgiana suta Ia suta originalul grecesc, exista multe sanse

ca aceas~a via~a sa reprezinte destulde exact 0opera de tine-

rete a ~Ul Maxim?". Cu alte cuvinte,editorul belgian modifidsugestta cu privire la datarea ~i rnotivatia V i e/ ii F e a oa re i atri-

buite Sfintului Maxim de savantul gruzin Kekelidze. Plecand

de la ~ 31 al Vie/ ii grecesti a Sfintului Maxim (P C 90, 168D),

unde m urma procesului sau din august-septembrie 656 de la

By~ia, Sfantul Maxim e adus la Salembria ~i e prezentat sol-

datilor de acuzatori ca blasfemiator al Nascatoarei-de-

Durnnezeu'', savantul georgian a sugerat c a V ia /a F e ao ar ei ar

7 Ibid. p. XXXIII.

8 D is pu ta tio B y iJ ae § 31, PC 90, 168CD [trad. rom. loan 1 . lea jr.:

"Actele procesului si martiriului Sfantului Maxim Marturisitorul

~i;1 ucenicilo~ lui", Rev iJ- ta tcologiea 77 (1995), nr. 2, p. 50]: ,,~i

luand~A~ numitul c~nsul Theodosios l-a predat soldati lor ~i l-au

dus pana la Salembna. Acolo a ramas doua zile pana ce unul din

soldati a plecat in tabara ~i a spus intregii trupe: «Monahul care

blasferniaza Nascatoarea-de-Dumnezeu a venit aici», ca sa insti-

g~ armata impotriva avvei Maxim ca unul ce ar blasfemia pe Nas-

catoarea-de-Dumnezeu. ~i dupa doua zile intorcandu-se soldatul,

l-au luat in tabara si, st~apuns de durere pentru Dumnezeu, gene-

ralul , sau mal exact loctii torul generalului, a trimis la el pe sefi i re-

gimentelor, preoti ~i diaconi ~i evlaviosii de garda la stindarde.

~~andu:i venind, avva ~axim s-a sculat ~ia tacut metanie. Aces-

tia l-~U:aspuns la,sal~t ?l s-au asezat poruncindu-i ~ilui sa sada. ~i

un,bat,ran foar~e cinstrt l -a spus cu mult respect: «Parinte, pentru ea

un:l ~mtre noi s-au scandalizat de sfintia ta cum d nu numesti

Nascatoa~e-d:-D~ne~eu pe Doamna noastra, pe Preasfanta pu-

rureva Fe:loara, te "". lr: ,numel~ sfintei ~i celei de-o-fiinta ~i de-

vlata-ta~atoarel Treirni sa ne SpUladevarul ~isa departezi sminteala

de la inirnile noastre, ca sa nu ne vatamarn pe noi insine, scan-

156

torului d~ anchetatorii imperiali in scop de discreditare a

acestuia. In aceste conditii, V i a/ a F e a oa re i Ma r ia ar urma sa fie

datata in ultimii ani de viata ai Sfintului Maxim Marturisi-

torul, constituind astfel ultima sa opera. Faptul in sine este

dificil de acceptat, date fiind conditiile dure de detentie la ca-

re a fost supus Sfantul Maxim in ultimii sai ani de viata, care

au precedat martiriul ~i exilul sau ultim (662). De aceea, este

mult mai probabil ca V ia /a F e a oa re i Ma r ia , in cazul in care i se

accepta paternitatea rnaximiana, sa fie datata in jurul anilor

614----619, c az in care ea ar constitui cea mai timpurie opera a

Sfantului Maxim. Asa cum ne arata V i a/ a s ir ia cd descoperita ~i

publicata in 1973 de profesorul Sebastian Brock", Sfantul

Maxim era de origine palestiniana. El si-a inceput viata rno-

nahala intr-una din lavrele palestiniene, ajungand la Cons-

tantinopol in anul 614, in urma invadarii devastatoare a

Palestinei din ace! an de catre persani, Pentru 0 vreme (ina-inte de a se refugia in Africa in urma asediului avaro-persan al

Capitalei din 626, respins de bizantini printr-o interventie

rniraculoasa a Fecioarei comemorata liturgic prin generaliza-

rea in cult de catre patriarhul Serghios a faimosului I m n a ca tis t

dalizandu-ne pe nedrept». ~i punand metanie, avva Maxim s-a

sculat ~iintinzandu-si rnainile spre cer a zis cu lacrimi: «Cel ce nu

spune d Doamna noastra, preasfanta, preacurata ~cinstita de

toata firea ingereasea, nu a fost cu adevarat ~iMaid natural a a luiDumnezeu Cel ce a tacut cerul ~i pamantul, marea ~i toate cele ce

sunt in ele, sa fie anatema ~i katathema de la Tatal, Fiul ~i Stantul

Duh, Treime cea de-o-fiinta ~i adorata, de la corul Puterilor ceresti,

al Apostoli lor ~i Proorocilor ~i de la nesfarsitul popor al Muceni-

cilor, ~i de la tot duhul eel savar~it intru dreptate, arum ~ipururea

~i in vecii vecilor. Amin». $i plangand s-au rugat pentru el zicand:

«Dumnezeu sa-t i dea putere, Parinte, si sa te invredniceasca sa sa-

varsesti drumul acesta tara poticnealao".

9 .Anaiecta Bolandiana 91 (1973), p. 299-316 [tr. rom. loan 1. lea jr. ,

Rev is ta teologici i76 (1993), nr. 1), p. 105-118]

157

c o m p u s a n t e r i o r , probabil d e R o m a n Melodul'"), inca ta -



n a r u l r n o n a h p a l e s t i n i a n M a x i m s - a s t a b i l i t l a m a n a s t i r e a F e -c i o a r e i d i n C h r y s o p o l i s ( c u m arata Viata greceasca, § 5). A i c ia p u t u t s c r i e p r o b a b i l o r i g i n a l u l g r e c e s c p i e r d u t a l Vietti

Fecioarei p e c a r e v e r s i u n e a g e o r g i a n a c a r e a ajuns p a n a l a noi

i1 a t r ib u i e " f e r i c i t u l u i parintelui nostru M a x i m filozoful ~ irnarturisitorul"!'.

d iae . loan I. le a jr .

10 Cj studiul fundamental (pe urmele investigatiilor anterioare ale

lui N. H. BAYNES,eu bibliografia chestiunii) allui AVERILCAME-RON, "The Theotokos in Sixth-Century Constantinople: A City

finds its Symbol", J ou rna l q fT h eo log ic al S tudies 29 (1978), p. 79-108.

11 Pentru dezvoltarile atat anterioare, cat ~iu lterioare (mai ales In

omiliile Sfintilor Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului

~i loan Damaschin, toti t cca 740) ale evlaviei ~i dogmei mario-logice In epica patristica, cititorul interesat are la dispozitie cursul

de mariologie al pr. prof. lOAN G. COMAN (ed. de mitropolit

Nicolae Corneanu) In: "Ji C uvantul trup S-a Jam t': H riJtol.ogie ;i

man"ologie patnstica, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara, 1993,

Cuprins

5Viata Maicii Domnului (Sfantul Maxim Marturisitorul) ..

Prolog .

Copilaria .

B una-uestire .

Nasterea ,................................................................................ 30

.A du ce re a la T em plu a P ru nc ulu i Iisu s 44

Bo teZ !lI f i a rd ta rea l ui I is us 61

Patima 70

invierea 88

.Adormirea 98

N o t ; ~ ~ ~ ~ ~ . : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : :: : : : : : : : : : : : : : : :: : : : : : : : : : : : : : : :: : : : : : : : : : :: : : : : : : : : : : : : : : ::~ ~

5

7

19

Stihirile Sfantului Maxim 137

obiografie doxologidi a Fecioarei Maria in opera

Sfantului Maxim Marturisitorul? (diac. loan 1 . lea jr.) ... 143

Sf Maxim Marturisitorul - Viata Maicii Domnului

Documents

Transcript of Sf Maxim Marturisitorul - Viata Maicii Domnului