Sexualitate si parentalitate

Principiul lui BatemanAnisogamie - poliginieGametii femeli- limitati numeric- dimensiuni mari- inverstitie materiala si energetica mare in producerea lor

Avantaj pentru femela:Fecundarea ovulelor decatre un mascul valorosgenetic. Poliandria nu este favorizataGametii masculi- nelimitati numeric- dimensiuni reduse- investitie materiala si energetica reduse in producerea lor

Avantaj pentru masculFecundarea unui numar cat mai mare de femele (poliginie)Monogamia nu este favorizata

Bateman's principle

Sexul care investeste mai mult in reproducere reprezinta un factor limitant pentru care celalalt sex trebuie sa intre in competitie.

Exceptii si critici ale principiului BatemanSpeciile la care rolul sexelor in cresterea progeniturii este inversat: unele sp. de pesti, amfibieni, la care masculul mai sters ca aparitie fenotipica manifesta comportamentul parental. La aceste specii femelele sunt mai agresive, mai teritoriale si mai bogat ornamentate. (Emlen ST & Oring LW, 1977; Knowlton N. 1982).La unele specii femelele produc mai multi descendenti daca sunt fecundate de mai multi indivizi (iepuri)Raportul in fecundare intre gameti (numeric) nu este de 1:1 considerand masa mare de gameti consumata pentru fecundarea unui ovul discrepanta intre investitia gametica a celor doua sexe nu mai este atat de diferitaAportul miscarii feministe in reinterpretare

Selectia naturalaDarwin, 1859 On the Origin of Species (by Means of Natural Selection, or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life) Comportamentul de supravietuirePoate duce, in final, la speciatie

Probleme adaptative: evitarea pradatoruluiconsumul corespunzator de hranaatragerea si selectia partenerului

Selectia sexualaDezvoltarea unor caractere care nu contribuie la supravietuirea individuluiAccesorii permanente sau sezoniere = indicatori ce dau informatii despre individ (varsta, starea de sanatate, fertilitatea, fitnesul general)

Indicatori fizicimarimea corpului (varsta si starea nutritionala)simetria (rezistenta la boli si lezari)stralucirea culorilor (evitarea parazitilor)

Indicatori comportamentaliemisiile vocale intensitatea si duratacomportamentul de teritorialitate

Selectia naturala vs. selectia sexualautilitar, functional spectaculos, elaboratrezolva o problema impresioneaza publiculeconomic risipitor de resursemonoton incitantconstructiv distructivfix flexibil (sezonier)

Selectia intrasexuala competitia intre masculi pentru indepartarea rivalului (male male competition). Femelele sunt pasive.

Selectia intersexuala competitia intre masculi (parada) in vederea selectarii partenerului de catre femela (female choice)

Conceptul Teoriei semnalizarii oneste principiul handicapuluiSelectia naturala si selectia sexualaExemple

Amoz Zahavi1975 Mate selection A selection for a Handicap

Principul handicapului Structuri, caractere sau comportamente care se mentin, desi reduc fitness-ul general (ex: Pavo sp.)

Semnalizarea calitatii genetice se face prin intermediul caracterelor sexuale extrem de costisitoare

Mascul ConsecinteL control(normal)Teritoriu constantL taiat si lipitTeritoriu constantL+50%Succes reproductiv Teritoriu constantL-50%Teritoriu constant

Semnale onesteTrasaturi fenotipice (fizice, comportamentale) greu de mimat care furnizeaza informatii cu privire la zestrea genetica si/sau capacitatea purtatorului de a investi parental.

Lucanus cervusDimorfismul sexual

Betta splendens

Struthio camelus

Cervus elaphus

Investitia parentala(PI) orice consum parental de materie, energie, etc. facut in beneficiul generatiei actuale de pui, cu reducerea capacitatii parintilor de a investi in reproduceri viitoare sau in alte activitati generatoare de fitness (Clutton-Brock 1991: 9; Trivers 1972).

Principiul Bateman Sexul care investeste mai mult in reproducere este cel care alege (factorul limitant) iar cel care investeste mai putin trebuie sa intre in competitie pentru accesul la reproducere

Strategii reproductive

Teoria selectiei r/K

Caracteristicir ( rata de crestere a populatiei)reproducere rapida. conditii instabile/impredictibileK (capacitatea de ingrijire a progeniturii)reproducere lentaconditii stabile/predictibileFecunditateridicata (nr mare de ovule disponibile unei fertilizari)Scazuta (numar mic de pui/generatie)Dimensiuni corporaleredusemariMaturizareprecoceintarziataIntervalul intre generatiiscurtlungRata de dispersie a puilorcrescutascazutaCompetitie scazutacrescutaDimensiunea populatieifluctuantarelativ constantaexempleprotozoare, insecte, rozatoare miciOm, balena, elefant, leu,

Existenta unui continuum intre strategia r si Kcontra-argumente si implicatii eticeex: broaste testoase, om

Philippe Rushton (1995) Race, Evolution, and Behavior

Baby schema - K. Lorenz

Caracteristici ale noului nascut (proaspat eclozat)Caracteristici fiziceRaport cap / corpRotunjimiTextura suprafetei corpuluiHaina infantila

Comportament infantil reflexe inascute (agatare, supt, recunostere olfactiva, etc.)

Comportament infantilsolicitarea ingrijirii si nevoia de atasament (mimica, postura, semnale acustice, imprinting)

Pui precoci (nidifugi) versus altriciali (nidicoli)La pasari

Pui precoci : 1. pui care dupa ecloziune se deplaseaza si se hranesc complet singuri (megapode)2. pui care-si isi urmeaza parintii dar se hranesc singuri (rata, gasca, pasari litorale) 3. pui care-si urmeaza parinti si carora li se indica hrana (pasari prada)4. pui care-si urmeaza parintii si care sunt hraniti de acestia: corcodel, lisita, gainusa de balta

Pui semi-precoci (precoci nidicoli)La ecloziune au ochii deschisi, sunt acoperiti de puf, sunt capabili de deplasare si inot dar raman in cuib si sunt hraniti de parinti (pescarusi).

Pui semi altricialiLa ecloziune sunt acoperiti de puf si au ochii deschisi/inchisi, sunt nidicoli (ulii, soimi)

Pui altricialiLa ecloziune sunt nuzi, au ochii inchisi, incapabili de deplasare (paserinele)

Stereotipie si plasticitate comportamentala

Izolare si contact social

Consecinte ale izolarii ambientale si/sau socialeStereotipie psihomotorieAutomutilareModificari biochimice si structurale ireversibile la nivelul sistemului limbicHiperagresivitateAnxietateIncompetenta sexuala si parentala

Harlow & Zimmermann 1959

http://www.youtube.com/watch?v=vT0Ij1GpdS4&feature=related

Imprinting (Prgung) in psihobiologie si etologie forma de invatare in care organisme animale foarte tinere isi fixeaza atentia asupra primului obiect cu care intra in contact vizual, tactil sau acustic urmand apoi indeaproape respectivul obiect. In conditii naturale acel prim obiect este aproape invariabil parintele. In situatii experimentale (sau accidentale n.p.) impriningul se poate produce pe animale din alte specii sau pe obiecte inanimate. (Encyclopaedia britannica)

Caracteristici ale imprinting-uluiProces de invatare grefat pe o componenta comportamentalainascuta: comanda inascuta urmeaza pe cel care se afla alaturisarcina de invatatcaracteristicile particulare ale celui de alaturi

Perioada critica de scurta durata in care este realizabil

Ireversibilitate sau foarte redusa reversibilitate a invatarii

Extrapolare a imprintigului filial asupra partenerilor sexuali eligibili imprinting sexual

ImprintingFilialSexualTeritorialOlfactivEfectul Westermarck si atractia sexuala genetica

Westermarck, Edvard A. (1921). The history of human marriage, 5th edn. London: Macmillan - studii asupra exogamiei si a taboo-rilor asupra incestului. Shepher, Joseph (1983). Incest: A Biosocial View. Academic Press, New York. - Perioada critica 0-6 ani)

http://www.youtube.com/watch?v=LGBqQyZid04

A DEZMIERD, dezmird, vb. I. 1. Tranz. A mngia pe cineva atingndu-l uor cu palma ori spunndu-i vorbe drgstoase; a alinta. 2. Refl. (Rar) A se bucura de ceva; a se desfta. A se rsfa. [Var.: (reg.) dizmierd vb. I]

Lat. *dismerdare.

Merda (lat, it), mierda (sp), merde (fr.) fecale, excremente

!!!

Groomingto groom (engl.) a tesalaIn etologie: a despaduchea, a scarpina, a curata, a avea grija starea de sanatate a suprafetei corpului Auto-grooming autogrooming de stress

Allo-grooming grooming social

Higiena, legatura prosociala, reconciliere, reciprocitate, reducere stressOriginea allogrooming-ului comportament parental, comportament sexual. B-endorfine, oxitocinaComunicare interindividuala, interspecifica

jocul este usor de identificat dar foarte greu de definit

se aseamana comportamentului serios ca manifestare dar nu si ca scop sau consecinta- valoarea adaptativa a jocului antrenament pentru viata adulta ?Jocul este consumator de timp si de energie deci trebuie sa aduca beneficii.

Tipuri de joc la animale:Joc locomotor: alergat, tarat, rasucit, sarit, topait, scuturare a capului, zvarlit din copite, etc. Caracteristic ungulatelor dar prezent si la alte specii: pui de primate, pinguini, etc. Rol de antrenament al abilitatilor motorii necesare : agilitate, viteza.

Joc de tip vanatoare panda, fugarire. Caracteristic animalelor de prada nu s-au evidentiat corelatii intre cantitatea de joc in perioada infantila si succesul in capturarea prazii in stadiul adult. Tendinta de joc persista si in stadiul adult la unele specii (pisici, randunele, ulii, Alcedo, etc.)

Joc cu obiecte se suprapune partial peste jocul tip vanatoare. Jocul cu bete la diferite specii de pasari abilitati de colectare a materialului pentru cuib, Jocul primatelor si dezvoltarea dexteritatii manuale

Joc cu obiecte

Semnalizarea stereotipa a intentiilor de joc: play face, fata relaxata, gura deschisa fara etalarea dintilor (zambet), contact corporal, semnalizare acustica, posturala specifica

Juvenilii se joaca mai mult decat adultii

Masculii se joaca (joc social) mai mult si mai dur decat femelele

play mothering

Neotenie comportamentala

Cum incepe si se sfarseste jocul?

Cum sunt alesi partenerii de joc?

Legatura intre joc si inteligenta (pasari mamifere)

BibliografieIubire si Ura Irenaeus Eibl Eibesfeldt (Ed. Trei, 1998)

Asa zisul rau Despre istoria naturala a agresiunii Konrad Lorenz (Ed. Humanitas , 2005)

Maimuta goala Desmond Morris (Ed. Art, 2008)

Gena egoista Richard Dawkins (Ed. tehnica, 2006)

In umbra omului Jane Goodall (Ed. Meridiane, 1985)

Cartea gesturilor Peter Collett (Ed. Trei, 2005)

*Zahavi, A. 1975: Mate selection a selection for a handicap. Journal of theoretical Biology. 53, 205-214 Zahavi, A. 1977: The cost of honesty (Further remarks on the handicap principle). Journal of theoretical Biology. 67, 603-605 *Emlen ST & Oring LW (1977). Ecology, sexual selection, and the evolution of mating systems. Science 197:215-223. Knowlton N. 1982. Parental care and sex role reversal, in Current problems in sociobiology Kings College Sociobiology Group. Cambridge University Press *