Și când folosesc acest cuvânt mă refer la omul de afaceri Nicolae

Ivănescu, supranumit și ”Nenea”, dar în egală măsură la zeci de neni dintre gulerele albe ale județului. E vorba de prefecți, parlamentari, polițiști de rang înalt și directori de deconcentrate, pe care cel mai cele-bru ”Nenea” din Argeș îi arată acum cu degetul că au procedat exact ca el în materie de teleportat păduri. Strâns cu ușa unui dosar la DNA, cu anularea unor titluri de proprietate și izbit de valul oprobiului public în scandalul Pădurii Trivale, ”Nenea” ripostează. Și pe bună dreptate, ară-tând că mai sunt și alții ca el, care au profi tat din plin de acest business la modă în județ în ultimii 15 ani, iar unul e chiar actualul director de la Direcția Silvică, Armand Chiriloiu. Mesajul lui Ivănescu e clar, ceva de genul ”Hoții strigă hoțul!” și atacul său țintit pe Don Armando trebuie înțeles într-o singură cheie: ”Dacă mie mi se întâmplă ceva, vă iau după mine!”. Iar Chiriloiu e primul exem-plu dintr-o detonare/devoalare mai

complexă, ce poate include nume grele, care, la adăpostul funcției pu-blice, au făcut poștă harta județului, de la sud la nord și de la est la vest. Toți acești granguri ce pozează acum în cetățeni onorabili și pensionari onorabili au câștigat milioane de euro mutând terenuri precum pi-onii pe tabla de șah imobiliară a județului. Nu sunt mai breji ca ”Ne-nea”, nu au ei locuri rezervate în Rai, iar el în Iad. Unde mai pui că ”Ne-nea” a contribuit în mod nemijlocit la prosperitatea multora dintre ei, umplându-le buzunarele și conturile la greu. Au furat împreună, trebuie să plătească împreună.

Câteva cuvinte și despre Ar-mand Chiriloiu, acest ”Piticul

Ștorno” al pădurilor argeșene. Până acum, locuri rezervate pe rândul din față la thrillerul cu mafi oți ”Foaie verde cherestea, pădurea ta e acum a mea” aveau în Argeș liberalii și PDL-știi. În special pe cazul Pădu-rii Trivale, măcelărită și împărțită pe vremea foștilor prefecți Iani Popa

și Ion Cârstoiu. Prin Armand Chi-riloiu, a cărui familie e implicată într-o teleportare cu adevărat de Cartea Recordurilor, de la Rădăuți pe Transfăgărășan, în zona turistică de la Capra, PSD Argeș, promoția 2018, recuperează spectaculos defi -citul de rahat cu care să-și vopseas-că fața. De ce spun asta? Fiindcă, în ciuda gravelor probleme de imagine și a dosarelor pe care le are, Armand Chiriloiu a fost propulsat de curând în funcția de șef al Departamen-tului de agricultură și silvicultură al PSD Argeș. Prăbușire ușoară vă dorim, domnilor! Deputatul Radu Vasilică și generația eșuată care-l tot sforărește pe prezidentul Șerban Va-leca știu la ce mă refer. Radu și car-dul lui de platină, mai pe înțelesul tuturor consilierul județean Marius ”Forest” Nicolaescu, sunt cei care gestionează, și nu pe degeaba, fan clubul Armand Chiriloiu. Și mai sunt și alții, însă toate la vremea lor.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Mai sunteţi mulţi, nene?

NR. 1256FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

8 - 14 august 201820 pagini 1 leu

pag. 20

Rănit de moarte pe subiectul Pădurii Trivale, Ivănescu arată cu degetul spre actualul şef al Direcţiei Silvice Teren teleportat de la Rădăuţi pe Transfăgărăşan prin intermediul familiei Chiriloiu

SESIZAREA A PORNIT DE LA ADP Cinci asfaltatori din Piteşti, investigaţi de Consiliul Concurenţei Consiliul Concurenței a confi rmat pentru ”Jurnalul de Argeș” că a ridicat acte atât de la ADP Pitești, cât și de la cele 5 fi rme investigate: General Trust Argeș SRL, Comesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market SRL și SC Con-strucţii Drumuri şi Lucrări de Artă SRL

O licitație în valoare de 5,6 milioane lei pri-vind asfaltarea a 13 străzi din Pitești a fost anulată după ce au apărut suspiciuni legate de încălcarea Legii concurenței și de faptul că cele cinci fi rme s-au cartelizat pentru eliminarea concurenței

Mircea Branişte,directorul ADP Piteşti: „Au existat suspiciuni şi am cerut un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei” pag. 5

EXCLUSIV

Continuă războiul între Consiliul Judeţean şi un fost director de instituţie subordonată A sosit raportul de control al ANFP. Îl îngroapă pe ex-directorul de la Evidenţa Persoanelor În replică, pe lângă alte procese declanșate împotriva CJ, Viorel Badea (foto) i-a dat în jude-cată pe toți cei 23 de consilieri județeni care au votat pentru suspendarea sa

pag. 6

pag. 7

„Lexford Castel - Şcoală & grădiniţă particulară”, activităţi recreativ-educative pe perioada vacanţei pag. 9

Epidemia de pestă porcină îi îngrijorează pe cei doi mari producători din Argeş

Primarul Ionică a prezentat ziariştilor investiţiile din învăţământ în Piteşti

Încă un şofer rupe tăcerea în scandalul transportatorului acuzat de sclavie

Cum i-a fost spulberat Lorenei de la Bascov visul de a deveni ofi ţer SRI

pag. 12

pag. 19

pag. 2

pag. 10-11

Încep Sărbătorile Argeşului şi Muscelului. Programul complet pag. 18

La Spitalul Judeţean Argeş se fură stingătoarele de incendiu

Că la Spitalul Județean Argeș se fură sau chiar se delapidează nu mai e o noutate. Ce este însă cu adevărat o noutate sărită din tipare este că de la Spitalul Județean se fură mai nou stingătoa-re de incendiu. Săptămâna trecută, mai multe stingătoare de incendiu au dispărut de la câteva etaje ale instituției. Ar fi interesant de afl at cum au reușit hoții să iasă cu el din spital, mai ales că stingătoarele nu sunt deloc minuscule. Oricum, în asemenea condiții, nu ne-ar mira ca în curând de la Spitalul Județean să se fure și paturi. Cu pacienți cu tot...

Primarul Ţâroiu, „babalâc” printre colegii de partid

Șeful administraţiei câmpulungene și-a mărit echipa de consilieri personali, după ce l-a coop-tat în aceasta și pe fostul secretar Nicolae Ghi-nea. Amănunte despre probleme ivită în acest context sunt prezentate în alt articol, însă aici chestiunea este expusă din alt punct de vedere, cel aparţinând unui consilier local. Coleg de partid cu Liviu Ţâroiu, Nicolae Dumitrescu a declarat, într-un interviu acordat unei publica-ţii online din Muscel, că nu vede deloc benefi că

pentru Primărie „cohorta de consilieri babalâci și inutili, plătiţi cu bani foarte mulţi doar că au «experienţă»”. Iar cum Ţâroiu are trei asemenea consilieri, iar doi sunt deja pensionari, este clar la cine s-a făcut referirea: la Gheorghiţa Nestor, fost director economic, pensionată în 2013 și preluată în echipa de consilieri în 2016, și la Ni-colae Ghinea, fostul secretar pensionat în acest an. Numai că Dumitrescu a ignorat un aspect! Primarul Ţâroiu este mai în vârstă decât Ghinea cu câteva luni, fi ind ajuns la 65 de ani, situaţie în care categoria „babalâcilor” poate fi extinsă. Mai mult, însuși Nicolae Dumitrescu face 64 de ani în toamna acestui an, așa că... se poate pune problema reevaluării caracterizării făcute consi-lierilor primarului! Sau nu!

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Primărița Ștefăneștiului, Ioana Jenica Dumitru, scoasă la shopping de un vechi amic de baldachin, Mugur George Voinea, fostul ofi țer SRI condamnat în dosarul de

corupție de la APIA.

Senatorul PSD Cristina Stocheci, răsu-fl ând ușurată că, în sfârșit, s-a așezat pe o bancă ce nu se mai rupe sub anvergura ei culturală și intelectuală.

Pe mine mă odihnește cultura. N-am mai adormit citind o carte, cred că din ultimul an de liceu...

Vai, Mugurele, eu credeam că mă duci la

Bijuteria Teilor, să-mi iei brățară, nu la DNA...

Din Din

Culise...Culise...

Prefectul Emilian Dragnea, pregătit să sune la 112 după o întâlnire cu europarlamentarul Gabriela Zoană.

Comisarul-șef Costel Nedelescu, luat de pe stradă la estradă.

Măi, Gabița, câte capete întorci după tine...! Unele sunt capete de pod, altele capete pătrate, însă nu știu dacă sunt tocmai cele care pot să te

și satisfacă...

Mă simt ca peștele în apă la evenimentele de mare respirație culturală! Păi, la câte lecturi publice am ținut la fabrica de permise, trebuia să fi u reținut

demult în Uniunea Scriitorilor...

Ioana Dumitru, primar Ștefănești, mulțumită de viața de familie: „Este un haos total în ceea ce privește urbanismul în această localitate”. Cornel Ionică, primar Pitești, speriat

că și-ar putea pierde locul de grătar: „Cu aria protejată nu sunt de acord. Nu îți permite niciun fel de activitate. Pentru noi este bine cum este acum Pădurea Trivale, pentru că noi avem nevoie de ea ca de aer. Pădurea Trivale este ceva special pentru Pitești și va fi protejată maxim”. Andrei Gerea, deputat ALDE, a

găsit leacul pentru tratamentul ciumei roșii: „Chiar dacă suntem într-un parte-neriat cu un partid de stânga, noi luăm măsuri de dreapta” Cornel Ionică, primar Pitești, gătește

un borș de voință cu putință: „Vreau și eu ca la Timișoara, unde au făcut o pistă de

biciclete până în Serbia”. Jenica Dumitru, primar Ștefănești,

recunoaște că aduce noroc și fericire în preajmă: „În primul an când am venit aici, m-am confruntat cu focul, am avut incendii foarte multe. În al doilea an, m-am confruntat cu inundațiile”. Florea Ene, primar Moșoaia, nu ca-

ută la dinți calul de dar: „Cetăţeanul a spus că mai are două avioane și a vrut să ni-l doneze. Nu puteam să refuz. E frumos avionul”. Liviu Dragnea, președinte PSD, n-ar

fi rău să nu bată câmpii, ca orice politi-cian: „Toate pensiile vor fi dublate până în 2021”. Darius Vâlcov, cu gândul la IQ-ul

României: ,,Statul român nu mai are de gând să fi e prost”.

ELECTRO-CUTARE

Toată lumea din Bascov, și nu nu-mai, știe că directoarea Casei de Cul-tură, Lorena Toma, și-a anunțat, cam în urmă cu un an de zile, intenția de a se înscrie la încă un master. Și nu la unul oarecare, ci la cel al Acade-miei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”. La fel de arhicunoscut e faptul că la pretențioasa unitate de învățământ din subordinea SRI nu intră fi tecine. Așa că focoasa Lorena a început să se agite din timp, ca să își pregătească dosarul de admitere, mai ales că intransigenții cu ochi albaștri voiau informații și despre PH-ul lap-telui matern pe care l-a supt. Din păcate, după tot deranjul, cei de SRI i-au zis Lorenei „pas”. Explicația ve-hiculată (de Lorena) este că visul de a deveni mamă i-a împiedicat o cari-eră strălucită de ofi țer de informații. Acoperirea Lorenei ar fi că încearcă de mai mult timp să găsească un tată compatibil pentru procedeul de inse-minare artifi cială, iar o carieră plină de pivațiuni la masterul SRI i-ar fi zădărnici visul. Așa ca a trebuit să aleagă, ori SRI-stă, ori mamă. În cele din urmă, directoarea s-a consolat la gândul că, după terminarea cursu-rilor Facultății de Drept de la Uni-versitatea Pitești, se va îndrepta spre magistratură, iar aici cărările îi sunt lustruite cu spor de celebrul judecător Cristi Danileț. Deocamdată, Lorena

se odihnește într-un binemeritat con-cediu la Călimănești. În fi ne, a doua variantă, ar fi că, după serioase veri-fi cări ale dosarului, SRI ar fi dat aviz negativ înscrierii Lorenei la Academia de Informații, pe motiv de un fost iu-bit italiano-albanez al acesteia.

Cum i-a fost spulberat Lorenei de la Bascov visul de a deveni ofi ţer SRI

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Primarul Gigi Stancu de la Bascov, pe culmile dispe-rării culturale la inaugura-rea Grădinii de Vară din Pitești.

Am mâncat multă cultură pe pâine la viața mea! Păi, altfel cum puteam s-o păstrez pe Lorena director la Casa de Cultură din Bascov, dacă nu îi recitam în fi -ecare zi din poezia „Zdreanță”, de Calistrat Hogaș, parcă?

Maria Dinu, administratorul public al Consiliului Județean și europarlamentarul

Gabriela Zoană, în trecere prin județul nostru.Președintele Dan Manu, vorbind mai mult singur, ca să

nu-l audă Șerban Valeca.

Ca să nu vin cu mâna goală, am venit cu Zoană. Mi-a promis că nu ține un discurs despre președintele femeie al Consiliului Județean și nici nu face donații inutile de prezervative la adolescenții din ziua de azi,

care oricum nu le folosesc...

Gata, am tras lozul câștigător cu inaugura-rea Grădinii de Vară! Păcat că mă trage în

jos partidul, mai precis unele persoane care se adăpostesc în el...

Robert GlințăPerformanță excepțională pentru piteșteanul

Robert Glință, care sâmbăta trecută a obținut medalie de argint la Campionatele Europene de înot de la Glasgow, în proba de 50 metri spate. Românul a terminat cursa în 24:55 de secun-de. Robert Glință a cucerit la Glasgow a doua medalie din carieră la seniori. Cu o zi înainte, la Europenele de la Glasgow, Robert doborâse de două ori recordul României la 50 de metri spate. Pentru performanțele sale excepționale de la Glasgow, ”Jurnalul de Argeș” îl declară pe Robert Glință Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Andrei Gerea: „Constat încă o dată nivelul redus de înţelegere al celor din PNL Argeş”

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea răspunde ferm unui comunicat de presă venit din partea PNL Argeș, în care se afi rmă că i-ar fi teamă de o eventuală rupere a coaliției cu PSD, majoritate parlamentară care susține guvernarea.

”Am fost informat că niște domni din PNL Argeș sunt preocupați că aș fi speriat de o rupe-re a coaliției cu PSD. Le transmit succint că nu sunt speriat de această alternativă și constat încă o dată nivelul redus de înțelegere al celor din PNL Argeș, care una citesc și alta pricep.

Constat că au nevoie de clarifi cări. Eu am răs-puns unor întrebări ale mediei centrale, unde am evidențiat că nu se pune problema unei ruperi a coaliției cu PSD.

Eu îi sfătuiesc pe cei din PNL Argeș să nu mai inventeze temeri, ci să își trateze propriile spaime, precum norii radioactivi și apele contaminate de la Mioveni”, a precizat Andrei Gerea, chestor al Camerei Deputaților. M.S.

Într-un comunicat trimis Jurnalului de Argeș, PNL Argeș îl atacă pe Andrei Gerea, unul dintre liderii ALDE. ”An-drei Gerea continuă să fi e un socialist convins. Este atât de speriat că ar pu-tea ieși din schema PSD-istă, încât face declaraţii demne de un aparatcik depă-șit de vremuri. Totul a început de la o fumigenă (de tip momeală) aruncată de Liviu Dragnea. Acesta a declarat că are

informaţii conform cărora președintele Klaus Iohannis va rupe alianţa PSD-ALDE.

Primul înspăimântat că fumigena ar putea fi reală și că va cădea, astfel, din braţele PSD, unde se simte atât de bine, a fost Andrei Gerea. Ca un debutant în politică, Gerea a ieșit în presă și a negat din răsputeri divorţul dintre ALDE și PSD.

«Noi ne vedem de treabă. Coaliția are treabă de făcut. Coaliția este solidă. Nu avem probleme» - a spus Gerea, agitat și iritat, arătându-ne, încă o dată, dacă mai era nevoie, pesedismul din el”, se precizează în comunicatul de presă tri-mis de către cei de la PNL Argeș.

M.S.

PNL Argeş, atac la Gerea: „E speriat la maxim de o despărţire de PSD”

Trafi cul rutier a fost închis vineri dimineaţă pe DN73D - Mioarele - Boteni, judeţul Argeș, după ce mai multe gropi s-au format în carosabil, cu o adâncime de 40-50 de centi-metri, în unele zone chiar de un metru. Șoseaua s-a crăpat pe o lungime de aproximativ 100 de metri. Alunecările de teren s-ar fi produs din cauza ploilor abundente, care s-au in-

fi ltrat în terasamentul drumului. Primarul localității Boteni spune că acest drum a mai suferit transformări în anul 2005. „Cauza exactă e alunecarea de teren. Acum, din cauza ploilor s-a dus, s-a rupt de tot. Proprietarul drumului este Compania Drumurilor Naționale”, ne spune primarul comunei Boteni, Leau Vasile.

Acum oamenii care locuiesc în zonă sunt nevoiţi să facă un ocol pentru a ajunge acasă. „Pentru a ajunge la casele lor, oa-menii vin pe DJ737, prin Mioarele, și DJ723, prin Văleni- Dâmbovița”, mai spune primarul.

Drumul plin de cratere, măsurat din priviri de Compania Națională de Drumuri

Mai mulţi reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Dru-muri au venit pentru a inspecta starea drumului. „A venit di-rectorul general de la Compania de Drumuri Naționale, cu niște experți. Au constatat, au făcut fotografi i și niște evaluări «ochiometrice». Marți ne dau un prim rezultat, să vedem când trebuie să facem ceva provizoriu, până când se apucă de lucra-rea propriu-zisă”, adaugă primarul Leau Vasile.

Mari Tudor

Compania Naţională de Drumuri a evaluat „ochiometric” drumul surpat de la Boteni

Edilul câmpulungean avea până mai ieri doi consilieri personali. Pe Gheorghiţa Ne-stor, fost director economic în administraţia locală, prinsă cu normă întreagă alături de primar încă din 2016, și pe Mugurel Min-ciună, șofer și mână dreaptă a lui Ţâroiu, consilier personal cu jumătate de normă încă de pe vremea mandatelor lui Călin Andrei. Practic, ţinând cont de actualele prevederi legale, locurile erau ocupate, în condiţiile în care în articolul 66 din Legea 215/2001 se specifi că clar faptul că, într-o primărie de municipiu care nu e reședinţă de judeţ, cabi-netul primarului este format din „maximum 2 posturi”. Nu se specifi că dacă este vorba de normă întreagă sau nu: sunt două pos-turi, adică doi consilieri. Nu doi pe-un loc, ca la admitere! Așa s-a făcut că aleșii locali PNL au reclamat situaţia, după ce echipa lui Ţâroiu a fost completată cu fostul secretar Nicolae Ghinea. Și a început obișnuita dis-pută...

Liberalii susţin că două posturi înseamnă doi oameni, indiferent dacă sunt angajaţi cu normă întreagă sau cu fracţiune de nor-mă. Numai că Ţâroiu a replicat: „E vorba de două norme, nu de doi oameni”, iar cum completase doar o normă și jumătate, a con-siderat că nu este o problemă să îi facă loc și lui Ghinea cu patru ore în cabinetul său. Ca de obicei, lucrurile nu au ajuns la un nu-mitor comun, nici juriștii Primăriei nu le-au clarifi cat, așa că un eventual control de lega-litate de la Prefectură poate să limpezească apele. Până atunci, este de menţionat faptul că, potrivit dispoziţiilor legale, dacă în orga-nigramă există un post, acela poate fi ocupat de o singură persoană, nu de mai multe, in-diferent de normă. Singura situaţie în care cineva poate fi angajat pe postul deţinut de o altă persoană este aceea în care titularului i se suspendă contractul de muncă. Și, ori-cum, angajarea se poate face doar pe perioa-dă determinată. Cătălin Ion Butoiu

Recenta pensionare a secretarului Primăriei Câm-pulung, Nicolae Ghinea, nu a provocat doar problema înlocuirii sale temporare, ci și pe cea a completării echipei de consilieri per-sonali ai primarului Liviu Ţâroiu. Prima chestiune a fost clarifi cată cumva, după ce șefa de Personal a fost delegată pe post, iar susţinerile liberalilor, cum că în locul acesteia ar fi tre-buit să fi e șefa Juridicului, au fost anihilate cu hârtie de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. A doua, însă, își așteaptă re-zolvarea, deși lucrurile sunt clare din punct de vedere legal. Și nu îi dau dreptate primarului Ţâroiu!

O nouă nebunie în administraţia câmpulungeanăEchipa primarului Ţâroiu: două norme sau doi oameni

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Aluzii ironice la sărăcia românilor, forțați să caute de muncă în afara țării

„Îți asumi că totul a fost făcut din cutii reciclate de CD-uri, într-un atelier murdar din Vietnam, de copii-sclavi”, spune Clarkson, în deschidere, despre materialele ieftine din interiorul Duster. „De fapt, Duster este făcut de cele câ-teva persoane care încă mai trăiesc în România, folosind unelte și piese de care proprietarul Dacia, Rena-ult, nu mai are nevoie de mult”. Și amintește că piesele Duster sunt, la bază, cele ale modelului Clio. Bă-trânul Clio, fabricat în 1998, care „a fost chiar un lucru drăguț” și ”sigur, pentru acele vremuri”.

Compară Dusterul cu o mașină de spălat

„Am învățat după scurt timp să pornesc într-a doua, să urc până la linia roșie, până sângele îmi țâșnea din urechi, apoi să merg într-a tre-ia, unde serviciul normal revenea.

A patra era normală, de asemenea. Dar de aici făcea sens să merg direct într-a șasea, ceea ce înseamnă că a cincea n-avea rost. Nimeni nu va conduce Duster lin. Sau în liniște. Sau cu demnitatea intactă. Și are personalitatea unui felinar de stradă sau a unei mașini de spălat. Dați-mi voie să o spun așa: nimeni nu va da Dusterului său un nume drăguț.”

„Un Renault vechi în costum Ilie Năstase”

„Din nefericire, când m-am așezat jos să scriu asta, am descoperit că modelul de bază, 4x2, este, într-ade-văr, mai puțin de 10.000 de euro. Dar versiunea Confort, 4x4, pe care am folosit-o este 15.195 de lire. Și peste asta se așteaptă să plătești 495 de lire pentru hidoasa vopsea aurie și - ia-o p-asta - 90 de lire pentru hărțile vest-europene ale navigației. Serios? Adică, dacă nu dai 90 de lire celor de la Dacia, Duster n-o să-și găsească drumul decât către Letonia?” În încheiere, jurnalistul este la fel de dur cu modelul Dacia

Duster. „Divaghez și trebuie să ne întoarcem la faptul că acest dureros de lent, difi cil de condus și nu speci-al de atractiv vechi Renault într-un costum Ilie Năstase este, de fapt, nu departe de 16.000 de lire. Și asta este ridicol.”

Ion Iordache, vicelider SAD: „O reacție patriotardă ieftină la faptul că am cucerit piața britanică”

Viceliderul Sindicatului Automo-bile Dacia, Ion Iordache, spune că nu este deloc afectat de toate aces-te critici și aprecieri negative ale lui Jeremy Clarkson, pe care le catalo-ghează drept răutăți gratuite: „Atâ-ta timp cât mașina noastră se vin-de în Europa în proporție de 90% din producție, nici nu contează ce spune jurnalistul britanic. Poate nu știe Jeremy Clarkson, dar 90% din producția noastră, producție axată pe Duster, se vinde în Europa. Cred că aprecierile lui sunt o ripostă la acest lucru, o răutate gratuită și fără suport, o ripostă patriotardă ieftină la faptul că vindem foarte bine în Europa, că vindem foarte bine în Regatul Unit, că am cucerit piața britanică. E singura explicație pe care o am pentru gestul său”.

Florin Silvestru

Războiul jurnalistului de la Top Gear cu Dusterul produs la Mioveni

Ion Iordache, vicelider SAD: Poate nu știe Jeremy Clarkson, dar 90% din producția noastră se vinde în Europa.

Jeremy Clarkson, fost realizator al emisiunii Top Gear, a testat noua generație Duster pentru “Sunday Times”, iar recenzia care a urmat este una dură pentru SUV-ul românesc. Criticile starului britanic de televi-ziune sunt cel puțin bizare, în condițiile în care modelele Dacia, în ge-neral, Duster, în special, se vând tot mai bine în Regatul Unit, depășind nume cu greutate pe piața auto. Sau poate tocmai acesta să fi e motivul „supărării” lui Clarkson?

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Consiliul Concurenței a confi rmat pentru ”Jurnalul de Argeș” că a ridicat

acte atât de la ADP Pitești, cât și de la cele 5 fi rme investigate: General

Trust Argeș SRL, Comesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market

SRL și SC Construcţii Drumuri şi Lucrări de Artă SRLSC Construcţ ş

O licitație în valoare de 5,6 milioane lei privind asfaltarea a 13 străzi

din Pitești a fost anulată după ce au apărut suspiciuni legate de încălca-

rea Legii concurenței și de faptul că cele cinci fi rme s-au cartelizat pentru

eliminarea concurenței

Consiliul Concurenței a făcut publică investigația la solicitarea ”Jurnalului de Argeș”

”Jurnalul de Argeș” a cerut mai multe informații de la Consiliul Concurenței, iar în foarte scurt timp Biroul de presă de la Consiliul Concurenței ne-a transmis următorul punct de vedere detaliat: ”Consiliul Concurenţei a declanșat o investiga-ţie privind o posibilă înţelegere între cinci fi rme participante la o procedură de achiziţie publică organizată de Ad-ministraţia Domeniului Public (ADP) Pitești în anul 2018, pentru execuţia de lucrări de reabilitare a străzilor din municipiul Pitești.

Investigaţia vizează o posibilă înţele-gere între companiile Construct Steel Market SRL, Construcţii Drumuri și Lucrări de Artă SRL, Comesad Dru-muri SRL, General Trust Argeș SRL și Selca SA, cu scopul de a elimina concurenţa dintre ele în cadrul licita-ţiei pentru cele cinci loturi stabilite de ADP Pitești. În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a efectuat in-specţii inopinate la sediul fi rmelor, do-cumentele ridicate afl ându-se în anali-za Consiliului Concurenţei, în cadrul procedurii specifi ce de investigație.

Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justifi cate de necesitatea obţinerii tu-

turor informaţiilor și documentelor necesare clarifi cării posibilei practici anticoncurenţiale analizate.

Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul proceduri-lor de investigare a unui posibil com-portament anticoncurenţial, nerepre-zentând o antepronunţare în ceea ce privește vinovăţia companiilor. Legea concurenţei interzice asocierea compa-niilor în scopul restrângerii concuren-ţei la procedurile de achiziţie publică”.

Am luat legătura și cu doi dintre reprezentanții fi rmelor participante la licitație și care sunt investigate. Cris-tian Hideg, prim-vicepreședinte CA la Selca, ne-a declarat: ”A fost o licitație. Se va relua procedura. Nu am alte comentarii de făcut”. La rândul său, Cătălin Spătaru, administrator Ge-neral Trust, ne-a precizat: ”Nu am ni-ciun comentariu de făcut privind acea licitație”.

Am dorit să îi luăm un punct de ve-dere privind investigația declanșată de Consiliul Concurenței și lui Marin Meculescu, administrator Comesad Drumuri, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon și la mesajul trimis. Am în-cercat să luăm legătura și cu Răzvan Pârvu, manager SC Construcţii Dru-muri și Lucrări de Artă, însă nici aces-ta nu a răspuns la telefon. Nici Pande-lea Pârvu, tatăl lui Răzvan Pârvu, nu a răspuns apelului nostru.

Cinci asfaltatori din Piteşti,investigaţi de Consiliul Concurenţei Sesizarea a pornit de la ADP

Mircea Braniște, directorul ADP Pitești, ne-a acordat un scurt interviu privind licitația anulată și motivele anulării acesteia.

Avem informaţii potrivit cărora Consiliul Concurenţei investighează o posibilă încăl-care a legii concurenţei privind o licitaţie pentru asfaltarea mai multor străzi din Pitești...

- Este vorba de o singură licitație, organizată în luna iu-nie. Valoarea a fost de 5,6 mi-lioane lei și este vorba despre 13 străzi. Licitația s-a derulat prin ADP Pitești. În cadrul procesu-lui de evaluare, comisia de eva-luare a ADP Pitești a considerat că trebuie un punct de vedere de la Consiliul Concurenței și s-a întreprins acest demers. Dumnealor au venit cu un punct de vedere. Am trimis pe poștă și prin e-mail la Consiliul Concurenței documentația din cadrul licitației. Ce v-au precizat cei de la

Consiliul Concurenţei în adre-sa pe care v-au trimis-o?

- Ne-au spus că există indi-cii legate de încălcarea Legii concurenței. Dar nu ne-au spus că a fost încălcată. Urmează să facă ei investigațiile lor. S-a atribuit vreun contract

până acum?- Nu s-a atribuit vreun con-

tract. Noi am anulat toată pro-cedura, urmând să așteptăm pe-rioada de contestații, după care vom relua procedura. Care a fost motivul pentru

care aţi cerut un punct de vede-re de la Consiliul Concurenţei? Aţi avut suspiciuni?

- Da, au existat ușoare suspi-ciuni. Și, pentru a evita viitoa-re neplăceri, am considerat că trebuie un punct de vedere de la Consiliul Concurenței. Și, ca să eliminăm orice fel de dubiu, ca să nu mai pierdem vremea până când cei de la Consiliul Concurenței termină de veri-fi cat documentele - nu am mai fost niciodată într-o asemenea situație - am decis anularea licitației.

sa pe care v au trimis o?

5,6 milioane lei pentru asfaltarea a 13 străzi

Străzile care trebuie asfaltate și au făcut obiectul licitației anulate

din 9 iunie sunt următoarele: Strada Banat - valoare estimată: 1.760.718 lei + TVA

B-dul Eroilor - de la b-dul Republicii până la str. Exercitiu -

valoare estimată: 1.240.586 lei + TVA Strada George Sion - valoare estimată: 157.862 lei + TVA

Strada Carpenului - valoare estimată: 976.774 lei +TVA

Strada Barbu Ștefănescu Delavrancea - valoare estimată:

250.737 lei + TVA Strada Câmpului-parțial - valoare estimată: 215.798 lei + TVA

Strada Iosif Gabrea - valoare estimată: 122.856 lei + TVA

Pasajul Ecaterina Raicoviceanu - valoare estimată: 59.959 lei

+ TVA Strada Dr. Pompiliu Robescu - valoare estimată: 60.053 lei

+TVA Strada Ion Ionescu de la Brad - valoare estimată: 166.868 lei

+ TVA Strada Virgil Tempeanu - valoare estimată: 119.512 lei + TVA

Strada Petre Ispirescu (parţial) - valoare estimată: 269.675 lei

lei+ TVA Strada Plopilor (parţial) - valoare estimată: 223.262 lei+ TVA.

Material realizat de Denis Grigorescu

Mircea Branişte, directorul ADP Piteşti: „Au existat suspiciuni şi am cerut un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei”

Pentru prima oară în istoria administrației publice din Pitești, Con-siliul Concurenței inves-tighează o licitație din municipiu. Și asta fi indcă există suspiciuni că cinci asfaltatori s-ar fi carte-lizat, adică au făcut o înțelegere între ei, pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lucrări de asfaltare de milioane de euro la o licitație organizată de Adminitrația Domeniului Public Pitești. Concret, pe 9 iunie a.c a avut loc o licitație la ADP Pitești privind reabilita-rea a 13 străzi din munici-piu. Numai că, având sus-piciuni privind încălcarea Legii concurenței, comisia de evaluare a ofertelor de la ADP Pitești a cerut un punct de vedere la Consi-liul Concurenței. Practic a sesizat aces organism. Iar acum trei săptămâni, ofi cialii de la Consiliul Concurenței au cerut numeroase documente de la ADP Pitești legate de licitație. În cele din urmă, licitația a fost anulată, o alta urmând a fi orga-nizată după fi nalizarea investigației celor de la Consiliul Concurenței.

Cătălin Spătaru Marin Meculescu Cristian Hideg

Săptămâna trecută, manage-rul Teatrului ”Al. Davila”, Ni-colae Poghirc, a făcut mai mult declarații legate de Andreea Dragnea și Dragoș Ionescu, bale-rinii dați afară după ce au îndrăz-nit să reclame public neregulile din teatru. Nicolae Poghirc a spus printre altele că cei doi ”Nu sunt artiști reprezentativi ai teatrului. Au avut probleme cu toți coregra-fi i de când sunt eu manager; s-au plâns de toți coregrafi i. În plus, ei nu și-au manifestat dragostea față

de ceilalți, s-au manifestat urât față de colegii lor din corpul de balet”, au fost afi rmațiile lui Ni-colae Poghirc.

Andreea Dragnea a ținut să îi dea replica managerului Tea-trului ”Al. Davila” vizavi de afi rmațiile acestuia: ”Nu suntem artiști reprezentativi?? Când a venit doamna Beatrice Rancea, ne-a lăudat de față cu toată lumea că suntem dansatori foarte buni și chiar și coregrafi foarte buni. Aș vrea să ne explice, chiar să ne demonstreze domnul Poghirc un dans artistic, pentru că dansul sportiv, despre care dumnealui

afi rmă că nu este dans artistic, este la fel de artistic ca și alte sti-luri de dans... Aș dori să-l văd pe dumnealui executând un dans artistic, să pot să-mi dau seama la ce se referă.

Nu sunt angajat model? În 16 ani am primit numai laude. În luna iunie directorul artistic Ma-tei Varodi a făcut evaluări care fac referire atât la competențe, cât și la disciplină, la care am obținut 96 de puncte din 100, și în luna iulie am fost dată afară”.

Tot Andreea Dragnea ne-a mai declarat: ”Când am plecat în America să reprezint România la

Campionatul Mondial, domnul Poghirc n-a fost de acord să mă lase decât după ce am cerut con-cediu fără plată și am făcut o serie de cereri. N-am declarat absolut nimic în legătură cu operația la care am fost supusă, am venit doar cu concediul medical. Am muncit mai mult decât majorita-tea colegilor noștri, am fost în ab-solut toate distribuțiile, când alți colegi n-au fost pentru că n-au fost selectați de către coregrafi și au stat bine acasă.

Domnul Poghirc este pus pe răutăți și răzbunări: nu ne-a dat voie să intrăm în concediu de

odihnă alături de ceilalți colegi pe motiv că am avut concediu medical și n-am muncit alături de ei. Dar când am muncit în majoritatea spectacolelor fără alți colegi nu a fost problema că ei au stat”.

Andreea Dragnea ne-a prezentat și dovezi legate de faptul că bale-rinii teatrului fac repetiții în alte săli din Pitești, deși acest lucru nu este legal și contravine inclusiv normelor de securitate și sănătate în muncă. Iar ITM Argeș ar tre-bui se autosesizeze privind toate aceste probleme.

Denis Grigorescu

Andreea Dragnea îi dă replica managerului Teatrului ”Al. Davila”:„La evaluarea din iunie am avut 96 de puncte din 100, iar în iulie am fost dată afară”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Vă prezentăm în continuare cele mai importante fragmente din raportul de control care taxează activitatea fostului director Badea în fruntea Direcției de Evidența Populației. Cu privire la sesizarea nr.

25/08.05.2017 formulată de doamna Dinu Mariana, administrator public, împotriva funcționarului public Badea Viorel Marian, director executiv al Direcției Generale de Evidență a Per-soanelor Argeș. Sesizarea se referea la săvârșirea de abateri disciplinare, în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Prin Raportul de Audit Intern nr.

5574/13.04.2017 al Serviciului Au-dit Public Intern din cadrul Consiliu-lui Județean Argeș au fost constatate defi ciențe privind emiterea de documen-te administrative de majorare a drep-turilor salariale pentru personalul din cadrul Direcției Generale de Evidență a Persoanelor Argeș. Prin Raportul înregistrat sub nr.

401/05.04.2018, Comisia de discipli-nă a apreciat că domnul Badea Viorel Marian s-a făcut ”vinovat de încălcarea cu bună-știință a faptelor descrise în prezentul proces-verbal, confi rmate de probatoriul administrat”, acestea consti-tuindu-se în abateri disciplinare privind Statutul funcționarilor publici, îndato-ririle corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege și atrag răspunderea disciplinară a acesto-ra. Cei doi consilieri din cadrul Biroului Corp Control mai punctează că „la indi-vidualizarea sancțiunii disciplinare, co-

misia a ținut cont de gravitatea faptelor constatate ca abateri disciplinare, având în vedere și studiile juridice ale persoa-nei cercetate, precum și de importanța funcției publice de conducere ce trebu-ia să asigure un management efi cient al instituției publice coordonate”. Cu privire la sesizarea înregistra-

tă la Consiliul Județean Argeș sub nr. 19605/20.11.2017 și la comisia de dis-ciplină sub nr. 199/21.11.2017, formu-lată de Ionel Voica, secretarul județului Argeș, împotriva funcționarului public Badea Viorel Marian, director executiv al Direcției Generale de Evidență a Persoa-nelor Argeș. Sesizarea formulată se refe-rea la săvârșirea unor abateri disciplinare prevăzute de dispozițiile Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale Legii nr.7/2004 privind Codul de Conduită a funcționarilor publici, ale Legii 53/2003, Codul Muncii. De ase-menea, se face referire la rezultatele con-trolului de fond metodologic inopinat efectuat de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afa-cerilor Interne. Conform Raportului nr. 3946000/25.09.2017, au rezultat anumite defi ciențe, disfuncții, nereguli în activitatea direcției verifi cate. Tot-odată, s-a menționat efectuarea unui control tematic cu privire la modalita-tea de stabilire și acordare a drepturilor salariale personalului detașat de la MAI - DEPABD la DGEP Argeș. Foarte im-portant, în raport se mai menționează că ”din documentele prezentate echipei de control, apreciem că membrii Co-misiei de disciplină nu s-au afl at sub

incidența dispozițiilor art. 14 din H.G nr. 1344/2007”.

Viorel Badea: „Cu consilierii județeni este un alt dosar”

De cealaltă parte a baricadei, nici fostul director executiv al Direcției de Evidență a Persoanelor Argeș nu stă cu mâinile în sân. A declanșat un război în instanță, care se duce până în ziua de astăzi, pe mai multe fronturi. Ultima contraofensivă a acestui război al lui Vi-orel Badea cu cei care l-au dat afară e că i-a chemat în instanță pe toți cei 23 de consilieri județeni care au votat pentru suspendarea sa în ședința din iulie 2017.

„Sunt mai multe faze procesuale și sunt mai multe cauze și fi ecare cauză reprezintă un dosar distinct. Cu con-silierii județeni este un alt dosar. Am cerut anularea hotărârii de destituire și a celei de aplicare a sancțiunii de 20% din salariu. Eu i-am chemat în instanță pentru hotărârea pe care au adoptat-o în calitatea lor de consilieri județeni. Eu nu am nimic cu «X» consilier județean ca persoană fi zică, am cu acel «X» consili-er județean care și-a exercitat un drept de vot și care a contribuit la luarea unei decizii ilegale împotriva mea. Ma refer la cei care și-au exercitat dreptul de vot, că am înțeles că nu și l-au exercitat toți. Părerea mea este că s-au făcut prea mul-te abuzuri, care s-a vrut să fi e acoperite de către cei din aparatul de specialitate prin votul consilierilor județeni, care au căzut în această capcană”, ne-a declarat Viorel Badea.

Alina Crângeanu

A sosit raportul de control al ANFP. Îl îngroapă pe ex-directorul de la Evidenţa Persoanelor

Continuă războiul între Consiliul Judeţean şi un fost director de instituţie subordonată

În replică, pe lângă alte procese declanșate împotriva CJ, Viorel Badea (foto) i-a dat în judecată pe toți

cei 23 de consilieri județeni care au votat pentru suspendarea sa

Continuă războiul dintre Consiliul Județean și fostul director executiv al Direcției pentru Evidența Persoanelor Argeș, Viorel Badea. Anul trecut, Consiliul Judeţean a decis să ia o măsură extremă împotriva lui Viorel Badea, pe care l-a dat afară, după ce consi-lierii județeni au votat pentru suspendarea acestuia din activitate. La un an de la dema-rarea ostilităților, pe 25 iulie 2018, a venit și raportul de control al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care îi este total defavorabil lui Badea, înclinând balanța în favoarea CJ. Activitatea de control s-a desfășurat în baza ordinului președintelui A.N.F.P, Vasile Felix Cozma, și în baza documentelor puse la dispoziția echipei de control de către reprezentanții Consiliului Județean Argeș. Este vorba despre rapoarte de audit intern și ale comisiilor de disciplină ale CJ Argeș, dar și de un raport al contro-lului de fond metodologic inopinat efectuat de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, în care Viorel Badea era găsit vinovat de abateri disciplinare.

Facsimil din raportul de control al ANFP, cu una dintre concluziile despre vinovăţia fostului director de la Evidenţa Populaţiei

Festivalul Internaţional de Folclor „Carpaţi” debutează vineri la Piteşti

Vineri, 10 august, are loc deschiderea ofi cială a “Sărbătorilor Argeșului și Muscelului”- ediția a XII-a și a Festivalului Internaţional de Folclor „CARPAŢI” - ediţia a XXXV-a. De la ora 18.00 se va desfășura parada ansamblurilor de dans participante la Festivalul Internaţional de Fol-clor „CARPAŢI”, pe traseul Teatrul “Al. Davila” - Piața “Vasile Milea”, cu oprire în Piaţa Primă-riei, după primirea ofi cială a șefi lor de delegații la Primăria Pitești. Între orele 19.00-22.00 va avea loc deschiderea ofi cială a Festivalului Internaţional de Folclor „CARPAŢI” pe scena din Piața “Vasile Milea”. Grupurile participante sunt din Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, China, Georgia, Grecia, Moldova, Serbia, Spania, Turcia și România. Or-ganizatori sunt Consiliul Judeţean Argeș, în parte-neriat cu primăriile Pitești, Curtea de Argeș, Câm-pulung, Mioveni și Topoloveni. A.C.

Ziua Porţilor deschise la Grădina Zoologică şi Parcul Ştrand

Primăria Municipiului Pitești organizează joi, 9 august, la Grădina Zoologică din Pitești și în Parcul Ștrand Ziua Porților Deschise cu ocazia aniversării Zilei Internaţionale a Grădinilor Zoo-logice și a Parcurilor.

Pe tot parcursul zilei, intrarea la Grădina Zoo-logică din Pitești va fi liberă atât pentru copii, cât și pentru adulți, programul de funcționare fi ind între orele 11.00 și 19.00.

De asemenea, și în Parcul Ștrand plimbările cu trenuleţul, bărcile și hidrobicicletele din zona de agrement vor fi gratuite pentru toți vizitatorii între orele 11.00 și 19.00. A.C.

Târg de Sfânta Maria la Piteşti

În perioada 10-19 august, în Piața Vasile Milea se va organiza Târgul de Sfânta Maria. Potrivit Pri-măriei Pitești, vor fi amplasate 25 de căsuțe pentru comerț cu produse de sezon atât în Piața V. Mi-lea, cât și pe platoul de la Mobilux. Acestea vor fi destinate producătorilor și meșterilor populari. Pe data de 18 august, în Piața Primăriei va avea loc un spectacol organizat cu prilejul Sărbatorii de Sfânta Maria. De la ora 19.00 va evolua în recital îndrăgitul solist de muzică populară Nicolae Fur-dui Iancu, iar de la ora 20.00 va fi un concert în aer liber al Filarmonicii Pitești. A.C.

Argeşul, prins în două grupe muntoase prin noua Lege a muntelui

A apărut o nouă lege a muntelui, la aproape un deceniu și jumătate de la ultimul act normativ care reglementa modalităţile de protecţie și dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane din Româ-nia. Munţii sunt consideraţi ca obiective strategice naţionale, iar legiuitorul a realizat și o categorisire zonală a acestora. Astfel, judeţul Argeș, cu un sfert din suprafaţă relief muntos și care deţine pe terito-riul său cei mai înalţi munţi din ţară, are tangenţă cu două grupe din Carpaţii Meridionali. Grupa Bucegi este compusă din Bucegi, Leaota și Piatra Craiului, ultimele două masive muntoase afl ân-du-se și în judeţul nostru, iar Grupa Făgăraș este compusă din munţii omonimi, Iezer-Păpușa, Ghi-ţu, Frunţii și Cozia, aproape toţi ocupând loc în Argeș. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Ivănescu trage din toate poziţiile în Chiriloiu

”Aș întreba de ce nu a avut statul român reacție să anuleze titlul de proprietate și pentru cele 10 hectare mutate tocmai de la Rădăuți la Vidraru… Știu că «Jurnalul de Argeș» a scris în detaliu despre acest caz...”. Și, într-adevăr, ziarul nostru a descoperit prin primăvară că în centrul unei astfel de politici penale de teleportare de păduri, pentru care lui Ivănescu instanța i-a anulat titlul de proprietate din Trivale, a fost și - țineți-vă bine! - Armand Chiriloiu, proas-păt promovat de PSD Argeș ca șef al De-partamentului pe probleme de agricultură, ape și silvicultură. Să cităm tot din Nicolae Ivănescu: “Sunt anumite răzbunări, deoa-rece cumpărătorul a fost Ivănescu. Dacă era altcineva, nu era nicio problemă...”

După cum se observă, cel supranumit ”Nenea” e supărat catran că Prefectura a operat selectiv și a cerut anularea doar a titlurilor de proprietate din Pădurea Triva-le și n-a mers mai departe, să solicite, așa cum e corect, și anularea altora. De exem-plu, a titlului de proprietate prin care s-a realizat o teleportare și mai gogonată, de la Rădăuți pe Transfăgărășan, pe malul râu-lui Capra (mișcare la care a contribuit soția lui Armand Chiriloiu, Alina, acum salaria-tă a Ocolului Silvic Pitești). Adică fi x acolo unde metrul pătrat de teren se multiplică cosmic în euro, nu ca la Rădăuți.

După cum se poate observa, despre dubla măsură și teleportările dubioase de care a benefi ciat familia Chiriloiu ”Jurnalul de Argeș” a mai scris. Numai că la solicitarea noastră, și telefonică, dar și în scris, nu am primit niciun răspuns de la cel supranumit Don Armando. Directorul Direcției Silvi-ce Argeș nu ne-a lămurit nici până în ziua de astăzi cum se face că de numele unor membri ai familiei sale se leagă două tran-sferuri de teren foarte controversate. Prac-tic, cele două suprafețe au fost teleportate fi nalmente pe Transfăgărășan, în zonă cu potențial imobiliar și turistic de grad zero, intrând în patrimoniul unor membri sau afi liați ai familiei Chiriloiu. Iar întrebarea legitimă este: de ce nu procedează corect Chiriloiu, ca reprezentant al statului, să readucă în patrimoniul public și cele două suprafețe transferate pe Transfăgărășan și care au ajuns în patrimoniul familiei sale? De ce nu urmează aceiași pași legali, ca și în cazul suprafețelor transferate de la Rătești în Pădurea Trivale? Pentru că și acele te-renuri transferate (unul de la Rădăuți, al-tul de la Ciofrângeni) lângă râul Capra de pe Transfăgărășan sunt tot ale statului și trebuie să revină la el. Da, trebuie știut că aceste terenuri, ca și Pădurea Trivale, au aparținut tot statului, mai exact Casei Au-tonome a Pădurilor Statului, însă au fost înstrăinate cu generozitate și cu încălcarea legilor țării de către funcționari, tot ai… statului.

Cât de mare e conspirația cu teleportă-rile de păduri în județului Argeș? Și cine sunt benefi ciarii din rândul grangurilor

județului? ”Jurnalul de Argeș” a intrat în posesia mai multor do-cumente, printre care și două ti-tluri de proprietate (din 2003 și 2004), grație cărora două hălci de pădure, una de 1,81 de hectare și cealaltă de 10 hectare, sunt mu-tate pe Transfăgărășan, în zona Capra. Prima de la Ciofrângeni și cealaltă de la… Rădăuți, via Are-fu (pe motiv de… amplasamente ocupate). Cât e Arefu de mare, se terminaseră terenurile și doar lân-gă Cabana Capra mai erau libere. În ambele situații, fi rele conduc către familia șefului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Astfel, în speța legată de o anume Rodica Trelea, în care o suprafață de 10 hectare este transferată toc-mai de la Rădăuți, apare Alina Chiriloiu. Aceasta e nimeni alta decât soția șefului DSA, cerce-tată pentru abuz în serviciu și condamnată în 2007, în prima instanță, de Judecătoria Curtea

de Argeș, pe motiv că a semnat în calitate de membru al comisiei lo-cale de fond funciar Arefu, fără să aibă delegație din partea Ocolului Silvic Arefu, pentru retrocedarea celor 10 hectare de teren respecti-vei Rodica Trelea. În al doilea caz, apare în ecuație Gheorghe Mano-le, fost preot la Capul Dealului din Curtea de Argeș, despre care sursele noastre spun că este socrul surorii lui Armand Chiriloiu. Ei bine, și acest Gheorghe Mano-le a primit, în condiții cel puțin stranii, 1,81, hectare în aceeași zonă de pe Transfăgărășan. Astfel stând lucrurile, revenim cu solici-tarea noastră către șeful Direcției Silvice Argeș. Când ne răspundeți la întrebare, domnule Chiriloiu? În calitate atât de reprezentant al statului, cât și de membru mar-cant, promovat, iată, în funcție politică de PSD Argeș.

Alina Crângeanu

Teren teleportat de la Rădăuţi pe Transfăgărăşan prin intermediul familiei Chiriloiu

Rănit de moarte pe subiectul Pădurii Trivale, Ivănescu arată cu degetul spre actualul şef al Direcţiei Silvice

Chestionat și presat de ”Jurnalul de Argeș” să răspundă pe subiectul infl amabil al terenurilor Ilenei Bră-tianu teleportate de la Rătești în miezul Pădurii Trivale (operațiune ce face obiectul unui amplu dosar la DNA Pitești), omul de afaceri Nicolae Ivănescu arată cu degetul și spre actualul director al Direcției Silvice Argeș, eternul și fascinantul Armand Chiriloiu.

Titlu de proprietate, pe numele Trelea Rodica, al terenului mutat de la Rădăuţi pe Transfăgărășan

cu implicarea familiei Chiriloiu

Titlu de proprietate, pe numele Manole Gheorghe, al unui teren mutat de la Ciofrângeni pe Transfăgărășan și

ajuns în proprietatea aceleiași familii Chiriloiu

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesBiserica din Racoviţa, cel mai vechi lăcaş de cult de pe Valea Argeşelului

Primarul Valeriu Nicolescu, prezent la edifi carea mai multor blocuri din centrul Piteștiului

1980-1982. S-au edifi cat pe stra-da 1 Mai, astăzi I.C. Brătianu, din Pitești, blocurile A1 - A10 și B1 - C1, cu ample magazine la parter, soluții tehnico-urbanistice originale; arhitecți M.N. Teodorescu, E. Ivă-nescu, C. Ștefănescu, J. Marinescu, șefi de șantier Gheorghe Măndiță, Ion Alexandrescu, Gheorghe Stan-ciu, Trustul de Construcții Argeș. Primar - Valeriu Nicolescu, prim-vicepreședinte - Ioan Rizu.

Participanți la Congresul Mondial de Științe Istorice au vizitat muzeele argeșene

1980, august 14-18. Mai mulți participanți la Congresul XV Mon-dial de Științe Istorice, ținut în București, s-au afl at la muzeele din Golești, Pitești, Curtea de Argeș. Primul congres, Paris, 1900.

În 1981 Piteștiul avea 141.498 de locuitori

1981, ianuarie 5. Evidențele ofi -ciale înscriu, la Pitești, 141.498 de locuitori, locul 15 pe țară. Împreu-nă cu localitățile suburbane, peste 220.000 de cetățeni.

Dramaturgului piteștean Corneliu Marcu i se joacă două piese în capitală

1984. Dramaturgului Corneliu Marcu, din Pitești, i se joacă piese-le „Comoara din deal”, la Teatrul Național din București, și „Măsea-ua de minte”, la Teatrul de Come-die din Capitală, succese importan-te de public.

Grupul folcloric „Dacia”, în Columbia

1984, octombrie 25 - noiembrie 1. Grupul folcloric „Dacia” din Pitești s-a afl at la Bogotta, în cadrul Fes-tivalului gastronomic de la Hotelul „Cosmos 100”.

Vernisaj în Pitești: „China în imagini”

1985, martie 27. Vernisaj la Pitești, expoziția „China în ima-gini”, Galeria de Artă a Muzeului Județean Argeș, la care au partici-pat reprezentanți ai Ambasadei din București, Asociației de prietenie România - Republica Populară Chineză, Institutului Român pen-tru Relații Culturale cu Străinăta-tea, Comitetului de Cultură Argeș.

Expoziția „Arta Copilului” în Pitești

1986, mai 31. Are loc, în muni-cipiul Pitești, deschiderea expoziției „Arta Copilului”, ediția I.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Biserica din cartierul Racoviţa din Mioveni cu hramurile „Sfântul Nicolae și Sfi nţii Apostoli Petru și Pavel” este cea mai veche biserică de pe Valea Argeșelu-lui. Din punct de vedere ierarhic, această parohie a ținut în perioada interbelică de Circumscripția a II-a Priboieni din cadrul Protoieriei Câmpulung Muscel, toate fi ind tutelate de forul bisericesc superior al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Biserica din Racovița este datată la 2 iulie 1786. Este cea mai veche biserică de pe Valea Argeșelului și încă din perioada interbelică a fost clasată pe lista monu-mentelor istorice.

M.I.

Ctitori: Daniil Ieromonahul, starețul Mânăstirii Râncăciov, şi Dumitraşcu Brătianu

Este zidită din cărămidă, în formă de cru-ce, cu o singură turlă, inițial din lemn. Are lungimea de 22 metri și lățimea de 7 me-tri, formată cu sanuri, cu o turlă, construită din zid și renovată complet în 1935. În 1939, preotul paroh Ioan Constantinescu i-a făcut o descriere măgulitoare în micromonografi a dedicată acestei biserici: „Așezarea ei încân-tătoare, pe un platou din partea stângă a râ-ului Argeșel, nu departe de confl uența lui cu Râul Târgului și la o depărtare de 16 km în sus de orașul Pitești, fi ind la 3 km de șoseaua națională Pitești-Câmpulung, face să fi e ză-rită de departe”.

Ctitorul Mânăstirii Râncăciov, Arsenie Șoi-mul Vlădeanul, a fost căsătorit cu Ana, sora paharnicului Negoiță din Racovița. Aceș-tia nu au avut copii și l-au înfi at pe Stroe, un nepot de frate al lui Arsenie. Ana a avut doi frați: Negoiță și Oncii, cărora le-a lăsat, prin zapisul din 20 decembrie 1674, partea ei de moșie din Racovița care a fost partea ei de zestre de la părinți. Din textul pisani-ei, scris în chirilică, reiese că biserica de zid a fost ctitorită în anul 1786 de către Daniil Ieromonahul, starețul Mânăstirii Râncăciov, și Dumitrașcu Brătianu. Cei doi ctitori sunt pictați pe peretele din stânga ușii de la intrare în pronaos, având la mijloc, mai în spate, pe jupânița Maria, soția lui Dumitrașcu Brăti-anu. Pe peretele dinspre miazănoapte al pro-naosului sunt pictați, în trei tablouri, copii lui Dumitrașcu Brătianu și Maria. În primul tablou sunt cei mici: Dumitrache, Sanfi ra, Costache și Gheorghe, în al doilea tablou: Blagoslava monaha (probabil o fi ică a mo-nahiei), jupan Andrei Postelnicul, căsătorit cu Smaranda, fi ica lui Dumitrașcu Brătianu, în al treilea tablou, cei trei băieți mai mari ai acestora: jupan Gheorghe, jupan Enache și jupan Nicolae. În altar, într-o fi ridă de la proscomidie este scris pomelnicul celor care au zugrăvit această biserică, datat la 6 iulie 1791: Șerban ierodiacon, Ghedeon, ierodia-con, Ioana, Constandin, Nicolae, Gheorghe, Păuna diaconița, Dumitrana diaconița, San-fi ra, Constandin, Nicolae cu tot neamul lor.

Pisania „Această sfântă și dumnezeiască biserică

ce să prăznuiește hramul sfântului marelui arhiereu Neculae Miralichiei, făcătorul de minuni, al sfi nților și a tot lăudaților Apos-toli Petru și Pavel, cei 12 apostoli, s-au făcut din temelie și s-au înfrumusețat după cum se vede de robul lui Dumnezeu, sfi nția sa părintele chir Daniil arhimandritul, iegu-menul sfi ntei Mânăstiri Râncăciovul, și de dumnealui jupan Dumitrașcul Brătianul de aici din Racovița, în zilele luminatului dom-nului nostru Io Nicolae Mavrogheni voevod, fi ind mitropolit prea sfi nția sa părintele chir Grigore al Ungro-Vlahiei. La ani de la Cris-tos 1786 iulie 2”.

Lucrări de reparaţie şi restaurare La 1877, biserica a fost reparată din nou

și repictată cu cheltuiala lui Grigore I. Ra-coviceanu, proprietarul moșiei Racovița, după cum reiese din inscripția așezată dea-supra ușii în pronaos: „Această sfântă bi-serică, după cum se vede din inscripțiunea cea veche, s-au făcut din temelie de Daniil arhimandritul și de jupan Dumitrașcu Bră-tianu, în zilele domnitorului Nicolae Petre Mavrogheni, mitropolit chir Grigorie la anul 1786, iulie 2. Iar acum a doua oară s-au fă-cut reparație din nou și s-au zugrăvit după cum se vede cu cheltuiala domnului Grigore I. Racoviceanu, proprietarul acestei moșii, în zilele domnitorului nostru Carol I, Elisabeta doamna, mitropolit D.D. Calinic Miclescu. Anul 1877, noiembrie 15”. Pictura bisericii a fost executată de S. Stoenescu. Preotul Ioan Constantinescu afi rma în 1939 despre pictura bisericii executată în 1877: „Pictu-ra are un caracter apusean, deoarece sfi nții sunt chipeși și voinici. Nu știu dacă s-a mai păstrat pictura de la început. Dar întrucât fi gurile ctitorilor se mențin, credem că unele tablouri au rămas intacte, numai unele din ele au fost refăcute”. Biserica a fost repara-tă în 1910, după cum rezultă din inscripția așezată sub cea de la 1877, scrisă cu litere mai mici: „Această sfântă biserică s-a repa-rat cum se vede pentru a treia oară în zilele Regelui Carol I și Elisabeta doamna, prea sfi nției sale Mitropolit primat Atanasie, cu spălarea și reparațiunea zugrăvelii, vopsită pe afară, cu îndemnarea domnului Ioan A. Do-brovitz, proprietar, Paul Lucasevici, doam-na Beatrice Dobrovitz, Lixandru Mocioiu, Obidinaru, epitropi: Apostu I. Duță, Savu Zanfi r, preotul Gheorghe Georgescu, Nico-lae Chiuță, cântăreț, Gheorghe Nicolescu, Gheorghe Ionescu, Nicolae Tomescu, Nico-lae Ionescu, E. Duculescu, Dumitru Lazăr, Oprișan și toată obștea comunei. De către zugravul Nicolae Rădulescu, 17 octombrie 1910”.

De la această dată și până la 1935, biserica a mai avut mici reparații, aproape neînsemna-te, fi e la acoperiș, fi e la temelie. Întrucât apa ploilor pătrundea în interior, s-au luat mă-suri pentru o reparație radicală la acoperiș,

la temelie, la pictură și la tot ce era nevoie. Lucrările radicale de restaurare au fost înce-pute în vara anului 1934 și au fost fi nalizate la 20 octombrie 1935, când biserica a fost resfi nțită, după cum rezultă din inscripția așezată în partea dreaptă a pronaosului, spre apus.

Bugetele şi veniturile parohiei În decembrie 1928, preotul paroh I. Ma-

zilu a cumpărat 15 perechi de opinci pentru elevii Școlii Racovița „lipsiți de mijloace” materiale, din fondul „Discul milei”, în va-loare de 750 lei, și 50 lei au fost dați pentru Pomul de Crăciun, în timp ce negustorii din comună au dat două perechi de opinci. Ve-niturile pe anul fi nanciar 1939-1940 au fost trecute în ordinea descrescătoare a sumelor: din vânzarea de lumânări la pangar 3.000 lei, taxe de cult 1.500 lei, discul bisericii 1.200 lei, subvenție de la comuna Racovița 1.000 lei, venit din arenda a 0,50 ha lăsat în folosința preotului paroh cu arendă anuală de 500 lei etc. Uneori, rămășițele de lumâ-nări (mucuri) erau vândute și banii rezultați erau depuși în contul deschis la Banca Po-pulară „Speranța” din comuna Racovița. În anul fi nanciar următor (1940-1941), veni-turile au fost de 10.350 lei și cheltuielile de 8.853 lei. Subvenția de la comună a fost di-minuată la 500 lei, însă au crescut încasările din vânzarea lumânărilor (3.500 lei) și discul bisericii (2.000 lei).

Inventarul averii bisericii În perioada interbelică această biserică a

avut un inventar de patrimoniu important. În altar se afl au următoarele obiecte: un pre-stol construit din zid și fața de piatră cu o masă de lemn pe care se afl a Sf. Atimis și Sf. Evanghelie, două cruci de metal argin-tat, două sfeșnice de alamă, două sfeșnice de alpaca, două sfeșnice cu câte cinci brațe de bronz, un chivot de alpaca în care se păstrea-ză Sf. Treime, o cruce mare cu o candelă de metal, o cădelniță, o sobă, două icoane, un sfeșnic de alamă și altul de alpaca, o sticlă cu mir, o pereche de foarfeci, o anaforniță de tinichea, o căldărușă de aramă, un ibricel, un așternut de mușama, două fețe de masă de pânză pe masă și una mai mică la prosco-midie și o pereche de cununii.

În interiorul bisericii se afl au: o catape-teasmă de zid, două sfeșnice împărătești, un proschinitar cu icoana Maicii Domnului și Învierii Domnului având și trei așternuturi de pânză, două sfeșnice portative de alamă, șase sfeșnice de lemn portative, trei polican-dre de metal și unul uzat, două steaguri, 17 candele, dintre care șapte la icoanele împă-rătești sunt de argint și alamă, 20 strane de lemn, un jilț arhieresc, două analoage, o co-linvitră, trei dulapuri de lemn, un epitaf, o cădelniță uzată, două putini de botez de ara-mă, două căldări de tablă de zinc, una uzată, o putină de tablă pentru sfi nțirea apei mari și o masă de lemn.

Veșmintele preoțești: unul bun și altul uzat, un prosop și un așternut pe colinvitră. Cărțile de ritual: o evanghelie îmbrăcată în argint și una în coperte de carton cu litere chirilice, 23 mineie, 12 Viețile sfi nților, două octoihuri, o carte de tedeum, două trioduri, două ceasloave, trei psaltiri, două molitfel-nice, un liturghier, o cazanie, o colecție de predici și o colecție de legi și regulamente. Biblioteca parohială era formată din 105 vo-lume mai vechi de anul 1874, 18 cărți bise-ricești. În decembrie 1946 în bibliotecă erau 112 cărți.

În anii ‚20 și ‚30, cimitirul bisericii nu era îngrădit și se dorea împrejmuirea cu sârmă ghimpată, astfel încât vitele locuitorilor să nu mai pătrundă în perimetrul cimitirului. S-a ridicat în iunie 1930 de către preotul paroh I. Constantinescu problema înfrumusețării cimitirului bisericii prin drumuri drepte și cărărui la fi ecare mormânt. În februarie 1932, soții Valeria și Grigore Nedelcu din București au donat Bisericii Racovița un policandru de alamă, cu rugămintea de a fi așezat în mijlocul bisericii. În 1938, biserica avea două clopote, o toacă de fi er și una de lemn.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Pentru a pune la dispoziţia publicului carte de calitate și instrumente de informare de mare interes și actualitate, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș a achiziţionat recent mai multe lucrări ce merită semnalate.

În domeniul pedagogiei, vă recomandăm: Alois Gherguț,

Luciana Frumos, Gabriela Raus, „Educația specială: Ghid meto-dologic” (Iași, Editura Polirom, 2016); Constantin Cucoș, „Is-toria pedagogiei: Idei și doctrine pedagogice fundamentale” (Iași, Editura Polirom, 2017); Gilles-Marie Valet, „Cele 101 reguli de aur ale educației pozitive” (București, Editura Niculescu, 2017).

În domeniul istoriei, trei lu-crări extrem de interesante: Petre Popa, „Mareșalul Ion/Ioan Anto-nescu și reședința Argeșului: con-semnări istoriografi ce” (Pitești, Editura Paralela 45, 2017); Chris-topher Clark, „Somnambulii: cum a intrat Europa în război în 1914” (București, Editura RAO, 2015); Dan Botez, „Lucrețiu Pătrășcanu: destinul unui intelec-tual comunist” (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2015).

Secţia pentru Tineret vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţio-năm: David Walliams, „Băiatul cu rochie” (București, Editura Arthur, 2017); Jeff Kinney, „Jur-nalul unui puști. Vol. 12 Escapa-da” (București, Editura Arthur, 2018); Roald Dahl, „Unchiul Oswald” (București, Editura Art, 2016). Pentru iubitorii de beletristi-

că, sugerăm următoarele titluri: Steve Berry, „Afacerea Columb”

(București, Editura Rao, 2017); Federica Bosco, „Îngerul meu secret” (București, Editura Alfa, 2017); Charles Bukowski, „Poșta” (Iași, Editura Polirom, 2017).

Cei care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt invitați la secţiile Împrumut - Știinţă și Tehnică, respectiv Be-letristică ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu ” Argeș.

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!

La Piteşti, „Sărbătorim 100% româneşte” în weekend

După debutul Festivalului Internațional de Folclor „Carpați”, care va avea loc la început de weekend la Pitești, sâmbătă și duminică, 11 și 12 august, în Piața Primăriei se va desfășura Turne-ul Național “România în sărbătoare” - spectacole de muzică tânără și folclor, activități comerciale și de divertisment, alimentație publică. Acest eveni-ment este organizat de Sonic Music Show în anul Centenarului Marii Uniri, sub sigla “Sărbătorim 100% românește”. A.C.

Festivalul „Carpaţi” merge în weekend la Mioveni. Vedete sunt artişti din Republica Moldova

Manifestări cultaral-artistice, în acest weekend, la Mioveni. Cu ocazia Sărbătorilor Argeșului și Muscelului, sâmbătă și duminică orașul Mioveni va găzdui spectacole folclorice deosebite. Astfel, sâmbătă, în Centrul Civic, va avea loc cea de-a 35-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „CARPAȚI”, în cadrul căreia vor evolua aproxi-mativ 300 de dansatori din 10 țări. Duminică urmează un alt spectacol folcloric, susținut tot în Centrul Civic de Grupul etnofolcloric „Ștefan Vodă” din Căpriana, Strășeni - Republica Moldo-va. Grupul este coordonat de cobzarul Tudor Un-gureanu. Cei opt artiști ai ansamblului de peste Prut interpretează cântece patriotice de peste 30 de ani. Mari Tudor

Înfi ințată de anul trecut, secția Teatru din cadrul Universităţii de Stat din Pitești colaborează cu vedete de pe scena teatrului național: actorii Bebe Cotimanis, fostul membru al juriului de la „Românii au talent”, și Adrian Titieni, actor principal într-o telenove-lă românească. „Vrem să dezvoltăm zona artistică din oferta universității, pentru că cererea este din ce în ce mai mare”, povestește coordonatorul secției de actorie a Universității din Pitești, Bogdan Cioabă. Cei doi actori vor preda în calitate de profesori asociați.

Ateliere de tip masterclass cu actori cunoscuți

„Bebe Cotimanis va prelua anul I Actorie de anul acesta în calitate de profesor aso-ciat. Deși satisfacția fi nanciară este mini-mă, a acceptat să se implice în dezvoltarea secției Actorie a UPIT, pentru că este un om generos și un coleg minunat”, ne spune regizorul Bogdan Cioabă.

„Adrian Titieni este, de asemenea, alături de noi, însă timpul nu-i permite o colabo-rare constantă, așa că vom încerca să orga-nizăm ateliere de tip masterclass, în care să predea pentru studenții noștri. Încercăm să aducem profesori de mare calitate, atât profesională, cât și umană, iar benefi ciul

pentru universitate este uriaș”, adaugă re-gizorul.

Actoria - o meserie vocaționalăAnul acesta, în sesiunea din vară s-au

înscris 8 candidați la secția Actorie; s-au prezentat 7 și au fost admiși 6. „Selecția este destul de severă, nu sunt admiși co-piii pentru a se completa locurile, este o meserie vocațională”, mai spune regizorul Bogdan Cioabă.

Admiterea la secţia Teatru din cadrul Facultăţii de Teologie, Litere, Istorie și Arte presupune două probe, cu alte două subprobe fi ecare. Probele sunt vocaționale și constau în verifi carea aptitudinilor mu-zicale, ritmice ale candidatului; se tes-tează imaginația, lectura la prima vedere și o discuție literară pe baza bibliografi ei afi șate.

Mari Tudor

Actorii Bebe Cotimanis şi Adrian Titieni, profesori de teatru la UPIT

„Lexford Castel - Şcoală & grădiniţă particulară”, activităţi recreativ-educative pe perioada vacanţei

Programul „Școala de Vară - Grădinița de Vară” de la „Lexford Castel” pune la dispoziția copiilor atât activități educaționale, cât și recreaționale. Unul dintre programele școlii de vară de la „Lexford Castel” este intitulat „Micii cofetari” și include activități gastronomice desfășurate pe perioada vacanței.

„Pentru că suntem speciali, dar și norocoși, am profi tat de invitația doamnei Ionela Leahu, managerul Cofetăriei «Sara». Ce am făcut? Multe prăjiturele și sărățele. Am terminat cu un superb și delicios tort dăruit celor care au contribuit la fabri-carea lui, precum și asistenților susținători. Mulțumim, Ionela Leahu! Mulțumim cofetarilor Cofetăriei «Sara»!”, a scris pe contul său de facebook Cătălin Gherzan, manager „Lexford Castel”.

Una dintre școlile de prestigiu din municipiul Pitești, „Lex-ford Castel - Școală și grădiniță particulară” are din acest an și clasele V-VIII, iar elevii sunt așteptați de profesori temeinic

pregătiți, cu materiale, resurse de calitate și un climat relaxat. „Lexford Castel” este singura Școală Gimnazială Privată din Pitești. M.T.

Eco-voluntarii de la Asociația de Turism și Ecologie „Zimbrul Carpatin” s-au de-plasat, în urmă cu o săptămână, în comu-na Albota pentru a doua etapă a proiectu-lui OM Verde, proiect fi nanțat de OMV Petrom.

Peste 20 de eco-voluntari ai asociației și încă 20 de elevi din localitate au efectuat o acțiune de igienizare într-o parte a comu-nei. De asemenea, participanții i-au infor-mat pe cetățeni despre importanța protejă-rii mediului, mai ales în apropierea albiilor râurilor. Aceasta a fost a doua acțiune de ecologizare din cadrul proiectului, iar până la fi nalul anului vor mai avea loc încă patru, în Moșoaia, Vedea, Cocu și Poiana Lacului. Mari Tudor

Continuă acţiunile de ecologizare realizate de Asociaţia „Zimbrul Carpatin”

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Asociația Grupul de Acțiune Locală - DRUMUL CARELOR Topoloveni, județul Argeș, str. Calea Bucureşti, nr. 50-52

Tel/fax: 0248666280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com; website: www.drumulcarelor.ro

APEL DE SELECȚIE MĂSURA 19.2_7.2/6B (varianta simplificată)

„Sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile

și a sistemelor de economisire a energiei“ Data lansării apelului de selecție: 16 august 2018. Măsura lansată prin apelul de selecție: Măsura 19.2_7.2/6B -„Sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și a sistemelor de economisire a energiei“. Beneficiari eligibili - Beneficiari direcți / indirecți (grup țintă):

Infrastructură socială - ONG-uri pentru investiții în infrastructura socială (creșe și infrastructură de tip after-school, centre de asistență socială integrată), inclusiv cele care vor beneficia de finanțare în cadrul Măsurii 19.2_7.4 și 19.2_7.6 sau indirect în cadrul Măsurii 19.2_16. - Operatori autorizați în condițiile legii pentru furnizarea de servicii de asistență socială; - Grup de Acțiune Locală; - Parteneriate dintre acestea.

Infrastructură educațională/mică locală - UAT-uri și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare, inclusiv cele care vor beneficia de finanțare încadrul Măsurii 19.2_7.4 și 19.2_7.6 sau indirect în cadrul Măsurii 19.2_16. - ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe), inclusiv cele care vor beneficia de finanțare în cadrul Măsurii 19.2_7.4 și 19.2_7.6 sau indirect în cadrul Măsurii 19.2_16. - Parteneriate dintre acestea. Fondurile disponibile pentru Măsură: 470.000 de euro, din care 200.000 de euro pentru finanţarea proiectelor de infrastructură socială.

470.000 de euro Total alocare financiară

200. 000 de euro Infrastructură

socială

270.000 de euro Infrastructură

educaţională/mică

Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru un proiect: Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Măsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013 și nu va depăși maxim 200.000 euro/proiect. Data limită de primire a proiectelor/locul depunerii proiectelor: 17 septembrie 2018, orele 14.30. Depunerea proiectelor se va face la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500. Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii sunt precizate în Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 19.2_7.2/6B -„Sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și a sistemelor de economisire a energiei“, disponibil în format electronic pe site-ul www.drumulcarelor.ro . Informații suplimentare se pot obține de la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500, telefon/fax: 0248.666.280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com . Disponibilitatea unei versiuni pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente Măsurii - potențialii beneficiari pot consulta Ghidul Solicitantului, anexele/documentele suport, în format tipărit, la sediul Asociației GAL Drumul Carelor. NOTA BENE! Facem precizarea că pentru selecția proiectelor vor fi avute în vedere cerințele de conformitate și eligibilitate, documentele justificative stabilite în Ghidul Solicitantului disponibil pe site-ul www.drumulcarelor.ro și a prevederilor Strategiei de Dezvoltare Locală, cu respectarea criteriilor de selecție și a documentelor conexe stabilite de GAL Drumul Carelor prin prezentul Apel.

Red. C.B. _________________________________________________________________ Proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Programul Național de Dezvoltare Rurală este implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. PNDR este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Gabi C., un tânăr în vârstă de 26 de ani din Pitești, povestește că a lucrat, timp de aproa-pe un an, la S.C. Transcom Danmar S.R.L. Nemulțumirile bărbatului seamănă cu cele ale șoferului Narcis Ion (acum cercetat dis-ciplinar), despre care Jurnal de Argeș relata în urmă cu două săptămâni. Doar că, spre deosebire de acesta din urmă, angajatul de-misionar s-a adresat deja ITM Argeș.

Omul spune că și-a dat demisia în urmă cu aproape două luni, sătul de condițiile de muncă și amenzile pe care trebuia să le plă-tească, după ce angajatorul îl forța să facă mii de kilometri în intervale de timp care nu-i mai permiteau, pur și simplu, să se odihneas-că. Ba, mai mult, spune că nici cele șapte zile libere la care avea dreptul după o lună în care stătea plecat în străinătate nu i-au fost respectate, în condițiile în care, în cursele de transport internațional pe care le efectua, era nevoit să doarmă în dubă, să se spele pe unde apuca și să mănânce din sacoșă.

„I-am lăsat duba la Zalău”După ce în mai multe rânduri ceruse fi rmei

să-l aducă acasă, explicând că nu mai poate rezista în condițiile date, omul și-a dat de-misia. S-a trezit că fi rma îl scoate dator și, pe deasupra, îi refuză și banii aferenți zilelor de concediu de care omul nu avusese parte și pe care fi rma era obligată să i le plătească.

„N-am mai vrut să mai stau, pentru că eram plecat o lună, iar acasă apucam să mai stau doar trei-patru zile. Asta în loc de o lună ple-cat și o săptămână acasă. Pentru că din săp-tămâna aia stăteam două-trei zile prin service cu duba. După ce terminam cu service-ul, se mai găsea câte ceva de făcut, apoi te suna că trebuie să pleci... Nici n-ajungeam bine, că, hai, pleacă! (...)

I-am anunțat înainte, n-au vrut să înțeleagă. Aveai cursă de 2.000 de kilometri, de exem-plu... O făceai în 24 de ore, timp în care mer-geai continuu. Concret: aveam cursă expres. Ne zicea «Încarci», apoi îmi dădea mesaj și zicea «Mâine trebuie să descarci». Trebuia să faci în așa fel încât să ajungi și să descarci. Pe de o parte, era și la noi, să băgăm kilometri, și tot așa... N-aveam niște curse în care să prin-dem și odihnă, și mers. De exemplu, prindeai cursă și fi e stăteai pe parcare trei-patru zile, fi e mergeai continuu.

Am avut cursă din Italia, de la Milano la Cluj. Am venit și am descărcat. O sunasem pe șefă cu o zi înainte și-i spusesem că nu vreau să mai stau. Îmi zisese: «Cum prind prima cursă de România, te aduc acasă». Am primit cursă de Cluj. Am sunat-o și mi-a zis:

«Te aduc acasă». Am descărcat dimineață, am trimis pozele, tot ce-am avut de trimis. Apoi îmi dă: « Gabi, mai fă o cursă de Italia». Am zis: «Șefa, nu mai fac! Mi-ați promis că mă aduceți acasă, aduceți-mă acasă!» A început cu tot felul de faze, că nu se poate, că nu știu ce. I-am spus iar: «Șefa, aduceți-mă acasă, dacă nu, haideți să facem într-un fel...» Mi-a spus: «Bine, lași mașina unde încărcăm noi ciuperci și pleci cu ce vrei acasă, te descurci». M-am dus acolo. I-am lăsat duba la Zalău, unde mi-a zis șefa să o las (...) Am sunat-o pe șefa, i-am spus că am lăsat mașina (...) Am și mesaje, am tot. Am venit acasă. I-am adus demisia și acte, tot ce-a trebuit. Toate bune. A doua noapte, vine la mine acasă, la 12 noap-tea, că, vezi Doamne, am furat medicamente de la nu mai știu exact cum se numește fi rma de la Cluj, ceva cu medicamente. Am căutat pe internet numărul, am sunat, le-am spus că am descărcat cu o zi în urmă la ei, au spus da, într-adevăr a fost ceva lipsă, dar a fost de la ambalare, transportatorul n-are nicio vină. S-a remediat problema de la ei. Evident, nu furam eu medicamente. S-a confi rmat și asta, că am dreptate, că nu am făcut absolut nimic”, precizează fostul angajat.

Șoferul spune că angajatorul nu doar că a încercat să-l intimideze, punându-i în cârcă un furt care n-a avut loc, dar i-a imputat și consumul suplimentar pe care l-a realizat în contexul pretențiilor angajatorului.

„Oricum, nu era bine. Pe mine nu m-a de-ranjat neapărat alergatul, că, vorba aia, stă-team plecați de acasă ca să facem un ban, ci faptul că m-a acuzat că am furat, că am lipsă la motorină. Au zis că am ieșit lipsă la mo-torină. Plus că luni de zile îmi opreau bani: 200, 300 euro, că am ieșit cu consumul mare, pentru că aveam curse și nu mergeai cu 90, mergeai cu 150, 140, cu încărcătură, evident, că orice mașină consumă, adică un consum neexagerat, undeva la 13 la sută. Trebuia 11 și am venit cu 13. Nu e vina mea, așa consu-ma mașina”.

Fostul salariat consideră nedrept faptul că, în condițiile în care dispeceratul îi cerea să ajungă într-un timp dat în punctul de des-cărcare, amenzile inerente primite de șofer pentru depășirea vitezei legale să fi e suportate de conducătorul auto.

„De exemplu, aveam curse alergate, expres. Știți că sunt tot felul de radare în afară. Venea amenda la fi rmă și fi rma mi-o trimitea acasă. Dacă ei m-alergau și eu depășeam limita și dădeam în radar, dacă dispecerul zicea «Hai, hai, că trebuie să ajungi», aveam orele la care trebuia să ajungem, era vina mea?”, mai spu-ne fostul angajat.

Încă un şofer rupe tăcerea în scandalul transportatorului acuzat de sclavie

Ce se întâmplă, doamna patroană?

„Cât stăteam plecați, dormeam în dubă, ne spălam prin peco-uri, pe unde găseam dușuri”, dezvăluie șoferul Gabi C.

Omul spune că și-a dat demisia, sătul de condițiile de muncă și amenzile pe care trebuia să le plătească din banii lui, după ce angajatorul îl forța să facă mii de kilometri în intervale de timp care nu-i mai permiteau, pur și simplu, să se odihnească

Șoferul mai dezvăluie că, după ce și-a anunțat șefa că vrea să demisioneze, aceasta l-a acuzat de furt, acuzație infi rmată chiar de benefi ciarul transportului

Nu se respectau nici cele 7 zile libere după fi ecare cursă în care șoferul era plecat afară o lună, iar banii aferenți zilelor de concediu i-a primit de la an-gajator după ce a făcut sesizare la ITM

Managerul Maria Mincă declarase anterior că “suntem o fi rmă destul de mare, cu angajați destul de mulțumiți de serviciile noastre. Dacă vin aurolaci de-ăștia..!”

În 2015, angajatorul a fost sancționat de ITM pentru că folosea muncă la negru

În urmă cu două săptămâni, Jurnal de Argeș publica nemulțumirile unui angajat al fi rmei de transport S.C Transcom Danmar S.R.L din Corbi, care relata ziarului nostru nerespectarea drepturilor sale de către angajator. Iar asta de la momentul încheierii formalităților, când i s-a înmânat un exemplar al contractului de muncă nesemnat de fi rmă, până la neacordarea unor sume pentru lunile în care a lucrat ca șofer de transport internațional. Șoferul, Narcis Ion, a mai dezvăluit că în tot acest timp a fost nevoit să suporte reparația mașinii și taxele de drum interoperabile în țările europe-ne din avansul de diurnă, ceea ce l-a constrâns să se descurce cu banii rămași pentru cazare și întreținere în condiții inumane. În replică, angajatorul, Maria Mincă, într-un punct de vedere publicat în ediția din 1 august a ziarului nostru, considera că astfel de chestiuni se dispută în faţa instanţei de judecată și nu într-un ziar, pretinzând, printre altele, că nici vorbă de faptele incriminatoare invocate de angajat. În spriji-nul șoferului vine însă un fost angajat al aceleiași fi rme, și el șofer, care arată în ce condiții a fost nevoit, la rândul său, să muncească și cum era alergat de angajator, cu încălcarea timpilor de odihnă și uneori cu încasarea unor amenzi pentru depășirea limitei de viteză și cum i s-a refuzat plata concediului de odihnă.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

MEACcoîn întpriincCoAdSu Obec Obecnu Rediv Invno ValeiF.EeliDuLojudMa

”DEZVOL

ETROPOLITACTIVITATE Dd SMIS 1101cadrul Prog

treprinderiloin facilitareacubatoare dontractul de dministra ieid Muntenia

biectivul gehipamente p

biectivele shipamente m rului de

ezultatele aversificarea

vesti ia a avorm întreag

loarea tota. Valoarea e

E.D.R. 99.42gibil a bene

urata de impcul de implede ul Arge ,anu Costin S

LTARE ACTIV

AN CAD S.R.E MASURAT187, proiectgramului Oor mici i ma exploat rie afaceri. finan are n

i Publice, în în calitate d

eneral al pperformante

pecifice aledin perioadclien i cu 10

teptate: asactivit ii i

vut impact g , unul din

l a contraceligibil nera8,71 lei, valeficiarului a

plementare aementare a , municipiulSebastian, te

VITATE DE M

.L.-D, în caliTORI CADASt co-finan atpera ional Rijlocii, Priorii economice

nr. 1018 a fo calitate dede Organism

proiectului e i prin ang

e proiectuluda de imple00% fa de

sigiurarea bpromovare

pe pia a relocurile de m

ctului de finambursabiloarea eligib fost de 29.2a proiectuluproiectului Pite ti, bd

el: 07659138

ANU

Privind fiMASURATO

SOFTWA

tate de benSTRALE PRINt de UniuneRegional 20itatea de inve a ideilor no

ost semnat îAutoritate

m Intermedia

l-a reprezegajarea de p

ui au fost:mentare a cei existen

bazei matera proiectulu

esurselor ummunc fiind

an are a fo a fost de 1

bil nerambu243,74 lei. V

ui a fost de 2este înregist. I.C. Br tia847, metrop

UN DE PR

nalizarea pORI CADASTARE SPECIA

neficiar, anuN ACHIZI IE a European

014-2020, Avesti ii 2.1 –oi i prin înc

în data de 0de Manage

ar pentru Pr

entat cre tersonal spe

cre terea proiectuluii la data dep

riale i a reui conform M

mane, prin adresat per

st de 146.2116.974,95 lursabil din Valoarea nee20 luni (02.0trat ca puncnu, bl. B3,

politancad@

RES

proiectuluiTRALE PRINALIZATE”

n finalizarDE ECHIPA prin Fond

Axa prioritar– Promovarecurajarea cre

07.02.2018ement, prin rogramul Op

erea compcializat.

capacit ii i consolida

punerii proie

esurselor umMIV POR 201

crearea a trsoanelor di

18,69 lei, iaei, din care Bugetul Na

eligibil inclu2.2017-31.0

ct de lucru laparter. Deta

@gmail.com

N ACHIZI IE

rea proiectuMENTE I Sul Europeanr 2 – Îmbuea spirituluie rii de noi î

cu MinisterAgen ia pen

pera ional Re

petitivit ii

cu 120%, area pozi ieectului.

mane pentr14-2020.

rei locuri pen categorii d

ar valoarea tvaloarea elional 17.54

usiv TVA a p09.2018). a adresa dinalii suplimen

Pite

DE ECHIPA

ului cu titlul SOFTWARE Sn de Dezvoltun t irea ci antreprenoîntreprinde

rul Dezvoltntru Dezvolegional 201

firmei, pri

în urma ei pe pia ,

ru cre terea

ermanente defavorizate

total eligibligibil nera46,24 lei, ia

proiectului a

n: Regiunea ntare pute

ti, 08.08.20

AMENTE SI

”DEZVOLTASPECIALIZATtare Regionacompetitivitorial, în speri, inclusiv p

rii Regionaletare Region4-2020.

n dotarea

achizi iilor prin cre te

a capacit i

de munc ,e.

bil 146.218mbursabil r co-finan a fost de 0 le

Sud-Munteni ob ine de

018

ARE TE”, al , t ii cial

prin

e i nal

cu

de rea

i i

cu

8,69 din rea

ei.

nia, la:

ANUN DE PRES

Pite ti, 08.08.2018

Privind finalizarea proiectului

”DEZVOLTAREA FIRMEI SC PARTY COM PREMIER SRL PRIN ACHIZI IONAREA DE UTILAJE PENTRU LUCR RI DE CONSTRUC II”

PARTY COM PREMIER S.R.L., în calitate de beneficiar, anun finalizarea proiectului cu titlul ”DEZVOLTAREA FIRMEI SC PARTY COM PREMIER SRL PRIN ACHIZI IONAREA DE UTILAJE PENTRU LUCR RI DE CONSTRUC II”,cod SMIS 104300, proiect co-finan at de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional , în cadrul Programului Opera ional Regional 2014-2020, Axa prioritar 2 – Îmbun t irea competitivit ii întreprinderilor mici i mijlocii, Prioritatea de investi ii 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploat rii economice a ideilor noi i prin încurajarea cre rii de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finan are nr. 469 a fost semnat în data de 25.09.2017 cu Ministerul Dezvolt rii Regionale i Administra iei Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agen ia pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Opera ional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului l-a constituit consolidarea pozi iei societ ii S.C. PARTY COM PREMIER S.R.L., pe pia a specific din domeniul lucr rilor de construc ii drumuri i autostr zi. În acest sens, firma a achizi ionat echipamente noi, de ultim genera ie, ceea ce a condus implicit la inovarea procesului tehnologic, la dezvoltarea durabil a companiei, la respectarea normelor de mediu i la cre terea competitivit ii în pia a specific . Prin atingerea obiectivului general, proiectul a contribuit la realizarea obiectivului general al priorit ii de investi ie, respectiv consolidarea pozi iei pe pia a microîntreprinderilor în domenii competitive, identificate în Strategia Na ional de Competitivitate i Planurile de Dezvoltare Regional . Obiectivele specifice ale proiectului au fost:

• Cre terea cifrei de afaceri a S.C. PARTY COM PREMIER S.R.L., ca urmare a extinderii activit ii; • Crearea a 5 noi locuri de munc permanente, ca urmare a implement rii proiectului; • Cre terea productivit ii.

Valoarea total a contractului de finan are a fost de 725.719,12 lei, iar valoarea total eligibil 609.848,00 lei. Valoarea eligibil nerambursabil a fost de 487.848,00 lei, din care valoarea eligibil nerambursabil din F.E.D.R. 414.670,80 lei, valoarea eligibil nerambursabil din Bugetul Na ional 73.177,20 lei, iar co-finan area eligibil a beneficiarului a fost de 122.000,00 lei. Valoarea neeligibila inclusiv TVA a proiectului a fost de 115.871,12 lei. Durata de implementare a proiectului a fost de 26 luni (20.06.2016-19.08.2018). Locul de implementare a proiectului este înregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, jude ul Arge , municipiul Pite ti, str. Depozitelor, nr. 31. Detalii suplimentare pute i ob ine de la: SERBAN MIRCEA CONSTANTIN, tel: 0723298245, partycompremier@gmail.com

PPARTY COM PREMIER S.R.L.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Bani de concediu plătiți doar după ce a fost sesizat ITM Argeș

Omul a cerut sprijinul Inspectoratului Teritorial de Muncă, mai ales că an-gajatorul refuza să-i plătească banii de concediu.

„Când mi-am dat demisia, mi-au zis că pot să plec, că nu-mi dau banii pe con-cediu (n. red. - aferent lunilor lucrate), că n-am luat o zi de concediu. Le-am spus: «Băgați-mi banii de concediu, că, dacă nu, mă duc la ITM». Mi s-a spus: «Poți să te duci unde vrei, că mie n-aveți ce să-mi faceți». Plus amenințări: că mă prinde, că-mi face, că o să văd eu, plus vorbe urâte. M-am dus la ITM. Ulte-rior, mi-au băgat banii de concediu. I-am primit luni (30 iulie). Trecuse deja o lună jumate de când am plecat. Cei de la ITM mi-au trimis un răspuns cu ce au făcut, ce era de competența lor. Au trimis ei mai departe să se verifi ce GPS-ul din ziua în care m-am angajat până în ziua în care am plecat, pe orele pe care le-am mers și așa mai departe. Eu am cerut să mi se verifi ce și GPS-ul, fi indcă pe noi ne plăteau la ore/spor de noapte și tot așa, să se vadă cum am lu-crat”, a mai precizat fostul angajat.

„Cât stăteam plecați, dormeam în dubă”

Omul povestește în ce condiții a tre-buit să muncească.

„Cât stăteam plecați, dormeam în dubă. Așa facem toți... Aveam pat, dea-supra, în dubă, nu eram cazați la hotel sau ceva de genul ăsta... Ne spălam prin peco-uri, pe autostrăzi, unde găseam dușuri. Nouă ne băga pe fi ecare săptă-mână câte 100-200 de euro, depinde de fi ecare, de kilometri, dar când veneam la decont, ne opreau banii ăia și ne dă-deau doar diferența. Practic, cheltuiala o suportam din salariul nostru. Băgau banii la avans, dar ni-i opreau când fă-cea decontul”, mai spune fostul angajat.

Gabi C.: „Astea nu cred că sunt condiţii foarte bune”

Reamintim că, referitor la acuzațiile celuilalt salariat (Narcis Ion) cu privire la nerespectarea timpilor de odihnă, angajato-rul a aruncat responsabilitatea în sarcina șoferului: „Respectarea timpului de condus este o obligaţie contractuală a conducăto-rului auto, iar nerespectarea acestei obligaţii reprezintă abatere disciplinară și poate conduce la sancţionarea acestuia. Timpul de condus și de odihnă au fost respectate cu prisosinţă și există foile de parcurs completate personal de salariat, unde pot fi veri-fi cate aceste aspecte, lucruri care vor fi disputate, evident, în faţa instanţei de judecată”.

Iar în ceea ce privește gradul de nemulțumire a salariaților la care același șofer a făcut referire, Mincă Maria, managerul fi rmei de transport Transcom Danmar S.R.L., spunea, printre altele: „Suntem o fi rmă destul de mare, cu angajați destul de mulțumiți de serviciile noastre. Dacă vin aurolaci de-ăștia..!”

Însă opinia primului șofer care a rupt tăcerea, Narcis Ion, este susținută și de cel de-al doilea, Gabi C.: „În mintea lor e că ne dau salarii bune. Dar din banii ăștia amenzile ți le oprește, mân-carea, toate alea te costă pe tine, dormi chinuit în dubă... Astea nu cred că sunt condiții foarte bune”.

Angajatorul, sancţionat în 2015 pentru că folosea muncă la negru

Dovadă a faptului că Transcom Danmar S.R.L. nu e tocmai un angajator model stă și amenda pe care a primit-o în urmă cu trei ani de la ITM Argeș.

„Pe 15 septembrie 2015 au fost sancționați pentru două per-soane afl ate la muncă fără forme legale. Sancțiunea a fost de 20.000 de lei”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Mihail Opre-scu, inspector-șef ITM Argeș.

Cât despre sesizarea despre care Gabi C. precizează că a făcut-o la Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeș, conducerea ITM spune că, atâta vreme cât un control nu a fost încheiat, instituția nu poate comunica amănunte referitoare la această situație.

P.S. I-am trimis un e-mail, pentru un punct de vedere, și doam-nei Costina Dorina Dincă, avocatul fi rmei Transcom Danmar S.R.L., însă aceasta nu ne-a răspuns până la închiderea ediţiei.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Și de exemplu, aveam curse alergate, expres. Știți că sunt tot felul de radare în afară. Venea amenda la fi r-mă și fi rma mi-o trimitea acasă. Dacă ei m-alergau și eu depășeam limita și dădeam în radar, dacă dis-pecerul zicea «Hai, hai, că trebuie să ajungi», aveam orele la care trebuia să ajungem, era vina mea?

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Furie la Sindicatul Dacia împotriva lui Eugen Teodorovici„Sindicatele ar trebui să ia atitudine împotriva ministrului de Finanţe” Declară Ion Iordache, viceliderul SAD

Recenta afi rmație a ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, potrivit căruia în economia privată nu ar trebui să mai existe salariul minim i-a înfuriat pe sindicaliștii de la Dacia, care consi-deră inacceptabil un astfel de demers. „Suntem îngrijorați de faptul că dom-nul Teodorovici, ministrul de Finanțe, este de părere că în sistemul privat nu ar trebui să mai existe un prag mi-nim al salarizării; ne preocupă această afi rmație a sa. Sindicatele ar trebui să ia încă de pe acum atitudine împo-triva unui astfel de demers. Țin să-i amintesc sau să-l informez pe domnul ministru, poate nu știe, că, în timp ce domnia sa produce astfel de bazaconii, noi, cei care muncim în sistemul pri-vat, producem cu adevărat în țara asta. Dezavuăm acest demers pur și simplu periculos al acestui ministru”, a decla-rat, pentru “Jurnalul de Argeș”, viceli-derul Sindicatului Automobile Dacia, Ion Iordache.

Florin Silvestru

Bijuteria Teilor se pregăteşte pentru primul magazin în afara ţării

Lanţul de bijuterii Teilor, ce deţine o reţea de 30 de magazine în principa-lele orașe ale ţării, și-a bugetat pentru acest an afaceri de 100 milioane lei, în condițiile în care în 2017 cifra de afa-ceri a companiei a sărit de 76 de mili-oane de lei. Avansul vine atât pe fondul educării consumatorului și al creșterii puterii de cumpărare, cât și pe fondul expansiunii companiei.

„Vom continua dezvoltarea reţelei la nivel naţional prin încă cel puţin patru magazine, dintre care încă unul Exclu-sive. Am observat că avem clienţi care călătoresc distanţe de peste 200 de ki-lometri pentru a putea avea inelul de logodnă și verighete Teilor“, a declarat Horaţiu Vasilescu, directorul general al companiei fondate de antreprenorul piteștean Florin Enache. De asemenea, dacă va fi validat spaţiul potrivit, ar pu-tea fi inaugurat până la fi nalul anului inclusiv primul magazin din afara gra-niţelor României, a mai spus Horaţiu Vasilescu, fără a oferi detalii. Cea mai recentă inaugurare a companiei a avut loc la Iași, în mall-ul Palas, unde lan-ţul de bijuterii a inaugurat un magazin Exclusive, așa cum mai are doar în Bu-curești, în mall-ul Băneasa Shopping City din nordul orașului. Investiţia în noul magazin Teilor Exclusive ce mă-soară 35 mp se ridică la peste 200.000 de euro. F. Silvestru

Zeci de mii de animale sacrifi cate doar în zona de sud-vest a țării, autorități care par din nou depășite de situație, spectrul unei epidemii naționale și o spaimă greu de descris care i-a cuprins deopotrivă atât pe țărani, cât și pe marii crescători de animale. Acesta este, în linii mari, tabloul zugrăvit de câteva săptămâni de pesta porcină africană în România, un tablou care pentru țăranul român poate anunța lipsa de pe masă a unui aliment de bază, carnea de porc, iar pentru fermierul român falimentul. Legat de această situație am discutat cu reprezentanții a două mari ferme pentru creșterea porcilor din zonă.

Cătălin Ene, “Macro Suin”: „Pentru noi acest virus ar putea însemna închiderea afacerii”

Cătălin Ene, unul dintre patronii “Ma-cro Suin”, companie care deține o fermă de creștere a porcilor la Costești, ne-a declarat următoarele: „Suntem îngrijorați de ceea ce se întâmplă, pentru că vorbim despre un vi-rus care circulă și care se răspândește destul de repede, vorbim despre o situație evoluea-ză cu o viteză destul de mare, vorbim des-pre un fenomen care, așa cum se manifestă acum, tinde să se extindă la nivelul întregii țări. E adevărat că am luat măsuri speciale la ferma noastră, dar e la fel de adevărat și că, în ciuda acestora, suntem în pericol în fața acestui virus. Virusul există, e real, nu e nicio fabulație și nimic subteran în acest context, așa cum se mai speculează, vorbim, deci, despre o situație reală și foarte gravă. Ce ar însemna pentru noi o contaminare în

fermă cu pesta porcină africană? Ar însem-na nu doar pierderea ca valoare fi nanciară a celor peste 27.000 de porci pe care îi avem acum în fermă, ar putea însemna, pur și simplu, pierderea afacerii, chiar închiderea ei”.

Ionel Chiriac, „Danbred”: „Repunerea în activitate a fermei afectate ar dura peste doi ani”

La rândul său, Ionel Chiriac, directorul “Danbred”, societate cu acționarat majo-ritar danez, care deține trei ferme de porci în localitatea argeșeană Slobozia, ne-a spus:

„Suntem, bineînțeles, îngrijorați, chiar dacă avem condiții de biosecuritate foarte bune, la standarde foarte înalte. Încă de la început la noi s-a pus foarte mare accent pe biose-curitate. Am avut și ședințe, unele speciale și mai lungi decât de obicei, cu angajații, pentru a discuta pe această temă, suntem în contact permanent cu autoritățile, dar vorbim, totuși, despre un virus a cărui răspândire este imprevizibilă. Îngrijorarea noastră este legată mai degrabă de mistreți, dat fi ind că una dintre fermele noastre este la câteva sute de metri de una din păduri-le din zonă, pădure care este populată și de mistreți. Ca soluție la ora actuală nu există altceva decât uciderea porcilor din focarele de boală, uciderea preventivă a porcilor din acele zone și monitorizarea și uciderea efec-tivelor de mistreți din focare. Noi avem la Slobozia trei ferme, care totalizează peste 44.000 de porci. Vă dați seama că situația e delicată, pentru că repunerea în funcțiune a unei ferme afectate de un astfel de virus ar dura peste doi ani, timp în care pierzi piață, pierzi angajați, pierzi, practic, tot. Asta, bineînțeles, dacă după un astfel de eveni-ment mai ai curaj să te apuci tot de creșterea porcilor”. Florin Silvestru

Epidemia de pestă porcină îi îngrijorează pe cei doi mari producători din Argeş

„Hope and Homes for Children” şi „Holcim” România continuă parteneriatul strategic pentru susţinerea copiilor din orfelinatele din România

„Hope and Homes for Children” și „Holcim” România continuă par-teneriatul strategic început în 2017 prin care producătorul de ciment sprijină construirea de case de tip familial pentru copiii afl aţi în pro-gramul de închidere a instituţiilor de tip vechi din România derulat de fundaţie. Prin campania „Con-struiește o casă, dăruiește o acasă!”, „Holcim” România donează funda-ţiei un leu pentru fi ecare sac de liant aditivat pentru zidărie și tencuială Tenco vândut în perioada 6 august - 30 noiembrie 2018.

Parteneriatul dintre „Holcim” România și Fundaţia „Hope and Homes for Children” a început în 2017, când producătorul de ciment a derulat o campanie prin care a do-nat contravaloarea unui kilogram de ciment pentru fi ecare sac de ci-ment Structo Plus cu Duraditiv vân-dut. În urma campaniei s-au strâns 300.000 de euro, bani care au fost direcţionaţi către fundaţie și folosiţi la construcţia a două case de tip fa-milial, în București și Piatra Neamţ.

„Hope and Homes for Children” are ca obiectiv închiderea tuturor in-stituţiilor de tip vechi din România, așa-numitele orfelinate, până în anul 2026. C.I.B.

Dacă nu apar alte surpri-ze, chinul celor care stau degeaba la semafoarele de pe DN73 se va încheia la fi nalul anului viitor, termen nou anunţat de Compania Naţională de Administrare a Infras-tructurii Rutiere pentru fi nalizarea lucrărilor de reabilitare și modernizare. Dar acest lucru este vala-bil doar pentru porţiunea cuprinsă între Pitești și Câmpulung, fi indcă restul drumului, de la Valea Ma-re-Pravăţ până la Brașov, va fi în lucru până în 2021. Este o situaţie care a înce-put de mult să provoace nemulţumiri.

Dacă argeșenii au acceptat ani de zile să stea la semafoa-rele de pe DN73, chiar dacă nu era desfășurată nicio ac-tivitate, cei din judeţul Bra-șov au răbufnit de câteva ori. Anul trecut, când și ei au fost blocaţi pe porţiunea de drum dintre Cristian și Brașov, au înaintat o petiţie ministrului Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc. Fără niciun efect, dar nu s-au lăsat. În urmă cu câteva zile, mai mulţi locuitori din Râșnov au blocat DN73 chiar în dreptul unui semafor, în semn de protest

faţă de modul în care decurge activitatea. Între orașul lor și Bran se circulă alternativ, fi -ind amplasate semafoare, însă pe traseu nu sunt nici utilaje, nici muncitori. Ca la noi, doar că la ei situaţia nu este tolerată fără reacţii.

O reabilitare promisă de acum 16 ani

Lucrările la DN73 au înce-put în 2014, după ce contrac-tul de execuţie fusese semnat cu trei ani mai înainte. Primul termen pentru fi nalizare era reprezentat de sfârșitul anului

2015, acum s-a ajuns la 2021, mai ales că în acest an a fost revizuit proiectul tehnic. Ţi-nând cont de istoricul plin de incertitudini al acestei lucrări, este de așteptat ca nici noul termen să nu fi e respectat.

Reabilitarea DN73 a consti-tuit mereu subiect de promi-siune în campaniile electora-le, iar prima minciună legată de această lucrare a apărut în anul 2002, atunci când Gu-vernul Năstase s-a afl at în șe-dinţă în teritoriu la Pitești.

C.I.B.

Au reînceput protestele faţă de reabilitarea greoaie a DN73

Zeci de mii de animale au fost sacrifi cate

doar în zona de sud-vest a țării

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

TAXARE! Deși suporterii alb-violeți, nu tocmai într-un număr foarte mare, au susținut echipa de la începutul și până la sfârșitul partidei cu Baloteștiul, au taxat fără drept de apel conducerea administrativă a FC Argeș. Mesajul este unul cât se poate de lim-pede: „Noi - golani cu facultate, voi - directori fără pregătire-n spate”.

Dragoș Șerban, directorul foarte neimplicat de la FC Argeș, a intrat în vizorul suporterilor.

Ce aveți, băi, suporterilor, cu mine? Nu pot să fi u și eu director la FC Argeș fără să fac mare lucru?

Lăsând la o parte faptul că, în general, susţine spor-tul de masă, Consiliul Județean Argeș se pare că este singura instituție de acest fel care sprijină individual un anume sportiv. Ei bine, este vorba despre tenisme-na Ilona Ghioroaie, sportivă care tocmai a intrat în top 300 mondial și care este considerată numărul 1 în tenisul argeșean.

Zvonul săptămânii!

Având în vedere nemulțumirile salaria-le de la Direcția pentru Sport Argeș din ultima perioadă și greva japo-neză declanșată tocmai pentru mărirea salariilor, am putut afl a cam care ar fi valoarea acestora.

Iată ce spune în acest sens directorul Laurențiu Achimescu: „La noi, un consilier superior cu ve-chime are în jur de 2.000 de lei, iar la Sălaj salariul este dublu. La noi există oameni care au în jur de 1.200 de lei salariu în mână, și mă refer la kine-toterapeut și la femeile de serviciu. Dacă este o lege a salarizării unitare, nu e normal să avem și noi ca

ceilalți sau pe aproape? Să se respecte legislația în vigoare, și anume decizii-le Curții Constituționale și Legea 153. Activitatea directorilor din Minis-terul Sportului este una simplă, nu ca a unui di-rector de direcție, care este și ordonator de cre-dite, are și personalitate juridică, face și chestii economice și chestii ad-ministrative. Deci, com-plexitatea muncii mele ca director al unei direcții este mult mai mare decât activitatea unui director din minister. Eu am un salariu de 3.470 de lei, iar un director din minister are un salariu de 6.000-7.000 de lei”. M.I.

Criza salariilor din sportul argeşean. Achimescu vrea salariu ca un director din minister

La începutul săptămânii, FC Argeș a împlinit 65 de ani de la înfi inţare. Pe data de 6 august 1953, un ordin al Mi-nisterului Afacerilor Interne consfi nţește actul de naștere al echipei Dinamo Pitești, actuala formaţie FC Argeș. Pentru a marca așa cum se cuvine această zi, FC Argeș va organiza la sfârșitul acestei săptămâni prima ediţie a Cupei „Nicolae Dobrin”. Întrecerea va avea loc duminică, 12 august 2018, pe terenurile 2 și 3 ale arenei din Trivale. Competiţia este rezervată copiilor născuţi între anii 2007-2010 și este or-ganizată în colaborare cu Primăria Municipiului Pitești, Școala de Fotbal „Nicolae Dobrin” și Asociaţia Judeţeană de Fotbal Argeș.

Organizatorii își doresc ca această întrecere să devină una tradiţională, intenţionând ca în următorii ani să invite și echipe din străinătate.

Puștii care vor fi prezenţi duminică la prima ediţie a Cupei „Nicolae Dobrin” vor avea ocazia să își cunoască idolii, la eveniment anunţându-și prezenţa multe glorii ale clubului FC Argeș, dar și actualii jucători ai echipei din Trivale. La categoria 2007 și-au anunţat prezenţa echipele FC Nico-lae Dobrin, Real Bradu, LPS Pitești, CSS Dinicu Golescu Câmpulung, CSM Râmnicu Vâlcea și Isport Vâlcea, iar la categoria 2008 vor fi prezente CS Mioveni, Atletic Bradu, FC Pitești, CS Curtea de Argeș, CSS Dinicu Golescu Câm-pulung, CSM Râmnicu Vâlcea și Atletic Slatina. La cate-goria 2010, echipele vor fi compuse din 4 jucători de câmp

+ 1 portar, în timp ce la 2008 și 2009 fi ecare formaţie va putea folosi 6 jucători de câmp + 1 portar. La grupa 2007, fi ecare echipă va putea trimite în teren 8 jucători de câmp + 1 portar.

La fi nalul competiţiei, organizatorii vor oferi premii celor mai bune echipe și celor mai buni jucători de la fi ecare ca-tegorie de vârstă. M.I.

Turneu în memoria lui Dobrin, la 65 de ani de la înfi inţarea FC Argeş

Cum comentaţi acest început de campionat pentru FC Argeș? Mă refer la victoria de acasă cu CS Balotești.

- Un debut într-o competiție ofi cială nu este deloc simplu, pentru că nicio echipă nu știe cam pe unde se afl ă. Trebuie să treacă vreo câteva etape ca să ne putem da seama de nivelul competiției. Dar cred că am făcut o partidă bună, am reușit să ne desprin-dem foarte repede pe tabela de marcaj și asta a contat foarte mult. Am făcut un joc bun, insistent, în posesie, dar am avut și 4 sau 5 ocazii clare de gol. Poate aici îmi pare rău că nu am reușit să înscriem de mai multe ori, pentru că ar fi fost foarte important pentru fi -ecare dintre băieți să-și treacă numele pe lista marcatorilor. Le-ar fi dat un plus de încredere pe viitor. Cred că este o victorie cel puțin meritată. Ne-am făcut bine treaba și din punct de vedere defensiv, pentru că în returul campionatului trecut, cât timp am fost eu antrenor, am avut acolo unele probleme. Trebuie să privim cu opti-mism și cu încredere etapele care ur-mează. Cu ce șanse de promovare pleacă

FC Argeș anul acesta?- E prea devreme să discutăm așa

ceva după prima etapă. Vom vedea odată cu trecerea timpului. E adevărat că sunt multe echipe de tradiție. Anul acesta în Liga a doua sunt convins că va fi un sezon mult mai greu decât celelalte. Vor fi meciuri mai echilibra-te, sunt mai multe echipe care pot să aspire la primele locuri. Din punctul meu de vedere, jumătate dintre com-petitoare ar putea să spere la un loc pe podium. Mă refer la Universitatea Cluj, Petrolul, FC Argeș, Chindia Târgoviște, Farul Constanța, Energe-ticianul, Bacăul sau Snagovul. Deci, sunt multe echipe care își propun cla-sarea pe podium și nu întâmplător, pentru că au reușit transferuri de ju-cători buni, de jucători de valoare, de jucători de prima ligă.

„Nu avem de ce să ne plângem. FC Argeș și-a făcut datoria față de toți angajații” Ce stare de spirit există printre ju-

cători, având în vedere că FC Argeș, în actuala formă de organizare, nu are dreptul să promoveze în Liga I?

- Pe noi, antrenori și jucători, cred că trebuie să ne intereseze evoluția din punct de vedere sportiv. Până în mo-mentul de față, nu avem de ce să ne plângem, pentru că FC Argeș și-a făcut datoria față de toți angajații. Cred că

astea sunt probleme care ne depășesc pe noi... Trebuie să fi m concentrați, să ne antrenăm și să obținem cele mai bune rezultate. Aceasta trebuie să fi e principala noastră deviză în campio-natul acesta și după aceea vom vedea ce se va întâmpla. Nu știu altceva ce să vă spun în momentul de față. Să înţelegem că, în ceea ce vă

privește, veţi rămâne la FC Argeș până la finalul campionatului?

- Eu am contract cu FC Argeș. În iarnă, când am venit, am semnat pe un an și jumătate și mie, de obicei, îmi place să-mi respect cuvântul. Când am fost contactat, am spus că vin din iarnă, nu din timpul campionatului. Acum ce să fac? Să-mi iau bagajele și să plec de la FC Argeș după prima eta-pă, că nu avem drept de promovare? Am un contract pe care l-am semnat, iar din punct de vedere sportiv voi face tot ce depinde de mine ca această echi-pă să fi e cât mai sus în clasament. Există posibilitatea de a mai veni

și alţi jucători în acest moment?- Există tot timpul posibilitatea să

vină și alți jucători, pentru că, deși o să se încheie perioada de transferuri, după aceea poți aduce jucători liberi de contract. Dacă ai posibilitatea să aduci jucători de valoare, de ce să nu-i aduci? Există vreun post deficitar la mo-

mentul acesta?- N-aș putea să vă răspund, pentru că

eu consider că sunt problemele mele, ca antrenor, și ale jucătorilor. Dar, dacă mai apar oportunități, nu în-seamnă că ne vom da înapoi. Eu con-sider că avem băieți de caracter, care au potențial, unii care sunt la matu-ritate sportivă, alții care sunt jucători tineri și care pot să crească foarte mult

și cred că putem să formăm un grup bun.

„Jucătorii care sunt acum în lot mi-au demonstrat că sunt băieți de mare caracter” Suporterii condamnă despărţirile

de unii jucători...- A fost vorba despre mai mulți jucă-

tori la care s-a renunțat, din anumite motive pur fotbalistice. Nu din alte motive. Ce garanţii aveţi din partea fac-

torilor de decizie că veţi juca în Liga I, dacă veţi promova pe teren?

- Nu cred că poate să garanteze ni-meni acest lucru. Ce le transmiteţi dv. suporterilor,

având în vedere că la începutul aces-tei săptămâni s-au împlinit 65 de ani de la înfiinţarea FC Argeș?

- Aș vrea să dau un exemplu: cred că în 1996 sau în 1997 eram fotbalist la FC Argeș. Am câștigat cu FC Argeș la Craiova, apropo de unele speculații sau întrebări tendențioase; după ace-ea, în vară, Universitatea Craiova m-a cumpărat de la FC Argeș, iar în pri-măvara anului viitor am jucat pentru Craiova împotriva clubului FC Argeș în semifi nalele Cupei României și atunci am câștigat cu Craiova și am jucat o fi nală. Deci, aș vrea să le trans-mit suporterilor că, atâta timp cât pe pieptul treningului pe care îl port va exista scris un club, voi face tot ce de-pinde de mine ca rezultatele pe care le obține acel club să fi e dintre cele mai bune și asta vor face și jucătorii pe care îi antrenez. Jucătorii care sunt acum în lot mi-au demonstrat că sunt băieți de mare caracter, care vor să se autodepășească.

Marius Ionel

Emil Săndoi, antrenor principal FC Argeş:„Ce să fac? Să-mi iau bagajele şi să plec fi indcă n-avem drept de promovare?”

Eu am con-tract cu FC Argeș. În iarnă, când am venit, am semnat pe un an și jumătate și mie, de obi-cei, îmi place să-mi respect cuvântul.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Cred că era în vara anului... 2014, undeva lângă Sacramento, mai precis în Folsom, orășel le-gendar mai ales pentru închisoa-rea unde a fost reținut o vreme un mare solist cowntry, Johny... și, na, că i-am uitat numele! Până ter-min de scris, poate-mi amintesc! Venisem pe bicicletă, una cumpă-rată de Daniela de la un Walmart și asta ca nu cumva domnul poet să obosească mergând pe jos și nu de alta, dar prin Americi nu prea există trotuar. Căscam gura la un grup de americani, toți trecuți binișor de 65 de ani. În România n-ar fi posibilă o astfel de imagine și asta fi indcă nu ai cum să aduni la un loc... 30-35 de bătrânei care să fi e impecabil îmbrăcați în pan-taloni de piele, ciocate în picioare și veste, tot din piele, cu lunguiețe fâșii; lângă toate acestea, la fi ecare ins câte un... Harley, cel mai ief-tin cam la 25 de miare de parai.

Mă fascina și mă fascinează te-ribil spiritul de libertate absolută american. Nu se compară... Îl am și eu. Nu este adevărat că toți ne-am născut liberi și nu este ade-

vărat că suntem egali în fața lui Dumnezeu. Am argumente, dar nu scutur covoarele aici, acum. Nu suntem egali în nimic, nici cu mintea, nici cu trupul, nici cu sentimentul, nici cu nemernicia, nici cu bune, nici cu rele.

Niciunul nu era îmbrăcat la fel, cum nici cele 35 de motoare nu semănau între ele. Era un specta-col foarte mișto. Vorbeau încet, trăgeau din Marllboro și râdeau, tot timpul găseau o glumă. La un moment dat, habar nu am de ce și cum am pus mâna pe telefon și l-am sunat pe... L-am sunat pe... (dacă o mie de ani v-aș lăsa și tot nu ați ghici!), l-am sunat pe domnul Constantin Stroe! Dum-nezeu să îl odihnească! Mi-a răs-puns destul de repede, sunam din America și sigur îi apărea pe ecran California, că așa se întâmplă, îți apare statul respectiv. După ce a răspuns cu vocea lui unicat ca timbru, timp în care emoțiile mele se astâmpărau, i-am spus că sunt eu, băiatul acela de la ziar care scrie poezii și le vinde cârciu-marilor pe un cotlet! Am vorbit

ceva peste juma de ceas, spre 40 de minute. M-a impresionat bu-curia cu care s-a întins să mă bage în seamă, să mă laude chiar. Îl văzusem în nenumărate situații, ca și dumneavoastră, mulți din-tre dumneavoastră. Apoi, nu știu cum s-a întâmplat, parcă la doi ani, a încetat din viață. Venisem în România pentru câteva zile. Am forțat timpul și am ajuns în cimitirul care mi s-a părut gol; nu știu dacă erau mai mult de 40 de persoane. În mintea mea veni-seră la înmormântare mii de oa-meni, zeci de mii de oameni, care au pus pâinica pe masă datorită acestui mare om, un monument de caracter împletit cu enormă atitudine.

2 august 2018, în trecere prin bi-blioteca din Pitești. Tot în august parcă vine în vremea urbei un alt om de aur, inegalabil, irepetabil, nea Gicu Dobrin! Miercurea vi-itoare, despre ceva miraculos cu Nicole Dobrin!

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui

2 august 2018, Piteşti

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Nu este adevărat că toţi ne-am născut liberi şi că suntem egali în faţa lui Dumnezeu

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate,

testate și verificate de noi și care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI

DIN STOC ŞI IMPORT

din Bulevardul Republicii

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

VÂNZĂRIN STOC ŞI IMPORT AUTO

Între 10 și 12 august, în comuna Corbi se va desfășura Stonebird, cel mai mare festival rock din mediul rural din România. Un festival la care vor concerta nume de top de peste hotare și din țară, în frunte cu Dave Evans, primul solist AC/DC, bateristul american Mike Terra-na, trupele Partizan, Bucium, Zob și The Rock, cea mai bună trupă-tribut AC/DC din Europa, al cărei solist, Daniel Ignat, este originar din Câmpulung Muscel.

Cum a ajuns Corbi să fi e gazda celui mai mare festival rock din mediul rural

Mihai Capet, unul dintre organizatorii Stonebird, ne-a dezvăluit cum a ajuns să fi e organizat festivalul la Corbi: „Inițial, ne-am dus în zona Sătic-Cheile Dâm-bovicioarei. Am găsit un loc frumos, am contactat Primăria Rucăr, ni s-a spus că e teren privat. L-am găsit pe cel care avea grijă de teren. Ne-a spus că tre-buie să vorbească cu cei trei proprietari ai terenului, iar după o săptămână ne-a dat răspuns negativ”.

Ce s-a întâmplat apoi? „Asociatul nostru Bogdan Năstase, care e originar din zona Domnești, știa de platoul de la Corbi, unde se ține Rapsodia Păstoreas-că. Am fost acolo, ne-a plăcut foarte mult. Ne-am dus la primarul Virgil Baciu, care ne-a închis în birou și ne-a spus din prima: «Aici se face festivalul. De ce aveți nevoie?». Apoi a început frumoasa poveste a Fes-tivalului Stonebird și a pregătirii acestuia. Am găsit o mare deschidere la domnul primar Baciu”, mai pre-cizează Mihai Capet. Tot Mihai Capet a spus că la Corbi au existat - culmea! - și oameni supărați că pri-marul a asfaltat drumul ce duce spre locul festivalului, pe motiv că „își strică animalele copitele. În alte părți, oamenii protestează că nu sunt drumuri asfaltate...”

Prețul unui abonament la Festivalul Stonebird este de 80 de lei.

Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Povestea Eroului Necunoscut

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!Firmă prezentă în Piteşti listată pe Wall Street

Endava, furnizorul britanic de soluţii software și servicii IT, prezent și pe piaţa locală, s-a listat vineri pe bursa din New York, sub simbolul „DAVA”, oferta publică iniţială marcând al 18-lea an de activitate al companiei.

„Astăzi începe o nouă etapă pentru compania noas-tră. Listarea pe bursă este un pas fi resc în evoluţia Endava”, a declarat John Cotterell, CEO-ul Endava. Compania britanică are două centre în Uniunea Euro-peană - România și Bulgaria, trei în alte ţări din Euro-pa - Macedonia, Serbia și Republica Moldova, precum încă alte patru centre în America Latină - Argentina, Columbia, Uruguay și Venezuela. De asemenea, En-dava are birouri de vânzări în partea de Vest a Europei – Danemarca, Germania, Olanda și Marea Britanie, precum și în SUA. În total, compania are peste 4.700 de angajaţi în toate sediile din lume. Endava are în total cinci sedii pe plan local - în București, Cluj, Iași, Pitești și Târgu-Mureș, România fi ind cea mai impor-tantă ţară pe zona de livrare de servicii pentru grupul britanic. F. Silvestru

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

După Primul Război Mondial, în care s-au jertfi t peste jumătate de milion de români, regele Ferdi-nand a promulgat, la 23 august 1920, Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți. Aceasta prevedea ridicarea , în capitală, a unui cenotaf al eroilor, pe care să fi e depusă o „Carte de aur” în care să se regă-sească numele tuturor celor care s-au jertfi t pentru întregirea țării. În aceeași perioadă, în unele țări ca Franța, Anglia, S.U.A., Italia se adoptase ideea cinstirii „eroului necunoscut, ca simbol suprem al jertfelor făcute în război”. Acest fapt a făcut să se renunțe la proiectul cenotafului, hotărându-se ca de Ziua Eroilor (17 mai 1923) să fi e înhumate, cu funeralii naționale, rămășițele pământești ale unui „erou necunoscut, care să simbolizeze astfel sacri-fi ciul tuturor celor care au căzut pentru Țară”. Ce-remonialul desemnării eroului necunoscut a fost deosebit de emoționant. Acesta s-a desfășurat la 14 mai 1923, la Mărășești, acolo unde s-a dat una dintre cele mai mari bătălii în 1917. În prealabil, în perioada 11-13 mai 1923 au fost aduse la Mărășești 10 sicrie cu eroi necunoscuți, căzuți pe câmpurile de luptă de la Jiu, Prahova, București, Dobrogea, Mărăști, Mărășești, Oituz, Târgu Ocna, Ardeal și Basarabia. Sicriele, înfășurate cu drapelul tricolor, au fost așezate pe două rânduri, pe un mare cata-falc în fața altarului Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Pentru desemnarea eroului necunos-cut a fost selecționat, dintre sute de copii orfani, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, elev cu re-zultate remarcabile la Liceul Militar de la Craiova, al cărui tată, învățător, căzuse în Primul Război Mondial, nefi ind identifi cat.

În ziua de 14 mai, în cadrul unui impunător cere-monial militar și religios, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, ținut de mână de generalul Gheorghe Mărdărescu, ministrul de Război, a ales dintre cele 10 sicrie pe cel de-al patrulea din primul rând, rostind simbolic: „Acesta este tatăl meu!”. A doua zi, Eroul Necunoscut a fost adus la București și depus pentru pelerinaj la Biserica „Mihai Vodă”. Pe data de 17 mai 1923, în prezența regelui Ferdi-nand, a prim-ministrului I.I.C. Brătianu, a nume-roase personalități civile și militare din țară și din străinătate și a unui numeros public, Eroul Necu-noscut a fost înhumat în Parcul „Carol”, pe terasa din fața fostului Muzeu Militar Național.

Comuniștii, din dorința nefastă de a distruge orice simbol al vechii orânduiri, au strămutat, în 1958, rămășițele Eroului Necunoscut în par-cul din fața Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărășești. După 33 de ani de „surghiun”, în baza hotărârii guvernului din 20 septembrie 1991, Sol-datul Necunoscut a fost reînhumat, sperăm „pen-tru vecie”, în Parcul „Carol”.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!Prof. dr. Cornel Carp

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., nego-ciabil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4

cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Proprietar, vând apartament 2 camere, zona Ceair, cu îmbunătăţiri, centrală termică, termopan, bloc anvelopat termic, preţ negociabil. Telefon 0765/428.404 Vând teren în comuna Poiana

Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând teren: 1900 mp în Ştefăneşti, zona Primărie. Toate utilităţile la poartă. Ieftin. Tel.: 0766 636 720

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vînd casă comuna Drăganu, sat Prislop, cap linia 14,

suprafaţă 200 m.p, teren 1630 m.p, apă curentă, canalizare,

cablu tv şi internet. Preţ negociabil. Tel. 0742800773

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

adrianaemilianeacsu@yahoo.comTelefon: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Închiriez apartament 3 camere, parter, cartier Găvana III,

mobilat şi utilat, preţ negociabil. Telefon: 0745578949 sau

0741067266.

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

Vând apartament 4 camere, zona I.C. Brătianu. Relaíi la tel: 0723 203 670.

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru ocuparea funcţiei

contractuale de execuţie de şef formaţie muncitori, din cadrul compartimentului

administrativ - 1 post.Concursul va avea loc în data de

23.08.2018, ora 10.00-proba scrisă și 24.08.2018, ora 10.00-proba inter-viu, la sediul primăriei Șuici, judeţul Arges.

Condiţii de participare: studii medii, vechime în administraţia pu-blică-minim 5 ani.

Bibliografie: Constituţia Româ-nei, Legea 215/2001, republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare, Codul Muncii, O.G. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor ur-bane și rurale, Legea nr.319/2006 a Securităţii și Sănătăţii în Muncă.

Dosalele de înscriere se depun la Bi-roul Secretariat în termen de 10 zile de la publicarea anunţului.

Relaţii suplimentare se pot ob-ţine de la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca

in meseria de MONTATOR MOBILIER. Experienta in montaj mobilier

constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

DOSAR NR. 1066/1259/2013Debitor: SC EXPRES AUTO STAR SRL- in falimentLichidator judiciar : PROLEX IPURLNR. 1066/03 august 2018PUBLICATIE DE VANZARE NR. 61-64/03.08.2018

Subscrisa SC EXPRES AUTO STAR SRL Leresti - societate in faliment – prin lichidator judiciar PROLEX

IPURL cu sediul in Pitesti, str.Maior Gh. Sontu, bl.D1, sc.A, ap. 20, Arges, VINDE prin licitatie publica

cu strigare deschisa, in baza hotarariilor adunarii creditorilor din 24.07.2018 si 02.08.2018 urmatorul imobil;

HANUL SASULUI compus din - cladire cu suprafata construita la sol de 876 mp, iar desfasurata de 2.226,36 si terenul intravilan aferent in suprafata de 3379 mp . Regim de inaltime D+P+M. Imobilul este situat in comuna Leresti, str.General Vasile Milea, nr.779, Arges. Imo-bilul benefi ciaza de retea electrica, apa, gaze, canalizare si telefonie.

Pretul de pornire a licitatiei este de 563.800 lei, plus TVA , pret cres-cator, cu achitarea unei cautiuni de participare la licitatie de 10% din pretul de evaluare, anume 139.698 lei in contul de lichidare nr. RO-70PIRB0301731062001000 deschis la PIRAEUS BANK. In caz de nefi nalizare a vanzarii, garantia de participare la licitatie nu se restituie participantului declarat castigator. Pretul integral se plateste in termen de 30 de zile de la data adjudecarii,tinandu-se seama de cautiunea de-pusa. Pasul de licitatie este de 5000 lei. Este permisa si vanzarea in sistem leasing conform regulamentului aprobat de adunarea creditori-lor din 02.08.2018.

Licitatia se tine la data de 14 august 2018 ora 11; 22 august 2018 ora 11; 29 august 2018 ora 11; 05 septembrie 2018 ora 11 in Pitesti, str. IC Bratianu, nr.10, bl.B2 3, mezanin, judetul Arges.

Ofertantii sunt obligati sa depuna la lichidatorul judiciar cu o zi lu-cratoare inainte de data licitatiei, oferta de cumparare insotita de urma-toarele acte : dovada achitarii cautiunii de 10%; copia certifi catului de inmatriculare; certifi catul constatator eliberat de registrul comertului privind starea fi rmei,in original; copia actului constitutiv; dovada co-dului unic de inregistrare (CIF); delegatia (imputernicirea) acordata persoanei care reprezinta la licitatie persoana juridica- in original, copia actului de identitate al participantului.

Regulamentul de continuare a vanzarii se gaseste in dosarul nr.1066/1259/2013 pe rolul Tribunalului Specializat Arges si in ho-tarariile adunarii creditorilor din 24.07.2018 si 02.08.2018 publicate in BPI .

Potentialii licitatori pot viziona imobilul cu programare prealabi-la de cel putin 24 ore, anuntata in scris lichidatorului judiciar la fax 0348/404.368 sau prin expeditie postala.

Relatii suplimentare se pot obtine la telefon: 0735/156.930 si 0747/984.928

LICHIDATOR JUDICIAR, PROLEX IPURLPopescu Elena

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Asociația Grupul de Acțiune Locală - DRUMUL CARELOR Topoloveni, județul Argeș, str. Calea Bucureşti, nr. 50-52

Tel/fax: 0248666280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com; website: www.drumulcarelor.ro

_________________________________________________________________ Proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Programul Național de Dezvoltare Rurală este implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. PNDR este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

APEL DE SELECȚIE MĂSURA 19.4_7.4/6B (varianta simplificată) „Sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și/sau extinderea serviciilor locale de bază

destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente “

Data lansării apelului de selecție: 16 august 2018. Măsura lansată prin apelul de selecție: Măsura 19.2_7.4/6B -„Sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și/sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente “. Beneficiari eligibili - Beneficiari direcți / indirecți (grup țintă):

- UAT- uri și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare, inclusiv cele care vor beneficia direct sau indirect de finanțare încadrul Măsurii 19.2_7.2 și 19.2_7.6 sau 19.2_16;

- ONG-uri, inclusiv cele care vor beneficia direct sau indirect de finanțare în cadrul Măsurilor 19.2_7.2, 19.2_7.6 sau 19.2_16;

- Parteneriate dintre acestea. Fondurile disponibile pentru Măsură: 330.000 de euro. Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru un proiect: Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Măsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele negeneratoare de venit aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013 și nu va depăși maxim 200.000 euro/proiect. Data limită de primire a proiectelor/locul depunerii proiectelor: 17 septembrie 2018, orele 14.30. Depunerea proiectelor se va face la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500. Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii sunt precizate în Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 19.2_7.4/6B -„ Sprijin pentru investiții în crearea, îmbunătățirea și/sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente “, disponibil în format electronic pe site-ul www.drumulcarelor.ro . Informații suplimentare se pot obține de la sediul Asociației Grupul de Acțiune Locală – Drumul Carelor, str. Calea București, nr. 50-52, Topoloveni – Argeș, cod postal 115500, telefon/fax: 0248.666.280, e-mail: galdrumulcarelor@yahoo.com . Disponibilitatea unei versiuni pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente Măsurii - potențialii beneficiari pot consulta Ghidul Solicitantului, anexele/documentele suport, în format tipărit, la sediul Asociației GAL Drumul Carelor. NOTA BENE! Facem precizarea că pentru selecția proiectelor vor fi avute în vedere cerințele de conformitate și eligibilitate, documentele justificative stabilite în Ghidul Solicitantului disponibil pe site-ul www.drumulcarelor.ro și a prevederilor Strategiei de Dezvoltare Locală, cu respectarea criteriilor de selecție și a documentelor conexe stabilite de GAL Drumul Carelor prin prezentul Apel.

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 08.08.2018

Privind finalizarea proiectului „CRESTEREA COMPETITIVITATII SOCIETATII CONSUTIL TEHNOPROD PRIN DOTAREA CU UTILAJE

PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII”

S.C. CONSUTIL TEHNOPROD S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectului cu titlul „CRESTEREA COMPETITIVITATII SOCIETATII CONSUTIL TEHNOPROD PRIN DOTAREA CU UTILAJE PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII”, cod SMIS 104033, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 319 a fost semnat în data de 17.08.2017 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat consolidarea poziției societății S.C. CONSUTIL TEHNOPROD S.R.L., pe piața specifică din domeniul construcțiilor. În acest sens, firma a achiziționat echipamente noi, de ultima generație, ceea ce va conduce implicit la inovarea procesului tehnologic, la dezvoltarea durabilă a companiei, la respectarea normelor de mediu și la creșterea competitivității în piața specifică. Obiectivele specifice ale proiectului au fost: Cresterea cifrei de afaceri a S.C. CONSUTIL TEHNOPROD S.R.L. ca urmare a extinderii activitatii; Crearea a 5 noi locuri de munca permanente ca urmare a implementarii proiectului;

Rezultatele proiectului: Dotarea societatii cu utilaje tehnologice de ultima generatie, care cresc eficienta procesului de realizare a lucrarilor; Reducerea consumului de energie prin dotarea societatii cu un generator fotovoltaic solar;

Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv alinierea acesteia la normele de mediu și la creșterea competitivității în piața specifică. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 1.329.045,55 lei, iar valoarea totală eligibilă de 1.116.845,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă a fost de 892.845,00 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. 758.918,25 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional 133.926,75 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului 224.000,00 lei. Valoarea neeligibila inclusiv TVA a proiectului a fost de 212.200,55 lei. Durata de implementare a proiectului conform contractului de finatare este de 28 luni (01.06.2016-04.09.2018). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, Municipiul Pitești, str. Depozitelor, nr. 24, județul ARGEȘ.. Detalii suplimentare puteți obține de la: Bogdan Virgil ANTONESCU - Administrator, tel: 0722844986, email: consutiltehnoprod@yahoo.com.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Locuitorii comunei Albota au celebrat, sâmbăta trecută, 521 de ani de atestare documentară. Însă, înainte de petrecerea de la stadionul comunei, autoritățile locale și județene au adus un omagiu eroilor locali căzuți în Primul Război Mondial. Momentul a cuprins o slujbă religioasă de pomenire a eroilor care s-au jertfi t pentru o Românie Unită, numele lor fi ind încrustate în marmu-ra crucii-monument din cimitirul comunei, după care, simbolic, s-a aprins Flacăra Centenarului, în acordurile solemne ale Fanfarei „Argeșul”.

La ceremonia de pomenire au participat, alături de primarul Ion Dumitru și de consilierii locali, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, vicepreședinții Ion Mînzînă și Simona Brătulescu, senatorul Șerban Valeca, deputatul Simo-na Bucura Oprescu, directori ai instituțiilor publice, consilieri județeni și primari argeșeni. De asemenea, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa înaintașilor, au fost acordate Diplome Centenare urmașilor celor care și-au dat viața pe câmpul de lup-tă acum 100 de ani.

Cea de-a doua parte a evenimentului s-a desfășurat la stadion, unde locuitorii s-au bucurat de un spectacol oferit de artiștii de la „Doina Argeșului”, precum și de alți invitați speciali, cărora li s-au alăturat alți doi parlamentari, deputatul Cătălin Rădules-cu, de la PSD, și senatorul Iani Popa, de la ALDE.

Evenimentul desfășurat la Albota a adunat aproape 2.000 de

participanți, care s-au bucurat, printre altele, de un spectacol de excepție susținut de cunoscutul interpret de muzică populară Petrică Mîțu Stoian. A fost organizată și o tombolă inedită pen-tru participanți, printre premii fi ind o bicicletă, un aspirator și o mașină electrică de tocat carne. Nu au lipsit micii, grătarele și serbarea câmpenească.

„Am acordat 8 diplome urmașilor celor care au murit pe front în Primul Război Mondial”

Ion Dumitru, primarul comunei Albota, ne-a declarat: „Din păcate, cei care au spus că vor veni, cei care au confi rmat prezența au uitat să mai vină și la Albota și mă refer aici la unele persoane publice. Au preferat un alt eveniment... Dar, în ceea ce mă privește, pot spune că evenimentul organizat weekend-ul trecut la Albota a fost cât se poate de reușit. Vreau să vă spun că, dacă mă refer strict la cetățenii care au benefi ciat de bonuri pentru masă, am avut o prezență de peste 1.000 de persoane. Cei prezenți s-au simțit extraordinar, iar cel care s-a ocupat de organizare și-a făcut datoria așa cum trebuie. A ieșit totul per-fect! Muzica a fost la înălțime. Totodată, trebuie să menționez că am cinstit 100 de ani de la Marea Unire și ne-am cinstit eroii cum se cuvine. Am acordat 8 diplome urmașilor celor care au murit pe front în Primul Război Mondial. Eroii noștri au fost mult mai mulți, dar noi atâția am găsit, cei care mai trăiesc în comuna Albota”.

Marius Ionel

Ion Dumitru, primarul comunei Albota:

„Am cinstit 100 de ani de la Marea Unire. Ne-am cinstit eroii cum se cuvine”

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Vineri, 10 august, la Grădina de Vară din Pitești, înce-pând cu ora 17.00, va avea loc deschiderea ofi cială a celei de-a XXXV-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Carpaţi”, eveniment desfășurat în cadrul ”Sărbă-torilor Argeșului și Muscelu-lui” - ediția a XII-a.

După ceremonia de prezentare, de la ora 18.00, ansamblurile parti-cipante la Festivalul Internațional de Folclor ”Carpați” vor porni în paradă pe traseul Piața Primări-ei - Piața Vasile Milea, unde, în-cepând cu ora 19.00, vor susține spectacole de muzică și dansuri tradiționale specifi ce țărilor din care provin, respectiv: BOSNIA & HERTEGOVI-

NA - Cultural-artistic Lijesce - Brod BULGARIA - Folk Ensemble

Prolet - Petrich CHINA - Gaowa Dance En-

semble, Chaoyang - Beijing GEORGIA - Folk Dance En-

semble Bolneli - Bolnisi GRECIA - Kalarrytes Cultural

and Traditional Organization REPUBLICA MOLDOVA -

Ansamblul de muzica și dans Lo-zioara - Criuleni SERBIA - Folklore Ensemble

Lira Folklor - Belgrad SPANIA - Asociacion Xuvenil

Xacarandaina - Galicia TURCIA - Orhangazi Bele-

diyesi Halk Oyunları Topluluğu GSK - Bursa ROMÂNIA - ansamblurile

folclorice ”Doina Bascovului” și ”Doina Cârcinovului” Priboieni.

În perioada 10 - 15 august 2018, ansamblurile folclorice invitate vor face cunoscute dansurile și cântecele populare specifi ce ţări-lor lor, susţinând spectacole după cum urmează: 10 august - PITEȘTI - Piața V.

MileaOra 18.00: Parada cântecului,

jocului și portului popular, pe tra-seul Teatrul Al. Davila - Piața V. Milea

Ora 19.00: Deschiderea ofi cială. Spectacol oferit de ansamblurile participante și de ansamblul fol-cloric ”Doina Bascovului” 11 august - MIOVENI - Cen-

trul CivicOra 18.00: Parada cântecului,

jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de

ansamblurile participante și de

ansamblul folcloric ”Plai de dor” 12 august - TOPOLOVENI -

Centrul CivicOra 18.00: Parada cântecului,

jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de

ansamblurile participante și de ansamblul folcloric ”Ciuleandra” 13 august - CURTEA DE

ARGEȘ - Stadionul MunicipalOra 18.00: Parada cântecului,

jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de

ansamblurile participante și de ansamblul folcloric ”Argeșul” 14 august - CÂMPULUNG -

Piața PrimărieiOra 18.00: Parada cântecului,

jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de

ansamblurile participante și de ansambluri folclorice locale 15 august - PITEȘTI - Piața V.

MileaOra 18.00: Parada cântecului,

jocului și portului popular, pe tra-seul Teatrul Al. Davila - Piața V. Milea

Ora 19.00: Închiderea festivalu-lui - Spectacol oferit de ansamblu-rile participante și de ansamblul folcloric ”Doina Cârcinovului” Priboieni.

Totodată, în cadrul ”Sărbătorilor Argeșului și Muscelului”, în peri-oada 11 – 18 august, vor mai avea loc și alte evenimente, respectiv: 11 august, ora 10.00 - DRA-

CULA BIKE - ediţia a IX-a - Con-curs de ciclism montan - Barajul Vidraru, Punct Călugărița 11 august, ora 15.00 - DRA-

CULA FEST - ediţia a X-a – în Zona de Picnic Arefu, cu intrare liberă la Cetatea Poienari 11 august, ora 19.00 - PITEȘTI

- Piața V. Milea - Spectacol extra-ordinar ”Seara muzicii românești” 12 august, ora 19.00 - PITEȘTI

- Piața V. Milea - Spectacol al Secției de Revistă a Teatrului Al. Davila 13 august, ora 19.00 - PITEȘTI

- Piața V. Milea - Spectacol folclo-ric ”Viitorul sună bine” 14 august, ora 18.00 - PITEȘTI

- Piața V. Milea - Gala Festivalu-lui-Concurs ”Mugurii folclorului argeșean” 13 - 14 august - PITEȘTI - Ta-

băra Internațională de meșteșuguri ”Tradiții argeșene” - Strada Mare 18 august, ora 10.00 - Reuniu-

nea Fiilor și Cetățenilor de Onoa-re ai Argeșului, sub egida ”Respect pentru valorile naționale” - Sărbă-torirea Centenarului Marii Uniri - Muzeul Viticulturii și Pomicul-turii Golești.

Încep Sărbătorile Argeşului şi Muscelului. Programul complet

10 - 15 august - FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DEFOLCLOR „CARPAŢI” - Ediţia a XXXV-a. Ansambluridin: Bosnia & Hertegovina, Bulgaria, China, Georgia,Grecia, Moldova, Serbia, Spania, Turcia, Romania

10 august - PITEȘTI - Piaa V. MileaOra 18.00: Parada cântecului, jocului și portului popular,

pe traseul Teatrul Al. Davila - Piaa V. Milea;Ora 19.00: Deschiderea oficială. Spectacol oferit

de ansamblurile participante și de ansamblurile folclorice ”Doina Bascovului” și ”Doina Cârcinovului”

11 august - MIOVENI - Centrul CivicOra 18.00: Parada cântecului, jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de ansamblurile participante

și de ansamblul folcloric ”Plai de dor”12 august - TOPOLOVENI - Centrul Civic

Ora 18.00: Parada cântecului, jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de ansamblurile participante

și de ansamblul folcloric ”Ciuleandra”13 august - CURTEA DE ARGEȘ - Stadionul Municipal

Ora 18.00: Parada cântecului, jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de ansamblurile participante

și de ansamblul folcloric ”Argeșul”14 august - CÂMPULUNG - Piaa Primăriei

Ora 18.00: Parada cântecului, jocului și portului popularOra 19.00: Spectacol oferit de ansamblurile participante

și de ansambluri folclorice locale15 august - PITEȘTI - Piaa V. Milea

Ora 18.00: Parada cântecului, jocului și portului popular,pe traseul Teatrul Al. Davila - Piaa V. Milea;

Ora 19.00: Închiderea Festivalului - Spectacol oferitde ansamblurile participante - Piaa V. Milea

11 august, ora 10.00 - DRACULA BIKE - ediţia a IX-a -Concurs de ciclism montan - Barajul Vidraru, Punct Călugăria

11 august, ora 15.00 - DRACULA FEST - ediţia a X-a -Zona de Picnic Arefu

11 august, ora 19.00 - PITEȘTI - Piaa V. MileaSpectacol extraordinar ”Seara muzicii românești”

12 august, ora 19.00 - PITEȘTI - Piaa V. Milea Spectacol al Seciei de Revistă a Teatrului Al. Davila13 august, ora 19.00 - PITEȘTI - Piaa V. Milea

Spectacol folcloric ”Viitorul sună bine” 14 august, ora 18.00 - PITEȘTI - Piaa V. Milea

Gala Festivalului-Concurs ”Mugurii folclorului argeșean”

13 - 14 august - PITEȘTI - Tabăra Internaională de meșteșuguri ”Tradiii argeșene” - Strada Mare

18 august, ora 10.00 - Reuniunea Fiilor și Cetăenilorde Onoare ai Argeșului, sub egida ”Respect pentruValorile naionale”- Sărbătorirea Centenarului MariiUniri - Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești

Ediia a XII-a - 10 - 18 August 2018

PRIMĂRIA MUNICIPIULUIPITEȘTI

PRIMĂRIA MUNICIPIULUICÂMPULUNG MUSCEL

PRIMĂRIA MUNICIPIULUICURTEA DE ARGEȘ

PRIMĂRIA ORAȘULUIMIOVENI

PRIMĂRIA ORAȘULUITOPOLOVENI

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.com / jurnalarges@rdslink.ro Nr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaMarketing: Sorin CotescuRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion ButoiuGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduPentru sugestii şi reclamaţii, 0248.221774sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com

Tel.: 0248/22.23.22

Sâmbăta trecută, la Monumen-tul Eroilor din comuna Boteni, soborul de preoți din localitate a ținut o slujbă de pomenire pen-tru cei căzuți pe front în Primul Război Mondial. Într-un mo-ment artistic emoționant, copii din localitate au adus un omagiu eroilor care și-au jertfi t viețile pentru idealul Marii Uniri. Tot-odată, urmașii eroilor au primit din partea conducerii Consiliului

Județean Argeș și a primarului Vasile Leau Diplome Centenare, în semn de recunoștință pentru sacrifi ciul înaintașilor. De aseme-nea, tradiționalul festival ”Brâul de la Boteni”, organizat în ca-drul manifestărilor ocazionate de Ziua Comunei, a ajuns la cea de-a XXIII-a ediție. Cu această ocazie, interpreți de muzică populară și ansambluri de dansatori din în-treg județul au evoluat pe scena de la Boteni. Tot cu ocazia Zilei Comunei, administrația locală a acordat diplome cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie, dar și persoanelor care au împli-nit 90 de ani de viață.

”Le mulțumesc tuturor celor care au fost prezenți la acest eve-niment, mulțumesc cetățenilor comunei noastre, mulțumesc ofi cialităților județene care au ținut să fi e alături de noi la ceas de sărbătoare. De asemenea, vreau să transmit întreaga mea recunoștință urmașilor eroilor din localitatea noastră”, a spus primarul Vasile Leau. M.I.

Weekend-ul trecutComuna Boteni şi-a comemorat eroii

Precipitațiile abundente din ultima perioadă de timp au afectat și co-muna argeșeană Ciofrângeni, acolo unde un drum comunal s-a trans-format imediat într-un adevărat râu. Autoritățile locale au reacționat ime-diat și au remediat situația, iar la ora actuală drumul respectiv este cât se poate de practicabil. Dorin Panțeru, primarul comunei Ciofrângeni:

„Săptămâna trecută, într-o seară, după o ploaie liniștită de vară, mă afl am la stadionul din localitate, pen-tru că am avut un eveniment legat de grupele de copii la fotbal. Atunci am fost înștiințat că în Schei pur și sim-plu curgea un râu de-a lungul dru-mului din acest sat. Am mers acolo și am constatat că într-adevăr așa era. Eu în 20 de ani așa ceva nu am vă-zut! Culmea a fost că la 200 de metri un alt drum era intact, iar acesta era distrus complet. A doua zi ne-am or-ganizat și am intervenit cu utilaje. La ora actuală se circulă în condiții nor-male pe drumul din satul Schei. Asta a fost! Nu puteam să las cetățenii în situația aceea. Nu a fost pentru mine prea confortabil, dar am renunțat la alte activități și am rezolvat proble-ma”. M.I.

Dorin Panţeru, primarul comunei Ciofrângeni:„Drumul din satul Schei se transformase într-un adevărat râu”

Primarul Cornel Ionică a or-ganizat, săptămâna trecută, o altfel de conferinţă de presă și i-a îmbarcat pe reprezen-tanţii mass-media într-un autobuz pus la dispoziţie de municipalitate, alături de cei doi viceprimari și de conducă-torii serviciilor din subordine. Edilul a dorit ca, în acest mod, ziariștii să vadă cu ochii lor și, prin intermediul lor, pitește-nii să afl e care este stadiul lucrărilor de investiţii din municipiu, în diferite stadii de execuţie, dar și problemele cu care se confruntă adminis-traţia în ducerea lor la bun sfârșit. Au fost astfel vizitate șantierele de la Școala Gim-nazială „Ion Pillat”, căminul de la Colegiul Economic „Maria Teiuleanu”, cantina și sala de sport de la Liceul cu Program Sportiv, lucrările la modernizarea arterei de pe Craiovei și Bazinul Olimpic. Vă prezentăm în continu-are care sunt investițiile în învățământ afl ate în derulare la această dată în Pitești.

Reabilitare și modernizare cămin școlar la Colegiul Econo-mic „Maria Teiuleanu”: asocierea SC VALAH SRL - SC SELCA SA - SC CONS INSTAL PRO 2000 SRL. Valoare contract: 5.313.971,21 lei, inclusiv TVA. Lucrarea are termen de fi nalizare luna mai 2019. În urma reabili-tării, cele 96 de camere care exis-tau inițial se vor transforma în 2 apartamente pentru persoane cu dizabilități, dotate cu grup sani-tar propriu, adaptat, 64 de ca-mere cu grup sanitar propriu, 15 apartamente cu bucătărie și grup sanitar propriu, 3 camere pentru pedagogi, o sală conferințe, o sală lectură, 4 spălătorii, uscătorii, călcătorii (câte una pe fi ecare ni-vel). Reabilitare cămin școlar la Li-

ceul Tehnologic „Dacia” (lucrări) - SC CONSTRUCT ECI COM-PANY SRL. Valoare contract: 544.402,21 lei, inclusiv TVA. Termen de execuție: 31.12.2018 Reabilitare termică la

Grădinița cu Program Prelun-git „Micul Prinț” (lucrări) - SC CONSTRUCT STEEL MAR-KET SRL. Valoare contract: 268.266,89 lei, inclusiv TVA. Termen de execuție: 31.12.2018 Acoperire teren sport la Școala

Gimnazială „Ion Pillat”. Are ter-men de fi nalizare a lucrărilor noiembrie 2018 (SC ADACOR CONSTRUCT SERV SRL). Valoare contract: 498.161,56 lei,

inclusiv TVA. Se va realiza o sală de sport pe structură metalică ușoară, cu închideri din panouri sandwich, inclusiv la învelitoare, uși de intrare și ferestre din PVC care să asigure iluminatul natural pe timpul zilei și a un vestiar din aceleași materiale cu cele ale să-lii de sport pentru elevi și cadrele didactice. Pardoseala se realizea-ză din tartan turnat, cu dotările interioare aferente.

Vor fi realizate patru săli de sport

A fost aprobat studiul de feza-bilitate pentru sala de sport de la Liceul „Ion Cantacuzino”, cu o valoare estimată conform devi-zului general privind cheltuielile necesare realizării investiției de 2.278.806,18 lei, inclusiv TVA. În prezent este în derulare pro-cedura pentru proiectul tehnic, detaliile de execuție și execuția lucrărilor cu fonduri alocate de la bugetul local.

Prin Compania Națională de Investiții vor fi realizate încă 3 săli de sport, respectiv: sală de sport la Școala Gimnazială „Tu-dor Arghezi”; sală de sport la Școala Gimnazială „Nicolae Ior-ga”, precum și sală de sport la Liceul cu Program Sportiv „Vii-torul”. Aceasta din urmă va avea o suprafață construită de 1.030 mp și o suprafață desfășurată de 1.270 mp. Ea va fi dimensiona-tă pentru suprafața sportivă -joc baschet, tenis, volei, cu suprafața de gardă aferentă fi ecărui sport în parte. Terenul de sport va fi situat la cota intrării și va fi ac-cesibil prin vestiare sau prin le-

gătura directă cu zona de foyer și va fi dotat cu coșuri de baschet fi xe, cu braț mobil, prinse de structură. De asemenea, se vor pune la dispoziție suport pentru montarea fi leului de tenis, volei, a porților pentru practicarea mi-nifotbalului. Suprafețele vitrate din jurul suprafeței sportive vor fi protejate cu plasă sportivă de protecție, prinsă de structura de rezistență. Sala va fi dotată cu o baterie de vestiare (separate pe sexe/echipe) dotate cu dușuri și grupuri sanitare. Se vor realiza vestiare pentru profesori/arbitri și un cabinet de prim-ajutor. Capa-citatea tribunei este de 102 per-soane. Zona de tribună va avea liber acces către un grup sanitar destinat publicului.

De asemenea, se fac lucrări de conformare în vederea obținerii autorizației ISU pentru Școala Gimnazială „Tudor Vladimires-cu” - SC APARTAMENTUL SA. Valoare contract: 825.243,16 lei, inclusiv TVA; pentru Școala Gimnazială „Nicolae Simonide” - SC COREMI SRL. Valoare contract: 227.469,55 lei, inclusiv TVA; cămin școlar Colegiul Eco-nomic „Maria Teiuleanu” - SC DIGITAL TEHNO PLUS SRL Constanța. Valoare contract: 200.348,40 lei, fără TVA.

Au fost, de asemenea, date or-dinele de începere a lucrărilor de reparații a 26 de unități de învățământ, grădinițe, școli gim-naziale și colegii. Contractele de proiectare pentru întocmirea documentației sunt în derulare pentru 8 unități de învățământ.

Alina Crângeanu

Ce investiţii în învăţământ sunt în derulare în Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1256 (8 - 14 august 2018)

Profesor doctor în inginerii silvice Armand Chiriloiu și câțiva dintre ucenicii săi într-ale teleportării.

Don Felipe, domnu’ chestor Berechet, Nene! Ca să joci în Liga Campionilor,

trebuie să teleportezi terenuri de la Rădăuți pe Transfăgărășan, ca mine,

nu pe distanțe nesemnifi cative, de la Bârla la Vidraru, ca voi...

LA MULŢI ANI!Opt personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 8-14 august 2018.

Primul sărbătorit, pe 8 august, este preotul Eugeniu Matei. Pe 10 august vor primi fe-licitările cuvenite avocatul Radu Cătăniciu și directorul Mihai Oprescu de la AJOFM Argeș. Pe 11 august vor închina o cupă de șampanie Ioan Marian Năstase, director executiv AOA Argeș, și profesoara Maria Badea de la Liceul ”Dinu Lipatti” din Pitești. Pe 12 august va da de băut judecătorul George Copae, iar pe 13 august va sărbători omul de afaceri Sergiu Mândreanu. Nu în ultimul rând, pe 14 august se va afl a în cen-trul atenției omul de afaceri Marin Ciungu. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează ”La Mulți Ani!”.

Senatorul Șerban Valeca și o idee genială pentru Anul Centenar.

Ce bine că vă văd, doamna Lucia Hossu Longin, că am o propunere! Nu vreți să faceți un ”Memorial al

durerii” despre PSD Argeș sub comanda mea?

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Marian Năstase Sergiu Mândreanu Mihai Oprescu

După doi ani de la întocmire, s-a modi-fi cat Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, după înfi inţarea organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare.

Prima etapă a programului cuprinde 39 de amenajări, la 67 staţii de bază și 110 staţii de repompare, a doua, 46 de amenajări, la 50 de staţii de bază și 65 staţii de repompa-re, iar a treia etapă prevede 3 amenajări, la

2 staţii de bază și 3 de repompare. În etapa a doua, Argeșul este inclus în program prin amenajare de irigaţii Ștefănești-Leordeni, cu reabilitare de canale de aducţiune și 91 de construcţii hidrotehnice, pe o suprafaţă amenajată 5.675 hectare.

În judeţul nostru sunt cinci organizaţii de îmbunătăţiri funciare: Călinești, Leordeni, Ștefănești, Topoloveni și Topoloveni-Leor-deni. C.I.B.

Ne-au tăiat şi de la apă! Programul naţional de irigaţii vizează doar o singură zonă din Argeş

Acces interzis la „Omul de fi er” de la Vidraru

Turiștii nu pot urca la Monumentul Electricității, cunoscut și drept „Omul de Fier” sau „Statuia lui Prometeu”, ampla-sat în zona Barajului Vidraru, pe muntele Pleașa.

Accesul la monument a fost interzis din 2015, din cauza riscului de accidente, până în aprilie anul curent, când a fost permis.

Cu toate că au fost efectuate o serie de lucrări pentru îmbunătățirea siguranței vi-zitatorilor, accesul turiștilor este din nou interzis. De mai bine de o lună, aceștia nu pot urca scările care duc la platforma monumentului din cauza urșilor care mai dau târcoale. Chiar în acest weekend, două exemplare de urs, adult și pui, au fost văzu-te la marginea șoselei, între Barajul Vidra-ru și Cetatea Poenari.

Monumentul a fost realizat de sculp-torul Constantin Popovici în anul 1965 și îl înfățișează pe eroul legendar Prome-teu cu fulgerul în mâini, un simbol al electricității. Mari Tudor