SESIUNEA ~TIINTIFICA DE COMUNICARI A MUZEULUI DE ARHEOLOGIE CONSTANTA (24-27 OCTOMBRIE 1972)

Sesiunea $tiintifidi din acest an a fost integrata manifestarii culturale "Pon­tica - dialog cultural eu v iata" . Ea a fost inchinata de asemenea memoriei marelui istoric ::;;i arheolog Vasile Parvan, de la a dirui na$tere s-au implinit 90 de ani.

$edinta plenara festiva de deschidere a lucrarilor sesiunii a inceput marti, 24 octombrie la ora 17, in sala mare a Consiliului Popular Municipal Constanta.

Prezidiul adunarii a fast format din tovara:;;ii: Vasile Vilcu, prim-secretar a1 Comitetului judetean P.C.R. Constanta, Petre Nicolae, pre$edintele Consiliului popular municipal Constanta. George Cri~ovan. secretar al Comitetului Judetean P .C.R. Constanta, Gheorghe Munteanu, prer;;edintele Comitetului judetean pentru Cultma f?i Educatie Socialistc1 Constanta, prof. univ. dr. doc. Gheorghe $tefan, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Romania, prof. univ. dr. doc. Radu Vulpe, prof. univ. dr. doc. Nicolae Lascu, dr. Adrian Radule~cu, directo­rul Muzeului de Arheologie Constanta.

Deschizlnd lucn'irile sesiunii toy· Adrian Radulescu saluta pe participantii sositi din intreaga tara, Ia aceasta sesiune.

Tov. Vasile Vilcu, prim-secretar al Comitetului judetean P.C.R. Constanta, ureaza bun venit participantilor, reIevind in cuvintul sau marea bogatie arheologica a Dobrogei ~i cursul mereu ascendent al cercetarii arheologice dobrogene. Dar aceste lucruri impun totodata necesitatea gasirii unoI' mijloace mai adecvate pentru conservarea f?i restaurarea monumentelor istorice. Considera ca trebuie avuta in vedere in primul rind conservarea fjoi protejarea Monumentului triumfal de la Adamclisi. Se impune de asemenea pilblicarea unui cit mai mare numar de lu­crari istorice :;;i arheologice pentru marele public, care sa popularizeze mai mult istoria $i realizarile a rheologiei dobrogene.

Tov. Adrian R5.dulescu prezintcl in continu<;lre Darea de seamCi. asupra acti­vitiitii Muzeului de arheologie in perioada octombrie 1971 - octombrie 1972.

Sint amintite ~antierele arheologice ale Muzeului, deschise in Constanta - Pareul cated ralei si tinga zidul de incinta, Sacidava, Rasova _ Malul Ro~u, Do­bromiru, Pacuiul lui Soare etc.

Prezintcl apoi unele aspecte ale activi tatii editoriale a muzeului, relevind aparitia la timp a volumului Pontica V . 1972, a unor ghidur i ~i pliante. Pentru perioada urmatoare se are in vedere publicarea volumului Ovidiu - poetul exilat la Tomis, in limbile romana, franceza ~i germana $i a volumului Pontica VI, al­c<ituit in exclusivitate din contributii ale arheologilor constanteni. Este eviden­tiata participarea muzeului constantean la pregatirea $i desfa~urarea in anul 1972 a doua manifestari internationale de prestigiu -- Congresul mondial "Ovidianum" ~ i al IX- lea Congres international a1 frontierelor romane; sint amintite participa­rile unor cercetkitori constanteni la diferite manifestari $tiintifice nationale $1 in­ternationale.

Tov. prof. Gheorghe Stefan adreseaza un calduros salut din partea Institu­tului de arheologie a1 Academiei de Stiinte Sociale $i Politice, sesiunii $tiintifice

438

a Muzeului. E\ DCa n:cmona savantulut Vaslie Pan an, eel care a ('Oesfa!}urat 0

bogata activitate arheologlca in Dobrogea Sl CarLtIa ii s1nt dedlcate lucrflflle se-siunii.

In sedinta plenara au fost prezentate, in ..:::mtinuare, urmatoarele comunicari stiintifice :

R. Vulpe, Observatii asu-pTa $tiriZo1' lui Ptolomeu desp1'e Dobrogea. - N. Lascu, Valoarea istoricii a $tirilO1' Z'!ti Ovidiu despr€ geto-dact. - Gh. Stefan, 0 inscriptie romana inedLi de la Tropaeum Traiani. - H. Daicoviciu, Amissio Daciae. Miercuri 25 octombrie. Seetia "Numismaticii". Lucrarile 51nt conduse de prof. Gh. $teian. Au fost

prezentate comunicarile : - C. Preda, In legatw'a eu circulatia staterilor cyzicieni in regiunea Du­

niirii de Jos. - Oct. Marculescu, Monede scitice inedite din Dobrogea. - Oct. Iliescu, eu privire la tezaurul de Jenari romani din timpul 1'epublicii

gasit in anul 1909 la Murighiol (jud. Tulcea). - Gh. Poenaru-Bordea, Un tezaw' uitat ri citeva date noi privind ciJ'cltlatia

denarilor romani republicani in Dobrogea. - Maria Chitescu, Date numismatice in legatw'ii cu inceputw'ile fOl'matiei

politice conduse de Bw·ebista. - B. Mi trea, Monede1.e $i priibu;iirea Dinogetiei la sjir.5itul secolului al

VI-lea (cite~te Gh. P.oenaru-Bordea). In cadrul discutiilor, tov . Oct. Iliescu remarca numarul mare de comunic5ri

prezentate in acest an la sec~ia "Numismatica" ~i multume~te organizatorilor pen­tl'U posibilitatea creata ca lucdirile de humisr:1atica sa fie prezentate intr-o sin­gUl'a sectie. Face dteva referiri m'ai largi asupra 'comunicari i tOY. C. Preda, in legatunl cu difuziunea staterilor cyzieni, rel€.vind rolul Histriei in primirea ~i difuzarea lor.

Apreciaza favorabil comunidirile tOY. Gh. Poenaru-Bordea, M. Chitescu $i B. Mitrea, judicios intocmite ~i bogat documentate.

Tov. 1. T. Dragomir releva faptul ca uncle comunical'i au l'eadus in discutie descoperiri mal vechi, aproape uitate, Hind mai bine cunoscute ~i interpretate in momentul actual.

Tov. Eugen Chil'ila, referindu-se 1a comunicarea tov. Maria Chitescu, consi­dedi d. a1' trebui verificata situatia tezaureloi' monetare, intrucit este posibil ca unele dintre ele sa continue a perioada mai lunga. 'de t imp. Sugereaza sa se faca $i 0 statistica a descoper irilor jzolate ~i sa studieze de asemenea ~i tezaurele din Moldova.

Tov. M. Chitescu raspunzind, precizeaza (:a in lucrare s-a ocupat de te­zaurele bine datate, care pot sprijini parerile emise; descoperirile izolate sint pu~in e in Transilvania. Tezaurele d in Moldova insa nu au aceea~i datare cu cele din Transilvania, ridicind 0 alta problema.

Tov. C. Preda subliniaza. valoarea comunicarilor prezentate insistind asupl'a revalorificarii unor descoperiri mai vechi ~i a£:.!pra incercarilor, ca pe baza desco­peririlor numismatice sa se obtina date noi relative la istoria veche a patriei noastre.

Tov. Gh. $tefan, in incheierea ~edintei de comunicari, releva valoarea co­municarilor prezentate, apreciind stradaniile r:umismatilor, care pe baza studiului cil'culatiei monetal'e, a tezaurizarilor sau 'a descoperirilor jzolate reu~esc Sa dea interpl'eta.l'i noi, veri dice, unol' evenimente istorice. .

Sectia "Epoca c1asica:' . Prezideaza prof univ. dr. doc.. K. Horedt. Au fos t pl'E:!z:entate urmatoarele comunica.ri :

- loan 1. Pop ~i N. Gud~aJ Rezultate:e ultimelo1' sapiitur'i din castrul de Ia Ri.5nov.

_ AI. Papa, Ansamblul f-unemT al Iuliei' .Serena Ia Apulum. _ N. Gudea, Un castellum din epoca 1'omana t'iTzie Ia GOTnea. Contributii

la cunoa~terea limes-ului banatean al Dunarii in secolut IV e.n. _ 1. Barnea, Atriite bazUicilor paleocre$Une de la Tropaeum Traip.ni.

439

- E, ChiriHi ~i N. Gudea, Ciiderea limes -ului bdndtean al Dundrii Ia sfi l'­~itul secolului IV.

- 1. Glodariu, Atacul din flanc al Sarmizegetltsei in al do ilea n'izboi dacic, - K. Horedt, Tezaurele de argint dacice $i legdturHe 101' circummedi-

tcraneene. Tov. M . Rusu , referindu-se la comuniearea tOY. Glodariu. [ace remarea ea

aetiunea lui L. Quintus se integreaza eelui de al do ilea razboi dacie ~ i nu p r i­mului razboi.

Toy. 1. H. Cri~an, evidentiaza valoares deosebita a comunicarii prof. K. H o­redt, intoemita pe baza statisticilor tipologice care due in final la conc1uzii (oarle impol'tante asupra eulturii materiale a dacilor. InUuentele diferi te prezente in eultura dadlor, nu diminuiaza valoarea ~ i maretia civilizatiei lor. ,

To',,". K . HOl"edt aduce unele precizal'i suplimentare in legatUl~ eu metoda ~nali7:elor tipologiee, folosit5. in studiul tezaurelor dacice de argint.

Dupa-amiaza lucrarile sesiunii se reiau tot in ~edinte pe seetii Luerarile seetiei "Ovidiana" slnt eonduse de prof. univ. dr. doc. N. Las(:u.

All fest prezentale eomunidirile : - A. Arieeseu, Prezenta romanilor pe teritorittl Dobrogei, oglinclitd in opera.

1.tti O vicl-iu. - 1. Micu, Doi ovidieni. : Pel'pessieius $i Cd lines cu. - 1. Bereiu ~i Cl. Baluia, Tipiirituri ovidiene mre din secolul a1 XVI-lea

in biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. - Gh. Dumitra$cu, Ov idiu - motiv a1 prieteniei dintre savantii romani \ii

ita.Uell i. oglindWi intr-o poezie ineditii. Tov. 0. Mareuleseu apreciaza favorabi llucrarile prezentate de A. Aricescu,

1. Micu $i Gh. Dumitra$cu, care pun in evidenta aspecte noi ale ope rei lui Ovidiu $1 ale perpetuarii amintirii sale.

Tov. 1. Mieu l'emarca eomunicarea prezentata de 1. Berciu $1 Cl. Balutfl exprimindu-~i speranta ca va Ii publieata. ink-un viitor numal' al volumului "Pontiea" .

Tov. Maria Canlili subliniaza marea contributie a Muzeului de arheologi p

Constanla in paSlral"ea Yie a amintirii lui Ovidiu, in organizarea un or mani[estarj dedicate poetuluL ea ~i in organizarea congresului "Ovidianl1m" din vara clll'JIl1i 1972. .

Tov. N. Laseu preeizeaza di manifestarile inchinate lui Ovidiu, eu prileju1 actualei sesiuni, au un caracter eomemorativ, deoareee se implinesc 2015 ani de la na$terea poetul uL Constata eu aeest prilej preoeuparile tot mai numeroas~ ale cercetatorilor pentru viata $i opera lui Ovidiu. Considenl organizarea seetiei "Ovidiana" in eadrul actualei sesiuni drept 0 realizare importantu a CentruIlli de stucHi ovidiene, de curind creat in eadrul Muzeului de arheologie.

Lucrarile seeiiei "Epoea elasiea" au fost conduse de prof. 1. Barnea. S-aL: prezentat eomuniearile :

- Alexandra ~tefan. Stela funerard de la Callatis. - M. Bucovahl., Medalioane ceramice descopel'ite ini1'-un mormint de epocd

romana Ia Tomis. - Lucia Marinescu, Probleme de arta provmcialii romand. T-nisiituri en ..

Jnune ale artei funerare din Dacia $i Dobrogea 1'omanii (ci te$te Dinu Pop) . - Maria Alexandl'escu-Vianu, ContTibutii Ia cfasificarea stelelor funera'l'f'

din Moesia InferioT, Prof. VI. Dumitl'escu, referindu-se la eomunicarea tOY. M. Alexandreseu··

Vianu, intreaba daca se poate vorbi de a arta. "l'uralizata" cind ne referim Ia stelele iunerare de la Tomis, Callatis etc. Autoarea precizeaza ea acest termc!l , de$i imprepriu, este fo losit in mod obi$nuit pentru intreaga arta provincial::'.

Prof. 1. Baroea remarca valoarea comunidirilor prezentate de Alexandr.'? Stefan $i M. Bueovala., care pun in circulatie descoperiri noi, deosebit de im­portante. Relativ la comunicarea tOY. M. Alexandrescu-Vianu recomanda folo­sirea mai degrabii a termenului de "artft pl'ovinciala", in locul celui de arta "fl.l ,

ralizat;l" ; remarea metoda de eereetare statistiea utilizata de autoare, care duce la importante conc1uzii istorice.

J

440

Lucrarile sec~iei "Feudalismul timpuriu" au fost conduse de prof. Gh. ,stefan. S-au prezentat comunicarile :

- Dan Gh. Teodor, Autohtoni $i slavi in regiunile extl'ac.lTpa.tice ate Roma­niei in secolele VI-X.

- N. Har~uche ~i Fl. Anastasiu, Mormin te de cdZiiret i nomazi descoperitr in jud,etul BraUa. .

- VI. Rabu, Numele unui roman dobrogean. in veacul a1 X-lea. - Silvia Baratchi , P. Diaconu, Tipu"riLe de cpa-ite de La Pdcuiut lui Soare

(sec. X-XIV).

- P. Diaconu, Pdcuiul lui Saare $i invazia cuma:·~ilor din anuL 1095. - V. Bauman, Noi marturii istol'ice rezuttate dintr-un sanda; efect"Uat p,

dea.lul Tabara - Tulcea. - 1. T. Dragomir, Unelte, arme $i obiecte de podo.lbd medievale de k ,

Enisala. - Radu Ciobanu, Stdpinirea politicii din DobTogea in. seco~ul XIV, p'ind L'l

Mircea cel BatTin. Tov. Octavian Iliescu, referindu-se 1a cornunicarea tOY. I. T. Drag3mir, in­

sista mai mult asupra pondul'ilor prezentate. Referitor la comunicarea tOY. R. Cio · banu i$i exprima unele rezerve in legatura Cll fo losirea termenului de "stapinin: politica," $i cu parerea exprimata despre 0 stapinire a lui Basarab in Dobrogea pina in zona valurilor.

Tov. M. R usu remarca. punctul nou de vedere exprimat de caire Dan Gh. Teodor, in legatura cu autohtonii ~i slavii din regiunile extracarpatice ale Rama niei. tn lcg<ltura cu mormintele prezentate de N. Hartuche ~i Fl. Anastasiu, con· sidera ca aces tea ar trebui datate in sec. IX-X, in lac de X-XL

Tov. Gh. $tefan remarca valoarea comunicarii prezentate de VI. R'Jbu, carE' dovede~te succosul ~liintific obtinut prin imbinecea arheotogiei eu ting/istica

Joi 26 septembrie. Sectia "Epoca clasica". Lucrarile sint conduse de prof. D. Tudor :;;i pr:-.f.

I. Barnea. Au fost prezentate comuniearile : - M. Munteanu, Divinitatile traditionale in satele Dobrogei roma11.e . - AI. Barnea, Z. Covacef, Contributii Ia eunoa.~terea eultului Sol-Mithra,

in Scythia Minor. - N. Hampartumian, Cultul cavalerului trae in Dobrogea. - A. Radulescu, Importuri eeramice Ia Dundrea de Jos din secolul III e.n. - I. H. Cri~an 1?i ing. M. Moldovan, Influente greee$ti in arhiteetw'a saerit

a geto-dacilor. - Stefan AI. $tefan, Cetiitile de la Enisala. - N. Gostar, Din nou "Hig ego qui iaceo" in Moesb Inferioard. Tov. N. Gostar, referindu-se la comunicarea tOY. AI. Barnea $i Z. Cova:ef.

informeaza ca un altar legat de cultul Sol-Mithras s-a descoperit la HU$i ; acesta provine insa aproape sigur de la Barbo~i, daca nu din Dobrogea $i se adauga celorla1te monumente legate de cultul amintit. Referindu-se la eomuniearea tOY. N. Hampartumian, remarca slaba reprezentare a tra.cilor, in raport eu grecii sau romanii in stelele funerare pe care apare $i imaginea cavalerului t r ac .

tn legatura eu eomunicarea tOY. 1. I-I. Cri$an 1?i M. Moldovan, tOY. P. Ale­xandrescu arata ca tipul de sanctuar prezentat nu este frecvent in lumea greaea. Solicita unele lamuri ri suplimentare in legatul'a cu cronologia sanctuarelor dacice.

Raspunzind, loy. 1. H. Cri$an aduee lam uri rile eerute in legatura ell crono­logia sanctuarelor de calcar :;;i de andezit discutate $i Cll stratigrafia zonei 0.1'­heologice amintite.

Tov. I. Glodariu face referi ri mai largi in c'..lvinful saU 1a comunicarea tOY. I. H. Cri~an $i M . Moldovan ~i la situatia sanctuarebr da,:iee in dis:,utte.

La aceea!5i comunicare s-a referit $i t ,JV. H. Daicoviciu, care c .:msidera ca SQn r·tuarele in discutie nll er~u neap§.rat des:hise, ci puteau fi a:operite ell ~m­drila; considera di in unel~ sanetuare coloanele puteau fi de lemn .

tn incheierea $edin~ei, prof. I. Barnea discuta unele aspecle ale c:)'I1YJr.I­carilor prezentate de AI. Barnea, Z. Covaeef $i 1. H. Cri$an, M. Moldovan .

441

Sectia "Preistorie". Lucrarile sint conduse de prof. VI. Dumitrescu. Au fost prezentate comunicarile :

- AI. Paunescu ~i Fl. Mogo-5an, Rezultatele ultimelor sapiit:(r!, arheologice privind paleoliticul din Dobrogea.

- Mircea R '.l3U, Prob~.!r.u secerHor c:.:. lim bel LL miner (oJ'ig!nc, tipologie $ i cTonolog ie).

- Sinlion Ga\Tiia, Problemele haUstatt-ului final h !w.~dul Dobrogei. 1\1. Jrimia, Noi desc~periri getice din sec. V-I i.e.n. in Doorogea.

-~ Mioara Turcu, Tipuri de a$cztiri $t k)cu!:1te g::! t:ce din cimpia Muntenie1. - A. D. Alexandrescu, Conside :"ltd. asupra descoperirUor din a$CZaTCa $i

cimitirul getie de La Zimnicea. - VI. Dl:-:-nitrescu, Consideratii in legutura eu a$ezarea cucuteni::!na de 1:1

Drugu$eni. Tn cadrul discutiilor, tOY. V1. Dumitrescu subliniaza importanta deosebitil

a cer.::etarllor p·3.1eolitice efectuate in ultimii ani in zona eentral<l a Dobrogei. l'ecomandind ea aeestea sa se extinda !?i in nordul regiunii.

Tov. K. Horedt remarca indeosebi eomuniearea prezentata de M. Rusu; considera mal plauzibila ipoteza ca formele secerilQr amintite sa derive din se­cerile de lemn din Mesopotamia.

Toy. A. D. Alexandrescu, in legatura eu aceea!?i comunicare constata cil tipul de secera amintit acopera aria culturii Noua, iar in Dobrogea a-:opera aria culturE Coslogeni.

Tov. Mircea Rusu, referindu-se la comunicarile tOY. M. Irimia. M. Tureu ~i A. D. Alexandrescu aratfi di toate trei aduc eoniributii substantiale la cu­noa$terea culturH materiale a getilor din zona Dunarii de Jos. Lucrarea tov. Mi­oa1'a Tureu, deosebit de interesanta, este prima lucrare de sistematizare a a~eza­rilor daciee, aducind 0 viziune noua asupra tipului de a:;;ezari fortifieate. Desco­peri rile din Dobrogea, numeroase, intregesc aspectul culturii locale getice :;;i ale leg5.turilor eli coloniile grece:;;ti. In legatura eu descoperirile de 1a Zimnicea, con­sidera ea e:;;alonarile eronologice de aid vor arUDca 0 DOUa lumina asupra cul­turE geto-dacice din zona Dunarii de Jos.

In dupa-amiaza aceleia5L zile, grupe formate din cite 3-4 muzeografi s-au deplasat in Iocalitatile Castelu, Murfatlar, Valul Traian, Corbu :;;i lstria, orga­nizind ' simpozioane pe teme arheologiee ~i istorice.

La sediul muzeului. in aceea:;;i dupa-amiaza, a avut loc simpozionul " Va­sile Parvan. 90 de ani de la na.5te1·e";, in cadrul di ruia a conferentiat tov. Radu Vulpe. In continuare au fost prezentate dOlia filme documentare; Navigatia ~i contuTul farmului de vest at MarH Negre in uUimele doud milenii - comen­tator, cpt. rg. III Constantin Scarlat ~i Daua cetiiti.

V.ineri 27 oetambrie. Se2~ia "Epoea clasiea". L'-1Crdrile sint conduse de dr. H. Daicoviciu. Au fost

prezentate comunicarile : - Gh. Papue, Ceramica romanii tirzie cu decor ytampilat deseoperita la

EdifieiuZ roman eu mozaic din Tomis. - Viorel C<lpitanu, lmporturi grece.5 ti $i romane in eetatuia daeieii de La

Riiciitdu. - Vasile Cuiicd, A.5ezarea romano-bizantinii de la Izvoarde; l:.!giituri eo­

merciale eu Asia Mica . Tov. Petre Diaco:1u, referindu-se Ia comunicarea lui Gh. Papuc, remarc;]

bogatia deosebita a r.1aterlalului; aminte::;te ea 0 parte din simbolurile de pe ceramica de la Tomis se intilnesc $i mai tirziu, pe peretii bisericutelor de la Murfatl2r. Refnitor la cOHlUnicarea tOY. V. Culica, releva de asemenea valoarea eu totul deosebita a eelor 140 de plumburi, fapt care dovede:;;te ca cetatea de la Izvoarele (Plrjoaia) era cea mai impor tanta. statie vamaHi din aceasta. parte a Europei.

'l'ov. IVl ir cea Rusu, referindu-se la comunicarea tOY. Gh. Papuc sugereaza ea materialul prezentat poate fi pus in leg<1tura eu materialul copt din Egipt.

Tov. H. Daicoviciu, reEerindu-se la aceea$i luerare, face ' consideratii mai largi asupra simbolurilor de pe fragmentele eeramice prezentate, precizind ciJ. pfiunul nu este numai un simbol cre~ti n.

412

Tov. D. Tudor remarca bogatia deosebita $[ valoarea istorica a descope­ririlor de la Izvoarele.

Sectia "Muzeografie" Lucrarile slnt conduse de tOY. Liviu Stefanescu .$i Panait I. Panait. Au fost prezentate comunicarile :

- Radu Homer ~i Liviu Stefanescu, ContributU 1a. alcatuirea tematicii mu­zeograjice prioind feudalismuL in Dobrogea.

- St. Ferenczi, Constantin Pop, Rolul muzeeZor $i al expozitiilo)" de ar-heologie in educarea societdtii contemporane.

- AI. Ligor, NIetode noi de informa're a publicuLu'i in muzeele de istorie. - Liviu Stefanescu, CercetClrca muzeogrClfica - cercetarea $tiintificd. - Stelian Popescu, Cercetarea $tiil1tificii. in muzeul de istorie (citeste

AI. Ligor). - Panait 1. Panait, ConsideratH privilld valorificarea muzeisticci a monu­

mentu.l'ui istoric. - Gh. Vecerdea, Despre unele urgente privind lucnirile de protejaTe, COTI­

solidare $i 1·estaU1·ar e a monumentelor istoTice din Dobrogea. Tov. Maria CantHi subliniaza valoarea ridicat~l a lucdirilor prezentate, care

in totalitatea lor au ridica t probleme importante pentru intreaga muzeografie 1'0-m[).neasCa. Multume~,te organizatorilor pentru posibilitatea oferita, ea aceste lu­erliri sa fie prezentate intr-o sec~ie anumita.

Tov. Liviu $tefanescu sublinia2a. documentarea lucrarilor prezentate, pro­blematiea noua rdiieatfl, ea ~i unele solu~ii oferite in munca complexa. pe care muzeele 0 depun.

Tov. Paoait 1. Panait remarca. efortul muzeului din Constanta de a con­centra cercetatori ~i muzeografi din toatu tara pentru a dezbate problemele cele mai actuale ale muncii lor specifice.

Considera eli a"emenea dezbateri publice, ~tiintifice, sint tot mai necesare, iar "Reyista Muzeelor" poate eontribui mai mult In. discutarea ~i rezolvarea unor probleme majore ale muzeografiei romane$ti.

La ora 12.30 ineep lucra1'ile .5edintei plenare finale a sesiunii $tiintifice a Muzeull!i de arheologie. Lucrarile sint conduse de prof. Radu Vulpe, prof. Con­stantin C. Ciurescu ~i dr. A. Radulescu. Au fost prezentate eomunidirile:

D. Tudor, Note despre cariera a doi guvernatori din Dacia .~i Moesia Inferior.

Constantin C. Giurescu, Vechim,ea podgoriilor dobrogene. In eadrul diseutiilor ce au urmat, prof. R. Vulpe remarea. valoarea ~tiin­

tifidi a comunicarii prof. Constantin C. Giurescu, care a prezentat doyezi im­portante istorice $i arheologice in legfltura eu cliltiv81'ea v itei de vie indl din antichitate pe teritoriulDobrogei.

Tov. P. Diaconu infol'meaza ca la Pacuiul lui Soare au fos t descoperiti eurpeni de vita de vie carbonizati.

Toy. N. Costar aminte$te de cele doua feluri de vinuri existente in anti­chitate pe teritoriul tarii noastre: vinul de ealitate, importat din Grecia in am fore, ~i vinul inferior, prod us de localniei.

RemarC~l valoarea Cll totu l deosebita a documentului epigrarie prezentat de prof. D. Tudor.

In incheierea lucral'ilor, tOY. Radu Vulpe face bilantul intregii sesiuni ~tiin­t ifice, subliniind calitatea inaltc1 a lucrariior prezentate, preocuparea eolectivului Muzeului de arheologie de a pregati an de an sesiuni $tiintifiee de importanta nation ala.

Multume~te in ineheiere conducerii locale de partid ~i de stat, gazdelor, care desfa$oara 0 activitatc sllstinutc1 de promovare a muncH $tiintifice. de dez­volta re $i yalorifieare- a ccreeUh·ji arheologice.

)

SESIUNEA ~TlINTIFICA DE COMUNICAIU A MUZEULUI DE ARHEOLOGIE CONSTANTA (15-18 OCTOMBRIE 1973)

Anu! acesta sesiunea ~tiintifidi a rvluzeului constantean a fost precedata de momentul festiv "Dimitrie Cantemir - carturarul", prilejuit de comemorarea celor 300 de ani de 1a na~terea ilustrului umanist.

~edinta plenara festiva a avut loc Iuni 15 octombrie a.c. orele 18,30, in sal a mare a Consiliului . Popular Municipal, in prezenta oficialita.tilor ol'asului $i a invitatilor la sesiune. Comunidirile au fast prezentate de catre prof. univ. N. Lascu de la Universitatea Babes-Bolyai Cluj ;;i prof. 1. Badica (redactor sef al revistei Tamis).

Prima comunicare, intitulat<l "D. Cantemir ;;i Ovidiu" a releva t un aspect rnai putin cunoscut al activitbltii domnitorului roman: interesul pentru scrierHe antice, t raducerile ~i consideratiile asupra operei ovidiene; a doua, a pus in lu­mim'i contaetele lui Cantemir eu reali tatile dobrogene eontemporane lui. Prin aceste eomunicari bine primite de public, evoearea domnitorului roman s-a con­turat Int1'-o aetiune eulturaUi de puternica respiratie patriotica.

* Adunarea plenara festiva de deschidere a lucral'ilor pl'opriu-zise ale se­

siunii a avut loc marti 16 octombrie, orele 8, in sala de a1'to3 a Muzeului de ar­heologie Constanta . Prezidiul adun;;:irii a fost format din tovara~ii: Vasile Vilcu - membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. , prim-secretaI' al Comite­tului judetean Constanta a1 P.C.R., George Cri~ovan - secretar al Comitetului judetean a l P.C.R. Constanta, Gheorghe Munteanu - pre~edintele Comitetului ju­detean pentru cultura ~i educatie socialista, D. M. Pippidi - membru corespon­dent al Academiei R.S .R., directorul Institutului de arheologie al Academiei de ~tiinte sociale .si politice, C. Jurca - prim-secretar al Comitetului judetean Con­stanta al U.T.C., ~. Radulescu - directorul Muzeului de arheologie Constanta.

Deschizind lucnlrile sesiunii, tovara~ul A. Radulescu, a salutat pe partici­pantii sositi din intreaga tara la lucrari.

Toval"<'"i~ul Vasile Vilcu, prim-secretar a1 Comitetului judetean Constanta a1 P .c.R. a facut apoi un amplu expozeu al realizarilor dobindite ~i pe tarim cultural in tara noastra, insistind asupra bog::ltiei arheologice a Dobrogei $1 ne­cesitatii rezol'Jarii eu mijloace mai prompte ~i mai adecvate a problemelor de conservare $i restaurare a monumentelor ~i vestigiilor judetului Constanta. Cerind intensiCicarea activitatii de cercetare $i valorificare $tiintifica in acest domeniu important, tovara~ul Vasile Vllcu .a adresat participantilor sesiunii bun venit .si sLicces.

In continuare, tovara$ul Adrian Radulescu, a prezentat Darea de seama asupra activitatii Muzeului de arheologie in perioada de un an, octombrie 1972 -octombrie 1973. Amintind actiunile cele mai importante intreprinse pe plan ju­detean de ditre lucratorii muzeului , a evocat ampla activi tate de cercetare de pe ~antierele arheologice initiate la Tomis-Constanta (pat'cul catedralei), C1Uatis-

414

l\'iangaJia, Adamclisi-cetate, P[tcuiul lui Soarc nasova -Malu Ro!?u, Toprais3r ~i altele. Refel'itor la activitatea editoriaia, a fost reievatc'i aparitia la timp si in bune conditii a volumului Pontica VI - 1973, cuprinzind pentru prima dat~ lu­crari tiparite in intregime in limbi straine, lucru notabil ~i de bun augur pentru raspindirea lui in cercurile de specialitate din stniinatate. Darea de seama a facut in continuare mentionarea manifestarilor !,itiintifice interne !;ii internationale la care au participat membrii colectivului ~tiintific consta.ntean !it a subliniat in ceea ce prive$te problemele de vHtor, necesitatea asigurarii lucrarilor pentru des­chiderea in tel'men cit mai seurt a Muzeului de istorie med:-e, modern a ~i con­temporana a Dobrogei precum :?i necesitatea stringenta a alcatuirii unui plan de lucru pentru prospectarea :?i cercetarea obiectivelor a rheologice de pe valea Carasu, in lumina constructiei proiectatului sistem hidroenergetic Marea Neagra.

Dupa 0 scurta pauza, lucrarile sesiunii au continuat in cele 3 sectii stabilite (Comuna primitiva, istorie clasidl, istorie medie, modern a ~i contemporana) .

SECTIA ISTORIE CLASICA

Lucrarlle, conduse de un prezidiu avind pre~edinte pe prof. dr. doc. D. M. Poppidi, ::i-au axat pe prezentarea ~i dezbaterea urm,Hoarelor comunicari: 1). VI. Uiescu (Bucul'e!?ti) - lnc.:eputul'ile colonizarii grece$ti in Pontul Sting. 2) R. Ochc!ieanu (Constanta) - l'ezaurul de monezi de la Pelinu. Consideratii

preZiminare. 3). R Vulpe (I3ucurE'~ti) - Decebal nu Jigureaza pe sculpturile trofeului de In

..rldamclisi. 4). N . Costar (1a$O - lnscriptia de pe altarul fu.nerar de la Adamdisi. 5). M. l3ucovaHi (Constanta - Considcratii asupra materialului vitric de epocli ro­

IltcLna din Dobrogea. 6). A. R1i.dulescu, C. SCOl'pan (Constanta) - Rezultate prelim-in are aZe silpaturi!or

arheoZogice din Tomis - parcul catedraZei (1971-1973).

In cadrul discutiilor, dupa mai multe intrebari, adresate referentilor de eatre participanti (R. Vulpe, B. Mitrea, N. Gostar, D. Tudor etc.), tOY. Pe~e Alexan­drescu se refera mai larg la comuniciirile prezentate de VI. Iliescu $i A. Radu­leseu - C. Scorpan. tn legatura eu prima, aminte$te di nici 0 deseoperire ar­heo!ogica din bazinul Marii Negre nu este mai veehe de cel de-al tl'eilea sfert al secolului VII i.e.n . $i crede ca incerearea de a data intemeierea Olbiei dupa Histria eontrazice realitatea pe care 0 cunoa"tem ca arheoiogi. Releva insemna­tatea :aparte a celei de-a doua comunicari, care aduee in discutie elemente clare, convingatoare, de natura sa precizeze inceputurile Tomisului. lueru foarte im­pOl'umt deoarece datele accsteia se pot conexa ell eele dobindite la His tria. Re­comanda atentie sporita pentru rezolvarea problemelor bordeielor aparute in sa­patura. ca elemente prim~rdiale pentru pre~iziuni cronologice.

Prof. D. M. Pippidi subliniaza, la rindul sau, marea importanta a comu­nicarii eelor doi referenti, precum $i problemele deosebite pe care cercetarea le-a prezentat.

Prof. B. Mitrea releva comunicarea tovara$ului R. Oche$eanu, importanta ~i semnificatia te:z.aurului de monede prezentat de acesta.

Tov. AI. Suceveanu, dupa. ce face remarci de amanunt pe marginea co­municarilor prezentate de VI. Iliescu, N. Gostar $i M. BucovaHi., releva impor­tanta datelor oferite de cercetarile prezentate de A. Radulescu $i C. Scarpan. Precizeaza citeva probleme de cercetare asupra carora autorii VOl' trebui sa in­siste in vii tor (datarea bordeielor, deialii de viata in etapa "preeoloniala" etc.).

C. Preda adauga un element probatoriu pentru cbmunicarea eelor doi to­vara.$i :si remarca valoarea deosebita a concluziilor acestora.

H. Nubar observa ea cei doi referenti au insistat asupra elementelor datate in epoca greaca la Tomis ~i insista ca in viitor aecentul sa cad a pe observatiile referitoare la epoca romana. unele dintre ele, de:si sumar enu.ntate, fEnd in strinsa legatura eu cvenimentele din aeeea:si perioada (sec. III $i V e.n.) de 1a Histria.

'45

R. Vuipe, considera comunicarea lui A. Radulescu $i C. Scarpan drept un eveniment important din punct de vedere $tiintific ~i releva eu caldura meritul acesteia. Face referiri de delaliu la comunica rea tov. N. Gostar.

Prof. D. Tudo!", rei eva importan\.a pre:)cupariio r lui M. B'.lcovaEi, pentru m aterialul vitr ic, atit de neo:esar inb'-o cer'::etar..:! $tiintinca riguroasi si aducind citeva amanu'1te refet<toare 1<:1. prczenta aceste ia in epoca ramana in Dacia, feH­eWi. pe autor pentru comunica r e.

$edinta se reia in dupa amiaza aceleia~i zile (pl'e$edintele prezidiului (oror. R adu Vuipe) ell urmatoarele comunicari :

1) Ca L;;tlina Dlo!}iu ( Ia~ i ) - Folcsirea calculatoarelor electron ice in arheologie. 2) C. Pop (Cl uj ), ii. Lucacel (Zalau), - Un signum roman descoperi.t ia ZaUiu ­

Or telec.

3) R. Oche$eanu (Constanta). Un pod tomitan din vremea imparatului Septimill Sever.

4) M · Popa (Alba rulia) , - CuJtu[ zeite; Isis in Dacia romand. 5) L. Petculescu (Bucure$ti) - Masca de coif de 1.a Hir$ova. 6)~. Munteanu (Constanta), - Citeva l nscriptii t omitane inedite. 7) G. S~mion, V . Bauman (Tulcee) - Noi clescoperiri pe t eritol"i ul Noviodunumulu i

tntrebfiril!', puse de N. Costar , M. TIusu !?i Em. Popescu, se refera aproape toate la comunkarea tovar~ilor G. Sim~on $i V. Bauman.

AI. Suceveanu, pe marginea cornuniear ii lui L. Peteulescu, adauga elemente ajuUitoare in favoarea opiniei ea pe tot limesul, produse occidentale eirculau in toata larghetea in epoea romana. timpurie. Referitor la comunicarea tov. G. Si­mion -5i V. Bauman, insista asupra ill1.portantei eereeUirilor in mediul rural, eare se verifiea foar te bine ell ceea ce se intimpla in marile a:;;ezari urbane, de obicei.

Tov. Alexandra 9tefan remarca, in contextul noilor directii de studiu, date de calculatoal'ele moderne, valoarea coml.lni t'a rii tovara~ei C~ttalina Blo:;;iu. Adauga ca dupa parcrea sa, inscriptia prezen tata de M. Mu nteanu poate fi mai vech~ de sec. II i.e.n. (poate chi;).r IV i.e.n.) :;;i ca in orice eaz, aceasta este ee m at veche inscriptie tomitana.

Discutiile se incheie eu aprecierile laudative globale ale ~edintei, tacute de Lov. Emllian Popescu.

Miercuri 17 octombrie, in ~edinta de dimineata, au fost prezentate u rma­toarele comunica ri :

_ Z . Covace( (Cons tanta) - Unele aspect"e ale artei junerare din Dobrog ea 1'0 -

mana. - A . Aricescu (Constanta) - Daua inscriptH din vecinatatea Sacidavei.

- N. Gudea (Cluj) - Fortifkatii '5i t1'upe pe limes-uZ Moesiei Superior. D. Tudor (Bucure~ti) - Sta.diul cercetdrH9r in leadtura eu euLt-ul c llvalerilor

danubieni. Ai. Barnea (Bucuresti) - Figul'i crc$tine pz un fragment de ciiramidii. din ce­

tatea T r opaeum Traiani. N. Georgescu (Constanta) - Complexe funerare d in Tomis. V. Cul.i di. (Calara:;;i) - Contr ibutii Ia CU'T!oa.~t~rea numismaticii neoficble din

Dobrogea romano-bizantina. Al. Suceveanu (Bucure!)ti) - 1n l egatw'a eu st:ztu.t·ul j'Aridic al orasu!ui Tomis

in epoca romana.

Dupii inLrebari ad resa.te l'apOl-todlor de ca.tre tovara.$ii Em. P0pes:u -51 N. Gostar, cliscu~ii1e debuteazu prln interventia tov. H. Uubar. Acesta subliniaza valoarea ~tirilor comunicate despre cultul cavalerllot' danubieni, adaugind un element re fer itor la pozi t ia aparte a acestui cult in Dobrogea unde, datonEi in­nuentelor grece~ti puternice, raspindirea S3 a fost impiedicat:l sau sllbstitutita de cul tul Cavalerului Trac.

44~6 _____________________________________________________ _

N. Gostar se refera .10. comunicarea lui A. Aricescu, propunind integrarea, It). alta maniera, a numelui pastrat In inscriptie ~i, la acelea ale lui N. Gudea ~i D. Tudor, carora Ie propune unele modificari de interpretare.

Emilian Popescu, face apoi referiri la comunicarea lui A. Aricescu, subli­niind dificultatea descifrarii inscriptiei funerare prezentate. Recomanda lui N. Gu­dea 0 lectura mai aprofundata a acelor parti din Notitia Dignitatum care se rerera la regillnile dunarene $i gase~te unele contradictii in comunicarea t(!v. AL Suceveanu.

MieTcuri 17 oct. 197.?

$edinta de dupe. amiaza este consacratfi discutarii .$i stabilirii planurilor de cercetare al'heologica a Vail Carasu $i a zonelor aferente, in legatura eu reali­zal'ea complexului hidroenergetic Dunarea-Marea Neagra. tn afara de arheologi, la discutii a participat .si un colectiv de arhitecti de la Insti tutul judetean de pro­lectari Constan\Q, condus de arh. Gh. Dumitra!?Cu, directorul Institutului . Lucr[l-rile au fost conduse de prof. D. M. Pippidi. .

La inceput au fost prezentate proiectele .si variantele de baza ale comple­xu1ui susmentionat, precum .si zonele arheologice ce urmeaza a i i afectate io CUI'sul lucrarilor. Dupa numeroase intrebari ~i discutii, 1a care au partieipat E. Com::;a, P. Diaconu, A. Radulescu etc. s-a ajuns la tntocmirea unui proiect de masuri .si hoiariri referitol' la cercetarea :}i salvarea, pe etape, a celor mai im­portante a$ezari, necropole fJi monumente arheologice aflate pe acest traseu.

S-a stabilit ca in eel mai seurt timp sa se et'ectueze 0 cereetal'e de supra­(ata pe zone $i trasee aferente, de catre 0 echipa formata din speciali$tii Insti­tutul ui de arheo1ogie Bucure$ti $i ai Muzeului de arheologie Constanta, pentru cunoa.sterea in detaliu a acestora, pentl'u cartografiere generala ~i ridicarile topo­grafice neeesare. in vederea stabilirii $i inceperii sapaturHor arheologice in punc­tele celemaiimportante.ac~iune ce va continua in anul ce urmeaza.

Joi 18 octombrie 1973, ·dimineata.

Pl'esedintele prezidiului a fost tOY. prof. N. Lascu. Au prezentat comunicilri tovara$ii :

G11. Papuc (Constanta) - CUeva considemtii priv ind eonstruiTea zidului de incinta a1 eetatii Tropaeum T1·aiani.

Em. Popescu (Bueure$ti) - Contribufii eu privire Ia organizarea interna a Histriei, Tomisului $i Callatisului in seeolele IV-VI e.n.

Oct. Marculeseu (Bueure!?ti) - Monede bizantine din Dobroge::z. Filaret Popescu (Constanta) - MartW'ii a1'heologiee subaevatiee din porturile

Tomis .~i. CaEatis privind nauigatia 1·omana. C. SCHl'lat (Constant.a) - Fenomene hidrometeorologice, hidrobiologice $i geo­

logice care au detel·minat imel·siunea porturilo1' antice Tomis $i CaUatis . . - 1. Micu (Ora$ul Gh. Gheorghiu-Dej), Un tmduciitor din Ov idiu mai putin cu­

noscut.

Intrebari in special tovara~ulu i Gh. Papuc - au pus: Em. Popescu, P. Alexandrescu, N. Lascu, S. Columbeanu $i N. Gostar. Discutiile au debutat prin cuvintul tOY . prof. N. Lascu, care a adus omagii organizatoriJor pentru inte­resul statOl'nie aratat operei lui Ovidiu, dovedit si prin inc1uder~a unei comunicari referitoare la aceasta in programul sesiunii. Felicita pe 1. Mineu pentru comuni­carea prezentata, l'elevind utilitatea acesteia pentru cinstirea in continuare, mai ales aiei la Tomis, a memoriei marelui poet. Cercetatori S. Columbeanu, Em. Po­pescu ~i P. Alexandrescu releva rind pe rInd, importanta vestigiilor gasite in apele Marii Negre, necesitatea consultarii izvoarelor antice, in . special in culegerile din vrernuri mai apropiate de noi, adapostite in marile biblioteci din strainatate. precum $i necesitatea dirijarii cu competentii a cerceiiidior subacvatiee. incepina eu viitorul eel mai apropia~.

C. Preda remarca, in ineheiel'ea acestei .sedinte, valoal'ea eomunicarilor pre­zen tate ~i t.inind cont de fapt.ul ca incheierea acesteia consemneaza praetic inchi-

447

derea lucral'ilor sesiunii la sectia' " Istorie clasica", subhniaza modul exemplar al prezentarii Si dezbaterilor de-a lungul celor 3 zite ~i multume*te intregului colectiv a1 Muzeului de arheologie Constanta pentru feIu} in care a fast organi­zaia sesiunea Si pentru serviciile fa cute asHe! arheologiei romane$ti.

SECTIA II-a. ISTORIA COMUNEI PRIMITIVE.

~\liercuri 17 oct. 1973, dimi,neata.

Comunicf,ri :

AI. paunescu. Fl. Mogo$anu (Bucure$t.i ) - Locuirile 'muste-riane de La Castelu $i Peninsula.

Eugen COffi$a (Bucure$1i) - Figurinele de marmurd din epoca neoliticd din sudul Romaniei.

- ' Ai. Aidea (Alba Iulia) - Altarul magico-l"itual din a$ezarea de La Ghirbom. - N. I-Iar\uC'hi (BraUa) - Victor Bobj (Foc!';iani) - Un nou sceptru din ]Jiatra

zoomorj descoperit in Romania. Mircea .Rusu (Cluj) - lnceputurHe metubLrgiei fierului in Romania. P . Alexandrescu (Bucuresti) - Cu prit:ire Ia un nou studiu privind sfi"l"$itul

epocii hallstattiene in tara noastni. - M. Irimia (Constanta) - A.5ezarea ha/.lstattianc'i de Za Rasova.

Mioara Turcu (Bucure$ti) - Briitiiri de epocii romanii din colectia dr. Severeanu descoperite pe te·ritoriul Dobrogei.

Au pus intrebari, cerind detalii: Mire-ea Rusu. !?i P. Alexandres:::ll; au raspuns AI. Aldea $i M. Irimia.

La discu tii , arheologul Ellgen Comsa a slIbliniat, in pri mul rind, activitatea fructuoasa desfa$urata in Dobrogea de AI. Paunescu ~i Fl. Mogo~an , carora Ie l·ecomand<.i extinderea cercetarilor atit pe linia Dun5.rii cit Si in nordu! Dobrogei, e u ctcQsebire in adapostu;-ile di n Mun\ii Macinu!ui. Referindu-sr. la comunicareu tov. P. Alexandreseu, aminteste faptul ea eereetariie privind perioada se:oleIOl' VI-V Le.n. sint mult mai nurneroase, dar nu toate deseoperirile au fest pUblicate $i subliniaza irnportanta descoperirii de la Ghirbom, cuprinsa in comunicarea tov. AI. Alc!ca F. Gase$te foaVde s€ducatoare ipoteza avansata de M. Rusu, Ci;1 trecereo. la metalm'gia fieruIui in Transilvania sa se fi realizat pe baza experien·tei 10(:ale, a metalurgiei bronzului. frira influente exterioare, mieroasiatice.

tn cuvintul sau, M . Rusu sugereaza lui N. Haetuchi realizal'ea analizei rocilor din care au fost lucrate sceptrele in forma de cap de cal, ca prim pas in even­iuala precizare a zonei de provenienta a materialului. Apreciaza rezultatele cer­cetarilol· de Ia Rasova ~i sugereaza autorului (M. Irimia), urrnarirea preblemelar pe un spatiu mai largo

SE:::;TIA DE ISTORlE PREFEUD.~LA $1 FEUDAL-TIMPURIE.

Jot 18 oct. 1973, dimineata.

Comunicari :

B . Mitrea (Bucure:-,;ti) - Circula.tia monetard in cet.atea bizantind de la Bise­r1.cutz-Garvdn.

R. Florescu (Bue.) N. Georgescu (C-ta) - Sdpdturile de La Capidava (1959-1973).

P. Diaconu (Bucure~ti) - Un iZVOT nordic rcfe1'itor la luptde bizantino-cu­m::m.e din 1122-1123.

Silvia Baraschi (Bue.) LocuinteLe de s·uprafatii de Ia PiicuiuL lui Soare (sec. XIII-XV .).

- N. Conovici (Calara~i) - Un teznur de monede din secoLuJ X I V de La Piicuiul lILi Som·e.

448

SECTIA DE ISTORIE MEDIE, MODERN A SI CONTEMPORANA.

l"12rti 16 o:t. lJ7 J. dimj,ne~ta.

Comunidiri :

ft. Ciobanu (Bucure~tl) - Contributii b reconstituir~,1. dviUzatiei Dobrogei medievale timpurii (secolele IX-XV).

Rodica Soimescu (Bucure$ti) - Bizantul $i vechiul teritoriu al Dobrogei, t//.I:!ma Parish'ion (Paradounavon).

- Sp.l'giu Columbeanu (Bucure$ti) - Consideratii privind traficul maritim al Do­bragei (sec. XITI-XVI).

- T. Mateescu (Bucuresti) - At'hivele din Dob1'ogea in timpul stiipinirii otomane. Panait I Panait (Bucure!?U) - Dobrogea in timpul razbo'ilLlui ruso-ttt1"C, din allii

1806-1RI2.

La inLrebar ile puse raspund amanuntit: T. Mateescu, R. Ciobanu $i Rodica $oimescu. La discutii, tov. Gh. Dumitra~cu remarca utilitatea comunicarii lui T. Mateescu, mai ales in conditiile pregatirii viitoru1ui muzeu de istorie medie, moderna ~i con tempo ran a a Dobrogei. P. Diaconu felicita pe T. Mateescu, S. Co­lumbeanu $i Rodica ~oimescu pentru comunicar ile prezentate $i ment~onind unele inadvertente din lucrarea lui R. Ciohanu, face unele recomandari pentru modali­tiitile cercetarii de viitor ale acestuia.

Panait 1. Panait apreciaza valoarea comunidirilor prezentate in sedinta, in special cele ale lui R. Ciobanu, R. Soimescu si S. Columbeanu, caruia ii re::o­IT1:anda lal'girea sferei de aetiune, din punet de vedere cronologic. Propune ea in sedinta de dupa amiaz5. sa se discute temativa viitorului muzeu de istorie a1 Dobro~eL

Marti 16 oct. 1973, dupa amiaza.

Se prezinta comuniearile :

Gh. Dumitraseu (Constanta) - 0 pe1·sonalitate m::1TCanta a administratiei din DobTogea : Remus 0 pTeanu, primul prefect al Constantei.

Livi'J. $teHlneSC1!, R. Homer (Bucurcsti) - Contributii ~a alciiiuiTea tematici.i l\l·u­zeului de istorie medie, rnodernii .~i conternporana a Dob1'ogei.

Stc-lian Popeocu (pucure<:ti) _ C'tn'f1 ""ons i rJl"'r"'t;ii privind oTganiz-arca M1lze:Llui de istoT"ie a Dobrogei: pCTioada 1947 - la zi.

Mar~n Backa (Bucure~ti) - ]ntel.ectuolitatea ~'i dasa rnuncitoare din Ha;n{mia in procesul luptei pentru realizJrea orind'uirii socialiste.

In discutiile care au urmat, vorbitorH s-au referit in mod expres :-;i la pro­hlemele practice de realizare a tematicii noului muzeu. AsHel, in cuvintul sau. P. Diaconu a faeut propunerea ca din punet de vedere cronologic. tem~tiea sa debuteze eu secolele VI-VII e.n., iar materialele de expus (in special cele apar­tinind sec. X-XIII) Sa fi e depistate eu ajutol'ul arheologilor. Insista ca U'1 punct central al tematieii sa fie reprezentat de cultura din perioada dintre cele douB. razboaie mondiale. iar in tematica sa fie evocate pregnant, personalitatile oi'l istoriri acest.ui tinut rlobrogean (de ex. Ion Ionescu de 1a Brad, Remus Opreanu etc.).

1. Bitoleanu face unele preeizari de ordin tehnic, iar S. Columbeanu pro­pune initierea lucrarilor prin alciituirea unei eronclogii dobrogene, prevazute cu toate datele impartante, dublata de un repertodu care S3 cuorind5. ati t des cooe­ririle notabile cit ~i personalitatile de vaz8.. incepind cu calatorii straini. Subli­niazii necesitate~ investigarii arhivelor oraselor apropiate Dobrogei (Braila, Galati) ~i a celor mai diferite izvoare necesare.

Panait I . Panait sugereaza ca propunerile sa fie pu~e de acord ~i conc~·'2'j-i· zate intr-o sintezii, al carei obiectiv sa f ie urmqriL'ea aSDectului tematic ~i el"ono­logic, prin insiruirea problemelor eeonomice, sociale, politico-militare, culturale (ar· hitcctura), etc.

Nurneeoasc sugestii referitoare la alc~ituirea tematieii muzeului (ace in eontinuare R. Ciobanu. Crede dI !'efle;:tt"rea istariei Dobrogei trebuie Jegata de

momentelc istoriei universale. Propune periodizari pentru istoria medie (cu punet de plecare, sec. IX) ~i moderna (de la 1877). Sugereaza ca in ilustrarea evului. mediu, eomponenta etnica romaneasca sa fie bine atestata $i crede intemeiata fo­losirea larga a hartiior $i planurilor care fae mai lesnicioasa intelegerea de ditre omul simplu. Subliniind importanta viitorului lika~ de culturei, George Protopo­pescu opineaza pentl'u crearea unui larg colectiv de speciali$ti cal'e sa poatel intocmi repede, pc probleme, tematica necesara in putina vreme care a mai 1'£1-mas la dispozitie. Despre importanta $i modul general de realizare a acestui nobit deziciera t s-au re[erit si tOY. Liviu $teHinescu $i 1. Bitoleanu.

Miercu-ri 17 oct. 1973, dim'ineata

Sint prezentate comunidirile :

George P"'otopopescu (Cluj) - Unele aspecte ale artei militare Tomane$ti pri­t:ind apara1'ea Dobrogei in 1916.

Gh. Dumitra~cu, 1. Gruia Constanta - Elemente ale clemograjiei l'urale in juclc­td Constanta intre and 1916-1922.

- Elena Georgescu (Bucuresti) - tllsemndtatea documentelor programatice $i ne­cesitatea ilustrdrii lor in muzeele locaZe.

Gh. Pin'ulescu, L Don (Bucul'e~ti) - eu privire Ia prezentarea mi$Ca1'ii mun­citore$ti dobrogene in a do'lla jumatate a secolului al XIX-lea in context'lll general a1 mi$ciirii m'llncitore$ti din Romania.

I. Bitoleanu (Constanta) - Modalitati de expunere a problemelor mi$cci-rii muncito1'e$ti din Dobrogea (1880-1940) in Muzeul de istorie a Dobrogei.

Gh. Pirvulescu, C. (Bucure~ti) - Referiri CU privire ta iLustrarea in iVluzeul Dobrogei a revolutiei populare.

Cornel Greavu (Constanta) - Activitatea 11).al'inei r omane in razboiul d e in~ dependenta la 1877.

DISCUTIJ :

Stelian Popescu apreciaza continutul comunidirilor prezentate, subliniind ajutorul pe care acestea ii of era in realiza rea ~l organizal'ea Muzeului de istorie moderna si contemporana a Dobrogei. Opineazu ea locul personalitatilor sa fie bine marcat in expozitie ~i tematidi.

Marin Badea atrage atentia asupra problemei periodizarii in care rolul predominant il au relatiile de productie. Semnaleaza importanta reflectarii eve­nimentelOl' politice, incepind cu anul 1913 ~i s{ir~ind cu perioada 1953-l965, pe care Ie :si trece de altfel in evidenta.

Panait 1. Panait crede ca tratarea istoriei locului trebuie facuta in contextul Imperiului Otoman, dar in conexiune Si cu realitatile istorice rornane$tL Subli­niaza dezideratele de ordin estetic, reclamate de prezen~a mare a turi$tilol' st.raini pe litoraL

George Protopopescu face referiri la importanta ac~iunii ~i sprijinul deosebit pe care fOl'ul'ile centrale trebuie sa-l aCOl'de acestei opere, subliniind necesitatea accelerarii lucrarilor.

tn incheierea lucrari lor a luat cuvintul tov. Ilie Radulescu, dil'ectorul Ase­zamintelol' cultul'ale. Regretind cel n-a participat la sedinta anterioanl, incepe prin a face referiri la sesiunea din aprilie 1973, organizata de Muzeul de arheologie Constanta tocmai in vederea realizarii Muzeului Dobrogei. Avind in vedere data preconizata pentru deschiderea acestuia (julie-august 1974). trebuie accelerat rit~ mul de JUCl'U. Stabilind citeva cOOl'donate cardinale ale tematicii acestui lacaS, considera di fil'ul ca lauzitor este dat de prezen~a populaiiei ba:stinase. Nu se va face abstractie de autoritatea politica care a stapinit Dobrogea, dar trebuie gasite cele mai bune mijloace de prezentare ale acestora. Exprimind citeva doleante de ordin tehnic (texte cit mai putine, documente graitoare estetic expuse, nota local a dominant<1 in contextul istoriei nationale etc.) face ape! 1a speciali~tii pre­zenti pentru sprijinirea concretu a actiunii de organizare a muzeului. Insistind

2£1 - c. 2;)6

450

asupra aclivizarii Ccnsiliului de lucru pentru deschiderea acestei noi unitilti de cultura, multume$te in numele directiei A!;iezamintelor culturale pentru raspun­derea ell care factorii lqcali se ocupa de aceasta problema ~i remarca elogios activitatea depusa dp. tovara~ii ' A. R rtdulescll, directorul Muzeului de arheologie, Gh. Dumiira-5cu ~i 1. Bitoleanu.

Miercuri 17 oct. 1973, dupa amiaza

Intrucit seria comunicarilor a fost epuizata, dupa vizitarea localului desti­nat adapostirii viitorulu i muzeu, participantii la lucrflrile acestei sectH s-au in­trunit pentr u dezbaterea expl'esa a problemei tematicii Si modului de expunere a pieseior muzeale.

Liviu $tefa.nesc ll deschide discutia eLI 0 apreciere generaUi a localului viito­rului muzeu ~i compal-timentArilor necesare pentru expunerea cronologica a ma­terialelor. Potrivit opiniei exprimate, sala I-a, de la intrare a1' urma sa fie desti­nata antichitatii ("Dobrogea geto-dacilor"), sala II-a ar trebui sa oglindeasdl procesul formarii poporului $i limbii romane, sala a III-a, perioada se:::. X-XVIII - iar la etaj, perioadele distinete 1848-1878, l'azboiul de independenta, perioada 1878-1918, 1918 - la zi, ell reflectare special§. a realizarilor orinduirii socialiste.

Alte propuneri $i sugestii sint date de tovarasii Gh. Protopopescu ~i Gh. Dumitra$cu_

.loi , 18 oct., ora 13.

Inchiderea lucrarilor sesiunii.

Plenara de inchidere a lUeral-ilor a avut loc in sala de a rta a Muzeului de arheologie, in prezenta tu tu ror participantilol', a numero$i invi tati din ~ras, a 0ficialitatilQr ora$ului.

In numele invitatilol' a luat cuvintul tOY. prof. dr. doc. Radu Vulpe, de­canul de virsta al specialistilor prezenti. In euvintul sau, rezumind eoncluziile eelor aproape 4 zile de comunicari, prof. Radu Vulpe a subliniat participarea nu­meroasa, noutatea Si valoarea interventiilor referentilor, cal'acterul substantial S1 fructuos al discutiilor. Caracterul important al sesiunii, loc de intilnire pentru numero$i speciali~ti din tara , rezida !;>i in problemele de stringentii actualitate precum amenajarea eomplexului muzeistic, modalitatii de reconstituire a m onu­mentuhii Adam clisi, planul de prospectari ~i cercetari pe traseul canalului Du­narea-Marea Neagra. I n n umele tuturor invitatilor, p rof. Radu Vulpe a m'Jltumit organizatorilor $1 organelor locale de pat'tid $i de stat pentru striUucita, prcsti­gioasa manifestare ~tiintifiea ce a avut Ioe in incinta muzeului constantean.

Relevind importanta comunicarilor ~i a discutiilor, Tov. A. Riidulescu, di­rectorul Muzeului de Ar heologie, multume~te tuturor participantilor Si declar u inchise lucrarile sesiu'l1ii $tiintifi ce de comun icari $i referate. editia 1973.