servicii medicale de top 2011 interior_Layout 1

EDITORIAL

Este foarte greu s` vorbim de topuri însistemul medical românesc. {i asta pentruc` [tim cu to]ii c`, la acest capitol, st`mextrem de prost. Lucru pe care îl constat`m[i noi, cei care avem nevoie de serviciimedicale, dar [i foarte multele comentarii[i studii f`cute fie la nivel european, fiemondial.Dac` ne referim la zona balcanic`,România are 19 doctori [i 42 infirmiere la10.000 de locuitori, fa]` de mediaregional` de 32 doctori [i 79 infirmiere,dup` cum afirma Organiza]ia Mondial` aS`n`t`]ii. Tot dup` un raport al OMS din2007 putem constata c` resursele dins`n`tate în România sunt unele dintre celemai mici din Europa. Spre exemplu, la100.000 de locuitori, num`rul de doctoriexisten]i în ]ara noastr` este de 192 fa]` de364 în Bulgaria, 356 în Cehia, 312 înMoldova, 374 în Austria [i 664 înMonaco. Sub noi mai sunt turcii cu 151,bosniacii cu 141 [i albanezii cu 115. Nicila capitolul infirmiere nu st`m mai bine:397, fa]` de 754 în Moldova, 842 înCehia, 903 în Ungaria, 421 în Bulgaria,404 în Albania, 634 în Austria [i 1.621 înMonaco. La denti[ti st`m [i mai prost: 20la suta de mii de locuitori, sub noiaflându-se doar Kirghistanul,Uzbekistanul, Turkmenistanul [iTadjikistanul, în timp ce Moldova are 43denti[ti, Albania 32, Cehia 67, Ungaria

42, Turcia 24, iar Grecia, Monaco [i Israelau peste 100.De asemenea, într-un clasament alsistemelor de s`n`tate al OMS pe 190 de]`ri, România ocup` un loc 99, dup`Slovenia 38, Cehia 48, Polonia 50, Albania55, Slovacia 62, Ungaria 66 [i înainte deMoldova 101 [i Bulgaria 102.Dup` un raport din 2009 al Euro HealthConsumer Index, România se claseaz` pelocul 31 dintr-un top 32, fiind urmat`numai de Bulgaria pe ultimul loc, 32.Înaintea noastr` se afl`, printre alte ]`ri,Slovenia pe locul 16, Cehia pe 17, Ungariape 20, Polonia pe 28, Albania pe 29. Peprimele patru locuri se situeaz` Olanda [iDanemarca, Islanda [i Austria.Se pare c` avem foarte multe puncte slabeîn sistemul nostru sanitar, iar încerc`rile dereformare sunt înc` timide [i extrem delente. Principalele tare sau bolile letale alesistemului sunt în general cunoscute, a[aminti doar unele: subfinan]area sistemuluimedical [i a spitalelor în special, lipsa depersonal medical, migrarea speciali[tilor înafara ]`rii unde sunt mai bine pl`ti]i, lipsade protocoale de diagnostic [i tratament,lipsa de echipamente [i medicamente, lipsaunei igiene adecvate, practica bac[i[ului lascar` na]ional`. Este îngrijor`tor faptul c`foarte mul]i pacien]i cred c` „din spital ie[imai bolnav decât ai intrat”.Exist` pentru noi to]i o raz` de speran]` îndezvoltarea [i consolidarea unui sistemprivat de s`n`tate. De[i costurile sunt maripentru veniturile înc` mici ale popula]iei,din ce în ce mai mul]i oameni apeleaz` laserviciile oferite de cabinete, laboratoare,clinici [i chiar spitale private, unde sunttrata]i a[a cum î[i doresc; cu grij`, cuaten]ie, cu profesionalism. Încerc`m s`oferim în paginile acestei reviste realiz`rile[i aspectele pozitive ale sectorului privat,care ar putea schimba imaginea atât dedeprimant` a sistemului de s`n`tate dinRomânia.Desigur, ideal ar fi s` fim cu to]ii s`n`to[i[i s` avem cât mai pu]in nevoie de asisten]`medical`. V` dorim, deci, s`n`tate, c`-imai bun` decât toate!

S\n\tate, c\-i mai bun\decât toatede Georgeta Clinca

2011 I SERVICII MEDICALE 1

2 SERVICII MEDICALE I 2011

SUMAR

Publicație lunară editată deFINMEDIA SRL

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[tiStr. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1Tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

www.finmedia.ro

Editor coordonator:Emiliana Dovan [email protected]

Redac]ia:Cristian Pavel [email protected] Moise [email protected] Alexandrescu [email protected] G\l\]anu [email protected]

Produc]ie:Aurel Paraschiv [email protected]

ISSN 2066-1657 Tiparul: Regia Autonom\ Monitorul Oficial

Nota redac]ieiNiciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii, inves -ti ]iile efec tuate `n urma lectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor.Este interzis\, conform legii, repro ducerea integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin oricemijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris al conducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, `n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitateaprivind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile [i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Corectur\:Irina Fr\]il\ [email protected]

DTP:Marius Filipoiu [email protected]

Publicitate: Speran]a Velicu [email protected] Burada [email protected]

Departament comercial:021.310.09.83Abonamente ([email protected]): 021.317.08.66

Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.26

Director general: Mihai S\ndoiu

Director Editură: Georgeta Clinca

Brand Manager:Marcel Ștef

Director evenimente: Alexandru Adrian

Director dezvoltare: Dragoș Teodorescu

Director publicitate: Marius Ștefan

Servicii medicale

topurilefinmedia

observator

4 Se înte]e[te migrarea c\tre sistemul sanitar privatde Emiliana Dovan

12 Argumente pentru dezvoltareainvesti]iilor private în serviciile de s\n\tatede Prof. Dr. Cezar Mereu]\, Pre[edinte, Centrul Român de Modelare Economic\

dosar

14 Pia]a Wellness&Spa cap\t\ contur [i în Româniade Emiliana Dovan

18 Cererea de piscine provine mai degrab\ din mediul privatInterviu cu Cristina Grigorescu, CEO Kasta Metal [i pre[edinte al Asocia]iei Patronale pentru Piscine [i Wellness România (APPW)

dialoguri s\n\toase

20 Cum se lucreaz\ cu bugetul, cu puterea, dar [i cu r\spundereaInterviu cu Oana Ghica, [ef Biroul de Pres\, Ministerul S\n\t\]ii

24 Medicina modern\ nu se face cu bani pu]iniInterviu cu Prof. Dr. Ioan Lasc\r, [ef Clinica Lasc\r

la cald

28 Exporturi de Dacia? Mai degrab\ de medici!de Cristian Pavel

30 Calendar

32 95% dintre de[eurile periculoase sunt neutralizatesau incinerateInterviu cu Silvian Ionescu, comisargeneral, Garda Na]ional\ de Mediu

34 Cod ro[u în medicina de urgen]\de Cristian Pavel

clinici de referin]\

38 Investi]iile în clinici [i spitale private continu\s\n\tosde Cristian Pavel

44 Anima se vrea„aproape de tine”Interviu cu Cristian Sas, Chief Operating Officer, Anima SpecialityMedical Services

45 Criosauna, metoda potri vi t\pentru resetarea organismuluide Emiliana Dovan

46 Regina Maria: 16 ani demunc\, cea mai mare re]ea privat\ de s\n\tateInterviu cu Wargha Enayati, directorul general al Re]elei Privatede S\n\tate Regina Maria

bani & s\n\tate

48 B\ncile vin cu oferte de creditare pentru medici, dar [i pentru bolnavide Norel Moise

50 Asigur\torii priva]i, verigalips\ dintr-un sistem sanitarfunc]ionalde Paula Alexandrescu

54 Pia]a echipamentelor medi caleî[i continu\ ascensiunea de Georgeta Clinca

pharma

56 Sistemul sanitar se afl\într-un blocaj financiar f\r\precedentInterviu cu Drago[ Damian, pre[edintele APMGR

58 Cre[tere pe datorie pentrupia]a farmaceutic\ de Petru Cr\ciun

62 Lan]urile de distribu]ie,coloana vertebral\ a companiilor pharmade Emiliana Dovan

Servicii medicaletopurilefinmedia N u m ă r u l 4 / I u n i e 2 0 1 1 / P r e ț 1 9 . 5

W W W. F I N M E D I A . R O

OBSERVATOR


Într-o ]ar\ în care medicii pleac\ s\lucreze peste hotare, medicii defamilie nu mai au contract cu CNASpentru eliberarea de re]ete compen -sate/gratuite sau chiar trimiteripen tru spitalizare, iar bugetul alo catdome niului sanitar este în generalfoarte mic, tendin]a pacien]ilor de ase îndrepta spre mediul privat esteclar\. Re]elele private furni zoare de

servicii medicale în]eleg aceast\ nevoie [i vin în întâmpinarea clien]ilor cutot mai multe clinici [i mai ales spitale private. Studiile f\cute în domeniuconfirm\ migra]ia c\tre serviciile medicale private, iar procesul pare un win-win situation atât pentru statul care se degreveaz\ de o parte a pacien]ilor,c\rora le ofer\ oricum cu greu serviciile pe care le datoreaz\, cât [i pentrufurnizorii priva]i de servicii medicale, care investesc în ceea ce fac, iar rezul -tatele bune nu întârzie s\ apar\. R\mâne de v\zut cât are de câ[tigat cea de-atreia parte implicat\, pacientul, care prime[te servicii medicale de cali ta te înmediul privat pentru care pl\te[te scump, în timp ce cotizeaz\ obligatoriu [iinutil sume enorme la un sistem sanitar deficitar de stat.

de Emiliana Dovan

Se înte]e[te migrarea c\tre sistemulsanitar privat


otrivit analizelor Mednet, Asibus [iMedibus, dac` în 2004 numai 34% dintrebucure[teni apelaser` la serviciilemedicale private, procentul acestora aajuns în 2010 la peste 62% (Grafic 1).De asemenea, un studiu recent realizatde IMAS la cererea MedLife arat` c`20% dintre locuitorii din mediul urban

folosesc servicii medicale private. Peste70% dintre ace[tia prefer` s` mearg` în

privat pentru calitatea mai bun` a serviciiloroferite. Printre celelalteargumente men]ionate deromânii care opteaz` pentruclinicile private se num`r`:condi]iile civilizate [i cur`]eniadin clinicile private (45,7%),atitudinea personalului medical(43,1%), timpul scurt dea[teptare (39,2%), aparaturaperformant` (34,2%),profesionalismul cadrelormedicale (30,1%), dar [iabsen]a pl`]ilor informale(29,3%).La întrebarea: „Care suntserviciile pe care le-a]i accesatatunci când a]i mers într-oclinic` privat`?”, peste 70%dintre intervieva]i, la nivelulîntregii ]`ri, au men]ionatserviciile de recoltare analizede laborator, acestea fiindurmate de serviciile deoftalmologie [i ginecologieîntr-o propor]ie de aproximativ20%, iar peste 16% dintreresponden]i au men]ionatserviciile de imagistic` (RMN,

tomografie, radiografie, ecografie). Topul celormai accesate servicii medicale private maiinclude serviciile de cardiologie, medicinamuncii, dermatologie [i gastroenterologie.

61% dintre români î[i fac analize o dat\ pe an

Conform aceluia[i studiu, 61% dintre persoaneleintervievate î[i efectueaz` analizele medicale odat` sau chiar de câteva ori pe an, în timp ceP MEDLIFE

Anul trecut, MedLife a avut foarte multe proiecte majore, 2010 reprezentândanul de start al expansiunii companiei, nu doar în capital`, cât mai ales în]ar`. Câteva dintre cele mai importante realiz`ri sunt: preluarea pachetuluimajoritar de ac]iuni la Policlinica de Diagnostic Rapid din Bra[ov, parteneral`turi de care va fi deschis un spital privat în cartierul Tractorul, dinBra[ov. De asemenea, 2010 a fost [i anul deschiderii Hyperclinicii MedLifeB`neasa [i a Centrului de Excelen]` în Proctologie, a Centrului deDiagnostic [i Tratament al Osteoporozei, Obezit`]ii [i Bolilor Tiroidiene,precum [i a Centrului de Excelen]` în Gastroenterologie. Cea mai important` realizare a MedLife din prima jum`tate a anului 2011este cu siguran]` deschiderea primului spital privat de pediatrie dinRomânia, cu o investi]ie de 13,5 milioane de euro.„Medicii sunt ultraspecializa]i pentru copii. Spitalul este singurul spital

privat pentru copii din EuropaCen tral` [i de Est”, a declarat pre -[e din tele MedLife, Mihail Marcu(foto).Spitalul se întinde pe 5200 mp [iare 6 nivele, cuprinzând un ambu -la toriu cu 15 specialit`]i, imagis -tic` medi cal`, bloc operator, o sec -]ie ATI, o far macie [i rezerve cu 2-3 paturi. 2011 se anun]` în con ti -nuare un an alert pentru MedLife,cu finaliz`ri ale proiectelor dejademarate, dar [i cu achizi]ii aleunor operatori medi cali din prin -cipalele ora[e ale ]`rii.

Grafic 1. Pân` în prezent a]i apelat la serviciile unui cabinet sau ale unei clinici medicale private?

- Bucureşti -

Surs

a: M

edne

t


19% dintre români apeleaz` la analizele delaborator o dat` la 2-3 ani, iar 10% mai rar de odat` la 5 ani. La capitolul de servicii spitalice[ti, studiulMedLife-IMAS arat` c` aproximativ o treimedintre responden]i au fost interna]i cel pu]in o

dat` într-un spital în ultimii 2-3 ani, observându-se o u[oar` cre[tere a adresabilit`]iipentru spitalele din mediul privat. Potrivitstudiului, cel mai cunoscut spital privat dinRomânia este Life Memorial Hospital, urmat deMaternitatea Regina Maria, Spitalul Euroclinic,Spitalul Pelican din Oradea [i Spitalul Arcadiadin Ia[i. Acela[i studiu a reflectat [i frecven]a vizitelorefectuate la medic. Astfel, comparativ cu 2010,num`rul persoanelor care merg la medic doar odat` pe an s-a men]inut relativ constant, de la20% anul trecut, la 22,6% anul acesta. Pe de alt`parte, num`rul celor care au declarat c` nu mergdeloc la medic a sc`zut semnificativ de la 13%în 2010, la 3% în 2011. Num`rul celor care mergla medic de mai multe ori în decursul unui an acrescut cu aproximativ 15% comparativ cu 2010.Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 aprilie2011, la nivel na]ional, pe un e[antion de peste1.000 de persoane, [i a eviden]iat preferin]eleromânilor în ceea ce prive[te accesareaserviciilor medicale private.„Zona serviciilor private spitalice[ti va cre[tesubstan]ial în perioada urm`toare, MedLifeavând deja un plan accelerat de extindere peacest segment. La ora actual`, spitalul nostru,Life Memorial Hospital, primul spital de maridimensiuni din România, are cea mai bun`recunoa[tere la nivel na]ional [i ne a[tept`m caurm`toarele 3 spitale pe care le vom deschideîn lunile viitoare s` ne consolideze pozi]ia delider în calitatea serviciilor, încredereapacien]ilor [i nivelul de notorietate, inclusiv peaceast` zon`”, sus]ine Mihail Marcu, pre[edinteMedLife.

GRAL MEDICAL

Cel mai important proiect din 2010 al Gral Medical a fost, cu siguran]`, Centrul OncoFort.„Este un proiect care ne-a diferen]iat pe pia]a serviciilor medicale fa]` de competitori, datorit`complexit`]ii aparaturii medicale, procedurilor [i specializ`rilor cadrelor medicale”, ne-adeclarat Georgeta {erban, directorul general al companiei.OncoFort este Primul Centru Privat de Excelen]` în Tratarea Cancerului din România.La OncoFort se face radioterapie performant` cu primul accelerator din ]ar` dotat cu IMRT.Potrivit companiei, pân` în prezent peste 600de pacien]i au primit un diagnostic sau un plande tratament de la speciali[tii români sau de lacei din Viena. Investi]ia total` (aparatura medi -cal`, amenaj`ri centru) a ajuns la 3,5 milioaneeuro.„În urm`toarea perioad` vom fi axa]i tot peservicii care implic` inova]ie [i tratamente re -vo lu ]ionare. Teritorial vom deschide 4-5 centrespecializate, iar proiectul de vârf îl reprezint`spitalul din capital`, de lâng` Centrul ComplexMedical din Pia]a Alba Iulia. În prezent, înacest centru avem asigurat` infrastructuraspitalului privat: clinic`, centru de imagistic`,spitalizare de zi, centru oncologic. Ele vor ficompletate cu serviciile spitalice[ti de lung`durat`”, a completat Georgeta {erban (foto).Gral Medical este singura companie cuac]ionariat privat românesc. În 2011, companiaa prognozat o cre[tere a business-ului cu 40%,cre[tere din care un procent de 20% va fi dat deproiectele noi.

Afaceri în cre[tere

Potrivit pre[edintelui companiei, MedLife vaînregistra în acest an o cifr` de afaceri de 55milioane euro, cu 38% mai mult fa]` de valoareaînregistrat` anul trecut. Compania a inauguratrecent Spitalul de Pediatrie MedLife, a treiaunitate spitaliceasc` din portofoliul MedLife,primul spital fiind Life Memorial, inaugurat în2007, cel de-al doilea fiind MedLife – Genesys,preluat în urma tranzac]iei derulate de MedLifela începutul acestui an în Arad. În prezent,

compania desf`[oar` ultimele lucr`ri pentru altedou` spitale, în Bra[ov [i în Bucure[ti, acesteproiecte fiind parte a unui program amplu deinvesti]ii în valoare de 45 de milioane, planificatpentru perioada 2011-2013.Un alt juc`tor cu planuri ambi]ioase de investi]iieste Re]eaua Privat` de S`n`tate Regina Maria,care [i-a bugetat pentru acest an investi]ii de 30milioane de euro. Lan]ul de s`n`tate privatde]ine în prezent 6 spitale: Spitalul Euroclinic,Spitalul de Chirurgie Arcul de Triumf, Spitalulde Obstetric` [i Ginecologie/Maternitate,Spitalul Doroban]i, Spitalul de Pediatrie [iSpitalul de Obstetric` [i Ginecologie ReginaMaria Bra[ov [i spitalizare de zi multidis ci -plinar`, Regina Maria Bac`u. De asemenea,compania de]ine 18 clinici.Gral Medical a anun]at, de asemenea, începereainvesti]iei pentru spitalul propriu, care se varidica la 30 milioane euro. Anul trecut, companiaa înregistrat o cifr` de afaceri de 12 milioaneeuro, iar pentru acest an estimeaz` o cre[tere de33%. În ceea ce prive[te profitul companieiînregistrat anul trecut, acesta a fost de 1 milionde euro, iar pentru acest an se estimeaz` dublareasa. Gral Medical de]ine 8 clinici, din care 4clinici specializate [i 10 laboratoare de analize.Compania inten]ioneaz` s` ajung` în viitorulapropiat la o re]ea de 25 de centre în capital` [iprovincie.

Investi]ie de 40 milioane euro

Sanador a deschis recent un spital, în urma uneiinvesti]ii de 40 milioane euro. Potrivitcompaniei, acesta este cel mai mare spitalmultidisciplinar din ]ar`. Anul trecut, compania aînregistrat o cifr` de afaceri de 11 milioane euro,iar pentru acest an estimeaz` o majorare de 45%,în urma deschiderii spitalului. Sanador de]ine înprezent un spital [i 4 clinici în Bucure[ti.Euromedic de]ine 8 clinici specializate în

SANADOR

Sanador a inaugurat în aprilie un spital care cuprinde toate specialit`]ile medicale. Acesta estesituat în centrul Bucure[tiului, are o suprafa]` total` de 18.000 de mp [i o capacitate de 290de paturi. Spitalul Sanador dispune de cele mai noi tehnologii, aparatur` de ultim` genera]ie[i personal medical profesionist cu o vast` experien]`. Spitalul a fost dezvoltat în urma uneiinvesti]ii de 40 de milioane de euro.Oferind confortul unui hotel de 5 stele, spitalul dispune de un bloc operator format din 7 s`lide opera]ie, 18 rezerve de terapie intensiv` pentru adul]i, 5 camere de gard` pentru adul]i, 3camere de gard` [i 7 posturi de terapie intensiv` neonatologie.În sec]ia de anestezie terapie intensiv`, având 17 posturi (paturi cu toate func]iunile ac]ionateelectric, cu bridge deasupra patului con]inând gazele medicale, prizele electrice [i lumina denoapte), gradul de asepsie este asigurat de plafoane cu anemostate cu filtre Hepa, care fac cariscul pentru infec]ii nozocomiale s` fie nesemnificativ. Alte departamente în cadrul spita -lului sunt: cardiologia interven -]ional` (laborator de angiografie [ielectrofiziologie) [i Recuperare-Fiziokinetoterapie (gimnastic` ana -litic`, masaj, hidroterapie, mag -netoterapie etc.). De asemenea,spitalul dispune de Serviciul deUrgen]` 24/24 (num`r apelabil deurgen]` 021-9699, 24/24), cuambulan]e proprii Sanador.Pentru 2011, compania estimeaz` ocifr` de afaceri de 15-16 milioanede euro, luând în calcul spitalul,care a început s` func]ioneze dinluna aprilie.

Grafic 2. De ce prefer` românii s` acceseze serviciile medicale private?

Surs

a: I

MA

S/M

edLi

fe



Bucure[ti [i provincie, iar pentru acest anestimeaz` o majorare a cifrei de afaceri cu 33%,dup` ce anul trecut valoarea acesteia s-a ridicatla 27 milioane lei.În ceea ce prive[te Polisano, re]eaua de s`n`tatede]ine un spital, 7 clinci generaliste, în Sibiu [irestul ]`rii, un centru de fertilizare in vitro [i 9clinici de dializ`. În ceea ce prive[te cifra de

afaceri, în 2010, Clinica Polisano (includere]eaua de clinici de dializ`, care de la 1 ianuarie2011 s-au deta[at [i func]ioneaz` sub o nou`entitate juridic` – Clinica Dialmed) a înregistrat68 milioane RON, iar pentru 2011 estimeaz` ovaloare de 30,9 milioane RON (f`r` centrele dedializ`, care sunt pe clinica Dialmed începând cu1 ianuarie 2011). De asemenea, Centrul medicalPolisano (Spital Privat) a înregistrat o cifr` deafaceri de 9,9 milioane RON, iar pentru acest anestimeaz` o majorare de 4,7%. În ceea ceprive[te Clinica Dialmed, se estimeaz` caentitatea s` înregistreze o cifr` de afaceri depeste 56 milioane RON în acest an.

Un laborator unic în Europa de Sud-Est

Compania Medcenter de]ine în prezent 13 cliniciîn Bucure[ti [i restul ]`rii, iar pentru acest an, celmai ambi]ios proiect este deschidereaLaboratorului Central în Bucure[ti, estimat`pentru luna iunie. Noua unitate medical` va fi unlaborator performant de mare capacitate, unic înRomânia [i cu cea mai mare capacitate la nivelulEuropei de Sud-Est. Va dispune de echipamentede ultim` genera]ie, la standarde europene, [i deo gam` foarte cuprinz`toare de teste, atât testeuzuale realizate în România, cât [i teste noi, carenu s-au mai realizat pân` acum pe pia]aromâneasc`. Capacitatea laboratorului va fi deaproximativ 15 milioane teste anual.De asemenea, compania dore[te dezvoltareaconceptului de „one-stop-shop”, prin care sedore[te facilitarea accesului pacien]ilor la o gam`complet` de servicii medicale într-un singurcentru medical complex. Primul proiect de acestgen este programat pentru Ia[i [i va includeservicii clinice, imagistic` medical`, s`li de

POLISANO

Pe lâng` dublarea cifrei de afaceri, comparativ cu anul precedent, anul 2010 a reprezentatpentru Clinica Polisano continuarea unor investi]ii majore, ce se prev`d a fi finalizate pân` lasfâr[itul lui 2012. „Investi]ia început` în 2008 într-o re]ea na]ional` de centre de dializ` era complet func]ional`la finele lui 2010, num`rând 9 centre pe întreg teritoriul ]`rii. Din punct de vedere opera]ional,aceast` re]ea s-a constituit la 31 decembrie 2010 într-o entitate juridic` separat`, func]ionândactualmente sub denumirea de Clinica Dialmed”, ne-a declarat Ilie Vonica (foto), proprietarulClinicii Polisano.Pe termen scurt, Clinica Polisano are în vederefinalizarea investi]iilor într-un important centrumedical de imagistic`, cardiologie interven -]ional`, chirurgie cardiovascular`, neuro chi rur -gie spinal` [i alte specialit`]i, situat în Sibiu. Deasemenea, extinderea actualului spital privat [idarea în func]iune a unei sec]ii de maternitatesunt proiecte cu termen scurt de finalizare.„Integrarea serviciilor medicale ale CliniciiPolisano din Bucure[ti prin deschiderea unuinou spital privat [i a unei maternit`]i sunt pro -iecte în curs de dezvoltare. Anul 2011 vaconsemna deschiderea a dou` noi clinici cumultiple specialit`]i în Bucure[ti [i Otopeni”, amai precizat acesta.Fertilizarea in vitro va constitui unul dintresegmentele cele mai importante de extindere aleClinicii Polisano, avându-se în vedere lansareaîn 2011 [i 2012 a mai multor centre de fer -tilitate în Bucure[ti [i în alte ora[e importanteale ]`rii. Actualul centru de fertilitate al CliniciiPolisano a fost înfiin]at la Sibiu, în anul 2006.

Grafic 3. Necesitatea contract`rii unei poli]e de asigurare (scar` 1 - deloc necesar la 5 - foarte necesar)

Surs

a: M

edne

t

NEVOILE PACIENTULUI, MOTOR DE CRE{TERE {IPERFEC}IONARE A SERVICIILOR MEDICALE

răim o perioadă extrem de agitată,în care predomină problemele fi-nanciare, acestea reflectându-se în

stilul de viaţă al nostru, al tuturor. Nu depuţine ori auzim sau chiar spunem ,,să fimsănătoşi şi restul vine de la sine”. O zicalăcare poate părea banală dar care este cât sepoate de adevărată, pentru că sănătatea esteuna dintre cele mai importante variabile înviaţa unui om. Doar oamenii sănătoşi sunt ceicare pot construi şi moderniza comunitateaîn care trăiesc. În prezent, sănătatea este subiectul zilei peagenda publică, aceasta fiind o consecinţă a

nevoilor societăţii moderne. Nu am vorbi des -pre sănătate şi servicii medicale dacă nu arexista presiunea şi nevoile pacienţilor. ÎnRomânia, creşterea numărului de pacienţi cuafecţiuni cronice, a numărului de pacienţi di-agnosticaţi cu afecţiuni oncologice şi cardio-logice sunt elemente care indică faptul că ţaranoastră trece printr-o situaţie dificilă la capi-tolul sănătate. În ultima perioadă am observat că sistemulmedical românesc urmează exemplul siste -melor medicale din întreaga lume, trecândprintr-un amplu proces de restructurare.Această reorganizare are efecte şi asupra sis-temului privat, urmând să asistăm la o im-pulsionare a acestui segment. Dezvoltareapieţei va depinde însă de capacitatea furni-zorilor de a răspunde eficient nevoilor pa-cienţilor, care, atunci când au nevoie deasistenţă medicală, iau în considerare trei elemente – profesionalismul echipei medi -cale, aparatura folosită pentru investigaţii şiexactitatea în diagnosticare.Acestea sunt şi caracteristicile pe care Eu-romedic le menţine la cele mai înalte cote. Încei aproape zece ani de prezenţă pe piaţa lo-cală a serviciilor medicale, Euromedic

România a fost un deschizător de drumuri,adaptându-se nevoilor locale şi deschizândcentre acolo unde era nevoie de ele – Arad,Constanţa, Petroşani, Fundeni - Bucureşti,Medgidia, Iaşi, Paşcani şi Focşani. Am câştigat încrederea pacienţilor investindîn perfecţionarea continuă a specialiştilor şiextinzând gama de servicii. În centrele Eu-romedic, pacienţii beneficiază şi de expertizacolegilor noştri din reţeaua euro peană a com-paniei. Prin acest efort de echipă oferim pa-cientului un răspuns precis privinddiagnosticul şi soluţiile adecvate atât pentrutratament, cât şi pentru prevenţie. În 2010, am lansat serviciul de spitalizare dezi, care oferă oportunitatea tratării şi recupe -rării într-un mediu prietenos, cât mai apropiatde condiţiile ,,de acasă”. Astfel, oferim serviciide monitorizare şi tratament pacienţilorcronici în diferite specialităţi – oncologie, neu-rologie, medicină internă şi reumatologie. Vom continua acest proces de diversificare agamei de servicii medicale şi ne propunemca prin experienţa acumulată de grup la nivelinternaţional să contribuim în mod activ ladezvoltarea pieţei locale a serviciilor me di -cale private.

INVESTIGAŢII RADIOLOGICE ŞI IMAGISTICE: PET/CT RMN CT Scintigrafie DEXA Mamografie Ecografie Echo-Doppler cardio-vascular Ergometrie Holter TA Endoscopie Radiologie convenţională Holter EKG

CONSULTAŢII DE SPECIALITATE: Oncologie Neurologie Cardiologie Chirurgie generală Endocrinologie Gastroenterologie Medicină internă Obstetrică - Ginecologie O.R.L. Pediatrie Reumatologie Urologie

SERVICII EUROMEDIC ROMÂNIA

Dr. Anca Petca, Pre[edinte, Euromedic România

T


opera]ii [i spitalizare pentru o zi. Nu în ultimulrând, Medcenter va demara proiectul pentru unprim spital privat, ce va veni în completareaserviciilor oferite de laboratorul central.În ceea ce prive[te Medsana, compania de]ine 3clinici [i a[teapt` momentul propice pentrudemararea construc]iei spitalului. Cifra de afaceri

înregistrat` de companie anul trecut a fost de24,1 milioane RON, iar estimarea pentru acestan este o cre[tere de circa 15%.

Asigurarea pe timp de criz\

Cum stau îns` lucrurile atunci când vine vorbadespre asigur`rile de s`n`tate sau abonamenteleprivate de s`n`tate? La aceste întreb`ri s-augândit s` r`spund` cei de la compania decercetare Mednet, prin studiile Medibus [iAsibus, desf`[urate în 2009 [i 2010. În condi]iileîn care pia]a serviciilor medicale a crescut chiar[i pe timp de criz` [i se anun]` în continuare a fiîn expansiune, este pu]in ciudat` alegerearesponden]ilor unui studiu, care sus]in, la nivelullui 2010, în propor]ie de 71,2% (cu 13% maimult decât în 2009), c` nu doresc s`-[i fac` unabonament la o clinic` privat`. De asemenea,25,9% au declarat c` iau în calcul aceast`variant`, iar 2,9% c` vor face pasul în curând.Lucrurile stau ceva mai bine atunci când vinevorba de nevoia de spitalizare în mediul privat.La nivelul anului 2010, 57% dintre responden]iau declarat c` ar apela la acest tip de spitalizareîn caz de nevoie. Totu[i, [i acest procent este însc`dere, având în vedere c`, în 2009, circa 68%dintre participan]ii la studiu au declarat c` ar alegespitalizarea în mediul privat dac` ar fi cazul.Poate cea mai interesant` concluzie a studiuluiMednet este încrederea pe care persoaneleintervievate o au în spitalele private, având învedere c` aproximativ 52% au declarat c` aralege acest tip de spitalizare chiar dac` suma debani necesar` ar fi cu mult mai mare decât cea

MEDSANA

În acest an, Medsana împline[te 15 ani de activitate pe pia]a româneasc` [i î[i propune s`deschid` dou` clinici în Bucure[ti – o clinic` de pediatrie [i o clinic` axat` pe anumitespecialit`]i medicale, în care vor fi incluse servicii care presupun interven]ii chirurgicale [ispitalizare de o zi. „De asemenea, am început extinderea laboratorului de analize [i investiga]iimedicale prin achizi]ionarea de aparatur` performant` de laborator, care ne permitediversificarea gamei de servicii de laborator pe care le oferim clien]ilor no[tri”, ne-a declaratVassilis Chaniotis, director general Medsana. În ceea ce prive[te deschiderea spitalului, acestaeste un proiect ce va demara dup` stabilizareamediului economic din România.„Din anul 2009, Centrul Medical Medsanade]ine terenul pentru spital în zona Pipera. Amîntocmit un studiu de fezabilitate pentru spital,îns`, având în vedere actualii indici economici,acest proiect nu este viabil. Sper`m ca în anul2011, la nivel na]ional, economia s` înregis -treze o u[oar` cre[tere, care s` ofere siguran]`pentru ac]ionarii no[tri”, a completat VassilisChaniotis (foto).În prezent, cele 3 centre Medsana ofer` cons ul -ta]ii, investiga]ii [i analize de laborator în peste30 de specialit`]i medicale, de la medicin`general` [i medicin` de familie pân` la gine -cologie, alergologie, anatomopatologie, cardio -logie, oftalmologie, tomografie computerizat`,psihologie, psihiatrie, pediatrie, urologie [imulte altele. Directorul general al Medsanaestimeaz` pentru anul 2011 o valoare a cifreide afaceri de aproximativ 27,9 milioane de lei.

pl`tit` la stat. Procentul acestora este cu circa23% mai mare decât în 2009, când 28,8% s-audeclarat pro. Tot în 2009, 34,6% dintreresponden]i au declarat c` ar alege spitalul privatnumai dac` suma pl`tit` nu ar fi mai mare decâtcea necesar` la stat. Fa]` de anul trecut, în 2010,procentul acestora a sc`zut la 16,3%.

Asigurarea de s\n\tate câ[tig\ teren

Tot în analiza Mednet se reg`se[te [i un top 6 altipurilor de asigur`ri pe care participan]ii lastudiu le consider` necesare. Pe primul loc sereg`se[te asigurarea pentru locuin]`, urmeaz`

asigurarea privat` de s`n`tate (care a câ[tigatteren în 2010 fa]` de 2009 în fa]a celorlaltetipuri), asigurarea de via]`, CASCO, asigurareade bunuri, pensia privat`. Dac` în 2009asigurarea auto tip CASCO era pe locul 2 dup`asigurarea locuin]ei, faptul c` a fost detronat` decea pentru s`n`tate denot` c` românii au în]elesc` s`n`tatea este mult mai important` [i mai greude men]inut/ob]inut decât alte bunuri. De[iordinea s-a modificat, este de men]ionat [i c`,per total, necesitatea asigur`rilor a sc`zut pu]inîn priorit`]ile românilor (Grafic 3).Nu numai interesul pentru un abonament la unfurnizor privat de servicii medicale a sc`zut în2010 fa]` de 2009. La fel s-a întâmplat [i cuinteresul acordat asigur`rii private de s`n`tate încaz de spitalizare. Asigura]ii au r`spuns înpropor]ie de 52% c` ar alege s` pl`teasc` în cazde spitalizare, iar cei neasigura]i au dat acela[ir`spuns în propor]ie de 63%. La nivelul anului2009, atât persoanele asigurate, cât [i celeneasigurate preferau în propor]ie de 55% s`încheie o asigurare pentru a dep`[i o viitoareproblem` de s`n`tate care ar necesita spitalizare.Cea mai probabil` concluzie a informa]iilorprezentate ar fi c` românii au în]eles importan]as`n`t`]ii [i beneficiile aduse de sistemul privat,dar c` nu sunt dispu[i s` pl`teasc` lunar o sum`ca m`sur` preventiv` în caz de nevoie. O dovad`în plus este procentul covâr[itor al participan]ilorla studiu, atât din Bucure[ti cât [i din provincie,care nu de]in o asigurare privat` de s`n`tate, decirca 93-95%.Obiectivele studiului Medibus au fostînregistrarea disponibilit`]ii pentru apelare,gradul de apelare [i sumele cheltuite anualpentru serviciile medicale private. De asemenea,în ceea ce prive[te asigur`rile, studiul Asibus aîncercat s` verifice gradul de cunoa[tere aacestor servicii [i în]elegerea necesit`]ii [iutilit`]ii lor. Studiile au fost realizate cu persoaneadulte din Bucure[ti [i din alte ora[e cu peste100.000 de locuitori.


EUROMEDIC

Euromedic este lider pe pia]a serviciilor de diagnostic imagistic de înalt` performan]` [imedicin` nuclear`, pacien]ii beneficiind de expertiza speciali[tilor în cele opt centre alecompaniei din ]ar`.„În 2010, în urma unei noi investi]ii, am lansat serviciul de spitalizare de zi. Acest serviciuofer` oportunitatea trat`rii [i recuper`rii pacientului cronic într-un mediu prietenos, cât maiapropiat de condi]iile de acas`. În cadrul spitaliz`riide zi, speciali[tii Euromedic efectueaz` servicii demonitorizare [i tratament al pacien]ilor cronici îndiferite specialit`]i”, ne-a declarat Anca Petca (foto),pre[edintele Euromedic.Mai exact, aceste specialit`]i sunt: oncologie (încentrele Euromedic din Bucure[ti, Constan]a, Arad [iPetro[ani), neurologie (în centrele Euromedic dinConstan]a, Arad [i Petro[ani), medicin` intern` (încentrele Euromedic din Constan]a, Arad [i Petro[ani),reumatologie (în centrele Euromedic din Arad [iPetro[ani).„În 2011 vom continua s` ne consolid`m activitatea pepia]a local`, diversificându-ne gama de servicii înfunc]ie de necesit`]ile pacien]ilor. În prezent, pacientulare nevoie de recomand`ri specifice, ]inând cont deistoricul s`u medical. În centrele noastre, speciali[tiiEuromedic ofer` servicii integrate, lucrând în echip` [ibeneficiind [i de expertiza colegilor din re]eauaeuropean` a Euromedic”, a precizat Anca Petca.


Prof. Dr. CEZAR MEREU}|,Pre[edinte, CentrulRomân de ModelareEconomic\

Argumente pentru dezvoltareainvesti]iilor private în serviciile de s\n\tate

biectiv strategic prioritar al dezvolt`riiRomâniei, al`turi de educa]ie,

sistemul serviciilor de s`n`tateconstituie o important` oportunitatede investi]ii private, din cel pu]indou` motive:

a. Rezisten]a la criza economic`Anul de recesiune economic`

major` al Românei cu o rat` acre[terii negative a PIB de –7,1%

a consemnat o sc`deresemnificativ` a indicelui de volum

al ansamblului companiilor deservicii de pia]`. Astfel, în anul 2009,

cifra de afaceri a companiilor men]ionate a fostde 34306,1 mil. EURO, cu un indice de volumde 0,793 fa]` de anul 2008.Referindu-ne la principalele activit`]i din cadrulserviciilor de pia]` prestate pentru popula]ie,situa]ia se prezint` ca în tabelul 1.Se constat` c` serviciile private în s`n`tateau rezistat la criza economic`, incomparabilmai bine fa]` de ansamblul serviciilor [i deunele categorii de servicii din cele prestatepopula]iei. Rata cre[terii negative asectorului de servicii în s`n`tate a fost denumai –2,2%!Din punct de vedere investi]ional, rezisten]a lacriz` a sectorului constituie în termeni de analiz`SWOT un autentic punct tare.

b. Tipul pie]ei serviciilor de s`n`tate dinperspectiv` concuren]ial`

Un studiu recent al Centrului Român deModelare Economic` (2010) pe un num`r de 80de pie]e la nivel de diviziune CAEN Rev. 2 (2cifre) plaseaz` pia]a serviciilor în domeniuls`n`t`]ii umane – Cod CAEN Rev. 2 86 – înclasa A – grad de concentrare moderat [igrad de dominare redus al liderului (M =0,45 [i GDL = 0,22), ceea ce dovede[teaccesibilitatea acestei pie]e din perspectiv`concuren]ial`, constituind o clar`oportunitate investi]ional`.Foarte relevant din punctul de vedere analizateste Top 50 al companiilor din codul serviciilormedicale cod CAEN Rev. 2 86 din 2009. Topulacoper` 95,6% din energia informa]ional` asubsistemului, deci este relevant pentru întregsectorul (Rata profitabilit`]ii generale a topului50 este +4,04%, în timp ce a sectorului este+4,49%!)Un num`r de 39 companii sunt profitabile.Cifra de afaceri a topului este de 269,4 mil.EURO, reprezentând 41,7% din cifra de afaceri asectorului.Companiile noduri, adic` cele care acoper` 80%din cifra de afaceri a sectorului, sunt în num`r de1042, reprezentând 13% din total.Se constat` o foarte mare concentrare ainvesti]iilor în serviciile medicale private de topîn Bucure[ti. Un num`r de 27 de companii, adic`54% din companiile private în Top 50, sunt dinBucure[ti.În opinia mea, este clar` oportunitatea extinderiiinvesti]iilor private în serviciile medicale în ora[eimportante, cum sunt de exemplu cele din

OTABELUL 1

Nr. crt. Cod CAEN [i denumire Cifra de afaceri în anul2009, mil. EURO

Indicele de volum al cifreide afaceri 2009/2008

1 55 + 56 Hoteluri [i restaurante 2149,6 0,793

2 79 Activit`]i ale agen]iilor turistice [i ale tur operatorilor 647,1 0,693

3 86 Activit`]i referitoare la s`n`tate uman` 645,8 0,978

4 93 Activit`]i sportive, recreative [i distractive 98,5 0,557

5 90 Activit`]i de crea]ie [i interpretare artistic` 67,6 0,638


Moldova: Ia[i, Bacù, Suceava sau dinDobrogea: Constan]a, Tulcea etc.Nu pot încheia argumenta]ia neexhaustiv` însprijinul investi]iilor private în sectorulserviciilor medicale f`r` a sublinia importan]acovâr[itoare pe care acestea o au în cre[tereacalit`]ii actului medical, în crearea unor

standarde de bune practici – model pentrusectorul de stat [i, nu în ultimul rând, pentruoprirea exodului cadrelor medicale în strìn`tate.De re]inut este faptul c` re]eaua privat` a servi -ciilor medicale a început s` dezvolte parteneriatecu unit`]i din strìn`tate în domeniul analizelormedicale sau al chirurgiei cardiace.

TABELUL 2. TOP 50 COMPANII 2009 DIN COD CAEN REV.2 86 – S~N~TATE UMAN~, IERARHIZAT DUP~ CIFRA DE AFACERI

Nr.crt. Denumire companie Jude]

Cifra de afaceri2009, mil.

EURO

Profitul /pierderea 2009,

mil. EURO

Rata profitului /pierderii 2009,

%

Cota de pia]` acompaniei din

sector, %

1 MED LIFE SA Bucure[ti BUCURE{TI 25,767 3,082 11,96 3,992 FRESENIUS NEPHROCARE ROMANIA SRL Bucure[ti BUCURE{TI 23,839 1,372 5,76 3,693 SYNEVO ROMANIA SRL Bucure[ti BUCURE{TI 16,072 3,041 18,92 2,494 CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL Bucure[ti BUCURE{TI 13,608 3,410 25,06 2,115 MEDICOVER SRL Bucure[ti BUCURE{TI 11,563 0,751 6,49 1,796 NEFROMED DIALYSIS CENTERS SRL Bucure[ti BUCURE{TI 11,061 0,043 0,39 1,717 INTERNATIONAL HEALTHCARE SYSTEMS Bucure[ti BUCURE{TI 10,902 0,131 1,20 1,698 GRAL MEDICAL SRL Bucure[ti BUCURE{TI 9,925 0,988 9,95 1,549 SANADOR SRL Bucure[ti BUCURE{TI 9,646 0,227 2,35 1,4910 CLINICA POLISANO SRL Sibiu SIBIU 8,740 0,009 0,10 1,3511 HIPERDIA SA Bra[ov BRA{OV 7,623 -1,647 -21,61 1,1812 EUROCLINIC HOSPITAL SA Bucure[ti BUCURE{TI 7,286 -1,173 -16,10 1,1313 MEDCENTER SRL Bucure[ti BUCURE{TI 7,180 -1,790 -24,93 1,1114 PELICAN IMPEX SRL Oradea BIHOR 6,710 0,016 0,24 1,0415 BIOCLINICA SA Timi[oara TIMI{ 5,874 0,431 7,34 0,9116 AVITUM SRL Remetea Mare TIMI{ 5,775 -1,865 -32,29 0,8917 EUROMEDIC ROMANIA SRL Bucure[ti BUCURE{TI 5,401 -3,932 -72,80 0,8418 PETROMED SOLUTIONS SRL Bucure[ti BUCURE{TI 5,336 0,045 0,84 0,8319 CENTRUL MEDICAL MED-AS 2003 SRL BUCURE{TI 4,551 0,235 5,16 0,7020 OCULUS SRL Bucure[ti BUCURE{TI 3,741 1,326 35,45 0,5821 TANGENT DATA SRL Bucure[ti BUCURE{TI 3,737 3,202 85,68 0,5822 CBC LABORATORIES SA Cluj Napoca CLUJ 3,711 0,999 26,92 0,5723 CLINICA ROMGERMED SRL Bucure[ti BUCURE{TI 3,194 0,450 14,09 0,4924 NEFROMED SRL Timi[oara TIMI{ 3,179 0,299 9,41 0,4925 CENTRUL MEDICAL ROMAR SRL Bucure[ti BUCURE{TI 3,124 -0,069 -2,21 0,4826 MEDICAL ENTERPRISES SRL Bucure[ti BUCURE{TI 3,056 0,108 3,53 0,4727 ROMAR DIAGNOSTIC CENTER SRL Bucure[ti BUCURE{TI 2,922 -0,146 -5,00 0,4528 POLICLINICA DE DIAGNOSTIC RAPID SRL BRA{OV 2,660 -1,349 -50,71 0,4129 RENAMED NEFRODIAL SRL Craiova DOLJ 2,479 0,080 3,23 0,3830 RENAMED MEDICAL SERVICE II SRL Craiova DOLJ 2,396 0,169 7,05 0,3731 CLINICILE ICCO SRL Bra[ov BRA{OV 2,355 0,047 2,00 0,3632 CENTRUL DE S~N~TATE PRO-LIFE SRL BUCURE{TI 2,353 0,054 2,29 0,3633 RENAMED DIALCARE SRL Craiova DOLJ 2,278 0,151 6,63 0,3534 CLINICA MEDICAL~ HIPOCRAT 2000 Bucure[ti BUCURE{TI 2,224 0,347 15,60 0,3435 TODY LABORATORIES SRL Bucure[ti BUCURE{TI 2,187 0,006 0,27 0,3436 RUR MEDICAL SRL Bra[ov BRA{OV 2,056 0,416 20,23 0,3237 CLINICA SANTE SRL Buzù BUZ~U 2,000 0,859 42,95 0,3138 CENTRUL MEDICAL POLISANO SRL Sibiu SIBIU 1,978 0,278 14,05 0,3139 PULS MEDICA SRL Bucure[ti BUCURE{TI 1,940 0,184 9,48 0,3040 LABORATOARELE UNISYN SRL Bucure[ti BUCURE{TI 1,936 0,052 2,69 0,3041 CENTRUL MEDICAL ELIM SRL Pite[ti ARGE{ 1,911 0,003 0,16 0,3042 SALVOSAN CIOBANCA SRL Zalù S~LAJ 1,899 0,022 1,16 0,2943 NEFRO CLINIC SRL Ploie[ti PRAHOVA 1,877 0,142 7,57 0,2944 LAURUS MEDICAL SRL Bucure[ti BUCURE{TI 1,832 -0,374 -20,41 0,2845 CENTRUL MEDICO - CHIRURGICAL INTERSERVISAN CLUJ 1,758 0,299 17,01 0,2746 OPTILENS MED SRL Cluj Napoca CLUJ 1,688 0,157 9,30 0,2647 PRIMA MEDICAL SRL Bucure[ti BUCURE{TI 1,596 -0,139 -8,71 0,2548 MEDICALTEST SRL Bacù BAC~U 1,574 0,042 2,67 0,2449 CENTRUL MEDICAL MEDIURG SRL Ploie[ti PRAHOVA 1,562 -0,122 -7,81 0,2450 LUKMED SRL Cluj-Napoca CLUJ 1,542 0,030 1,95 0,24


Dac\ în urm\ cu câ]iva ani ma -sajul pentru relaxare, aromote -rapia, tratamentele faciale saucorporale erau considerate unmoft, se pare c\, în prezent,terapiile Wellness [i Spa suntdin ce în ce mai solicitate dec\tre români, cel pu]in aceastaeste p\rerea juc\torilor din

domeniu. De[i nu exist\ prea multe cifre sauanalize ale pie]ei, dificil de realizat din cauza lipseide comunicare, speciali[ti ai pie]ei estimeaz\ c\sectorul se ridic\ la câteva zeci de milioane de euro[i c\ va cre[te în perioada urm\toare. În prezent,în ]ar\ func]ioneaz\ în jur de 10 Day SPA sau CitySPA, 12 SPA în hotel, 7 balneo SPA, 5 medical SPA[i un destination SPA.

de Emiliana Dovan

Pia]a Wellness&Spa cap\t\ contur [i în România

DOSAR


e[i domeniul se afl` abia la început, unstudiu publicat anul trecut de Insight

Market Research Solutions sus]ine c`România a devenit o destina]iepentru tratamentele spa [i wellnesspentru turi[ti, dar nu pentrutratamente medicale. Motivul estereprezentat de costurile pentrutratamente mai mici cu 60-70%fa]` de alte ]`ri mult maidezvoltate.Reprezentan]ii pie]ei, cu

experien]` în domeniu, spun c` afost nevoie s` lucreze mult pentru

informarea oamenilor, pentru a-i faces` în]eleag` beneficiile acestor terapii.

Potrivit acestora, acceptarea masajelor s-a f`cut[i mai greu: „probabil c` este de vin` [i incultura[i senza]ia c` intimitatea este înc`lcat`.”„Atunci când toat` lumea era preocupat` s`creasc` în ritm cu România, în 2007-2008,activit`]ile de relaxare Wellness [i Spa erauprivite ca un moft. Abia dup` ce a început criza,o parte dintre oameni au realizat c` s`n`tatea [istarea de bine sunt mult mai importante decâtcelelalte realiz`ri. Sigur c` via]a trebuieîmp`r]it`, dar trebuie s` avem ni[te ierarhii, iarprima s` fie s`n`tatea”, ne-a declarat Dr. {tefanJianu, directorul Centrului Medical ProEstetica.Potrivit acestuia, nu exist` ni[te cifre verificate îndomeniu, care s` vorbeasc` despre valoareapie]ei. „Cred c` pia]a este în prezent mic`, dar càre perspective mari s` creasc`. Dup` cei 4 anide când activ`m pe aceast` pia]` realiz`m còamenii [tiu despre ce e vorba, sunt informa]i.Înainte trebuia s` explic`m de la A la Z. Esteevident c` pia]a de Wellness [i Spa nu are ovaloare de 100 de milioane de euro în prezent,dar are cu siguran]` una de câteva zeci”, acompletat Dr. Jianu.

Tradi]ie de 6 ani

De aceea[i p`rere este [i Liliana Paraipan, un altjuc`tor cu tradi]ie în domeniu. „Am pornit de lazero în 2005 [i în 2011 se vede cu ochiul liberevolu]ia. Num`rul de centre spa a crescut,num`rul consumatorilor a crescut, gradul desofisticare a meniului de servicii a crescut,calitatea serviciilor cre[te. A fost nevoie demult` informare c`tre publicul consumator, afost necesar` de fapt crearea grupului ]int`pentru aceste servicii”, ne-a declarat LilianaParaipan.Potrivit acesteia, prin tratamentele, ritualurile [iprocedurile oferite, spa-ul promoveaz` îngrijireacorpului pentru un aspect fizic pl`cut, ajutândoamenii s` arate bine [i s` se simt` bine cupropria persoan`.„Grija ar`tat` corpului nostru, r`sf`]ul sim]urilornoastre, promovarea unui stil de via]` s`n`tos [iîncurajarea descoperirii unor obiceiuri de via]`s`n`toase sunt obiective importante pentru Spa”,a completat Liliana Paraipan.Aceasta a mai precizat c` sectorul wellness [i

spa este înc` nou în România. „Cred cu t`rie càcele spa-uri care în]eleg conceptul [i reu[esc s`-l pun` în practic` eficient vor avea succes [ise vor dezvolta”, a mai precizat directorulgeneral Eden Spa.Reprezentantul companiei ofer` de asemenea [iconsultan]` pentru deschiderea de centreWellness&Spa. „Investitorii în]eleg în marea lormajoritate c` spa-ul este un business aparte [i cèste necesar s` lucrezi cu oameni care auexperien]` în acest domeniu. Cererea deconsultan]` în dezvoltarea de proiecte spa acrescut [i ceea ce m` bucur` este faptul cìnvestitorii au început s` în]eleag` c` este bine sàjung` la noi înc` de la început”, ne-a maideclarat Liliana Paraipan.

Cre[tere de 50% fa]\ de 2007

Potrivit L`cr`mioarei Moroianu, Manager CocorSpa Neptun-Olimp, în acest moment operatoriidin turismul românesc au în]eles c` sectorul deSpa este o component` esen]ial` a dezvolt`riiturismului. „În ciuda faptului c` acest sector esteînc` la început, în ultima perioad` s-au dezvoltattot mai multe astfel de proiecte de spa. Num`rulde zone opera]ionale a crescut în 2009-2010 cupeste 50%, fa]` de 2007, în special pe segmentulde SPA în hotel”, ne-a declarat L`cr`mioaraMoroianu.Potrivit acesteia, conform statisticilor, s-aînregistrat o triplare [i pe segmentul balneo. Pesegmentul day, cre[terea a fost de 50% ca [inum`r de unit`]i. În prezent, în ]ar` func]ioneaz`în jur de 10 Day SPA sau City SPA, 12 SPA înhotel, 7 balneo SPA, 5 medical SPA [i undestination SPA, ne-a declarat reprezentantulCocor Spa. „Se întrevede o cre[tere pe segmentul de Spahotelier [i vor ap`rea primele realestate Spa-uriîn cadrul ansamblurilor reziden]iale din B`neasa(Bucure[ti) [i Silver Mountain din PoianaBra[ov. Investitorii din domeniul hotelier auînceput s` în]eleag` necesitatea de a avea acesttip de servicii pentru a cre[te gradul de ocupareal hotelurilor, cât [i pentru a l`rgi paleta deservicii recrea]ionale. Foarte curând, un centruSpa va deveni un „must” pentru hotelurile ce vordori s` se diferen]ieze de celelalte loca]ii”, acompletat reprezentantul Cocor Spa.Un pionier al domeniului este [i Sunshine ClubLuxury Spa. „La începutul activit`]ii Spa a fostnevoie de o educare a clientelei, dar nu foarteintens` pentru c` multe dintre doamnele care necalc` pragul î[i fac concediile în strìn`tate [ierau deja familiarizate cu aceste servicii”, ne-adeclarat Ioana Chircu, directorul centrului.Potrivit acesteia, putem vorbi despre o pia]` dewellness [i Spa în România, nu numai înBucure[ti [i mai ales în domeniul hotelier.Tot în 2006 [i-a început activitatea [i centrulDay Spa. „Centrele specializate pe tratamentecorporale erau foarte pu]ine, dar în acea perioadàu cunoscut un boom, pentru c` [i cerereacrescuse. Cele mai cùtate tratamente erau

D


electrostimularea, masajul [i împachet`rile întermo saun`. Acum, în vog` sunt cavita]ia,radiofrecven]a, dermoporatia. Îns` principiile debaz` sunt foarte asem`n`toare; mai mult, acestetratamente noi pot fi prohibitive din cauzapre]urilor ridicate”, ne-a declarat NicoletaOlescu, Managing Partner Day Spa.Potrivit acesteia, este dificil de estimat valoareapie]ei în integralitatea ei, mai ales c` aceasta estesegmentat`: pia]a serviciilor de lux [i cea demijloc, sl`bire [i estetic` versus recuperare

medical`; spa-uri de zi versus sta]iunibalneoclimaterice [.a. Îns` un lucru este sigur:dup` explozia care a avut loc undeva în jurulanului 2000, trendul se men]ine ascendent, înciuda crizei, a completat Nicoleta Olescu. În domeniu exist` foarte pu]ine asocia]i care autangen]ial leg`tur` cu pia]a Wellness [i Spa,aceasta fiind una dintre problemele pe careliderii domeniului o ridic`: nevoia unui limbajcomun. Totu[i, exist` Organiza]ia Patronal` aTurismului Balnear [i Asocia]ia Patronal` pentruPiscine [i Wellness (APPW).„Este dificil s` facem o estimare a valoriidomeniului deoarece pia]a este format` atât dincentrele wellness [i spa din cadrul hotelurilor saucartierelor reziden]iale, precum [i din centreledezvoltate individual [i pe care adesea le g`simîn vile vechi sau apartamente de bloc. Suntpu]ine cele care au un spa]iu generos, dedicatrelax`rii, deoarece majoritatea centrelor seadapteaz` în func]ie de spa]iul deja existent”, ne-a declarat Cristina Grigorescu, pre[edinteleAPPW.Potrivit acesteia, fiind vorba de o pia]` aflat` înplin` dezvoltare, majoritatea centrelor spa se afl`în ora[ele mari sau pe litoral, iar num`rul lorspore[te de la un an la altul. Câteva dintrecentrele care se remarc` [i care includ [i alteproduse dedicate relax`rii în afar` de piscinesunt Ana Aslan, Atlantis Fitness & Lifestyle,WorldClass, Complex Club Floreasca, ComplexDinu Pescariu, Orhideea Spa, Bamboo Fitness &Club etc., ne-a mai declarat pre[edintele APPW.

BALI SPA

Primul centru Spa al companiei a fostinaugurat la începutul anului 2007, fiind unSpa medical situat la cel de-al patrulea etaj alClinicii Proestetica. A urmat apoi centrul Balide la Cornu, la mai pu]in de 100 km deBucure[ti, unde aerul este curat [i unde estesoare circa 300 de zile pe an. Centrul s-a dorita fi unul de sl`bire, dar, dup` vizita proprie -tarilor în Insula Bali, serviciile au fost extinsecu ac tivit`]i Spa, relaxare, detoxifiere, masajbalinez etc.„Dup` ce am fost în concediu în Bali, centrulde la Cornu a devenit o îmbinare întreexperien]a noastr` profesional` (n.r. so]ii Jianusunt medici) [i terapiile care sunt foartecunoscute în Asia de Sud-Est [i mai ales înBali. Acolo oamenii nu se trateaz` cumedicamente, ci cu remedii naturale, începândcu alimenta]ia. De asemenea, masajeleterapeutice în Bali sunt folosite în loc demedicamente”, a declarat dr. {tefan Jianu. De aceea, mobilierul [i produsele necesare aufost aduse din Bali. „La vremea respectiv` afost prima dat` când au ajuns în vam` facturicu rupii. Am întregit cadrul cu oameni dinBali, muzic` [i arome permanent. Per total,atmosfera balinez` se reg`se[te foarte u[or în

mijlocul României”, a mai precizat dr. Jianu.Compania pe care o reprezint` mai de]ine uncentru Wellness [i Spa în cadrul hoteluluiRadisson din Bucure[ti. De asemenea, unproiect viitor este realizarea unui Spa amplu,cu o parte medical` (f`r` interven]iichirurgicale), cu tot ce înseamn` terapiicorporale [i, bineîn]eles, cu po sibilitatea de aavea activitate fizic`, în Bucure[ti.

EDEN SPA

Lan]ul de centre Wellness&Spa opereaz` înpre zent în 4 loca]ii: Eden Spa Prim`verii, EdenSpa din Grand Hotel Continental 5* Bucure[ti,The Spa Hilton Sibiu, operat de Eden Spa [iOrhideea Spa, operat de Eden Spa. Deasemenea, compania inten]ioneaz` s`-[iextind` activitatea [i în cadrul altor hoteluri de4 [i 5* din România.„Scopul Eden Spa este s` ofere mai multdecât servicii. Ne dorim s` oferim oaspe]ilorno[tri experien]e senzoriale, transformatoare,care s` ajute la ob]inerea unei armonii întrecorp, minte [i spirit [i cred c` acesta esteelementul diferen]iator fa]` de alte spa-uricare s-au dezvoltat ulterior în România”, adeclarat Liliana Paraipan, director general,Eden Spa.


COCOR SPACocor Spa este la acest moment cel mai mare[i mai modern centru Spa din România,apar]inând complexului turistic „Cocor” dinNeptun-Olimp, [i se întinde pe o suprafa]` de3.000 de metri p`tra]i. Acesta este realizat înurma unei investi]ii de 6 milioane euro, fiindsingurul spa din România afiliat laInternational Spa Association din februarie2009. Cocor Spa ofer` tratamente, masaje,hidrocolonoterapie, terapii faciale, exfolieri [iîmpachet`ri, în cele 25 de cabinete distribuitepe trei etaje. Adi]ional capacit`]ii de cazare [iconfortului de 4 stele oferit clien]ilor,complexul turistic Cocor Neptun-Olimp punela dispozi]ie un club, precum [i un centru deconferin]e, cu o capacitate de 350 de locuri.Cocor Spa activeaz` pe pia]a de profil dinaprilie 2007, iar de curând a primit Premiul

pentru „Cel mai bun spa al anului“ în cadrulGalei Premiilor de Excelen]` în Turism [iLeisure. Câteva dintre tratamentele pe careCocor Spa le ofer` fac parte din gamele:Clinique – Medical Spa, Wellness Oasis,Thermarium & Pool [i Spa Suite.

SUNSHINE CLUB LUXURY SPA

În 2001 am deschis un mic centru de înfru -muse ]are, care s-a transformat în 2006 într-uncentru de Wellness [i Spa. În prezent,compania are 4 angaja]i la coafor, 3 lamanichiur`-pedichiur`, 3 la cosmetic`, 3 latratamente corporale [i 2 instruc tori la sala deantrenament. „Consider c` succesul Sunshines-a datorat faptului c` eu [i fiica mea am fostcliente ale acestor servicii înainte s` ne des chi -dem propriul centru. Calitatea oamenilor a fostfoarte important`, produsele, inves ti ]iile înaparatur` au contat de asemenea. Clien]ilor tre bu ie s` le aduci mereu ceva nou”, a declaratIoana Chir cu, directorul centrului SunshineClub Luxury Spa.

SPA CENTER IAKI

Centrul a fost înfiin]at în 2002 [i, printreserviciile pe care le ofer`, se num`r`: fitness,masaj, tratamente corporale, piscin`, aerobic,aqua-gym, salon înfrumuse]are. „Serviciileoferite aduc clien]ilor: relaxare, recuperare,între]inere fizic` [i echilibru. Despre domeniuconsider c`, de[i nu este o perioad` propicepentru investi]ii, acesta se va dezvolta [i arepoten]ial mare de atragere de veniturisuplimentare pentru o organiza]ie. Dezvoltarease va înregistra mai ales pe partea de balneo-medical”, ne-a declarat Daniela Nicolae –manager Spa Center IAKI.

DAY SPA

Day Spa a fost inaugurat la începutul lui 2006,ca o aventur` a patru prieteni foarte buni. Înacel moment, centrele specializate petratamente corporale erau foarte pu]ine [i pia]aabia la înce put. Centrul ofer` 3 categorii maride tratamente: tratamente corporale (consulta]iegratuit`), cosmetic` facial` [i corporal`, diet`[i nutri]ie.

FITCLUB

FitClub face parte din hotelul Howard JohnsonGrand Plaza din Bucure[ti [i este un centru des`n`tate care deserve[te în primul rând oaspe]iide business ai hotelului. Centrul dispune de osal` de fitness, de saun` [i hammam, dar [i deo zon` dedicat` terapiilor de relaxare (terapiicomplete de masaj, terapii pentru anumiteafec]iuni – masajul scalpului, masajul spatelui,masaj de recuperare pentru jetlag,reflexoterapie etc.).


În 1996 a]i instalat primele piscine în Româ-nia. Cum era cererea atunci? Provenea maidegrab` din zona persoanelor fizice decât dincea a companiilor?În 1996, când am început s` instal`m primelepiscine, acestea erau considerate un lux pe pia]aromâneasc` [i foarte pu]ine persoane [i lepermiteau. Astfel, cererea era destul de mic` [iprovenea de cele mai multe ori din parteapersoanelor fizice. Ulterior, pe m`sur` ce pia]a [iindustria turismului s-au dezvoltat, a ap`rut [icererea din partea hotelurilor, respectiv aclien]ilor publici. Odat` ce hotelurile au început s` investeasc` în

moderniz`ri, cererea pentru produse dedicaterelax`rii, precum piscinele, saunele [i spa-urile acrescut. Totu[i, trebuie men]ionat faptul c` încontinuare predomin` proiectele din mediuprivat.

Când a]i avut primul proiect pentru un cen-tru Wellness/Spa? În ce a constat?Primul proiect public de amploare a fost în anul 2000 [i a constat din trei piscine, unadedicat` în totalitate copiilor. Au urmat ulterior proiecte mai complexe pentru Cluburi precum Atlantis sau Belciugatele,care au implicat atât una sau mai multe piscinede exterior [i terasarea acestora, piscine deinterior, saune [i spa-uri. Fiecare proiect esteunic, iar compania având o experien]` de peste15 ani în industria relax`rii poate oferi clien]ilors`i solu]ii pentru orice fel de idee. Dovada este una din cele mai recente lucr`ri ale Kasta Metal, care a presupus construc]ia uneipiscine pe un lac.

Care este mai exact scopul Asocia]iei Patronale de Piscine [i Wellness?APPW este prima [i singura asocia]ie dinRomânia din acest domeniu. Totul a pornit de ladorin]a de a oferi atât clien]ilor cât [i furnizorilorservicii aliniate la standardele europene decalitate [i siguran]`, precum [i de a oferi tuturorprofesioni[tilor din domeniu un sprijin încontactarea poten]ialilor clien]i dar [i afurnizorilor. Ne dorim ca APPW s` devin` „vocea industriei”române[ti de piscine [i wellness, care s` fieauzit` [i ascultat`. De aceea am participat laîntrunirile europene de stabilire a standardelor desiguran]` [i calitate ce au avut loc anul trecut laBerlin [i vom continua s` reprezent`m România[i în viitor. La nivel local, Asocia]ia î[i propunes` promoveze concuren]` loial`, furnizareaserviciilor de consultan]` [i asisten]` despecialitate, precum [i formarea for]ei de munc`din aceast` industrie.

Ce proiecte ave]i în curs pentru acest an [iperioada urm`toare?Ca Asocia]ie, în 2011 ne propunem sporireanum`rului de membri, precum [i facilitareaparteneriatelor între companiile str`ine, carecaut` distribuitori pe pia]a din România, [i celelocale. De asemenea, de[i este înc` în faza deproiect, dorim s` dezvolt`m [i s` organiz`m oexpozi]ie dedicat` segmentului piscinelor [iwellness-ului accesibil` atât profesioni[tilor, cât[i publicului larg. Din punctul de vedere al Kasta, anul 2011reprezint` finalizarea investi]iei început` înc` din2010. Mai precis, este vorba despre noul depozit,aflat pe o suprafa]` de 2600 m2, dintre care 700m2 acoperi]i. De asemenea, ca în fiecare an,Kasta va continua dezvoltarea portofoliului deproduse aducând pe pia]a din România produseinovative din punct de vedere tehnologic [idesign din domeniul relax`rii.

Cererea de piscine provine mai degrab\din mediul privat

Interviu cu CRISTINA GRIGORESCU, CEO Kasta Metal [i pre[edinte alAsocia]iei Patronale pentru Piscine[i Wellness România (APPW)

ASOCIA}IA PATRONAL~DE PISCINE {I WELLNESS.

Pia]a de piscine din Româniaare aproximativ 100 de

companii active, dintre care celemai puternice au decis în 2009s` formeze Asocia]ia Patronal`de Piscine [i Wellness. Printre

cei 19 membri fondatori senum`r`: Aqua Therm, Dinotec,

Embiteh Grup, Hobbit,Hydroline, Ingo piscine, Kasta

Metal, Piscine SRLl, PiscineSperan]a, Piscine Vidor,

Proliteh Grup, Resing, Reve,Sorgetti etc.

Care ar fi cele mai importante realiz`ri aleMinisterului S`n`t`]ii în ceea ce prive[te anultrecut? Anul 2010 a stat sub semnul descentraliz`rii, dincele 435 unit`]i sanitare publice existente peteritoriul României au fost transferate c`treautoritatea local` un num`r de 370 unit`]i. Aur`mas în re]eaua Ministerului S`n`t`]ii 62 unit`]isanitare de interes na]ional, respectiv institutepublice, o serie de spitale clinice jude]ene deurgen]` (cele din centrele universitare importante),

spitalele cu profil de psihiatrie [i spitalelemonospecialitate.Descentralizarea a fost realizat` în propor]ie deaproximativ 100%, doar pentru 3 unit`]i dinjude]ul Vrancea nu s-a reu[it transferul,autorit`]ile locale din aceast` zon` nedorind s` seimplice în gestionarea unit`]ilor din comunitateape care o conduc. Tot anul trecut, Ministerul S`n`t`]ii a redusnum`rul de func]ii de conducere din unit`]ilesanitare cu 28%, de la 2.069, la 1.492 de func]ii,însemnând 577 de func]ii. În acest fel au fostrealizate economii de 1 milion de lei lunar. Aufost reduse [i un num`r de 9.200 de paturi, dar [icheltuielile de personal prin reorganizarea acti -vit`]ilor ministerului [i structurilor subor donate.Dintr-un total de 9.920 de posturi existente atât înunit`]ile finan]ate integral de la bugetul de stat, cât[i în unit`]ile finan]ate din venituri proprii [i

subven]ii de la bugetul de stat, au fost reduse1.621 posturi, dintre care 978 vacante.

Care au fost urm`rile noului sistem de acor-dare a concediilor medicale?Referitor la noul sistem de acordare a concediilormedicale, introdus anul trecut, acesta a dus la odiminuare de aproximativ 30% a num`rului decertificate medicale eliberate în ultimele luni, fa]`de începutul anului. Dac` pe toat` perioada anului2009 au fost eliberate peste 2.600.000 de

certificate medicale, în anul 2010 num`rul lor afost într-o evident` descre[tere. De la începutulanului 2010 [i pân` în luna septembrie (când aavut loc ultima informare) au fost eliberate713.436 certificate medicale. De asemenea, în urma debloc`rii posturilor dinsistem, la mijlocul lunii decembrie 2010, din cele3.072 posturi deblocate, au fost scoase, efectiv, laconcurs, de c`tre unit`]ile sanitare, un num`r de2.760. Dintre acestea, au fost ocupate 1.384posturi, pentru un num`r de 881 posturiconcursurile sunt în curs de derulare, iar 494posturi au r`mas neocupate. Tot în 2010, Ministerul S`n`t`]ii a aprobatl`rgirea bazei de contributori la Fondul Na]ionalUnic de Asigur`ri de S`n`tate. M`sura prevede ca2.067.764 de persoane care erau scutite de platacontribu]iilor la asigur`rile de s`n`tate s`contribuie pentru acest fond. În acest fel se va


OANA GHICA

Cum se lucreaz\ cu bugetul, cu puterea, dar [i cu r\spunderea

DIALOGURI SĂNĂTOASE

Interviu cu [eful Biroului dePres\, Ministerul S\n\t\]ii

Cuvântul care ar defini m\surile recente ale Ministerului S\n\t\]iieste cu siguran]\ „diminuare”: diminu\ri de la num\rul de paturide spital [i num\rul de posturi pân\ la num\rul de spitale. Deasemenea, în urma noului sistem de acordare a concediilormedicale, num\rul acestora a sc\zut considerabil. Noul sistem adus la o sc\dere deapro ximativ 30% anum\rului de cer ti -ficate medicale eliberate în ultimeleluni, fa]\ de înce -putul anului. Des -centralizarea estebineîn]eles cel maiimportant pas rea -lizat pân\ în pre - zent aproape întotalitate. Toate m\ -surile, mai mult saumai pu]in accep ta -te de celelalte p\r]iimplicate (în afar\de institu]ia deci den -t\), î[i vor dovedi cusiguran]\ utilitateasau contrariul înviitorul apropiat.

de Emiliana Dovan

ajunge la 8.797.028 contribuabili pentru S`n`tate[i în jur de 1,4 miliarde lei colecta]i la FondulUnic de Asigur`ri de S`n`tate. Anul 2010 a însemnat pentru Ministerul S`n`t`]ii[i un nou pachet legislativ pentru sistem. Cele maiimportante prevederi noi le reprezint`desf`[urarea programelor na]ionale de s`n`tate [ia contractului-cadru pe o perioad` de 2 ani,precum [i descentralizarea Fondului Na]ionalUnic de Asigur`ri de S`n`tate. Conform celei din urm` decizii, o pondere de60% din contribu]iile persoanelor fizice [i juridicela FNUAS colectate într-un jude] revin Casei deAsigur`ri de S`n`tate din jude]ul respectiv.Diferen]a, reprezentând 40% din contribu]iile laFondul Na]ional Unic de Asigur`ri de S`n`tate(FNUAS) fiind virat` în contul Casei Na]ionale deAsigur`ri de S`n`tate. Din aceast` pondere,maximum 3% se folose[te la cheltuielile deadministrare [i de capital pentru CNAS [i CaseleJude]ene de Asigur`ri de S`n`tate. Ponderea de37% din contribu]ie intr` într-un fond deredistribuire din care se pl`tesc serviciile medicaleefectuate între jude]e sau respectiv unde fonduriledintr-un anumit jude] sunt insuficiente.

Care sunt cele mai importante proiecte pe carevre]i s` le realiza]i în perioada urm`toare? Informatizarea sistemului medical pentruintroducerea cardului na]ional de s`n`tate este unadintre priorit`]i, urmând investi]ii pentrudomeniile de cancer [i ATI, reorganizareasistemului spitalicesc prin comasarea saureprofilarea unor unit`]i sanitare [i mai multem`suri care vizeaz` preg`tirea tinerilor medici.Dezvoltarea re]elei de c`mine pentru persoanelevârstnice în colaborare cu MMPS [i asigurareacontinuit`]ii asisten]ei medicale primare princentrele de permanen]` reprezint` de asemeneaproiecte importante ale MS. Totodat`, MinisterulS`n`t`]ii se implic` în demararea construc]iei a 6spitale regionale de urgen]` prin parteneriatpublic-privat, programul de fertilizare în vitro [iembriotransfer [i înfiin]area de centre de s`n`tatemultifunc]ionale.

Care sunt principalele avantaje pe care des -centralizarea le-a adus în Bucure[ti? Ce [ti]idespre restul ]`rii? S-au obi[nuit primarii cunoile responsabilit`]i? Descentralizarea este una dintre solu]iile deeficientizare, dar [i de asigurare a transparen]eidecizionale, care va putea duce la stabilizareasistemului sanitar, la mai mult` echitate, maimult` sustenabilitate [i cost-eficien]`. Principalulavantaj este cel al investi]iilor pe care autorit`]ile,atât cele din Bucure[ti, cât [i cele din ]ar`, le fac

în domeniul s`n`t`]ii. Comunit`]ile locale auposibilitatea s` se implice în dezvoltareasistemului sanitar [i s` decid` pentru comunitateape care o reprezint`, încurajând astfel investi]iileîn infrastructur`, posibilitatea pl`]ii suplimentare amedicilor (unde este cazul) [i atragerea de fondurieuropene în sistemul sanitar în anii urm`tori. Deasemenea, autorit`]ile publice locale sunt capabiles` în]eleag` mai bine nevoile de baz` dindomeniul s`n`t`]ii ale comunit`]ilor lor [i acord`mai mult` aten]ie îngrijirii personalizate.

Exist` [i dezavantaje ale acestei m`suri? Nu a[ spune „dezavantaje”. Este pentru prima dat`în România când Consiliile Locale încep s` chel -tuiasc` bani [i pentru s`n`tate. Toat` lumea vatrebui s` înve]e cum se lucreaz` cu bugetul, cuputerea, dar [i cu r`spunderea. Autorit`]ile localetrebuie s` în]eleag` c` este necesar s` investeasc`în cre[terea calit`]ii serviciilor medicale. Cre[tereacalit`]ii duce la complexitate [i asta înseamn`venituri mai mari de la CJASS. Descentralizareaeste o solu]ie pentru ca spitalele s` aib` veniturisuplimentare.

Care considera]i c` sunt principalele problemeale sistemului sanitar românesc? Ce se poateface pentru remedierea lor? Prima ar fi lipsa de reguli, în special în finan]areaunit`]ilor sanitare. Clasificarea spitalelor va intro -duce pentru prima dat` reguli la finan]area unit` -]ilor sanitare. Atunci când vor încheia contractelecu casele de asigur`ri de s`n`tate, spitale din aceea[icategorie vor [ti sumele la care s` se a[tepte (ceeace nu se întâmpl` în prezent). Ast`zi, spitale camdin aceea[i categorie, cum ar fi de exemplu cel dinCluj [i cel din Constan]a, au diferen]e semni -ficative de contractare (69% Cluj, 89% Constan]a),ceea ce duce la diferen]e mari de buget.

Începe accesibilitatea pacien]ilor la medica-mente s` aib` de suferit în România? Cel mairecent exemplu în acest sens este impunereapacien]ilor oncologici s`-[i cumpere medica-mentele numai din farmaciile spitalelor undesunt îngriji]i, începând cu 1 aprilie. M`sura privind eliberarea injectabileloroncologice prin farmaciile cu circuit închis nu artrebui s` împiedice accesibilitatea pacien]ilor latratament. Dac` unii manageri ar fi organizatlicita]iile pentru achizi]ionarea acestormedicamente la timp nu ar mai fi existat situa]iinepl`cute în unit`]ile sanitare. În urm` cu 3-4 anisistemul func]iona ca [i ast`zi [i nu existau dis -func]ionalit`]i. De altfel, citostaticele se admi -nistreaz` bolnavilor în spitale, ca urmare acesteaar trebui s` fie distribuite prin farmaciile de spital.


Produc\toriide medicamentetrag un nou semnal de alarm\Asocia]ia Produc`torilor de MedicamenteGenerice din România (APMGR) atrageaten]ia autorit`]ilor [i opiniei publiceasupra erod`rii tot mai accentuate aaccesului pacien]ilor la servicii medicale[i de tratament, potrivit unui comunicatde pres` emis la începutul lunii iunie. „Situa]ia se afl` într-un grav proces dedeteriorare în 2011, când în primultrimestru consumul de medicamentegenerice a sc`zut în volum cu 9%, iarraportat la ultimele 12 luni sc`derea a fostde 4%. Este o stare de fapt care sesuprapune peste una dintre cele maisc`zute medii din UE a consumului demedicamente pe cap de locuitor, respectivpu]in peste 70 euro, [i o consecin]`direct` a suprareglement`rii [isuprafiscaliz`rii, a subfinan]`rii cronicedin domeniul s`n`t`]ii în ansamblul sù,cu efecte negative importante în planuls`n`t`]ii personale [i al accesului latratament al românilor”, a afirmat Drago[Damian, pre[edintele APMRG.

Bolile cu transmiteresexual\, o necunoscut\GfK Healthcare România a publicat înluna martie un sondaj online pe platformawww.askGfK.ro prin care [i-a propus sàfle care este p`rerea românilor din zonaurban` vis-a-vis de metodele decontracep]ie [i preven]ie a bolilor cutransmitere sexual` (BTS) [i care sunt celemai cunoscute boli cu transmitere sexual`(BTS) de c`tre ace[tia.

Doar o treime dintre responden]i suntcon[tien]i de faptul c` nici o metod`contraceptiv` nu te apar` de contractareaunei boli cu transmitere sexual` [i nu este100% sigur`. Marea majoritatea crede c`prezervativul este o metod` contraceptiv`suficient` pentru a te proteja împotrivaunei astfel de boli. Aproape jum`tatedintre b`rba]i [tiu c` bolile cu transmiteresexual` pot fi contractate [i prin cavitateabucal`, în timp ce femeile sunt mai prostinformate privind acest aspect (30%), iar otreime dintre adul]ii intervieva]i [tiu càtingerea pielii infectate poate producecontaminarea cu BTS.Exist` opinia general` (73%) c` ambelesexe sunt în egal` m`sur` predispuse sprea contracta o boal` cu transmitere sexual`.Trei din patru responden]i afirm` c` nu auavut niciodat` o boal` cu transmiteresexual`.

O prim\ policlinic\într-un mallRe]eaua privat` de s`n`tate Regina Maria ainaugurat în luna iunie prima policlinic`din Bucure[ti localizat` într-un mall –

Regina Maria Sun Plaza, dup` deschidereala începutul lunii iunie a policlinicii ReginaMaria Lujerului, cea mai mare policlinic`multidisciplinar` din zona de vest aBucure[tiului. Regina Maria Sun Plaza seafl` la etajul al 2-lea al Sun Plaza [i ofer`25 de specialit`]i [i un program flexibil(07.30 – 20.00). Policlinica se întinde pe osuprafa]` total` de 1.000 mp [i reprezint` ovaloare a investi]iei de 1,7 milioane de euro.Policlinica Regina Maria Sun Plaza estespecializat` în servicii de fiziokinetoterapie,

pediatrie [i imagistic` – RMN. Un serviciuunic în România, care va putea fi g`sitexclusiv la Regina Maria Sun Plaza, estesistemul de recuperare medical` pentrucoloana vertebral` DAVID, care are la bazùn principiu de profilaxie [i terapie prinmi[care controlat`, cu feedback în timp real(EVE – evaluated exercise). Acestatesteaz` toate segmentele coloaneivertebrale [i grupele musculare [i ofer`,ulterior, o schem` terapeutic`particularizat`. Sistemul este compus din 5aparate cu ecrane LCD [i INFO Kiosk. Cel mai mare centru de imagistic` dinsudul Bucure[tiului, Regina Maria SunPlaza, include aparatur` performant`: douècografe „Voluson”, un sistem deradiografie conven]ional` [i RMN,tehnologie dedicat` inclusiv pediatriei. Deasemenea, policlinica pune la dispozi]ie[ase cabinete de pediatrie [i o echip` de -dicat` de medici care ofer` servicii spe -cializate de pediatrie: ORL, oftalmologiecu aparatur` de ultim` genera]ie Zeiss,chirurgie, ortopedie, dermatologie, aler go -logie [i neurologie.


ŞTIRI

IOAN LASC|R

Medicina modern\ nu se face cu bani pu]ini


Interviu cu [eful Clinicii Lasc\r

Profesorul Ioan Lasc\r are ceva din bonomia unui actor francez. Lasdeoparte faptul c\ este pre[edinte peste comitete [i comi]ii, prorector[tiin]ific al Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila”Bucure[ti, membru-plin al Academiei Române de {tiin]e Medicale,conduce Clinica de Chirurgie Plastic\-Microchirurgie Reconstructiv\ aSpitalului Clinic de Urgen]\ Bucure[ti etc. [i este de notat faptul ca are [io clinic\ particular\, una care îi poart\ nu mele: „Clinica Lasc\r”. Ea estea[ezat\ undeva printr-o zon\ apropiat\ de B\neasa, lini[tit\ [i cuminte,pitit\ în spatele unor cl\diri de la [osea, pe o intrare discret\. Se cu ri za -t\, clinica are ni[teinterioare con for ta -bile [i se re ne. Holuleste de corat cu ta -blouri emi nen te alefiului doc toruluiLas c\r, cel care aavut ni[te prezen]eînsemnate în ex po -zi]ii din regiuneaPeninsulei Arabice.Sunt pânze teme ra re,pictate de-a drep tulpe rame! La fel de te-merar [i necon ven - ]ional este [i blânduldoc tor Ioan Lasc\r.

de Mihail G\l\]anu

Spune]i, pe site, c` „frumuse]ea [i s`n`tateapacien]ilor no[tri sunt grijile cele mai impor-tante”. {i pentru clinica Lasc`r [i, probabil,pentru pacien]i. Sunt aceste griji, ast`zi, înRomânia, apanajul unei elite?Dup` p`rerea mea, grijile fac parte din portretulreal [i cotidian al serviciilor noastre medicale.Pentru palierul chirurgiei estetice, ele sunt cumult mai accentuate. Trebuie detaliat acest lucru:pacien]ii de la serviciile chirurgiei estetice nusunt bolnavi, ci oameni s`n`to[i, care au un anu-mit standard existen]ial, având un anumit tip derigori ale comunic`rii cu semenii, ceea ce pre-supune o anume imagine. Pentru anumite profesii, felul în care arat` esteparte integrant` a fi[ei postului. De exemplu,pentru actori. Pentru muzicieni, aceia care, de alt-fel, ne încânt` urechile. De pild`, în aceea[isitua]ie poate fi [i un func]ionar care are leg`tur`cu rela]iile publice. E cu totul altceva s` vezi [i ofa]` pl`cut`, zâmbitoare în spatele unui ghi[eu.

De ce presupune chirurgia un înalt profesiona -lism? Din cauza riscurilor pe care trebuie s`[i le asume?Orice interven]ie chirurgical` este echivalent` cuo agresiune. Dar este vorba de una reglat`.Chirurgia este un domeniu cu totul particular almedicinei. Presupune o evaluare foarte precis` apacien]ilor. Chirurgul trebuie s` aib` un planfoarte precis, astfel încât atunci când pune bis-turiul trebuie s` [tie foarte clar care este finalul.Pentru c`, la final, trebuie s` previzionezi con-secin]a rezultatelor. Asta deosebe[te chirurgiitineri de cei b`trâni. Important` este stabilireaunei indica]ii chirurgicale corecte. Rezultatele nutrebuie s` fie o surpriz` nici pentru pacien]i, nicipentru chirurg. Acest lucru este în sarcina chirur-gului: pacientul trebuie s` fie pus în situa]ia de aîn]elege, indiferent c` este academician saumuncitor agricol.Chirurgul trebuie s` se asigure c` pacientul aîn]eles, pentru c` pacientul „lucreaz`” împreun`cu chirurgul în acest binom.Experien]a nu poate fi constestat`. Una este s` ai500 de opera]ii la activ [i cu totul altceva este s`ai în spate câteva zeci de mii. Rezultatele înChirurgia Plastic`, având în vedere faptul c` ma-joritatea interven]iilor se desf`[oar` la suprafa]acorpului, pot fi apreciate de c`tre oricine. Nu esteca la interven]iile abdominale, care pot fi apreci-

ate doar prin prisma evalu`rii func]ionale sau aprognosticului vital: a sc`pat – sau n-a sc`pat.Faptul c` riscurile se asociaz` frecvent [i in-evitabil cu interven]iile chirurgicale explic` inci-den]a maxim` a cazurilor de malpraxis, în acestdomeniu, oriunde pe planet`.Malpraxisul este amendat drastic, mai ales înStatele Unite, dovad` c` aceste domenii, precumchirurgia plastic`, sunt – de regul` – ocupate cumedici din import. Iar medicii localnici, ameri-cani, se îndreapt` spre alte specialit`]i, mai con-fortabile.

Care sunt, actualmente, frontierele perfor-man]ei pe care chirurgia plastic` le„for]eaz`”?Este o disciplin` relativ tân`r`. Ea s-a desprinsdin marele trunchi al chirurgiei cu mai mul]i aniîn urm`. În special dup` cel de-al doilea r`zboimondial. R`zboaiele mondiale au desf`[uratarme de distrugere în mas`, proiectile, napalm –care au generat victime având mutil`ri [i dis-trugeri importante ale segmentelor corporale,care au reclamat supraacut solu]ii chirurgicaleadecvate. În primul r`zboi mondial, se poatespune c` a existat o „ofert`” impresionant`. Afost un num`r considerabil de victime. Este vorbade oameni cu mutil`ri, arsuri grave, pierderi demas` tisular`. În fapt, to]i adep]ii chirurgiei plas-tice au trebuit s` î[i perfec]ioneze metodele. Ac-tualmente, chirurgia plastic` este implicat` înrezolvarea accidentelor grave de circula]ie – [i înrezolvarea unor arsuri deosebit de grave, al`turide problematica specific` domeniului.Tehnicile aplicate au ca obiectiv s` refac` [ifunc]ia, nu doar forma organelor la care se inter-vine. A[a ceva era de vis acum patruzeci de ani,atunci când am început eu. La fel, replantareaunei extremit`]i, de exemplu. {i eu, [i colabora-torii mei, facem acest lucru zilnic. Mai mult, clinica noastr` are înscrise, în programul viitor,efectuarea de transplanturi de mân`.

În ce m`sur` reu[esc injec]iile „botulinice” pecare le realiza]i s` elimine ridurile de expresiedin zona facial`?Printre procedeele curente, în ultimele dou`decenii, se înscrie [i utilizarea toxinei botulinice,care, precum se [tie, se administreaz` în vedereaestomp`rii semnelor îmb`trânirii precoce. Desco -perirea ei este oarecum întâmpl`toare. Ea era



ini]ial indicat` pentru afec]iuni neurologice, ticuri,spasme. Este una dintre cele mai puternice otr`vuriproduse de bacteriile anaerobe. Cu doar câtevagrame po]i s` decimezi popula]ia unui ora[ impor-tant. Dar, din otrav`, ea se poate transforma [i înmedicament. Doza face din substan]a respectiv` unmedicament sau o otrav`. S-a constatat c` po]i[terge ridurile la nivelul frun]ii [i al ochilor, lanivelul „labei de gâsc`” etc.Procedeul este unul devenit popular. Sunt milioanede administr`ri numai în Statele Unite. Este un pro-cedeu „confortabil”. Nu presupune agresiune asupracorpului. Nu are disconfort operator. Nu este nece-sar` monitorizarea post-operatorie. Ne trebuie doaro indica]ie corect` ca s` ob]inem rezultate bune.Putem întineri orice fizionomie, f`r` ni[te riscurisemnificative. În doze infinitezimale, nu se constat`complica]ii, doar dep`[irile de doze sunt problema -ti ce. Din fericire, efectul nu este unul definitiv,dureaz` între cinci [i zece luni, func]ie de mai multeelemente: de doz`, de num`rul de administr`ri ante-rioare etc.

Dar cele cu acid hialuronic, tratamente efectu-ate de asemenea prin injec]ie, sunt ele îndeajunsde cunoscute în România?Sunt utilizate [i ele în mod cotidian. Fac parte dinarsenalul unor domenii nechirurgicale, nefiindvorba de o interven]ie chirurgical`; este doar un pro-cedeu complementar, ce poate îmbun`t`]i rezultatulunei interven]ii. În loc s` facem un lifting la vârsta,s` spunem, de patruzeci [i cinci de ani, utili zândaceste substan]e am putea amâna cu un deceniu in-terven]ia chirurgical`. Scopul administr`rii de sub-stan]e este augmentarea volumetric`, prin cre[tereaumplerii. Este o gam` extrem de larg` de produse,unele cu o rat` mai mare de absorb]ie. Unele cuefect cvasidefinitiv, spun produc`torii. Nu avem unrezultat al efectului în timp legat de utilizarea aces-tei substan]e. Acidul hialuronic este considerat unlucru firesc, el intr` deja în compozi]ia ]esuturilorfiin]ei umane. Avem la îndemân` [i tehnici chirurgicale. Unii nuprefer` interven]iile chirurgicale (care presupun, larândul lor: evalu`ri, anestezie, eventuale problemepostoperatorii), dar prefer` injec]iile. Ele nu reclam`o competen]` înalt`. Practica chirurgical` necesit`,îns`, o foarte înalt` preg`tire. S` desfaci corpuriomene[ti, s` le repari, s` le închizi la loc, asta pre-supune o munc` deosebit` [i perseveren]`. Uti-lizarea produselor injectabile este atractiv` pentruanumite domenii care nu sunt „chirurgicale”. Pentruasta, trebuie s` faci, totu[i, cursuri – [i s` dobânde[ticompeten]e.

Tratamentele non-invazive, peeling-ul chimic,vin din viitor sau din trecutul chirurgiei plas-tice?Putem s` ne referim, aici, [i la istoria antic`. Fru-moasele din Egiptul antic întrebuin]au arderea culumânarea la nivelul ochilor, lucru care estompa„laba de gâsc`” – unul dintre semnele de b`trâne]e.Era vorba tot despre un fenomen echivalat cu ceeace face, la ora actual`, peeling-ul. Laserul genereaz` o desc`rcare, pe un anume nivel

determinat, o doz` de energie. Se îmbun`t`]e[te as-pectul exterior al tegumentului. Sigur, exist` [i peel-ing-uri din plante, cu efect coroziv, caustic,urzic`tor, care amelioreaz` aspectul estetic al tegu-mentului.

St` viitorul nostru în tratamentul cu produsecosmetice?Practic, eu m` a[tept la surprize foarte pl`cute.Exist` produse cosmetice medicale extrem deagreate. Se investesc aici, în domeniul cercet`rii,sume absolut uria[e. Dar, deopotriv`, [i în domeniulnanotehnologiilor.Exist` un domeniu/front de cercetare la jonc]iuneananotehnologiilor cu cosmeticele. Este aici ogaran]ie serioas` pentru surprize foarte pl`cute înviitor, mai ales c` visul omului dintotdeauna a fosts` ob]in` efecte spectaculoase, f`r` agresiuni evi-dente.S-ar putea, cine [tie, s` fie posibil s` [tergi ridurile[i dac` doar faci pase energetice cu mâna deasupraelementelor fizionomice. În orice caz, medicina ener- getic`, biorezonan]a sunt domenii abia des]elenite.

Putem rezuma istoricul clinicii – [i prezenta,succint, cei câ]iva speciali[ti pe care îi reune[teechipa?Este o clinic` de chirurgie estetic` [i avem [i o con-struc]ie nou`, special destinat`. Circuitele sunt ar-monizate specificului activit`]ii desf`[urate. Aici nuefectuez numai interven]ii de chirurgie estetic`,fiind chirurg plastician cu experien]` de decenii potvalorifica aceast` experien]` [i în cadrul acesteiclinici private.Practic [i microchirurgie reconstructiv`, sunt chiarun pionier în acest domeniu. Am început s` m` in-struiesc, în aceast` materie, în anul 1979.Echipamentele noastre sunt de ultim` genera]ie.Abordez orice tip de interven]ie. Am al`turi o mic`echip`. Avem anestezi[ti, medici – chirurgi „plasti-cieni”. {eful anestezi[tilor este doctorul Robert Ciu-pan, colaborez [i cu profesorul Macovei; am începutactivitatea prin anii nou`zeci. Am deschis aceast`nou` clinic` în anul 2000, sunt deja vreo zece sauunsprezece ani încheia]i. La capitolul echip`, a[ mai]ine s` îi men]ionez pe domnul doctor R`zvanTeodoreanu, precum [i, dintre cei tineri, pe doctorulFrunz` Adrian.

DESPRE PROF. DR. IOAN LASC~R

Prof. Dr. Ioan Lasc`r are oexperien]` profesional` [i

[tiin]ific` materializat` în peste40.000 de interven]ii chirurgi-cale efectuate [i peste 350 de

lucr`ri [tiin]ifice publicate saucomunicate, 6 monografii [i

capitole de tratate.{ef Clinic` Chirurgie Plas-tic` – Microchirurgie recon-structiv` – Spitalul Clinic de

Urgen]` Bucure[tiProfesor Universitar

Chirurgie Plastic`Prorector [tiin]ific UMF

„Carol Davila“Pre[edintele Colegiului

Medicilor Bucure[tiPre[edintele Comisiei

ARACIS pentru medicin`Pre[edintele de Onoare al

Asocia]iei Chirurgilor Plasticidin România

Pre[edintele Comisiei Con-sultative de Chirurgie Plastic`-Microchirurgie Reconstructiv`

a Ministerului S`n`t`]ii etc.


25% dintre româncenu merg niciodat\ la ginecologFemeia care intr` în categoria celor carenu merg niciodat` la ginecolog trìe[te îngeneral în zona rural`, indiferent deregiune, dar [i în urbanul din Oltenia [iMoldova. Are sub 20 ani sau peste 60 ani[i un venit personal net mediu lunarsc`zut, sub 400 lei. Acestea sunt câtevadintre concluziile unei analize a GFK.De asemenea, 22% dintre femei merg laginecolog o dat` la trei ani sau mai rar.Acestea au vârsta cuprins` între 41 [i 60de ani [i sunt absolvente ale unei [coliprofesionale.

Tot studiul relev` c` 23% dintre româncemerg o dat` pe an la ginecolog. Acesteasunt absolvente de studii superioare, cuvârsta de 31-40 ani [i cu un venitpersonal net mediu lunar între 1.000 [i2.000 lei. Totodat`, tinerele cu vârstaîntre 21-30 ani, care locuiesc înBucure[ti, au copii [i lucreaz` cu norm`întreag`, merg la ginecolog o dat` la 6luni sau chiar mai des.

83% dintre cabinetelemedicilor de familie au internet83% dintre medicii de familie români dinora[ele medii [i mari au acces la internet încabinet, dar, cu toate acestea, cel maifrecvent acceseaz` internetul acas` (72%),doar 59% dintre medicii de familieintervieva]i acceseaz` internetul [i încabinet, potrivit unui studiu al GfK

Healthcare România. Analiza publicat` înluna aprilie [i-a propus s` afle cât de mult[i cum folosesc medicii de familie dinmediul urban internetul în via]a lorprofesional`. Rezultatele studiului derulatîn România au fost completate cu câtevadate culese pe aceea[i tem` în Ungaria [iPolonia pentru a îmbog`]i perspectivaasupra acestui subiect.95% dintre medicii de familie români dinora[ele cu peste 50.000 de locuitori afirm`c` utilizeaz` internetul, iar aproape treisferturi dintre ace[tia spun c` îl acceseaz`zilnic sau aproape zilnic. Mai mult, 79% dintre medicii de familieromâni participan]i la cercetare consider`c` internetul este un instrument din ce înce mai util în activitatea medical`, iar 55%îl utilizeaz` pentru a se informa referitor laultimele nout`]i din domeniul medical.

Parteneriat pentru tratarea arsurilor la copiiSpitalul Clinic de Urgen]` pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucure[ti, în calitatede autoritate contractant`, Clinica de Chirurgie Plastic` [i Microchirurgie Reconstructivà Spitalului Clinic de Urgen]` Jude]ean Constan]a [i Spitalul Clinic de Copii Bra[ov, încalitate de parteneri na]ionali, au anun]at, în luna mai, lansarea proiectului „Perfec]ionareîn terapia medico-chirurgical` de urgen]` a arsurilor pentru copii de vârst` mic` (0-4 ani)la nivel multiregional”, având o perioad` de implementare de 24 de luni [i o valoaretotal` de 55.18355,76 RON.Proiectul î[i propune s` realizeze formarea profesional` specific` în terapia medico-chirurgical` de urgen]` a arsurilor prin folosirea sistemului de videoconferin]` [iutilizarea platformei de instruire elearning. Grupul ]int` al proiectului este alc`tuit din1.690 de cadre medicale, reprezentând 560 de medici [i 1.130 de asisten]i medicali. Arsura este unul dintre cele mai devastatoare accidente, cu risc vital major, tratamentîndelungat [i consecin]e psihologice [i sociale semnificative. Interven]ia terapeuticèficient` în arsuri presupune un grad complex de preg`tire a cadrelor medicale, dotare [iorganizare specific` [i abordare standardizat`.

ŞTIRI


Ura! România a devenitcel mai mare exportatorde absolven]i de medi ci -n\ din Europa, cu un pro -nostic de aproape 11.000de speciali[ti gata s\rotunjeasc\ aceast\ cifr\din 2007 [i pân\ la finalulanului `n curs. Nu, nu e politic\ de gu -

vern. E o urmare a unei astfel de politici. E o realitate recunoscut\ cuvoce sc\zut\ de aparatnici. Ei, cei care ne asigur\, pe lâng\ prezentul cubone finlandeze, un viitor cu medici de familie din Pakistan [i India. Nusocote[te nimeni cât înseamn\ lipsa asisten]ei medicale, publice [iprivat-prohibitive, în spatele unei educa]ii care ne re-analfabetizeaz\copiii, ca într-o derulare absurd\, pe rewind, a istoriei.Totu[i, cât cost\ „efortul” de patru ani? Poate m\car 100 milioane deeuro, a[a, grosso modo!

de Cristian Pavel

Exporturi de Dacia? Mai degrab\de medici!

LA CALD


ntr-o ]ar` în care, a[a cum arat` Banca Mondial`,mai bine de 40% dintre gospod`riile individualenu au canalizare, în care nevoia de asisten]` med-ical` e critic`, peste buza paharului, GuvernulRomâniei – cel de azi, dar [i cel global, de 21 deani – vine s` ne spun` c` banii pentru s`n`tate suntpu]ini, c` nu ajung, c` oricât ar cre[te aloca]ia debuget, por]ia pentru S`n`tate e limitat`. C` man-agementul policlinicilor [i spitalelor publice e de-fectuos [i jalnic. Dar s-a tot glosat pe tema asta.Întrebarea este: sunt to]i managerii din sistem si-multan incompeten]i? Chiar nu exist` min]i lumi-nate s` fac` ordine [i s` decid` corect? Unde ebuba, decât în pr`duirea banilor în orice, mai pu]inacolo unde e nevoie? Cum e posibil s` ne pl`timmedicii speciali[ti, acei pu]ini pe care îi mai avem,cu salarii cât bac[i[ul [efului de sal` al unui stabili-ment mai r`s`rit? Ne permitem s` m`sur`m to]imedicii – unii [p`gari, [per]ari, nenoroci]i – cuaceea[i unitate de m`sur`? Pân` a-i pune la zid – [imare e mila Domnului! – avem de cânt`rit prezen-tul [i viitorul, a[a cum înc` îl mai gestion`m: maisenini, s`n`to[i [i voio[i, dar [i mai m`cina]i deboli sau resemna]i de diagnostice implacabile.

Preg\tim speciali[ti pentru UE pe banii no[tri

Una peste alta, declara]iile oficiale ne dau frisoane.„Suntem cei mai mari exportatori de medici dinEuropa, pentru c`, în trei ani, am dat 8.000 demedici de produc]ie româneasc`“, a spus, pe [leau,la începutul acestui an, Vasile Ast`r`stoae, pre[ed-intele Colegiului Medicilor din România. Afirma]iaa fost precedat` de o declara]ie curajoas` a prorec-torului Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie„Carol Davila“, Ionel Sinescu, care a punctat, cevamai devreme, foarte amar: „România a împânzitîntreaga Europ` cu cadre medicale“. Cseke Attila,actualul ministru al S`n`t`]ii ([i Serenit`]ii), a argu-mentat, în diverse ocazii, c` [i alte ]`ri din UniuneaEuropean` au probleme în privin]a exodului masivde cadre medicale. „Este un fenomen europeancare se manifest` ca urmare a accederii Românieila Uniunea European`“, a spus ministrul în cadrulunei confrunt`ri cu presa. Doar c` lucrurile nu suntdeloc simple. S` vedem de ce.

Recorduri europene, frate!

„Suntem cei mai mari exportatori de medici dinEuropa, asta pentru c` în trei ani (2007-2010), amdat Occidentului nu mai pu]in de 8.000 demedici!“, a explicat Vasile Ast`r`stoae, pre[edin-tele Colegiului Medicilor din România.Potrivit speciali[tilor, num`rul absolven]ilor demedicin` din România este de maximum 5.000 înfiecare an, asta dac` putem cumula [i „roadele”înv`]`mântului universitar privat. Cifrele spun c`,din total, 70% dintre absolven]i au locurisubven]ionate de stat. Un singur student stipendiatla medicin`, arat` estim`rile, presupune un con-sum din bani publici de 8.000 de euro pentru to]icei [ase ani de facultate, bani care îns` se pierd deîndat` ce absolventul proasp`t preg`tit p`r`se[te

România pentru a profesa peste grani]`. Un simplucalcul Finmedia ar spune c` 8.000 de medici du[ipeste hotare, plus un summum de 3.000, preg`ti]is` „decoleze” în acest an, înseamn` pe pu]in 88 demilioane de euro du[i colo, h`t, f`r` drept de apel,pe câmpiile Uniunii! Dac` ar fi s` adùg`mpierderile indirecte, lipsa contractelor de orizontal`[i efectul incomensurabil al absen]ei medicului dela „locul faptei”, u[or am pu tea ajunge la o esti-mare de o sut` de milioane de euro!Spre compara]ie, un student la medicin` în Fran]apresupune cheltuieli de 14.000 de euro anual. Darabsolven]ii de acolo nu caut` job în estul Europei.

Ce g\uri m\sur\m în 2010?Oficialii CMR nu îndr`znesc s` socoteasc` pagubaipotetic` global, fiindc` ar deveni dureros. „Dacànul trecut [i-au depus dosarele la ColegiulMedicilor din România aproximativ 2.800 demedici pentru a pleca în strìn`tate, pierderea sta tului român prin gratuitatea [colariz`rii acestora s-aridicat la 22 de milioane de euro, cuantificabilidoar la nivelul lui 2010!“, a spus profesorulSinescu. Pentru a fi mai exac]i, potrivit ColegiuluiMedicilor din România, un num`r de 2.779 demedici au solicitat în 2010 Colegiilor MedicilorJude]ene certificate profesionale curente (goodstanding) pentru a putea lucra în strìn`tate.Num`rul cel mai mare a fost înregistrat în Bu-cure[ti – 947, urmat de Cluj – 403, Ia[i – 253,Timi[ – 202. Medicii au declarat ca fiind cele maifrecvente destina]ii Fran]a, Marea Britanie [i Ger-mania. Cei mai mul]i medici care au solicitat cer-tificate profesionale sunt din specialitatea Me -dicin` General`/Medicin` de Familie, urmate deChirurgie General` [i Anestezie Terapie Intensiv`.

250 euro vs. 2000 euro?

Recent, oficialii CMR au ar`tat c` ne putema[tepta la o plecare în medie de 260 de medici pelun`. Ne îmb`t`m cu vorbe? Pì, câ[tigul salarialmediu net din sistemul sanitar românesc se ridic`la 1.037 de lei (circa 250 de euro), ar`tau datele In-stitutului Na]ional de Statistic` aferente lunii sep-tembrie 2010, în vreme ce într-o ]ar` din EuropaOccidental`, salariul minim lunar net pe care îlob]ine un medic rezident dep`[e[te 2.000 de euro,adic` de dou` ori mai mult decât salariul unuichirurg experimentat din România.„În 2007, un an de boom, nimeni nu dorea s` pleceafar`, pentru c` se câ[tiga destul de bine [i înRomânia. Nu din salarii, ci din [pag`. Acum, dincauza crizei, românii care merg la doctor nu maiau bani [i nu mai pot s` lase ceva doctorilor. Deaceea foarte mul]i medici aleg s` plece înstrìn`tate”, spune sincer un reputat head-hunterpe pia]a de profil. Are mu[terii, e mul]umit [iexult`. Greu de înghi]it realitatea servit` pe tav` deun recrutor pus pe profit. Dar greu de neglijat co-mentariul agen]iei France Presse (AFP), nemilosîn concluzii: „Oficialii din România, ca [i cei dinBulga ria, nu iau nici o m`sur` pentru a împiedicaacest exod al medicilor!” Dar România e s`n`toas`. Domnul ministru e gatas` scrie Egészség pe to]i pere]ii!

~CE SE CAUT~, LA CALD

Am trecut prin târg s` neinform`m. În mai, o companiespecializat` în recrut`ri cùta

medici pentru Germania, Fran]a,Suedia, Norvegia, Marea Britanie[i Irlanda. Pentru Germania era

nevoie de medici generali[ti(proasp`t absolven]i, reziden]i,speciali[ti sau medici primari).

Candida]ii trebuiau s` [tie limbagerman` la un nivel bun.

Pentru Fran]a, se caut` medicispeciali[ti în anestezie, radiologie,cardiologie, geriatrie [i medicina

muncii, ofert` deschis` pentruvorbitorii de limb` francez` la

nivel avansat. În ceea ce prive[te ]`ri precum

Suedia [i Norvegia, aici serecruteaz` medici speciali[ti înpsihiatrie, psihiatrie pediatric`,

gastroenterologie, radiologie,neurologie, anestezie [i chirurgie

general`. Este necesar`cunoa[terea unei limbi de circula]ie

interna]ional` (englez`, francez`,german`) [i se ofer` gratuit

cursuri de limb` pentru medici [ifamiliile acestora.

Venitul brut anual începe de la35.000 euro [i poate ajunge la

45.000 lire sterline pe an,incluzând [i utilit`]ile, func]ie de

preg`tire [i de baft`. Condamna]i-i pe confra]i c` pot

profesa civilizat pentru 2.000-4.000de euro lunar!

15 Martie-15 AprilieLuna P`durii

22 MartieZiua Mondial` a Apei

23 MartieZiua Mondial` a Meteorologiei

1 AprilieZiua P`s`rilor

7 AprilieZiua Mondial` a S`n`t`]ii

22 AprilieZiua P`mântului

24 AprilieZiua Mondial` a Protec]ieiAnimalelor de Laborator

10 MaiZiua P`s`rilor [i Arborilor

15 MaiZiua Interna]ional` de Ac]iune pentru Clim`

24 MaiZiua European` a P`s`rilor

5 IunieZiua Mediului

8 IunieZiua Mondial` a Oceanelor

17 IunieZiua Mondial` pentru CombatereaDe[ertific`rii

21 IunieZiua Soarelui

29 IunieZiua Dun`rii

11 IulieZiua Mondial` a Popula]iei

9 AugustZiua Interna]ional` a Gr`dinilor Zoologice [iParcurilor

16 SeptembrieZiua Interna]ional` a Stratului de Ozon

18 SeptembrieZiua Mondial` a Geologilor

23 SeptembrieZiua Mondial` a Cur`]eniei

25 SeptembrieZiua Interna]ional` a Mediului Marin

26 SeptembrieZiua Mondial` a Mun]ilor Carpa]i

1 OctombrieZiua Mondial` a Habitatului

4 OctombrieZiua Mondial` a Animalelor

8 OctombrieZiua Mondial` pentru Reducerea DezastrelorNaturale

16 OctombrieZiua Interna]ional` a Alimenta]iei

17 OctombrieZiua Interna]ional` pentru EradicareaS`r`ciei

31 OctombrieZiua Interna]ional` a M`rii Negre

8 Noiembrie Ziua Interna]ional` a Zonelor Urbane

10 DecembrieZiua Mondial` a Drepturilor Omului

14 DecembrieZiua Interna]ional` de Protest ÎmpotrivaReactoarelor Nucleare

29 Decembrie Ziua Interna]ional` a Biodiversit`]ii

CAL ENDAR



SILVIANIONESCU

95% dintre de[eurile periculoase suntneutralizate sau incinerate

Cum decurge distrugerea de[eurilorspitalice[ti din unit`]ile sanitare dinRomânia? Unit`]ile sanitare se ocup` internde acest proces sau au contracte cu firmespecializate?În prezent este în vigoare Ordinul nr. 219 din 1aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehniceprivind gestionarea de[eurilor rezultate dinactivit`]ile medicale [i a Metodologiei deculegere a datelor pentru baza na]ional` de dateprivind de[eurile rezultate din activit`]ilemedicale, conform c`reia eviden]a cantit`]ilorde de[euri rezultate din activit`]i medicale,produse în sec]ii, compartimente [i laboratoarese raporteaz` Ministerului S`n`t`]ii (emitentulactului normativ).Conform datelor Ministerului S`n`t`]ii, privind

modul de tratare [i eliminare final` a de[eurilorpericuloase generate de unit`]ile sanitare,aproximativ 95% dintre de[eurile periculoasegenerate sunt predate prin contract fieoperatorilor economici în vederea neutraliz`rii,fie spre incinerare [i 5% au alternative detratare.

Din ce alte unit`]i cu specific medical secolecteaz` astfel de de[euri, care estespecificul materialelor?Toate unit`]ile în care se desf`[oar` activit`]imedicale, fie ele spitale de stat sau private,laboratoare sau compartimente f`r` paturi,indiferent de forma de organizare, sunt obligateconform Ordinului nr. 219/2002 s` întocmeasc`un plan de gestionare a de[eurilor rezultate din

Interviu cu comisarul general, al G\rzii Na]ionale de Mediu


De[eurile periculoase rezultate din activit\]ile medicale se clasific\ în patrumari categorii: de[euri anatomopatologice [i p\r]i anatomice (care cuprindp\r]i anatomice, material biopsic, fetu[i, placente, cadavre de animalerezultate din activit\]ile de cercetare [i experimentare); de[euri infec]ioase(care con]in sau care au venit în contact cu sânge sau cu alte fluidebiologice; de[euriîn]ep\toare-t\ie toa -re; de[euri chimice[i farmaceutice (in -clud serurile, vac -cinurile, medica -men tele cu termende valabilitate ex -pirat, reziduurile desubstan]e chimio -terapice, reactivii [isubstan]ele folositeîn laboratoare). Cum decurge îns\neutralizarea aces -tora în România?

de Emiliana Dovan

activit`]i medicale. La modul general, castructu r`, 80% din de[eurile generate suntîncadrate ca de[euri nepericuloase [i 20% suntde[euri periculoase.

Ce metode de eliminare/neutralizare ade[eurilor spitalice[ti exist`?Ca metode de eliminare pentru de[eurileproduse în unit`]ile spitalice[ti sunt: incinerarea[i depozitarea. Incinerarea se utilizeaz` pentrude[eurile periculoase (incineratoarele trebuie s`respecte normele [i standardele în vigoareprivind emisiile de gaze în atmosfer` [i pe celeprivitoare la produsele secundare rezultate dinprocesul de incinerare). Depozitarea sefolose[te pentru de[eurile periculoase (anumitecategorii) care au fost supuse în prim` faz` unuiproces de neutralizare prin autoclavare,dezinfec]ie chimic`, dezinfec]ie cu microunde,încapsulare, iradiere [i procesare mecanic` [ipentru de[eurile nepericuloase.Dintre de[eurile periculoase, cea mai marecantitate o reprezint` de[eurile infec]ioase [ianatomopatologice – 15%, iar a[a numitelede[euri „speciale” (citotoxice, de[euri rezultatedin activitatea laboratoarelor de medicin`nuclear` etc.) reprezint` doar 1%.

Exist` [i materiale radioactive, cum decurgerecoltarea [i distrugerea acestora?Toate de[eurile „speciale” necesit` m`surispeciale de management. În categoria de[eurilorspeciale sunt incluse [i de[eurile radioactive.De [eurile radioactive reprezentate de radio nu -clizi sunt restric]ionate ca utilizare în unit`]ilesanitare [i nu numai [i nu pot fi tratate sauneutralizate.

În continuare nu se pot recicla de[eurimedicale în România. De ce? Care estesitua]ia centrelor de incinerare?Nu orice de[eu poate fi reciclat. Din de[eurilegenerate în unit`]ile spitalice[ti, pot fi reciclatede[eurile de hârtie-carton, de[eurile metalice –bidoane de aluminiu, alte obiecte de aluminiu,de[euri feroase [i neferoase, de[euri din plastic –,containere PET, containere de PE de înalt`densitate, filme din plastic, containere depolipropilen`, PVC, polistiren, alte plastice,de[euri din alimente/organice, inclusiv vegetale[i alte de[euri decât cele organice – de[euri din

lemn, de[euri textile etc.Aceste categorii de de[euri sunt predate, învederea recicl`rii, operatorilor economiciautoriza]i.

Câte firme cu acest profil al activit`]ii exist`în România? Putem vorbi despre o pia]` afirmelor de reciclare a de[eurilor medicaleîn România? Conform datelor oferite de Agen]ia Na]ional`pentru Protec]ia Mediului, pentru activitatea deeliminare preliminar` (sterilizare termic`) ade[eurilor medicale, sunt autoriza]i din punct devedere al protec]iei mediului 7 ([apte) operatorieconomici. La ace[tia se adaug` operatorii eco -no mici autoriza]i pentru activit`]i de incine -rare/co-incinerare a propriilor de[eurilor [ioperatorii economici autoriza]i pentru activit`]ide incinerare sau co-incinerare a de[eurilor.

Care ar fi cele mai urgente m`suri care artrebui luate în România în vedereadepozit`rii/distrugerii/recicl`rii de[eurilormedicale în condi]ii de siguran]`?Garda Na]ional` de Mediu, ca institu]ie cuatribu]ii de inspec]ie [i control, verific`permanent activitatea de gestionare ade[eurilor, inclusiv a de[eurilor medicale. Încazul în care se constat` înc`lc`ri aleprevederilor legisla]iei de mediu în vigoare seaplic` sanc]iunile prev`zute de lege.

SILVIAN IONESCU

Silvian Ionescu a absolvit în 1974 Academia de StudiiEconomice, Facultatea de Comer] Exterior, în 2004 aefectuat Cursul de Administra]ie Public` Local`, iar în2006 a absolvit Colegiul Na]ional de Ap`rare. Deasemenea, este lector asociat la Academia de {tiin]eEconomice [i la Colegiul Na]ional de Ap`rare [i directoral Centrului de Studii al Universit`]ii „George Bari]iu”din Bra[ov.În ceea ce prive[te experien]a profesional`, în perioadaaprilie 2007-ianuarie 2009 a lucrat în cadrul uneicompanii de consultan]` în domeniul protec]iei mediului,în aprilie 2005-aprilie 2007 a fost secretar de stat, înMinisterul Mediului [i Gospod`ririi Apelor, comisargeneral al G`rzii Na]ionale de Mediu. De asemenea, înfebruarie 2004 a fost prefect al Municipiului Bucure[ti, în1992-februarie 2004 a fost manager al mai multorsociet`]i private, în 1990-1992, secretar general alPartidului Democrat, iar în 1974-1989, ofi]er alMinisterului de Interne.

SITUA}IA |N 2010

Comisarul-[ef al G`rziiNa]ionale de Mediu, Silvian

Ionescu, acuza, într-un interviuacordat Evz la sfâr[itul anuluitrecut, c` vidul legislativ, cel

financiar, dar [i lipsa unorlaboratoare autorizate pun

autorit`]ile române înimposibilitatea de a rezolvaproblemele reprezentate de

de[eurile periculoaseabandonate la întâmplare – în

aceast` categorie intrând chiarorgane umane [i p`r]i din

corpul uman. Potrivit acestuia, la momentul

respectiv, pe listele G`rziiap`reau 800 de situri cert

contaminate [i 390 de situriposibil contaminate. Dintreacestea, 79 erau de prim`

urgen]` [i urma ecologizarealor. Printre ele, se num`raucrângurile, din Dâmbovi]a,

dar [i siturile de la Turda [iBaia Mare.


Fie c\ v\ vine s\ crede]isau nu, trebuie s\ afla]ic\ mai pu]in de 500 demedici specializa]i îninterven]iile de urgen]\mai sunt gata în Româ -nia de azi s\ se bat\ pentru noi cu moartea, contra timp,în cazuri extreme. Conceptul fundamental al medicineide urgen]\ din prespital, din ambulan]\ - „ora de aur“ [iprimele 10 minute, cele „de platin\", risc\ s\ devin\amin tire sau lux. Nemernicia, del\sarea, incompeten]a,subfinan]area, managementul dezastruos [i ho]ia pro -gramatic\ au adus medicina de urgen]\ româneasc\într-un prag de stop func]ional. Cine s\ vin\ s\ resus -citeze o ramur\ esen]ial\ a asisten]ei medicale f\r\ decare, pe zi ce trece, suntem tot mai pu]ini?

de Cristian Pavel

Cod ro[u în medicina de urgen]\


u]ine sunt statisticile clare, b`tute în cuie, ceprivesc medicina româneasc`! Dac` vorbim

despre sectorul public, ajungem la ologic` simpl`: cum s` trâmbi]ezi stitua]iidramatice dac` ai de câ[tigat, mâine-poimâine, noi alegeri? Cum s` vii înpublic [i s` recuno[ti c` lucrurile merg

din prost în mai prost? Cum s` spui c`bate vântul în visteria sectorului public de

asisten]` medical`, c` pacien]ii cei mai bunisunt cei care stau acas` sau se duc în strìn`tate,c` reducerea num`rului de spitale a însemnat numai mult decât o reducere a r`spunderii publice?Cum s` recuno[ti c` sectorul privat este fiscalizatdup` [ans`, rela]ii, tupeu, sau dup` cum batevântul ANAF? Cine s` tulbure un echilibru atâtde sensibil al asisten]ei public-private, care, înbalan]` critic` [i cârd`[ie, la limita legii, maifunc]ioneaz` înc`, la limit`?Ar trebui s` fim mul]umi]i c` mai ajunge oambulan]` SMURD dup` o catastrof` petrecut` în]ar`, c` mai exist` echipe în câteva spitale dinRomânia care salveaz` vie]i sau întârzie prohodul. Anii din urm` – 2009, 2010 – [i cel în curs audeterminat medicina din România s` mângâie, caniciodat` în 21 de ani, fundul pr`pastiei. Dac` lamodul global, situa]ia e mai rea ca niciodat`, lanivelul de prioritate zero, cel de asisten]`medical` de urgen]`, lucrurile stau precum întriajul unit`]ilor de profil – au cod ro[u!Multe municipii au l`sat mesaje SOS f`r` solu]iiîn ultimii ani, ar`tând c` nu mai pot face fa]ùnor realit`]i extrem de dure: num`r de cazurigrave sporite, speciali[ti pleca]i în mas` pestehotare, bani pu]ini, lupt` cu morile de vânt…Guvernele, mai s`race în probitate moral`,resurse [i viziune decât în[i[i românii chinui]i deboal`, tìeri de fonduri, reduceri [i normebulversante, au adus asisten]a medical` într-unprag de „scap` cine poate”. Ceea ce se întâmpl`îns` în zona de extrem`-urgen]`, în segmentulesen]ial de interven]ie contra cronometru, paredeja transpus într-o zon` neverosimil`.La mijlocul anului 2008, ehe, acum trei ani,organiza]iile profesionale ale medicilor tr`geausemnale de alarm` peste întreaga cetate.„Serviciile de urgen]` se confrunt` cu un mare

deficit de medici, fiind angaja]i, în momentul defa]`, doar 53% din num`rul total necesar. Dac`num`rul normal de medici este de 1.096,num`rul medicilor existen]i este de doar 580!“,spunea Leti]ia Damoc, la acea vreme membru înConsiliul Na]ional [i vicepre[edinte al Comisieide Medicin` de Urgen]` a Colegiului Medicilordin România, dar [i manager al ServiciuluiJude]ean de Ambulan]` Neam]. Tot atunci,potrivit unui raport realizat de Comisia deMedicin` de Urgen]` a CMR, serviciile deurgen]` resim]eau lipsa asisten]ilor medicali(deficit de 30%) [i a conduc`torilor auto de pesalv`ri (deficit de 26%!). Azi, e cu siguran]` [imai rù! Cu dificultate, am ob]inut (vezitabelele) situa]ia num`rului de interven]ii aleambulan]elor pân` în 2009 inclusiv, alenum`rului de ma[ini, num`rului de kilometriparcur[i etc., fapt ce reflect` o involu]ie drastic`,pe care nimeni nu e dispus s` o ia în seam`.

Tot mai mul]i medici vor s\ plece

Chiar dincolo de zgârcenia informa]iilor oficiale,putem desprinde azi concluzii tulbur`toare. În2008, un num`r de 1.252 de medici au solicitatde la Colegiul Medicilor din România certificatede probitate moral` pentru a putea lucra înstrìn`tate. Dar lucrurile au „evoluat!“. Unnum`r de 2.779 de medici au solicitat în 2010Colegiilor Medicilor Jude]ene certificateprofesionale curente (good standing) pentru aputea lucra în strìn`tate. Cifrele arat` c` nu maipu]in de 163 de medici specializa]i în terapieintensiv`, direct implica]i în medicina deurgen]`, au ob]inut în 2010 certificateleprofesionale curente pentru a p`r`si România.Cei din domeniu s-au trezit în 2010 cu lefuritìate cu 25%, cu lipsuri majore [i suplinitorislab preg`ti]i, cu speciali[ti „sub]iri” [i ma[ini deinterven]ie supra normate iresponsabil, mai alesdup` desfiin]area a 63 de foste spitale care maiaveau ceva lumin` de lumânare pentru via]aconfra]ilor no[tri r`spândi]i în geografie.În 2011, procentul de 15% din salariu returnatangaja]ilor a mai îndulcit negrul – l-a f`cut gri!

Adic` a condus la înlocuireamultor pozi]ii vacante din sistemcu medici instrui]i „din mers”,despre care mul]i veterani aup`reri critice. Nu [tim, oficial,dac` mai sunt m`car 500 despeciali[ti fix în pozi]iile care, lanevoie, ne-ar putea salva! Multe halate albe bine preg`tite[i cu experien]` au luat caleastrìn`t`]ii, iar tinerii nici nu semai gândesc s` r`mân` s`-[ipractice meseria în România. Înaceste condi]ii, medicii r`ma[iabia mai reu[esc s` fac` fa]`num`rului de pacien]i, care seafl` într-o continu` cre[tere.„Medicii sunt pu]ini [i nu exist`

NUM~R PACIEN}I ASISTA}I LA LOCUL SOLICIT~RII {I NETRANSPORTA}I

JUDE} 2006 2007 2008 2009

1 Bucure[ti 259.524 175.341 169.332 244.833

2 Bra[ov 59.981 9.047 10.021 8.764

3 Cluj 43.635 66.362 37.532 50.895

4 Teleorman 36.747 6.202 5.398 6.452

5 Bihor 33.166 6.593 43.546 39.227

6 Dolj 33.102 25.894 26.39 29.523

7 Arge[ 27.095 25.973 19.031 17.123

8 Prahova 27.036 27.68 27.941 33.131

9 Alba 26.287 29.234 1.499 2.937

10 Constan]a 24.845 32.033 36.057 94.242

Total ]ar` 839.923 760.45 601.319 796.279

PSu

rsa:

Rap

oart

ele

Serv

iciil

or L

ocal

e de

Am

bula

n]`


[anse de angajare, pentru c` nu sunt medici deurgen]`. Foarte mul]i dintre cei care termin`,pleac`. Medicii noi mai înva]` [i din mers, iarcând nu se descurc`, mai întreab`“, a declaratDan Roman, medicul-[ef UPU -SMURD BaiaMare, care a precizat c` nivelul actual depreg`tire a halatelor albe care ies de pe b`ncile[colii a sc`zut enorm. {i totu[i, mergem înainte!

Planuri, ambi]ii, emo]ii

În România anului 1993 a existat o cotitur` înmedicina de urgen]`. S-au format echipe demedici tineri experimenta]i, care ar fi trebuit s`realizeze [i au realizat interven]ii de marecomplexitate, comparabile cu standardele deperforman]` interna]ional`.Medicina de urgen]` în ambulan]` este ospecialitate „de echip`“. Ambulan]a reprezint`avanpostul spitalului, prima linie a frontului,unde grani]a dintre via]` [i moarte este atât desub]ire. Medicina de urgen]` în ambulan]` nueste o adaptare a „medicinei de cabinet“ lasitua]ii acute, ci o specializare complex`, cuscopuri bine conturate, ce uzeaz` de mijloacecomune tuturor specialit`]ilor, pe care îns` leutilizeaz` într-un mod de lucru propriu, specific[i foarte bine standardizat.Pentru medicii care nu lucreaz` în mod curent înurgen]`, întâlnirea cu o situa]ie critic` (accidente,catastrofe, urgen]e medicale de grad zero)reprezint` momentul adev`rului, momentulcrucial al existen]ei lor, în care pot probaexperien]a de o via]` [i orientarea de moment.Pentru profesioni[tii ambulan]ei, aceast` activitatereprezint` doar a doua natur`, un mediu familiarîn care î[i desf`[oar` activitatea, stresul fiec`reiac]iuni, emo]iile fiec`rui caz în parte, momentelede încordare extrem` ale situa]iilor critice, riscuriuneori nem`surate la care se expun pentru a salvao via]` [i, uneori, bucuria nem`surat` fa]` de oricereu[it`, fa]` de fiecare via]` salvat`.Medicina de urgen]` în ambulan]` a fost [i esteîn continu` perfec]ionare, având în vederesitua]iile extrem de grave, cu risc vital major [iimediat, uneori în perspectiva câtorva minute. Ini]ial, a existat în serviciul de ambulan]`

conceptul „scoop and run“, însemnând scoatereacât mai rapid` a pacientului de la loculaccidentului [i transportul acestuia cât mai rapidla o unitate spitaliceasc`. Comandamentulrespectiv se baza pe factorul timp, mereu presantîn cadrul interven]iei de urgen]`, care condi]ionapronosticul vital [i func]ional al pacientului. Darpacien]ii ajungeau deseori la spital cu leziuniagravate sau ireversibile, fapt ce a dus la omodificare a conceptului. A[a a ap`rut ideea„stay and play“ („ocup`-te [i ac]ioneaz`!“) prin„transferarea” spitalului direct la pacient. Acestlucru a îmbun`t`]it urm`rile interven]iilor,pacien]ii fiind stabiliza]i la fa]a locului. Auap`rut imediat rezultate pozitive, prin sc`dereasemnificativ` a mortalit`]ii prespitalice[ti, acomplica]iilor, sechelelor [i amelior`rii durateide spitalizare, a perioadei de recuperare, ainvalidit`]ii restante.Cel mai nou concept în serviciul de ambulan]` senume[te „run and play“ („alearg` [i ac]ioneaz`“)[i reprezint` integrarea celor dou` concepte,precum [i expresia perfec]ion`rii [i introducereape scar` larg` în ambulan]` a mijloacelor detransport ultrarapide (elicopter, avion), dotate lastandarde de performan]`.

Cum e s\ prive[ti moartea drept în ochi

Nu e deloc simplu s` faci fa]` unui ritm infernalal nenorocirilor. Pentru maximum 5.000 lei netîncasa]i oficial, cu tot cu vechime, sporuri [ig`rzi, traumele la care medicii respectivi asist`curent sunt devastatoare. Regula num`rul unu înaceast` meserie este s` ai un psihic bun [i s` nute la[i cople[it. Îns`, oricât de deta[at ai fi, suntcazuri care, fie prin gravitatea lor, fie prinîmprejur`rile în care au avut loc, r`mân înmemoria medicului.„Medicina de urgen]` este ca o loterie. Începiziua la ora 7 [i nu [tii ce te a[teapt`, cu ce te veiconfrunta. Trebuie s` fii preg`tit pentru oricesitua]ie, mai ales când lucrezi pe ambulan]`. Noisuntem primii care ajungem la cazuri [iimaginile pe care le vedem nu pot fi suportate dec`tre oricine. Au existat accidente foarte urâte,

unul dup` altul, care pemine m-au impresionat. Nudemult, în cazul unei fetede 18 ani lovite de oma[in`, imaginea v`zut` nupoate fi descris`. Eraîntuneric [i am începutmanevrele de resuscitare,îns` când am v`zut creieriifetei pe asfalt, am [tiut c`toate sunt zadar. Cu toateastea am continuatmanevrele, îns` inima feteia cedat în scurt timp. Acestcaz m-a impresionat foartemult, pentru c` era un copilnevinovat. Mi-au trebuitceva ore s`-mi revin”,

NUM~R PACIEN}I TRANSPORTA}I ÎN REGIM DE URGEN}~ DE AMBULAN}~

JUDE} 2006 2007 2008 2009

1 Bucure[ti 124.822 156.109 122.508 94.1842 Ia[i 83.608 75.17 90.802 108.8953 Bac`u 81.747 61.709 51.479 53.5454 Bihor 74.738 31.156 21.327 41.9715 Neam] 74.098 43.033 46.056 90.5916 Maramure[ 67.719 68.442 34.486 34.5777 Dâmbovi]a 62.746 23.009 27.411 62.5868 Timi[ 58.421 59.171 55.023 43.3629 Dolj 56.558 44.643 46.207 50.88110 Prahova 56.442 58.58 65.779 70.56Total ]ar` 1.788.476 1.778.592 1.633.064 1.917.620

Cel mai nou concept înserviciul de ambulan]` senume[te „run and play“

(„alearg` [i ac]ioneaz`“)[i reprezint` integrarea

celor dou` concepte,precum [i expresia

perfec]ion`rii [iintroducerea pe scar`larg` în ambulan]` a

mijloacelor de transportultrarapide (elicopter,

avion), dotate lastandarde de performan]`.


spunea presei dr. Lumini]a Cuciuc, din cadrulServiciului Jude]ean de Ambulan]` Ia[i. Fostul [ef UPU de la Spitalul de Urgen]e dinaceea[i localitate m`rturisea c` în acest domeniueste mare nevoie de interven]ia unui psiholog.„Ca [i în strìn`tate, ar trebui s` existe în unit`]ilede primire a urgen]elor un psiholog care s`consilieze [i cadrele medicale, [i pe pacien]i. Suntsitua]ii extreme, care, indiferent de experien]`, teimpresioneaz`”, declar` dr. Tudor Ciuhodaru.

{anse pentru medicina de urgen]\ privat\?

Dincolo de activitatea irepro[abil` a SMURD –„perla coroanei” a sistemului medical de urgen]`din România –, despre care „Servicii medicaleprivate de top” a scris în edi]iile anterioare, amîncercat s` afl`m ce [anse ar avea sectorul privatîn acest domeniu.Exact acum un an, oficialii Ministerului S`n`t`]iiveneau cu anumite preciz`ri. Subsecretarul destat în Ministerul S`n`t`]ii, dr. Raed Arafat,explica faptul c` sistemul privat de urgen]`, celprespitalicesc, poate fi finan]at par]ial de CasaNa]ional` de Asigur`ri pentru transportul simplu[i pentru consulta]iile la domiciliu.

„Dac` cineva sun` direct la un num`r privat deurgen]`, atunci este considerat apel privat [i sepl`te[te. Dac` sun` prin 112 [i serviciul respectivde ambulan]` privat are contract cu CNAS,atunci sistemul public poate trimite o ma[in` deurgen]` privat`. Acest sistem func]ioneaz` dejaîn Bucure[ti, mai ales la consulta]ii [i latransporturi, unde avem nevoie. Pentrudecontarea de c`tre Casa de Asigur`ri, estenevoie s` aib` neap`rat [i confirmarea de ladispeceratul medical integrat c` au executataceste misiuni. Este o supap` de control asupramodului cum sunt cheltui]i banii publici“, a spussubsecretarul de stat.Potrivit acestuia, au fost situa]ii cândambulan]ele private au decontat [i de la Casa deAsigur`ri, [i de la pacient sau de la companiacare avea abonament cu respectiva ambulan]`.La începutul acestui an, în Bucure[ti erau 4-5firme de ambulan]` privat` cu contract cuCNASMB, dar în ]ar` erau ceva mai multe. Oficialul ministerului a ]inut s` fac` referiri clarefa]` de alternativa unor servicii medicale deurgen]` private: „Un exemplu este Bucure[tiul.Dac` am l`sa în asisten]` medical` de urgen]` ocompeti]ie liber` între public [i privat, ar ap`rea,cu siguran]`, cam 20-30 de firme private, carefiecare va acapara un mic sector de operare. Darcând va ap`rea necesitatea unei interven]iimajore, ne-am trezi cu 30-40 de entit`]i diferite,fiecare cu regulamentul sù, iar în cazulinterven]iei la un dezastru, am avea o problem`foarte mare de control [i coordonare. {i acum neconfrunt`m cu ele, mai ales în zonaBucure[tiului, când intervine sistemul privat [i netrezim cu servicii care apar chiar dac` nu au fostchemate. Nu o dat`, au fost situa]ii conflictuale lalocul interven]iei“, a afirmat subsecretarul de stat.Sistemul francez este unul dintre cele mai bune,a spus acesta. La Paris, sistemul public deurgen]` este militar, este p`strat pentru c` este unsistem ce trebuie s` ac]ioneze imediat, în oriceproblem` de urgen]`. Clar, oameni buni: vine iar vacan]a – s` mergemîn Fran]a!

NUM~R AUTOSANITARE LA SFÂR{IT DE AN

JUDE} 2006 2007 2008 2009

1 Bucure[ti 259 219 243 142

2 Timi[ 116 114 107 92

3 Harghita 112 111 83 90

4 Prahova 111 122 86 69

5 Ia[i 104 101 96 93

6 Arad 103 92 47 59

7 Hunedoara 102 85 74 63

8 Bihor 98 84 81 90

9 Brìla 96 100 42 44

10 Constan]a 91 103 73 79

Total ]ar` 3.19 3.092 2.571 2.341

Sursa: Rapoartele Serviciilor Locale de Ambulan]`

Dac` cineva sun` direct laun num`r privat de urgen]`,

atunci este considerat apelprivat [i se pl`te[te. Dac`sun` prin 112 [i serviciul

respectiv de ambulan]` privatare contract cu CNAS, atuncisistemul public poate trimite

o ma[in` de urgen]` privat`.Acest sistem func]ioneaz`

deja în Bucure[ti, mai ales laconsulta]ii [i la transporturi,

unde avem nevoie. Pentrudecontarea de c`tre Casa de

Asigur`ri, este nevoie s` aib`neap`rat [i confirmarea de ladispeceratul medical integrat

c` au executat aceste misiuni.Este o supap` de controlasupra modului cum sunt

cheltui]i banii publici.

dr. Raed Arafat, subsecretarde stat, Ministerul S`n`t`]ii

CLINICI DE REFERINŢĂ


Dac\ sistemul public de s\n\tatepune încet, dar sigur, mâinile pepiept, spulberând spitale din sistem,inventând pentru pacien]i condi]iiSF la internare sau ridicându-[i încap toat\ breasla de medici defamilie, businessul din sfera privat\

a asisten]ei medicale prosper\ chiar [i în vremuri de restri[te.În ultimii doi ani, medici cu dare de mân\, întreprinz\toriinspira]i, familii [i fonduri specializate, în c\utare de plasamentecu randament maxim, au dat via]\ unor investi]ii de peste 100milioane de euro: clinici [i spitale private de referin]\ mai pestetot, în ]ar\. Pe lâng\ marile nume din zona acestor entit\]i de top(MedLife, Medicover, Medsana, Sanador, Polisano sau Gral Me -dical), exist\ [i investi]ii mai mici, dar cu impact [i perspectiveimpresionante. Câ]iva noi juc\tori de pe pia]a acestor centremoderne de asisten]\ privat\ [i-au g\sit timp s\ vorbeasc\despre ei, despre lucrurile începu te[i duse m\car în parte la bun sfâr[it.

de Cristian Pavel

Investi]iile în clinici [i spitale private continu\ s\n\tos


m încercat s` surprindem câteva investi]iisemnificative în domeniu, altele decât cele adusecurent în prim plan de media de profil saugeneralist`. Altele decât cele care au mânu]ebune pe bani grei pe posturile TV sau radio.Am dorit [i am ob]inut un dialog cu lideride business care au spus jur`mântul luiHipocrat, dar au ales s` supravie]uiasc`decent, oferind publicului interesat o[ans` în plus la decen]` [i normalitate. Am vorbit cu câ]iva manageri careaduc aminte de nivelul investi]iilor

cu jum`tate de gur`, cu o re]ineremai greu de în]eles, poate cu ojen` minim` fa]` de direc]iataman opus` spre care merge]ara. Dar lucrurile avanseaz` –

poate înc` departe de ritmul pe care ora[ele îl cersau [i-l doresc, dar aproape de disponibilit`]ilefinanciare mai sec`tuite ale românilor. Anii din urm` am num`rat pa[i îndr`zne]i peaceast` linie. {i anul acesta au existat pân` acuminaugur`ri notabile: primul spital pediatric privatal Medlife, spitalul Sf. Constantin din Bra[ov,spitalul oftalmologic European Eye Center dinBucure[ti, clinica Materna din Foc[ani, clinicaGynoprax din Satu Mare etc. Alte câteva afaceripuse „pe [in`” duduie ca un Orient Express cetrece prin g`rile unei Românii mai dornice des`n`tate ca niciodat`.

FamilyClinic, avanpost în nordul Bucure[tiului

„FamilyClinic a luat na[tere de la simpla idee c`în zona de nord a Bucure[tiului se sim]ea o lips` evident` a unei clinici care sòfere servicii de s`n`tate integrate, pentruîntreaga familie [i cu accent pe pediatrie“, spuneDan Popescu, directorul general al nou-înfiin]ateientit`]i FamilyClinic. „Clinica a derivat dinîns`[i nevoia investitorilor pentru astfel deservicii medicale în proximitate, din experien]acùt`rii unui furnizor de servicii de s`n`tate cares` satisfac` aceste nevoi într-un singur loc, f`r` a

fi necesar` deplasarea în mai multe locuri pentruefectuarea mai multor investiga]ii [i analize“,completeaz` acesta.Lucr`rile de amenajare, întrucât este spa]iuînchiriat, au fost efectuate într-o perioad` depatru luni. A fost necesar` reconfigurareaspa]iului, în conformitate cu planurile [i cureglement`rile legale în vigoare. În momentul defa]`, exist` 11 angaja]i permanent [i peste 50 demedici colaboratori.„Pân` în prezent, investi]ia se ridic` laaproximativ 500.000 euro, urmând ca pân` lafinalul anului s` ajungem la un milion de euro.Anul acesta investi]ia se va face în dou` etape,prima s-a realizat deja, urmând ca a doua infuziede capital s` se materializeze în crearea unuicentru intern în clinic`, de imagistic`“, maispune managerul Popescu.În momentul de fa]`, clinica ofer` serviciimedicale pentru urm`toarele specialit`]i:alergologie, imunologie, dermatologie, diabet [iboli de nutri]ie, endocrinologie, cardiologie,ORL, stomatologie, ginecologie, pediatrie,hematologie, medicin` intern`, ortopedie,nefrologie, neurologie, psihiatrie, imagistic` –ecografie, chirurgie general`, analize delaborator, fizioterapie [i psihologie.Ca în orice industrie, bineîn]eles c` exist`concuren]`, ideea este s` creezi puncte de diferen]iere [i s` identifici avantajelecompetitive. „Consider`m c` valoarea noastrèste bazat` pe diferen]iere. De aceea, noiprefer`m abordarea pacien]ilor individual, creândpentru ei pachete personalizate, în locul uneiabord`ri de genul abonamentelor standardizate.În clipa de fa]`, am construit pachete pentruîntreaga familie, pachete de consulta]ii [iinvestiga]ii anuale, pachete de servicii medicaleadaptate pentru [coli [i gr`dini]e, pachete pentrucategorii distincte: femei îns`rcinate, infan]i,adolescen]i etc.”, a subliniat Dan Popescu.

Bethesda, o alt\ „cetate” a Sucevei

Acum mai bine de patru ani, se inaugura laSuceava policlinica privat` Bethesda.Reamenajarea spa]iilor fostei întreprinderi derepara]ii auto (IRA) a costat la acea vreme 2milioane de euro, iar dotarea noii policlinici cuaparatur` de ultim` genera]ie 500.000 de euro.Conform celor declarate de c`tre administratorulacesteia, chirurgul {tefan Pu[ca[u, policlinica vafi un reper în ceea ce prive[te nivelul asisten]eimedicale ambulatorii, gra]ie condi]iilor deosebitepe care le are aceasta. Printre aparatele de ultim`genera]ie ce vor fi utilizate aici este [i singurulecograf tridimensional din jude], al doilea dinzona Moldovei. Aparatul permite examinareamorfologic` intrauterin` a copilului, astfel încâtse pot depista foarte devreme eventualemalforma]ii. Policlinica are în dotare [i un aparatradiologic de ultim` genera]ie, cu iradiereminim`, precum [i un ecograf color pentru cord[i vase sangvine. De asemenea, aici se poate face

A

S\n\tatea Press Groupcomunicare [i rela]ii publicepentru sectorul medical

Pentru informa]ii suplimentare v`invit`m s` ne scrie]i pe adresa:

[email protected]

www.comunicatemedicale.ro

`n`tatea PR desf`[oar` o gam`complex` de activit`]i de rela]iipublice pentru sectorul me -dical. Misiunea diviziei de PR

& Comunicare a S`n`tatea Press Groupeste s` g`seasc` solu]ii optime pentrunevoile companiilor din domeniul s`n` -t`]ii. De la strategii de comunicare,concept de campanii [i managementulsitua]iilor de criz` pân` la gestionarearela]iei cu mass media [i consiliere deimagine, S`n`tatea PR este dedicat`companiilor responsabile în ceea ceprive[te strategia de comunicare fa]` depublicul ]int`.„Pia]a serviciilor medicale cunoa[te înaceast` perioad` o efervescen]` la coteridicate în România. Totul se întâmpl`din cauza faptului c` ]ara noastr` se afl`pe un loc frunta[ în privin]a anumitorafec]iuni. Având în vedere acesteaspecte, companiile din sectorulmedical/s`n`tate trebuie s` înve]e s`comunice responsabil, profesionist, cuinforma]ii pertinente adresate publicului]int`. Aceste schimb`ri au dus [i ladezvoltarea diviziei de PR & Comu -nicare din cadrul companiei”, a declarat

Alina Oprea, administrator S`n`tateaPress Group.Cel mai nou proiect al trustului S`n`tateaPress Group îl reprezint` platformaonline ComunicateMedicale.ro, dedicat`sectorului de business medical. Concep -tul care a stat la baza acestui proiect a fostasigurarea unui spa]iu de comunicareactualizat permanent, pentru companiiledin domeniul s`n`t`]ii [i pentru presaspecializat`. Ce ofer` aceast` surs` înplus fa]` de celelalte platforme de comu -nicate? În primul rând, pozi]ionarea caprima platform` de comunicate dedicat`sectorului medical. Apoi, emisiuni [iinterviuri cu cele mai importantepersonalit`]i din domeniul medical dreptresurse informa]ionale pentru presa despecialitate, dar [i prezen]a unui calendarde evenimente medicale care asigur`vizitatorului informa]ia de care arenevoie pentru business-ul s`u. Co mu -nicateMedicale.ro asigur` cea mai rapid`[i eficient` metod` de comunicare pentrucompaniile din domeniul medical, dar [io surs` complet` de informa]ii despredinamismul pie]ei de s`n`tate dinRomânia.

S


electroencefalografie computerizat` pentruafec]iunile neurologice, iar cabinetul deoftalmologie este unul dintre cele mai modernedin Moldova. În plus, policlinica are posibilit`]imoderne de endoscopie digestiv`.Laboratorul de analize al policlinicii, dotat [i elcu aparatur` nou`, func]ioneaz` în spa]ii specialamenajate în acest sens, care respect` circuitelefunc]ionale. {tefan Pu[ca[u a declarat c`, în ceea ce prive[tedot`rile [i circuitele, noua policlinic` este la unnivel superior spitalului privat, fiind respectatetoate cerin]ele Uniunii Europene în domeniu. Exist` [i un mic spital Bethesda, structurat astfel:chirurgie general` (12 paturi), chirurgie plastic`(5 paturi), ORL (8 paturi), obstetric`-ginecologie(10 paturi), neonatologie (4 paturi), urologie (6paturi) [i ATI (3 paturi). În toamna anului trecut, acesta a fost dotat cu unaparat ultraperformant pentru spart calculi renali.Investi]ia s-a ridicat la suma de 350.000 de euro,iar odat` cu achizi]ionarea acestei aparaturiperformante, Spitalul Bethesda s-a înnoit [i cuun ecograf [i un aparat laser care permitefragmentarea 100% a calculilor renali mai maride 2 cm în diametru. Interven]ia dureaz` întrejum`tate de or` [i 45 de minute, iar în 90%dintre cazuri pacientul nu necesit` internare.Directorul Spitalului Bethesda Suceava, dr.{tefan Pu[ca[u, a declarat c` pentruachizi]ionarea aparaturii a f`cut un credit laBanca Transilvania, la care a g`sit în]elegere [ibun`voin]` pentru implementarea acestui proiect.„S-a f`cut o investi]ie necesar` nu numai pentruSuceava, ci [i pentru zona de nord a Moldovei.Dorim s` stabilim un parteneriat cu SpitalulJude]ean [i stomatologia pentru a dezvoltaturismul medical în zon`. Prin ProgramulOpera]ional Regional, inten]ionez s` achizi]ionezchiar [i ambulan]e pentru a asigura transportulpacien]ilor”, a spus Pu[ca[u.

Re]eaua centrelor Pro, „capilarizat\” în Ardeal

Centrul medical Pro s-aformat din cabinetul depediatrie [i ecografie a dr.Terza Livia, medic primarpediatru, doctor înmedicin`. Cabinetul a avutun caracter local,func]ionând din anul 1997în Sf. Gheorghe pân` laînfiin]area firmei Pro-Vitam, în anul 2001.Dezvoltarea a fostgradual`, cu înfiin]arealaboratorului de analizemedicale în Sf. Gheorgheîn anul 2003 [i deschidereapunctelor de lucru în Tg.Secuiesc [i Cluj-Napoca.Laboratorul din Cluj-Napoca s-a transformat

într-o societate independent`, având aceia[iac]ionari în 2004. „Centrul medical Pro este oafacere de familie. Actualmente, avem 58 deangaja]i proprii [i peste 30 de medici cu contractde colaborare. În anul 2005, am deschis punctulde lucru în Huedin, [i în anii urm`tori am extinsactivitatea în Cluj-Napoca, cu deschidereapunctelor de lucru pentru medicina muncii înSigma Center (2007), Polus Center (2007) [ipoliclinica din Iulius Mall (2008)”, a declarat dr.Szilard Fejer, administratorul Centrului MedicalPro. Cea mai mare investi]ie s-a efectuat recent, cudeschiderea centrului ultramodern în Sf. Gheorghe, o investi]ie de peste un milion deeuro. „Serviciile principale oferite în centrele noastresunt servicii medicale ambulatorii, cu o gam`larg` de specialit`]i (ecografie, cardiologie,neurologie, ginecologie, chirurgie, dermatologie,pediatrie, interne etc.), cabinet de medicinamuncii [i laboratoare de analize medicale. Neocup`m numai de aspectul ambulator alserviciilor medicale [i ne str`duim s` oferimservicii de înalt` calitate”, a spusadministratorului companiei. Firma a resim]itcriza economic`, din cauza num`rului mare defirme care au dat faliment [i care erau în rela]iecontractual` cu aceasta.Dar investi]iile, realizate în bun` m`sur` dinprofitul realizat, au demonstrat c` sunt oportune.„Din punct de vedere financiar, a meritat sìnvestim în laboratoarele de analize medicale. Înjud. Covasna laboratorul nostru a efectuat singuranalizele medicale în cadrul programuluina]ional de evaluare a st`rii de s`n`tate apopula]iei pentru jum`tate din popula]ia total` ajude]ului!”, spune oficialul lan]ului Pro.Concuren]a pe pia]a de medicina muncii e destulde mare în jude]ele Harghita [i Covasna, îns`concuren]a pe medicin` ambulatorie privat` emai mic` în jud. Covasna, deoarece pu]inimedici investesc în aparatur` medical`performant`. Una peste alta, exist` cereresuficient` pentru examin`ri medicale de calitateîn ambele jude]e. Chiar dac` exist` dificult`]i înrela]ia cu personalul medical, solu]ii exist`. „Îngeneral este cam greu s` g`sim medici tineri caredoresc s` lucreze în ]ar`, când un medic rezidentcare lucreaz` în Irlanda are un salariu de 10 orimai mare decât salariile din ]ar`. Avem îns`medici colaboratori, care doresc s`-[i dezvolteclientela în afara spitalului [i nu au de gând sèmigreze, fiindc` sunt foarte mul]umi]i deveniturile lor. Un medic specialist recunoscutpoate câ[tiga sume mari [i acas` pe un termenlung, dac` lucreaz` cinstit, nu accept`parasolven]` [i nu prime[te pacien]ii priva]i înspital”, încheie dr. Szilard.

Primul mall cu cabinete medicale

La finele anului 2009, cinci ac]ionari, dar [ireputa]i medici pe specializ`rilor lor (C`t`linCopèscu, Dana Jianu, {tefan Jianu, Alina

S-a f`cut o investi]ie necesar`nu numai pentru Suceava, ci

[i pentru zona de nord aMoldovei. Dorim s` stabilim

un parteneriat cu SpitalulJude]ean [i stomatologia

pentru a dezvolta turismulmedical în zon`. Prin

Programul Opera]ionalRegional, inten]ionez s`

achizi]ionez chiar [iambulan]e pentru a asigura

transportul pacien]ilor.

dr. Ştefan Puşcaşu,directorul Spitalului Bethesda


Ambrozie [i Daniela Diaconu) au pus „mân` dela mân`” [i s-au apucat s` rânduiasc` cevaabsolut nou ca [i organizare [i concept pe pia]aserviciilor medicale private din România: primul„mall” care s` ofere asisten]` medical` decalitate. Firma bravilor întreprinz`tori s-a apucats` renoveze o cl`dire de cinci etaje din sudulcapitalei pentru a o transforma din parcareprivat` în spital privat. A[a a ap`rut Delta ProMedical Center, un reper distinct în peisajulofertei de servicii medicale de calitate, carecuprinde o clinic`, dar [i cel mai nou spitalprivat din Bucure[ti, dotat cu bloc operator,rezerve [i 50 de paturi. Deschis` anul trecut,Delta Healthcare a avut ini]ial un num`r de 20angaja]i, ajungând acum la aproape 70.„Acoperind toat` gama de interven]iichirurgicale din sfera chirurgiei generale,vasculare, ORL, ginecologice, oncologice,urologice, ortopedice, plastic` [i reconstructiv` [ifiind condus` de dr. C`t`lin Cop`escu, singurulchirurg din România acreditat de forurileinterna]ionale pentru efectuarea opera]iilorbariatrice, Delta este singura institu]ie medical`din România ce va îngloba într-un viitor apropiatun Centru de Excelen]` în Chirurgie Bariatric`.De asemenea, Delta Hospital este [i Centru deExcelen]` în Chirurgie Endoscopic`“, spuneClaudia Tudor, directorul general al clinicii.{eful clinicii a f`cut o paralel` între acest spital[i un mall. „Cu certitudine este un model de

business diferit de ce mai exist` pe pia]`“, spunemedicul C`t`lin Cop`escu, unul dintreproprietarii Delta Pro Medical. Spre deosebire dealte spitale în care ac]ionarii coordoneaz` toateopera]iunile, la Delta Pro fiecare specialitatemedical` este gestionat` de o firm` diferit`, carepl`te[te chirie proprietarului. „Noi nu câ[tig`mdin chirie, ci din actul medical“, spune medicul,care este unul din cei mai cunoscu]i chirurgi închirurgia obezit`]ii din ]ar`. „Pân` acum, investi]iile se situeaz` în jurul a 12milioane euro, îns` acest capitol nu este înc`închis. Deoarece în cadrul Delta Hospital vaexista un centru de training pentru chirurgialaparoscopic`, investi]iile sunt departe de a se fiîncheiat“, a conchis Claudia Tudor.

KIDSDENTAL }INE CU DIN}II DE COPII

Timi[oara beneficiaz` de lunatrecut` de primul centru

stomatologic privat dedicat exclusivcopiilor. Cu o echip` format` din

medici tineri dar experimenta]i,centrul medical ofer` servicii în

ortodon]ie, pedodon]ie, preven]ie [iprofilaxie.

Cu o investi]ie de aproximativ180.000 euro, centrul medical areo suprafa]` total` de 160 mp., ce

g`zduie[te cabinete dedicatevârstelor mici: unul pentru

adolescen]i [i tineri, dar [i uncabinet pentru copii de pân` la 14

ani, unde îi a[teapt` un scaundeosebit, în form` de dinozaur.

Clinica poart` numele deKidsDental [i este parte a unui

complex de medicin` dentar` maiamplu. Cei 160 mp cuprind în total

trei cabinete, o camer` desterilizare, radiologie dentar`digital` de ultim` genera]ie,

precum [i o sal` de a[teptaregeneroas` [i o recep]ie. Sec]ia deadul]i cuprinde estetic` dentar`,

implantologie, endodon]ie,chirurgie, protetic`, odontologie,

acoperind toate serviciile uneiclinici stomatologice complexe.


Anima Speciality Medical Services, divizia deservicii medicale a grupului A&D Pharma, adeschis în 2010 patru clinici în Bucure[ti: înPia]a Victoriei, Pia]a Delfinului, Titan [iNusco Tower (Pipera). Cum a ap`rut ideeaacestei investi]ii? Cât au durat preparativele,construc]iile, echiparea etc.?Re]eaua de clinici Anima s-a n`scut la ini]iativagrupului A&D Pharma ca r`spuns la nevoia totmai mare a pacien]ilor de servicii medicale decalitate. De la idee pân` la deschiderea primeiclinici a durat mai pu]in de un an.

Ce investi]ii globale s-au f`cut pân` acum înaceste clinici?Grupul AD Pharma a investit (circa 5 milioanede euro potrivit ZF - n.n.) pentru deschiderea apatru clinici [i a unui laborator în Bucure[ti subbrandul Anima. Su me le investite au fost celenecesare pentru a asi gura cel mai înalt nivel decalitate al serviciilor [i o experien]` cât maipl`cut` pacientului. Anima a beneficiat deexperien]a [i know-how-ul acumulat de

companiile din grupul A&D Pharma de-a lungulcelor 16 ani de activitate pe pia]a din România.Sinergiile existente cu celelalte activit`]i dincadrul grupului, în special cu retailul farma -ceutic, sunt poten]ate în beneficiul pacientului.

Ce implic` sloganul re]elei Anima –„aproape de tine”?Anima a adus în România conceptul de îngrijiremedical` aproape de pacient. Acest lucruînseamn` pe de o parte servicii profesionale decalitate asigurate de personal medical cuexperien]` [i foarte bine preg`tit; medicii Animasunt capabili s` dezvolte o rela]ie de încredere cupacientul, explicându-i pe în]eles tot ceea cetrebuie s` [tie indiferent de nivelul de preg`tireal acestuia. Pe de alt` parte, „aproape de tine”înseamn` un mediu pl`cut [i prietenos înclinicile Anima, precum [i proximitatea fizic` aclinicilor: în doi ani ne propunem s` fim la 10minute distan]` de cas` sau locul de munc` alpacien]ilor no[tri.

A]i reu[it s` v` deschide]i spre sectorul declien]i corporate prin oferta dvs. adresat`companiilor. Contractul semnat cu grupulG4S pentru 10.000 de angaja]i este un bunexemplu. Ce alte companii au descoperitavantajele oferite de lan]ul Anima?În acest moment, peste 150 companii, totalizând40.000 de abona]i, acceseaz` serviciile Anima,principalii clien]i fiind G4S, Orange, BancaIntesa, Velpitar, Libra Bank, BRD, RBS,Romtelecom, Total Soft, Porsche Bank,Genesys, Astra Asigur`ri.

Cum a evoluat cererea pentru serviciilemedicale private în 2010 [i 2011 strict dinperspectiva Anima?Cererea pentru servicii medicale de calitate esteîn cre[tere, tendin]` ce poate fi confirmat`probabil de majoritatea juc`torilor mari dinaceast` pia]`, avantajul Anima fiind calitatea [ipre]ul f`r` concuren]`. Având în vederedimensiunea grupului A&D Pharma pe de oparte [i faptul c` Anima opereaz` doar de un an,aportul Anima la cifra de afaceri a grupului esteînc` redus. Sper`m îns` ca în câ]iva ani s`reu[im s` avem o contribu]ie semnificativ` încadrul grupului. În aceast` pia]`, un businesssolid poate spera la atingerea break-even point în2-3 ani.

Ce leg`tur` exist` între lan]ul Anima [i celedou` centre Diagnosis?Între cele dou` unit`]i exist` un parteneriatstrategic prin care abona]ii Anima au acces lacele dou` unit`]i ale Diagnosis din Bucure[ti lafel ca la orice alt` unitate Anima.

Ce obiective de business are Anima pentru2011 [i 2012?Pentru urm`torii ani ne propunem ca Anima s`ajung` în top 5 juc`tori pe pia]a serviciilormedicale private. Cristian Pavel

Anima se vrea„aproape de tine”

Interviu cu CRISTIAN SAS,Chief Operating Officer, Anima Speciality Medical Services


Crioterapia, sau terapia prin frig,se practic\ de secole sub diverseforme (comprese reci, ghea]\etc.). În ultimii ani, aceasta a fostreinventat\, gra]ie tehnologiilor,iar în prezent este disponibil\prin intermediul criosaunei. Înce -pând cu luna martie, criosaunaeste disponibil\ [i în Bucure[ti, încele dou\ centre medicale aleBioTerraMed.

de Emiliana Dovan

a începutul lunii martie, Criobio a încheiat unparteneriat cu BioTerraMed [i de]ine dou`criosaune în cele dou` clinici pe careBioTerraMed le de]ine în Bucure[ti. „Clien]ii au început s` apar`, unii au venit s`încerce, al]ii care au stat în strìn`tate [tiau dejadespre ce e vorba. Interesant este c` oamenii careau încercat [i-au adus prietenii sau rudele, iar

beneficiile sunt foarte vizibile dup` unnum`r mic de [edin]e. Eu [i partenerulmeu avem investi]ii [i în alte domenii,dar am hot`rât s` investim în aceast`terapie pentru c` ni s-a p`rut un lucrufabulos. Am încercat amândoi [i am fostmul]umi]i”, ne-a explicat StanConstantin, Managing Partner, Criobio.Reprezentantul companiei a completat c`

trìm într-un mediu foarte poluat, iar criosaunaajut` organismul s` se refac`. Nu se poate spunec` aceast` metod` vindec` o anumit` afec]iune,dar creeaz` ni[te condi]ii datorit` c`roraorganismul poate s` repare singur daunele careexist`, mai pe scurt, organismul „se reseteaz`”.Potrivit acestuia, în cabina pentru criosaun` seintr` pân` la nivelul gâtului, iar în interior sepulverizeaz` vapori de azot. „Azotul e un gaz pecare îl reg`sim în atmosfer`, este necesar vie]ii [iare o mare particularitate: atunci când estepulverizat trece din stare lichid` în stare gazoas`

[i poate atinge temperaturi foarte joase. În cazulacestei terapii este vorba despre circa 200 degrade Celsius sub zero. Vaporii de azot suntintrodu[i în cabina în care st` persoana, caretrebuie s` se roteasc` în tot acest timp, iartemperatura pielii ajunge spre 0 grade Celsius.Marea g`selni]` este c` se st` foarte pu]inînùntru, circa 3 minute, [i c` aerul este uscat, arfi grav s` fie pu]in umed”, a declarat StanConstantin. În timpul terapiei, organismul percepe [oculr`cirii, pielea fiind cel mai mare organ senzorial,cu cei mai mul]i receptori nervo[i. Ace[tiatransmit semnale de alarm` creierului [i totulîncepe s` lucreze.

1.000 de calorii, pierdute în câteva ore

„Zonele cu inflama]ii cedeaz` c`ldur` zonelorcare nu au, astfel apare un prim efect asupradurerii. Apoi, pentru c` tot organismul începe s`func]ioneze la maximum, este resetat. De aceea,dup` o astfel de [edin]` de 3 minute po]i pierdepân` la 1.000 de calorii. Nu le pierzi atunci, ci înurm`toarele 5-6 ore, când organismulfunc]ioneaz` foarte mult s` readuc` temperatur`,mai pe scurt, s` se regenereze”, a afirmatManaging Partner-ul Criobio.Potrivit acestuia, prima oar` aceast` terapie afost folosit` în Japonia în anul 1978 de c`tre unprofesor care a început s` cerceteze efectelefrigului asupra omului. „Atunci foloseau ni[tecamere frigorifice, care nu ajungeau latemparaturile minime de acum, dar se intra înprima camer` la -40 de grade, în a doua la -60,pân` la -100 – -110. Oamenii erau îmbr`ca]i, cuo masc` pe fa]`, pentru c` nasul [i gura suntfoarte sensibile, mai ales c` sunt ude. Terapiarespectiv` se folose[te [i azi, dar în urm` cu 10ani aceste camere au început s` fie înlocuite cucriosauna”, a men]ionat reprezentantul Criobio.Avantajul este c` în prezent în 30 de secundepo]i ajunge la cele -110 grade, nu de la prima[edin]`, trecerea f`cându-se treptat.„Organismul expus la aceast` temperatur` începes` secrete colagen. Avem pacien]i de peste 65 deani c`rora le-au disp`rut ridurile de pe gât, iarpielea le-a redevenit elastic`. Am v`zut persoaneplecând de aici foarte fericite dup` 10-11[edin]e”, a mai precizat Stan Constantin.

Criosauna, metoda potrivit\ pentru resetarea organismului

L


WARGHAENAYATI

Regina Maria: 16 ani demunc\, cea mai mare

re]ea privat\ de s\n\tate

V-a]i imaginat la început, în 1995, amploareape care o are acum Regina Maria?Nu mi-am imaginat acum 16 ani o dezvoltareatât de mare a acestei companii, îns` cu ajutorulunor oameni care au avut încredere în mine [i înviziunea mea despre serviciile medicale private,am reu[it s` ajungem la performan]ele de acum.Primul an a fost cel mai greu. Erau zile în carenu aveam pacien]i [i zile când veneau [i 10 într-o zi. Apoi am ajuns la 2.000 de pacien]i pe zi. Laacel moment, aveam 300 de angaja]i. Ampromovat sistemul de abonamente, un serviciunou nu numai pentru români, ci [i în alte ]`ri [im` bucur c` am putut fi pionierul acesteitransform`ri. Atunci am sim]it c` putem facechiar [i mai mult de atât. Iat` c` în 2011 avempeste 1.000 de medici colaboratori [i full-time,

devenind cea mai mare re]ea privat` de s`n`tate.Sunt aproape 16 ani de munc`, de realiz`ri, încare am încercat continuu s` ne îngrijim des`n`tatea oamenilor.

În toamna trecut` CMU a preluat Spitalul Euroclinic, clinicile [i laboratorulgrupului Eureko.Cum a fost/este integrarea cu acest altbusiness? A fost un pas dificil de realizat?Fuziunea dintre CMU [i Euroclinic a fost oprovocare pentru fiecare dintre noi, îns` scopulfinal, acela de a forma cea mai mare re]eaprivat` de s`n`tate, o re]ea care ofer` serviciiintegrate, ne-a motivat pe fiecare s` contribuimcu tot ce putem la aceast` nou` entitateformat`.

Interviu cu directorul general al Re]elei Private de S\n\tate Regina Maria


Centrul Medical Unirea (CMU) a devenit la începutul lunii martie Re]eauaPrivat\ de S\n\tate Regina Maria, redenumirea survenind în urmafuziunii cu Spitalul Euroclinic [i centrele medicale aferente. Aceastaeste cea mai nou\ realizare a re]elei de servicii medicale care a obi[nuitpia ]a cu inova]ii [iprofesionalism.Care a fost îns\ mo -tivul pentru careWar gha Ena yati,fon datorul re]eleme dicale private, aales nu mele Regi -nei Ma ria a Româ - niei pen tru centrelesale [i care sunt celemai îndr\z ne]e pro -iecte viitoa re afla]idin rândurile careurmeaz\.

de Emiliana Dovan

Nu neglija]i niciodat` investi]iile. Care suntcele mai importante proiecte pe care vre]i s`le realiza]i curând?Dup` o serie de investi]ii în Bucure[ti [i în ]ar`(campusul medical Bra[ov fiind cea mai mareinstitu]ie medical` privat` din zon`), înmomentul de fa]` avem în plan deschiderea a treinoi clinici: Lujerului, Floreasca [i Sun Plaza,care este prima policlinic` deschis` într-un mallîn România. De asemenea, în luna septembrieavem în plan deschiderea celui mai mare spitalde obstetric`-ginecologie din ]ar`.

Cum a]i descrie pia]a pe care v` desf`[ura]iactivitatea? Este profesionist`, a[a cum v-a]idori s` fie? În ce puncte mai este de lucru?Dac` a[ fi s` caracterizez printr-un cuvânt aceast`pia]`, cuvântul ar fi „dinamism”. Mai ales înultimii ani, aceast` pia]` s-a dezvoltat foarte mult,iar investi]iile sunt foarte mari. Cu toate acestea,aici se resimte nevoia de experien]` în serviciimedicale profesionale. Al`turi de sus]inereafinanciar`, foarte important` sau mai importantèste o echip` care s` poat` oferi cu adev`ratvaloare pentru pacien]i. Accentul pe know-howde business [i medical ar trebui s` fie mai mare înaceast` pia]` în care s`n`tatea pacien]ilor estenecesar s` fie o misiune comun`.

De ce a]i ales numele Regina Maria pentrumaternitate [i mai ales de ce Regina Mariapentru tot ceea ce înseamn` CMU [iEuroclinic?Numele Regina Maria ne reprezint` prin tot ceeace facem [i ce ne dorim, înc` de la bun început,din anul 1995. M.S. Regina Maria nu este doarpersonajul care m-a atras în România, cireprezint` un model în sine prin ac]iunileîntreprinse pentru poporul român. Cu acest nounume reînt`rim faptul c` suntem o companiepentru care conteaz` foarte mult latura uman`din tot ceea ce întreprindem. Mai mult, eu credc` o companie are nevoie [i de spiritualitatepentru a fi cu adev`rat util` oamenilor c`roraserve[te. Cinstea, echitatea [i dragostea pentruoameni sunt valori în care eu cred [i pe bazac`rora am ales [i numele Regina Maria.

De ce a]i p`r`sit Germania alegând Româniapentru studiu, carier` [i via]` personal`?Cred c` pu]ini oameni ar face shimbul `sta...

Am plecat din Germania în 1983 [i am venit s`studiez medicina în România încurajat de faptulc` Regina Maria a fost primul cap încoronat carea îmbr`]i[at mesajul lui Bahá'u'lláh,întemeietorului credin]ei Bahá'í. Apoi, am sim]itc` aici pot schimba anumite lucruri care ar fiînsemnat foarte mult [i de aceea am r`mas.

A]i venit în România în urm` cu 28 de ani,cum a]i caracteriza ]ara [i oamenii? S-auschimbat între timp? Ce v` place [i ce nu v`place aici?Am dorit s` fac o schimbare venind în România,gândindu-m` c` via]a mea nu trebuie s` fie ca acolegilor care merg la [coal`, apoi launiversitate, apoi urmeaz` o carier`. A[a c`, înplin regim comunist, am ajuns în România, o]ar` în care nu era lumin`, totul era gri, nu erahârtie igienic`, nu era ciocolat`, nu era unrestaurant în care s` te distrezi, iar benzina era cucupon. Eram rupt de lume [i trìam într-o mas`de oameni deprima]i. Asta a fost impresia meadespre România. Nu a fost u[or, îns` de[i oconsider perioada cea mai dificil` din via]a mea,pot spune c` a fost [i cea mai frumoas` pentru c`de atunci s-au legat ni[te prietenii care ]in [iacum. Între timp, România s-a schimbat foarte mult atâtla nivel de business, cât [i ca nivel social. Acumsunt foarte legat de România datorit` a tot ceeace am reu[it s` construiesc aici [i mai alesdatorit` oamenilor care mi-au devenit prieteni [ial`turi de care am reu[it s` realizez multe lucruri.

DESPRE WARGHA ENAYATI

Data na[terii: 3 februarie, 1964Stare civil`: C`s`torit, trei copiiCet`]enie: German`, Iranian`, RomânÈduca]ie:1983-1990: Facultatea de Medicin` General`,Regensburg (Germania) [i Cluj1991-1994: Specializare Cardiologie, Spitalul Fundeni,Bucure[ti, RomâniaExperien]` profesional`:1995 - prezent: General Manager la Centrul MedicalUnirea1996 - prezent: Medicul Ambasadei Germaniei laBucure[ti1997 - prezent: Medicul birourilor Lufthansa laBucure[ti

DESPRE RE}EAUAPRIVAT~ DE S~N~TATE

REGINA MARIA

Compania de]ine 6 spitale:Spitalul Euroclinic, Spitalul de

chirurgie Arcul de Triumf,Spitalul de obstetric` [i

ginecologie/maternitate, SpitalulDoroban]i, Spitalul de pediatrie

[i Spitalul de obstetric` [iginecologie Regina Maria

Bra[ov, iar în Bacù,Spitalizare de zi

multidisciplinar`, Regina MariaBacù. De asemenea, Re]eaua

Privat` de S`n`tate ReginaMaria pune la dispozi]ia

pacien]ilor 18 clinici, DiviziaLaboratoare Clinice [i Banca

Central` de Celule Stem.

BANI & SĂNĂTATE


Una dintre ni[ele celemai c\utate în ultimaperioad\ de c\tre ban -cheri este cea a ser vi-ciilor medicale. În c\u -

tarea unor noi clien]i, bancherii au personalizat ofertele, venindcu produse specifice pentru medici [i cabinete medicale, pe de oparte, [i pentru clien]ii acestora, pe de alt\ parte. C\ doar totspun statisticile c\ suntem un popor din ce în ce mai bolnav, iarveniturile ne-au fost b\gate la ap\ de criz\.

de Norel Moise

B\ncile vin cu oferte de creditarepentru medici, dar [i pentru bolnavi


ele mai multe oferte de creditarepentru cei care dezvolt` sectorulprivat de s`n`tate au derivat dinrândul produselor de finan]arespecializate pentru profesiile liberale.Dintre acestea, creditele pentru medicireprezint` cea mai important`categorie. Împrumuturile adresateacestei categorii socioprofesionalevizeaz` atât nevoile personale, cât [ipe cele profesionale [i de investi]ii aleacestora. B`t`lia pentru suprema]ie sed` între Banca Transilvania, care [i-a

dezvoltat o impresionant` diviziespecial` pentru medici, [i Libra Bank.

Oferta liderului

Banca Transilvania abordeaz` segmentul încauz` cu mai multe tipuri de produse: PachetulRezident, Pachetul Specialist, Pachetul Praxis,Pachetul Tehnicieni Dentari, dar [i AbonamentBancar pentru medici. Mai concret, BT ofer` credite destinate medicilorreziden]i, medicilor speciali[ti, cabinetelormedicale private, ale c`ror nevoi de finan]aresunt mai mari de 250.000 euro sau echivalent lei,precum [i pentru tehnicienii dentari. Pentru a fieligibili, medicii reziden]i [i speciali[tii trebuies` aib` statut de persoan` fizic` autorizat` sau s`fie asocia]i majoritari într-un SRL ori cabinetmedical. Pe lâng` creditele pentru cabinetemedicale, BT ofer` [i un card de credit pentrumedici. Acesta are ata[at` o poli]` de asigurarepentru malpraxis [i ofer` [i serviciul de InternetBanking gratuit, timp de 6 luni.Cardul MasterCard Forte pentru medici are olinie de credit care poate ajunge pân` la 5.000 deeuro, o perioad` de gra]ie de maximum 55 dezile [i necesit` un rulaj lunar maxim de 10%.Perioada de gra]ie este valabil` atât pentrucump`r`turile la comercian]i, cât [i pentruretragerile de numerar.Totodat`, posesorii cardului beneficiaz` decomision 0 pentru toate cump`r`turile efectuatela comercian]i, indiferent dac` opera]iunile auloc în ]ar` sau în strìn`tate [i de comision 0 deconversie valutar` pentru tranzac]iile cu cardulefectuate în alte ]`ri.

Alte intr\ri la mas\

Cei doi principali competitori nu sunt singurii peaceast` ni[`. MKB Nextbank [i-a redefinitstrategia de pia]` mizând [i ea pe profesiileliberale. Recent, Volksbank România a ie[it [i eala ramp` cu o ofert` de credite pentru medici.Banca are patru produse în aceast` categorie, cuajutorul c`rora medicii pot cump`ra imobile,echipamente medicale sau pot face diverse pl`]icurente. Împrumuturile sunt destinate tuturorcategoriilor de medici speciali[ti, pot fi accesatepe o perioad` de 36, 60, respectiv 300 de luni,iar sumele maxime accesate depind deexperien]a medicilor care le solicit`.

De altfel, b`ncile cu active mai mari de 5% autoate produse care vizeaz`, direct sau indirect,profesia medicilor. Raiffeisen Bank are înportofoliu trei credite destinate sectoruluimedical, atât pentru cabinetele mai vechi, cât [ipentru start-up-uri. Acestea sunt destinateînceperii afacerii (în cazul start-up-urilor),desf`[ur`rii activit`]ii [i investi]iilor [i pot ajungepân` la o valoare maxim` de 200.000 de eurosau echivalentul în lei. Perioada de rambursareeste cuprins` între 8 [i 15 ani.

Oferte [i pentru clien]i

De partea cealalt`, numeroase b`nci vor s`-iajute pe români s` se îngrijeasc` mai mult des`n`tate, împrumutându-le bani. OTP BankRomânia a lansat recent un nou produs: creditulpentru servicii medicale care ofer` solu]ia definan]are pentru persoanele care nu dispun deresursele financiare necesare efectu`rii diverselortratamente medicale sau a interven]iilorchirurgicale. Creditul e disponibil prinintermediul clinicilor medicale partenere, atât înBucure[ti, cât [i în principalele ora[e din ]ar`.Suma maxim` împrumutat` este de 21.000 lei,pe o perioad` de cel mult 4 ani, f`r` avans [i f`r`girant, doar pe baza facturii emise de clinicamedical`. Creditul poate fi acordat [i membrilorfamiliei, iar clien]ii pot beneficia de reduceri depre] din partea clinicilor partenere.Cele mai multe b`nci ata[eaz` cardurilorimportante reduceri la servicii medicale. Utilizatorii cardurilor de credit emise deUniCredit }iriac beneficiaz` automat de oreducere de 8% la toate serviciile de policlinicàle Centrului Medical Unirea. Oferta estevalabil` pentru toate tipurile de carduri de creditoferite de UniCredit }iriac: MasterCardStandard, MasterCard Gold, MasterCard GoldMiles@More [i cardul de afinitate UNICEF.De asemenea, de]in`torii de carduri de creditRBS emise sub sigla MasterCard beneficiaz` deo reducere de 10% la toate serviciile medicaleMedsana, dac` achit` contravaloarea acestora cucardul. Discountul se acord` în toate cele treiloca]ii Medsana: Cotroceni, Prim`verii [iPloie[ti.Aflat` într-o puternic` ascensiune în ceea ceprive[te promovarea, clinica Regia Maria are [iea parteneriate cu b`nci importante. Posesoriiunui card de cump`r`turi de la Raiffeisen Bankbeneficiaz` de facilitatea de plat` a serviciilormedicale prin re]eaua privat` Regina Maria, înmaximum 12 rate cu dobânzi 0%.Clien]ii au nevoie de o recomandare din parteaoperatorului de servicii medicale, iar cererile decredit sunt primite [i procesate în dou` agen]iidedicate din Bucure[ti [i o agen]ie din Bra[ov.Clientul poate utiliza fondurile pentru orice scopdore[te. Iar în condi]iile în care pondereaserviciilor de s`n`tate privat` cre[te constant,ocupând terenul l`sat viran de muri bundul sistemde s`n`tate public, aceast` ni[` va continua s` fiefoarte atractiv` pentru bancheri.

CCONCUREN}A

NU ST~ DEOPARTE

Chiar dac` nu are o diviziespecializat` [i nici nu se încadreaz` în

aceea[i categorie, dup` m`rimeaactivelor, cu concurentul sù principal,

Libra Bank este foarte apreciat` debreasla medicilor. Institu]ia ofer`, de

altfel, împrumuturi [i pentru farmaci[ti[i psihologi.

În ceea ce prive[te produsele pentrupersonalul din s`n`tate, Libra Bankofer` atât credite de nevoi personalepentru medici, asisten]i [i tehnicieni,cât [i împrumuturi pentru cabinetele

medicale (pentru start-up-uri sauinvesti]ii).

Creditele pentru cabinete medicale auo valoare maxim` de 120.000 lei [i pot

fi accesate atât în moneda na]ional`,cât [i în dolari sau în euro. Acestea pot

fi contractate pe 10 ani, cu gaj, [i pe25 de ani, în cazul în care sunt credite

cu ipotec`. Pentru acest tip deîmprumut se iau în considerare

încas`rile cabinetului, nu profitul, iarbanii pot fi rambursa]i anticipat f`r`penalit`]i, precizeaz` banca. Banca

mai are în portofoliu [i credite pentrucabinetele nou înfiin]ate, precum [i

pentru cele de optic` medical`.Pe lâng` acestea, medicii pot accesa

trei tipuri de împrumuturi de nevoipersonale, în moned` na]ional`, princare pot ob]ine maximum 50.000 lei,

120.000 lei, respectiv 600.000 lei.Beneficiarii trebuie s` fie cet`]eni

români [i strìni reziden]i în România,iar pentru ob]inerea creditului se iau în

considerare, potrivit b`ncii, veniturileob]inute la locul de munc` (sporuri,

venituri cu caracter permanent),veniturile din contracte de prest`riservicii, veniturile din contracte de

închiriere înregistrate la Administra]iaFinanciar` [i pensiile. Totodat`, înfunc]ie de produsul ales, mai pot fi

luate în considerare [i venituri carerezult` din activit`]i independente.

Perioada maxim` pe care se potcontracta creditele este de 10 ani, iar

dobânda anual` efectiv` (DAE) sesitueaz` între 18,9% [i 26,25%.


Nu mai este demult timp un se -cret pentru nimenistadiul în care seafl\ sistemul sa ni -tar românesc destat [i neputin]aacestuia de a trata[i a le oferi româ -nilor servicii me di -cale de calitate. Osolu]ie ar fi im pli -ca rea asigur\tori-lor priva]i, veriga

lips\ a unui sistem de s\n\tate func]ional, care ar putea suplinicaren]ele actuale. Îns\ lipsa reformei în principal, la care seadaug\ criza economic\ [i diminuarea veniturilor disponibileale popula]iei ]in pia]a asigur\rilor private de s\n\tate mult subnivelul ei adev\rat. În 2010, pia]a asigur\rilor private de s\n\tatetotaliza prime brute subscrise de circa 5 milioane de euro, de[iadev\rata valoare ar putea fi de circa 4-5 miliarde de euro.

de Paula Alexandrescu

Asigur\toriipriva]i, veriga lips\ dintr-un sistem sanitar func]ional


roblema principal` a sistemului sanitar destat este lipsa de organizare în ceea ceprive[te fondurile care intr` în acestsistem. „Nu discut despre faptul c` baniialoca]i sunt pu]ini sau mul]i. Chiar [ia[a, sumele alocate în prezent sunt prostadministrate. De la aceast` administraredefectuoas` a banilor, toate problemeleescaladeaz` nefiind bani în locurile unde

este nevoie pentru ca actul medical s` sedesf`[oare normal”, a declarat Tiberiu Maier,

vicepre[edinte Signal Iduna Asigur`ri de Via]`. Toate problemele generate de lipsa demedicamente, echipamente [i salarii de un niveladecvat în sistemul românesc de s`n`tate seintersecteaz` într-un singur punct: pacientulromân, tot mai s`rac [i tot mai prost tratat de unsistem care, în lipsa unor m`suri urgente [icategorice, va intra în colaps. „Reforma îns`n`tate trebuie f`cut` într-o form` foarteorganizat`, îns` exact acest lucru ne lipse[te: ostrategie clar` [i coerent`”, a explicat Maier. În ciuda acestor probleme, pia]a autohton` deasigur`ri private de s`n`tate, prin care românii arputea avea serviciile medicale care le lipsesc,este cu mult sub adev`ratul poten]ial. Contextuleconomic dificil, veniturile sc`zute ale românilor[i lipsa deductibilit`]ii totale privind primele deasigurare nu le permit acestora s` acceseze pro -dusele [i serviciile oferite de asigur`torii priva]i. În prezent, conform Codului Fiscal, primele deasigurare voluntar` de s`n`tate sunt deductibilela calculul venitului impozabil, atât pentruangajator (la impozitul pe profit), cât [i pentruangajat (la impozitul pe salariu), îns` în limitaunei sume reprezentând echivalentul în lei a 250de euro pe an. Bugetul asigur`rilor sociale din România sesitueaz` la aproximativ 5 miliarde de euro.Pre[edintele Casei Na]ionale a Asigur`rilor deS`n`tate (CNAS), Lucian Du]`, a explicat c` dincauza deficitului de câteva sute de milioane deeuro [i în lipsa unui control pe pia]a farma ceu -tic`, sistemul sanitar risc` insolven]a în doi-treiani.

Sc\dere de 15% pentru primelesubscrise pe clasa a II-a în 2010, dar cre[tere în T1

În 2010, asigur`torii au subscris în clasa a doua(asigur`ri de s`n`tate vândute de companiile deasigur`ri generale potrivit clasific`rii Comisieide Supraveghere a Asigur`rilor n.r.) prime bruteîn valoare total` de doar 21,12 milioane lei(aproape 5 milioane euro), în sc`dere cu 15,04%fa]` de 2009, când s-au înregistrat prime brutesubscrise de 24,85 milioane de lei.Companiile de asigur`ri de via]` au subscris în2010 pe clasa B2 (asigur`ri de s`n`tate vândutede companiile specializate pe asigur`ri de via]`n.r.) prime brute în valoare total` de 9,218milioane lei, cre[tere nominal` de 109,41% fa]`de 4,4 milioane lei subscrise în 2009. În ceea ce prive[te indemniza]iile brute pl`tite

aferente clasei a doua a asigur`rilor de s`n`tate,acestea au însumat în 2010 7,45 milioane lei, însc`dere cu 39,03% comparativ cu 2009.Indemniza]iile brute pl`tite, sume pentrumaturit`]i [i r`scump`r`rile aferente clasei B2 aasigur`rilor de s`n`tate subscrise de asigur`toriilife au totalizat în 2010 367.615 lei, în cre[terecu 63,62% fa]` de 2009.Clasa B2 [i-a p`strat tendin]a de cre[tere [i înprimul trimestru al anului în curs. Astfel, la nivelde industrie aceast` clas` a înregistrat în primele3 luni din an o cre[tere nominal` de 92,12%, cuprime brute subscrise de 1,48 milioane de leicomparativ cu 772.919 lei în perioada similar`din 2010. Totodat`, primul trimestru a adus ocre[tere de 35,57% [i pe clasa asigur`rilor des`n`tate (clasa a II-a), unde primele subscrise deasigur`tori au ajuns la 7,25 milioane de leicomparativ cu 5,35 milioane lei subscrise în T1din 2010. În primul trimestru din 2011,indemniza]iile brute pl`tite pentru asigur`rile des`n`tate din clasa a doua au încifrat 1,31milioane lei, sc`dere de 15,42% comparativ cuT1 din 2010. Pe clasa B2 s-au pl`titindemniza]ii, maturit`]i [i r`scump`r`ri de97.018 lei, în cre[tere cu 1,8%.

Baza r\mâne tot sectorul corporate

„Cred c` sectorul de retail începe s` dea semnemodeste de revenire, îns`, în acest moment, înc`ne baz`m pe sectorul corporate. Problemele dinsectorul public de s`n`tate îi determin` pe totmai mul]i români s` ia în considerareposibilitatea de a încheia o asigurare privat` des`n`tate. Sper c` statul va avea capacitatea de aimplementa o reform` pragmatic` a s`n`t`]ii,pentru c`, dac` lucrurile vor decurge ca pânàcum, acest sistem se îndreapt` spre colaps. Înceea ce prive[te evolu]ia pie]ei de asigur`ri des`n`tate, aceasta va depinde în mare m`sur` derevenirea sectorului corporate, astfel încât amputea avea o cre[tere între 5-20%, cu mult subpoten]ialul real al acestei pie]e”, a declaratCarmen Radu, care a adùgat, într-un evenimentpublic recent, c` pia]a asigur`rilor private des`n`tate ar putea atinge 4-5 miliarde euro încâ]iva ani, dac` reforma ar urma modelulolandez, care a transferat aproape în totalitatesectorul medical în administrare privat`.„Evident, pia]a asigur`rilor de s`n`tate vacontinua s` creasc`. Cre[terea va fi superioar`cre[terii pie]ei asigur`rilor de via]`. Într-uncontext în care sistemul public de s`n`tate seconfrunt` cu probleme, oamenii au nevoie degaran]ia serviciilor medicale de s`n`tate. BCRAsigur`ri de Via]` ofer` în acest momentclien]ilor corporate un pachet de asigur`rivoluntare de s`n`tate complex, peste 10.000 deasigura]i beneficiind deja de acest produs”, aadùgat Florina Viziteanu, pre[edinte directoratBCR Asigur`ri de Via]` Vienna Insurance Group.Re]eaua de prestatori de servicii medicale cucare asigur`torul are încheiate parteneriate este

P

Evident, pia]a asigur`rilor des`n`tate va continua s`creasc`. Cre[terea va fi

superioar` cre[terii pie]eiasigur`rilor de via]`. Într-un

context în care sistemulpublic de s`n`tate se

confrunt` cu probleme,oamenii au nevoie de

garan]ia serviciilor medicalede s`n`tate.

Florina Viziteanu, pre[edinte directorat BCRAsigur`ri de Via]` Vienna

Insurance Group.


extins` la nivel na]ional [i cuprinde clinici [ispitale de stat [i private. În etapa urm`toare,BCR Asigur`ri de Via]` va oferi asigur`rivoluntare de s`n`tate [i segmentului retail,potrivit Florinei Viziteanu.Mult mai optimist este Tiberiu Maier, cândvorbe[te despre asigur`rile vândute deasigur`torii din segmentul asigur`rilor de via]`.„Va fi o cre[tere de neimaginat, pe sectorulasigur`rilor de s`n`tate de pe clasa B2. Numainoi [tim ce avem în portofoliu [i ce se vaînregistra anul acesta. De asemenea, avemsemnale c` [i pia]a se mi[c` în ansamblu, nunumai noi, ci [i competitorii no[tri. Dovad` este[i cre[terea de peste 90% a clasei B2 în primultrimestru”, a detaliat oficialul Signal Iduna.

Cum ar trebui s\ arate sistemul reformat?

Restructurarea sistemului public de s`n`tate esteun gest firesc, spun asigur`torii priva]i, dacàvem în vedere faptul c` vorbim de un sistemcare nu se mai poate autosus]ine. În cadrulsistemului reformat, asigur`torii priva]i ar finormal s` joace un rol mult mai important, dac`,a[a cum men]ionam, reforma s-ar face dup`modelul olandez în care fondurile alocatesistemului trec în administrarea privat`, carefunc]ioneaz` dup` criterii de performan]`.Sistemul, a[a cum este el actualmente, neag`îns` aproape în totalitate rolul asigur`torilorpriva]i. „Scenariul cel mai eficient, dar [i cel mai radical,este acela în care statul nu va acoperi decâtpersoanele care nu au nicio surs` de venit, iarasigur`torii vor acoperi integral [i pachetul debaz` (care de asemenea nu a fost înc` definit,fiind o mare piedic` în calea reformei n.r.). Încazul în care s-ar liberaliza complet pachetul debaz` (s` poat` fi acoperit de asigur`torii priva]i),contribu]ia de asigur`ri sociale de s`n`tate ardeveni o prim` de asigurare (calculat` deasigur`tori pe baza unor principii actuariale [iagreat` cu CNAS [i Ministerul S`n`t`]ii – MS)care ar trebui s` fie cam aceea[i indiferent deasigur`tor [i ar trebui s` fie pl`tit` de to]i ceicare au venituri, cu anumite subven]ii de la statpentru cei cu venituri foarte mici”, a declaratCarmen Radu. La aceast` asigurare obligatorie de baz` s-aradùga asigur`rile complementare [i respectivsuplimentare (prime suplimentare), în func]ie decerin]ele [i posibilit`]ile financiare ale fiec`ruiclient. Decontarea serviciilor medicale s-ar facedirect între asigur`tor [i prestatorii de serviciimedicale de stat sau priva]i, f`r` a mai trece prinCNAS.„Astfel, asiguratul [tie c` î[i alege un asigur`torprin care î[i poate achizi]iona atât pachetulobligatoriu, cât [i cel complementar [i/sausuplimentar. Numai a[a s-ar obliga to]iprestatorii de servicii medicale, indiferent c` suntdin mediul privat sau de stat, s` intre încompeti]ie, prin calitatea serviciilor oferite. Ca

asigur`tor, voi încerca s` orientez clientul c`treacei furnizori de servicii medicale despre care[tiu c` ofer` calitate, pentru c` eu, asigur`torulunei poli]e obligatorii, nu voi putea reziliacontractul de asigurare, clientul fiind singurulcare poate decide ce asigur`tor î[i va alege”, adetaliat Carmen Radu.De aceea[i p`rere este [i Tiberiu Maier, v`zândnu doar necesar`, ci [i vital` implicareacompaniilor private. „Companiile private, princompeti]ia care se na[te între ele, sunt aceaverig` lips`. Prin achizi]ionarea unei poli]e des`n`tate î]i e[alonezi o anumit` plat`, care nueste un efort financiar pentru persoana asigurat`,dar în momentul în care ai o problem` des`n`tate, nu te mai confrun]i cu grija costurilorpe care o presupun serviciile [i tratamentelemedicale”, a explicat Tiberiu Maier.

Alte m\suri de reformare necesare

Recent, a fost publicat` Strategia deRa]ionalizare a Sistemului Sanitar, care con]ine oserie de ini]iative ce îi privesc [i pe asigur`toriipriva]i. Conform acestui document, încurajareaprin mecanisme financiare a particip`riiasigur`torilor priva]i în sistemul asigur`rilor des`n`tate ar trebui s` se fac` prin dou` cì.Respectiv, 15% din asigur`rile totale de s`n`tates` fie reprezentate de asigur`ri de s`n`tateprivate [i 5% din Fondul Na]ional Unic deAsigur`ri Sociale de S`n`tate s` fie dat spreadministrare c`tre asiguratori priva]i. {efulCNAS, Lucian Du]`, a mai spus c` pachetul debaz` de servicii medicale ar putea fi definit în2012, respectiv acele servicii acoperite deasigurarea obligatorie de s`n`tate, accesibilepentru to]i cet`]enii în virtutea achit`rii CASS. Înprezent, contribu]iile de asigur`ri sociale des`n`tate (CASS) datorate cumulat de angajatori[i salaria]i este de 10,7%, respectiv de 5,2% încazul angajatorilor [i 5,5% pentru angaja]i.„Cred c` cifrele men]ionate mai sus nu vorschimba radical situa]ia în domeniul s`n`t`]ii [inu vor avea un impact semnificativ asupra pie]eiasigur`rilor private de s`n`tate, dar este un primpas spre o reform` complet` în acest domeniu“,consider` Carmen Radu.

Coplata...

Oficialul Eureko consider` c` introducereacopl`]ii, împreun` cu introducerea carduluina]ional de s`n`tate în cursul anului 2011, arputea avea efecte pozitive asupra pie]ei, îns`trebuie nuan]at. „În cazul în care introducerea sistemului decoplat` nu se va face în paralel cu definireapachetului de servicii incluse în asigurareaobligatorie astfel încât [i asigur`rilecomplementare [i suplimentare s` se dezvolte,nu cred c` asigur`torii priva]i vor dezvoltaproduse speciale pentru serviciile medicaleacoperite prin coplat`, ]inând cont de valoareamaxim` a sumei asigurate anual, de doar 600 de

Scenariul cel mai eficient, dar[i cel mai radical, este acelaîn care statul nu va acoperidecât persoanele care nu au

nicio surs` de venit, iarasigur`torii vor acoperi

integral [i pachetul de baz`.În cazul în care s-ar

liberaliza complet pachetul debaz`, contribu]ia de asigur`risociale de s`n`tate ar devenio prim` de asigurare care ar

trebui s` fie cam aceea[iindiferent de asigur`tor [i ar

trebui s` fie pl`tit` de to]i ceicare au venituri, cu anumite

subven]ii de la stat pentru ceicu venituri foarte mici.

Carmen Radu,Vicepre[edinte,

Eureko România


lei per client. Acest tip de produs ar avea costuride administrare foarte mari. Cel mai probabil,asigur`torii vor include în produsele de asigurarede s`n`tate existente în acest moment pe pia]`,pentru o prim` suplimentar`, [i serviciilemedicale acoperite prin coplat`”, a explicatoficialul Eureko. Simpla introducere a copl`]ii,f`r` o cre[tere a calit`]ii serviciilor medicale, vafi respins` de români, fiind perceput` o nou`tax`.

Pre]urile...

Clientul român este foarte preten]ios, un lucrubun, crede Tiberiu Maier, pentru c` determin`cre[teri ale competi]iei, care are loc pe frontulîmbun`t`]irii produselor [i serviciilor oferite,îns`, atrage aten]ia reprezentantul Signal Iduna,lipse[te o verig`: consumatorul român nucoreleaz` preten]iile cu pre]ul asigur`rii. „Dac` cumperi o asigurare de s`n`tate, careacoper` tot ce se poate acoperi, în Germania, deexemplu, este normal s` vorbe[ti despre primeanuale de 3.000 de euro”, a mai explicat Maier.

Anul acesta, crede Tiberiu Maier, pre]urileasigur`rilor private de s`n`tate nu vor cre[tepentru c` sunt ]inute în frâu de contractelenegociate cu clinicile private, îns` lucrurile vorsta altfel în momentul în care vom avea cre[tereeconomic` [i veniturile popula]iei pentruasigur`ri vor fi din nou disponibile.

Produsele sunt variate

La aceast` dat`, oferta asigur`torilor pe palierulpoli]elor de asigur`ri private de s`n`tate este unavariat`. Produsele se adreseaz` atât segmentuluicorporate, prin poli]ele de grup, oferite de obiceiangaja]ilor ca metod` de fidelizare saupersoanelor fizice, prin poli]ele individuale. Atâtcompaniile de asigur`ri generale ofer` asigur`ride s`n`tate, cât [i cele specializate pe poli]elelife. Liderii segmentului life, ING Asigur`ri deVia]`, BCR Asigur`ri de Via]` [i AlicoRomânia, au în oferta lor de produse atât poli]ede s`n`tate, ca produse de sine st`t`toare, cât [ica asigur`ri suplimentare la cele life, beneficiioferite în schimbul unei prime adi]ionale.Referitor la nout`]ile pie]ei, Eureko Asigur`ri [i-a extins în prima parte a anului portofoliul deproduse [i a lansat Junior, o asigurare de s`n`tatepentru copii [i tineri cu vârsta cuprins` între 12luni [i 18 ani, destinat` s` acopere nevoilespecifice ale acestora în ceea ce prive[te accesulla servicii medicale de calitate. La rândul lor, BCR Asigur`ri Vienna InsuranceGroup [i Platinum Asigur`ri au lansat, laînceputul lunii iunie, asigur`ri dedicatetransplantului cu celule stem, prin care o serie deafec]iuni grave (diferite tipuri de leucemie sauanemii etc.) pot fi astfel tratate, preluând totodat`din presiunea financiar` exercitat` asupraasiguratului sau familiei acestuia.

Pre]urile asigur`rilor private de s`n`tate nuvor cre[te pentru c` sunt ]inute în frâu decontractele negociate cu clinicile private,îns` lucrurile vor sta altfel în momentul încare vom avea cre[tere economic` [iveniturile popula]iei pentru asigur`ri vor fidin nou disponibile.

Tiberiu Maier,Vicepre[edinte, Signal Asugur`ri de Via]`

Pia]a echipamentelor medicale din România a crescut semnificativîn ultimii ani, ̀ ntrucât nivelul general al cheltuielilor pentru s\n\tatea crescut [i noi echipamente pentru diagnostic au fost achizi]ionatepentru recondi]ionarea spitalelor. Potrivit Espicom, pia]a echipa -mentelor medicale din România este estimat\ la 394 milioane USDîn 2010, mai mult cu 9,4% decât în 2009, iar suma alocat\ per capitaîn 2010 pentru achizi]ia de echipament medical în România a fost decirca 18 USD. Pentru 2015, realizatorii studiului FRD Center esti -meaz\ c\ domeniul va ajunge la circa 610 milioane USD, cu o cre[tereanual\ de circa 9,2%.

de Georgeta Clinca

Pia]a echipamentelormedicale î[i continu\ ascensiunea



otrivit Espicom, pia]a româneasc` de echipa -mente medicale este asem`n`toare cu cea dinUcraina în ceea ce prive[te valoarea [iasem`n`toare cu Rusia referitor lafondurile alocate pe cap de locuitor. Pia]aromâneasc` a echipamentelor medicaleeste influen]at` de pia]a privat` a servi -ciilor medicale, unul dintre domeniile cucea mai rapid` dezvoltare din România, cu

o cre[tere anual` de circa 35% [i perspectivede cre[tere [i pentru perioada 2011-2013.Câ]iva dintre factorii care influen]eaz` dezvoltareaserviciilor medicale private în România sunt: num`rul insuficient de centre ambulatorii publice dezvoltarea infrastructurii de spitale private o cerere mai mare pentru servicii medicaleprofesioniste cerere pentru teste de laborator mai sofisticate,care necesit` aparatur` performant` dezvoltarea serviciilor medicale prepl`tite dec`tre furnizorii de servicii medicale privatePotrivit unei analize a Epsicom, segmentulechipamentelor medicale din România ar fi ajunsla 3,8% în 2010, din totalul bugetului alocat pentrusectorul medical, mai exact 0,2% din PIB.O important` oportunitate pentru domeniulechipamentelor medicale este reprezentat` defuziunile [i achizi]iile înregistrate recent îndomeniu. Un astfel de exemplu este The GadaGroup Ltd, care a achizi]ionat în 2010 70% dingrupul de companii controlate de Octavian Netcu,care include Radiusmed, Integrine [i MedicalManagement Services. Radiusmed furnizeazèchipamente pentru radiologie [i imagistic`,neonatologie [i îngrijire intensiv` a adul]ilor,chirurgie [i facilit`]i pentru stomatologie.Integrine furnizeaz` solu]ii [i servicii completepentru unit`]ile de s`n`tate, iar MedicalManagement Services furnizeaz` serviciimedicale specializate, educa]ie [i activit`]i detraining. Se a[teapt` ca aceast` achizi]ie s`stimuleze dezvoltarea Grupului [i s` deschid` noioportunit`]i de business atât în România, cât [i înEuropa Central` [i de Est.

Situa]ia curent\ a fonduriloreuropene folosite pentrumodernizarea spitalelor

Fondurile structurale din sectorul medicalromânesc sunt administrate prin ProgramulOpera]ional Regional 2007-2013, axa prioritar` 3– Îmbun`t`]irea infrastructurii sociale, domeniulmajor de interven]ie 3.1 – Reabilitare,modernizare [i echiparea serviciilor de s`n`tate.Domeniul major de interven]ie 3.1 a fost lansat înRomânia în ianuarie 2008. Beneficiarii eligibilipentru acest domeniu major de interven]ie suntautorit`]ile locale. În 2010, din 450 de unit`]imedicale din România, 370 au fost transferateautorit`]ilor locale. Unit`]ile medicale de interesna]ional [i spitalele psihiatrice au r`mas însubordinea Ministerului S`n`t`]ii.Pân` în septembrie 2010, 9 spitale [i peste 100 deambulatorii din România au ob]inut sau se aflau în

curs de a ob]ine fonduri europene pentrureabilitare sau modernizare. Un astfel de exemplu,care a finalizat investi]iile folosind fonduri din axaprioritar` 3 – Îmbun`t`]irea infrastructurii sociale,domeniul major de interven]ie 3.1, este Spitalul deUrgen]` din Moine[ti, Bacù, care a deschis lafinalul lui 2010 un nou ambulatoriu integrat.Investi]ia total` a fost de 1,5 milioane de euro, dincare 2% a fost contribu]ia Consiliului Moine[ti,restul reprezentând fonduri structurale.Investi]ia a însemnat modernizarea a peste 1.000mp de ambulator, achizi]ia a 226 de dispozitivenoi. Investi]ia s-a desf`[urat pe parcursul unui an,va cre[te num`rul serviciilor medicale furnizate,va mic[ora num`rul pacien]ilor trimi[i c`tre altecentre [i va sc`dea timpul necesar pentrudiagnosticarea [i tratarea pacien]ilor cu 10%.Alte astfel de proiecte aflate în desf`[urare sunt încadrul: Spitalului din Deva, Spitalului din Sibiu,Spitalului „Sf. Gheorghe” din Boto[ani, Spitaluluide Urgen]` din Vaslui [i Spitalului din Târgovi[te.Circa 90% dintre echipamentele medicale folositeîn România sunt importate. Acest procent mareindic` o lips` de capital [i tehnologie pentru oproduc]ie intern`. Câ]iva dintre cei mai importan]iimportatori pentru pia]a local` sunt: TopDiagnostics, General Electric Medical SystemsRomânia, Sante Interna]ional.

Cum va evolua pia]a în perioada urm\toare

Potrivit Espicom, pia]a echipamentelor medicaledin România va înregistra o cre[tere anul` decirca 9,2% în urm`torii 6 ani, pân` la valoarea de610 milioane USD în 2015. De asemenea, sepreconizeaz` c` vor avea loc investi]ii atât însectorul public, cât [i în cel privat, fapt ce va aveaun efect benefic asupra pie]ei echipamentelormedicale din România.Pentru 2011, Ministerul S`n`t`]ii inten]ioneaz` sìnvesteasc` circa 190 milioane RON (aprox. 44,6milioane euro) pentru reabilitarea centreloroncologice [i ATI [i pentru achizi]ionareaechipamentelor pentru unit`]ile medicale aflate însubordinea Ministerului [i în cea a autorit`]ilorlocale. Importul de echipamente medicale vacre[te de asemenea în viitor [i din cauzadeficitului de tehnologie înalt` înregistrat înspitalele publice.Evolu]ia estimat` pentru sectorul echipamentelormedicale din România este urm`toarea: segmentul consumabilelor este estimat aînregistra 130 milioane USD în 2015, cu circa44,5% mai mult decât în 2010 segmentul de diagnostic imagistic se estimeaz`c` va înregistra 107 milioane USD în 2015, cucirca 41% mai mult decât în 2010 domeniul ortopedic [i al produselorimplantabile va ajunge la circa 86 milioane USDîn 2015, cu 54% mai mult comparativ cu 2010 tot în 2015, segmentul produselor pentru zonastomatologic` este estimat s` înregistreze 61 mili -oane USD, cu 56,5% mai mult comparativ cu2010.

P


DRAGO{DAMIAN

Sistemul sanitar se afl\ într-un blocaj

financiar f\r\ precedent

ASOCIA}IAPRODUC~TORILOR DE

MEDICAMENTEGENERICE DIN

ROMÂNIA (APMGR)

s-a înfiin]at la începutulanului 2009, la ini]iativa

celor mai importan]iproduc`tori autohtoni de

medicamente. APMGR esteformat` din companiile:

Actavis, Antibiotice,Biofarm, Dr. Reddy's, Egis,Gedeon-Richter, Labormed,

Sandoz, Terapia-Ranbaxy,Teva, Zentiva.

PHARMA

Interviu cu pre[edintele Asocia]ieiProduc\torilor de Medicamente Generice

din România (APMGR)

Asta sus]ine pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Medi ca -mente Generice din România (APMGR), Drago[ Damian, din cauzaîntârzierii cu care se fac pl\]ile la furnizorii de medicamente, cu un termen de 210 zile ce se vrea prelungit la peste 300 de zile.Potrivit acestuia,din datele de la dis -t ribuitori [i far ma-cii, datoriile (necon-firmate de CNAS)dep\[esc 3 miliardelei. În aceste con-di]ii exis t\ riscul caanumite companiis\-[i înceteze acti-vitatea pe pia]anoastr\ [i, bineîn-]eles, ca popula]ias\ nu mai aib\acces la unele medi-camente.

de Emiliana Dovan

În cel mai recent comunicat primit de laAPMGR, sublinia]i pericolul în care se afl`pia]a farmaceutic` româneasc` dac` se vorprelungi termenele de plat` de la 210 zile lapeste 300. Ce s-a întâmplat cu aceste inten]iiale autorit`]ilor?Decont`rile la CNAS se fac pentru perioada mai-iunie 2010, ceea ce înseamn` c` termenulcontractual de 210 zile este înc`lcat. Din dateleasocia]iei, provenind de la distribuitori [ifamaci[ti, sumele (neconfirmate de CNAS)datorate furnizorilor se ridic` la peste 3 miliardelei, marea majoritate a crean]elor provenind dinmedicamentele incluse în lista programelorna]ionale. Sistemul sanitar se afl` într-un blocajfinanciar f`r` precedent, f`r` solu]ii [i f`r` [ansede redresare în 2011.

Care sunt cele mai grave urm`ri în caz deaprobare? Care sunt m`surile pe careasocia]ia poate s` le ia în acest caz?Riscul principal este acela c` vor exista companiicare vor decide s` înceteze livr`rile demedicamente în România. Din informa]iile mele,membrii APMGR nu vor recurge la o astfel desolu]ie extrem`, pentru c` au f`cut investi]ii demiliarde de euro în România [i au încredere înpoten]ialul acestui domeniu. Totu[i este dificil s`prognozezi cum se vor comporta anumitecompanii dac` situa]ia r`mâne deteriorat` pentruo perioad` nedefinit`.

Începe accesibilitatea pacien]ilor lamedicamente s` aib` de suferit în România?Cel mai recent exemplu în acest sens esteimpunerea pacien]ilor oncologici s`-[icumpere medicamentele numai dinfarmaciile spitalelor unde sunt îngriji]i,începând cu 1 aprilie.Accesibilitatea pacien]ilor la medicamente are desuferit serios începând în special din 2008încoace, de când s-au luat m`suri dereglementare pentru a corecta fenomenelenegative ap`rute anterior, dar care nu au avut unstudiu de impact [i o sus]inere financiar`. Înacest moment, în opinia noastr` în zona urbanmic [i rural – localit`]i sub 20.000 locuitori,unde tr`iesc circa 9 milioane de cet`]eni –accesul la servicii medicale [i medicamente estepractic zero. Nu vorbim doar de bolnavii de cancer, vorbim

de toat` popula]ia care are nevoie de asisten]`medical` sau farmaceutic`.

Pia]a a evoluat, îns` pu]in curios. PotrivitCegedim, anul trecut, pia]a a crescut în va -loare (în special în semestrul I) [i a sc`zut învolum (în special în semestrul II). C`ror fac -tori considera]i c` se datoreaz` aceste evolu]ii?Sc`derile de volum sunt în marea majoritate înzona medicamentelor ieftine, care au devenitspecie pe cale de dispari]ie. Un medicamentieftin nu are poten]ial de a genera cash înfarmacie, [i va fi rebutat automat de la vânzare.În acest moment, în catalogul na]ional al pre -]urilor exist` circa 1.500 de pre]uri înregis tratepentru medicamente care nu se comercializeaz`. Blocajul financiar, m`surile de suprare gle -mentare luate de autorit`]i, lipsa oric`rui dialogra]ional cu industria va face ca pia]a s` continues` scad` în volum [i s` creasc` în valoare.

Cum estima]i c` va evolua pia]amedicamentelor generice în acest an? Consider c` pia]a medicamentelor generice vacre[te în valoare exclusiv prin canibalizarea coteide pia]` a medicamentelor ie[ite de sub patentsau prin înlocuirea genericelor ieftine cu unelemai scumpe. Cred c` nu exist` nicio [ans` decre[tere în volum sau în zile de tratament (DOT).

Ce m`suri crede]i c` ar trebui luate pentru omai bun` func]ionare a domeniului? Dec`tre ce entit`]i? În primul rând, ar fi necesare rezolvareablocajului financiar prin negocieri cu furnizorii [iprin semnarea unor documente de garantare acrean]elor [i reglementarea urgent` amecanismului de decontare pentru lista C2.Acest lucru s-ar putea ob]ine prin: a)introducerea substitu]iei generice [i a clusterelor;b) negocieri separate cu produc`torii pentru a seob]ine anga jamente pre]-volum; c) decontareaseparat` [i transparent` a produselor din lista C2direct la produc`tori. De asemenea, ar fi util` crearea unei culturi amedicamentului generic: revizuirea protocoa -lelor terapeutice, revizuirea listelor de medica -mente compensate [i gratuite, introducereaincentivului generic. Nu în ultimul rând, estenevoie de introducerea unui sistem viabil demedicin` primar` în mediul urban mic [i rural.



Pe fondul subfinan]\rii cronice as\n\t\]ii [i cu ajutorul credit\rii pescar\ larg\, pia]a farmaceutic\ dinRomânia, evaluat\ la aproape 2,3miliarde euro în 2010, d\ semne deoboseal\ anul acesta, iar accesi -bilitatea tratamentelor începe s\devin\ o problem\ pentru unnum\r însemnat de pacien]i, searat\ în rapoartele companiei destudii [i analize de pia]\ Cegedim.

de Petru Cr\ciun, director general, Cegedim România

Cre[tere pe datorie pentru pia]a farmaceutic\


ceast` evolu]ie se suprapune unuia din cele maimici consumuri de medicamente pe cap delocuitor din Europa, la nivelul de 100 de euro,

în timp ce în statele din centrul Europeiconsumul este de dou`-trei ori mai mare, iar

în vest de patru-cinci ori. O parte dintre români au acces dificil la

medicamente. Asta pentru c`, de[imajoritatea companiilor farmaceutice

au creditat pia]a româneasc` la limitaimpruden]ei, pia]a a înregistrat o

tendin]` aparent ciudat`, decre[tere în valoare (în special însemestrul I) [i sc`dere în volum(în special în semestrul II), spunrapoartele Cegedim România.Reglement`rile începute în 2008,

înainte de izbucnirea crizei, prin folosirea unorcursuri de schimb arbitrare, continuate în 2009cu reducerea pre]urilor la minimul european [iprelungirea termenelor de plat`, culminând în2010 cu reducerea substan]ial` a gradului desus]inere public` a tratamentelor, au creatcondi]ii dificile [i paradoxale de operare pe pia]`.A sc`zut disponibilitatea medicamentelororiginale prin amânarea lans`rii de noi produse [iam ajuns o surs` de prim` mân` pentru exportulparalel, iar produc`torii de medicamentegenerice au constatat o evolu]ie relativ modest` aacestora, de[i m`surile autorit`]ilor clamaucre[terea gradului de utilizare a acestora.

Cre[tere de 18,7% a pie]ei în 2010

În 2010, pia]a medicamentelor a crescut cu18,7%, la peste 9,6 miliarde lei, în condi]iile încare termenele de plat` între companii sunt decel pu]in 1 an; cea mai mare cre[tere au avut-omedicamentele pe baz` de prescrip]ie (+24,0%),în timp ce produsele OTC [i cele de spital auevoluat mai modest (+6,3%, respectiv +3,6%).În volum, pia]a medicamentelor a stagnat lanivelul întregului an (-0,2%); cele pe baz` deprescrip]ie (Rx), în ambulator, au crescut cu2,8%, cele f`r` prescrip]ie (OTC) au sc`zut cu -3,1%, iar în spital sc`derea a fost din nousemnificativ` (-14,1%). Tendin]a de sc`deresemnificativ` în volum e îns` semnalat` deultimul trimestru din an: -14,9% pentru pia]atotal`, -14,4% pentru Rx, -15,1% pentru OTC [i-18,5% pentru spital.În 2010, pia]a medicamentelor cu prescrip]iemedical` (Rx) a crescut în zile de tratament(+10,9%) [i în valoare (+24,0% în lei), conti -nuând preluarea nevoilor neacoperite de spital.Pia]a medicamentelor f`r` prescrip]ie (OTC) astagnat în zile de tratament (+0,4%) [i a crescutîn valoare (+6,3% în lei), în condi]iile în care pu -terea de cump`rare a popula]iei r`mâne afectat`.

Pre]ul mediu ponderat pe pia]\r\mâne în cre[tere

Evolu]iile în valoare [i volum arat` c` pre]ulmediu ponderat pe pia]` r`mâne în cre[tere, în

parte [i din cauza dificult`]ilor de operare peaceast` pia]`.Introducerea „claw-back”-ului în variantaromâneasc`, nu ca o form` de echilibrare acheltuielilor publice pentru medicamente, ci ca osupratax` pe vânz`ri, a fost amânat`, deoarece arfi pus companiile în fa]a unei situa]ii paradoxale,aceea de a pl`ti pentru unele produse mai multdecât primesc, ceea ce ar fi determinatconsecin]e grave pentru disponibilitatea acelorproduse pe pia]`.Evolu]ia pie]ei va depinde în continuare [i deautorit`]i, dac` acestea vor ajunge la o concluzieîmpreun` cu companiile semnificative din pia]`.Pe de o parte, dac` se va continua cu regle men -t`ri ostile [i netransparente, o parte a companiilorvor fi nevoite s`-[i reduc` expunerea pe pia]aromâneasc`; pe de alt` parte, companiileimportante, deschise s` sus]in` func]ionareanormal` a pie]ei, nu reu[esc s` pun` bazele uneiîn]elegeri pe termen mediu cu autorit`]ile.

Func]ionarea farmaciilor de circuitdeschis este o problem\ acut\

Pân` atunci îns`, func]ionarea farmaciilor decircuit deschis este o problem` acut`, încondi]iile în care pe de o parte au preluat cvasi-integral rolul asisten]ei cu medicamente(spitalele nemaireprezentând decât cca 10% dintotal pia]`), iar pe de alt` parte sunt la cap`tullan]ului de aprovizionare [i foarte vulnerabile latermenele de plat` foarte lungi (300 de zile saumai mult, în condi]iile în care media european` adecont`rilor la farmacie este de 45 zile). De[inum`rul farmaciilor care s-au închis r`mâne mic,majoritatea se confrunt` cu grave dificult`]ifinanciare, iar solu]ia adoptat` de unele a fostvânzarea c`tre lan]urile de farmacii.

Evolu]ii semnificative

În primele 7 grupe terapeutice mari, ce înseamn`peste 85% din valoarea pie]ei, Cegedim apunctat urm`toarele evolu]ii semnificative: Cre[tere atât în unit`]i, cât [i în valoare:antineoplazicele (+8,1% în unit`]i, +34,7% înlei), sistemul respirator (+1,7% în unit`]i,+23,4% în lei), sistemul cardiovascular (+8,6%în unit`]i, +18,9% în lei); Sc`dere în unit`]i, cre[teri în valoare: sistemuldigestiv (-1,4% în unit`]i, +12,9% în lei),sistemul musculo-scheletic (-1,4% în unit`]i,+18,9% în lei), sistemul nervos central (-7,6% înunit`]i, +17,9% în lei) [i anti-infec]ioasesistemice (-8,9% în unit`]i, +6,9% în lei).Costul [i riscul aferent sus]inerii acestor pie]er`mâne în cre[tere. În privin]a primelor 10 corpora]ii prezente pepia]`, având vânz`ri la nivel de pre] de distribu]iede peste 60 milioane euro, la care pe ansambluevolu]ia a fost de tip sc`dere de volum [i cre[terede valoare, rezultatul cumulat al portofoliului(incluzând achizi]iile recente) indic` urm`toarelecategorii de performan]e:

A


Cre[tere atât în unit`]i, cât [i în valoare:Roche, Pfizer, Servier, Merck, AstraZeneca,Abbott; Cre[tere în valoare, stagnare în unit`]i:Novartis; Cre[tere în valoare, sc`dere în unit`]i: Sanofi-Aventis, GlaxoSmithKline, Daiichi-Sankyo.În privin]a locurilor 11-20, având vânz`ri la nivelde pre] de distribu]ie de peste 30 milioane euro,rezultatul cumulat al portofoliului indicùrm`toarele categorii de performan]e: Cre[tere atât în unit`]i, cât [i în valoare:Bayer, Lilly, Johnson & Johnson, Menarini,Krka, Richter Gedeon, Acatvis; Sc`dere în unit`]i, cre[tere în valoare:Antibiotice, Labormed, Bristol-Myers Squibb.

Cel mai important eveniment,reducerea gradului de sus]inerepublic\

2010 a început cu o tendin]` evident` de cre[terepentru pia]a de farmaceutice, dar cel maiimportant eveniment a fost reducerea gradului desus]inere public` la medicamente compensate [igratuite de la jum`tatea anului, m`sur` care aavut ca efect inversarea tendin]ei de evolu]ie aacesteia.În s`n`tate în general, a continuat declinul dinsistemul public, agravat de reducerea salariilorcu 25%, fapt ce a determinat p`r`sirea acestuiade c`tre un num`r însemnat de medici [i depersonal mediu. Pe acest fond, dezvolt`rile dinsectorul privat au fost binevenite, îns` ca pon de -re acestea mai au un lung drum de parcurs pentrua contrabalansa regresul din sectorul public.Scrisoarea de inten]ie înaintat` FMI con]ineprevederi exprese referitoare la s`n`tate [i

medicamente, îns` r`mâne de v`zut atât juste]eaacestora, cât [i capacitatea noastr` de aplicare alor.

Sunt necesare îmbun\t\]iri ale sistemului

România ocup` la cheltuielile pentru s`n`tate pecap de locuitor unul dintre ultimele locuri dinEuropa [i este pe ultimul loc în UE; acesta esteun punct vital în care trebuie s` facemîmbun`t`]iri, pentru c` f`r` ameliorarea acestuiindicator nu avem cum evolua. Din p`cate, cumai pu]in de 500 de dolari pe an pe persoan` nuse poate vorbi de s`n`tate la nivel european.Penultimul loc în UE la cheltuielile cumedicamente pe cap de locuitor poate fi pierdut(în fa]a Bulgariei) dac` vom continua sàc]ion`m sub considerente înguste, cum suntconstrângerile bugetare pe termen scurt.Problemele cumulate în ultimii 20 de ani ani,atât de multe [i atât de complicate încât nu se potrezolva f`r` o abordare simultan`, pe de o partepe termen scurt, pentru a men]ine un nivel cât decât acceptabil, iar pe de alt` parte pe termenmediu [i lung, pentru a construi durabil unsistem de s`n`tate mai performant.Pe termen scurt, r`spunderea guvernului pentru asus]ine sectorul de s`n`tate [i asisten]a cumedicamente nu poate fi ocolit`; aceast`sus]inere poate fi cumulat` cu sus]inereacompaniilor [i a sistemului bancar, dar doar încondi]ii de stabilitate, transparen]` [ipredictibilitate. Pe termen mediu [i lung, suntnecesare o serie de clarific`ri [i de demersurif`r` de care sistemul de s`n`tate nu are cum s`func]ioneze decent.

Dorim s\ facem din s\n\tate o prioritate na]ional\?

În primul rând, avem nevoie de o strategie, dac`suntem de acord c` s`n`tatea e important` [idorim s` facem din ea o prioritate na]ional`. Primul punct care trebuie clarificat din punct devedere social [i politic, de[i miza enorm` face caacest punct s` r`mân` ocolit în continuare, esteraportul dintre contribuabili [i beneficiari. Dac`modelul c`tre care dorim s` ne îndrept`m esteunul centralizat, atunci statul trebuie s` asiguresus]inerea financiar` pentru acesta [i sectorulpublic va r`mâne predominant; dac` statul nu areresursele necesare, atunci modelul trebuie s` fieunul descentralizat, în care finan]area se faceprin asigur`ri obligatorii [i op]ionale, iar sectorulprivat va putea coexista armonios cu cel public. Al doilea punct important, mai ales din punct devedere al profesioni[tilor implica]i, ca [i alinvestitorilor în s`n`tate, este raportul dintreasisten]a medical` primar` (medicul de familie),secundar` (medicul specialist în ambulator) [iserviciile spitalice[ti. F`r` aplicarea consecventà principiului de profesie liberal` a medicinei [i adreptului de alegere al pacientului, raporturiledintre cele trei nivele de asisten]` medical` vor

TOPUL PRIMILOR 10 JUC~TORI

Nr. Corpora]ie Trim. 4 2010 Not`

(mil.RON)

(mil.RON) %

Total pia]` 2.324,2 9.622,9 100

1 Sanofi-Aventis 197,2 872,7 9,1 inclusiv Zentiva

2 Hoffman La Roche 207,3 872,1 9,1 f`r` cooperarea cu Terapia

3 Pfizer 140,7 628,1 6,5 inclusiv Wiethf`r` cooperarea cu Actavis

4 Novartis 146,8 596,4 6,2 inclusiv Sandoz

5 Glaxosmithkline 140,5 577,2 6 inclusiv Europharm

6 Servier 114,9 487,9 5,1 inclusiv EGIS

7 Merck & Co 109,6 448,4 4,7 inclusiv Shering Plough

8 Astrazeneca 97,2 386,8 4

9 Daiichi-Sankyo 80,4 347,1 3,6 inclusiv Terapia, Ranbaxy

10 Abbot 70 274,2 2,8 inclusiv Solvay

Subtotal Top 10 1304,6 5490,8 57,1


r`mâne deformate, iar pacien]ii vor avea desuferit. Dezvoltarea segmentului ambulatortrebuia f`cut` înaintea reform`rii pripite asegmentului de spital, pentru a diminua fluxulmare de pacien]i care se prezint` la spital, de[imare parte puteau fi trata]i foarte bine înambulator; aici merit` subliniat rolul important almedicamentului în tratamentul ambulator, ca ceamai eficient` m`sur` de cre[tere a num`rului decazuri rezolvate. Al treilea punct important, dup` clarificarea celordou` men]ionate, va fi cel în care preven]ia, pede o parte, [i informarea pacientului, pe de alt`parte, vor putea s`-[i exercite rolul normal pecare îl au în societ`]ile avansate. F`r` acesteevolu]ii în sistemul de s`n`tate, asisten]a cumedicamente va avea de suferit [i va conduceinevitabil la escaladarea problemelor în sistem lacote f`r` precedent, într-o spiral` ascendent` cuconsecin]e sociale [i economice greu decuantificat.

TRIMESTRUL I DIN 2011

Conform rezultatelor din luna martie ale studiuluiPharma & Hospital Report, Cegedim România estimeaz`

c` valoarea medicamentelor eliberate c`tre pacien]i înRomânia a atins nivelul de 2,41 miliarde lei la pre] dedistribu]ie în primul trimestru al anului 2011. Rata de

cre[tere de 2,8% comparativ cu trim. 1/2010, multinferioar` ratelor înregistrate anul trecut, arat` c` vom

avea un an auster pe pia]a farmaceutic`.Valoarea total` a medicamentelor eliberate c`tre pacien]i

în trimestrul 1/2011 s-a ridicat la 2,41 miliarde lei, încre[tere cu 2,8% fa]` de trimestrul 1/2010. Aceast`cre[tere se datoreaz` preponderent segmentului de

medicamente pe baz` de re]et` (Rx) din farmacii, care aatins o valoare de 1,82 miliarde lei, în cre[tere cu 4,0%.

Celelalte segmente au avut cre[teri diferite în valoare,medicamentele f`r` prescrip]ie (OTC) având o valoarede 0,34 miliarde lei, în cre[tere cu 2,0%, iar segmentulde spital a atins 0,25 miliarde lei, în sc`dere cu 3,9%

fa]` de trimestrul 4/2009.Comparativ cu ritmurile de cre[tere din ultimele 5

trimestre, se remarc` în ultimul trimestru o atenuare asc`derii în unit`]i (-7,1%) [i zile de tratament (-7,9%),

cu tendin]a de conservare în valoare (+2,8%). Pia]a arede suferit în continuare, ca urmare a m`surilor de

sc`dere a sus]inerii publice [i de prelungire a termenelorde plat`, numai o parte dintre pacien]i putându-se

men]ine la nivelul anterior de tratament.

Canal/ Segment VOLUM ZILE DE TRATAMENT VALOARE PPP

Cota Pia]` Varia]ie Cota Pia]` Varia]ie Cota Pia]` RON EUR

(%) (+/- %) (%) (+/- %) (%) mil. RON (+/- %) mil. EUR (+/- %)

Total pia]` 100,0 -7,1 100,0 -5,1 100,0 2.407,5 2,8 570,0 0,2

Retail 94,8 -6,6 97,5 -4,9 89,8 2.162,6 3,7 512,0 1,0

- Rx 67,1 -8,5 85,6 -5,4 84,1 1.817,8 4,0 430,4 1,3

- OTC 32,9 -2,5 14,4 -1,9 15,9 344,8 2,0 81,6 -0,6

Spital 5,2 -15,1 2,5 -14,1 10,2 245,0 -3,9 58,0 -6,4

La nivel global, in -dus tria farma ceu-tic\ trebuie s\-[i re -gândeasc\ în modradical lan]urile dedistribu]ie pentru ase adapta la evo lu -]iile rapide ale pie -

]ei [i la trecerea de la produs lapacient, potrivit raportului PwC „Phar -ma 2020: Supplying the future. Whichpath will you take?”, prezentat în lunamartie.

de Emiliana Dovan


Lan]urile de distribu]ie, coloana vertebral\ a companiilor pharma


otrivit analizei, multe dintre lan]urile de dis tri -bu]ie actuale, considerate coloana verte bra l`

a unei companii farmaceutice, suntinadecvate pentru a face fa]` nevoilorviitoare ale industriei. Cele mai multecompanii nu dispun de capacit`]i deproduc]ie care s` permit` lansarea pe

pia]` a medicamentelor ce nu pot fiob]inute decât cu utilaje mult mai complexe

[i care necesit` existen]a unor re]ele dedistribu]ie mai sofisticate. Acestea ar avea nevoiede lan]uri de distribu]ie care s` fac` fa]` unuiciclu de via]` mai scurt al produselor. Importan]acrescând` a pie]elor emergente, noile terapiimedicale, precum [i preocup`rile de mediu, punpresiune asupra lan]urilor de distribu]ie ale com -pa niilor farmaceutice [i exist` riscul ca multedintre acestea s` fie întrerupte. Lan]ul de distri -bu]ie este mijlocul prin care o companie trans fe r`produsele de la sectorul de produc]ie la sectorulde pia]`, cu scopul de a genera profit. Astainclude activit`]i organiza ]ionale, opera ]io na le [icu valoare adùgat`. De aceea, pentru com pa -niile pharma, distribu]ia este atât de important`.

Cre[te calitatea

Multe companii au început deja s`-[iregândeasc` lan]urile de distribu]ie, darmajoritatea schimb`rilor introduse au fost m`suripe termen scurt, de exemplu cu scopul de ara]ionaliza re]ele manufacturiere mai mari,rezultate ale achizi]iilor. Pasul se reflect` înprogresul (sau mai degrab` în absen]a acestuia)pe care l-au înregistrat în ultimii ani.Ratele de utilizare ale activelor s-au îmbun`t`]it.Între 2004 [i 2009, eficacitatea echipamentelorde împachetare a crescut de la 36% la 51%, deexemplu. Calitatea a crescut de asemenea, avândîn vedere c` procentajul loturilor refuzate asc`zut de la 1% la 0,74%, în perioada men]io -nat`. Dar media timpului de produc]ie a crescutde la 79 la 93 de minute, iar marea majoritate acompaniilor pharma sunt în continuare departede a avea un „flux continuu” de produc]ie sau dea produce la comand`. Sunt nevoite s` de]in`cantit`]i mari pe stoc, fapt care le cre[te capitalulnecesar lucrului [i pe cel al între]inerii.În consecin]`, PwC consider` c` în urm`toruldeceniu multe companii vor fi nevoite s` sereevalueze din punct de vedere strategic [i s`-[ischimbe în mod radical modelul de produc]ie [ide distribu]ie. De fapt, potrivit raportului PwC,schimbarea modului de încasare a veniturilorcompaniilor va avea implica]ii fundamentaleasupra lan]urilor logistice ale industriei. Înurm`torii zece ani, companiile farmaceutice vortrebui s` gestioneze o re]ea din ce în ce mai marede furnizori de servicii, precum [i s` asigureproduc]ia [i distribu]ia propriilor produse. „Am observat în ultima vreme o preocuparesporit` a companiilor farmaceutice din Româniapentru modele alternative de distribu]ie direct` amedicamentelor c`tre farmacii [i spitale. Acestmodel, generat în principal de avantajele opera -

]io nale pe care le ofer`, are poten]ialul de a cre[tenivelul de conectare al produc`torilor cu consu -matorii”, a declarat Kenneth Spiteri, Partener,Servicii de Audit, Liderul Grupului de Serviciipentru Industria Farmaceutic`, PwC România.

Rela]ie strâns\ între companie,pacient [i furnizorul de servicii

Pân` în 2020, managementul schimbului deinforma]ie dintre compania farmaceutic`, pacient[i furnizorul de servicii medicale va fi la fel deimportant ca [i distribu]ia produselor. Lan]urilede distribu]ie trebuie prin urmare s` evoluezepentru a face fa]` acestor transform`ri, iarcompaniile vor trebui s` în]eleag` în profunzimenevoile pacien]ilor, conform analizei. Mai mul]i factori dicteaz` nevoia unui lan] dedistribu]ie diferit: noi tipuri de produse, licen]iererapid`, accentul pe rezultate, noi metode defurnizare a serviciilor medicale, cre[tereaimportan]ei pie]elor emergente, un public maipreten]ios [i presiunea mediului.Domeniul este unul foarte preten]ios, având învedere c` factorii biologici sunt în general maisusceptibili la impurit`]i în procesul de produc]ie[i la daune în timpul transportului decât entit`]ilechimice. Realizarea de terapii bazate pe gene [i]esuturi este [i mai dificil`. Fiecare mostr`trebuie s` fie extras` individual, propagat`,preg`tit` [i testat` înainte de a fi administrat`,a[a c` trebuie s` fie tratat` ca un lot de produc]ieseparat [i finalizat într-o loca]ie apropiat` depacient. Multe dintre aceste tratamente specia li -zate vor necesita de asemenea dispozitive de li -vrare neobi[nuite, chiar dac` este un lucru dificil.

Feedbackul de la pacien]i, foarte important

„Într-o lume în care cele mai importante suntrezultatele, este vital` capacitatea de a integradate, produse [i servicii într-o ofert` coerent` deafaceri care s` furnizeze valoare adùgat` [i omai bun` în]elegere a nevoilor pacien]ilor.Companiile trebuie s` se str`duiasc` s` seapropie mai mult de pacien]ii lor pentru c`, laorizontul anului 2020, informa]iile din spateleunui produs vor fi la fel de valoroase ca [iprodusul însu[i”, a adùgat Kenneth Spiteri. Industria farmaceutic` mondial` va trebui s`dezvolte noi modele de distribu]ie pentru tipuridiferite de produse [i segmente diferite de pa -cien]i. De asemenea, va trebui s` înve]e s` folo -seasc` lan]urile de distribu]ie ca o modalitate desegmentare a pie]ei, recunoscând în acela[i timpimportan]a informa]iei din spatele produsului. „Cele mai de succes companii farmaceutice vorfi cele care au con[tientizat deja valoarea unuilan] de distribu]ie eficient [i care îl pot valorificaca pe un diferen]iator de brand mai degrab`decât ca pe un cost. Cei care recunosc faptul cìnforma]ia este moneda cea mai pre]ioas` aviitorului vor fi cei care se vor distinge pân` în2020”, a concluzionat Kenneth Spiteri.

P

Asigurare pentru interven]iimedicale cu celule stemBCR Asigur`ri Vienna Insurance Group încolaborare cu Stem Sure lanseaz`,începând cu data de 31 mai 2011,asigurarea „Stem Insurance – Asigurareapentru interven]ii medicale cu celulestem”.Produsul se adreseaz` p`rin]ilor [iviitorilor p`rin]i care de]in un contract

privind recoltarea celulelor stem lana[terea copiilor lor [i doresc s`beneficieze de sprijinul financiar necesarîn cazul în care un membru al familiei arenevoie de transplant cu celule stem. „Stem Insurance – Asigurarea pentruinterven]ii medicale cu celule stem” este opremier` pe pia]a medical` de asigur`ri des`n`tate din ]ara noastr`. Prin achizi]ionarea unei poli]e „StemInsurance – Asigurarea pentru interven]iimedicale cu celule stem” se asigur` toateserviciile de medicin` impuse dediagnosticarea unei afec]iuni susceptibile afi tratat` prin terapii cu celule stem: teste [iproceduri pre-tratament, transplant [itratamente efecte secundare saucomplica]ii, dar [i cheltuielile de cazare [itransport: transportul asiguratului [i al unuiînso]itor, cazarea asiguratului [i cazareaunui înso]itor pe perioada tratamentului.

ParteneriatRaiffeisen Bank – Regina Mariapentru rate f\r\ dobând\Re]eaua privat` de s`n`tate Regina Maria ofer` servicii medicale în rate, cu dobând`zero, dac` plata se face cu cardul de cump`r`turi Raiffeisen Bank. Posesorii acestui cardpot pl`ti în maximum 12 rate, f`r` dobând`, servicii medicale precum consulta]ii deobstetric`-ginecologie, de laborator [i imagistic`, recoltare, procesare [i stocare de celulestem sau chirurgie. Aceast` modalitate de plat` este disponibil` în unit`]ile Regina Mariadin Bucure[ti [i Bra[ov, iar în curând se vor adùga loca]iile din Bacù, Cluj Napoca [iConstan]a, potrivit unui comunicat de pres` emis în luna aprilie.„Preven]ia este esen]ial` pentru o bun` stare de s`n`tate [i, tocmai de aceea, viziteleregulate la medic [i investigarea medical` a fiec`rui simptom ar trebui s` fac` parte dincomportamentul fiec`rei persoane. Pentru a facilita acest lucru, încerc`m s` aducemserviciile Regina Maria cât mai aproape de pacien]ii no[tri, plata în rate f`r` dobând`fiind o solu]ie care implic` un plus de accesibilitate”, a declarat Sergiu Negu], directorgeneral adjunct, Re]eaua privat` de s`n`tate Regina Maria. „Raiffeisen Bank a lansat anul trecut programul „Multishop – rate f`r` dobând`” [i acestsistem de plat` poate fi folosit în prezent în peste 1.000 de magazine. În dorin]a de a-lface cât mai util de]in`torului de card de cump`r`turi Raiffeisen Bank, am extinsprogramul acum [i pentru plata serviciilor medicale” a spus Titi-Aurelian Stoenescu,director Carduri Raiffeisen Bank.


ŞTIRI

„Junior”Asigurarea de S\n\tate pentru copii de la EurekoEureko Asigur`ri a lansat, în luna martie,„Junior”, o asigurare de s`n`tate destinat`copiilor [i tinerilor cu vârsta cuprins`între 12 luni [i 18 ani [i menit` sàcopere nevoile specifice ale acestora înceea ce prive[te accesul la serviciimedicale de calitate. În func]ie de serviciile medicale oferite,planul Junior poate fi accesat în dou`variante: Basic Plan Junior [i Full PlanJunior.„Am conceput ‘Junior’ pentru c` suntemcon[tien]i de nevoile copiilor [i tinerilor

în ceea ce prive[te calitatea serviciilormedicale private de s`n`tate pe care leacceseaz`. Ne dorim ca Junior s`reprezinte pentru ace[tia un mijloc depreven]ie [i de acces la o re]ea vast` defurnizori de servicii medicale. Nu înultimul rând, am creat un produsaccesibil, astfel c` pre]ul începe de la maipu]in de 23 de euro pe lun`”, a declaratCarmen Radu, director general adjunct alEureko Asigur`ri. Ca [i în cazul asigur`rilor de s`n`tateexistente în portofoliul Eureko Asigur`ri,noul produs ofer` acces la o palet` larg`de servicii medicale.

servicii medicale de top 2011 interior_Layout 1

Documents

Transcript of servicii medicale de top 2011 interior_Layout 1