Zonă/terenuri/clădiri cu potențial funcțional industrial în Municipiul Făgăraș, județul Brașov
Sensul Funcțional Al Trisonului Major
-
Upload
rebeccadavid -
Category
Documents
-
view
220 -
download
0
Transcript of Sensul Funcțional Al Trisonului Major
-
7/25/2019 Sensul Funcional Al Trisonului Major
1/3
Noiembrie 2015
Principii de armonie Page 1
Sensul funcional al trisonului Major
Punnd problematica funcional la general ea este dat de acordurile careaparin treptelor de modul respectiv. Acordurile reprezint categoric, funciunedeoarece ele prezint n interiorul lor o anumit sarcin tensional care firesc
pretinde rezolvarea ei pe un alt acord.Treapta n sine nu reprezint funcional dect raportul ei fa de tonic
modului ntruct ea sugereaz c acordul ei se poate construi pe acea treapt dmaterialul sonor al modului respectiv.
O p rim i cea mai elocvent interpretare a unui trison Major este funcia ddominant (instabil) care va cere rezolvare la cvart perfect ascendent, sau
cvint perfect descendent pe acordul unei prezumtive tonici. Deci, sensufuncional fiind ncadrabil n relaia consonant D T.
Dac acordul de pornire ( Do ) dorim s l impunem ca funcie de tonic, nmod automat el trebuie precedat de acordul lui Sol (dominanta), de la cvarta perfect inferioar sau cvinta perfect superioar.
Numai n aceste cond iii acordul major pe Do va da senzaia de stabilitatereprezentnd tonica modului.
Din explicaia dat: relaia funcional ntre dou acorduri majore aflate lcvart sau cvint, relaii independentede modul n care se gsesc. Ex. Relaia dintre acordurile majore a lui sol i do aflate la cvart ascendent
sau la cvint descendent ca relaie consonant reprezint funcia: D T, poate fincadrabil, reprezentnd treptele : V I, n ionic pe dominanta I IV n solmixolidic, IV VII n re doric; III VI n mi frigic.
Pornind de la aceast tipic relaie funcional (D T) dintre dou trisonurimajore modificarea n trison Major a acordului treptei a II-a dintr-un ionicreprezint funciade dominanta dominantei, n rel aia de cvart perfectascendent (II- IV) reprezint relaia consonant dominanta dominantei, cea mafrecvent rezolvare spre acordul dominantei.
Pe de alt parte, rezolvarea dominanta dominantei (II V I), acest tip decaden, va crea, va imprima mai puin stabilitate pe tonic dect cadena IV V I. De regul, cadena cea mai bun reprezint combinaia dintre 2 relaii armonicedintre care prima s fie disonant, a doua consonant, dup principiul instabil
-
7/25/2019 Sensul Funcional Al Trisonului Major
2/3
Noiembrie 2015
Principii de armonie Page 2
stabil. Pentru stabilirea tonicii n rea lizarea unei cadene, este indicat ca acorduldominanatei s fie ncrcat cu sarcini disonante, adugate de exemplu septimnon, i alte elemente, obinndu-se un contrast mai mare n relaia D T din carerezult relaia mai pronunat consonant.
Sensuri de rezolvare a trisonurilor minore
Pentru stabilirea funcionalitii armonice reale a unui trison minor, ncadrn relaiile armonice aparinnd sistemului modal, este necesar o explicaisuplimentar comparativ fa de funcionalitatea stabil n relaia dintre acordumajore n succesiune. Astfel, cnd vorbim de un trison major, trebuie specificatfaptul c elementele lui: fundamental (8), ter (3), cvint (5) se regsesc
primele 5 armonice aparinnd rezonanei naturale a sunetului. Expl icaia cea mai fireasc a existenei unui acord minor ar putea fiimaginndu-se sensul inferior minor prin elementele sale tot n primele 5 armonicentr- o simetrie perfect.
Respectnd aceeai intervalistic: fundamentala n simetria descendent armoniei inferioare. (octa v, cvint, cvart, 3M descendent)
Chiar n condiia n care armonicele inferioare ale sunetului nu rezoneaz, n putem nega realitatea acestor raporturi n simetria de care am vorbit. Firesc, fiind ogndire simetric n descenden, ne putem imagina c sunetul de pornire construcia acordului minor, ar trebui s fie cotat ca fundamentala acorduluReferindu-ne la acordul minor pe la , firesc el ar surveni dup aceast modalitate deapartenen din rezonana inferioar a sunetuluimi . Din aceast simpl analizrezult tendina de rezlvare a trisonului minor. Acordulla spre elementeleacordului minor creat pe tonica mi a modului de stare minor care-i aparine:eolic-la, mi- frigic. De aici, rezult c trisonulla-do-mi va fi domina nt ca funciemodal pentru acordul tonicii pemi. Concluzia final, care poate fi tras este faptulc n modurile de stare minor: eolic i frigic, acordul treptei a IV-a va ndeplinifuncie de dominant deoarece numai n aceste moduri de stare minor, acordtreptei a IV-a este minor.
Eolic: IV re-fa-laI la-do-mi
Frigic: IV la-do-miI mi-sol-si
-
7/25/2019 Sensul Funcional Al Trisonului Major
3/3
Noiembrie 2015
Principii de armonie Page 3
Din aceast stabilire funcional armonic a acordurilor minore, existente modurile de stare minor, n comportare invers fade cele majore, rezult c cadrul eolicului sau frigicului, acordul treptei a V-a este SD, iar acordul treptei aIV-a este D, iar tr. I este T.
n folclorul nostru se ntlnesc formule standardizate de cadena finalaparinnd modurilor n cadrabile n modurile de stare minor: eolic sau frigic,
Re-do-si-sol-la/do-si-sol-la/do-la-si-sol-laDin aceste formule rezult c subtonica Sol, afirmat n oricare din exemp
nu va permite armonizarea cu acprdul de dominant major pe treapta a V-a duptiparul tonalitii minore care prezint varianta armonic cuprezena sensibilei.