Sensibilitate / Senzatie

Senzatia este primul nivel psihic de prelucrare, interpretare si utilizare a informatiei atat dinspre mediul extern cat si cel intern. Senzatia este reflectarea activ-selectiva si ideal-subiectiva a insusirilor particulare si singulare ale stimulilor modali specifici in forma unui cod imagine. Senzatia are ca scop oferirea unui raspuns adaptativ la schimbarile ce pot survine. Exxcitatia detemrina o modificare in organism pe cand senzatia implica transmiterea informatiei la creier. Stimulii pot fi universali (generici) si nespecifici (unici prin raspunsurile declansate) Orice analizator este si receptor si efector. Calitatile senzatiei sunt: intensitatea, durata, calitate, tonalitate afectiva si valoare cognitiva. Senzatiile prezinta:1. Modalitate dupa clasificarea analizatorului.2. Reflectare prezinta continut informational ce ajuta la reflectarea interna asupra mediului extern.3. Referentialitate orice senzatie se raporteaza la mediul extern.4. Reglare raspuns cu intentie adaptativa.5. Intensitate relatie direct proportionala stimul-raspuns.6. Durata relatie temporala stimul-raspuns.7. Diversitate intramodala surplusul de informatii acompaniat de senzatie.8. Culturalitate influentele socioculturale ce pot modela senzatia.

A. Legile psihofizice.

Legea pragurilor absolute (Bouguer-Weber): valoarea pragului absolut se afla in relatie invers proportionala cu nivelul sensibilitatii. Legea pragurilor diferentiale (Weber-Fechner): postuleaza existenta unui prag diferential necesar pentru ca organismul sa simta diferenta de intensitate, producandu-se astfel senzatia. Legea exponentiala (S. Stevens): cu cat ne apropiem de pragurile absolute cu atat se maresc pragurile diferentiale. Legea pragurilor operative (Mc. Gill): in anumite situatii pragurile diferentiale devin maxime.

B. Legile psihofiziologice.

Legea adaptarii: analizatorul se sensibilizeaza in urma unui stimul de joasa sau inalta intensitate. Legea contrastului: cresterea sensibilitatii fata de un stimul in urma prezenteui unui altuia, opus sau de intensitate diferita (ex: expunerea la gustul sarat va sensibiliza gustul de dulce). Legea sensibilizarii si a depresiei: cresterea sau scaderea sensibilitatii unui analizator ca urmare a interactiunii cu alt analizator (ex: stimularea fetei cu apa rece creste sensibilizarea analizatorului auditiv si vizual). Legea sinesteziei: interactiunea dintre diferiti analizatori pusa in evidenta prin stimularea doar a unuia (ex: stimularea auditiva ce creaza si imagini vizuale: auz colorat, stimularea vizuala ce genereaza si simtul de gust: o imagine cu un preparat culinar). Legea oboselii: expunerea analizatorilor pe durate lungi va duce la o desensibilizare a acestora.