Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
-
Upload
petru-caraja -
Category
Documents
-
view
12 -
download
3
description
Transcript of Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 1/15
Semne si imptome clinice pihiatrice
I. Introducere generalPihiatrii îsi dezvolt capacitatea de a depita
condiiile mintale din câteva motive: pentru a formuladiagnotice exacte pentru a precrie tratamente eficiente
pentru a oferi prognotice fia!ile pentru a analiza pro!lemele pihice într"un mod cât mai complet si pentrua comunica fructuo cu ali clinicieni. #a îsiîndeplineac toate acete copuri pihiatrii tre!uie ă
devin experi în domeniul lim!a$ului pihiatriei% tre!uie învee recunoac si defineac emnele siimptomele comportamentale si emoionale% iar dup
toate acetea tre!uie devin maestri ai o!ervriiriguroae si decrierii logice a fenomenelor mintale ale pihiatriei. &ulte din emnele si imptomele pihiatriceîsi au rdcinile în comportamentul normal si pot fieînelee ca puncte diferite de pe un pectru care eîntinde de la normal pân la patologic.
'. Semne. (!ervaiile si contatrile cliniceo!iective cum ar fi contricia afectiv auinhi!iia pihomotorie a pacientului.
). Simptome. *xperienele +tririle, u!iectivedecrie de !olnavi cum ar fi dipoziia depreivau lipa de energie.#. Sindrom. -rup de emne si imptome careformeaz împreun o condiie ce poate firecunocut% indromul poate fie mai echivocdecât o tul!urare au !oal pecific.
II. efiniii ale emnelor si imptomelor pihiatrice/
0n continuare unt definite în ordine alfa!etic oerie de fenomene mintale legate de emne si imptome.
Abulie: Impul redu de a aciona si gândi 1cu altecuvinte a!ena voinei2 în aociere cu indiferena fade conecine. 'pare prin deficit neurologic în depreieîn chizofrenie.
Acalculie: Pierderea capacitii de a efectuacalcule% nu ete cauzat de anxietate au de deficitul deconcentrare. 'pare prin deficit neurologic în tul!urrilede învare.
Acrofobie: 3eama de locuri înalte.
Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executamiscri alternative rapide.
Afazie: (rice tul!urare a înelegerii au exprimriilim!a$ului cauzat de o leziune cere!ral. Pentru tipurilede afazie vezi fiecare termen pecific.
Afect: 3rirea u!iectiv si direct a emoieiatasate ideilor au reprezentrilor mintale ale o!iectelor.'fectul are manifetri exterioare care pot fi claificate
1 Multe din defniiile incluse aici pot s susciteobiecii din partea psihiatrilor europeni. Pentru o maibun cunoatere a semiologiei psihiatrice serecomand olosirea unor reerine suplimentare.
1
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 2/15
ca retricionate tocite aplatizate largi la!ile adecvateau inadecvate. 4ezi si dipoziie.
Afect constricionat: 5educere a intenitiitonului imirii care ete mai puin ever decât cea dinafectul tocit.
Afect inadecvat: 3on emoional care nu egeste în armonie cu ideea gândul au vor!irea care îlînoeste. Se întâlneste în chizofrenie.
Afect labil: *xpreie afectiv caracterizat prinmodificri rapide si !ruste nelegate de timuli externi.6
Afect plat: '!ena total au aproape total aoricror emne de expreie afectiv.
Afect restricionat: 5educere a intenitiitonului imirii care ete mai puin ever decât în afectultocit dar ete clar prezent. 4ezi si afect contricionat.
Afect tocit: 3ul!urarea a afectelor manifetat
prin reducerea ever a intenitii tonului externalizat alimmintelor% unul din imptomele fundamentale alechizofreniei conform lui *ugen )leuler.
Agitaie: 'nxietate ever aociat cu nelinistemotorie.
2 Sau legate de stimuli externi minori.
Agitaie psihomotorie: 7iperactivitate fizic simintal care ete de o!icei neproductiv si e aociazcu o enzaie de furtun interioar asa cum apare îndepreia agitat.
Agorafobie: 8rica patologic de locuri dechieau de prirea mediului familiar al locuinei. Poate e înoeac au nu de atacuri de panic.
Agresivitate: 'ciune energic cu cop ver!alau fizic% corepondentul motor al afectului de furiemânie au otilitate. 'pare în deficitul neurologictul!urarea de lo! temporal tul!urrile de control al
impulurilor manie chizofrenie.
Akatizie: Senzaie u!iectiv de neliniste motoriemanifetat prin nevoia inten de a fi în miscarecontinu% poate fie coniderat un efect ecundar extrapiramidal al medicaiei antipihotice. Poate ficonfundat cu agitaia pihotic.
Alexitimie: Incapacitatea de a decrie au de
constientiza propriile emoii au dipoziii au de aela!ora aupra fanteziilor legate cu depreia a!uzul deu!tane si tul!urarea de tre pottraumatic.
Ambivalen: #oexitena a dou impuluri opueîn legtur cu un acelasi lucru la aceeasi peroan si înacelasi timp. Se întâlneste în chizofrenie trile
!orderline tul!urarea o!eiv"compuliv.
2
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 3/15
Amnezie: Incapacitatea total au parial deevocare a tririlor anterioare% poate fi de origine organic1tul!urare amnezic2 au emoional 1amneziadiociativ2.
Anterograd 1''2: Pierderea memoriei pentruevenimentele care urmeaz de!utului amneziei%frecvent dup traumatime cranio"cere!rale.
Retrograd 1'52: Pierderea memoriei pentruevenimentele care preced de!utul amneziei.
Anergie: 9ip de energie.
Anhedonie: Pierderea intereului si retragerea dintoate activitile o!isnuite plcute. Se aociaz adeea cudepreia.
Anomie: Incapacitatea de evocare a numelor o!iectelor.
Anorexie: Pierderea au decresterea poftei demâncare. în anorexia nervoa pofta de mâncare poate e ptreze dar pacientul refuz mnânce.
Anosognozie: Incapacitatea de a recunoaste undefect omatic propriu 1de ex. pacientul neag paraliziaunui mem!ru2.
Anxietate: Simmânt de apreheniune cauzat deanticiparea unui pericol care poate fi intern au extern.
Apatie: 3on emoional tocit aociat cu detasareaau indiferena% e întâlneste în unele forme dechizofrenie si depreie.
Apraxie: Incapacitatea de a executa o activitatemotorie voluntar cu cop% nu poate fi explicat prin
paralizie au alt afectare motorie au enzorial. înapraxia de contrucie pacientul nu poate deenezeforme !i" au tridimenionale.
Asociaii prin asonant 1aociaii clang2:'ociaie au vor!ire determinat de unetul si nu deenul cuvântului% cuvintele nu au legtur logic%aonantele si rimele pot domine comportamentulver!al. Se întâlneste cel mai frecvent în chizofrenie auîn manie.
Ataxie: 9ip de coordonare fizic au mintal. /.în neurologie e refer la pierderea coordonrii
muculare. 6. în pihiatrie termenul de ataxieintrapihic e refer la lipa de coordonare dintreentimente si gânduri % e întâlneste în chizofrenie situl!urarea o!eiv"compuliv ever.
Atenie: #oncentrare% apect al constientei care erefer la cantitatea de efort exercitat în focalizarea aupra
3 Disocierea ideo-aectiv
3
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 4/15
anumitor apecte ale unei experiene activiti auarcini. *te afectat de o!icei în anxietate si întul!urrile depreive.
Autism: vezi -ândire autit.
Blocaj;: întrerupere !ruc a sirului gândiriiînainte de terminarea unui gând au a unei idei% dup ocurt pauz peroana nu îsi aminteste ceea ce e puneaau era pe cale e pun 1mai ete cunocut si ca furtal gândurilor2 frecvent în chizofrenie si anxietateaever.
atalepsie: #ondiie în care peroana menine poziia corpului în care ete pu% e întâlneste încazurile evere de chizofrenie catatonic. Sinonim cuflexi!ilita cerea au flexi!ilitate ceroa.
ataplexie: Pierderea temporar !ruc atonuului mucular cauzând l!iciune si imo!ilizare%
poate fi precipitat de diferite tri emoionale si eteurmat frecvent de omn. 8recvent în narcolepie.
atatonie:" 'gitaie 1excitaie2 catatonic: 'gitaieimpulivitate si comportament agreiv demare intenitate." Poturare catatonic: 'umarea voluntara unei poturi nepotrivite au !izare
4 Sperrung lb. german!
meninute în general pentru perioadeîndelungate de timp. Poate alterneze peneasteptate cu excitaia catatonic." 5igiditate catatonic: Poziie motorie fixsi uinut care ete rezitent lamodificare.
ircumstanialitate: 3ul!urare a proceelor aociative de gândire si vor!ire în care pacientul facedigreiuni în amnunte neneceare si gânduri nepotriviteînainte de a comunica ideea central. Se întâlneste închizofrenie tul!urarea o!eiv"compuliv si unelecazuri de demen. 4ezi si tangenialitate.
ogniie: Proceele mintale de cunoastere siconsientizare% funcioneaz în trân aociere cu
$udecata.
om: Stare de inconstien profund din care peroana nu poate fi trezit aociat cu reponivitateminim au nedetecta!il la timuli% e întâlneste înleziuni au !oli ale creierului în condiii itemice cum
ar fi cetoacidoza dia!etic au uremia si în intoxicaia cualcool si alte droguri. #oma poate apar si în trilecatatonice evere si în tul!urarea converiv.
ompulsiune: <evoia patologic de a acionaconform unui impul care dac i e rezit produceanxietate% comportament repetitiv= ca rpun la o
5 "itual
4
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 5/15
o!eie au executat în conformitate cu anumite regulifar un alt cop în ine decât acela de a preveni
producerea unui anumit lucru în viitor.
onfabulaie: >mplerea inconstient a golurilor de memorie prin imaginarea de triri au evenimente far
!az faptic întâlnit frecvent în indroamele amnetice%tre!uie difereniat de minciun.
onfuzie 1tare confuzional2: 3ul!urri aleconstien ei manifetate prin orientare dezordonat înț
raport cu timpul paiul au peroana. #onstien ț ? :tarea de informare curent 1a@arene2 cu rpunuri la
timulii externi.
oprolalie: >tilizarea involuntar a unui lim!a$vulgar au o!cen. Se întâlneste în unele cazuri dechizofrenie si în 3ul!urarea 3ourette.
!"j# entendu: e$a auzit. Iluzia c ceea ce aude peroana în cauz a mai auzit înainte.
!"j# pans": e$a gândit. #ondiie în care un gândne mai gândit niciodat ete coniderat în mod eronat cao repetare a unui gând anterior.
!"j# vu: e$a vzut. Iluzie de recunoasterevizual în care o ituaie nou ete coniderat în moderonat drept o repetare a unei experiene anterioare.
6 Sau cunotin# a nu se conunda cu contiina.
!elir: #ertitudineA fal !azat pe inferenincorect depre realitatea extern care ete u inurț
ferm în pofida pro!elor au dovezilor o!iective sievidente în en contrai si în pofida faptului c al ițmem!ri ai culturii repective nu împrtsec credin ațrepectiv.
!elir bizar: #ertitudine fal care ete patenta!urd au fantatic 1de ex. invadatori din pa iulț
comic au implantat electrozi în creierul pacientului2.8recvent în chizofrenie. în delirurile care nu unt !izarecon inutul e itueaz de o!icei în domeniul poi!ilului.ț
!elir congruent cu dispozi ia:t elir al cruicon inut e potriveste cu dipozi ia 1de ex. pacien iiț ț ț
depreivi care cred c ei unt rpunztori de ditrugerealumii2.
!elir de control: #onvingerea fal c voin aț
gândurile au entimentele unei peroane unt controlatede for e externe.ț
!elir de grandoare: #oncep ie exagerat depreț
importan a puterea au identitatea propriei peroane.ț
7 $onvingere sau credin% belie.
5
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 6/15
!elir de infidelitateB : #ertitudinea fal c o peroan iu!it nu ete fidel% uneori e numeste gelozie patologic.
!elir de persecu iet : #onvingerea fal de a fihr uit au perecutat% e contat adeeaț C la pacien iiț
litigiosi care au o tendin patologic de a intenta ac iuniț ț
in$uti ie din cauza rului tratament imaginar. *te celț
mai frecvent delir.
!elir de referin :t #redin a fal c purtareaț
1comportamentul2 altora e refer la peroana celui încauz si cu evenimentele o!iectele au al i oameni au oț
emnifica ie particular si neo!isnuit de regul dețnatur negativ% deriv din ideea de referin cândț
peroanele imt în mod fal c al ii vor!ec depre eleț
1de ex. convingerea c cei de la 34 au radio vor!ecdepre peroana repectiv2. 4ezisi tranmitereagândurilor.
8 În general, în mod curent se vorbete despre delir
de gelozie de !apt, de multe ori este vorba nu doar de un delir de gelozie "adulter posibil#, ci de unul de in$delitate "adulter consumat#%& 'linic, delirul de persecu(ie este important în
psi)ozele ma*ore%
!elir de srcie/D : #onvingerea fal de a fi racau c va fi deprivat de toate poeiunile materiale.
!elir incongruent cu dispozi ia:t elir !azat pe oreferin incorect la realitatea extern al crui con inutț ț
nu are legtur cu dipozi ia au ete nepotrivit cuț
dipozi ia 1de ex. pacien ii depreivi care cred c untț ț
noul &eia2.
!elir nihilist $de nega iet 2: elir depreiv clumea si tot ceea ce are legtur cu ea au încetat maiexite.
!elir paranoid: Include delirurile de perecu ie sițdelirurile de referin control si grandoare.ț
!elir somatic: elir referitor la func ionareaț
propriului corp.
!elirium: 3ul!urare mintal acut reveri!ilcaracterizat prin confuzie si o anumit afectare aconstientei% e aociaz în general cu la!ilitate
emo ional halucina ii au iluzii si cu comportamentț țnepotrivit impuliv na ional au violent.ț
1+ elirul de s-r-cie este o tem- particular- a delirului de ruin-, care este o no(iune mai larg- i mai semni$cativ- clinic "se poate înt.lni în depresiile cu elemente psi)otice congruente cu dispozi(ia#
6
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 7/15
!epersonalizare: Sim mânt de nerealitate cuț
privire la ine la pr i ale propriei peroane au cuț
privire la mediul încon$urtor care apare// în condi ii deț
tre extrem au o!oeal extrem. Se întâlneste închizofrenie tul!urarea de deperonalizare si tul!urareade peronalitate chizotipal. epreie: Stare mintalcaracterizat prin im minte de trite e ingurtateț ț
diperare tim de ine czut si auto"reprosuri%emnele de îno ire includ inhi!i ia pihomotorie auț ț
uneori agita ia retragerea din contactele interperonaleț
si imptome vegetative cum ar fi inomnia si anorexia.3ermenul e refer la dipozi ia atfel caracterizat au laț
o tul!urare a dipozi iei.ț
!eraiere 1derailment2: eviere treptat au !ruca sirului gândurilor fr !locare% e foloeste uneori cainonim al l!irii aocia iilor.ț
!erealizare: Senza ie de realitate chim!at auț
c ceea ce ete în$ur "a modificat. Se întâlneste deregul în chizofrenie atacurile de panic tul!urrilediociative.
!ereism: 'ctivitate mintal care urmeaz unitem logic total u!iectiv si idioincratic si care nu ia înconiderare faptele realit ii au experien ei.ț ț
#aracteritic pentru chizofrenie. 4ezi si gândire autit.
11 &neori
!ezinhibi ie:t /. înlturarea unui efect inhi!itoriuca în reducerea func iei inhi!itorii a cortexului de ctreț
alcool. 6. în pihiatrie li!ertatea mai mare de a ac ionaț
în conformitate cu puliunile au im mintele interne siț
cu mai pu in gri$ fa de retric iile dictate de normeleț ț ț
culturale au de uperego.
!ezorientare: #onfuzie% afectarea cunoasteriitimpului locului si peroanei 1pozi ia eifului în raportț
cu cealalt peroan2. #aracteritic pentru tul!urrilecognitive.iforie: Sim mânt de neplcere auț
diconfort% dipozi ie de inatifac ie si nelinisteț ț
general. 'pare în depreie si anxietate.
!iskinezie: ificultate în efectuarea miscrilor. Seîntâlneste în tul!urrile extrapiramidale.
!ispozi ie:t 3on pervaziv si u inut alț
entimentelor care ete trit intern si care în extremeleale poate influen eze practic toate apecteleț
comportamentului si perceperii lumii de ctre peroanarepectiv. Se deoe!este de afect expreia extern a
tonului interior al im irilor.ț" #ongruent cu dipozi ia: în armonie adecvat cuț
dipozi ia% idei care e potrivec cu dipozi iaț ț
frecvente în tul!urarea !ipolar." Incongruent cu dipozi ia: <epotrivit cuț
dipozi ia idei care nu e armonizeaz cuț
dipozi ia frecvente în chizofrenie.ț
7
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 8/15
!istonie: 3ul!urare motorie extrapiramidalcontând din contracturi lente u inute ale muculaturiiț
axiale au apendiculare. adeea predomin o miscareconducând la devieri poturale relativ u inute% reac iileț ț
ditonice acute 1grimae faciale torticoli2 e întâlnecocazional la intituirea terapiei medicamentoaeantipihotice.
!istractibilitate: Ina!ilitatea de a"si focalizaaten ia% pacientul nu rpunde la arcina pe care o are deț
efectuat ci d aten ie unor fenomene irelevante dinț
mediu.
!istractibilitate: #ondi ie în care !olnavul trecețde la un u!iect la altul în func ie de timuli interni auț
externi% e întâlneste în manie.
!izartrie: ificultate în articulare în activitateamotorie de modelare ca vor!ire a unetelor emie dar nusi în girea cuvintelor au în gramatic.
%colalie: 5epetarea pihopatologic a cuvintelor
au frazelor unei peroane de ctre alta% tinde fierepetitiv si peritent. Se întâlneste în unele forme dechizofrenie în pecial în tipul catatonic.
%latie 1elation2: 'fect ce cont din im minte deț
!ucurie euforie triumf inten atifac ie de ine auț
optimim. 'pare în manie itua ie în care nu are o !azț
în realitate.
%uforie: Sim mânt exagerat de !untare careț
ete nepotrivit cu evenimentele reale. Poate apar înuzul de droguri cum ar fi opiaceele amfetaminele sialcoolul.
%xaltare: Sim mânt de inten ela ie siț ț
grandoare.
&lexibilitate ceroas: #ondi ie în care pacien iiț ț
men in pozi ia corpului în care au fot pusi. Se maiț ț
numeste si catalepie.
&obie: 8ric peritent patologic nerealit siinten de un o!iect au de o itua ie% peroana fo!icț
poate în eleag c frica ete ira ional dar cu toateț ț
acetea nu poate o riipeac.
&ormicatie 1formication2: 7alucina ie tactil ceț
implic enza ia c inecte mici um!l pe piele au peț
u! piele. Se întâlneste în adic ia la cocain si înț
delirium tremen.
&ric: Stare emo ional neplcut contând dinț
modificri pihofizio" logice ca rpun la o amenin areț
au la un pericol real. #ompara i cu anxietate.ț
&ug de idei: Succeiune rapid a gândurilor auvor!irii fragmentare în care con inutul e chim! !rucț
8
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 9/15
iar vor!irea poate fie incoerent. Se întâlneste înmanie.
'(ndire abstract: -ândire caracterizat prina!ilitatea de a eiza caracteriticile een iale aleț
întregului de a deface întregul în pr i componente siț
de a dicerne propriet ile comune. -ândirea im!olic.ț
'(ndire autist: -ândire în care gândurile untîn mare mur narciice si egocentrice cu accent auprau!iectivit ii si nu o!iectivittii si fr preocupareț
pentru realitate% termenul e foloeste ca inonim pentruautim si dereim. Se întâlneste în chizofrenie
tul!urarea autit.
'(ndire concret: -ândire caracterizat nu dea!tractizare ci de lucruri i evenimente reale i deș ș
experien imediat% e întâlneste la copiii mici la ceiț
care au pierdut au nu au dezvoltat a!ilitatea de ageneraliza 1ca în unele tul!urri mintale cognitive2 si la
peroanele cu chizofrenie. ' e compara cu gândirea!tract.
'(ndire ilogic: -ândire care con ine concluziiț
eronate au contradic ii interne% ete pihopatologicț
numai dac ete marcat si dac nu ete cauzat de valoriculturale au de deficitul intelectual.
'(ndire magic: 8orm de gândire dereit%gândire aemntoare cu cea din faza preopera ional laț
copii 1Eean Piaget2 în care gândurile cuvintele auac iunile do!ândec putere 1de ex. puterea de a cauzaț
au împiedica un eveniment2.
'randiozitate 1grandoare2/6 : Sim minteț
exagerate depre importan a puterea au cunostin eleț ț
de inute au depre identitatea proprie. Se întâlneste înț
tul!urarea delirant trile maniacale.
)alucina ie:t Percep ie enzorial fal ce apare înț
a!en a oricrei timulri externe relevante înț
modalitatea enzorial implicat.
)alucina ii auditivet : 8al percep ie onor dețregul voci dar si alte unete cum ar fi muzic. Sunt celemai frecvente halucina ii în tul!urrile pihiatrice.ț
)alucina ii congruente cu dispozi ia:t t
7alucina ii cu con inut care e potriveste cu dipozi iaț ț ț
depreiv au cu cea maniacal 1de ex. pacien iiț
depreivi care aud voci care le pun c unt niste
12 'n mod tradi(ional% grandoarea se reer laimportan(a exagerat acordat propriei persoane.)randio*itatea poate s aib un context mai larg%cum ar f tematicile delirante cosmice% de reormuniversal% salvare a lumii% inven(ii+solu(iimiraculoase ale marilor probleme ale *ilei sau aleomenirii etc uneori% pacien(ii de acest el nu
pre*int un delir de grandoare propriu-*is% ei nu ,iacord dect ,n subsidiar o importan( exagerat!.
&
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 10/15
peroane rele% pacien ii maniacali care aud voci care leț
pun c au valoare putere au cunoastere infla ionate2.ț
)alucina ii gustative:t 9egate de gut.
)alucina ii hapticet 1tactile2: 9egate de enza iileț
de atingere.
)alucina ii hipnagogice:t 7alucina ii care apar ț
atunci când peroana adoarme% de o!icei nu untconiderate patologice
)alucina ii hipnopompice:t 7alucina ii care apar ț
atunci când peroana e trezeste din omn de o!icei nuunt coniderate patologice.
)alucina ii imperative:t Perceperea fal a unor ordine crora peroana e poate im i o!ligat li eț
upun au crora îi ete incapa!il li e opun.
)alucina ii incongruente cu dispozi ia:t t
7alucina ii care nu unt aociate cu timuli externi realiț
al cror con inut nu e potriveste cu dipozi ia depreivț țau cu cea maniacal 1de ex. în depreie halucina ii careț
nu implic teme cum ar fi vinov ia pedeapa meritatț
au inadecvarea% în manie halucina ii care nu implicț
teme cum ar fi valoarea au puterea infla ionate2.ț
)alucina ii liliputane:t Percep ia fal cț
o!iectele unt mult mai mici decât în realitate% e mai
numec si halucina ii micropice. ' e compara cuț
macropie.
)alucina ii olfactive:t 7alucina ii care implicț
primar olfac iaFmirourile% apar cel mai frecvent înț
tul!urrile medicale în pecial în cele care afecteazlo!ul temporal.
)alucina ii somaticet : 7alucina ii care implicț
percep ia unei triri fizice localizate în interiorulț
corpului.
)alucina ii vizuale:t 7alucina ii care implicț
primar im ul vzului.ț
)iperactivitate: 'ctivitate mucular crecut.3ermenul ete foloit frecvent pentru a decrie otul!urare contatat la copii care e manifet prinneliniste contant hiperactivitate ditracti!ilitate sidificult i de înv are. Se întâlneste în tul!urarea prinț ț
deficit aten ionalFhiperactivitate.ț
)ipermnezie: -rad ridicat de re inere si evocare.țPoate fi indu prin hipnoz si e poate întâlni la unele
peroane upradotate% poate contituie de aemeneaun element al tul!urrii o!eiv"compulive al unor cazuri de chizofrenie si al epioadelor maniacale dintul!urarea !ipolar I.
1+
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 11/15
)ipervigilen $hipervigilitatet 2: 'ten ie siț
concentrare exceiv aupra tuturor timulilor interni siexterni% e întâlneste de o!icei în trile delirante au
paranoide.
)ipomanie: 'normalitate a dipozi iei cuț
caracteriticile calitative ale maniei dar ceva mai pu inț
inten. Se întâlneste în tul!urrile !ipolar II siciclotimic.
*dee prevalent 1overvalued2: #onvingere auidee fal au nerezona!il care ete u inut dincolo deț
limitele ra iunii. *te mai pu in inten au de mai curtț ț
durat decât delirul dar e aociaz de o!icei cu !oalamintal.
*dei de referin :t Interpretarea incorect aincidentelor si evenimentelor din lumea exterioar cade inând o referin direct peronal la propriaț ț
peroan% ideile de referin e pot contata ocazional laț
peroane normale dar apar frecvent la pacien iiț
paranoizi. ac unt prezente cu frecven au intenitateț
uficient au dac unt organizate au itematizateideile de referin contituie deliruri de referin .ț ț
*luzie: Interpretatea perceptual incorect a unuitimul extern real. ' e compara cu halucina ie.ț
*ncoeren :t #omunicare lipit de conexiunidezorganizat au incompreheni!il. 4ezi si alat decuvinte.
+ncorporare: &ecanim primitiv de defeninconstient în care reprezentarea pihic a unei alte
peroane au apecte ale unei alte peroane untaimilate în propriul elf printr"un proce figurativ deingetie oral im!olic% reprezint o form pecial deintroiec ie si ete cel mai timpuriu mecanim deț
identificare.
*nser ia g(ndurilor:t elirul c în mintea cuiva e
implanteaz gânduri de ctre al i oameni au for e.ț ț
*nsight 1în elegereFconstientizare Gcritica !oliiH2:ț
5ecunoasterea constient a propriei condi ii. 0n pihiatrieț
e refer la constientizarea +cunoasterea, si în elegereaț
propriei pihodinamici si a propriilor imptome decomportament maladaptativ% ete foarte important
pentru facilitarea modificrilor peronalit ii siț
comportamentului peroanei repective
+ntunecarea con,tien ei:t (rice tul!urare aconstien ei în care peroana nu ete pe deplin treazț
alert si orientat. 'pare în delirium demen siț
tul!urarea cognitiv. 'lterare a orientrii percep iei siț
aten iei% e întâlneste în difunc iile cere!rale.ț ț
11
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 12/15
*ritabilitate: *xcita!ilitate anormal au exceivcu mânie enervare au ner!dare usor declansate.
-am.is vu: 8enomen paramnezic caracterizat deenza ia fal de nefamiliaritate a unei itua ii reale careț ț
a mai fot trit anterior.
-udecat: 'ctul mintal de comparare au evaluarea op iunilor din cadrul unui et de valori dat cu copulț
alegerii unui cur de ac iune. ac curul de ac iune aleț ț
ete cononant cu realitatea au cu tandardecomportamentale adulte mature e pune c $udecataete intact au normal% e pune c$udecata ete
afectat dac ac iunea alea ete clar maladaptativțdac rezult din decizii impulive !azate pe nevoia degratificare imediat au dac ete în alt mod nepotrivitcu realitatea murat potrivit tandardelor mature aleadultului.
/a belle indiff"rence: 9iteral îneamnGfrumoaa indiferen H% atitudine nepotrivit de calm auț
lip de preocupare în legtur cu diza!ilitatea proprie.
Se poate întâlni la pacien ii cu tul!urare converiv.ț
/ogoree: 4or!ire !ogat 1rapid2 u! preiunecoerent% vor!itul incontrola!il exceiv% e întâlneste înepioadele maniacale ale tul!urrii !ipolare I. Se mainumeste si tahilogie ver!omanie volu!ilitate./
13 /e mai numete i ta)i!emie, iar volubilitatea nu este considerat- patologic- prin de$ni(ie%
0acropsie: Percep ia fal c o!iectele unt maiț
mari decât în realitate% a e compara cu micropie.
0anie: Stare a dipozi iei caracterizat prin ela ieț ț
1euforie2 agita ie hiperactivitate hiperexualitate siț
gândire si vor!ire accelerate 1fug de idei2. Se întâlnesteîn tul!urarea !ipolar I. 4ezi si hipomanie.
0anierism: &iscare involuntar de nesterha!itual.
0emorie: Proce prin care ceea ce e trieste au
e înva devine o încriere în itemul nervo centralț1înregitrarea2 unde perit cu un grad varia!il de permanen 1re inerea2 si poate fi reamintit au regitț ț
din depozit dup dorin 1evocarea2.ț
0emorie imediat 1pe termen curt2: Se refer lare inerea imediat 1a evenimentelor din ultimele câtevaț
momente2% mai ete cunocut ca memorie de lucru simemorie tampon 1!uffer2.
0emorie recent: Se refer la evenimenteleultimelor câteva zile.
0emorie 1ndeprtat 1pe termen lung2: Se referla evenimentele trecutului +peronal, îndeprtat.
12
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 13/15
0icropsie: Percep ia fal c o!iectele unt maiț
mici decât în realitate. >neori e numeste halucina ieț
liliputan. ' e compara cu macropie.
0utism: '!en a organic au func ional aț ț
facult ii vor!irii. 4ezi si tupor.ț
2egativism: (pozi ia au reziten a ver!al auț ț
non"ver!al la ugetiile si îndemnurile din afar% întâlnitfrecvent în chizofrenia catatonic în care pacientulrezit oricror eforturi de a fi miscat au face opuul aceea ce i e cere.
2eologism: #uvânt au grup de cuvinte noi acror derivare nu poate fi în elea% întâlnit frecvent înț
chizofrenie. 3ermenul a fot foloit si pentru a deemnaun cuvânt care a fot contruit incorect dar ale cruiorigini rmân totusi inteligi!ile 1de ex. pantof de capînemnând plrie2 dar contruc iile de acet fel untț
denumite mai corect aproximri ver!ale.3bsesie: Idee gând au impul peritent si
recurent care nu poate fi eliminat din constient prin
logic au ra ionament% o!eiile unt involuntare si ego"țditonice. 4ezi si compuliune.
3rientare: Starea de cunostin de ine si depreț
locul încon$urtor în termenii timpului locului si peroanei.
4anic: 'tac de anxietate acut si inten aociat cudezorganizarea peronalit ii% anxietatea eteț
coplesitoare si e îno este de enza ia de catatrofaț ț
iminent.
4arapraxie: 'ct eronat 1ratat2 cum ar fi un lapulinguae au rtcirea unui o!iect. 8reud atri!uie
parapraxiile unor motiva ii inconstiente. Perevera ie: /.ț ț
5epetarea patologic a unui acelasi rpun în fa a unor ț
timuli diferi i ca în repetarea aceluiasi rpun ver!al laț
între!ri diferite. 6. 5epetarea peritent a unor cuvinteau concepte pecifice în proceul vor!irii. Se întâlnesteîn tul!urrile cognitive chizofrenie si alte !oli mintale.
4ezi si ver!igera ie.ț
Retardare 5inhibi iet 678 psihomotorie: încetinire aactivit ii pihice motorii au a am!elor% e întâlneste înț
depreie chizofrenia catatonic. Poate urvin siopuul ei " agita ia pihomotorie.ț
Retragerea $furtul9 g(ndurilor: elirul c propriile gânduri unt îndeprtate din minte de ctre al iț
oameni au for e. 4ezi si tranmiterea gândurilor.ț
Salat de cuvinte: 'metec incoerent în een țincompreheni!il de cuvinte si grupuri de cuvinte
14 enomenul clinic la care se reer /retardarea0 psihomotorie este bradi1ine*ia+ bradipsihia+bradilalia. 'n limba romn este% probabil% mai
potrivit s ne reerim la inhibi(ie sau lentoare psihomotorie% i nu la /,ntr*iere0.
13
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 14/15
întâlnit frecvent în cazurile foarte avanate dechizofrenie. 4ezi si incoeren .ț
Srcia vorbirii: >tilizarea limitat a vor!irii% eîntâlneste în tul!urarea autit chizofrenia catatonictul!urarea depreiv ma$or.
Slbirea asocia iilort 1aocia ii îndeprtate2:ț
3ul!urare de gândire au vor!ire caracteriticchizofreniei implicând o tul!urare a progreiunii logicea gândurilor manifetat ca incapacitatea de a comunicaver!al în mod adecvat% idei neînrudite si fr legturîntre ele trec de la un u!iect la altul. 4ezi si
tangen ialitate.ț
Semne vegetative: în depreie imptomecaracteritice cum ar fi tul!urarea omnului 1în pecialtrezirile matinale2 cderea poftei de mâncarecontipa ia cderea în greutate si pierderea rpunuluiț
exual.
Stare confuziv: Pertur!area orientrii în timp
pa iu au la peroan.ț
Stereotipie: 5epetarea mecanic continu a unor activit i ver!ale au fizice% e întâlneste în chizofreniaț
catatonic.
Stupor: /. Stare de reactivitate decrecut latimuli si de constient mai pu in decât deplin fa deț ț
mediul încon$urtor% ca tul!urare a constientei indic ocondi ie de com par ial au emi"com. 6. în pihiatrieț ț
e foloeste inonim cu mutim si nu implic neaprat otul!urare a constientei% în tuporul catatonic pacien iiț
unt de o!icei constien i de ceea ce îi încon$oar.ț
angen ialitate:t &od de a vor!i indirect digreivau chiar irelevant în care nu ete comunicat ideeacentral.
ransmiterea g(ndurilor: Senza ia c propriileț
gânduri unt tranmie au proiectate în mediu. 4ezi siretragerea 1furtul2 gândurilor.
ulburare de g(ndire: (rice tul!urare a gândiriicare afecteaz lim!a$ul comunicarea au con inutulț
gândirii% elementul principal al chizofreniei.&anifetrile e întind de la implul !loca$ sicircumtan ialitatea usoar pân la l!irea profund aț
aocia iilor incoeren si deliruri% e caracte rizeaz prinț ț
nerepectarea regulilor emantice si intactice îndezacord cu educa ia 1intruc ia2 inteligen a au origineaț ț ț
cultural a peroanei.
ic: &iscare mucular involuntar pamodictereotip a unor grupuri mici de muschi% e o!erv înpecial în momente de tre au de anxietate rareori carezultat al unei !oli organice.
14
7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]
http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 15/15
rans: Stare de reducere a constientei siactivit ii aemntoare omnului.ț
;erbigera ie:t 5epetarea tereotip si lipit deen a unor cuvinte au propozi ii asa cum e vede înț
chizofrenie. Se mai numeste si catafazie. 4ezi si perevera ie.ț
;orbire sub presiune 1preured peech2:#restere cantitativ a vor!irii pontane% vor!ire rapidzgomotoa accelerat asa cum poate apar în maniechizofrenie si în tul!urrile cognitive.
15