APENDICITA ACUTĂ

1. Semnul Coher – durerile la început apar în regiunea epigastrică, apoi peste cîteva ore selocalizează în fosa iliacă dreaptă.

2. Manevra Voskresenski – la alunecarea mâinii pe peretele abdominal din epigastru sprefosa iliacă dreaptă, bolnavul simte durere în fosa iliacă dreaptă.

3. Semnul Sitkovski – cînd bolnavul se găseşte în decubit lateral stâng, apar dureri înregiunea iliacă dreaptă (din cauza extinderii mezoului şi deplasării apendicelui spreperetele abdominal anterior).

4. Manevra Bartomie-Mihelson – palparea regiunii iliace drepte, cînd bolnavul se găseşteîn decubit lateral stîng este dureroasă.

5. Semnul Ott – în poziţie de decubit lateral stîng bolnavul simte dureri cu caracter detracţiune în regiunea iliacă dreaptă.

6. Manevra Blumberg – apăsarea lentă a peretelui fosei iliace drepte, urmată dedecomprimarea bruscă, duce la apariţia unei dureri vii, cu iradiere în epigastru. Este unsemn net de iritaţie peritoneală.

7. Manevra Rowsing – comprimarea retrogradă a colonului (de la stînga la dreaptă), ducela distensia cecului şi apendicelui, însoţită de durere în fosa iliacă dreaptă.

8. Manevra Razdolski – percuţia abdomenului produce în fosa iliacă dreaptă o durere vie,însoţită de contractura musculară şi chiar flectarea coapsei pe bazin la bolnavi maisensibili, mai labili neurovegetativ (semnul „cloppoţelului”).

9. Semnul Cuşnirenco (semnul tusei) – accentuarea durerii în fosa iliacă dreaptă la tusedatorită creşterii presiunii intraabdominale (98%).

10.Triada Dieulafoy – hiperestezie cutanată în triunghiul Iacubovici + durere + defansmuscular.

11.Manevra Porges – percuţia fosei iliace drepte se va începe întotdeauna din fosa iliacăstîngă.

12.Manevra Krîmov – apariţia durerii în fosa iliacă dreaptă la introducerea indicelui încanalul inghinal (la bărbaţi).

13.Manevra Bastedo – la introducerea aerului în rect apare durere şi balonare în fosa iliacădreaptă.

14.Punctul dureros Mc Burney – pe linia spinoombilicală la limita dintre treimea externăşi cea mijlocie.

15.Punctul dureros Morris – pe linia spinoombilicală la limita dintre treimea medie şi ceainternă.

16.Punctul dureros Lanz – pe linia bispinoasă la limita dintre treimea dreaptă şi ceamijlocie.

Semnele m. psoas:

17.Semnul Iaworski – acutizarea durerii în regiunea fosei iliace drepte la ridicareapiciorului drept din cauza extinderii m. psoas.

18.Manevra Obrazţov (Cope I) – la palparea regiunii iliace drepte durerile se acutizeazăcînd bolnavul ridică piciorul drept în poziţie dreaptă.

19.Manevra Cope II – la palparea regiunii iliace drepte durerile se acutizează la rotaţiapiciorului în poziţie flexată (mai ales la bătrîni).

ULCERUL GASTRO-DUADENALPerforaţia ulcerului

1. Semnul Blumberg – la perforaţia ulcerului decompresia bruscă a peretelui abdominaldupă apăsarea progresivă a acestuia declanşează o durere vie.

2. Semnul Clarke – la percuţie nu se apreciază matitatea ficatului din cauza formăriipneumoperitoneului.

3. Semnul Mendel – prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului.4. Semnul Kerven – depistarea unei matităţi deplasabile în fosa iliacă dreaptă, în care

bolnavul simte durere acută.5. S. Kulenkampf-Grassman – la tuşeul rectal se constată o bombare dureroasă la palpare

(„tip Douglasului”).6. Semnul Eleker – iradierea durerii din regiunea epigastrică sau hipocondrul drept în

clavicula, omoplatul drept.7. Triada Mondor – durere + contractură musculară însoţită de hiperestezie cutanată +

antecedente ulceroase.8. Semnul Ratner-Vikker – în caz de perforaţia acoperită a ulcerului – după debut acut are

loc ameliorarea stării bolnavului – e caracteristică contractura musculară în pătratulsuperior pe dreapta pe fonul ameliorării stării generale.

9. Semnul Vighiatto – în caz de perforaţia ulcerului duodenal posterior în spaţiulretroperitoneal poate fi depistat emfizem în jurul ombilicului – ca consecinţă a răspîndiriiaerului prin lig. rotund.

10.Semnul Podlah – în caz de perforarea ulcerului cardial posterior se depistează emfizemîn regiunea supraclaviculară stîngă.

Deasemenea pot fi pozitive s. Mendel-Razdolski („clopoţelului”), s. Cuşnirenco („tusei”), s.frenicus

11.Reacţia Adler (Gregersen) pozitivă – semn de hemoragie acută (microscopică).12.Sindromul Mallory-Wiess – fisuri ale mucoasei cardio-eso-tuberozitare.13.Semnul Kussmaul – în stenoza ulceroasă punga gastrică se reliefează uneori sub

peretele abdominal şi prezintă contracţii vii peristaltice (datorită stării de denutriţie şideshidratare pronunţată).

14.Sindromul Zollinger-Ellison – existenţa unei tumori pancretice ulcerogene(adenompancretic) care condiţionează recidive ulceroase.

15.Semnul Troiser – în cancer gastric în regiunea supraclaviculară stîngă se palpeazăganglionii limfatici măriţi.

16.Semnul Krukenberg – tuşeul vaginal combinat cu palparea foselor iliace şihipogastrului evidenţiind uneori tumori ovariene metastatice.

COLECISTITĂ ACUTĂ. LITIAZĂ BILIARĂ1. Semnul Kehr – apariţia durerilor la inspir în timpul palpaţiei în regiunea hipocondrului

drept.2. Semnul Murphy – apăsînd cu policele în regiunea hipoconndrului drept bolnavului i se

propune să facă o inspiraţie profundă – în momentul înspiraţiei apare o durere vie înhipocondrului drept.

3. Semnul Mussy (s. frenicus) – apariţia durerilor la palparea între picioruşele muşchiuluisternocleidomastoidian drept.

4. Semnul Ortner-Grecov – efectuarea loviturilor consecutive cu marginea palmei perebordul costal drept provoacă dureri în hipocondrul drept.

5. Semnul Riesman – bolnavul face un inspir profund şi opreşte respiraţia, medicul loveştecu marginea palmei pe rebordul costal drept – provoacă apariţia durerii în hipocondruldrept.

6. Triada Şofar-Villard-Şarco – în colangită (angiocolită) durere în triunghiul Şofar +febră + icter.

OCLUZIA INTESTINALĂ

Inspecţia

1. Semnul Buveret – asimetria abdomenului pe dreapta cu balonare în regiunea cecului.2. Semnul Konig – aprecierea la distanţă a hiperperistaltismului intestinal la inspecţia

bolnavului (mai ales bolnavii caşexiaţi).3. Semnul Bayer – asimetria abdomenului cu balonarea lui, care începe din fosa iliacă

stîngă spre hipocondrul drept – se întîlneşte în torsiunea sigmoidului.Percuţia:

4. Semnul Celaditi – dispariţia matităţii hepatice din cauza balonării colonului.5. Semnul Sclerov – provocarea clopotajului (se recomandă de făcut dimineaţa – pînă la

masă).6. Semnul Walle – timpanism prounţat în regiunea proieminentă a porţiunii distale a

intestinului din cauza meteorismului pronunţat.

7. Semnul Kivulea – la percuţia ansei balonate se apreciază un sunet timpanic cu nuanţămetalică.

Auscultaţia:8. Semnul Shlanghe – prezenţa hiperperistaltismului care se apreciază la distanţă.9. Semnul Mondor (semn al parezei intestinale) – la auscultaţia abdomenului se

apreciază o linişte completă (silentium abdominalis) – caracteristic pentru ileus.10.Semnul Spasocucoţki (s. „picăturii căzînde”) – se întîlneşte în fazele avansate cînd

dispare peristaltismul şi lichidul acumulat care de pe pereţii intestinali în picături.11.Semnul Hogvac-Grekov – la efectuarea tuşeului rectal se apreciază ampula rectală goală

şi distinsă – în caz de torsiune a sigmoidului.

PANCREATITA ACUTĂ1. Semnul Voskresenski – dispariţia pulsaţiei aortei abdominale în regiunea epigastrică.2. Semnul Korte – prezenţa rezistenţei peretelui abdominal în formă de centură, care

corespunde localizării topografice a pancreasului. Rareori persistă o rezistenţă muscularăgeneralizată a peretelui abdominal, cu excepţia cazuriloe de peritonită fermentativăprecoce.

3. Semnul Mayo-Robson – durere cu iradiere în unghiul costo-vertebral stîng.4. Semnul Berezneagovski – durere cu iradiere în omoplatul şi umărul stîng.5. Semnul Grey-Turner – culoarea vînătă-verzuie a tegumentelor pe părţile laterale ale

abdomenului6. Semnul Cullen – culoarea vînătă-verzuie a tegumentelor din jurul ombilicului.7. Semnul Mondor – cianoza tegumentelor feţei şi gîtului.8. Semnul Mallet-Guy – îm pancreatită cronică – bolnavul se aşează în decubit lateral

drept cu membrul inferior stîng flectat. Se palpează profund în hipocondrul stîng întimpul unei inspiraţii profunde. În cazul pancreatitei cronice caudale – această manevrădeclanşează o durere vie şi chiar o contractură musculară locală a peretelui abdominal.

9. Semul Gobief – la percuţie se relevă o zonă de sonoritate transversală în etajul superioral abdomenului – condiţionată de extensia colonului transvers, cauzată de pătrundereaenzimelor pancreatice extravazate între foiţele mezocolonului.

PATOLOGIA VENELOR (VARICELE)Explorarea sistemului venos superficial:

1. Proba Sikard – bolnavul se află în decubit dorsal şi i se propune să tuşească. La tuseapare brusc o bombare a crosei venei safene interne, care se propagă pe traiectul veneispre genunchi ca o undă.

2. Proba Shwartz – palma stîngă a examinatorului este aplicată transversal pe faţa antero-internă a coapsei, sub vărful triunghiului Scarpa. Cu degetele mâini drepte mâinii drepteexaminatorului percută brusc trunchiul venei safene interne, imediat sub crosă. În caz de

insufienţă venoasă a venei safene interne percuţia provoacă o undă pulsatilă care sepropagă retrograd şi este sesizzată de palma stîngă.

3. Proba Trendelenburg-Troianov – bolnavul este în decubit dorsal cu membrul inferiorsituat vertical poziţie în care varicele se golesc de sînge. Se aplică un garou carecomprimă crosa safenei interne sau se comprimă simplu cu degetu. Menţinindcompresiunea crosei safenei interne, bonavului i se propune să treacă în ortostatism.Varicele rămîn goale ca n poziţia precedentă, ceea ce denotă absenţa şuntului dinprofunzime spre suprafaţă. Suprimarea bruscă a compresiunii în ortostatism este imediaturmată de umplerea retrogradă a varicelor.

4. Proba Pertes – bolnavului aflat în decubit dorsal, cu membrul inferior situat vertical i seaplică o compresiune elastică de la haluce şi pînă sun triunghiul Scarpa, strînsă în aşamod încît sa nu jeneze circulaţia din axul venos femuro-popliteu. Pacientul este rugat sămeargă în ritm obişnuit timp de 30 min. Dacă mersul devine dureros înseamnă căvaricele sunt secundare, posttrombotice, existînd o obliterare a sistemului venos profund.Dacă bolnavul tolerează mersul, proba reflectă fie un sistem venos profund indemn(varice primare), fie repermeabilizat.

5. Proba Delbet – bolnavul se află în ortostatism. Se aplică imediat deasupra genunchiului,în aşa mod încît să nu jeneze circulaţia în axul venos profund. Se urmăresc eventualelemodificări ale varicelor în timpul mersului (10 min.). Dacă varicele se micşorează –insuficienţa venelor superficiale. Persistenţa varicelor fără modificări în volum –insuficienţa venelor superficiale şi comunicante. Dacă varicele se măresc în volum şimersul devine dureros – insufienţa venoasă cronică profundă cu reflux patologic sprevenele superficiale.

6. Proba Delbet-Pertes – bolnavul se află în ortostatism. I se aplică un garou în treimeamedie a femurului, fără să se jeneze circulaţia în axul venos profund. I se propune sămeargă în ritm obişnuit timp de 3-5 min. Dacă venele superficiale se golesc – sistemulvenos profund este permeabil.

7. Proba Baurus-Coupers (pr. cu trei garouri) – bolnavul se găseşte în decubit dorsal.După golirea venelor superficiale se aplică trei garouri: în treimea superioară afemurului, în treimea medie şi mai jos de articulaţia genunchiului. Umplerea rapidă avenelor situate între garouri indică prezenţa în această regiune a venelor comunicante cuvalvule afectate.

PATOLOGIA ARTERELOR1. Proba Oppel – piciorul cu patologia obliterantă a vaselor fiind ridicat la 40-50 cm mai

sus de nivelul patului repede devine palid, iar dacă se coboară mai jos de nivelul patuluidevine cianotic.

2. Proba Şamov – dacă timp de 5 min. aplicăm o compresie la nivelul femurului cu omanjetă pneumatică. În normă după înlăturarea manjetei culoarea roză a pielii revine

peste 20-30 sec. Dacă este o patologie vasculară obliterantă culoarea roză a pielii revinedoar peste cîteva minute.

3. Proba Samuels – bolnavul se găseşte în decubit dorsal, ridică ambele picioare, puţin leflexează în articulaţia genunchiului şi după comandă începe sa le mişte în articulaţiatalocrurală. Suprafaţa plantară a piciorului afectat de patologie vasculară obliterantădevine palidă peste 5-10 sec.

4. Semnul Goldflam – la îndeplinirea probei Samuels piciorul afectat de patologievasculară oboseşte mai repede.

5. Legea celor 5 „P” – expresia anglo-saxonă: „pain” – durere; „palor” – paloare; „pulslees” – absenţa pulsului distal, parestezie şi paralezie.

6. Sindromul Leriche – obliterarea porţiunii inferioare a aortei abdominale.7. Sindromul Raynaud – este o tulburare vaso-spastică, caracterizată prin crize

intermitente ale extremităţilor declanşate de frig sau emoţii, fără ocluzia organică alumenului vaselor.

8. Trombangiita Buerger – este o boală vasculară inflamatorie întîlnită mult mai des lasexul masculin, la vîrsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani cu hiperadrenalism cronicconstituţional („teren diatezic”).

PATOLOGIA GLANDEI TIROIDE1. Semnul Bram – în timpul rîsului ochii rămîn larg deschişi.2. Semnul Kocher – pleoapa superioară se ridică mai repede decît globul ocular.3. Semnul Marie – tremorul corpului şi membrelor.4. Semnul Claude-Bernnard-Horner – mioză + enoftalmie + ptoza pleoapei superioare.5. Semnul Dalrimmple – lărgirea fantei palpebrale prin retracţia pleoapelor.6. Semnul Rosenbach – tremorul genelor la închiderea pleoapelor; clipiri frecvente, uneori

realizînd tremor fibrilar al pleoapelor superioare, ajungînd uneori pînă la blefarospasm.7. Semnul Stellwag I – bolnavul nu închide pleoapele nici în somn.8. Semnul Stellwag II – clipire rară şi privire fixă („ochi de lup”).9. Semnul Moebius – lipsa convergenţei globilor oculari la privirea unui obiect apropiat.10.Semnul Graefe – cînd bolnavul priveşte în jos, la un moment dat pleoapa superioară nu

mai urmează mişcările de coborîre ale globului ocular.

PERITONITA1. Semnul Blumberg – decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după apăsarea

progresivă a acestuia declanşează o durere vie.2. Semnul Dieulafoy – hiperstezia cutanată.3. Semnul Mendel-Razdolski (s. „clopoţelului”) – prin percuţie se evidenţiază

sensibilitatea dureroasă a abdomenului.

4. Semnul Grassman („ţipatul Douglas-ului”) – tuşeu rectal sau vaginal provoacă durerila nivelul fundului de sac Douglas, care se bombează în cazul colecţiilor pelviene.

5. Semnul Krasnobaev – încordarea muşchilor drepţi ai abdomenului.6. Triada Mondor – contractura abdominală („abdomen de lemn”) + durere + antecedente

ulceroase.7. Semnul Delbet – imobilitatea peretelui abdominal la început este localizată, marcînd

punctul de plecare al infecţiei, după care se generalizează odată cu durerea şi contracturamusculară.

8. Semnul Porges – percuţia peretelui abdominal este intens dureroasă la nivelul focaruluiinflamator. Percuţia se începe din fosa iliacă stîngă, se continuă în direcţia epigastrului şiapoi spre fosa iliacă dreaptă.