SEMIOLOGIA INTESTINULUI

ANAMNEZA

A.SIMPTOME FUNCTIONALE:

-durere abdominalã -tip colicã intestinalã, fixã sau migratorie

-dispepsie (indigestie): -intoleranţã la anumite alimente (lapte, cereale)

-balonãri

-flatulenţã

-tulburãri de tranzit: constipaţie sau diaree

-sângerãri: hematochezie

-proctalgii, tenesme rectale

-scãdere ponderalã

B. ISTORICUL BOLII:

- modalitatea de debut: brusc- perforaţia intestinală, volvulus intestinal, infarct mezenteric;

acut- ocluzia intestinalã, apendicita acutã

treptat: tumori intestinale, RCH, b. Crohn

- tipul evoluţiei: progresivă (cc colon, TBC), intermitentă (colon iritabil, RCH)

- legătura simptomelor cu alimentaţia

- influenţa tratamentului asupra simptomelor

C. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:

- boli ereditare: deficienţe enzimatice- lactaza; enteropatia glutenică (sprue netropical);

- boli cu predispoziţie ereditară: RCH, b. Crohn, cancerul de colon;

D. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

- boli infecţioase care pot declanşa şi întreţine tulb. intestinale: febra tifoidă, dizenteria, toxi-

infecţiile alim, parazitozele intestinale;

- boli ale ap. digestiv, cu suferinţe secundare ale intestinului: ulcerul peptic, sd. Zollinger-

Ellison, colecistopatiile, pancreatita cronică, ciroza hepatică, rezecţiile gastrice;

- boli extra-digestive cu suferinţe secundare ale intestinului: ateromatoza mezenterică,

embolia mezenterică, insuficienţa cardiacă, uremia, diabetul zaharat, amiloidoza,

hipertiroidismul etc;

- medicamente: enterite medicamentoase iritative sau prin disbacterioze

- intervenţii chirurgicale la nivelul abdomenului, cu aderenţe: pot favoriza ocluziile

intestinale.

E. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ:

- nerespectarea igienei alimentare: toxi-infecţii alimentare, parazitoze intestinale, diarei

acute infecţioase;

- intoxicaţia cu Pb: colica abdominală saturnină;

- alcoolismul cronic: enteropatie cronică.

EXAMEN OBIECTIV

Starea generalã:poate fi bunã sau influenţatã (deshidratare sau durere abdominalã violentã)

Starea de nutriţie:bunã sau denutriţie (maldigestie sau malabsorbţie)

Examenul tegumentelor şi mucoaselor:

-uscate,cu turgor scãzut:dupã diarei,vãrsãturi

-palide:dupã hemoragii digestive

-cu tentã gãlbuie: în neoplasme

-eritem pelagroid: în sd. de malabsorbţie

Examenul ţesutului celular subcutanat: edeme hipoproteice- în sd. de malabsorbtie

Adenopatii: inflamatorii sau metastatice

Sistemul muscular: atrofii musculare în sd.de malabsorbţie cu hipoproteinemie

Ap.osteo-articular: deformãri osoase la bolnavii cu steatoree cronicã (malabsorbţia vitaminei D)

Examenul ap. digestiv:

-stomatitã angularã, afte, glositã: prin carenţe vitaminice multiple (malabsorbţie)

-abdomen:de obicei normal. Se pot constata:

Inspecţie:

-meteorism (distensie gazoasã intestinalã)

Palpare:

-superficialã: hiperestezie cutanatã, cu “apãrare muscularã” în sd. de iritaţie peritonealã

(ex. apendicitã acutã)

-profundã:

-durere la palpare: peri-ombilicalã (suferinţe ale intestinului subţire)

în flancuri (afecţiuni ale colonului)

în fosa iliacã dreatã (apendicitã, tiflitã , boala Crohn)

în fosa iliacã stângã (diverticulitã Meckel, boli ale colonului

sigmoid)

-masã tumoralã palpabilã:

-coardã colicã stângã-constipaţia spasticã, RCH

-plastron apendicular-apendicita cu peritonitã localã

-neoplasm intestinal

-metastaze intraperitoneale: hepatomegalie neregulatã., adenopatii

Percuţie:

- timpanism cu pãstrarea matitãţii hepatice: meteorism

-timpanism cu dispariţia matitãţii hepatice: perforaţia intestinalã (pneumoperitoneu)

-matitate circumscrisã: plastron peritonitic, neoplasm intestinal

-matitate lichidianã deplasabilã cu poziţia: lichid de ascitã (neoplasme intestinale)

Auscultaţie:

-borborigme intestinale: enterite, colon iritabil

-zgomote hidro-aerice de tonalitate înaltã, intense:în subocluzia intestinalã

-absenţa zgomotelor peristaltice intestinale: ileus paralitic

Tuşeul rectal: este o metodã de palpare endorectalã, obligatorie în caz de: constipaţie cronicã,

diaree cronicã, scaune cu mucus, puroi sau sânge, tenesme rectale. Este utilã pentru vizualizarea

materiilor fecale în cazul în care se suspecteazã o HDS (melenã).

Tehnicã:

- poziţia bolnavului: genupectorală sau decubit lateral;

- se începe cu inspecţia regiunii anale şi perianale: ulceraţii, fisuri, fistule, hemoroizi;

- se introduce indexul acoperit cu mănuşă şi lubrefiant, printr-o mişcare de rotaţie, în anus şi

rect.

- se examinează: circumferinţa, conturul şi conţinutul rectal; prin peretele anterior al rectului

se palpează prostata;

- după extragerea degetului: pe mănuşă rămân materii fecale- se examinează aspectul

macroscopic al acestora.

EXPLORÃRI PARACLINICE

I.Examenul coprologic

II.Proba de digestie

III.Teste de încãrcare

IV.Manevre endoscopice

V.Examene radiologice

EXAMENUL SCAUNULUI (COPROLOGIC)

NORMAL: scaunul are un volum de 100-300g .

-numãr:1-2 scaune/zi.

-forma cilindricã, cu diametrul de 3-5 cm

-consistenţă păstoasă

-culoare brunã omogenã (datã de stercobilinã)

Anomalii macroscopice:

1.Cantitatea: scãzutã în constipaţia spasticã;

crescutã în constipaţia atonã, diaree, megadolicocolon

2.Forma:

-schibale: mase dure,ovoidale-în constipaţia spasticã

-fecalom: tumorã formatã din fecale-în constipaţia atonã., megadolicocolon

-subţire ca un creion: stenoze anorectale inflamatorii sau tumorale

3.Consisten ţ a:

-scãzutã: prin conţinut crescut de apã-în diaree

-crescutã prin deshidratare-în constipaţie

4.Culoarea:

- închisã: regim carnat

- deschisã :regim vegetarian

- gãlbuie: regim lactat

- galbenã-albicioasã cu picãturi de grãsime: steatoree

- albã-cretoasã: icter mecanic (bila nu ajunge în intestin)

- verzuie: tranzit intestinal accelerat, bilirubina nu este redusã la stercobilinã

- neagrã: dupã ingestie de anumite alimente sau medicamente (fructe -cireşe negre,

afine; legume-spanac, sfeclã; mezeluri cu mult sânge), medicamente ce conţin fier,

bismut, cãrbune.

- neagrã ca pãcura: melenã

5.Miros: fecaloid,datoritã produşilor de putrefacţie intestinalã (indol, scatol)

-acru: dat de fermentaţia hidrocarbonatelor (ac. butiric)

-rânced: steatoree

-fetid, cadaveric:colite ulceroase,cancer de colon

6.Constituen ţ i anormali ai scaunului :

A.Sângele: poate fi prezent în scaun sub 4 forme

1.melena (scaun negru,pãstos): sânge supus acţiunii acidului clorhidric în stomac: în

hemoragii digestive superioare

2.hematochezie cu sânge ro ş u, închis la culoare, amestecat cu materii fecale :

-în hemoragii la nivelul cecului, colonului ascendent sau transvers (cancer, colita

ulceroasã, diverticulozã, polipozã, angiodisplazie)

-mai rar în hemoragia digestivã superioarã masivã, cu tranzit accelerat (sângele

rãmâne nedigerat)

3.hematochezie cu sânge ro ş u, deschis la culoare, amestecat cu fecale : sângerare din colon

descendent, sigmã,ampula rectalã):

-rectocolita ulcero-hemoragicã

-dizenterie

-cancer recto-sigmoidian

-diverticulozã, polipozã

4.hematochezie cu sânge ro ş u deschis, care învele ş te scaunul ca un man ş on sau

care apare dupã defecaţie (pãteazã hârtia igienicã): în sângerãri anorectale

-hemoroizi

-fisuri anale

-tumori rectale

B.Mucusul în exces: abuz de laxative sau clisme, colita muco-membranoasã, dizenterie,

rectocolita ulcero-hemoragicã

C.Puroi: dizenterie, rectocolita ulcero-hemoragicã, abces perirectal fistulizat în colon sau

rect, cancer rectal supra-infectat

D.Paraziţi intestinali: ascarizi, oxiuri, tenii

E.Resturi alimentare nedigerate complet: lienterie

F.Corpi strãini înghiţiţi accidental (ex. sâmburi de fructe) sau voluntar (psihopaţi)

Examenul biochimic al scaunului:

1.Ph fecal: cu turnesol sau fecaltest.

-Normal: neutru (6,7-7,3);

-alcalin în dietele lactate şi vegetariene;

-acid în alimentaţia predominent carnatã.

2.Hemoragii oculte : dupã 3 zile de regim "alb" prin reacţia Gregersen (normal absente).

3.Determinarea proteinelor fecale (normal absente)

4.Determinarea grãsimilor fecale (normal <6g/24 ore).

5.Determinarea acizilor graşi:( normal < 16 mEq/100g)

6.Determinarea amidonului fecal, cu soluţie Lugol (normal:absent)

7.Determinarea de pigmenţi: urobilinogen fecal (normal 100-250 mg /24 ore)

8.Determinarea coproporfirinelor (normal < 400 g/24 ore) şi a uroporfirinelor (normal

<5g/24h)fecale

Examenul microscopic al scaunului: pe 3 lame (preparat nativ,coloraţie Sudan III şi coloraţie

Lugol)

Componente microscopice normale:

1.Celuloza :rarã

2.Fibre musculare digerate (cu capete rotunjite, fãrã striaţiui şi fãrã nuclei): rare

- digestia gastricã: distruge striaţiunile

- digestia pancreaticã:distruge nucleii

3.Grãsimi neutre: rare (se coloreazã roşu-portocaliu cu sol. Sudan III)

4.Acizi graşi : rari (se evidenţiazã pe preparatul nativ, sub formã de lamele sau ace fine)

Componente microscopice anormale:

1.Amidon (se coloreazã albastru cu sol. Lugol)

2.Celuloza digestibilã în exces: deficit de masticaţie, maldigestie gastricã, tranzit intestinal

accelerat

3.Fibre musculare nedigerate (cu capete drepte, cu striaţiuni şi nuclei)=creatoree: maldigestie

gastricã, pancreaticã sau tranzit intestinal accelerat.

4.Grãsimi neutre în exces=steatoree: deficit de lipazã pancreaticã

5.Acizi graşi în exces: deficit de sãruri biliare sau tranzit intestinal accelerat

6.Elemente celulare:

- hematii nedigerate (hematochezie) sau digerate (HDS)

-leucocite:procese inflamatorii (RCH, neoplasme tub digestiv, infecţii)

-ouã de paraziţi

Examenul bacteriologic al scaunului (coprocultura)

-florã normalã:asigurã procesele de fermentaţie şi putrefacţie intestinalã

-flora condiţionat patogenã:

-E.coli: 60%

-enterococ: 40%

-stafilococ auriu

-florã patogenã:

-Salmonella, Shigella

PROBA DE DIGESTIE:

Se administreazã timp de 3 zile regim Schmidt-Strassburger: 200 g carne, 200 g cartofi, 50 g unt.

Se examineazã microscopic 3 probe din scaun:preparat nativ, coloraţie Lugol şi coloraţie Sudan

III.

Semne de maldigestie : prezenţa elementelor anormale la examenul microscopic (vezi)

TESTE DE INCÃRCARE

Se efectueazã pentru depistarea unor deficienţe de digestie sau absorbţie intestinalã:

1.Testul cu D-Xilozã: se administreazã oral xiloza şi se urmãreşte eliminarea urinarã/24 ore.

Normal: dupã 3 ore eliminarea urinarã este >4,5% .

Dacã e scãzutã: denotã malabsorbţie jejunalã glucidicã..

2.Testul cu lactozã: se determinã glicemia à jeun se administreazã oral 50 g lactozã. Dacã existã

deficit de lactazã,dupã 30 minute apar: crampe abodminale, borborigme, diaree. Biologic:

glicemia creşte cu mai puţin de 20 mg%.3.Testul respiratiei (breath-test) pentru maldigestia şi malabsorbţia grãsimilor neutre: se

administreazã oral 100 g grãsime cu C14 *şi se determinã CO2

* în aerul expirat. Este scãzut în

caz de maldigestie pancreaticã sau malabsorbţie intestinalã a grãsimilor.

-specific pentru maldigestia pancreaticã a grãsimilor: se administreazã oral trioleinã

(grãsime neutrã) şi acid oleic (acid gras), ambele marcate cu C14*. Se determinã CO 2* în aerul

expirat.

Radioactivitate scãzutã pentru trioleinã: maldigestie pancreaticã a grãsimilor

neutre(deficit de lipazã pancreaticã)

Radioactivitate scãzutã pentru acid oleic: deficit de sãruri biliare.

Radioactivitate scãzutã pentru ambele: malabsorbţie intestinalã.

4.Testul cu albuminã *,administratã intra-venos: apare în scaun în cazul enteropatiilor exudative.

5.Testul Schilling: pentru malabsorbţia vitaminei B12.

-se administreazã oral 1 microgram vitaminã B12 *.

-se administreazã intramuscular 1000 gamma vitamina B12 nemarcatã radioactiv

(satureazã proteina de transport)

-se colecteazã urina /24 ore.

Normal: se eliminã > 10% din cantitatea administratã oral.

Eliminarea urinarã scade în caz de malabsorbţie a vitaminei B12 (deficit de factor intrinsec).

Proba se repetã dupã administrarea oralã de factor intrinsec.

MANEVRE ENDOSCOPICE

1.Tubajul jejunal: cu sonda Miller (prevãzutã cu un canal dublu şi cu olivã metalicã, având

orificiile astupate cu colodiu)

-se introduce sonda pe cale oralã pânã în intestin, sub control radiologic, apoi se deschid orificiile

sub tensiune şi se aspirã sucul jejunal.

Determinãri:

-chimice:sãruri biliare

-enzimatice

-ex. parazitologic:Giardia lamblia

-examen bacteriologic:Campylobacter, florã piogenã

Indicaţii: nu se efectueazã de rutinã, se indicã în sd. de malabsorbţie, afecţiuni intestinale cronice.

2.Biopsia jejunalã: cu sonda Crosby-Kugler.

-se introduce sonda pe cale oralã , sub control radiologic pânã în jejun

-se recolteazã un mic fragment de mucoasã.pentru examen microscopic şi determinãri enzimatice.

Indicaţii :sd. de malabsorbţie datorate unor boli inflamatorii cronice ale intestinului, amiloidozei,

unor colagenoze.

Nu se efectueazã de rutinã. Risc de hemoragii.

3.Endoscopia şi biopsia intestinalã:

- anuscopia: se pãtrunde cu anuscopul prin orificiul anal în rect, pânã la o adâncime de 6 cm.

Se vizualizeazã: hemoroizi, fisuri, inflamaţii, tumori.

- rectosigmoidoscopia: cu rectoscopul rigid, se ajunge pânã la 20-30 cm de anus.

Indicaţii: RCH, polipi, diverticuli, tumori.

- colonoscopia: cu colonoscop flexibil, se pãtrunde pânã la cec.

EXPORAREA RADIOLOGICÃ A INTESTINULUI

1.Radiografia abdominalã simplã:

-imagini hidro-aerice în "cuiburi de rândunicã": ileus paralitic

-distensie gazoasã a unei anse intestinale,deasupra unui obstacol: ileus mecanic

-prezenţa de aer între ficat şi cupola diafragmaticã: pneumoperitoneu

2.Examenul baritat intestinal dupã administrarea oralã de bariu:

-se urmãreste pasajul baritat la diferite intervale de timp. Dupã 24 ore:bariul trebuie

sã fie complet evacuat din colon.

-întârzierea evacuãrii: constipaţie habitualã, stenoze intestinale, megadolicocolon.

-accelerarea evacuãrii: procese inflamatorii intestinale, sd. de malabsorbţie

3.Irigoclisma: pasta baritatã se introduce pe cale anorectalã, prin clismã.

- cu douã zile anterior: bolnavul va urma o dietã sãracã în reziduuri, iar cu 1 zi înainte se

administreazã doar lichide şi se efectueazã clisme evacuatorii.

Informaţii:

- anomalii de formã şi poziţie ale colonului

- tulburãri de tonus: hipertonie sau hipotonie

- leziuni inflamatorii ale colonului: pliuri îngroşate,haustre asimetrice, imagini "tigrate" prin

edem sau ulceraţii de mucoasã.

- polipi: imagini lacunare

- diverticuli: imagini cu "plus" de substanţã

- stenoze de lumen: cauze tumorale sau inflamatorii

- fistule în organele învecinate

- tumori: vegetante, ulcerante sau infiltrative

PATOLOGIA INTESTINULUI

SINDROMUL DE MALABSORBTIE

DEFINITIE: sindrom caracterizat prin deficit de absorbţie intestinalã a principiilor alimentare.

Se poate datora maldigestiei sau malabsorbţiei propiu-zise.

MALDIGESTA: tulburare a digestiei alimentelor, datoritã unei insuficienţe secretorii enzimatice

intraluminale.

CAUZE:

1.Masticaţie deficitarã

2 Boli gastrice:

-gastrite cronice, atrofia gastricã, cancerul gastric

-dupã rezecţii gastrice

-dupã gastro-entero-anastomoze: chimul gastric trece direct în jejun

-dupã fistule gastro-colice: chimul gastric trece în colon

3.Boli pancreatice:

- pancreatite cronice, chiste pancreatice, tumori pancreatice, mucoviscidoza

- stãri dupã pancreatectomie

4.Boli hepato-biliare: deficit de sãruri biliare cu deficit de absorbţie a grãsimilor şi a vitaminelor

liposolubile (A,D,E,K)

-icter obstructiv

-hepatita cronicã colestaticã

-ciroza biliarã primitivã

-fistulele biliare

4.Mediu de digestie necorespunzãtor:

-sd.Zollinger-Ellison: hipersecreţie acidã, cu scãderea pH-ului jejunal (diaree cu

steatoree)

-disbacterioze: prin proliferare anormalã bacterianã în diverticuli şi anse "oarbe"

MALABSORBTIA PROPRIU-ZISÃ : tulburare a absorbţiei intestinale a principiilor

alimentare

Poate fi globalã (pentru toate principiile alimentare, dar mai ales pentru grãsimi), sau

selectivã:

-pentru aminoacizi

-pentru monozaharide (glucoza, galactoza)

-pentru vitamine (B12, acid folic, K)

-pentru ioni (Fe 2+, Cl -, K+, Mg2+)

CAUZE:

1.AFECTIUNI INFLAMATORII INTESTINALE:

-nespecifice: sprue tropical,boala Whipple,boala Crohn

-infecţii bacteriene cronice: Shigella,Yersinia enterocolitica,Campylobacter

-infestaţii parazitare cronice: lambliaza, amoebiaza, strongyloidoza, ankylosto-miaza

-diverticulite cronice

-jejunite cronice: la alcoolici

2.DEFICITE ENZIMATICE INTESTINALE:

-boala celiacã (enteropatie glutenicã):deficit de peptidazã intestinalã (diaree dupã consum

de cereale)

-deficit de lactazã (diaree dupã consum de lape)

3.AFECTIUNI INTESTINALE VASCULARE:

-arteriale: ischemia mezentericã cronicã

-venoase :staza mezentericã cronicã (insuficienţa cardiacã congestivã)

-limfatice: staza limfaticã cronicã (limfoame, metastaze ganglionare,TBC ganglionar)

4.AFECTIUNI INTESTINALE TUMORALE:

-benigne: polipoza intestinalã

-maligne: carcinom intestinal

5..BOLI METABOLICE:

-diabet zaharat: neuropatie vegetativã

-amiloidoza:infiltrarea mucoasei intestinale

6.BOLI ENDOCRINE:

-b.Addison, hipertiroidia, hipoparatiroidia

-sd. Zollinger-Ellison: exces de gastrinã

-carcinoidul intestinal : producere de serotoninã

7.COLAGENOZE: sclerodermia sistemicã, poliartrita reumatoidã, lupus eritematos

8.INTOXICATII CRONICE: alcoolism, saturnism

9..MALABSORBTIA IATROGENÃ:

-rezecţii intestinale (<50% din lungime), vagotomii tronculare

-iradierile pelvine (enterite de iradiere)

-medicamente: colestiramina (leagã sãrurile biliare)

antibioticele (favorizeazã disbacteriozele)

laxativele folosite abuziv

10.CAUZE FUNCTIONALE: colonul iritabil

EXAMEN CLINIC

A.SIMPTOME FUNCTIONALE:

-sd. dispeptic gazos: balonãri post-prandiale, eructaţii, flatulenţã

-dureri abdominale sub formã de crampe

-diaree cronicã: mai multe scaune moi zilnic, uneori steatoree.

-modificãri ale foamei şi apetitului, cu scãdere ponderalã

B.SEMNE OBIECTIVE:

Stare generalã influenţatã:

Stare de slãbire (< 15% din greutatea idealã), denutriţie (15-30%) sau chiar caşexie (deficit

ponderal > 30% din greutatea idealã).

Tegumente şi mucoase:

-palide: anemie

-echimoze, peteşii:sd hemoragipar prin deficit de absorbţie a vitaminei K

-hipercheratoza folicularã: deficit de vitaminã A

-eritem pelagroid:deficit de vitaminã PP

Tesut celular subcutanat:posibile edeme hipoproteice

Aparat muscular:

-atrofii musculare, datorate hipoproteinemiei

-hipotonie muscularã: datoritã pierderilor digestive de potasiu

-hiperexcitabilitate neuro-muscularã prin hipocalcemie:semnul Chwosteck (contracţia

muşchiului orbicular al buzelor la percuţie), semnul Trousseau (mâna de "mamoş"), crize

de tetanie, convulsii (deficit de absorbţie a vitaminei D şi a calciului)

Aparat osteo-articular: deformãri şi dureri osoase, fracturi la traumatisme minime (osteoporozã)

Aparat digestiv:

-cavitate bucalã: stomatitã angularã, glositã (carenţe de fier şi vitamine B)

-abdomen:

-inspecţie :meteorizat (distensie gazoasã intestinalã) sau escavat (scafoid):în

stãri de denutriţie

-palpare: durere la palpare profundã periombilicalã sau pe flancuri

-auscultaţie: borborigme

Tulburãri neurologice: parestezii, polinevrite (deficit de vitamine B)

PARACLINIC:

Probe biologice:

-sd. inflamator (VSH şi numãr de leucocite crescute) în afecţiuni inflamatorii intestinale

-sd. anemic: anemie microcitarã hipocromã (prin malabsorbţia fierului sau sângerãri anemie megaloblasticã (prin deficit de absorbţie a vitaminei B12. şi a acidului folic)

-electoforeza: hipoproteinemie şi hipoalbuminemie

-ionograma plasmaticã: hipocalcemie, hipopotasemie

-timpul de protombinã : alungit (deficit de vitaminã K): se corecteazã dupã administrare

parenteralã de vit.K=test Koller

Explorãri funcţionale intestinale (vezi explorarea paraclinicã intestinalã):

-examenul scaunului :macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic

-proba de digestie (regim Schmidt-Strassburger)

-teste de încãrcare:cu glucide, grãsimi, albumine, vitamine

-examene endoscopice intestinale: tubajul şi biopsia intestinalã

-exmene radiologice:

-radiografii osoase: osteoporozã, osteomalacie, deformãri osoase, fracturi

-examenul radiologic intestinal dupã administrare oralã a pastei baritate

:tranzit intestinal accelerat, inflamaţii ale mucoasei jejunale-cu dispersarea

bariului în intestinul subţire.

COLONUL IRITABIL

DEFINITIE:sindrom provocat prin tulburãri ale funcţiilor secretorii şi motorii ale colonului, cu

manifestãri ce apar de obicei în condiţii de stress.

Apare mai frecvent la intelectuali şi la sexul feminin, la vârste de 20-50 ani.

CAUZE: neclare

1.hiperreactivitatea funcţionalã, secretorie şi motorie a colonului

2.rãspuns exagerat al reflexelor gastro-enteric sau gastrocolic la alimente bogate în

celulozã, hidraţi de carbon sau la bãuturi ce conţin cafeinã, conservanţi etc

EXAMEN CLINIC:

A.SIMPTOME FUNCTIONALE

Se descriu 3 forme clinice

a)forma cu constipaţie spasticã

-dureri abdominale sub formã de colici sau jenã, care dispar dupã defecaţie

-constipaţie cu eliminare de schibale la 2-3 zile

-eliminare de mucus în exces, sub formã de pseudo-membrane sau dopuri

b)forma cu diaree:

-diaree cronicã, cu câteva scaune moi zilnic,eliminate imediat dupã mese,ce

conţin mucus în exces.

c)forma cu constipaţie alternând cu diaree

Simptome de însoţire: obosealã, nervozitate, insomnie.

B.SEMNE OBIECTIVE:

-durere la palpare în flancuri, uneori peri-ombilical.

-coarda colicã în flancul stg: colita spasticã

EXAMENE PARACLINICE:pentru excluderea unei suferinţe organice:

-anuscopia

-rectosigmoidoscopia: mucoasa este normalã; la insuflarea de aer este reprodusã durerea.

-în formele în care predominã diareea: se face biopsie de mucoasã (pt. excluderea unor boli

inflamatorii)

-colonoscopia şi irigografia

Evoluţia bolii: lungã, cu perioade de acalmie şi perioade de recurenţã. Perioadele de recurenţã

sunt precipitate de stressuri psihice.

Prognosticul este bun .

Complicaţii: nevroza, sd. de malabsorbţie prin abuz de laxative.