Reuniunea anuală a ESApagina 3

Prezent şi viitor înameliorarea modernăa plantelorpaginile 4-5

Separarea brevetelorde drepturile amelioratorilorpagina 8

Istoria ameliorăriiplantelorpaginile 18-19

Propuneri pentru o nouă organizare a cercetăriipagina 25

Semințe și Material SăditorAnul XIII, Numărul 2, Mai 2011, Preț 9 lei

ISSN 2068-6862

Plantele modificate

GENETIC,pro și contra

Legislațiepagina 35

Studiu AMSEMpaginile 40-43

paginile 26-34

Alin Dobre

În perioada 16-18 octombrie 2011, va avea loc reuniunea anuală a Asociației europene a Semințelor(eSA), pentru prima oară în europaCentrală şi de est, la budapesta (Ungaria).

Astfel, organizatorii au dat curs cereriimai multor membri, existând convin-gerea că noua locaţie oferăoportunităţi suplimentare, pentru adiscuta despre ultimele evoluţiipolitice, ştiinţifice şi de piaţă, în dome-niul ameliorării plantelor, producţiei şicomercializării seminţelor. Aceste as-pecte vor viza în mod special evoluțiaEuropei Centrale şi de Est, zonă care asuferit schimbări fundamentale în ul-timul deceniu.Invitaţia este adresată în numele asoci-atiei de către domnul Garlich von Essensecretarul general al ESA. Sunt așteptați aproape 550 departicipanţi din Europa, America, Asia şiAfrica, cărora li se oferă posibilitatea dea discuta şi realiza legături în sectoruleuropean al seminţelor.În urma integrării Rețelei Est Europenea Semințelor (EESNET) în ESA, reuni-

unea de la Budapesta demonstrează,totodată, angajamentul ESA faţă demembrii vechi şi noi din Europa, maiales că Rusia, Ucraina şi alte ţări eu-ropene devin tot mai importante pen-tru ameliorarea plantelor şi agricultură.ESA, în calitate de organizatoare a re-uniunii, are menirea să fie vocea unicădin sectorul seminţelor în Europa, astfelîncât să răspundă de succesul continuual asociației, în apărarea intereselor tu-turor membrilor.Acest lucru nu înseamnă că ESA estemereu în măsură să rezolve absoluttoate problemele membrilor, ținândcont de multitudinea subiectelor exis-tente. Însă face tot ce este mai binepentru a se asigura că toate vocile suntauzite, că procesele sunt eficace, efi-ciente şi duc la o adoptare rapidă asoluțiilor necesare. De asemenea, căastfel de procese sunt deschise,cuprinzătoare şi transparente, atât in-tern, cât şi în comunicarea externă.Evaluările în curs de desfăşurarevizează cadrul de reglementare pentruplante şi seminţe, comercializareaseminţelor, sănătatea plantelor şiprotecţia proptietății intelectualeasupra noilor tehnici de reproducere,alimentele noi şi utilizarea produselor

de protecţie a plantelor. Toate fac dinESA acea voce unică, în stare să deaexplicații pertinente, chiar dacă existădiferenţe între culturi, ţări sau regiuni.Fiind uniţi, nu înseamnă neapărat că unsingur set de reguli se potriveşte tu-turor. Numai că, pentru punerea tuturorlucrurilor cap la cap, este nevoie deinformaţii şi comunicare, în timp util.Există convingerea că discuţiile dintremembrii diferitelor țări vor ajuta laînţelegerea mai bună a diferitele pieţeşi a regulilor, ceea ce membrii așteaptăde la ESA.Ca şi în anii precedenţi, reprezentanţiiISF, ai Comisiei Europene, ai OficiuluiComunitar pentru Protecția Soiurilor dePlante, ai UPOV, ai FAO și ai OECD, aiISTA şi ai altor organizaţii vor participala dezbaterile despre culturi, precum încadrul Aduanării Generale.Membrii ESA sunt așteptați cu mareplăcere și nerăbdare, pentru a li se urabun venit și pentru a participa ladiscuţii interesante, pentru comerţul cusucces, dar şi pentru întâlnirile cu pri-etenii şi colegii de la Budapesta.

Informatii pentru participare pe situlwww.amsem.ro sau pe

http://esa2011.conceptum.eu

Mai 2011 3

Eveniment

Reuniunea anuală a ESA2011, la Budapesta

Tudor AlexAnDrU

„Biotehnologiile sunt factorul determinant deprogres în agricultură, prezent și viitor, înproducția mondială. Constituie un factor im-portant împotriva foametei sau în realizareaunor produse cu destinație specială, cum ar fimedicamentele, dar și în ceea ce înseamnăcontracararea schimbărilor climatice saudiminuarea poluării mediului cu pesticide șiîngrășăminte chimice în cantitate mare“ – adeclarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturiişi Dezvoltării Rurale, în cadrul unei recenteconferințe de presă.Tema a fost „Prezent şi viitor în amelio-rarea modernă a plantelor, prin folosireabiotehnologiilor avansate, bazate pemetodele biologiei şi geneticii molecu-lare“.

Ce spune legislația

Conform legislaţiei UE în domeniul orga -nismele modificate genetic (OMG), la careRomânia s-a aliniat începând cu 2007, au-torizarea cultivării şi importului unor astfelde plante, din ţări terţe, se realizează la nivelcomunitar, în procedura de vot fiind impli-cate toate cele 27 de state membre ale UE.Chiar dacă fermierii români îşi doresc rein-troducerea în cultură a soiei modificate ge-netic, acest aspect nu poate fi legiferat în lanoi, deoarece depindem de legislațiaeuropeană.„Este inadmisibil să ni se permită consumul desoia obținută prin tehnologii superioare, darnu ni se permite să o producem!“ – a exclamatTabără.Menționăm că, la ora actuală, ComisiaEuropeană a lansat o Propunere de Regula-ment, care are în vedere amendarea Direc-tivei 2001/18/CE a Parlamentului Europeanşi a Consiliului privind introducereadeliberată în mediu a OMG. Scopul este dea da posibilitatea statelor membre de a in-terzice sau restricţiona cultivarea OMG au-torizate pe teritoriul acestora, folosind alte

argumente decât cele legate de evaluareariscului de mediu şi sănătatea oamenilor.La data intrării în vigoare a Regulamentuluide amendare a Directivei 2001/18, statelemembre vor fi libere să restricţioneze sau săinterzică cultivarea unuia sau a tuturor OMGautorizate, în anumite zone ori în totalitatepe teritoriul acestora. Acest amendament vafi aplicabil tuturor OMG autorizate pentrucultivare in UE. În conformitate cu aceastăpropunere de Regulament, statele membrepot adopta măsuri de interzicere/restricţionare doar a cultivării OMG și nu leva fi permisă adoptarea de măsuri împotrivaimportului şi/sau comercializării în UE aseminţelor modificate genetic autorizate.

Mai bine oMG decât pesticide

Valeriu Tabără a afirmat că folosirea pesti-cidelor este mai periculoasă pentrusănătatea omului decât consumul plantelormodificate genetic. „S-a demonstrat acestlucru, dacă ne gândim numai la grupelecloroderivatelor, care s-au găsit până şi înpeşti. Nu mai spun despre remanenţa lor petermen lung, ori tocmai acest lucru îl exclude,la această dată, biotehnologia. De asemenea,reziduurile provenite din industria pesticidelorreprezintă o altă problemă, dar şi emisiile deCO2 existente în atmosferă“ – a atras atențiaministrul. În opinia sa, se pot reduceemanaţiile de CO2, miliarde de metri cubidin atmosferă, prin introducereabiotehnologiilor, datorită folosirii mai puțina mașinilor agricole, obținându-se astfel și oeconomie substanțială la consumul de car-burant. Iată de ce biotehnologiile sunt unadintre căile cele mai importante în reduc-erea emanaţiilor de CO2 în lume, chestiuneatestată de calcule şi studii serioase peaceastă temă.

Hrană pentru animale

Conform celor spuse, consumul sectoruluizootehnic nu poate fi asigurat din producţia

Mai 20114

Despre modificărilegeneticelbiotehnologiile sunt și un fac-tor de calitate, pentru că, printehnici genetice superioare, seameliorează inclusiv calitatea.De exemplu, în proteina din soia,există un element de toxicitate,care poate fi ameliorat prin noiletehnologii genetice.

lPoziţia româniei privind culti-varea oMG, a fost şi esteelaborată de către MinisterulMediului şi Pădurilor, în colabo-rare cu Ministerul Agriculturii şiDezvoltării rurale (MADr),împreună cu alte autoritati im-plicate. Poziția noastră, în cadrulUniunii europene, este ca fiecarestat să hotărască singur ceea ceface pe domeniul respectiv, pen-tru că nimeni nu poate blocaproducția și intrarea în piață.

RedacțiaInfo AMSEM este proprietatea AMSEM.Președinte: Gheorghe NedelcuPreședinte executiv: GheorgheHedeşan

redactoriTudor AlexandruAlin Dobre

ColaboratoriAlexandru Viorel VrânceanuMircea PopPaul Mihail VargaPetre DiaconuAdrian SerdinescuGheorghe Ittu

Concepție grafică și DTPBogdan Anghel

redacția și administrațiaStr. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1,parter, sector 2, Bucureşti, Cod poştal021984, Telefon 021-320.0420Tel./Fax: 021-317.72.91, e-mail office@amsem.ro, info-amsem@amsem.ro,site www.amsem.ro.

Tipar executat la Tipografia AKTIS

Prezent şi viitor în ameliorarea modernă a plantelor

Eveniment

Conferință de presă la MADR

internă. Ca urmare, începând cu anul 2007,România a devenit importator net de soia şişroturi de soia, din ţări în care se cultivă cupreponderenţă OMG. În anul 2010, impor-tul de astfel de furaje s-a ridicat la 138,5 mil-ioane de euro. Aşadar, din acest punct devedere, România a devenit doar piaţă dedesfacere, nu şi producător.Culmea este că țara noastră este printrepuţinele state membre UE care beneficiazăde condiţii pedoclimatice favorabile culturiide soia, iar reluarea cultivării soiei modifi-cate genetic ar putea contribui la creştereasuprafeţelor la peste 500.000 ha (până la 1milion ha!), ceea ce ar permite şi creşterealivrărilor pe piaţa comunitară.S-a mai spus că, începând cu anul 2007,suprafaţa cultivată cu soia convenţională ascăzut de aproximativ patru ori, iar în pe-rioada 2008-2010 s-a situat, în medie, între50.000 și 65.000 ha. Pentru anul 2011, seestimează o suprafaţă de aproximativ68.000 ha.

Se reia cultivarea de soia modificată genetic?

Tabără a anunțat că este posibil ca Româ-nia să obţină anul acesta aprobarea UniuniiEuropene, pentru cultivarea soiei modifi-cate genetic, iar din 2012 va putea produceaceastă cultură. Însă a precizat că esteconştient de faptul că există problemelegate de speculaţia politică în decizii,probleme care trebuie înlăturate. MADRsusţine cultivarea soiei şi folosirea ei fără

niciun fel de rezervă, pentru că astfel arrăspunde în principal solicitărilorcrescătorilor de animale, pentru aportulproteic în carne. În plus, producţia de soiaar creşte cu 60-70%, poate chiar s-ar dubla,nu atât datorită plantelor modificate ge-netic, cât unei tehnologii de cultivare multmai ieftine şi mai eficiente.Potrivit afirmațiilor sale, la nivelul ComisieiEuropene, se consideră că nicio formă deagricultură, indiferent de tipul ei –convenţională, ecologică sau bazată peutilizarea organismelor modificate genetic– nu ar trebui exclusă din UniuneaEuropeană. Din acest motiv, susține ministrul, reluareacultivării soiei modificate genetic estenecesară atât din punct de vedere agro-nomic, cât şi din perspectiva asigurării, dinproducţia internă, a necesarului deproteină vegetală destinată sectoruluizootehnic.„România ar putea produce anual două mil-ioane de tone de soia modificată genetic. Lanivelul Uniunii Europene, se importăaproape 40 de milioane de tone, din carepeste 90% este soia modificată genetic. Uni-unea mă obligă pe mine să nu o cultiv, pen-tru că ţările din UE nu pot, deoarece nu aucondiţii. De ce mă obligi să import şi sămânânc şi nu mă laşi să produc?“ – s-a între-bat Tabără.Domnia sa a precizat că, la Turda şi la Fun-dulea, se află soiuri de soia, pentru care maitrebuie genele, astfel încât semințele să fieobținute pe plan intern.

Mai 2011 5

Eveniment

Despre modificărilegeneticelMADr consideră că intro-ducerea în cultură a soiei modificate genetic reprezintăun instrument de garantare aunor producţii agricole de cali-tate, prietenoase cu mediul, curentabilitate economică şicompetitive pe piaţă. Acesteapot să asigure venituri supe-rioare agricultorilor, darreprezintă şi un mijloc de asi -gurare a securităţii alimentarea ţării.

lSoia, prin sistemul detehnologie, reduce gradul deîmburuienare și ieftineşteproducţia agricolă a româniei.De asemenea, contribuie ladezvoltarea sectoruluizootehnic, care altfel nu arenici o şansă.

lMADr s-a declarat de acordşi cu cultivarea altor plantemodificate genetic, precumporumbul sau cartoful. Un ar-gument îl constituie sem-nalarea existenţei în româniaviermelui vestic, unul dintrecei mai distrugători dăunătoripe care îi are porumbul.

lnu există niciun fel de de-osebire între planta clasică şicea obţinută prin tehnologiisuperioare, biotehnologiilefiind factorul viitor înproducţia agricolă mondialăde progres pentru agriculturăşi pentru tot ceea ce înseamnăproductivitate în agricultură.

lPlantele modificate geneticsunt foarte prietenoase cumediul, soia având o influenţăpozitivă în asolamente. S-arputea reduce cantităţile deîngrăşăminte la grâu cu 30-40% prin cultivarea soieisau a altor leguminoase.

Mai 20116

Dunărea, renaturare sau îndiguire

Informatii europene

Teodor MAriAn

În Aula Academiei de Ştiinţe Agricole şiSilvice „Gheorghe ionescu-Siseşti”,Grupul de iniţiativă ecologică şi dez-voltare durabilă, împreună cu ASAS, Ac-ademia română, Ministerul Mediului şiPădurilor, Ministerul Agriculturii şiDezvoltării rurale, Administraţianaţională de Meteorologie, institutulnaţional de Hidrologie şi Gospo dărireaApelor, Apa nova-bucureşti, institutulnaţional de Cercetare-Dezvoltare pen-tru Îmbunătăţiri Funciare şi Universi-tatea de Ştiinţe Agronomice şi MedicinăVeterinară, a organizat recent, Forumul„Dunărea-renaturare sau îndiguire –Soluţii optime de adoptat“, forum dedi-cat Zilei Mondiale a Apei „necesarulApă pentru Viaţă“, sub egida onU.

Lucrările Forumului au fost deschise deprof. dr. Gheorghe Sin, membru al Acad-emiei Române, preşedintele ASAS. În cu-vântul rostit cu acest prilej, s-a subliniatimportanţa acestei manifestări, pentruvalorificarea superioară a Luncii Dunării,evaluarea stărilor de lucruri şi folosireacât mai eficientă a resurselor, inclusiv cureferire la Insula Mare a Brăilei, unde seaflă cea mai mare unitate agricolă deproducţie din Europa.S-au dezbătut probleme complexe, de-osebit de însemnate și s-a făcut o analizăamplă asupra fiecărui punct mai impor-tant al Dunării, până la vărsare în MareaNeagră.În încheierea lucrărilor, Ion Iliescu, în cal-itate de preşedinte de onoare al FundaţieiGrupul de Iniţiativă Ecologică şi Dez-voltare Durabilă (GIEDD), principalul or-ganizator al evenimentului, a subliniatcâteva aspecte reieşite din dezbaterileparticipanţilor, îndemnând la intensifi-carea atenţiei asupra problemelor care leridică Dunărea, folosirea cât mai eficientăa avantajelor pentru economia noastrănaţională, a apei Dunării, pe tot parcursul

ei, până la vărsarea în Marea Neagră.Dunărea străbate zece ţări europene şieste bine de reamintit că nu s-a pusniciodată în discuţie distrugerea lucrărilorexistente, considerate benefice, în nici-una din ţările unde există zone îndiguite.România a fost ultima ţară care a efectuatlucrări de anvergură,.Ca urmare a lucrărilor realizate, fertilitateasolurilor din zonele îndiguite a evoluat înceea ce priveşte conţinutul de humus şielemente nutritive.În România, valoarea lucrărilor complexe- îndiguiri, desecări, drenaje, amenajăripentru irigaţii, construcţii agricole,împăduriri etc. - însumau în anii ’70 circa4 miliarde de dolari, azi făcând un echiva-lent valoarea lor fiind mult peste 5 mil-iarde euro.Vreau să citez concluziile apărute într-opublicaţie destinată agriculturii, dupăsimpozionul din 2001 de la Academia deŞtiinţe Agricole şi Silvice, care mi se parcorecte şi pentru simpozionul de astăzi:„Pământul şi lucrările din incintele îndiguitetrebuie apărate cu dinţii dacă e nevoie şi re-abilitate, pentru ca partea românească a

Dunării să nu devină, sub masca unor teoriiecologice, depozitul de gunoi al celorlalteţări riverane marelui fluviu“.Suportul ştiinţific al dezbaterilor a fostasigurat de referatele prezentate de IonIliescu, fost preşedinte al al României;prof. Mihai Manoliu, membru al BirouluiComitetului Economic şi Social European(CESE), preşedinte al ConfederaţieiNaţionale a Patronatului Român; prof.dr.Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şiDezvoltării Rurale; prof.dr. Ion Sandu, di-rectorul Administraţiei Naţionale de Me-teorologie; dr.ing. Ion Tecuci, InstitutulNaţional de Hidrologie şi Gospodărire aApelor; prof.dr. Marian Ianculescu, secre-tar general al ASAS; dr.ing. Cristiana Sîrbu,preşedinte executiv al Fundaţiei GIEDD;dr.ing. Dănuţ Maria, Institutul Naţional deCercetare-Dezvoltare pentruÎmbunătăţiri Funciare; prof.univ. dr.Alexandru Bogdan, membru corespon-dent al Academiei Române; Stelian Cincă;ing. Vladimir Galin, fost deputat în Parla-mentul României; Lucian Buzdugan,Culiţă Tărâţă; Mariana Mircea, primaruloraşului Cernavodă.

Mai 20118

Comisia Ce prin DG SAnCo a transmispentru consultare publica concluziilesale privind revizuirea legislatieisemintelor si propune 5 scenarii deorganizare si functionare a inregis-trarii soiurilor, de certificare si depunere pe piata a semintelor si mate-rialului saditor in cadrul statelormembre Ue.

Totodata pentru a sonda opiniaparticipanţilor la filiera seminţelor şi ma-terialului de înmulţire vegetativ a propusun chestionar care să fie completat atâtde autorităţile statelor, cât şi de opera-torii economici. Concluziile Comisiei europeneîntrebările şi formularul pentru raspunsla chestionar se gasesc pe situl nostruwww.amsem.ro, precum şi pe situl UEhttp://ec.europa.eu/food/plant/propa-gation/evaluation/index_en.htm

Opinia amelioratorilor, producatorilor,procesatorilor, comerciantilor, precum şia utilizatorilor de seminte si material sa-ditor din Romania va fi centralizata si co-municata atât la DG Sanco cât şi la ESA -Asociaţia Europeana a Seminţelor care vacolabora permanent cu Comisia pentrua sustine punctul de vedere al operato-rilor economici participanţi pe piaţaseminţelor la elaborarea noii legislatii. Prezentăm grafic cele 5 scenarii propusede DG Sanco.

Scenariul 1 de recuperare a costurilor: Nicio modifi-care la prevederile tehnice. Recuperarecompletă a cheltuielilor de înregistrareşi de certificare de către autorităţilepublice

Scenariul 2 Co-sistem: Nicio modificare la preveder-ile tehnice. Anumite sarcini oficiale sunt

preluate de către industria de seminţesub supraveghere oficială

Scenariul 3 Reducere cheltuieli, Co-sistem: testareaperformanţei soiurilor şi de certificare ofi-ciale sunt opţionale. Testele armonizatesunt dezvoltate. Repartizarea sarciniloreste în conformitate cu scenariul 2.

Scenariul 4 sistem de flexibilitate: Dispoziţiile debază sunt obligatorii pentru înregistrare.Un nivel de asigurare voluntară maimare de înregistrare şi certificare.

Scenariul 5 Centralizarea: centralizare la nivel UE:procedura de înregistrare la CPVO cugestionarea şi luarea deciziilor finale,precum şi armonizare pe deplin acerinţelor de certificare.

Comisia europeană a pus în dezbatere publică noualegislaţie a semințelor în UE

Informatii europene

Sămânță salvată în fermă

Mai 2011 9

Alin Dobre

Grupul de lucru pentru sămânța salvată înfermă (FSS), al oficiului Comunitar pentruProtecția Soiurilor de Plante (CPVo), s-areunit recent la bruxelles, pentru a trageunele concluzii și a aproba câtevachestiuni importante.

●obligația informării.În urma unei discuţii îndelungate, la punctul 3.3,reprezentanţii Organizaţiei Agricultorilor Eu-ropeni (COPA) au acceptat o formulare revizuităa primei însămânțări. În esenţă, s-a convenit căLegislativul UE ar trebui să se asigure că toţiagricultorii declară dacă au utilizat sau nu, FSS(da/nu), indiferent dacă a existat vreo indicaţiepentru acest lucru. De asemenea, s-a hotărât că,în ţările în care nu există un sistem eficient decolectare a redevenţelor, ar trebui să fie utilizatăforma SPS, ca o posibilitate de returnare.

●Definirea exploataţiei proprii.COPA a propus să schimbe definiţiaexploataţiei proprii, pe baza articolului refer-itor la noua sa pozitie. Menționăm că, lasfârşitul şedinţei anterioare, s-a reconfirmatcă nu există un acord în acest sens şi, prinurmare, Grupul de lucru nu a mai stabilitnimic pe acest subiect.

●Definirea micului agricultor.COPA a revenit la ideea inițială, pentrudefinirea micului fermier. În acest scop, apropus ca noua definiţie să fie adoptată de-a lungul câtorva ani, în cadrul revizuiriiPoliticii Agricole Comune (PAC).Reprezentanţii COPA consideră că nouadefiniţie va limita considerabil numărul defermieri mici. De asemenea, după o discuţieîndelungată, s-a căzut de acord că, dacă dinmotive politice noţiunea de mic fermier artrebui menţinută, acest agricultor trebuie să

fie scutit de plata redevenţei pentru FSS. Înplus, s-a convenit că, atâta timp cât nu existăo definiţie nouă în cadrul revizuirii PAC, artrebui menţinută actuala definiţie pe 92 detone / 180 de tone.CPVO va revizui articolul, pe baza discuţilor.Părţile interesate au avut posibilitateacomentării acestei definiții, până la sfârşitullunii ianuarie. Ulterior, documentul a fosttrimis părţilor interesate, Comisiei Europene,membriilor Consiliului de administraţie şievaluatorului. La sfârșitul reuniunii, membrii Grupului delucru au considerat că, în general, se potdclara mulțumiți de rezultatul discuţiilor. Înopinia lor, este important ca fermierii șiproducătorii de sămânță să fie acord cuprivire la obligaţia de informare pentru uti-lizarea FSS, în cadrul revizuirii cadrului juridiccomunitar, privind drepturile amelioratorilorde plante.

Evoluții pe piața semințelorde iarburiAlin Dobre

Companiile europene de seminţe de ierburiau realizat venituri foarte bune în 2010.Cantităţi mari de seminţe de plante furajereşi de gazon au fost vândute pe pieţele in-terne şi externe. Perspectivele pentru anul2011 sunt de asemenea bune. Din cauzacererii, preţurile au înregistrat creşteri mari.

Creşterea consumului şi reducereaproducţiei

Comparativ cu anul agricol 2009-2010, vânzărileglobale au crescut în mod semnificativ, în specialîn ţările din Europa de Nord-Vest, dar și în ceaCentrală şi de Est.În continuare, în Europa, anul agricol 2011-2012va fi al doilea la rând, în care vânzările seminţelorde ierburi vor depăşi cu mult producţia totală.Menționăm că producţia europeană are tendinţasă scadă, așa cum s-a întâmplat și în ultimii ani.Având în vedere reducerea zonelor de cultură,este de aşteptat ca recolta din 2011 să fie deaproximativ 145.000 to, față de 160.000 to de

seminţe de ierburi în 2010. În schimb, media petermen lung a consumului european se ridică laaproximativ 210.000 to/an, mult peste nivelulproducţiei, atât în 2010, cât şi 2011, ceea ce a pro-dus un dezechilibru al balanței export/import. Înultimii ani, Uniunea Europeană a fost un impor-tator net de seminţe de ierburi , în special în se-zonul 2008-2009, când s-a făcut un import masivdin Statele Unite ale Americii.

Scăderea stocurilor

Dezechilibrul balanței export/import a dus la de-clinul rapid al stocurilor europene de seminţe deierburi.Una dintre cauze este creșterea preţurilor la ce-reale, ceea ce în mod natural duce la mărireasuprafețelor cultivate cu grâu şi orz, în locul celorcu ierburi. Acest lucru pune o presiunesuplimentară asupra seminţelor de ierburi.Îngrijorător este faptul că și producţia de semințede ierburidin SUA are tendința să scadă, în timp cevânzările cresc. De exemplu, producția de ierburis-a redus cu 50%, iar cea de paie cu 30%.

Concluzii

În concluzie, se poate spune că preţurile laseminţele de iarbă au crescut puternic în ultimeleluni și vor crește în continuare. Suprafața culturilorde iarbă în 2012, la nivel european, nu va putea fimărită, din cauza preţurilor ridicate la cereale şiseminţele de rapiţă pentru ulei. Acest lucru va aveaun efect direct asupra pieţelor mondiale deseminţe de iarbă.

Informatii europene

Mai 201110

baza cercetărilor şidezvoltărilor este cântărireacu o precizie cât mai mare acantităţilor. În aceastăsarcină vă ajuta societateaMetripond Plus Kft., cu oexperienţă bogată în dome-niul cântăririi. Prin podurilerutiere electronice,instalaţiile de dozat şiînsăcuit, cântarele de bandăpuse în funcţiune esterecunoscută pe piaţă, pro-dusele fiind de o calitatesuperioară.

Produsele principale cu care amobţinut succese deja pe piaţadin România şi în domeniulcărora dispunem de referinţesunt podurile rutiere electroniceşi instalaţiile de dozare şiînsăcuire. Totodată dorim să sat-isfacem toate cerinţele benefi-ciarilor prin dezvoltarea şilivrarea produselor unicate şipersonalizate, proiectarea şiexecuţia produselor pentrucondiţiile locale.

Cu proiectarea, execuţia,montarea şi punerea înfuncţiune a diferitelor familii decântare am obţinut rezultate de-osebite şi am dezvoltat listapartenerilor în de-alungulanilor. Referinţele noastrecuprind parteneri care se ocupăde producţia de seminţe, dar şi

alte societăţi din agricultură.Mai jos sunt descrise cele maiimortante game de produse.

Basculele pod electronice pen-tru vehicule rutiere sunt desti-nate pentru determinareagreutăţii vehiculelor rutiere. Elese execută cu platforma decântărire de oţel sau beton, semontează la suprafaţă sau încuvă. În general lungimea plat-formelor variază între 9-18 m, iarcapacitatea de cântărire între30-60 t. De regulă odată cucăntar se livrează şi un programcare realizează înregistrarea şievidenţa tuturor datelor legatede cântărire, imprimă tichet decântar. Acesta, în caz de solic-itare, se livrează în limbaromână. Avem referinţe depeste 70 de astfel de poduribasculă pe teritoriul României,care funcţionează în industrie şiagricultură fără probleme. Pelângă execuţia şi livrarea po-durilor noi executăm modern-izarea şi electronizareapodurilor mecanice vechi, înstare bună de funcţionare.

Instalaţiile de însăcuitMetripond Plus Kft., se pot uti-liza pentru dozarea şi însăcuireamaterialelor granulare, materi-alelor măcinate, premixurilor.Transportoarele cu bandă cât şimaşinile de cusut manuale pen-

tru închiderea sacilor, suntdotate cu soluţii tehnice mod-erne, conform prescripţiilor dinEU. Linia de însăcuire (MP-ZBG, -ZNG) este dotată cu structurămetalică de susţinere, buncăr dealimentare, transportor cubandă, maşină de cusutportabilă pentru închidereasacilor. Instalaţiile au domeniulde cântărire cu limita de dozareîntre 1-5, 2-10, 5-25 sau 10-50kg, cu o capacitate între 150-500saci/oră. O mare cantitate deproduse se vor livra în saci mari,în saci big-bag, în general cugreutatea între 500-1500 kg.Cântarele (MP-BBBG) sunt capa-bile să execute umplerea aces-tor saci, cu precizie foarte bună(± 0,5 kg/ sac).Cântarele noastre dispun decertificare CE conformprescripţiilor europene, core-spund prescripţiilor privindomologarea metrologică. Firmanostră este reprezentată îndomeniul cântăririi de maimulte societăţi comerciale şi deservice româneşti.

Puteţi obţine informaţii la zidespre produsele şi serviciilefirmei Metripond Plus Kft. pewebsite-ul www.metripond.rosau direct de la colegul nostru,Csaba Boldi, +36/30/9985-830, +40744817879.

Calitate şi precizie în cântărire - MetripondPlus Kft.

Mai 201112

Întâlnirea experților DUS ai CPVO

Informatii europene

Alin Dobre

experții în testarea soiurilor de planteagricole (DUS), ai oficiului Comunitarpentru Protecția Soiurilor de Plante(CPVo), s-au întâlnit la Angers (Franța),unde au discutat aspecte legate de ce-reale și de ierburi, la care au participatși reprezentanți ai eSA.

CerealeLa capitolul Cereale:

l Grâu. Pe baza rezultatelor din ultimii 3ani, s-a decis menținerea Standarduluide uniformitate la 0,3% și extindereaacestuia pentru încă 5 ani, până în2015. De asemenea, s-a hotărât sta-bilirea pragului de redepunere a probeiDUS la 0,6%.

l Orz de primăvară. Marea Britanie a ra-portat creșterea problemelor în a găsideosebiri și a sugerat căutarea unorcaracteristici suplimentare. ESA a fostsolicitată să verifice amploarea proble-mei, pentru a vedea dacă ar putea filansat un proiect de cercetare, pentrua îmbunătăți situația.

l Triticale. Experții au discutat prop-uneri pentru un prag de redepunere aprobei DUS între 1 și 1,5%. Este posibilca acesta să fie stabilit în jur de 1%.Consiliul de administrație al CPVOintenționează să facă schimbări în pro-tocoalele tehnice ale diferitelor specii,în primavara anului 2011.

PășuniLa capitolul ierburi:

l Proiectul Protocoalele tehnice (TP)pentru Lolium și Festuca a fost discutatși au fost făcute progrese mai maridecât se aștepta.

l Electroforeză. ESA și-a prezentatpoziția, potrivit căreia nicio decizie nuar trebui să fie luată, înainte de a fi

făcută o comparație detaliată între sis-temul francez și cel german și impactullor asupra stabilității. Experții au con-venit să nu se folosească electroforezaîn TP, pentru moment. CPVO a reconfir-mat faptul că decizia sa nu se bazeazăși nu se va baza exclusiv peelectroforeză la testarea DUS pentruPBR și că nu va accepta electroforeza cape o caracteristică suplimentară. CPVOa fost de părere că numărul redus alsoiurilor de Lolium existente în practicănu justifică un proiect de cercetare.

l Endofite. Problema endofitelor a fostrediscutată pe larg. Mai multe oficii deexaminare (EO) au insistat asupranecesității introducerii unei cerințe,conform căreia semințele furnizatepentru testarea DUS nu ar trebui saconțină endofite. Reprezentanții ESAau susținut că endofitele există în modnatural, în foarte multe soiuri înregis-

trate sau care sunt protejate. În cele dinurmă, s-a propus solicitarea unorinformații de la producător, pentru a sevedea dacă soiul candidat conține(da/nu) endofite, fără consecințe supli-mentare pentru testarea DUS. În acestcaz, s-a decis că numai un proiect decercetare ar putea oferi răspunsuri.CPVO va lua inițiativa de a demara unastfel de proiect.

În concluzieCPVO va revizui Protocoalele tehnice (TP)pentru Lolium şi Festuca pe bazadiscuţiilor. Forma modificată va fi adusăla cunoștință, pentru comentarii. Sepreconizează adoptarea noului act nor-mativ, de Consiliul de administraţie alCPVO, în iunie 2011.

Următoarea întâlnire a experţilor DUS vaavea loc pe 11-12 octombrie 2011, tot laAngers.

Mai 2011 13

Informatii europene

“Plante pentru viitor” ESA-ETP la Bruxelles

Alin Dobre

În luna Martie, a avut loc un atelierde lucru comun, la care au participatspecialiști ai Asociației europeană aSemințelor (eSA) și ai Platformei Tehnologice europene (eTP ) „Plante pentru vi-itor“. evenimentul s-a desfășurat lainstitutul regal de Științe naturaledin bruxelles.

Cu această ocazie, a fost prezentatăCartea albă, la care ETP a lucrat în ultimii2 ani, cu participarea specialiștilor reţeleiactive în zona bioeconomiei.De asemenea, a avut loc o întâlnirespecială între ESA și ETP, având ca subiectcercetarea, inovarea şi educaţia. Apoi,participanții s-au concentrat pe strategiade cercetare.În timpul dezbaterilor, s-a convenit căETP trebuie să ia mai multe măsuri, dez-voltând o perspectivă comună în cadrul„Planului de acţiune pentru inovare “. Înacelași timp, a fost luată în discuțienevoia urgentă de dezvoltare aresurselor umane, într-un plan deacţiune pentru educaţie. Ultima activi-

tate a fost în principal efectuată de cătrecomunitatea de cercetare publice, iarESA s-a concentrat pe partea de cerc-etare şi inovare a atelierului.Grupurile de lucru pentru cercetare, ino-vare şi educaţie au implicat toate părţileinteresate ale ETP și au analizat problemelegate de provocări şi opţiuni. De aseme-nea, au elaborat propuneri concrete pen-tru atingerea obiectivelor specifice,dintre care menționăm:

1. Cercetare – generarea de cunoştinţedespre plante, producţia lor şi valorifi-carea acestora în produse;

2. Inovare – transpunerea în practică acunoştinţelor şi produselor;

3. Educație – sporirea numărului de oa-meni cu abilități și cunoștințe, în indus-trie şi comunităţi de fermieri.

Ce este eTP

ETP este un forum al părţilor interesatepentru sectorul plante, cu membri din in-dustrie (ESA și societăţi individuale),mediul academic (EPSO) şi al comunităţiiagricole (Copa-COGECA). Forumul oferăo viziune largă asupra sectorului euro-

pean şi stabileşte un consens privindactivităţile de cercetare. Pentru informaţiisuplimentare puteți vizita site-ulwww.plantetp.org.Conform celor spuse, la ultima sa reuni-une, Consiliul de conducere al ESA adecis să-şi continue sprijinul financiarpentru platformă și să consolideze in-trarea ESA direct la discuţiile viitoare,privind direcţia şi priorităţile de cercetareşi inovare (C&I) ale Uniunii Europene. Înprincipal, este vorba despre un program-cadru, în valoare de miliarde de euro,pentru sprijinirea activităţilor de C&I şiproiectelor, cu accent puternic pe IMM. În acest scop, ESA a creat Grupul de lucrupentru Cercetare şi Inovare (WGRI), carea trebuit să ofere feedback în cadrul ate-lierului de lucru şi să identifice zonelespecifice de interes pentru industria deameliorare a plantelor, în domeniul C&I.

importanța platformei

„Este foarte important ca ESA să asigure in-trarea, întâi la ETP şi, mai departe, prin in-termediul platformei, la discuţiile politiceale Comisiei Europene, Parlamentului Eu-ropean şi statelor membre. Numai dacăvom identifica în mod clar condiţiile şi vompune accentul pe cercetare şi politica de in-ovare a UE, vom vedea din ce în ce maimulţi membri devenind activi şi beneficiariai sprijinului financiar şi proiectelor progra-mului-cadru de cercetare și inovare“ – aconchis Garlich von Essen.

Conferinţa eTP

Platforma Tehnologică Europeană (ETP )„Plante pentru viitor“ organizează oconferinţă de înalt nivel „Cum sădezvoltăm nivelul de inovare al plantelorpentru agricultura europeană” care vaavea loc pe 17 mai la Bruxelles la care vorparticipa EPSO ( Organizaţia europeanăpentru stiinţa plantelor), COPA-COGECA (Organizaţia europeană a fermierilor) şi ESA( Asociaţia europeană a seminţelor), pre-cum şi companii de ameliorare a plantelor.

Mai 2011 15

Informatii europene

Discuții ale OECD

Alin Dobre

bert Scholte, directorul tehnic alAsociației europene a Semințelor(eSA), ne-a informat că, la Paris, aavut loc în noiembrie 2010, o întâl-nire a Grupului tehnic de lucru alorganizației pentru Cooperare șiDezvoltare economică (oeCD). eveni-mentul a fost urmat de reuniuneaGrupului consultativ extins al oeCD,la care au participat aproximativ 60de experţi. eSA a fost reprezentatăde Denis lor şi b. Scholte.

Redăm mai jos câteva dintresubiectele interesante, care au fostdiscutate.

l Rolul tehnicilor biochimice și molecu-lare (BMT) în descrierea / identificareasoiurilor. Pentru această temă, s-a sug-erat susținerea unei discuţii generale,privind posibila utilizare a acestortehnici în toate culturile. În urma prop-unerii ESA, s-a convenit ca,

deocamdată, dezbaterea referitoare lautilizarea BMT să se limiteze la porumbşi floarea soarelui, pentru care există oexperienţă amplă în practică. Un grupde lucru va fi înfiinţat pentru a identi-fica tehnicile folosite în aceste douăculturi, care vor fi analizate laurmătoarea şedinţă. Acest grup va fiformat din reprezentanți ai Franţei, Un-gariei, Federației Internaționale aSemințelor (ISF) şi ai UniuniiInternaţionale pentru Protecţia NoilorSoiuri de Plante (UPOV).

l Amendamentul OECD privind Progra-mul seminţelor de legume. În urmaobiecţiilor puternice din partea indus-triei de seminţe, doamna Cazalere,reprezentantul Franței, şi-a retras prop-unerea de pe ordinea de zi. Cu toateacestea, s-a constatat că, astăzi, anumitecompanii încă mai solicită certificateOECD, pentru a obţine seminţe impor-tate din alte ţări. Autorităţile francezeconsideră necesară redeschidereadiscuţiei în viitor, dacă industria deseminţe ar dori să facă acest lucru.

l Prelungirea autorizaţiei de inspecţie încâmp a seminţelor de bază şi prebază.Experţii OECD au discutat intens opropunere pentru un experimenttemporar, privind prelungireaautorizaţiei de inspecţie în câmp aseminţelor de bază şi prebază. În celedin urmă, au convenit că un astfel deexperiment nu ar fi necesar, pentru căexistă deja o mare experiență în certi-ficarea seminţelor. Prin urmare, va fielaborată o propunere de revizuire aProgramului de seminţe, în acest sens.Subiectul a fost abordat în timpuldiscuţiilor, deoarece ComisiaEuropeană are în vedere să extindălegislația asupra seminţelor de bază şiprebază.

l Testarea VCU în Programul OECD deseminţe. Bert Scholte a prezentatpunctul de vedere al ESA privindtestarea obligatorie VCU pentru speci-ile agricole şi necesitatea abordăriiseparate pentru legume, la nivelul UE.Preşedintele Grupului de lucru a con-cluzionat că problema nu ar mai fi fostadresată Grupului tehnic de lucru,deoarece nu a existat un consens cuprivire la necesitatea testării VCU înprogramele OECD de seminţe.

l Identificarea circulației internaţionalea seminţelor. A fost discutată o prop-unere de proiect, pentru a rezolvaproblema circulaţiei soiurilor deseminţe, care nu au fost încă înregis-trate, precum şi cele utilizate ca mate-riale de cercetare. Documentul aprovocat o dezbatere aprinsă, în caremai mulţi experţi au întrebat, dacăaceastă problemă ar trebui să fieabordată la nivelul OECD. Până laurmă s-a convenit continuareadiscuţiilor în cadrul următoarei reuni-uni şi aducerea de precizări supli-mentare, cu privire la definirea şirezolvarea unor cazuri concrete, înpractică.

Următoarea Reuniune anuală a Progra-mului de semințe OECD va avea loc în pe-rioada 9-13 mai 2011, în Turcia.

Mai 201116

Informatii europene

Sesiune a conducerii IT-PGRFA, în IndoneziaAlin Dobre

A patra sesiune a Consiliului de con-ducere a Tratatului internaţional (iT)privind resursele Fitogenetice pentruAlimentaţie şi Agricultură (PGrFA) aavut loc în perioada 14-18 martie, înbali (indonezia), ne-a informat SzonjaCsörgö, manager pentru Protecțieintelectuală și Afaceri Juridice, încadrul Asociației europene aSemințelor (eSA).

Au participat aproximativ 400 de persoane.Industria de seminţe a fost reprezentată lareuniune de dna Anke van den Hurk, în cal-itate de delegat al ISF, de Isabelle Clément-Nissou şi François Burgaud de la GNIS,ambii ca parte a delegaţiei oficialefranceze. Reuniunea a avut ca rezultatadoptarea a nouă rezoluţii pe mai multesubiecte, dintre care vi le prezentăm sumarpe cele mai importante.

Strategia de finanţare

În timpul dezbaterilor pe seama strategiei definanţare, o problemă ridicată de mai multeori s-a referit la lipsa fondurilor provenite dinsectorul privat. Rezoluţia adoptată prevedeîntrunirea din nou a Comitetului consultativspecial şi continuarea lucrărilor pe aceastătemă. ESA și ISF au lucrat la acest subiect operioadă de timp, iar ISF a discutat cuComitetul, încă înainte de reuniune. Grupulde lucru asupra biodiversităţii al ESA ademonstrat că industria de seminţe și-a aduso importantă contribuţie voluntară la con-servarea şi utilizarea durabilă a resurselor ge-netice. În acest scop, a pregătit mai multedocumente referitoare la activităţiledesfăşurate în Germania, Franţa şi Olanda.Acestea au fost prezentate Comitetului con-sultativ care le-a apreciat.

implementarea sistemului multilateral

Decizia asupra modificărilor tehnice lasMTA (Acordul de transfer al materialului

standard), propusă de Comitetul consulta-tiv tehnic și cea privind revizuirea sistemu-lui de plăţi au fost amânate. Rezoluţia s-aconcentrat, în principal, pe solicitareaadresată Secretariatului IT, în vedereasolicitării de informaţii referitoare la părţilecontractante, vizând includerea de materialîn sistemul multilateral, precum şi luareaunor măsuri pentru a asigura accesul laPGRFA şi pentru a încuraja persoanele fiziceşi juridice să introducă material în sistemulmultilateral.

Utilizarea durabilă a PGrFA

În funcţie de disponibilitatea resurselor fi-nanciare, rezoluţia stabileşte formareaComitetului tehnic pentru utilizareadurabilă a PGRFA. Atribuțiile nouluicomitet: dezvoltarea unui set de instru-mente pentru iniţiativele existente; sta-bilirea următorilor pași, pentru punerea înaplicare a Planului Global de Acţiune; orga-nizarea de consultări cu părţile interesate

şi solicitarea unor observaţii din partea par-tidelor şi altor părți, pentru utilizareadurabilă; lucrul cu reţelele regionale şi cupartenerii, pentru a promova pe plan localculturile adaptate şi subutilizate.

Drepturile agricultorilorRezoluţia finală este foarte asemănătoarecu cele adoptate în 2007 şi 2009.Reaminteşte şi subliniază faptul că punereaîn aplicare a Drepturilor agricultorilorrămâne o responsabilitate naţională.

Principalele elemente ale rezoluţiei:

l Secretariatului IT i se solicită să convoaceateliere regionale de lucru pe aceastătemă, în funcţie de disponibilitatea definanţare;

l părţile sunt încurajate să prezinte opinii,experienţe şi bune practici privindpunerea în aplicare a Drepturilor agricul-torilor;

l părţilor li se cere să organizeze consultărinaţionale şi locale, cu participareaagricultorilor şi altor părţi interesate;

l Secretariatului i se mai solicită să aduneşi să prezinte Comitetului consultativ,acele opinii, precum şi rapoartele de laateliere regionale de lucru.

lucrări tematice

În pregătirea acestei sesiuni, Grupului delucru pentru biodiversitate al ESA a discu-tat şi elaborat o serie de lucrări – care aufost împărțite membrilor – pe teme legatede contribuţia industriei de ameliorare laconservarea şi utilizarea durabilă a PGRFA;valoarea scutirii amelioratorului la benefi-ciul împărţit, pe motiv că sMTA trebuie săfie recunoscut ca un certificat deconsimţământ prealabil, în cunoştinţă, cutermeni conveniți de comun acord, re-spectând cerințele CDB şi Protocolului dela Nagoya.

Cercetarea științifică, factordeterminant al progresuluiîn agricultură (II)

( Urmare din numărul trecut)

Prof.univ. dr. Diaconu PeTre

In articolul precedent se subliniazăcă asigurarea hranei rămâne, perma-nent, dependentă de eficienţa metode-lor de ameliorare, care, la rândul lor suntrodul cunoştinţelor privitoare la meca-nismul transmiterii însuşirilor ereditarede la genitori la descendenţi. Acest me-canism a putut fi descifrat numai dupăanii 1870, când perfecţionarea micros-copului a permis intrarea biologiei înepoca descoperirilor citologice, nucleulcelulei fiind declarat suport al particule-lor ereditare, existenţa cărora fusese in-tuită încă de filozofii antici greci şiromani şi dovedită apoi după aproapedouă mii de ani prin experienţe şi cal-cule matematice de călugărul cehiohan Grigore Mendel, în perioada1856-1863.

Între anii 1874-1888, renumiţi citologigermani Strassburger e., Fleming W,Waldeyr W. şi alţii au descris perechile decromozomi omologi din celula somaticădiploidă, au stabilit comportarea lor le-gică în deviziunile mitodice şi meiotice,formarea gameţilor habloizi şi combi-narea lor în fecundaţie prin care se for-mează zigotul diplord. Aceste maridescoperiri ale biologiei celulare au per-mis înţelegerea legilor hibridării formu-late de M e n d e l în 1865, dar neînţelesede contemporani şi date uitării până laredescoperirea lor la sfârşitul secoluluiXIX de olandezul Hugo de Vries, germa-nul Carl Correns şi austriacul erichTscermak. Aceştia, independent unul dealtul, au efectuat hibrizi la plante şi auajuns la concluzii asemănătoare celor for-

mulate de M e n d e l . Cei trei redescope-ritori ai legilor mendeliene au publicatrezultatele şi concluziile într-o succe-siune impresionant de rapidă: H u g o de V r i e s în martie, C a r l C o r r e n s înaprilie, iar E r i c h T s c e r m a k în iunie1900.

Am prezentat redescoperirea legilormendeliene înainte de stabilirea acestorapentru a permite cititorilor să înţeleagăgeniul lui M e n d e l care a fost preocu-pat de explicarea eredităţii plantelor într-o perioadă când bazele celulare aleeredităţii nu erau cunoscute şi, în plus,majoritatea naturaliştilor considerau căvariabilitatea plantelor de cultură se da-tora condiţiilor artificiale, mult diferitecomparativ cu cele naturale în care for-mele sălbatice au evoluat. M e n d e l nuera de acord cu această concepţie ceeace a dus la respingerea lui, de două ori, laexamenul de titularizare în învăţământulliceal, rămânând suplinitor, dar cel maiiubit de elevi, pentru toată cariera sa di-dactică.

Explicarea mecanismelor ereditareconstituiau o dorinţă a lui M e n d e l încădin anii studenţiei la Universitatea dinViena (1851-1853). Multitudinea de rasede porumbei şi de găini, în mod deosebita cocoşilor de luptă, create de amatori is-cusiţi, constituia o dovadă a existenţei, încelulele reproducătoare, a unor particuleereditare din recombinarea cărora re-zulta diversitatea venotipică , posibil deînmulţit numai în cadrul indivizilor pur-tători de caracteristici identice.

Cu nu mult timp înainte de 1880, Hal-let în Franţa, realizase un soi de grâu de-osebit de performant pentru acea vreme,iar în Anglia fuseseră selecţionate şi in-

troduse în producţie rase de oi şi vite cor-nute specializate pentru anumite utili-zări. La acestea se adăugau renumitelesoiuri ale firmei V i l m o r i n, toate obţi-nute prin selecţie individuală empirică,reţinându-se şi înmulţindu-se numaiexemplarele meritorii.

În timpul studiilor universitare, profe-sorul de fizică Unger F. (1860-1870), cu-noscând preocupările ştiinţifice alestudentului M e n d e l îl sfătuieşte „săcaute în ţesutul viu mici elemente care încombinaţii diferite condiţionează atât de-osebirile cât şi dezvoltarea formelor” ceea cecu tehnica microscopică de atunci nu eraposibil, în structura celulei putând fi obser-vat numai nucleul. Exelenta pregătire dematematician i-a permis lui M e n d e l săformuleze ipoteza existenţei în celulă a doifactori ereditari organizaţi în perechi sime-trice, care se unesc în fecundaţie fără a secontopi, păstrându-şi individualitatea,ceeace permite să se despartă în momen-tul formării gomeţilor şi să se recombine,după legile probabilităţii, într-o nouă fe-cundaţie. El afirmă că toate însuşirile suntdeterminate de factorii ereditării, câte opereche diferită pentru fiecare.

Dorinţa lui M e n d e l de a da o expli-caţie ştiinţifică transmiterii însuşirilor dela genitori la urmaşi, necesitatea spoririiproducţiei agricole care să asigure hranapopulaţiei de pe Terra care se cifra , deja,la un miliard de locuitori, recomandărileprofesorului Unger şi respingerea ne-dreaptă la examenul de definitivat în în-văţământul liceal au decis efectuareaexperienţelor în grădina mânăstirii dinBrno în perioada 1856- 1863, după cetimp de doi ani (1854-1855) a verificat, cuminuţiozitate, puritatea genetică a for-melor de mazăre stabilite a fi încrucişate.

Cercetare

Mai 201118

Istoria ameliorării plantelor

Acestea se deosebeau prin forma şiculoarea bobului, culoarea şi formapăstăilor, talia plantelor etc. Un rol de-osebit de important, în reuşita expe-rienţelor, a revenit materialului alespentru încrucişare, astăzi fiind cunos-cut faptul că, la mazăre, însuşirile ur-mărite de M e n d e l sunt determinatede gene localizate în diferite perechide cromozomi, şansă pe care hazardulnu a oferit-o înaintaşilor lui M e n d e l.Aceştia au studiat hibrizi obţinuţi întrediferite specii, segregarea neputând fidecât dezordonată, aşa cum N a u d i na şi numit-o.

În cei 8 ani de experimentare M en d e l a efectuat 10.000 de încrucişăriîntre diferite soiuri din 27 de specii,dintre care la mazăre a studiat hibriziiproveniţi din 22 de soiuri. Fiind con-vins că lucrarea, pe care urma să o pu-blice, nu va fi înţeleasă decontemporani, M e n d e l a verificatrezultatele şi calculele matematiceîncă un an (1854).

La 8 februarie 1865 M e n d e l a pre-zentat o parte din rezultatele obţinute şiconcluziile formulate pe baza calculelormatematice în şedinţa Societăţii Natura-liştilor din Brno. Pe faţa auditorilor se ob-serva simpatia faţă de conferenţiar şineînţelegerea totală a conţinutului. Adoua parte a fost expusă la 8 martie 1856în aceeaşi atmosferă de respect, neînţe-legere şi tăcere, ceea ce l-a determinat peautor să încheie cu afirmaţia „Astfel, pebaza experianţelor mi-am confirmat teo-ria”.

În anul 1866, lucrarea lui M e n d e l afost publicată în revista Societăţii Natu-raliştilor sub titlul „Experienţe cu hibrizi laplante”. Extrase din lucrare au fost expe-diate în 120 de biblioteci din cele maimari centre ştiinţifice şi culturale dinlume (Praga, Berlin, Viena, New York,Paris, Londra, etc.). M e n d e l, personal,a trimis 40 de exemplare savanţilor de re-nume mondial şi prietenilor. Spera ca,dintre aceştia, marele botanist germanKarl nägeli să înţeleagă opera sa ceea ce

nu s-a întâmplat. Toate eforturile aurămas fără ecou. Opera mendeliană, deşiavea să devină baza metodelor de ame-liorare şi fundamentul ştiinţei eredităţii,pe care englezul bateson W., în anul1902, a denumit-o Genetică, a fost datăuitării.

Lui B a t e s o n îi revine şi meritul dea fi eliminat presupunerea de inspirare alui M e n d e l din opera lui Darwin, ex-plicând că acesta a publicat Originea spe-ciilor în anul 1859, prima ediţie de 1250exemplare fiind epuizată într-o singurăzi, în timp ce M e n d e l începuse expe-rimentarea în 1856.

M e n d e l a cumpărat traducereaoperei lui D a r w i n în limba germană,ediţia a doua, în anul 1863, exemplarulrespectiv aflându-se în muzeul Mendelia-num. Pe marginile multor pagini M e n de l a efectuat însemnări, dovadă a inte-resului faţă de aceasta. B a t e s o n, înanul 1902, regretând că lucrarea lui M en d e l nu a fost cunoscută de Darwinmenţiona: „Dacă opera lui M e n d e l ar finimerit în mâinile lui Darwin, nu este exa-gerat să afirmăm că istoria dezvoltării filo-zofiei evoluţioniste ar fi fost cu totul diferităfaţă de cea ai cărei martori suntem”.

La cele scrise de B a t e s o n , în 1902,trebuie să adăugăm că în vremea lui M en d e l explicarea mecanismului eredităţiiconstituia şi o preocupare majoră a lui Da r w i n care, în anul 1868, a formulatteoria pangenezei, susţinând că eredita-tea este localizată în particule submicros-copice pe care le-a demunit gemule.Gemulele, după D a r w i n, vehiculeazădin organism în celulele sexuale cărora letransmit eventualele modificări apărute(influienţă lamarckistă).

În perioada 1884-1898 teoria pange-nezei a fost urmată de Teoria micelară alui N a g e l i, Teoria plasmei germinative,formulată de August Weismann şi Teoriapangenelor enunţată de H u g o d e V ri e s, unul din redescoperitorii legilormendeliene. Acesta susţinea că pange-nele sunt localizate în nucleul celulelor şicondiţionează manifestarea tuturor însu-şirilor, fără a traversa membrana celulară.

( Continuare în numărul următor)

Cercetare

Mai 2011 19

Mai 201120

Reducerea nivelului de poluare a mediului şi efectele economiceprin promovarea în cultură a soiurilor de măr rezistente la boli

Cercetare

Autori Valeria PeTre, Gh. PeTre, D. n. CoMăneSCUStaţiunea de Cercetare-Dezvoltare pen-tru Pomicultură Voineşti,

introducere

Sortimentul la măr a cunoscut în ultimele decenii o schimbaresemnificativă, fiind promovate încultură soiuri care să facă faţă cerinţelorconsumatorilor în continuă creştere. osituaţie aparte o constituie promovareasoiurilor de măr cu rezistenţă geneticăla boli, care pentru noile plantaţii con-stituie verigi ale tehnologiei economiceperformante, cu efect imediat prin eliminarea totală sau parţială a trata-mentelor cu fungicide.

Putem aprecia că orientarea către soiurilede măr cu rezistenţă la boli se va impunetreptat ca urmare a eficienţei economice,dar şi faptul că acestea constituie factorulprincipal în obţinerea producţiilor ecolog-ice.Prin promovarea în cultură a soiurilor demăr cu rezistenţă genetică la boli, adaptatecondiţiilor ecologice din ţara noastră, creştecantitatea de mere pe piaţă cu nivel scăzutde pesticide, cu influenţe benefice asupramediului ambiant.Datorită reducerii numărului de tratamentefitosanitare şi a cantităţilor de produse pes-ticide, se reduc costurile cu peste 55%, re-ducere care se reflectă pozitiv în creştereaeficienţei economice.Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentruPomicultură Voineşti a fost şi rămâne pro-motorul sortimentului rezistent la măr, cusoiuri care conduc la creşterea niveluluicompetitiv pe piaţa românească şipregătirea producţiei pomicole pentru in-tegrarea în Comunitatea Europeană.

Material și metodă

Datele prezentate fac obiectul cercetărilorefectuate în perioada 2006-2008 şi scot înevidenţă efectele economice şi de protejarea mediului prin promovarea în cultură aunor soiuri de măr cu rezistenţă genetică laboli, respectiv: Florina, Redix, Iris, Irisem,Real, Remar, altoite pe portaltoiul MM 106.Pomii au fost plantaţi în anul 2001, ladistanţa de 4x2m (1250 pomi/ha), forma decoroană fus-tufă aplatizată liber pe direcţiarândului.Particularităţile de creştere şi rodire ale

soiurilor de măr luate în studiu au fost puseîn evidenţă prin vigoarea de creştere,producţia calculată statistic şi calitateaproducţiei înregistrate la pomii în vârstă de6-8 ani. De asemenea, s-a determinatsubstanţa uscată (SU%) la merele recoltateşi s-a înregistrat perioada de maturare şi ceade consum a fructelor, în funcţie de soi.Nivelul costurilor la efectuarea trata-mentelor fitosanitare s-a determinat prin în-registratrea cheltuielilor cu produsele defitoprotecţie, munca manuală şi mecanicăla soiurile de măr cu rezistenţă genetică laboli, comparativ cu sortimentul sensibil.

Mai 2011 21

Cercetare

Pentru stabilirea unei metode convenabilede întreţinere a solului şi de combatere a bu-ruienilor pe cale biologică, s-a organizat lasoiul Florina, altoit pe portaltoiul MM 106,variantele:

V1 – (Mt) ogor negru;V2 – înţelenit pe interval, cu lucrarea soluluimanual pe rândul de pomi;V3 – înţelenit pe interval şi erbicidat pe rândulde pomi;V4 – înţelenit pe interval şi mulcit solul pe rân-dul de pomi, cu material rezultat din cosireaierburilor de pe intervalul dintre rândurile depomi;V5 – înţelenit pe interval şi acoperirea cu foliede polietilenă pe rândul de pomi.

S-au făcut observaţii şi determinări privindcreşterea în grosime a trunchiului, lungimeacreşterilor anuale, înregistrarea producţiei şigreutatea medie a fructelor. De asemenea,s-a determinat umiditatea şi temperaturasolului în diferite momente ale zilei, înfuncţie de varianta de întreţinere.Solul din parcelele experimentale este bruneumezobazic pseudogeizat slab, cu texturalutoasă, cu un pH slab acid (5,7-5,9).Conţinutul în humus este mijlociu lasuprafaţă (2,0-2,9%), mijlociu aprovizionatcu azot şi slab aprovizionat în fosfor şi pota-siu.Condiţiile climatice au fost favorabilecreşterii şi rodirii pomilor, caracterizate

printr-o temperatură medie anuală maimare cu 0,60C, faţă de normala zonei(8,80C), cu o sumă a precipitaţiilor anuale de693mm cu 82mm mai puţin faţă de 782mm În câmpul experimental, solul a fostmenţinut înţelenit pe interval şi curat de bu-ruieni pe rândul de pomi (cu excepţiaparcelei unde au fost organizate variante deîntreţinerea solului).Pentru combaterea dăunătorilor s-au aplicat6-8 tratamente numai cu insecticide. Cele-

lalte lucrări s-au executat conform tehnolo-giei specifice livezilor intensive de măr.

rezultate și discuții

Promovarea în cultură a soiurilor de măr curezistenţă genetică la boli, au influenţebenefice asupra protejării sănătăţii oame-nilor şi a mediului înconjurător.Soiurile de măr recent omologate şi promo-vate în cultură, alături de soiul Florina, suntde vigoare mijlocie sau mijlocie-mică, sepretează la desimi de 1000-1200 pomi/ha,altoite pe portaltoiul MM 106 (tabelul 1).Termenul de referinţă îl reprezintă mediacelor șase soiuri de măr pe perioada 2006-2008 (35,5 t/ha).Datele de producţie calculate statistic, pen-tru perioada de vărstă 6-8 ani, scot înevidenţă soiurile cu potenţial de producţiesuperior mediei celor 6 soiuri luate în studiu.Cu diferenţe foarte semnificative se remarcăsoiurile de măr Remar şi Redix, cu producţiide 44,3 t/ha, respectiv 42,3 t/ha. Cu diferenţedistinct semnificative se remarcă soiul Iris(38,3 t/ha). Celelalte soiuri de măr curezistenţă genetică la măr au producţiimulţumitoare (23,9-37,8t/ha).Potenţialul de producţie şi calitatea fructelorexprimată prin aspect, greutatea fructelor,S.U. şi calităţi gustative, sunt argumentepentru înmulţire şi extindere în plantaţiilecomerciale.

(continuare în pagina 22)

Principalele caracteristici ale unor soiuri de măr cu rezistenţă genetică la boli

Mai 2011

Cercetare

22

(urmare din pagina 21)În condiţii de păstrare cu răcire naturală,fructele soiului Redix rezistă până în primadecadă a lunii martie, aproape ca fructele soiu-lui de măr Florina. Cele ale soiului Iris şi chiarRemar, până în luna noiembrie. Soiurile Irisemşi Real completează conveerul varietal alsoiurilor cu maturare de vară-toamnă. Modulde întreţinere a solului are o mare influenţă însporirea cantităţii şi calităţii producţiei de fructe.În condiţii de secetă prelungită, mulciul rezultatdin ierburile de pe intervalul dintre rândurilede pomi, a asigurat o mai bună conservare aapei la nivelul rădăcinilor, determinînd ocreştere vegetativă mai intensă în perioadelede stres hidric, având şi rolul de a combate eco-logic buruienile care cresc pe rândul de pomisau sub proiecţia coroanei, fără intervenţia er-bicidelor.Creşterea vegetativă a pomilor, la vârsta de 11ani, reprezentată prin circumferinţa trunchiuluila soiul Florina, altoit pe portaltoiul MM 106, aavut valori cuprinse între 31,5 şi 36,6 cm, cu unspor de creştere de 2,7 şi 3 cm, valorile mai marifiind înregistrate la V4, cu solul mulcit pe rândulde pomi (tabelul 2).

Lungimea medie a creşterilor anualeprezintă valori cuprinse între 39,0cm şi45,3cm cu diferenţe nesemnificative întrevariantele luate în studiu, totuşi valori mai

mari se înregistrează la varianta martor, ogornegru, la care buruienile nu concură la sto-parea din creştere a pomilor, acestea fiinddistruse prin lucrările aplicate solului.Producţia medie de fructe la soiulFlorina/MM106, a fost mai mare la varianta4 (35,3t/ha), depăşind varianta martor cu10%. Greutatea medie a fructelor are valoricuprinse între 148 şi 153g, fructele mai marifiind înregistrate la varianta 4.Umiditatea solului determinată în anii destudiu, luna august, pe adâncimea 0 – 40cm., comportă valori diferite în funcţie devarianta de întreţinere a solului şi adâncime.Pe intervalul 0-10cm., la varianta 4 umidi-tatea a fost pe rândul de pomi 21,4%, faţă de10,5 – 13,3 la celelalte variante.După o ploaie de 27,3mm regimul umidităţiisolului s-a îmbunătăţit în orizontul 0-10 cm.,astfel că la suprafaţă umiditatea a fost de19,8 – 26,1%, iar la 0 - 10 cm a avut valori de15,3 – 19,2%. Nu a crescut umiditatea la vari-

Reducerea nivelului de poluare a mediului şi efectele economiceprin promovarea in cultură a soiurilor de măr rezistente la boli

Creşterea vegetativă a pomilor , producţia şi greuta-tea medie a fructelor, la soiul Florina, altoit pe MM106, la diferite variante de întreţinere a solului

Mai 2011 23

Cercetare

anta 5 cu folie de polietilenă pe rândul depomi unde umiditatea s-a menţinut înaceleaşi limite ca înainte de ploaie, 11,1 –12,1%.În condiţiile unui regim pluviometric normal,varianta care a menţinut umiditatea cea mairidicată la suprafaţa solului şi pe adâncimeade 0 – 40 cm a fost varianta 4, înţelenit peinterval şi mulcit solul pe rândul de pomi cumaterial vegetal rezultat din cosirea ier-burilor de pe intervalul dintre rândurile depomi. La varianta 4, în luna august, umidi-tatea a fost la suprafaţă 13,8% faţă de 7,8 –9,6% la celelalte variante. De asemenea, oumiditate mai ridicată se menţine lasuprafaţă pe intervalul înţelenit, însă laadâncimea de 40 cm umiditatea ajunge lapeste 14%. Mulcitul solului pe rândul de pomi cu mate-rial vegetal rezultat din cosirea ierburilor depe intervalul dintre rândurile de pomi areefect pozitiv şi în cazul reglării temperaturii,mai ales în zilele însorite, caniculare. Temper-atura înregistrată în lunile iulie – august aratăcă, sub mulci la orele 13 şi 15 s-a menţinut la26,0 – 27,80C (aproape ca la orele 8 –24,50C) în zilele caniculare, faţă de 44,5 –48,50C la variantele ogor negru şi lucrat perândul de pomi.Mulciul depus pe rândul de pomi sau subproiecţia coroanei, rezultat de pe intervaluldintre rândurile de pomi, contribuie lacreşterea conţinutului în materie organicădatorită descompunerii în timp a materialu-lui vegetal, cu influenţe benefice asupracreşterilor vegetative, sporirea producţiei şi

a calităţii merelor.Efectele economice şi de protejare a mediu-lui sunt scoase în evidenţă de consumul cuinsectofungicide şi costurile înregistrate laefectuarea tratamentelor fitosanitare, la 1 hade livadă (tabelul 3)Din datele prezentate, rezultă că între cele 2sortimente cultivate se evidenţiază diferenţesemnificative în privinţa numărului total detratamente avertizate, necesare în cursul pe-rioadei de vegetaţie, cantităţile de pesticide,consumul de motorină şi costurile aferente.Astfel, în livada cu soiuri sensibile, numărulmediu de tratamente efectuate a fost de 15ori, în timp ce în livada cu soiuri rezistente afost de 7. Economiile realizate în livada cusoiuri rezistente, prin eliminarea fungicidelorîn proporţie de 90% şi reducerea celor cu in-secticide şi acaricide cu 81%, reprezintă 66%faţă de soiurile sensibile, ceea ce înseamnăcă în livezile cu soiuri rezistente la boli, seaplică cu 50% mai puţine stropiri, iar val-oarea acestora este de 2 ori mai mică faţă delivezile cu sortiment clasic sensibil. Con-sumul de motorină se reduce cu 53%. Pe lângă efectele economice benefice înreg-istrate, trebuie adăugată reducerea poluării,refacerea mai rapidă a populaţiilor deparaziţi şi prodători naturali şi menţinereastandardului de calitate a fructelor.

Concluzii

1. Soiurile de măr, recent omologate, alăturide soiul Florina, altoite pe portaltoiul MM106, prezintă o serie de însuşiri superioare,

exprimate în primul rând prin rezistenţăgenetică la principalele boli, dar şi princalităţi superioare ale fructelor, potenţialproductiv ridicat, cu importante avantajeeconomice.

2. Întreţinerea solului, înţelenit pe interval şimulcit solul pe rândul de pomi, seconsideră varianta de perspectivă, caremenţine o umiditate ridicată în zonarădăcinilor, temperatură cu oscilaţii min-ime, împiedică creşterea buruienilor perândul de pomi, fără intervenţii cu erbicideşi totodată contribuie la creştereaconţinutului în materie organică a soluluidatorită descompunerii în timp a materi-alului vegetal rezultat din cosirea ierburilorde pe intervalul dintre rândurile de pomi.Este varianta prin care se combat ecologicburuienile care cresc pe rândurile de pomisau sub proiecţia coroanei.

3. Faţă de sortimentul standard de măr, sen-sibil la boli, la care pentru menţinerea uneistări fitosanitare corespunzătoare, suntnecesare cel puţin 14 tratamente, la sorti-mentul de măr prezentat sunt necesare 7tratamente cu insecticide pentru combat-erea dăunătorilor, la care se mai pot aplica1-2 tratamente cu fungicide, în anii cuprecipitaţii abundente, pentru combat-erea Gleosporium.

4. Eliminarea produselor fungicide, utilizareainsecticidelor cu grad ridicat de selectivi-tate, corelate cu calitatea şi productivi-tatea noilor soiuri omologate, susţinefectele economice şi de protejare a medi-ului, fiind argumente de bază în pro-movarea acestora în cultură.

bibliografieBranişte, N. şi colab., 2004, - Cultura soiurilor demăr cu rezistenţă genetic la boli în România.Lucrare publicată în cadrul proiectului Nr.818UMP-MAPAM.Cepoiu, N., 2000, - Strategii de viitor pentru cul-tura mărului. Agricultorul roman. Nr.6.Petre Gheorghe, Petre Valeria, 2008, - Metodede întreţinere a solului implicate în sporireacantităţii şi calităţii merelor din livezile inten-sive. Aniversarea a 115 ani de cercetare,învăţământ şi producţie viti-vinicolă şipomicolă la Pietroasa şi Istriţa. Petre Valeria, 2009, - Tehnica obţinerii soiurilorde măr cu rezistenţă genetică la boli prinmutageneză. Ed. Morosan.

Elemente de eficienţă ecomomică a soiurilor rezistente la boli, comparativ cu cele din livezile cu sortiment sensibil (2006-2008)

Mai 201124

Cercetare

Propuneri pentru o nouă organizare a cercetăriiPaul VArGA

organizarea după modelul marelui vecinde la răsărit a cuprins institute de cerc-etare specializate, multe provenite dinstaţiuni experimentale, în domeniul cul-turilor de câmp, cartofi, legumicultură,pomicultură, viticultură, pajişti, pedolo-gie, irigaţii, taurine, ovine, porcine,păsări, economie etc. Astfel, fiecare insti-tut şi-a creat propria reţea de staţiuni ex-perimentale în teritoriu, unde aconsiderat că este necesar.

În sistemul conceput anterior şi pus în operăde Gheorghe Ionescu Șișeşti, au existat numaidouă mari institute de cercetare, anume Insti-tutul de Cercetări Agronomice al României(ICAR) şi Institutul de Cercetări Zootehnice(ICZ). Acestea aveau propriile lor staţiuni ex-perimentale, în zone distincte sub aspect cli-matic şi pedologic.

Hrănirea propriei populații

În prezent, agricultura României se află într-ostare jalnică, din cauză că nu mai reuşeşte să-şi hrănească propria populaţie. Mulți agricul-tori mici şi mijlocii sunt pe pragul falimentului,deoarece veniturile realizate nu acoperă chel-tuielile de producţie. O agricultură falimentarănu poate avea decât o cercetare agronomicăfalimentară. Ca atare, majoritatea institutelorde cercetări şi a staţiunilor experimentale duco lipsă acută de fonduri, s-a redus numărul decercetători, iar cei care au rămas nu au condiţiinormale de lucru. Pregătirea unor noigeneraţii de cercetători a devenit imposibilă,tot din lipsa banilor.

Unele semințe românești, pe cale de dispariție

Numai 11% din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui în România, foloseşte hibrizi creaţi decercetători români; restul este ocupat cu hibrizistrăini, superiori celor româneşti. La fel laorzoaică (15%), porumb (16%), lucernă (50%),orz (66%), grâu (76%) etc.

Un economist îmi spunea, recent, că nici nu arfi economic să finanţăm din buget un programde ameliorare (creare de soiuri şi hibrizi), pentrunumai 11-16% din suprafaţa pe care se cultivăplanta respectivă, întrucât sporul de producţierealizat nu acoperă costul programului.

Ce s-ar putea face

l Să se accepte ideea unei reorganizări defond, care să urmărească reducerea cheltu-ielilor administrative. Bani mai mulţi nuputem obţine, deci singura speranţă estecheltuirea celor existenţi.

lO măsură de bază ar fi desfiinţarea institutelorspecializate şi gruparea temelor de cercetareîn trei institute mari, şi anume un institut decercetări agronomice, un institut de cercetărizootehnice şi un institut de studii avansate.

l Institutul de Cercetări Agronomice arcuprinde culturile de câmp, legumicultură,pomicultură, viticultură, pajişti, pedologieşi economie agrară, fiecare specialitate ca osecţie a institutului.

l Institutul de Cercetări Zootehnice arcuprinde tematica actualelor institute detaurine , porcine, ovine, păsări, biologie şinutriţie, ca secţii de specialitate.

lUnele secţii ale celor două mari institute, arputea funcţiona în cadrul catedrelor de spe-

cialitate din Universităţile Agricole, dacăacolo se pot dezvolta, beneficiind de bunispecialişti şi o bază materialăcorespunzătoare, mai ales pentru unele as-pecte teoretice.

l Fiecare din aceste două mari institute vaavea staţiuni experimentale proprii, com-plexe sau specializate, în diferite zone pe-doclimatice.

l Institutul de Studii Avansate ar urma săfuncţioneze în cadrul Academiei de ŞtiinţeAgricole şi Silvice , sub conducereaPreşedintelui ASAS.

l Reorganizarea cercetării ar genera o reduc-ere drastică a sectorului administrativ şi, caurmare, s-ar face economie de fonduri. Arexista numai doi directori generali, numaidoi contabili şefi etc.

Destinația economiilor

Toate economiile realizate prin acest gen deorganizare ar putea fi utilizate pentru dotareacelor trei institute cu aparatură modernă. Ar fiposibilă o salarizare decentă a cercetătorilor şitrimiterea lor în străinătate, pentru spe-cializare. În acest fel, s-ar ajunge la un progresreal în cercetarea agronomică românească, lanivelul ţărilor din Uniunea Europeană, cu carene vom afla mereu în competiţie, în toatedomeniile.

Mai 201126

Panoramic

Toleranţă pentru impurificareacu OMG a seminţelorAlin Dobre

Comitetul pentru Agricultură (CA) alParlamentului european (Pe) –recunoaşte nevoia de toleranţă fațăde impurificarea cu organisme modifi-cate genetic (oMG) a seminţelor. Deasemenea trebuie să existe motiveclare, pentru care statele membre săpoată limita sau interzice cultivareaoMG pe teritoriul lor, motive cum ar ficonservarea agriculturii ecologice,eco-sisteme specifice etc.

În CA, a fost votat un proiect al europarla-mentarul britanic George Lyon, referitoarela propunerea de retragere a autorizaţiilorpentru cultura unor astfel de plante,susţinut de o majoritate largă. Astfel,deputaţii europeni și-au arătat îngrijo-rarea față de mediu şi socio-economie, iardomeniile care ar trebui să fie luate în con-siderare ar fi conservarea biodiversităţiisau producţiile speciale.Pe lângă rezolvarea unor solicitări dinpartea CE, deputaţii europeni au convenitca statele membre să facă publice toatemăsurile, cu cel puţin 12 luni înainte de în-ceperea sezonului de semănat, pentru aoferi agricultorilor timp să se adaptezenoilor cerințe. Însă cea mai importantăhotărâre a lor a fost susținerea unei cereri,privind reevaluarea stabilirii unor praguri,pentru etichetarea seminţelorconvenţionale care conţin urme de OMG.Pentru industria europeană a seminţelor,aceasta este o decizie importantă, deşi evorba doar un prim pas, după zece ani dediscuții sterile cu CE.„Industria de seminţe și-a exprimat clarpozitia sa, încă de la început, când CE ahotărât să lase statelor membre, deciziafinală pentru folosirea OMG, deoarece unastfel de sistem poate funcţiona numai cupraguri de toleranţă, aplicate pentruseminţe şi terenuri agricole. Avem oagricultură deschisă față de mediu şi o piaţăcomună. Însă, înainte de toate, nu putemavea toleranţă zero la produsele care au

aprobarea UE“ – a afirmat Garlich vonEssen.Conform domniei sale, industria deseminţe este încă sceptică, privind şanselesale de a vedea punctul de vedere alComisiei de Agricultură, inclus într-un textlegislativ final. Principalul raport al PE,referitor la dosarul cultivării de OMG, esteprovizoriu, dar urmează să fie votat în

Comisia de Mediu, unde opoziţia faţă detoleranţă este mult mai puternică.În opinia secretarului general al ESA, estedificil ca deputaţii europeni să fieinfluențați și să înţeleagă că stabilirea unuiprag de toleranţă este, în primul rând, îninteresul fermierilor, al companiilor mici şimijlocii de seminţe convenţionale din Eu-ropa, şi nu al marilor producători de OMG.

Mai 2011 27

Panoramic

Seminar pe tema cultivării OMGeuroparlamentarii Holger Krah-mer şi Mulder Jan, împreună culyon, raportorAGri, au organi-zat un seminar, referitor lajustificările care ar putea fifolosite de către statele mem-bre, pentru a restricţiona sau ainterzice cultivarea organis-melor modificate genetic(oMG). Acest eveniment a avutloc ca reacţie la propunereaComisiei europene (Ce), cuprivire la „posibilitatea statelormembre de a restricţiona sau ainterzice cultivarea de oMG peteritoriul lor“.Principalii vorbitori au fostCorinne lepage (deputat euro-pean, raportor enVi), rita An-dorkó (Preşedinţia maghiară aConsiliului) şi Dorothée André(reprezentantă a Ce).Corinne lepage şi un reprezen-tant al Greenpeace au prezentatargumente împotriva cultivăriide oMG.Jan Mulder a subliniat că nutoate oMG sunt la fel şi că artrebui să existe abordăridiferenţiate în ceea ce priveşteCiSgenesis şi alte tehnici de re-producere încadrate greşit catransgenă.În general, cea mai mare parte adezbaterii a oscilat între pro șicontra utilizării unor astfel detehnologii și influenței oMGasupra agricultorilor şisocietății, asupra siguranţeiconsumatorilor şi mediului. Dinpăcate, principala problemă,dacă să fie interzisă sau nu culti-varea oMG, a rămas fărărăspuns.Totuși, în cele din urmă, a fostsubliniat faptul că statele mem-bre ale Ue ar trebui să aibă posi-bilitatea de a alege tehnologiape care o preferă, pentru a pro-mova inovaţia în agricultură, încadrul Uniunii europene. (A.D.)

Europa se mișcă încetîn domeniul OMGAlin Dobre

Statele membre au susţinut o prop-unere a Comisiei europene, de a ar-moniza punerea în aplicare aaşa-numitei politici Ue de „toleranţăzero“ asupra organismelor modifi-cate genetic (oMG) neautorizate, deşia limitat domeniul de aplicare numaila hrana pentru animale.

În prezent, toţi operatorii se confruntă cuo mare incertitudine juridică la importulde materii prime brute pentru furajeprovenite din ţări terţe. Motivul este căacestea conţin urme de OMG care nusunt încă autorizate de către UE. Estevorba, în special, de porumb (4 milioanede tone importate în sezonul 2008-2009)şi soia (33 de milioane de tone în echiva-lent de făină de soia, în sezonul 2008-2009), produse importate în principal dinArgentina, Brazilia şi Statele Unite.În timp ce, în toate aceste ţări, utilizareaculturilor biotehnologice este în creştererapidă (cele mai recente cifre arată onouă majorare mai mare de 10% în 2010),în UE sistemul de autorizare propriucontinuă să fie disfuncţional.„Problema este că toate celelalte ţărilucrează mai repede decât UE, iarautorizaţiile europene sunt întârziate dinmotive politice, nu ştiinţifice. Numărul deOMG-uri utilizate la nivel mondial este încreştere mult mai rapid decât se poate re-glementa în UE“ – a afirmat Garlich vonEssen, secretarul general al Asociației Eu-ropene a Semințelor (ESA).Soluţia tehnică aprobată acum, deComitetul Permanent pentru Lanţul Ali-mentar şi Sănătatea Animală (SCoFCAH),stabileşte un set specific de proceduricare să fie folosite de către toate statelemembre în testarea OMG. Astfel, rezul-tatele sunt echivalente în toate statelemembre, iar certitudinea juridică esteasigurată pentru importatorii de furaje.Măsura adoptată defineşte cel mai scăzutnivel al prezenţei OMG, stabilit la 0,1%,

valoare care este luată în considerare deLaboratorul de referinţă OMG al UE, lavalidarea metodelor de detecţie.Hrana pentru animale este consideratăconformă, în cazul în care prezenţa deOMG în furaje este sub aceast zero tehnic.Acest prag se aplică numai la materiileprime modificate genetic pentru furajeautorizate, într-o ţară terţă, pentru careautorizaţia UE este în curs de obțineresau a expirat.Această decizie a fost aşteptată de multtimp. Însă este doar un prim pas înrecunoaşterea realității, aflat încă departede nefuncționalul concept „toleranţăzero“. Avem nevoie de o decizie similarăpentru hrană şi seminţe, pentru a evitaperturbarea schimburilor comerciale şipentru a pune capăt incertitudinii pe în-tregul lanţ agroalimentar“ – a afirmat vonEssen, referindu-se la necesitatea extin-derii domeniului de aplicare a noii politiciagricole.

Mai 2011

Panoramic

Controversa plantelor modificate geneticl opinia Asociaţiei AgrobioTech

Teoretic, organismele modificate ge-netic (oMG) – este vorba despre plante– ar putea rezolva problema foamenteidin lumea a Treia, iar în restul lumii arpreveni pierderea recoltelorameninţate de dăunători. Culturile nuar mai fi la voia întâmplării şi a naturii,fermierii ar avea profituri mai mari, iarnevoia scăzută de pesticide ar însemnao viaţă mai sănătoasă pentru lucrătoriidin agricultură şi pentru consumatori.Acestea sunt argumentele celor caresprijină culturile modificate genetic.

Ceilalţi – ONG-uri, consumatori, instituţiiale unor state – sunt un pic mai sceptici,principalul lor argument fiind acela că nuse ştie ce efecte vor avea OMG asuprasănătăţii noastre şi asupra ecosistemelor.

există o problemă?

Problema este că nici cercetătorii nu sehotărăsc asupra OMG. Dacă unele studii leconsideră perfect sigure, altele vorbesc de-spre efecte secundare, apărute la animalelehrănite cu OMG – toxicitate la nivelul ficat-ului, pancreasului, rinichilor şi sistemuluireproducător, plus schimbări ale para-metrilor hematologici, biochimici şi imuno-logici. (Sursa: Unica)

nu există nicio problemă!

Majoritatea experților s-au pronunțat: nuexistă nicio problemă!După 15 ani de utilizare pe scară largă,plantele modificate genetic s-au doveditsigure pentru om, pentru animale şi pentrumediu. Doar pentru buruieni, nu sunt sig-ure, dar acesta este și rolul lor. Suprafața cultivată, cumulată în decursul a15 ani, a depașit un miliard de hectare,echivalentă cu aceea a SUA sau Chinei, re-spectiv de 100 de ori suprafața arabilă aRomâniei. Controverse în lumea ştiinței? Nu există!

Majoritatea metaanalizelor au infirmatexistenţa efectelor adverse.

Conferința de la ASAS, pe scurt

l Timp de aproape două decenii, publicula fost informat unilateral, a avut accesdoar la opiniile activiștilor anti OMG.

l Respingând progresul științific, activiștiiextremiști servesc unele interese comer-ciale specifice. Ei fac jocul unor companiicare rămân în umbră, dar profită de fap-tul că pot face profit, fără să investeascăîn soluții moderne, bazate pe știință.

l Presa din România are meritul că a trans-mis, e drept într-o mică măsură, şi punc-tul de vedere al oamenilor de ştiință saual companiilor care îşi asumă explicitpromovarea progresului tehnologic(chiar dacă este mai facil să te adreseziunor sentimente negative şi să mizezi peexagerări de tip tabloid).

l Informațiile se acumulează în ritmsusținut, pe măsură ce avantajelebiotehnologiei se afirmă pe planinternațional şi tot mai multe țări intro-duc în cultură plante modificate ge-netic.

l Scopul Conferinței „Adevărul despreOMG“ a fost să informeze jurnaliștii șiopinia publică, despre argumentele pecare le aduce cercetarea științifică,bazată pe dovezi, în domeniulbiotehnologiei.

l Jurnaliștii pot verifica, în site-uri precumwww.infoomg.ro , datele prezentate pe7 aprilie de Ziua Mondială a Sănătăţii laASAS, studiile care stau la bazaprezentărilor.

l Extremiștii ecologiști, care pretind căapără interesul general, în timp ce facjocurile unor companii producătoare depesticide sau unor importatori, găsescmai uşor spaţiu de exprimare. Nimeninu-i împiedică să organizeze propriilemanifestări, în care să-şi aducă argu-mentele. Dacă au aşa ceva!

Asociatia AgroBiotechRomDr. Nicolae Hristea

Director Executiv

notăPe 7 aprilie a.c., a avut loc Conferința „Ade-varul despre OMG“, organizată de MEDIAFAXTalks și AgroBiotechRom, la Academia deȘtiințe Agricole și Silvice.

28

Mai 2011

Panoramic

Transgeneza la plante și siguranța alimentară

30

Autor: Prof. univ. dr. Mihai berCA

este de acum cunoscut că transgeneza esterezultatul unor cercetări laborioase de bi-ologie moleculară, cercetări încă la în-ceputul lor, dar al căror prim rezultat îlconstituie crearea organismelor modificategenetic (oMG sau GMo sau GVo).

Atenţie: Pentru ca noua creaţie să fiedenumită „OMG” transferul este necesar a fiefectuat prin preluarea unei gene de interesde la o specie şi să fie introdusă, transgenatăîn altă specie. Chiar dacă se preia o genă arezistenţei la fusarioză de la o populaţie degrâu din Vladivostok şi se introduce printransgeneză într-un soi modern, noul organ-ism nu este OMG. Mai jos prezentăm douăasemenea scheme.

În general putem sesiza şapte etape ale pro-cesului de transgeneză:

1. Depistarea organismului donator, deci a celuicare deţine gena de interes, care ne oferă prin„exprimare” caracterul dorit de noi. Acestapoate fi o plantă superioară (Arabidopsisthaliana pentru soia R.) sau o bacterie (Bacillusturingiensis pentru porumbul BT), şi multe al-tele.

2. Se extrage ADN-ul, se identifică gena.3. Se reconstruieşte secvenţa genetică activă,

pentru că gena respectivă nu lucrează singură,ci cu anumite unelte, denumite „promotor” şi„terminator”.

Subliniem că toate secvenţele genetice carealcătuiesc această construcţie sunt complexeproteice specifice, aranjate după anumite regulibine stabilite.

4. Noua construcţie genetică este plasată apoi peun plasmid, printr-o inserţie. Plasmidele suntextrase cel mai adesea din bacterii E. coli. Înaceastă nouă superconstrucţie pe medii spe-ciale cu antibiotice sau erbicide, gena semultiplică odată cu bacteria şi plasmidul noutransferat. Plasmidul mai poartă şi denumireade vector sau purtător.

5. Noua construcţie este transferată prin pro-cedee diverse unei culturi de protoplaste, carela rândul lor sunt inserate unei culturi deAgrobacterium.

6. Acestea sunt inserate celulelor gazdă care vorforma noua plantă.

7. Aceasta preia caracterele induse de noile genepe care le conservă de la o generaţie la alta.

Aşa a apărut soia modificată genetic, rezistentă laerbicidul Round-up, şi tot aşa a apărut porumbulBt, a cărui genă exprimă toxina BT, care apără po-rumbul împotriva unor dăunători (Pyrausta).Tot aşa a apărut şi insulina modificată, care apărăumanitatea de una din cele mai grave boli ale sis-temului modern de viaţă.Din acest moment, ne putem imagina că organ-ismele modificate genetic pot fi prezente în întregmediul viu, pornind de la Procariote şi cuprinzândîntreg spectrul de eucariote (de la actinomiceteşi până la animalele superioare. În egală măsură,ne putem imagina că, în această imensă biodiver-sitate, există „gene de interes”, utile pentru multi-

plele domenii ale existenţei noastre umane, dincare consider că două sunt foarte necesare, şi deele depinde propria noastră existenţă.În cele două zone ale existenţei umane, neinterferăm astăzi cu rezultatele concrete alecercetărilor de biologie moleculară, ale cărorcreaţii concrete sunt OMG. Să nu uităm căalimentaţia condiţionează sănătatea în procentde peste 80%, iar sănătatea, la rândul ei, pentrua fi conservată prin impunerea unui anumit sor-timent şi mod de hrană. Există scheme mai simple, cum ar fi transgenezaobţinută plecând de la Agrobacterium tumefa-ciens. Schema de mai jos ne pune la dispoziţie un

Transgeneză – schemă generală

Formarea porumbului bt varianta i.

Mai 2011 31

Panoramic

transfer realizat pornind de la Ti-plasmideleplantelor de rapiţă. ADN-T al plasmidelor-Ti a fostînlocuit de către ADN care conţine două gene deinteres esenţiale:

- o genă care permite ameliorareaconţinutului în acizi graşi a seminţelor derapiţă;

- o genă de rezistenţă la un antibiotic.

Problema omenirii care devine încet şi sigur şiproblema guvernului român este realitatea tristăcă nu s-a născut încă niciun om care să

muncească, să plătească impozite, să fie sănătos,dar să nu mănânce. La orice fiinţă vie, dispunem,noi, oamenii, de un metabolism şi pe această caleoamenii se pot îmbolnăvi.În zilele noastre, în puţinul timp care a trecut dela implementarea tehnologiilor genetice însănătate, peste 80% din medicamente şi pro-cedee de însănătoşire sunt de natură genetică.

Întrebare:

De ce nu refuzăm medicaţia obţinută prin OMG?De ce nu aruncăm insulina bacteriană să ingerămficat de porc? De ce nu refuzăm antibioticele şi alteproduse similare? De ce vrem să ne facem sănătoşide cancer şi Alzheimer, dacă nu există altetehnologii decât cele genetice? Guverneleromâneşti ne oferă cu plăcere moartea ca cea maibună alternativă a rezolvării crizelor. De ce orefuzăm şi ieşim în stradă pentru dreptul la viaţă?

Să ne înţelegem bine !Eu nu pledez acum pentru comercializarea OMG,ci pentru rezolvarea unor probleme aleumanităţii folosind tehnologiile biologiei mole-culare.

Comentariul sistemului luxorion1. Nu semnează nimeni.2. Există posibilitatea sau riscul diseminării

alergiei.

- S-a vorbit mult despre fenomen.- Poate că el există.- Nu s-a putut calcula riscul.- Nu s-a putut demonstra prin cercetare

că alimentele luate din produse agri-cole modificate genetic provoacăalergie.

- Nicio persoană nu a murit din cauzaacestor alimente.

3. Există riscul diseminării genelor rezistente laantibiotice.

Concluzie:În cele două cauze niciun studiu ştiinţific nu ademonstrat că OMG sunt cu adevărat periculoasepentru sănătatea omului.

Şi totuşi sistemul luxorion caută cauze1. Lipsa de transparenţă la nivelul producătorilor.2. Lobby pro-OMG efectuat la toate nivelurile, in-

clusiv guvern şi parlament.3. Confidenţialitatea informaţiilor.

Concluzie: - Cu toate că există nişte cauze, nu s-a îmbolnăvit

nimeni.- Nu există nicio statistică a bolnavilor sau

decedaţilor din cauza consumului de alimente cuprovenienţă din produse agricole modificate ge-netic.

Îmbunătăţirea prin transgeneză a calităţii uleiurilor de rapiţă. Sursa: Calderon R., 2002. SVT terminale spécialité. Didier.

o imagine circulară şi evolutivă despre mediul viu.

Sursa: www.pst.chez-alice.fr.svtinfm/im-ages/clasif

Schemă de producere a insulinei, pornind de la gena de interes care

se află în celula umană. (Sursa: www.alterdna.com)

Mai 2011

Panoramic

Transgeneza la plante și siguranța alimentară

32

Cu toate acestea, de ce mor oamenii

1. Există suficiente dovezi privind îmbolnăvireaoamenilor din cauza tutunului.

2. Există suficiente dovezi privind îmbolnăvireaoamenilor din cauza anumitor alimente fast-food care recent au condus în Germania laapariţia dioxinei.

3. Se consumă cantităţi prea mari de grăsimi şicarne, ceea ce conduce la supraponderabili-tate, costuri de sănătate imense şi moarte prinaccidente vasculare sau cancer (500.000 numaiîn America).

4. Se consumă cantităţi importante de micotox-ine din cafea, bere, preparate pe bază defăinuri.

5. Mor anual, în lume, circa 45.000 de oameni dincauza automobilului, 2500 a avionului.

6. Mor mii de oameni, din cauza vaccinărilor cuproduse improprii.

7. Mor intoxicaţi cu alcool în jur de 40.000 de oa-meni.

8. Mor sute de mii de oameni, din cauzastresurilor abiotice şi biotice etc.

Şi totuşi, nu a fost desfiinţat niciun fast-food, nu aufost interzise ţigările şi fumatul (doar restricţionat).Nu au fost interzise adaosurile nutritive (doarparţial). Nu a fost interzis automobilul şi niciavionul, nu au fost pedepsiţi cei care cauzeazăstresuri biotice şi abiotice (distrugătorii de păduri,de sol, de apă curată de biodiversitate), etc.

Nu vrea nimeni să moară din cauza OMG, aşacum nu a vrut să moară de gripa găinii sau aporcului.

Dar dacă, într-o confruntare directă între adepţiiOMG şi contestatarii lor, pe tema sănătăţiiumane, primii au câştig de cauză prin argu-mentele lor.

nu s-a demonstrat că există diferenţe în valoarea nutritivă.

(3) Există, se pare, conexiuni în lumea vie, care nuconvin susţinătorilor biodiversităţii şi nicinouă, din anumite puncte de vedere.

(a) Dacă „gena de interes” introdusă într-o plantărămâne la locul ei, este totul în bună regulă.

Există însă cercetări şi mai ales constatări prac-tice cum că:

l există un risc de diseminare necalculat, dar şinecontrolat a OMG-ului în natură; să negândim că, în natură, există plante:

autogame - soia, mazăre, fasole, orz - la care fe-cundarea înseamnă autofecundare şi undeinfecţia cu polen MG nu este posibilă;

l există şi numeroase plante sălbatice din grupaautogamelor. Pentru plantele cu flori,fenomenul se mai numeşte şi kleistogamie.

Alogame: majoritatea plantelor ale căror floriprimesc polenul de la alte plante, care fiind mod-ificate genetic îşi transmit, fireşte, caractereleplantelor polenizate. Cazul este foarte prezent larapiţă, dar şi la porumb.(b) În acest al doilea caz, riscul este real, deşi nu

este calculat. De exemplu, un producător careare parcela cu rapiţă MG în proximitatea al-tuia, care nu doreşte modificarea, este foartereal, că îl „poluează” pe acesta din urmă, care,din cauza circulaţiei foarte lejere a polenului,poate obţine seminţe modificate genetic.

Atenţie: Aici apare marea greşeală amultinaţionalelor în general, şi a lui Monsanto înspecial, care nu şi-au creat un sistem de asigurarea polenului, atunci când invadează teritorii cla-sice. În locul acestuia, Monsanto a preferat să-şifolosească forţa financiară, pentru a-i aduce înjustiţie pe foarte numeroşii ţărani nevinovaţi,creând adevărate stresuri şi conflicte sociale.

Patentarea genei, ca o parte a naturii, a fostcea mai mare greşală a guvernului american.Din acest moment, controlul producerii desămânţă se rezumă la patru mari manipula-tori genetici ai lumii. era firesc să se patentezeprocedeele de realizare a oMG-urilor şi nugena de interes, care face obiectul patrimoni-ului biodiversităţii planetei. De aici şi până lapatentarea vieţii în ansamblul ei nu mai edecât un pas, încălcându-se toate drepturiledemocratice şi individuale. Şi totul depindenumai de forţa financiară, de lăcomie, dedorinţa de putere.

Coexistenţa între agricultura convenţională şiagricultura bazată pe biologia moleculară şitransgeneză nu poate avea loc în condiţii încare agricultorul ecologic nu se poate apărade cel transgenic. ori, aici are prioritate, con-form normelor internaţionale acela carepractică agricultura ecologică şiconvenţională. Măsurile de apărare a celordoi este necesar a le lua ultimul, adică liferan-tul de produse transgenice.

Pe termen scurt, biodiversitatea se pare că nuare de suferit. Pe termen lung, tocmai dincauza patentării genelor, multinaţionalelevor controla prin gene inclusiv vegetaţianaturală. Guvernul şi justiţia americană audeclarat că orice mişcă şi conţine genăpantentată aparţine deţinătorului de patent.ori aici e greşeala majoră. Primul inventatoral genei a fost natura, bunul Dumnezeu.Patentele nu au ce căuta la cei care au confis-cat această genă.

Pe termen lung, actualele avantaje aduse deOMG asupra nivelului producţiei sunt contestate,inclusiv de unii cercetători de la universităţiamericane (Netherwood T. şi colab., 2004). Cumcercetările de biologie moleculară sunt de abiala începutul lor, sunt convins că se vor găsi soluţii,pentru integrarea noilor tehnologii în sistemul

Corelaţia dintre epsps transgenică şi genale1 care exprimă lecitina: coef. corelaţie

r2 = 0,95 şi y = 1,25 +/- 0,09x - 3,75 +/- 5,77.

Mai 2011 33

Panoramic

agro-economico-industrial al planetei, cu con-servarea simultană a biodiversităţii şi a sănătăţiianimalelor şi a oamenilor.Studii efectuate asupra omului, în clinici şiuniversităţi americane, demonstrează că, prin in-troducerea în alimentaţia zilnică a soiei modifi-cate, sănătatea omului nu este influenţatănegativ, deşi cantităţi mici de epsps au traversatpasajul intestinului subţire: „Am găsit o micăproporţie de epsps, transgena din soia MG,supravieţuind trecerii prin stomac şi prin intestinulsubţire. Cantitatea relativ mică regăsitădemonstrează o digestie mai slabă la acest individ.La ceilalţi șase indivizi nu au fost găsite resturi deADN transgenic. Situaţia a fost identică şi cu alteforme de ADN.” (Netherwood şi colab., 2004). Aceiaşi autori au găsit şi o corelaţie pozitivă, întretransgena epsps şi gena Le1 a lecitinei, ceea ceeste considerat un fapt pozitiv, ţinând cont deimportanţa lecitinei ca aminoacid de nutriţie şisănătate, cu condiţia purităţii ei. Mai trebuie sub-liniat şi faptul că, la trei subiecţi din şapte, au fostdetectate urme de epsps în microfloraintestinală, dar nu a fost depistat niciun factortoxic, nici de natură proteică şi nici de altă natură.Foarte impotant este faptul că, în intestinul gros,nu a mai fost găsită nicio urmă de epsps, aceastăenzimă, ca de altminteri şi restul proteinelor, fiindcomplet digerate şi fără vreo influenţă negativă.Din alte zone, ne vine şi informaţia că literaturaanului 2001 (Wikipedia, the free encyclopedia)cataloghează soia, prin efectul fitoestrogenilorpe care îi produce, ca un promotor al canceruluide sân (cercetări efectuate la animale). Ulterior,aceste cercetări au fost contrazise, în sensul că,indiferent de provenienţa sa, fitoestrogenul areacelaşi efect asupra fiinţei umane.Tot din zona americană, mai exact de la FDA(2008) citat de Then şi colab. (2010), ne vineurmătoarea apreciere legată de sănătatea ani-malelor: „Evaluări extensive asupra datelor decare dispunem nu au identificat niciun fel de risc

pentru consumul furajelor cu OMG pentru vite,porci şi capre. Laptele şi alte produse obţinute dela ele pot fi consumate fără riscuri de speciaumană”. Fireşte, spunem noi, dacă specia umanănu vrea, nu consumă.Revenind asupra efectelor secundare ale unorOMG-uri asupra unor participanţi importanţi aiecosistemului, este de aşteptat - şi acest lucru afost constatat şi de noi la porumb (pe bondari) -că porumbul Bt, a cărui genă exprimă o toxină,dacă este vizitat de albine, se înregistreze anu-mite mortalităţi. Mortalitatea albinelor estesocotită minimală, alţi factori de natură abioticăşi în primul rând precipitaţiile, zăpezile, grindina,dar şi chimicalele, îndeosebi insecticidele, fiindde mii de ori mai periculoase decât OMG-urile.

Transgeneza la grâu- Studii privind folosirea biologiei molecularepentru combaterea unor boli periculoase la grâu

Primul obiectiv:Fusarium sp. fusarioza.

Motive: 1. Apare cu o mare frecvenţă şi intensitate şi a de-

venit rezistentă la cele mai performante fungi-cide.

2. Pentru că produce micotoxine DON, aflatoxinăşi altele extrem de periculoase pentrusănătatea animalelor şi a omului. Multe dintreele sunt cancerigene, sau atacă intestinul gros.

Cum se procedează1. Genele de interes au fost găsite la alte plante,

la microorganisme prin decodarea unor enz-ime precum: chitinase sau glucanase. Genelede interes sunt transferate prin procedeul cla-sic grâului.

2. Enzimele produse prin exprimarea genei potbloca chitina sau glucanul, componenteesenţiale ale pereţilor celulari ai fungilor.

3. Ciuperca nu se mai poate forma.4. Inducerea genelor în plante poate creşte

mecanismele de apărare şi pe alte căi, cum ar fi:- activarea fitoalexinelor,- inhibitori ai proteinazelor- proteine toxice.

Până în prezent nu există produse comerciale înbaza acestor rezultate. Ele vor veni însă.

Alte realizări obţinute la grâu1. Există forme de grâu transgenic care pot pro-

duce vaccin contra hepatitei B. Procedeul seaplică în medicină.

2. Există forme transgenice de grâu care producnutrienţi valoroşi în cantitate mai mare, cum ar

fi numeroase vitamine.3. Există forme transgenice rezistente la unele er-

bicide. Ele au fost retrase de pe piaţă de însuşiMonsanto. Efectul este departe de al soiei.

Povestea lui UG 99

UG 99 este un fung mortal pentru grâu, care aapărut şi s-a dezvoltat în Africa şi Asia şi a începutsă migreze spre vest. Acum este în zonele Asia-Africa şi Orientul Mijlociu. Nu se poate trata cufungicide.Este o rasă cunoscută TTKS a speciei de parazitPuccinia graminis tritici.Atacul la grâu produce pagube de 80-100%.Pierderea a apărut recent în Kenia.Compania Monsanto este învinuită de către En-gdahl Williams F. (2008) că şi-a adus contribuţiala răspândirea acestei boli, pentru a produce şicomercializa o formă modificată genetic. Întretimp, ea a fost realizată clasic, pe o linie locală înBangladesh.

Ce mai pot face genele de interes

Pentru majoritatea culturilor lumii, existăacum măsurători exacte, asupra pierderilor pecare stresurile biotice şi abiotice le producsupra acestora. Aici spunem numai că„stresurile abiotice accentuate mai ales demodificările climatice aduc pierderi de peste50% din potenţialul soiurilor, adică cu circa20%, şi uneori mai mult decât stresurile bio-tice (buruieni, boli, dăunători, animale etc.).Cercetătorii în biologie moleculară au găsit şi,fireşte, patentat, un număr important de generesponsabile (adică care exprimă) defurnizarea rezistenţei împotriva a numeroasestresuri abiotice. Primele gene care imprimărezistenţă la temperaturi scăzute au fost intro-duse cu prioritate la plantele de tutun. Genarespectivă oferă o rezistenţă la îngheţ de 10zile şi este:

1 glycerol - i-phosphate . acyl-transferază(enzima). Ca multe altele, gena de interescare exprimă enzima este furnizată de spe-cia ruderală Arabidopsis thaliana, dar şinumeroase microorganisme. În Arabidop-sis transformată exprimă foarte bine genaDrebiA legată de Dre, care cotnroleazămai multe gene care induc toleranţă lastres.Acest domeniu de activitate fiind nou, nu is-a găsit încă nicio învinuire. Criticii vorapărea însă şi în acest domeniu, cusiguranţă.

efect combinativ bt + factori climaticiasupra albinelor.

(Sursa: www.testbiotech.org)

Mai 2011

Panoramic

34

Specii care au fost deja supuse procesului de transgeneză

Dicotiledonate erbacee 1. Nicotiana tabacum (tutun) 2. N. plumbaginifolia (tutun sălbatic)3. Petunia hybrida (petunia)4. Lycopersicon esculentum (tomate)5. Solanum tuberosum (cartof)6. Solanum melongena (vânătă) 7. Arabidopsis thaliana8. Lactuca sativa (salată verde/lăptuca) 9. Apium graveolens (ţelină)10. Helianthus annuus (floarea-soarelui) 11. Linum usitatissimum (in)12. Brassica napus (ulei de rapiţă; canola)13. Brassica oleracea (conopidă)14. Brassica oleracea var (varză). 15. Brassica rapa (syn. B. campestris)16. Gossypium hirsutum (bumbac)17. Beta vulgaris (sfeclă de zahăr)18. Glycine max (soia) 19. Pisum sativum (mazăre) 20. Medicago sativa (alfalfa)21. M. varia22. Lotus corniculatum (lotus)23. Vigna aconitifolia24. Cucumis sativus (castravete) 25. Cucumis mew (cantalup) 26. Cichorium intybus (cicoare) 27. Daucus carota (morcov)28. Armoracia sp. (hrean)29. Glycorrhiza glabra (lemn-dulce)30. Digitalis' purpurea (degeţel roşu) 31. Ipomoea batatas (nap)32. Ipomoea purpurea (volbură)33. Fragaria sp. (căpşune)34. Actinidia sp. (Kiwi) 35. Carica papaya (papaya)36. Vitis vinifera (struguri)37. Vaccinium macrocarpon (merişor) 38. Dianthus caryophyllus (garoafă)39.Chrysallthemum sp. (crizantemă)40. Rosa sp. (transdafir) II. Dicotile lemnoase41. Populus sp. (plop) 42. Malus sylvestris (măr)43. Pyrus communis (păr)

44. Azadirachta indica (neem)45. Juglans regia (nuc) III Monocotiledonate46. Asparagus sp. (sparanghel)47.Daclylis glomerata (iarbă de livadă) 48. Secale cercale (secară)49. Oryza sativa (orez) 50. Triticum aestivum (grâu)51. Zea mays (porumb)52. Avena sativa (ovăz)53. Festuca arundinacea (păiuş înalt) IV Gimosperme (un conifer)54. Picea glauca (molid alb)

Sursa: http://www.molecular-plant-biotechnology.info/transgenic-plants/list-of-higher-plants-where-transgenic-plants-have-been-producedhtm Întrebare: oare mai poate opri cineva acestproces? imposibil, după părerea noastră.Aproape tot ce era de transformat s-a realizat.

Concluzii1. Organismele modificate genetic sunt o realitateatât de pregnantă, încât au declanşat atât disputeştiinţifice, cât mai ales aprige pasiuni în rândul con-sumatorilor de alimente şi a diferitelor organizaţiipolitice, administrative şi neguvernamentale.

2. Nu s-a putut demonstra ştiinţific că organismelemodificate genetic sunt dăunătoare pentrusănătatea oamenilor în formele comerciale în careau fost prezentate până acum.

3. Nu există contestaţii ale tehnicilor biologiei mol-eculare, atunci când este vorba de sănătate, cutoate că, în opinia noastră, markerii aferenţi pot fichiar mai periculoşi în unele cazuri.

4. În relaţia cu mediul înconjurător, există suspiciuniuneori întemeiate şi demonstrate ştiinţific, cum căbiodiversitatea, mai ales cea genetică, poate fiafectată, pentru unele culturi foarte importante,precum porumbul, grâul, rapiţa şi numeroase speciidin flora spontană.

5. Utilităţile aduse de organismele modificate ge-netic sunt deosebit de importante, când este vorba

de inducerea toleranţei plantelor faţă de stresuri, fieele abiotice, fie biotice.

6. Biologia moleculară este o ştiinţă nouă, care cusau fără voia noastră se va impune. Ea are părţibune şi părţi rele, la fel cum a avut şi fizica nucleară.Biologia moleculară dispune de forţă şi energie demilioane de ori superioară celei atomice. Ea va fibenefică omenirii, dacă va fi folosită în scopurilebune, constructive, ale reconstrucţiei civilizaţieiumane sau, dimpotrivă, va fi foarte distrugătoareşi va conduce la dispariţia omenirii. Acelaşi lucru afost şi este încă posibil cu energia nucleară.

7. Genele comercializate au căpătat denumire degene industriale (impropriu după opinia noastră).Ele pot fi denumite de cei care le comercializează ca„bine definite şi implementate, şi care au demon-strat acceptabilitate pentru securitate, dovedind aavea un efect uniform, care se vând bine şi sunt încontinuare foarte căutate (Jack Heinemann, NewYork Times, 2007).

8. Domeniul de utilizare va fi imens, absolut toatemateriile prime cunoscute astăzi şi altele necunos-cute putând fi produse de plante transgenice. Existădeja porumb transgenic care produce mase plas-tice de calitate foarte înaltă.

Transgeneza la plante și siguranța alimentară

Mai 2011 35

Legislatie

Tudor AlexAnDrU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltăriirurale a emis, în ultimul timp, trei or-dine care vizează sectorul de semințeși material săditor. Toate se regăsescpe site-ul nostru (www.amsem.ro).

Primul este Ordinul nr.57/2011, care a fostpublicat în Monitorul Oficial nr. 202 din 23martie 2011. Vizează modificarea și com-pletarea Ordinului ministrului Agriculturii,Pădurilor și Dezvoltării Rurale, interimar, nr.769/2009, privind aprobarea Metodologieide înregistrare a operatorilor economici șieliberare a autorizației pentru producerea,prelucrarea și/sau comercializareasemințelor și materialului săditor.

Producerea, certificarea și comercializarea semințelor

Al doilea este Ordinul nr.59/2011, publicatîn Monitorul Oficial nr. 207 din 25 martie2011. A fost emis pentru aprobarea proce-durilor privind cerințele specifice pentruproducerea, certificarea și comercializareasemințelor de cereale, plante oleaginoaseși pentru fibre și plante furajere în România.Ordinul se adresează în principal autoritățiioficiale ca instrument de lucru intern.

Modificări la criteriile pentru schemelede plăți directe

Al treilea este Ordinul nr. 67 din28.03.2011. Noul act normativ are dreptscop modificarea şi completarea Ordinuluiministrului Agriculturii şi Dezvoltării Ruralenr. 246/2008 privind stabilirea modului deimplementare, a condiţiilor specifice şi acriteriilor de eligibilitate pentru aplicareaschemelor de plăţi directe şi plăţi naţionaledirecte complementare în sectorul vege-tal, pentru acordarea sprijinului aferentmăsurilor de agromediu şi zone defa-vorizate. Documentul a fost publicat înMonitorul Oficial nr. 238 din 5 aprilie 2011.

Dovedirea utilizării terenului

Prin Ordinul nr. 67/2011, au fost adusemodificări în ceea ce priveşte docu-mentele doveditoare ale utilizăriiterenului, solicitate fermierilor caredepun cereri de plată pe suprafaţă pen-tru anul 2011. Acestea se referă la titlulde proprietate sau alte acte doveditoareale dreptului de proprietate asupraterenului, contractul de arendare, con-tractul de concesiune, contractul deasociere în participaţiune, contractul deînchiriere, contractul de comodat saualte acte care fac dovada folosinţeiterenului, precum: adeverinţa eliberatăde primărie conform înscrierilor în Reg-istrul Agricol, înscrisuri sub semnăturăprivată.Conform documentului, consiliile localecare depun cereri de plată pentrusuprafeţele de pajişti permanente, înconformitate cu prevederile OrdinuluiMADR nr. 45/2011, pentru aprobarea for-mularului de cerere de plată pesuprafaţă, vor depune la centrele APIA, şiplanul tehnic de întreţinere şiîmbunătăţire a pajiştilor, procesele ver-bale de recepţie a lucrărilor prevăzute în

planul tehnic, dar şi situaţia, în conformi-tate cu datele înscrise în Registrul agricol.

Date privind suprafaţa totală

Astfel, se vor depune date privind suprafaţatotală, pe categorii de folosinţă, pe care odeţine unitatea administrativ teritorială;suprafeţele agricole proprii, care nu sunt uti-lizate în scopuri productive; suprafeţelerepartizate pentru păşunat, utilizate de cătredeţinătorii de animale, persoane fizice/ju-ridice, pentru care au fost încheiate con-tracte de arendă, concesiune, închiriere, titlugratuit, înţelegeri verbale; numărul de ani-male pe specii aflate în proprietateaprimăriei; suprafaţa totală de pajişti exis-tente pe teritoriul unităţii administrativ teri-toriale, exclusiv suprafeţele de pajiştideţinute de unitatea administrativ teritorială;efectivul de animale al deţinătorilor din uni-tatea administrativ teritorială şi terenul pecare păşunează acestea. De asemenea, actulnormativ menţionat prevede decuplarea deproducţie a plăţilor naţionale directe com-plementare: PNDC 2 in pentru fibră, PNDC 3cânepă pentru fibră, PNDC 4 tutun, cu în-deplinirea condiţiilor de eligibilitatemenţionate în document.

Trei ordine MADR, în domeniul semințelor

Mai 201136

Semănăm viitorul – din 1856KWS este compania independenta deseminte pentru fermierii secolului 21KWS se concentreaza pe dezvoltareasemintelor noi pentru nevoile unei so-cietati in continua schimbare.KWS se vede ca facand parte dintr-oechipa pentru fermieri .KWS sustine agricultura durabila.

Istoria grupului KWS incepe in anul 1856cand Matthias Christian Rabbethgeachizitioneaza pachetul majoritar laKleinwanzleben Zuckerfabrik . In 1859 in-cepe ameliorarea sfeclei de zahar, canumai intr-un an, in 1900, KWS sa devinalider mondial in afacerea cu seminte desfecla de zahar . Din 1955,operatiunile deameliorare se extind continuu, incluzandporumbul si plantele oleaginoase .

KWS – fapte și cifre

KWS se afla printre companiile lider mon-diale de ameliorarea plantelor

• Companie de seminte inde-pendenta

• Lider in Europa si in intreagalume la vanzarile de sfacla dezahar

• Sediul central al companiei :Einbeck, Germania

• Principalul profit al grupuluiKWS este obtinut din sfecla dezahar , urmata de porumb sicereale

• Angajați : aproape 3500 de oa-meni lucreaza in grupul KWSdin care peste 1200 lucreaza incercetare si dezvoltare

• KWS este prezenta in 70 de taricu mai mult de 40 de sub-sidiare si companii afiliate in in-treaga lume

• KWS are o retea de statii decercetare si ameliorare in in-treaga lume

• Peste 274 varietati noi comer-ciale inregistrate in 2009/10

• Operatiunile KWS se desfa-soara in zonele cu clima tem-perata

In Romania, KWS Seminte, cu o echipa devanzari marita si profesionista, a inregis-trat cel mai bun an in vanzarile de po-rumb si floarea-soarelui . Pentrucampania de vanzari din aceasta pri-mavara, compania KWS Seminte a pus ladispozitia fermierilor un portofoliu val-oros si variat de produse foarte bineadaptat conditiilor pedoclimatice din Ro-mania.

La porumb, portofoliul KWS cuprinde 25de hibrizi, toate grupele de maturitatefiind acoperite de oferta noastra. Inaceasta campanie de vanzari, alaturi dehibrizi consacrati precum KWS2376;KWS1394; KWS3381; Mikado…, caredetin o foarte mare pondere in volumulde seminte KWS vandute, s-au remarcatsi hibrizi mai noi precum Kamelias; Kaifus,Karmas; Stanza, Kalvados… caredovedesc inca o data faptul ca avem unportofoliu foarte bine echilibrat valoric.La floarea-soarelui, portofoliul companieinoastre este compus din hibrizi cultivatiin tehnologie conventionala, rezistenti laOrobanche, deosebit de productivi, careofera fermierilor satisfactii deosebitedaca sunt cultivati in sole in care in-festarea cu Xantium sau cu Cirsium nueste extrem de mare, iar restul verigilortehnologice sunt respectate. Cei patru hi-brizi pe care ii oferim clientilor nostri,Barolo RO; Heliasol RO; Mateol RO si Hu-racan au avantajul ca au deja un istoric inpiata de floarea soarelui, sunt foarte binecunoscuti de catre fermieri si au convinsin ani climatic diferiti.

In prezent, KWS Seminte desfasoara ac-tivitati complexe de procesare seminte, inpropria Statie de Uscare si Conditionare,

asigurand un flux continuu, prin inter-mediul utilajelor de camp achizitionatede companie, pentru activitatile de pro-ducere de samanta din Romania. Dementionat este si faptul ca energia uti-lizata in procesul de uscare este 100% re-generabila, reducand considerabilcantitatea de CO eliberat in atmosfera sidiminunand mai mult decat semnificativcosturile cu consumurile energetic.

Achizitia a fost incheiata in anul 2007, iarin prezent Statia pune la dispozitiesamanta de cea mai inalta calitate , atatpentru regiunea Europei de Sud-Est, darsi in multe alte piete importante din Eu-ropa si din restul lumii - Germania,Franta, Italia, Spania, Rusia, Belarus,Ucraina, Slovacia, Japonia.

In anul 2010, a fost finalizata investitiareprezentand extinderea capacitatii dedepozitare, prin instalarea a 32 celulesiloz, insemnand o capacitate suplimen-tara de 5000 tone si permitand o manip-ulare eficienta, atat a stocurilor cat si anoii productii procesate la Silistea.Urmatorul pas va fi reprezentat de in-vestitia pentru deschiderea unui Labora-tor propriu, pentru controlul calitatiisemintelor, care va fi supus procesului deacreditare, conform legislatiei in vigoare.

Toate acestea contribuie intr-un mod activla transformarea KWS Seminte intr-unuldintre cei mai importanti furnizori desamanta de cea mai inalta calitate, pentrutoate pietele acoperite de catre firma-mama.

echipa KWS romania

Astazi , KWS ocupa locurile:SFeClA De ZAHAr PorUMb Si oleAGinoASe CereAle

# 1 in lume # 1 in Germania # 1 in Germania# 1 in Europa la porumb siloz # 2 in Europa#2 in Europa# 4 in SUA

Mai 2011

Comemorari

38

la 13 martie 2011, moartea, sin-gura certitudine a vieţii, ne-adespărţit pentru totdeauna de prof.univ. dr. Gheorghe Georgescu,membru titular ASAS, om de ştiinţăde excepţie, unul dintre cei maimari specialişti în domeniu, denu-mit de colegi „Patriarhul zootehnieiromâneşti“.S-a născut în anul 1932 în comunaPoiana lacului judeţul Argeş.

Vocaţia de pedagog l-a îndreptat, încă dela început, spre Liceul Pedagogic „Carol I“din Câmpulung Muscel, apoi spre Facul-tatea de zootehnie din IANB Bucureşti,pe care a absolvit-o în 1955. În anul 1961,la diploma de inginer zootehnist s-aadăugat cea de inginer economist,obţinută la Institutul Politehnic Bucureşti.În anul 1968, a susţinut teza de doctorat,devenind Doctor în Agronomie.După absolvirea facultăţii a îmbrăţişat

învăţământul superior, parcurgând toatetreptele universitare. A condus, timp de30 de ani, Catedra de Tehnologii de ex-ploatare, în paralel fiindu-i încredinţată şiconducerea Staţiunii Didactice Experi-mentale Belciugatele. Timp de doi ani, afost profesor universitar asociat în Zair.Pregătirea profesională a fost îmbogăţităprin specializări şi documentări în Ce-hoslovacia, Rusia, Belgia, Olanda, Suedia,Danemarca, Spania, Portugalia şi Elveţia. Activitatea didactică şi de cercetare esteconcretizată în 300 de lucrări ştiinţifice,50 de manuale, tratate, monografii şicărţi de specialitate. Prestigioasa activitate i-a fostrecunoscută prin atribuirea premiului„Traian Săvulescu“ de către AcademiaRomână şi două premii „G. K. Constanti-nescu“ ale Academiei de Ştiinţe Agricoleşi Silvice „Gheorghe Ionescu Sișeşti“. În inima şi memoria colegilor, a celor carel-au cunoscut, a celor 47 de promoţii de

studenţi şi 30 de doctori în agronomie,OMUL Gheorghe Georgescu rămânemodel de hărnicie, cinste, blândeţe, sin-ceritate, dreptate şi profunzime ştiinţifică.Cu toţii îi promitem că nu îi vom uitafaptele bune, căci rele sunt, acum, din ceîn ce mai multe-n lume.

Prof. univ. dr. Petre Diaconu

In memoriam Gheorghe Georgescu

TALON DE ABONAMENTDa, doresc să mă abonez la revista Info AMSEM pentru 6 aparițiiNumele PrenumeleS.C. C.I.F.Reg. Com. Cont IBANBanca AdresaLocalitatea JudețulCod poștal Tel FaxMobil E-mail

Banii pentru abonamente se vor achita prin mandat poștal sau prin ordin de plată pentru Asociația AMSEM,

cod fiscal 12138946, cont IBAN RO 14 BRDE 445 SV007 4138 4160, deschis la BRD, sucursala Triumf București

Decupează talonul și expediează-l completat, însoțit de dovada plății , prin poștă pe adresa

Str. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1, parter, sector 2, București, cod poștal 021984 sau prin fax 021-317.72.91 sau prin e-mail completând talonul din site-ul www.amsem.ro

Mai 2011

Studiu AMSEM

40

Exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate și crearea sistemului de colectare a redevențelor (I)

Partea întâi

Autor: dr. ing. Adriana PArASCHiV

TerMeni UTiliZAțiiP - Intellectual Property – ProprietateintelectualăPbrs – Plant Breeder Rights - Drepturileamelioratorului asupra soiului protejatprin brevet pentru soi sau un titlu echiva-lentAmeliorator - persoană care a creat saua descoperit și a dezvoltat un nou soi saupersoană care este angajatorul aceleipersoane; posesorul de brevet pentrusoi, sau titular, sau proprietar al soiuluiprotejat, sau succesorul în drepturi al tit-ularuluiSoi protejat – soiul nou căruia, în urmaexaminării îndeplinirii criteriilor debrevetare, i s-a acordat un brevet pentrusoi în România sau un alt titlu deprotecție echivalent valabil pe teritoriulunui stat membru UE sau UPOVSoi protejat la nivel național – soi pro-tejat pe baza Legii nr. 255/1998 privindprotecția noilor soiuri de plante,republicată în 2007, care conferăprotecție soiului respectiv (numai) pe ter-itoriul RomânieiSoi protejat la nivel Ue – soi protejat pebaza Regulamentului 2001/1994/CE princare soiul este protejat la Oficiul Comu-nitar pentru Protecția Soiurilor – CPVO,pe întreg teritoriul Uniunii Europene Soi înregistrat în catalogul ro – soicare poate să nu fie protejat, în urmaexaminării îndeplinirii criteriilor de înreg-istrare (DUS sau pentru anumite specii șiVCU) pentru a putea fi comercializat înRomânia și în celelalte state membre UESoi înregistrat în cataloagele CE – soiurileînregistrate pentru comercializare înstatele membre se înregistrează automatși în cataloagele CE la speciile la care seconstituie astfel de cataloageDurata protecției – este de 30 ani pen-tru fructe, viță de vie și cartof și de 25 ani

pentru celelalte specii, atât în România,cât și în celelalte state ale UEDurata brevetului – durata brevetuluide soi este aceeași cu durata deprotecție, dacă se plătesc taxele anualede menținere în vigoare a brevetuluipentru soiTaxe de brevetare – taxele care seplătesc la organizația abilitată prin legepentru înregistrarea și examinarea cereriide brevetTaxe anuale – taxele de menținere învigoare a brevetului pentru soi Taxe de licență – taxe care se plătesc decel care primește autorizație din parteaamelioratorului, titular de brevet, săînmulțească și/sau să cultive soiul prote-jatredevenţă – drepturile bănesti cuvenitepentru exploatarea soiurilor protejateprin brevet pentru soi sau un alt titlu deprotecție echivalent existent la nivel eu-ropean sau național (de ex. Certificatulcomunitar pentru soi CPVR – CommunityPlant Variety Rights)remuneraţie – plata echitabilă pe caretrebuie să o achite fermierii pentrufolosirea seminței de fermă (FSS), fărăautorizația amelioratorului, pentru culti-varea pe terenurile proprii, în scopnecomercial, pentru uz propriu asoiurilor protejate din speciile din anexala Legea nr. 255/1998, republicată în2007 Privilegiul fermierului – folosireaseminței de fermă (FSS), fără autorizațiatitularului de brevet pentru soi sau a altuititlu echivalent cu condiția plății uneiremunerații care reprezintă ca valoare, înprincipiu, 50% din valoarea unei taxe delicență platite pentru un soi protejat cul-tivat de fermierFSS – Farm Saved Seed – sămânțăsalvată în fermă, provenită de la un soiprotejat prin brevet, cultivat de acel fer-mier, pe care o folosește pentru

însămânțare pentru recolta anului(anilor) urmator Folosirea în scop privat – exemplu:pentru hrana animalelor din ferma pro-prie, pentru hrana familiei, fără dreptulde comercializare sau schimb cu altefermeUPoV - International Union for the Pro-tection of New Varieties of Plants – Uni-unea Internațională pentru ProtecțiaNoilor Soiuri de Plante Fermier – orice cultivator al unui soi pro-tejat: producător de semințe dintr-un soiprotejat, producător care foloseștesămânța certificată sau sămânța defermă (FSS) provenită de la un soi prote-jat (fermierul poate fi înregistrat sau neîn-registrat pentru producerea de semințesau pentru orice altă activitate agricolă) Mic fermier - conform Regulament2100/94/CE, este fermierul care cultivă osuprafață, pe care se produce echivalen-tul unei producții sub 92 de tone de ce-reale și care poate folosi sămânța salvatăîn fermă (FSS) pentru care plătește oredevență echivalentă, în principiu, de50% din valoarea unei taxe de licențăplătite pentru un soi protejat cultivat defermier (legislația națională nu defineștenoțiunea de „mic fermier“)TriPS – Trade-Related aspects of Intel-lectual Property Rights – Aspecte aleDrepturilor de Proprietate Intelectuala înrelație cu comerțulWTo - World Trade Organization – Orga-nizatia Mondială a ComerțuluiCPVr - Community Plant Varietyrights - Dreptul Comunitar asupraSoiului de Plante – Certificat acordat deOficiul Comunitar al Drepturilor Soiurilorde Plante (CPVO), pentru soiurile califi-cate pentru a fi protejate pe baza testelorDUS (distinctivitate, uniformitate, stabil-itate) efectuate la nivel comunitar, caretrebuie respectat pe tot teritoriul UE

Mai 2011 41

Studiu AMSEM

1. introducere

Obiectivul principal al acestui studiu esteacela de a prezenta și evalua legislațiaexistentă în domeniul protecției soiurilorde plante, cu privire la exercitarea drep-turilor amelioratorilor, în scopul creăriiunui sistem organizat de colectare adrepturilor bănești cuvenite acestora.Se va descrie situația drepturilor de pro-prietate intelectuală asupra soiurilor noucreate în România și în alte țări europenesau din lume care prezintă interes pentruatingerea scopului propus, și manage-mentul acestor drepturi.Se va analiza modul de abordare aexcepțiilor de la drepturile conferite prinprotecție, amelioratorilor ca deținători detitlu de protecție sau a menținătorilor, tit-ulari, ai acestor drepturi,aplicarea privilegiului fermierului ca ocomponentă de bază a recuperării drep-turilor bănești în vederea continuării pro-cesului de creare de noi soiuri. Deasemenea, se va analiza evoluția indus-triei semințelor, influența acesteia asupramodului de colectare eficientă a drep-turilor bănești.

1.2 Considerații generale

Problema protecției noilor soiuri deplante în lume a apărut când s-a cerut in-stitutelor publice de cercetări agricole,să-și valorifice mai eficient rezultatelecercetărilor în domeniul ameliorăriisoiurilor de plante prin obținerea de be-meficii materiale.Managerii acestor unități de cercetare auîntrevăzut posibilitatea obținerii de ven-ituri, prin acordarea de licențe fermierilor,pentru soiurile create în institute publicede cercetare.Dar recuperarea cheltuielior și nivelul decolectare al drepturilor bănești depindeade cererea și interesul fermierilor pentruastfel de soiuri și de capacitatea acestorinstituții de a-și apăra drepturile.Aceasta,în condițiile economiei de piață undeapăreau limitări din cauza dezvoltăriisectorului privat dotat cu alte resurseumane, mai motivate și mai bine remu-nerate.Rezultă faptul că institutele publice decercetări nu au capacitatea de a-și nego-cia și lansa pe piață produsele obținute

protejate prin drepturi de proprietate in-telectuala (IPRs).De aceea s-au înființat centre de cerc-etare agricolă internațională prevăzutecu compartimente specializate înapărarea drepturilor de proprietateintelectuală și care asigurau legătura cugrupurile țintă, furnizându-le acestorainformații cu privire la soiurile nou create,tehnologiile specifice și recuperareadrepturilor bănești.S-a creat asfel un echilibru între cerc-etarea publică și companiile private desemințe și s-a pus în practică colectareadrepturilor bănești necesare conservăriigermoplasmei cu potențial economicridicat, pe baza drepturilor de poprietateintelectuală (IPRs).Pe de altă parte, dezvoltarea sectoruluiprivat al industriei semințelor a dus la omai bună legatură între domeniul publicși fermieri în ceea ce privește soiurile pro-tejate și la schimbări semnificative în ac-tivitatea de creare de noi soiuri și deproducere a seminței de elită, fiindnecesară monitorizarea mai eficientă lanivel național și global.Aceasta, la nivel național, presupune sta-bilirea în ce măsură regimul protecțieisoiurilor (PVP) influențează prioritățilecercetării publice în crearea de soiuri,afectează structura industriei autohtonede semințe și determină opțiunile pentrumicii și marii fermieri, care se simte maiacut în țările în curs de dezvoltare.

Realitățile politice, resursele administra-tive limitate, realitățile economicediferite din aceste țări arată ca fiindnerealistă stabilitatea măsurilor privindîntărirea drepturilor de proprietateintelectuală pentru soiurile protejate,dacă nu se implementează un sistemcentralizat de monitorizare a drepturilorde proprietate intelectuală.Asfel IPRs trebuie să fie o parteintegrantă a procesului de dezvoltare lanivel național în funcție de propriilepriorități și capacități. Este, de asemenea,necesar să se facă eforturi susținute decătre factorii implicați în această activi-tate pentru armonizarea internațională,aplicând prevederile UPOV și CPVO.

1.3 Drepturile proprietății intelec-tuale și creațiile vegetale

Drepturile acordate pentru crearea de noisoiuri sunt instrumente legale prin careamelioratorul, proprietarul soiului, excludede la comercializare alte persoane numiteterți pentru o periodă limitată de timp,ceea ce reprezintă de fapt un monopoltemporar asupra exploatării creației sale, încondiții specifice și care, la sfârșitul periodeide protecție, devine de domeniu public.Trebuie subliniat că drepturile acordatesunt drepturi teritoriale, se bazează pe leginaționale și operează în interiorulgranițelor țării care acordă titlul deprotecție.

Mai 201142

Studiu AMSEM

Întrucât nivelul de dezvoltare economicăeste diferit, și nivelul de protecție estediferit, adaptat și în conformitate curealitățile naționale.Cele mai importante obiecte aleproprietății intelectuale sunt brevetelede invenție, modelele de utilitate, mărcileși copyright-ul la care se adaugă designulindustrial și programele de calculator.Datorită necesității asigurării securitățiialimentare și a sănătății publice,guvernanții au fost constrânși săintroducă la nivel național, prevederi leg-islative, în domeniul creațiilor vegetale,deoarece criteriile de brevetabilitate apli-cate pentru brevetele de invenție nuerau aplicabile pentru soiuri. Pornind dela aceste constatări, a apărut necestateafundamentării unui sistem special suigeneris.În primul rând, soiurile sunt produse bi-ologice, ușor de reprodus și de înmulțit,iar pentru multiplicare necesită folosirearepetată a materialului biologic inițial.În al doilea rând, fermierii care folosescsoiurile nou create aplică implicit șitehnologiile de cultură ale acestor soiurinou create, existente în număr foartemare. Din acest motiv, este greu de mon-itorizat expolatarea soiurilor protejate șirespectarea regimului de protecție.În al treilea rând, în multe țări, impunereaunui control privind exploatarea soiurilorprotejate este o chestiune politică ex-trem de sensibilă, în condițiile în care se-curitatea alimentară și valorile culturaleafectează minima subzistență apopulației rurale.Nu în ultimul rând, crearea de noi soiuris-a bazat inițial pe cercetarea publică,pornind de la premisa că germoplasma,existând în natură ,este de interesnațional, public.Dezvoltarea biotehnologiei moderne aadus noi provocări protecței proprietățiiintelectuale în domeniul creării de noi

soiuri. Multe din tehnicile folosite înbiotehnologie au devenit o parteimportantă a selecției convenționale înameliorarea soiurilor de plante și au fostprotejate prin brevete de invenție, cuimplicații nedorite pentru proprietariisoiurilor protejate prin sistemul suigeneris.Dar tehnicile biotehnologice folosite încrearea de noi soiuri ajută la înțelegereageneticii fiecărei specii, respectiv soi, per-mite analize sofisticate, furnizeazăinformații privind reproducerea soiurilorși implicit conduce la dezvoltareaprotecței soiurilor nou create.

1.4 Sistemele de protecție sui generis

Dezvoltarea creaței în domenul pantelorcultivate și a industriei semințelor în SUAși Europa a creat premisele apariției unuisistem de protecție, specific soiurilor,prima lege fiind elaborată în 1930, PlantPatent Act care se aplică numai speciilorcare se înmulțesc pe cale vegetativă, ca

fructele și plantele ornamentale și care nuexcludea folosirea materialului parentalpentru îmulțirea sexuată. În ani ce auurmat, în Europa, s-au dezvoltat maimulte sisteme de protecție a soiurilor, deexemplu, sigilarea seminței provenite dela ameliorator, practicată în Germania, iarîn Olanda, recompense materiale subformă de premii, acordate deorganizațiile fermierilor.Sistemul legal de protecție a soiurilor,care a funcționat în Europa începând cuanul 1940, a fost armonizat în 1961 odatăcu fondarea Convenției UPOV și a unuisistem special care prevedea norme pen-tru stabilirea și descrierea caracteristicilorunice ale unui soi care să fie distinct, uni-form și stabil (DUS). Convenția UPOV afost revizuită de trei ori, în 1972,1978 și1991, prin modificările aduse întărindu-se gradual drepturile amelioratorului.Condițiile pentru acordarea protecției,prevăzute în Convenția UPOV sunt: soiultrebuie să fie nou, distinct, uniform, stabildin punct de vedere al caracterelor mor-

Exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate și crearea sistemului de colectare a redevențelor (I)

Partea întâi

Mai 2011 43

Studiu AMSEM

fologice și să poarte o denumire unică,înregistrată, care să permită identificareasoiului. Titularul soiului protejat, respectivamelioratorul, persoană fizică sau juridicăori deținatorul titlului de protecție aredreptul exclusiv de a exploata soiul prinefectuarea următoarelor activități înlegatură cu materialul de îmulțire, pro-ducerea și multiplicarea, condiționarea,oferirea spre vânzare, vânzarea, comer-cializarea, exportul, importul și depoz-itarea în orice scop.Niciuna dintre aceste activități nu estepermisă terților fără autorizația ameliora-torului sau a titularului, care poate fiacordată în anumite condiții și limitată întimp. Excepția de la exercitarea drep-turilor ameloratorilor este activitateaefectuată privat și în scop necomercial,experimentală sau cea de creare de noisoiuri. De asemenea, Convenția permiteopțional conform art.15(2) restricționareadrepturilor ameloratorilor în relația cu fer-mierii, permițând acestora folosirea ma-terialului de înmulțire din soiul protejatcultivat în fermele lor pentrureînsămânțare cu salvgardarea intere-selor amelioratorilor. Aceasta presupuneaplata unor recompense bănești.Așa cu vom remarca în analiza ceurmează, multe state membre UPOV auintrodus astfel de prevederi în legilenaționale privind protecția soiurilor. Problema protecției sui generis, a întăririidrepturilor de proprietate intelectuală

pentru soiurile nou create, a devenit demare importanță după anul 1990, cand afost adoptat Acordul TRIPS care cerea in-troducerea protecției soiurilor în toatestatele membre, dar nu impuneaprotecția soiurilor, prin brevete deinvenție.Astfel art.27.3b prevede protecțiasoiurilor, prin brevet, printr-un sistem suigeneris sau printr-o combinație dintrecele două. Introducerea conceptului suigeneris reflecta două tendințe. Prima, încare un număr de țări din Nord și Sud aurespins idea introducerii obligatorii abrevetelor de plante. A doua, în care ne-gociatorii nu au ajuns la un numitorcomun privind alternativa la brevetul deinvenție pentru protecția soiurilor.Ca atare, TRIPS lasă statelor membre WTOlibertatea de apreciere, de a alege modulde aplicare a prevederii privind protecțiasoiurilor.În general, introducerea protecțieisoiurilor de plante a fost și este a statelorîn curs de dezvoltare, membre WTO, careau avut de ales intre sistemul UPOV saucrearea unui sistem propriu specificsituației țării lor. Asfel unele au ales imple-mentarea sistemului UPOV care, fărăindoială, a avut funcția de armonizarelegislativă și tehnică a protecței soiurilor,iar altele au ales sisteme care corespun-deau parțial cu Convenția UPOV și care, înafară de drepturile ameloratorului, au in-trodus și drepturile fermierului. În

prezent, cele două concepte sunt generalacceptate, dar creează o multitudine decontradicții în ceea ce privește exercitareadrepturilor amelioratorilor și recuperareadrepturilor bănești de la fermieri, ca ur-mare a exploatării soiurilor protejate.Unele țări, precum cele africane, s-au or-ganizat în OAPI, adoptând un regim deprotecție modelat dupa UPOV. Altele,cum asr fi India, au decis să imple-menteze PVP care omite să acordeprotecție amelioratorilor pentru ex-ploatarea comerială a soiurilor lor și, deasemenea, să protejeze fermierii.Organizația pentru Uniatea Africană aluat o inițiativă unică redactând o legemodel de protecție a drepturilorcomunităților locale, fermierilor și amelio-ratorilor și reguli pentru accesul laresursele biologice locale. Legea seconcentrează asupra definirii drepturilorcomunităților, fermierilor și ameliorato-rilor; prevede recunoașterea drepturilorcomunității asupra resurelor biologice șide a beneficia în colectiv de folosirea lor.De fapt legea permite interzicerea folosiriiresurselor și cunoștiințelor tradiționale încazurile în care aceasta este în detrimen-tul comunității și moștenirii integritățiinaturale și culturale. În cazul folosirii lor,statul trebuie să ramburseze comunității50% din beneficiile provenite dinfolosirea acestora. Sunt cuprinse șiprevederile Convenției UPOV referitoarela excepțile de la drepturile ameloratoru-lui, respectiv privilegiul fermierului.Dezvoltarea sistemului sui generis s-adovedit isuficientă, cu toate eforturilefăcute de WTO și de țările membre, de aimplementa prevederile art 27.3.b prinadoptarea modelului UPOV. Mai mult, însistemul PBR există o tendință tot maiputernică împotriva recunoașterii drep-turilor fermierului și de creare a unuimecanism diferit de compensații băneștipentru amelioratori.Datorită evoluției metodelor tradiționalede creare de noi soiuri și folosirii tehnicilorbiotehnologice, se așteaptă modificărisemnificative privind inovarea, în sis-temele sui generis de protecție a soiurilor.

Notă:Toate drepturile de utilizare, numai cu

acordul scris al AMSEM(Continuare în numărul 3/2011)

Mai 201144

Ce este sistemul de producţie ClearfieldSistemul de producţie Clearfield utilizează ocombinaţie de genetică superioară – hibriziadaptaţi la condiţiile locale de mediu - cu erbi-cidul Pulsar, uşor de aplicat, pentru a furnizacele mai bune soluţii integrate pentru nevoileproducţiei vegetale.

Erbicidul Pulsar asigură controlul postemergent pescară largă al buruienilor (chiar şi al celor mai dificilde combătut, cum sunt Ambrosia spp. - Ambrozia,Xanthium spp. - Cornuţii sau Orobanche spp. -Lupoaia), pe parcursul întregului sezon, printr-osingură aplicare. Fermierii şi partenerii acestora dinlanţul de distribuţie pot, astfel, să îşi optimizeze tim-pul, eforturile şi resursele pentru a realizapotenţialul maxim de producţie. Prin aceasta, sis-temul de producţie Clearfield®răspunde celor maiimportante cerinţe ale fermierilor.

Avantajul sistemului de producţie ClearfieldAvantajul sistemului de producţie Clearfield constăîn utilizarea erbicidului Pulsar (cu spectru larg deacţiune) la hibrizii de floarea soarelui toleranţi laacest erbicid. În prezent, sistemul de producţieClearfield pentru floarea soarelui este disponibilpentru producătorii din principalele ţări cultiva-toare de floarea soarelui din centrul şi sudul Europeide Est, unde se foloseşte erbicidul Pulsar 40.

Ce este PulsarPulsar® este primul erbicid selectiv cu aplicarepostemergentă, cu spectru larg de control al bu-ruienilor, utilizat în sistemul Clearfield®, prin care secombate o gamă variată de buruieni, atât unele di-cotiledonate, cât şi monocotiledonate.Pulsar®, utilizat în sistemul de producţie Clearfield®,asigură:- toleranţă garantată pentru cultură, fără problemeîn rotaţie;

- soluţie completă împotriva buruienilor (inclusiv acelor difícile, Sorghum, Cirsium, Xanthium, Setaria)printr-o singură aplicare;- teren fără buruieni până la recoltare;- combate Orobanche (toate rasele, inclusiv rasele nouaparute) în zonele cu probleme;- combaterea postemergentă unică şi eficientă a bu-ruienilor chiar şi în condiţii de uscăciune;- siguranţă deplină pentru culturile cu hibriziiClearfield de floarea soarelui.

Imazamox, substanţa activă din erbicidul Pulsar,este cel mai nou membru al grupei de erbicide im-idazolinone. Datorită eficienţei sale manifestate încondiţii foarte diferite, imazamox a devenit cel maiimportant erbicid din întregul sistem de producţieClearfield® din Europa.Aplicarea foliară postemergentă a erbicidului Pulsarasigură controlul unui spectru larg de buruieni di-cotiledonate şi unele monocotiledonate, iar prinacţiunea sa reziduală are şi efect asupra buruienilorcare germinează mai târziu.Restricţiile privind rotaţia culturilor impuse de uti-lizarea erbicidului Pulsar prevăd o perioadă de timpmai scurtă în comparaţie cu alte produse din grupaerbicidelor imidazolinone, datorită dozei reduse deaplicare a substanţei active, degradării mai rapideîn sol şi absorbţiei radiculare mai reduse.Erbicidul Pulsar pătrunde în frunzele plantelortrecând prin cuticula cerată şi porii (stomatele) depe suprafaţa frunzei. Erbicidul pătrunde şi prinrădăcini, odată cu apa absorbită din sol.Odată ajuns în rădăcină, Pulsar® este translocat înzonele de creştere ale rădăcinilor şi tulpinilor.Pulsar se aplică în doză de 1,2 l/ha, înpostemergenţă timpurie, când plantele defloarea soarelui au între 4 şi 8 frunze adevărate(14-18 pe scara BBCH). Erbicidul se foloseşenumai la hibrizi de floarea soarelui de tip

Clearfield, toleranţi la Pulsar.Combaterea optimă a buruienilor are loc în pe-rioada de postemergenţă timpurie. Deşi speciilede buruieni foarte sensibile pot fi controlate şiîntr-un stadiu mai avansat, se recomandă com-baterea buruienilor înainte ca acestea să dimin-ueze potenţialul de producţie. În cazul în carese urmăreşte controlul lupoaiei aplicarea erbi-cidului nu trebuie făcută înainte de apariţiafrunzelor 6-8 la planta gazdă (stadiul BBCH 16 –18).Prin combinarea noului sistem de producţieClearfield® cu utilizarea hibrizilor de floareasoarelui rezistenţi (la Orobanche), se rezolvă efi-cient problema combaterii parazitului , cuefecte îndelungate. Ciclul de viaţă al genelor derezistenţă de la floarea - soarelui se prelungeşte,contribuind totodată la împiedicarea apariţieirezistenţei buruienilor la erbicide.

beneficiile sistemului de producţieClearfield

l Gamă variată de hibrizi performanţi şi sta-bili genetic pentru un bun management alriscului

l Erbicidul Pulsar – soluţie completă îm-potriva buruienilor şi a tuturor raselor deOrobanche

l Fără probleme în rotaţia culturilor (cucondiţia respectării intervalului de semănatmenţionat în recomandările de utilizare aprodusului)

l 5 ani de experienţă în România cu producţiimari şi profituri considerabile pentru fer-mieri

Mai 201146

Multiplicare seminte

0 Total 52784,9 231390 4941,3 22679,6 1962,9 8051,01 Alba 577,0 2469,0 25,0 110,0 6,0 12,02 Arad 1312,0 6381,0 21,0 100,0 0,0 0,03 Argeş 996,0 3829,0 55,0 237,5 0,0 0,04 Bacău 124,5 553,0 0,0 0,0 0,0 0,05 Bihor 1169,3 6445,0 1,4 9,0 0,0 0,06 Bistriţa N. 98,0 486,0 2,0 12,5 0,0 0,07 Botoşani 466,0 2338,0 14,0 80,0 0,0 0,08 Brăila 3706,0 18481,3 612,0 2851,0 177,0 785,09 Braşov 67,3 363,5 0,0 0,0 0,0 0,010 Buzău 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,011 Călăraşi 6055,3 25253,6 1552,6 6970,0 343,7 1264,012 Caraş S. 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,013 Cluj 333,3 1487,0 2,0 10,0 0,0 0,015 Covasna 151,0 747,9 0,0 0,0 0,0 0,016 Dâmboviţa 659,0 2412,0 29,0 120,0 0,0 0,017 Dolj 1993,6 10144,5 15,0 75,0 0,0 0,018 Galaţi 2596,0 9894,6 85,5 358,0 340,0 1500,019 Giurgiu 3557,6 17596,7 587,5 3238,0 25,0 125,020 Gorj 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,021 Harghita 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,022 Hunedoara 14,0 70,0 0,0 0,0 0,0 0,023 Ialomiţa 5248,8 22699,4 591,9 2564,6 222,0 897,024 Iaşi 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,025 Maramureş 10,0 40,0 0,0 0,0 0,0 0,026 Mehedinţi 82,0 360,0 0,0 0,0 0,0 0,027 Mureş 283,5 1144,0 16,0 61,0 1,0 4,028 Neamţ 699,6 3161,0 34,5 159,0 2,7 10,029 Olt 2151,0 8137,0 63,0 252,0 0,0 0,030 Prahova 1449,5 6527,0 72,0 360,0 0,0 0,031 Sălaj 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,032 Satu-Mare 932,6 4613,5 34,5 138,0 0,0 0,033 Sibiu 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,034 Suceava 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,035 Teleorman 5649,2 25019,3 476,2 2114,0 60,0 290,036 Timiş 1857,0 8563,5 30,0 75,0 274,5 1020,037 Tulcea 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,038 Vâlcea 10,0 30,0 0,0 0,0 0,0 0,039 Vaslui 3358,1 13606,5 0,0 0,0 0,0 0,040 Vrancea 1338,0 5553,0 12,0 48,0 10,0 40,041 LCCSMS 1457,0 5550,5 97,5 378,0 200,0 800,0

Programul de multiplicare a seminţelor de cereale păioase 2011

3.05.2011

Material de înmulțire viticol, Viță altoităCertificare oficiala

Judeţ Grâu orz ( 6 rând) orzoaică (2 rând)Suprafaţa (ha) Producţie (to) Suprafaţa (ha) Producţie (to) Suprafaţa (ha) Producţie (to)

Vita altoita An ii Cabernet sauvignon E.153 5,5Chardonnay 0,5Chardonnay 25 Mf. 0,009Chardonnay Bb.116/1 1,8Coarna neagra selectionata 0,019Feteasca neagra 127,55Feteasca regala 11,5Italia 25 Gr. 0,1Kiralyleanyka 21 1,5

Leanyka E. 99 2,6Merlot cl. 348 27,65Muscat Ottonel 16,05Muscat de Adda 0,25Muscat de Hamburg 0,001Ottonel Muskotaly Kt.16 0,92Pinot Gris cl.B.10/10 0,5Pinot Noir cl. 292 8,1Pinot gris G. cl. 52 13,7Pinot noir 0,5

Pinot noir N. cl. 667 6,6Prima 0,001Sauvignon B 906 4,9Syrah N 471 1,5Tamaioasa romaneasca 1,65Tamina 0,002

Total An II 234,275

Total vita altoita 1953,053

Soi Cantitate (mii buc.) Soi Cantitate (mii buc.) Soi Cantitate (mii buc.)

Mai 2011 47

Multiplicare seminte

0 Total General 841529 19530531 Alba 243920 9219902 Arad 91085 03 Argeş 115525 57164 Bacău 20370 05 Bihor 0 06 Bistriţa N. 14996 07 Botoşani 0 0 8 Brăila 360 0 9 Braşov 0 0 10 Buzău 8105 36620 11 Călăraşi 0 012 Caraş S. 0 013 Cluj 8700 014 Constanţa 36257 90321715 Covasna 0 016 Dâmboviţa 6345 017 Dolj 7575 018 Galaţi 32380 2768019 Giurgiu 0 020 Gorj 13452 0

21 Harghita 0 022 Hunedoara 20010 0 23 Ialomiţa 31972 024 Iaşi 48990 025 Maramureş 5400 026 Mehedinţi 0 0 27 Mureş 0 30028 Neamţ 4910 029 Olt 0 0 30 Prahova 37600 1503031 Sălaj 2200 032 Satu-Mare 2700 033 Sibiu 0 034 Suceava 14700 0 35 Teleorman 0 036 Timiş 12900 4250037 Tulcea 0 038 Vâlcea 28917 039 Vaslui 0 040 Vrancea 32160 0 41 LCCSMS 0 0

Material de înmulțire viticol, Viță altoităCertificare oficiala

Certificarea oficială a materialului săditorpentru primăvara 2011

3.05.2011

Judeţ Pomi ViţăCantitate (buc)

Soi Cantitate (mii buc.)Vita altoita An i

Soi Cantitate (mii buc.) Soi Cantitate (mii buc.)

Cantitate (buc)

Judeţ Pomi ViţăCantitate (buc) Cantitate (buc)

Afuz Ali 93 Mf. 0,004Argessis 1,7Augusta 3,550Azur 0,002Babeasca neagra 94 Pt. 1,1Beogradszka besszemena 0,2Busuioaca de Bohotin 1,85Cabernet Sauvignon 131 St. 0,05Cabernet Sauvignon 33 Vl. 4,3Cabernet Sauvignon cl.15 40,05Cabernet-Sauvignon N. cl. 338 34,25Cadarca 123 Mn. 0,011Calina 0,002Cardinal 0,002Cetatuia 1,575Chardonnay 15 St. 0,15Chardonnay 25 Mf. 3,800Chardonnay B. cl. 95 15,1Chasselas doré 2,025Chasselas doré 20 Is. 0,8Coarna neagra selectionata 3,600Columna 0,003Cramposie selectionata 0,301Donaris 0,002Ezerfürtü 1,5Feteasca alba 6,25Feteasca alba 1 Od. 0,263Feteasca alba 29 Bl. 51,625Feteasca alba 97 St. 0,108Feteasca alba E.99 131,15Feteasca neagra 33,650Feteasca neagra 6 St. 0,125Feteasca neagra 7 Od. 0,03Feteasca regala 44,7Feteasca regala 21 Bl. 25,447

Feteasca regala 72 St. 0,028Francusa 14 Is. 0,03Furmint T. 92 0,42Furmint T.85 0,47Galbena de Odobesti 50 Od. 0,03Gewurtz Traminer cl. 643 4,575Gewurtztraminer RS 47 41,3Grasa de Cotnari 4 Pt. 0,02Grasa de Cotnari 45 Pt. 0,02Greaca 0,001Istrita 0,334Italia 15Italia 25 Gr. 0,750Kiralyleanyka 21 504,2Leanyka E.99 5,02Merlot 17 Od. 0,325Moldova 0,002Muscat Ottonel 11,08Muscat Ottonel 26/31 109,35Muscat de Hamburg 18,3Muscat de Hamburg 4 Pt. 2,1Muscat de Pölöskei (selectii) 0,001Muscat timpuriu de Bucuresti 0,001Mustoasa de Maderat 79 Mn. 0,03Napoca 2,500Negru aromat 0,002Neuburger 0,59Novac 0,282Otilia 0,001Ottonel muskotaly Kt.16 51,925Pinot Noir cl.115 6,3Pinot gris 13 Mf. 1,44Pinot gris 34 Bl. 4,4Pinot noir 1-3 0,399Pinot noir 1-58 0,245

Pinot noir 20-13 0,234Pinot noir 5 Vl. 0,6Riesling de Rhin 0,2Riesling de Rhin cl. B.7 98,15Riesling italian 1,9Riesling italian 3 Bl. 3,3Riesling italian A 3-2 26,45Riesling italian A 3-3 120,1Sarba 0,625Sauvignon B 108 54Sauvignon Blanc cl. 530 34,8Sauvignon gros 1,2Sauvignon gros 9 Bl. 7,2Sauvignon petit 111 St. 0,1Select 0,002Somesan 2,05Splendid 1,500Sultanina 6Syrah N 471 2,95Tamaioasa romaneasca 0,8Tamaioasa romaneasca 5 Pt. 4,03Tamaioasa romaneasca 104 Dg. 0,025Tamaioasa romaneasca 36 Pt. 0,028Tamina 3,126Timpuriu de Cluj 0,500Timpuriu de Pietroasa 0,605Traminer cl. 47-1 45,7Traminer cl. 48-1 65,475Traminer roz 60 Bl. 27,695Transilvania 0,745Victoria 11,951Xenia 0,004

Total 1718,778

Mai 201148

Multiplicare seminte

Pomi altoiti Campul ii Specia Soiul Cantitate

mii bucCAiS

Amiral 1,05Augustin 0,7Bergeron 1,2Carmela 0,975Cea mai buna de Ungaria 9,61Cesgledi Orias 0,15Dacia 1,050Favorit 0,06Fortuna 1,1Goldrich 3,955Gonci 0,1Gonci Magyar Kazai 0,5Harcot 1,932Litoral 1,65Magyar Kajszi C. 235 0,15Magyar Kazai 0,5Mamaia 5,947NJA 19 3,1NJA 42 0,58Neptun 1,07Olimp 1,25Pannonia 1,55Polonais 0,5Rares 0,125Rosu timpuriu 0,1Rouge tardif Delbard 0,1Royal 0,3Rustique des Pyrenees 0,1Selena 0,25Sirena 1,152Sucre de Holub 0,1Sulmona 9,35Tudor 1,2Umberto 4,5Uriasa de Cegled 4,5Viorica 0,012

Total specia 60,468

CireS Amar Galata 0,45Ana 0,1Bigarreau Burlat 4,45Boambe de Cotnari 8,91Daria 0,2Germersdorf 19,341Germersdorfi 3 2,75Hedelfinger 3,601Jubileu 1,8Katalin 2,15Kavics 0,5Linda 1,9Margit 1Maria 0,41Muncherbergi 0,45Negre de Bistrita 1,45Rivan 4,15Rosii de Bistrita 2,1Rubin 0,86Severin 0,33Somesan 0,1Stella 17,39Summit 0,05Superb 0,45Timpurii de Bistrita 3,65

Valerij cskaloy 0,1Van 28,182Vega 0,4

Total specia 107,223

GUTUi Aromate 0,200Aurii 0,1Bereczki 7,201Champion 2De Constantinopol 2De Portugalia 1,6Lescovacka 0,3Moldovenesti 0,5

Total specia 13,901

MAr Ariane 0,69Aromat de vara 1Aura 0,81Auriu de Bistrita 1,55Auriu de Cluj 0,9Bistritean 0,3Chindia 0,069Ciprian 0,639Clar alb 1Dacian 0,036Discoprim 0,069Entreprise 0,2Festival 13Florina 41,460Freedom 1,5Frumos de Voinesti 0,218Generos 9,571Gibson Golden Delicious 0,1Gipson Golden 0,6Gloster 1,5Golden Delicious 17,461Golden Li 85-50 0,35Golden Delicious 11,11Golden Li 85-50 1,5Golden reinders 0,3Goldprim 0,39Goldspur 37,117Granny Smith 2,05Harmonie 8Idared 33,514Ionaprim 0,4Iris 0,099Irisem 0,009Jonagold 1,9Jonagold cl 9,67Jonathan 20,969Jonathan M 41 0,3Kovelit 1,8Luca 0,048Mutsu 3,851Patul 1Pionier 0,695Pomona 0,03Prima 5,98Real 0,198Redix 1,14Remar 0,072Romus 1 0,4Romus 2 0,1Romus 3 4,49Romus 4 0,600

Royal Gala 0,1Rustic 0,865Salva 0,1Saruman 0,9Sauron 1Starking Delicios 0,45Starkprim 0,65Starkrimson 17,449Summer 0,1Summered 0,35Tenroy 1,1Tenroy (Royal Gala) 1,5Topaz 1,35Vista bella 0,5Voinea 0,309Wagener premiat 0,6Watson Jonathan 0,1

Total specia 268,178

neCTArin Cora 3,38Crimsongold 0,1Delta 1,14Fantasia 0,33Flavortop 1,4Independence 0,1Marina 0,27Mihaela 0,001Nectared 2 3,67Nectared 4 0,492Romamer 2 2,29Tina 0,200Venus 0,2

Total specia 13,572

nUC Anica 0,8Miroslava 1,3Orastie 0,05Ovidiu 0,8Valcor 0,100Valmit 0,15Valrex 0,100Velnita 1,3

Total specia 4,600

PAr Abate Fetel 4,5Abatele Fetel 0,2Arabitka 0,4Argessis 0,4Aromata de Bistrita 1Bella di Giugno 0,4Carpica 0,2Clapp Kedveltje 0,54Clapp rosu 0,5Clapp's Favorite 1Conference 6,452Contesa de Paris 1,45Corina 0,018Cur‚ 2,85Curé 11,666Daciana 0,55Dr. Jules Guyot 1,5Ervinia 0,1Euras 0,202Favorita lui Clapp 5,181Hardenpont 0,75

Material săditor fructifer, pomi fructiferialtoiți pentru primăvara 2011

Certificare oficiala

Mai 2011 49

Multiplicare seminte

Hardi Vaj 0,2Hardy Vajkorte 0,65Haydeea 0,6Ina-Estival 0,46Jubileu 50 0,46Kornelia 0,5Latina 0,35Milenium 0,45Monica 2,972Napoca 16,450Orizont 0,018Packams triumph 1,3Romcor 0,018Timpurii de Dambovita 0,102Triumf 0,6Tudor 0,018Untoasa Bosc 2,452Untoasa Hardenport 1Untoasa Hardy 5,48Untoasa de Geoagiu 1,65Vilmos 1,69Virgiliu hibernal 0,1Williams 13,526Williams rosu 2,8

Total specia 93,704

PierSiC Alex 0,025Alexia 0,25Amalia 0,15Cardinal 11,03Catherine sel I 2,1Champion 2,035Collins 0,4Congres 0,325Cora 0,4Dicsired 0,1Dida 0,15Dixired 0,635Early Doly 0,1Early Redhaven 1,2Favorit 0,15Filip 0,009Flacara 0,65Flavortop 0,2Florin 0,005Jerseyglo (NJ 244) 0,145Mariska 0,5Mihaela 0,25Monica 0,17Nectar H. 0,5Pannonia 0,4Redhaven 5,986Redskin 0,001Romamer 2 0,215Southland 1,431Splendid 0,050Springcrest 3,43Springold 2,385Suncrest 1Superba de toamna 1,040Triumf 0,375

Total specia 37,779

PierSiC FrAnC Champion 0,15Flavor top 0,15

Total specia 0,3

PrUn Agent 2,4Albatros 0,1Alina Althann Renclo 0,3Andreea 1,62Anna Sp„th 8,706Anna Späth 38,252

BN 4 Kr 0,09BN 68 0,006Bistritean 0,2Bluefre 0,1Blufree 0,1Cacanska Lepotica 0,79Cacanska Rana 0,1Cacanska Rodna 0,445Cacanska lepotica 1,6Carpatin 0,756Centenar 18,852D' Agen 5,938Dambovita 0,1Dani 0,006Diana 1,200Doina 0,006Elena 0,006Flora 0,006Geta 0,006Hardy 0,09Iulia 0,206Ivan 0,006Jubileu 50 0,006Lepotica 0,2Lepotica Cackanska 0,3Matilda 0,006Minerva 0,3Mirobolan Dwarf 0,1Muscat de Debrecen 0,2Pescarus 1,775President 1,2Record 3,154Reine-Claude Verte 0,5Reine-Claude d'Althan 0,5Renclod Althan 8,046Rivers timpuriu 0,62Rodna 0,1Rodna Cackanska 0,25Romaner 0,206Sermina 1,34Silvia 4,55Stanley 51,458Tita 0,021Tuleu gras 5,067Tuleu timpuriu 1,2Vinete Romanesti 0,8Vinete de Italia 0,5Zamfira 0,106

Total specia 164,569

ViSin Autofertil 1Crisana 2 0,85Crisane 2 9,35De Botosani 2,84Erdi Botermo 0,2Erdi Jubileum 0,2Erdi botermo 0,3Favorit 0,4Ilva 0,93Jubileu de Erd 2Meteor 5,3Meteor korai 0,04Mocanesti 16 0,35Morela neagra 0,5Nana 0,25Northstar 0,1Productiv de Debretin 2Productiv de Erd 2Roditor de Erdi 1Schattenmorelle 3,081Tarina 1,33

Total specia 34,021Total pomi altoiti Cii 814,879

CAiS Dacia 0,15Pincot 0,2Sungiant 0,2Vitillo 0,2

Total specia 0,75

CireS Ferrovia 0,2Lapins 0,15Mora di Cazzano 0,3Rivan 0,21Stella 0,3Van 0,45

Total specia 1,61

MAr Festival 2,9Florina 0,901Golden Delicious 6,5Golden Primiera 0,5Goldspur 0,4Granny Smith 0,1Harmonie 2,2Idared 1,44Jonagold cl 0,49Jonathan 0,9Mutsu 0,2Royal Gala 0,9Starkrimson 0,64Wagener premiat 0,2

Total specia 18,271

nUC Jupanesti 0,28Mihaela 0,19Roxana 0,23Velnita 0,2

Total specia 0,9

PAr Argessis 0,25Carpica 0,23Conference 1,5Curé 0,3Euras 0,16Favorita lui Clapp 0,23

Total specia 2,67

PrUn Centenar 0,24Grossa di Felisio 0,1Sangue di Drago 0,1Stanley 0,81

Total specia 1,25

ViSin Crisane 2 0,2Schattenmorelle 0,1

Total specia 0,3Total pomi altoiti Ciii 25,75

Pomi altoiti peste Campul iii

MAr Idared 0,2Jonagold cl 0,2

Total specia 0,4

nUC

Tipuri valoroase 0,5Total pomi altoiti peste Camp iii0,9Total pomi altoiti 841,529

Mai 201150

Aniversari

Nicolai Pomohaci și VirgilGrecu, doi octogenari celebriProf. univ. dr. Petre DiAConU

Doi horticultori celebri, nicolai Po-mohaci și Virgil Grecu, au fostaniversați la Academia de ȘtiințeAgricole și Silvice „Gheorgheionescu-Șișești“, la împlinirea aoptzeci de ani de viață fructuoasă.Cei doi au realizat succese înregis-trate ca premiere mondiale, în pe-rioada 1960-1990, perioadă numitărevoluţie verde.

nicolai Pomohaci s-a născut la 28 noiem-brie 1930, în com. Marginea, județulSuceava. După absolvirea Facultăţii deHorticultură, şi-a început activitatea ca şefde secţie la G.A.S. Găneşti Mureş (1955-1956), apoi director al Grupului şcolar hor-ticol Fălticeni, iar din 1960 a activat înînvăţământul superior agricol dinBucureşti, actuala USAMV, unde a parcurstoate treptele, până la cea de profesor. Înanul 1966, a susţinut teza de doctor cu otemă deosebit de valoroasă.Datorită talentului organizatoric i-au fostîncredinţate toate funcţiile de conducereuniversitară, inclusiv de rector, între anii1993-2000, concomitent fiind ales şivicepreşedinte în Consiliul Naţional al Recto-rilor, preşedinte al Comisiei pentruÎnvăţământ, membru în Comisia Naţionalăde Evaluare Academică şi Acreditare etc.La acelaşi nivel, deosebit de meritoriu, sesituează şi activitatea de cercetareştiinţifică, oglindită în 270 de lucrări, dintrecare 23 de tratate, monografii şi manuale,restul constând în referate şi comunicăriştiinţifice în domeniul viticulturii şi oenolo-giei.Virgil Grecu s-a născut la 19 iulie 1930, înBrădişoru de Jos, județul Caraş-Severin. Aabsolvit Institutul Agronomic dinTimişoara. Apoi a lucrat ca şef de secţie şişef serviciu plan la G.A.S. Teremia Mare(1954-1957), ing. şef la Bencec (1957-1958) şi director la Nădlac (1958-1959). Înperioada 1958-1959, a efectuat o spe-cializare la catedra de viticultură din Aca-demia Agricolă Timiriazev (Moscova),

condusă de academicianul prof. univ.Alexandr Negruli, care a exprimat, am-basadei române de atunci, cuvinte delaudă privitoare la pregătirea profesionalăşi hărnicia lui Virgil Grecu. Aprecierile aces-tui mare specialist în viticultură s-au ade-verit în activitatea sa următoare. În anul1966, a susţinut teza de doctor în ştiinţeagricole cu rezultate deosebit de meritorii,parcurgând apoi toate treptele cercetăriiştiinţifice şi ocupând funcţii de conducerela ICVV Valea Călugărească şi director SCVVDrăgăşani.Datorită valorii rezultatelor în cercetareaştiinţifică, Virgil Grecu a devenit membru alSocietăţii Române de Horticultură, al Ofi-ciului Naţional al Viţei şi Vinului etc. Decunoştinţele de viticultură şi vinificaţie, aubeneficiat elevii de la Şcoala Horticolă dinValea Călugărească şi studenţii de la Uni-versitatea Biotera, cărora le-a fost profesor.Menționăm că înaintaşii horticulturiiromâneşti ne-au lăsat opere nemuritoare,dintre care amintim Pomologia României,Ampelografia României, Vinurile şi podgori-ile României, Enciclopedii, Monografii,Tehnologii şi Recomandări pentru fiecare

domeniu de specialitate etc.Operele publicate în ultima sută de ani,printre care şi cele ale octogenarilorsărbătoriţi, alcătuiesc fondul de aur al hor-ticulturii româneşti, numărul lor depăşind20.000, iar cel al paginilor este greu de es-timat.Noi considerăm că istoria horticulturii tre-buie să fie continuată cu mândrie detinerii de azi şi de mâine, viitori slujitori aiacestei minunate profesii. De aceea, se im-pune ca factorii responsabili de soartacercetării ştiinţifice să-i acorde atenţiameritată, iar cercetătorii viitorului săcunoască şi să depăşească opereleînaintaşilor.Eforturile conducerii Academiei de ŞtiinţeAgricole şi Silvice, care poartă numelemarelui savant şi patriot român GheorgheIonescu Șișeşti, trebuie să fie susţinute deconducerea ţării, inclusiv de prof. univ. dr.Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şiDezvoltării Rurale, care este produs alcercetării şi învăţământului superior,.Numai astfel cercetarea ştiinţifică va puteasă-şi îndeplinească rolul de factorhotărâtor al progresului în agricultură.

nicolai Pomohaci Virgil Grecu