Seminar6 - Referentialul Ideologic

12
SEMIOTICA. TEORII ALE LIMBAJULUI Asistent: Bianca Cheregi, Doctorand in Stiintele Comunicarii Adresa de contact: [email protected] Seminar 6 CLIVAJE IN COMUNICAREA INTERIDEOLOGICA. CONCEPTUL DE REFERENTIAL IDEOLOGIC

Transcript of Seminar6 - Referentialul Ideologic

Page 1: Seminar6 - Referentialul Ideologic

SEMIOTICA. TEORII ALE LIMBAJULUI

Asistent: Bianca Cheregi, Doctorand in Stiintele Comunicarii

Adresa de contact:[email protected]

Seminar 6CLIVAJE IN COMUNICAREA

INTERIDEOLOGICA. CONCEPTUL DE REFERENTIAL IDEOLOGIC

Page 2: Seminar6 - Referentialul Ideologic

• Cum este posibila comunicarea dintre ideologii?

• Ferdinand Gonseth* – referential ideologic: figuratie pe care si-o

face un subiect despre mediul sau inconjurator;

• Perceptia – valoare de figuratie referitoare la un cadru (figuratie a

situatiei);

• “Parabola brazilor inclinati”

• Compartimentul trenului:

referential pentru

interpretarea impresiilor

venite din exterior.

REFERENTIALUL IDEOLOGIC

*Gonseth, Ferdinand. (1975). Le referentiel, univers obligé de médiatisation, L’age d’homme, Laussanne.

Page 3: Seminar6 - Referentialul Ideologic

• Referentialul ideologic – sistem de reprezentari si atitudini

de a caror asumare nu suntem constienti*;

• Aceste reprezentari si atitudini guverneaza “in tacere” orice

“ideologie”;

• Prin trecerea de la un referential la altul se deschide un nou

“orizont de realitate”;

• Diferential ontologic – omul se defineste prin gandire si limbaj;

• Impunerea unor idei se face intotdeauna impotriva altor idei;

• Transferul unor idei dintr-o ideologie in alta – schimbarea

referentialului ideologic.

REFERENTIALUL IDEOLOGIC

*Borțun, Dumitru. (2010). Semiotică. Teorii ale limbajului, București: comunicare.ro, p. 121.

Page 4: Seminar6 - Referentialul Ideologic

Trasaturi ale referentialului:

1) Adoptarea unui referential ideologic este spontana;

2) Ea depinde de pozitia subiectului in orizontul sau de viata si de

raportul subiectului cu situatia de ansamblu;

3) Schimbarea referentialului ideologic este posibila, dar numai cu

conditia schimbarii acestei pozitii si a acestui raport;

4) In trecerea de la un anumit referential ideologic la altul se

conserva anumite exigente inalienabile, necesare oricarei

ideologii;

5) Inlocuirea succesiva a referentialelor poate echivala cu un

progres in obiectivitate al cunostintelor si al evaluarilor

urmat de un progres in adecvarea conduitelor (progresul nu

este nici liniar, nici fatal).

REFERENTIALUL IDEOLOGIC

Page 5: Seminar6 - Referentialul Ideologic

• Plurimondismul ascuns al existentei umane;

• Trecerea de la un referential ideologic la altul nu se poate face

dupa metoda “pasilor marunti”;

• Utilizarea vocabularului noii ideologii nu este cu necesitate un

indicator pentru asimilarea ideologiei respective (ex: Orwell, O mie

noua sute optzeci si patru);

• Individul convertit actioneaza si gandeste in limba “straina”;

• Comunicare eficienta – efortul de a reconstrui imaginea despre

lume a participantilor la actul comunicarii.

REFERENTIALUL IDEOLOGIC

Page 6: Seminar6 - Referentialul Ideologic

AMNESTY INTERNATIONAL – DEATH TO THE DEATH PENALTY

Page 7: Seminar6 - Referentialul Ideologic

AMNESTY INTERNATIONAL – DEATH TO THE DEATH PENALTY

Page 8: Seminar6 - Referentialul Ideologic

AMNESTY INTERNATIONAL – DEATH TO THE DEATH PENALTY

Page 9: Seminar6 - Referentialul Ideologic

AMNESTY INTERNATIONAL – DEATH TO THE DEATH PENALTY

Page 10: Seminar6 - Referentialul Ideologic

AMNESTY INTERNATIONAL – DEATH TO THE DEATH PENALTY

• https://www.youtube.com/watch?v=XlXthucUGuQ

Page 11: Seminar6 - Referentialul Ideologic

A BEAUTIFUL MIND

1) Care este referentialul

ideologic ce il “defineste”

pe John Nash?

2) Cum se pozitioneaza John

Nash prin raportare la

teoria economica a lui

Adam Smith?

3) Care a fost contributia lui

Nash in teoria jocurilor?

https://www.youtube.com/watch?v=2d_dtTZQyUM

Page 12: Seminar6 - Referentialul Ideologic

De citit pentru seminarul al 7-lea:

• Richard Rorty – Obiectivitate, relativism si adevar, cap.

Cercetarea ca recontextualizare: O descriere

antidualista a interpretarii, pp. 186 – 214;

• Grigore Georgiu – Natiune, cultura, identitate, cap. I –

Tensiunea identitatilor regasite, pp. 12 - 75;

• Andrei Marga – Filosofia unificarii europene, cap. III -

Depasirea relativismului, pp. 91 – 125;

• Hampden-Turner – Building Cross-Cultural Competence,

chapter 1 – Universalism-Particularism, pp. 13 – 67.