SECVENŢA PRINCIPALĂ.doc

13
SECVENŢA PRINCIPALĂ: 1. Introducere. OSCE este o organizatie de securitate regionala, a carei membri sunt 56 de state Europene, Canada si SUA, cointeresate in realizarea securitatii pe baza de colaborare. In afara principiilor si normelor militar-politice, economice si de aparare a drepturilor si controlul indeplinirii obligatiunilor de catre statele membre, OSCE preintimpina, reglementeaza si hotaraste conflictele potentiale si aparute din zona statelor- membre. Incepind cu 1992, OSCE a jucat un rol activ indreptat spre rezolvarea conflictelor regionale si entice in statele independente nou formate, care au aparut in urma dezmembrarii URSS. Principiile si normele internationale de baza, care impun implicarea OSCE in conflictele regionale postsovietice propun hotariri de rezolvare a conflictelor, la baza carora stau principiile de autodeterminare, cu pastrarea dreptului statului la integritatea teritoriala. 1

Transcript of SECVENŢA PRINCIPALĂ.doc

SECVENA PRINCIPAL:

1. Introducere.

OSCE este o organizatie de securitate regionala, a carei membri sunt 56 de state Europene, Canada si SUA, cointeresate in realizarea securitatii pe baza de colaborare. In afara principiilor si normelor militar-politice, economice si de aparare a drepturilor si controlul indeplinirii obligatiunilor de catre statele membre, OSCE preintimpina, reglementeaza si hotaraste conflictele potentiale si aparute din zona statelor- membre.

Incepind cu 1992, OSCE a jucat un rol activ indreptat spre rezolvarea conflictelor regionale si entice in statele independente nou formate, care au aparut in urma dezmembrarii URSS.

Principiile si normele internationale de baza, care impun implicarea OSCE in conflictele regionale postsovietice propun hotariri de rezolvare a conflictelor, la baza carora stau principiile de autodeterminare, cu pastrarea dreptului statului la integritatea teritoriala.

Autodeterminarea include un sir de forme, incepind cu culturale si autonomia politica, pina la determinarea de sine statatoare si declararea independentei unui stat.

Determinarea de sine statatoare si declararea independentei unui stat e considerata de OSCE cea mai radicala varianta si respectiv, practice, este respinsa de OSCE.

In viziunea OSCE, separarea teritoriala, cu formarea unui nou stat, este o incalcare a dreptului international, unde se manifesta stima fata de integritatea teritoriala a statului.

Insa, incalcarea integritatii teritoriale a statului se accepta, chind separarea are loc in baza acordului comun si dupa posibilitati, fara aplicarea fortei, insa istoria ne dovedeste si cazuri, chind in practica internatinala au fost recunoscute state suverane in urma aplicarii fortei, cum ar fi separarea Croatiei, Bosniei si Hertegoviniei, Serbiei si Muntenegrului, Sloveniei si statele postsovietice din fosta Uniune Sovietica; dezmembrarea Cehoslovaciei in Republica Ceha si Slovacia. Exemple contradictorii pot servi asa state ca Nagornii-Karabah in Azerbaidjan si Osetia de Sud din Georgia, care au facut incercari de separare, dar n-au fost recunoscute de comunitatea internationala.

Daca am compara rolul OSCE-ului in conflictele din Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Tadjikistan si Nagornii-Karabah, am putea sa apreciem ordinea si nivelul eficacitatii implicarii OSCE-ului din chiteva puncte de vedere:

1) deoarece OSCE s-a implicat activ in toate aceste cazuri, aceasta organizatie a acumulat un bogat material pentru o analiza ampla a conflictelor regionale si etice.

2) posibilitatea studierii mijloacelor, pe care le utilizeaza OSCE-ul, in conditii specifice in diverse regiuni.

3) studierea rolului OSCE in aceste conflicte n-e da posibilitatea s-a intelegem esenta factorului de baza care sunt posibilitatile organizatiei internationale, menita sa influenteze institutiile locale, avind drept scop modificarea metodelor de reglementare a conflictelor regionale si intarirea securitatii si stabilitatii.

4) evidentierea factorilor, care influenteaza (sau stopeaza) eficacitatea operativa a OSCE la reglementarea conflictului.

2. Solutionarea conflictelor si metodele OSCE.

Implicarea OSCE in regiunile si conflictile entice post sovietice reiese din rolul sau, privind formaera arhitecturii securitatii europene dupa sfirsitul razboiului rece, deoarece OSCE este institutia de baza, menita sa reactioneze asupra aparitiei izvoarelor de conflict si amenintarilor de securitate.

Reactia sa asupra unui conflict, OSCE se bazeaza, in primul rind, pe convinerea in aceia, ca urmarea principiilor umane sunt cele mai bune metode de preintimpinare a conflictelor.

In acele cazuri, cnd este necesara aplicarea unor masuri mai largi sau mai concrete, OSCE-ul dispune de un set intreg de metode, pe care le poate aplica in dependenta de situatia creata in regiune.

Trei din aceste seturi de metode joaca un rol important in cercetarea si reglementarea crizelor, cum ar fi:

1. Inaltul Emisar pe problemele minoritatilor nationale al misiunii OSCE este preocupat de executarea problemelor, ce se rasfring asupra minoritatilor nationale si drepturile acestora. Aceasta functie a fost instituita la Summit-ul de la Helsinki in anul 1992 in scopul:

1) Majorarii eficacitatii activitatii OSCE in regiuni, care se marginesc cu conflicte entice nationale;

2) Preintimpinarea din timp a conflictelor nationale;

3) In cazuri de urgenta, in diferite situatii, implicarea de urgenta pe problemele minoritatilor nationale, care n-au trecut la nivelul starii de prentimpinare, dar pot ajunge la nivel de conflict in regiune.

2. Misiunea OSCE se indreapta in tara membra, unde poate sa apara conflictul sau care deja a inceput. Misiunea OSCE activeaza in teritoriu in baza unui mandat, care este necesar de a fi innoit o data la 6 luni.

La general, misiunile OSCE in teritoriu sint organizate in scop de monitorizare si ajutorarea executarii obligatiunilor luate de catre statele membre.

Aceste misiuni activeaza pe loc, in teritoriul granitelor statului si in zona de conflict. Instalarea prezentei internationale in regiunea de conflict misiunea da de inteles, ca problemele legate de obligatiunile factorului uman nu sunt indiferente comunitatii internationale.

In cadrul misiunii pot fi formate grupe pentru rezolvarea unor probleme specifice. Aceste grupe, de obicei activeaza independent. Ele organizeaza forum-uri pentru petrecerea tratativelor privind reglementarea conflictului.

3. Masurile speciale.???

3. OSCE si conflictele in spatiul postsovetic.

Implicarea OSCE in coflictele regionale si etnice din fosta Uniune Sovietica se caracterizeaza printr-o ordine, in toate cazurile. In acest sens, reactia OSCE reflecta ingrijorarea si cointeresarea in asigurarea executarii principiilor si normelor indreptate spre intarirea pacii si stabilitatii.

In toate cazurile, OSCE nu-si pune sarcina din timp, privind deciziile de reglementare a conflictelor. Cu alte cuvinte, OSCE-ul nu sustine regionalismul ca decizie in acele conflicte, care nu au baza definitivata.

Problemele in Crimeea, Osetia de Sud si Nagornii-Karabah uneste prezenta minoritatilor national-entice concentrate in o anumita regiune.

Acel fapt, ca OSCE sustine hotaririle, care prevad respectarea integritatii teritoriale ale statelor, pe de o parte, si autonomia pentru minoritati, pe de alta parte, duce de-facto, la intarirea regionalizmului si confirmarea statutului autonom, ca un triunghi, privind implicarea OSCE la hotarirea conflictelor regionale.

Aceasta n-e dovedeste faptul, ca la intarirea regionalismului, OSCE este o consecinta a activitatii sale in rezolvarea conflictelor postsovietice. Daca comparam epizoadele de criza, evidentiate de arena internationala, e necesar de mentionat, ca metodele de reactie a OSCE-ului sunt diverse, de la caz la caz.

Interventia OSCE a avut loc la diferite etape a conflictului. In cazul Osetiei de Sud si Nagorno-Karabahului, OSCE s-a implicat dupa ce conflictul a ajuns la faza maxima de tensiune, dar pina la dezmembrarea URSS si integrarea rolului OSCE in sistemul European de securitate. In cazul Osetiei de Sud, implicarea a survenit dupa declansarea conflictului si dupa atingerea acordului, cu privire la incetarea focului. In Nagorno-Karabah invers, OSCE s-a implicat in timpul razboiului.

In aplanarea conflictelor, OSCE:

1. Reactioneaza limitat, in pofida mai multor factori, cum ar fi:

- nivelul slab de dezvoltare economica,

- conflictul armat,

- lipsa programelor de finantare,

- lipsa dorintei politice si bazei normative.

Acesti factori, duc la imposibilitatea de realizare a strategiei OSCE, indreptate spre preintimpinarea, aplanarea si reglementarea conflictelor.

2. Posibilitatea intitutiilor internationale de a influenta institutiile locale, in deosebi acolo, unde aceasta activitate are loc in scopul intaririi secritatii, cu alte cuvinte, mandatul OSCE in regiunile de conflict, prevede constient dezvoltarea institutiilor locale, apropiindule de normele si standartele internationale si in urma dezvoltarii lor, intarirea pacii si stabilitatii in regiune (sistema politica de conducere, drepturile omului si problemele minoritatilor nationale).

3. Conflictul principiilor-interventia OSCE se caracterizeaza de tensionalitatea principiilor, de care se conduce OSCE la reactionarea asupra conflictelor. Utilizarea unui principiu, cum ar fi suveranitatea statala si integritatea teritoriala, contrazice altui principiu cum ar fi, apararea intereselor minoritatilor nationale, prin metoda determinarii autonomiei.

Contrazicerea principiilor se bazeaza pe sarcinile duble ale OSCE-ului, care sint nu numai problemele statale de securitate, dar si de securitate interstatala. Aplicarea principiilor interstatale de securitate, chit si a principiilor statale, nu pot fi aplicate fara complicatii si, in loc de stabilizarea situatiei, aceste principii duc la nasterea a unui sir de neclaritati in procesul de reglementare a conflictului.

Se considera, ca principiul respectarii integritatii teritoriale, ca regula, joaca un rol important in numarul altor metode de reglementare a conflictelor, nepermitind unui stat sa manifeste obiectiile sale sau amestecul in problemele interne a unui stat.

Totodata, acest principiu acorda o influenta asupra conflictelor regionale, interzicind miscarile separatiste, care duc la incalcarea integritatii teritoriale. Aplicarea principiului integritatii teritoriale, contrazice principiului autodeterminarii, care serveste calauza ideii, privind autoconducerea minoritatilor nationale. Contrazicerea apare, deoarece notiunea autodeterminarii prevede un spectru larg de posibilitati, de la autonomie majoritara, pina la separare si independenta. Necatind la acest fapt, ca separarea poate fi recunoscuta si forma prielnica de autodeterminare, ea in acelasi timp, din punct de vedere al OSCE-ului, este o metoda neprielnica la rezolvarea conflictelor regionale, deoarece contrazice principiului integritatii teritoriale ale Statului (pag. 15 a Summit-ul de la Stambul).

4. Rezultatele mixte. In principiu, deja putem face o analiza a implicarii OSCE in regiunile de conflict si sa determinam factorii, care au actionat asupra eficacitatii limitate a acestei institutii.

In Ucraina sa stabilizat conflictul regional din Crimeia dupa implicarea OSCE in februarie 1994, iar in 1999, in urma aplanarii situatiei, misiunea OSCE a fost retrasa.

In acest caz, rolul principal a jucat principiul integritatii teritoriale. Populatia de origine rusa din Crimeia sa consolat cu statutul de Republica Autonoma in componenta Ucrainei cu propria Constitutie, Parlament, flag, stema, care la rindul sau sint prevazute in Constitutia Ucrainei.

Sau consolat cu acest fapt si tatarii din Crimeia, dar sustin ideia de autodeterminare, inaintind asa cerinte cum ar fi:

reprezentarea garantata in Parlamentul Crimeei,

recunoasterea si stabilirea limbii de studiu in scoli tatara si altele.

Dupa implicarea OSCE-ului in Osetia de Sud in luna iunie 1992, partile implicate in conflict mentin statutul de intrerupere sau incetare a focului, unde situatia partial sa normalizat.

Autoritatile Osetiei de Sud nu mai inainteaza asa cerinte cum ar fi: - independenta si unica posibilitate de alipire la Osetia de Nord, ca unica alternativa.

Incepind cu 1996, autoritatile din Georgia duc tratative cu Osetia de Sud, privind determinarea statutului acestei regiuni in componenta Georgiei.

Pina in present, OSCE-ul n-a finisat rezolvarea acestei probleme.

Rolul OSCE-ului in Nagorno-Carabah este cu mult mai complicat. Acordul de intrerupere sau incetare a focului a fost atins in 1994. Tratativele duse intre Armenia si Azerbagean n-au dus la un numitor comun nici pina in present. Posibilitatea inceperii conflictului este destul de reala atit chit in present , cit si in viitor. Azerbaigean isi intareste fortele armate, ca in viitor sa-si realipeasca aceasta regiune.

Care sint factori, care au avut o influenta majora asupra diverselor rezultate ale OSCE-ului in rezolvarea crizelor?

1. Timpul implicarii in conflict;

2. Propria pregatire si posibilitatile posibile;

3. Dezvoltarea economica joasa a regiunilor implicate in conflict;

4. Nivelul de gatinta a partilor implicate in conflict de a discuta

propunerile inaintate de catre OSCE;

5. Timpul inaintarii propunerilor OSCE./////

4. Concluzii.

Influenta OSCE-ului asupra regionalizmului postsovetic si politicii in privinta minoritatilor nationale, isi are inceputul in aportul sau asupra securitatii, care n-e demonstreaza ingrijorarea fata de amenintarile interne ale statelor-membre, ce revin din neeczecutarea obligatiunilor OSCE, care includ libertatile democratice, preeminenta legii si apararea drepturilor minoritatilor nationale.

In aceasta ordine de idei, OSCE, aparind aceste principii, se inplica, in scop de preintimpinare, in reglementarea si aplanarea conflictelor regionale, asa cum a avut loc in Crimeia, Osetia de Sud si Nagornii Carabah.

In principiu, aceste implicari sau bazat pe interpretarea rezultatelor in aceste conflicte regionale, unde integritatea teritoriala necesita a fi pastrata cu orice pret.

OSCE a capatat influenta excluziva asupra dezvoltarii regionalizmului si politicii minoritatilor nationale in spatiul post-sovetic. OSCE activ aplaneaza ambitiile regionale, care ameninta securitatea statelor, si respectiv a securitatii europene.

7