x

- V -

[h ttp://www. dn tcj. ro/adevarul]ANUL XNR. 2890 ISSN 1220-3203

VINERI,12 MAI 2 0 0 0

16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

Oameni

second-haiidVALER CHIOREANU

â ne amintim de acel ministru postdecembrist al Mediului care a autorizat, cu deplină seninătate,

intrarea în ţară şi stocarea, în clădiri părăsite, a zeci şi zeci de mii de tone de deşeuri chimice care, în scurt timp, s-au scurs şi s-au in f il tra t în păm înt, infectîndu-1. Să ne amintim, în continuare, invazia camioanelor încărcate cu cămăşi, p ă tu ri, bluze, bocanc i, cearşafu ri, cărucioare pentru handicapaţi, jucării, cutii cu conserve, faină, zahăr, ulei, plăpumi şi te miri ce altceva, majoritatea adunate de b ise ric i, în genera l ob iec te de îmbrăcăminte uzate pe trupurile democrate a le bărbaţilo r şi fem eilor din ţă r i le , Apusului; dornici să-i ajute pe ,români, dar, mai ales în cazul instituţiilor, să se ajute pe ele însele la calcularea impozitelor datorate la fisc. Şi, în final, să încercăm ■ să facem o distincţie între oamenii de bună credinţă, serioşi, care au venit în România hotărîţi să ne înveţe că normal este să prindem noi peştele,, nu să aşteptăm să ni-1 trimită congelat alţii, şi escrocii, care s-au repezit la un os de ros, alături de autohtonii dornici de îmbogăţire rapidă, în aceeaşi categorie a mărfurilor de mina a doua intră şi deşeurile chimice prezentate drept îngrăşăminte, şi conservele alterate sau hainele roase la încheieturi pe care le consum ă sau le poartă m ajo rita tea românilor în epoca tranziţiei prelungite, şi aşa-zişii investitori, aliaţi cu politicieni sau oameni de afaceri dispuşi la orice pentru a cîştiga puterea sau a se îmbogăţi fără marş efort. ,

Astfel ajungem la Adrian Costea. Ce fel de om este româno-francezul prezent în toate jurnalele de ştiri şi pe paginile tuturor ziarelor din ţară. Iară ce scrie desp re el lo s if B oda: “ în preajm a alegerilor din 1996, Adrian C. devenise sceptic şi dezamăgirea Iui'era profundă: venise ora bilanţului şi era obligat să accepte şi sâ constate că eforturile sale... generozitatea şi sinceritatea sa nu fuseseră suficiente pentru a-1 “m işca” pe Ion Iliescu. O epocă se încheia ...” . De-a d rep tu l îndu ioşăto r. C ei doi am ici, descurajaţi de ineficienţa eforturilor lor, îl părăsesc pe Ion Iliescu şi se hotărăsc să facă un alt partid: ApR. Mai întîi, într-un apartament de trei camere şi cu două telefoane, a căţor întreţinere se pare că a căzut în sarcina omului cu bani - Adrian Costea. D e ‘fapt, relaţiile acestuia cu grupul care s-a desprins, câ o haină purtată, din PDSR, au fost mai strînse

continuare în pagina a 5-a

D e a p r o a p e 3 0 d e a n i, f a m il ia M o ru ţa n d in str. E in s te in n r .3 C lu j- N a p o c a s e chinuie să re in tre îrr posesia în treg u lu i imobil pe c a re l-a c ifm p ă ra t în 1 9 7 1 . D u p ă ce a u fost în ş e la ţi d e auto rităţile com uniste şi d esco n s id era ţi

g ră m a d ă d e tim p s e p a re c ă nu i-a e m o ţ io n a t p e s u b a l te r n i i lu i “e l p riva tiza to r” - R a d u S ârb u . în p a g in a a 1 3 -a , un m a te ria l în ca re s e e x p lic ă cum o p ro p rie ta te priva tă (şi, c u lm e a , re c u n o s c u tă ), p o a te fi p u să p e lis ta

şi d e c e le d e după 1 9 8 9 , M o ru ţa n ii s - p rivatizărilo r. A z i s e an u n ţă , d in n ou , a u tre z it scoşi la m e z a t d e c ă tre F P S . p riv a tiza re a . Ia r F P S ştie că e un litigiu F ap tu l că imobilul e s te în litig iu d e o la m ijloc. Titus C R Ă C IU N

1 Se: prefigurează unânoUiCOnflict I 8 intârconfssionăl^^P^^^Si^^ H

Părintele paroh

greco-catolic ' 1

Teodor Lazăr îi acuză

de abuzuri

pe protopopul ortodox

Titus Moldovan

_ n z E s m . m

t . * ' ” - ' v*

ALIANŢA PEMTRU ROMÂNIA

MAI PUTINĂ politică;M A I MULTĂ ADMINISTRAŢIE.

S O R I N G R O Z A Vun tânăr prim ar european

pentru CLUJ-NAPOCA

i m */ t * i-

** C ^

- X w /

R e p r e z e n t a n ţ i h F N I i s u s ţ i n î c ă : #

Investitorii de Ia Fondul Naţional de

Investiţii nu au motive de îngrijorare

Surse din cadrul U niunii N aţionale a Organismelor de Plasam ent Colectiv din România (UNOPC) ne-au declarat câ în şedinţa de ieri a m em brilor s-a hotărît ca fo rm u la 'de calcul a v a lo r ii ac ţiun ilo r hecotate din portofoliile fondurilor mutuale sâ nu se modifice. Prin urm are, valoarea titlurilor de participare la fondurile care deţin acţiuni necotate nu va suferi nici o modificare. Fondul cu cea mai mare parte a activelor plasate în astfel de titluri este Fondul Naţional de Investiţii, cu circa 44,1 la sută din resursele financiare direcţionate către aceste investiţii.

în cursul zilei de ieri, numeroşi investitori la FN1 s-au aflat în faţa agenţiei din C luj- Napoca â fondului, solicitînd răscumpărarea titlurilor de participare. Panica investitorilor de la FN1 a fost creată, potrivit declaraţiilor a c e s to ra ,'d e a rtico lu l p u b lic a t ieri în cotidianul nostru. în acesta se m enţiona faptul că schimbarea m etodei de evaluare a acţiunilor necotate a r putea conduce la modificarea valorii unităţii de fond la FNI, dar câ ar putea apărea problem e serioase

'numai în situaţia în care investitorii a r solicita, masiv, retragerea din fond.

Emil Lemnaru, directorul Agenţiei Cluj a SOV Invest (administratorul FNI), susţine câ fondul va putea onora toate cererile de retragere şi că investitorii nu au nici un motiv de îngrijorare.

A l in T U D O R

G R E V A S P O N T A N A

L A „ L IB E R T A T E A "

lConferenţiar Doctor Inginer Director al COLEGIULUI UNIVERSITAR TEHNIC, ECONOMIC SI DE ADMINISTRAŢIE CLUJ-NAPOCAVOTAŢI ApR. VOTAŢI GAROAFA

S îm b ă tă , în F ă g e t : , ,

. W e e k e n d . p o l i t i c i e n i - z i t i r i ş & i

cu toate cete bunătăţuri - fiecare după dorinţă şi putinţă), de-a spune bancuri şi de a se simţi fain chiar şi în compania altora,

se prea poartă, în plină campanie, Foarte im portant: presa va“presării” s-au gîndit a oferi şi o reflecta acţiunea, verifieîndu-seimagine de weekend a posibililor toate calităţile de care' pome-edili şefi. Adică: fotbal (ziarişti- neam. in plus, fiecare candidatcand idaţi), flo tări, table, etc. ar fi bţne să fie însoţit de cei cuverificarea capacităţilor de a care merge, de obicei, fa iarbă

Napoca ar veni la capătul liniilor organiza, îp comun, o ieşire la iarbă verde. Alte dotări: ca şi cum arde troleibuz, în Mănăştur, pentru verde, a îndemînării de a aprinde ieşi singuri, şi pe drum sea onora invitaţia presei. Deşi nu un foc (bineînţeles, apoi acoperit întîlnesc cu prieteni. T .C .

în urma unei extrem de profunde judecăţi ziaristice,, s-a ajuns la unanima concluzie cum că ar fi extrem de benefic dacă, sîmbătă, la ora 10:30 , toţi candidaţii la Prim ăria Cluj-

Vrrn p-îo Timofei Gpariu nr.15/45 CASE DE MARCAT fel/fax: 064-190787,198802 F I S C A L E

-p re ţu ri cuprinse în tre 6 .0 0 0 .0 0 0 şi . c ît m a i mult-ra te pe 6 luni, 1 an , 2 a n i fă ră a v a n s -g a m ă foarte va ria tă : p re s tă ri servicii, re s ta u ra n te , m a g a z in e , sup erm a rk e t-u ri

Colonelul NeluPOR inspeclotiil-şef al I.J.P. Cluj este „cline roşu”Mulţi ştiu cine este colonelul Nelu Pop. Cu siguranţă,

fnsă, că mult mai puţini ii cunosc veleităţile de cronicar sportiv. Prin deducţie (aproape) logică am fi putut paria că, angajat al Ministerului de Interne fiind, domnul colonel Nelu Pop este suporter al echipei Dinamo Bucureşti. Dar cu greu am 'fi putut bănui că simpatia faţă de echipa „alb-roşiă” se va concretiza in (deocamdată) două cărţi. Prima dintre ele- - „Dinamo, dragostea meaI” - este o istorie a echipei Dinamo Bucureşti, de la începuturi şi pînă în vremurile noastre. Cea de a doua, care va fi lansată, la Bucureşti, la începutul lunii iunie se intitulează „Epopeea “Cîiniior Roşii“ şi îi are ca autori pe Nelu Pop şi Liviu Ţerfea. O dovadă că inspectorul- jşef al I.J.P. Cluj, domnul coIonel Nelul Pop, este „cîine roşu p j^T ^m o a r te ”.

ioteca Cristian BARAcentrala u n iv

Berlin, pe cui -mtotal ortodox: Sf. Mc. loan Valahul; Sf. Epifanie, arhiep. Ciprului; Sf oherman, patr. Constantinopolului; Calendarul greco-catolic S. Gherman patr. Const (+733); S. Epifaniu, ep (+403)

4 - - v.

r a j .

PREFECTURA.CONS1LIUL .JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ,• PRIMĂRI A TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-Q1•PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ ‘

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 .•POLITIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-2J-21 •POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22- •POLltlA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIA GHERLA: 24-14-14 -•POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILA: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• R-A. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAV SA: 41-51-71 •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C. -SALPREST" S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86

DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424•JANDARMI:956 . .GARA Cluj-Napoca: 952AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -intern-43-20-01;Turda-31-17-62: Dej-2I-20-22 ALIANŢA ANTISLTC1D: 19-16-47

CURSE INTERNATIONALE din Autopira II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napocainailcledcluni.marti.joisivinen la ora 7.0*9 $i înapoierea din Budapesta in zileleetnari.nucTcun.sncnstsimhitalaora 11.00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare in

nlcle de ioi oea 22.00,* înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16.00.IN FO RM A Ţ II:Autoţari 1:14-24-26

Autogara II: 43-52-78

TAROM: 26.04.1999-28.10.2000luni

07,30 08,30 09,15 10,4516,45 17,35 19,45 20,45'TB,00 19,00 -

marţi,07,00 08,00 08,20 .. 09,0015,25 . 16,15 19,45- 20,45 .

miercuri07,30 08,30 09,15 10,15,18,00 19,00 12.00 12,4518,55 19,45 19,45 20,45 .

ini07,30 08,30 08.20 ' 09,0015.25 16,15 17,00 18,4019,00 20,00 19,15 20,1520,45 21,45 •*

vineri09,15 10,15 07,45 08,4520.45 21,45 14,00 14.4520,55 21,45 19.15 20,15

sîmbâtâ1930 20,30 11,00 12,00

duminică- • - 1430 15,05- 20,15 - 21,15

Pret bîlet.955.000 Iei, respectiv 960.000 lei

Luni: Guj*>BoIogna 10,30-12,05Botogna Quj 12.55-16,40

miercuri r Guj->Bolognt . JOJO-12.05Bologna4Guj I2.55-J6.40

lincri; auj->Bologna 1030-12,05Bologna4Chij 12.55-16,40

Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$ TELEFON: 13-01-16.

astăzi, de la ora 18,30:

CARMENde G eorges Bizet

TEATRUL MAGHIARastăzi, de ia ora 19: ,

CVARTETde Spiro Gyorgy

Farmacii cu serviciu permanent; Farmacia "CORAFARM". sîr. Ion Moşier nr. 4. tclcfoa 42-65-40; s:r. Napoca, nr. 25. iclcfon 19-20-74. Farmacia "CVNARA", Calea Floreşti nr.75. td.32.62.72. orar non-stop.Farmacii ca serviciu prelungit: Farmacia

"ÎVTERPHARM". str. Primăverii nr. 5. telefon :2-?l-55. trr $-22. fanar* "ClF.'L\TÎSFAR>r. Pata Unirii nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-2Z

Garda ie noapte:Farmacia nr. 6. *Sp.Tan:a', P-ta A. lănci nr. 5.

telefon 19-16-56. orar 20-$.

A D E V Ă R U Lde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dunmeavoastră!

F IL M E R e p u b lic a - I n f e r n u l , S U A - p rem ie ră (10.30; 13; 15,30; 18; 20 ,30 ); v in eri, sîm bătă, d um in ică - s p e c ta c o le d e n o a p te cu tarif re d u s de la o ra 22 * V ic t o r ia - S a l v a ţ i

------------------ s o l d a t u l R y a n , S U A ( 1 1 ; 14; 1 7 ;2 0 )* A r t a -E u r im a g e s - Z ile le film u lu i m a g h ia r de co m e d ie : P r o f e s o r u l v a s ă z i c ă ; F e r i s - a p r i v a t i z a t . I n t r - u n p a t c u o p o z i ţ i a (Ţ o a le c e le 3 film e se vor p re ze n ta z iln ic , a lte rn a t iv , d e la ore le 11; 13; 15; 17; 19 ) “ F a v o r it - C o l e c ţ i o n a r u l d e o a s e . S U A (12 ; 14,30; 17; 19 ,30 ) * M ă r ă ş t i - O m u l c u m a s c a d e f i e r . S U A ( 12 ,45 ; 15; 17,15; 19 ,30 )

T U R D A - F o x - E c h i p a d e ş o c , S U A ( 13; 15; 17; 19)D E J - S t u a r t L l t t l e - ş o r i c e l u l f a m i l i e i . S U A ( 1 3 ; 15 ); S t a r W a r s -

A m in t i r e a fa n to m e i, S U A ( 1 7 ; 19); v ineri, s îm b ă tă , d u m in ică - sp ec taco le d e n o â p te cu ta rif r e d u s d e la o ra 21

G H E R L A - P a c e a - A m e r i c a n B e a u t y , S U A (1 5 ; 17; 19); v ineri, s îm bătă, d u m in ică - s p e c ta c o le d e n o a p te cu tarif re d u s d e la o ra 2 1 .

U N IPLU S Radio V in e r i , 12 m a i P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6,00-6,30:8,00-

8 .20 .11 .00 -1 2 ,00 ,14 ,00-14 ,30 ; 18,00-18,30; 21 ,00-21 ,30 ,23 ,00 . 6,30-10,00 U n i p l u s d e d i m i n e a ţ a , 0 6 ,3 5 , 8 ,20 C a l e n d a r u l z i l e i . M e t e o . 06 ,45 , 9,45 H o r o s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i l o c a l e . 9 ,20 P r o g r a m u l c i n e m a . 9 ,5 5 I n f o r m a ţ i i c u l t u r a l e . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ş t i r i n a ţ i o n a le ş i lo c a le .10.00-14,00 P u n c t . . . ş i d e la Z e c e ; 14,30-18,00 U n i p l u s a l t e r n a t i v . 18,30- 21,00 T r e i c e a s u r i b u n e . 19,00 Ş t i r i l o c a le . 22,00 ; Ş t i r i n a p o n a le 21-30-6,00; U n i p l u s n o c t u r n .

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga”

(strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13.30.Notâ: In sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, şîmbăta 8-20, duminica 8-14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15.30. SECŢIA COPII, ORÂR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, joi: 144)0- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14 SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: iuni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni- vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orarriuni - sîmbătă 8 - 12,45; 14- 18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14.' Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 7 14. Ă

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.' ■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: oreic 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi; miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

( • t e l e s p e c t a t o r • )Vineri, 12 m ai'

r p g a g l .7,00. - Matinal | p s | g naţional; 9,00 TVR

electorala; 10,25 Casa mea (r); 10,55 TVR Cluj- Napoca;. 12,00 Aristocraţii (s/r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; Î4 ,15 Ciber-Fan; 14,30 Evrika;'15,00 Tribuna partidelor parlamentare;' 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 Top Voiaj; 17,30 Studioul electoral; 1 8 ,30 . Pentru dv, Doamnă!;19.00 Corect!; 19,10 Avanprem ieră Ştiri; 19,15 Gim nastică artistică; 20 ,00 Jurna'l; 20 ,45 Sport; 20 ,55 Ploaia de stele; 22,25 Jurnalul Academiei Caţavencu; 22,40 Culise; 2 3 ,25 Jurnalul de noapte; 23 ,40 Gimnastică artistică: CE de ta Paris-Bercy (înreg.); 0,25 Hochei.m '■ 10,05 Tumul deF y i r o Ş j ) control (r); 10,50

^ Osia iumii (r);11.25 Antologia jocului; 11,40 Un popas pe săptămînă; 12,00 Credo (r); 13,00 Globul dragonului; 13,30 Tradiţii; 14,00 Toţi, împreună!; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson; 15,15 Care pe care!; 16,00 Trupa DP 2; 17,00 Se întîmplă-acum; 17,30 Femeia misterioasă (s);18.25 Veni, video, viei; T8,45 Telejurnal TVR 2; 19,00 Din folclorul popoarelor; 19,15 Buzunare mari şi mici; 20,30 Cinematograful de artă: Aprilie (dram ă SUA 1954); 21 ,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: O lume fără bărbaţi (SUA 1956); 23,00 Ştiri;23.10 Grădina lui Cupidon; 0,40 TVM Mesager.

- M i 7,00 Dimineţim n l u f - ’a n t « ft ' clujene; 8,00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri;10.10 Negustorii de copii (SUA ’94); 12 ,00 ‘ Malibu (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Hochei; 17,00 Ştiri; 17,25 Suflet rebel (s);18.10 Intrigi în Paradis (s);19.00 Observator; 20,00 Martor mut (thriller Germania/Anglia 1995); 22,00 Observator; 22,30 Dovezi compromiţătoare (SUA 1984); 0,30 Deturnarea (film SUA 1998); 2,00 Masaj la domiciliu 2 (thriller erotic SUA 1997); 3,30 Intrigi în Paradis (s/0-

7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;1 0 , 0 0

Nemuritorul (s); 10,50 Tînăr şi neliniştit.(s/r); 11,40 Jake şi Grăsanul (s); 12,35 Povestea lui Ruth Ellis .(Anglia-1985); 14,20 ' în tempo de swing (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmărire generală (mag.); 17,55 Reforma la români; 18,20

Agenda electorală; 18 ,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Dosarele

. X; 21,00 Profiler - psihologia crimei (s); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 23,50 Jake şi Grăsanul (s/r).

7,00 Milagros

t f f lI i i r ’ 8,°0 Taifas -. -Jr ** ■'■** magazin matinal;12,55 Clip Art; 13,00 Milagros (s);14.00 Motor (r); 15,00 Viper (s/r);16.00 Justiţie militară (s/r); .17,.00Viper (s); 18,00 Focus; 18,30Impact- puternic pe Prima; 19,00Cronica cîrcotaşului; 19,10Justiţie militară (s); 20,00 Ultimabătălie (film SUA 1995); 21,50Cronica cîrcotaşului; 22,00 Sexcu Nadine; 23,00 Detectivi deelită (s); 23,55 Clip Art; 0,00Confesiuni erotice (s.- erotic); 1,00Cronica cîrcotaşului (s); 1,10Focus - emisiune de ştiri (r).TELBy 7 ,10 ■ Bună/ / d i m i n e a ţ a , Z / a o c România; 9 00 Daţ|

vina pe Corina (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional cq. Dan Diaconescu (r); 12,00 Linia întîi; 13,00 Cîntecul şi casa lui (r); 15,00 Ştiri; 15,3(5 Domino;17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Fiim documentar; 19,00 în justiţie; 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Ţara de dincolo de Bucureşti; 0,00 Ştiri; 0,30 Tentaţii; 1,45 Telejurnal.

1— 10,00 Ştirile de acasă (r); 10,30

Acasă ia bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodele (r); 12,15 Sînge din sîngele meu (r); 13,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor; 17,10 Acasă la români ; 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Maria isabel (s); 18,30 Ştirile, de acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s);21.00 Femeia vieţii mele (s);22 .00 Star 80 (dramă SUA 1983).

' tkE~ 'i r P ° stEifea’AWM meridian; 17.00 Linia ciNLi+jf££5CAîntîj; j8 ,00 Comorile

Ardealului - realizator Mircea ^Virgil Sime; 19,00 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Economic ABC; 20 ,15Documentar; 21,00 Film serial: Secţia de poliţie; 22,00 Dintre sute de ziare.

.Redacţia nu ifi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

mV in e r i, 12 m a i

n & ? i\06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00,-15:00, 16:00, 17:00, 18:00,21:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei locale, 7,40; 8,40 Ştirile pe scurt; 08:20,17:00 CD Sport (Mihai Petruşcă), 9,00 Revista presei centrale; 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 9:40,16:40 Colecţia de mirări, (Mihai Dragolea);10,40 în sănătatea dumneavoastră Cristina Stihi); 11:00 - 13:00 MESAJ FM, 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 15,20 Ce mai crede lumea; 17:00 Ştiri+CD Sport; 19:00-21:00 Topremember(Dan Creţa), 23:00-02:00 "Rendez-vous"nocturn (Marius Marchiş).

R a d i o S o n i C V in e r i , 1 2 m a iFM SS.9 MH* Ştiri: 8,10,12,14,17, 20.

6-10 "Cafeaua de serviciu’ (meteo, maxima zilei, informaţii utile, horoscop, recomandări TV, agenda

culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 Noutăţi la Radio Sonic”. 15Ă7 McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonaJd s). 17-19 Retrospectivaeăptâmînii". 19-20 "Clopote

(^pusAciu). 2 °-21 "Greatest Hits". 21-23 "Călătorii pe portativ (Manus Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

C ( T »

V in e r i, 12 m ai ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00 BBC-

06.00 ,-11.00 . 14.00 , 18.00. 6,30-9.00 - SUPER MATlNAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa ae

dialog(8.30),Buletin rutier(8.55) 9.QQ-12.0Q-PATRULA DE SERVICIU:. 9.30-Revista presei, Punctul m de. vedere (10.15); -Concurşuri(10.30,12.3p); 12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00- CALEIDOSCOP fm: -Bunii nostrii cu Eugenia Daubler 14.45- Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-Votaţi Radio Transilvania, 16.15- Planeta cinema, 16.30-17,00-Dedicaţii -Fonoteca de suflet-Mihai Boanda 21.00-Taxi music (dedicaţii) • Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00-01.00- Luni - Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu

V in e r i , 12 m a i Contact ş tir i (buletine de ştiri de aprox. 4

W tt t t minute): 5:3°i 6:30:7:30;8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30;

20:30; 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, - anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00-17:00 Contact FM. 17:00-19.00 Muzica pe sufletul tău. 19:00-22:00 Seară de seară. 22:00-05:00 Vineri nu mi-e somn -.realizator Manuel Armând. Emisiunea creează cadrul perfect în care se întîlnesc buna dispoziţie, dedicaţiile şi dansul.'

( RADIO CLUJ )

- I tcoi

V in e r i, 12 m a i 6,00 Bună dimineaţa. O

emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentata de Andrei Huţanu. 7,50-7,53 Alegeri locale 2000. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 De zece ori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 O oră şi şaizeci de minute. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,30-12,45 Microfonul ascultătorului 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu. 18,30-18,33 Alegeri locale 2000.18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlamentare: 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Ştiri. 20,05 Top 20*1. Prezintă Marius Merca.21.00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA ; 91,2 MHz FM

C A B IN E T M E D IC A L O N C O LO G ICCLUJ-NAROCA, \ , z

str. PROF CIORTBA nr.9 r (cartier Grigorescu) ‘

CONSULTAŢII-Prof.dr. LU C IA N LAZÂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J : 16” -18“ Dr. VALENTIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie). . . Ma, J : 14“ -16; V : 15-17

S : 9 - 11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L, Ml: 18 - 20; Ma, J : 18™-20

V: 16-20 . ;PR O G R A M A R Ă ;

tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO- I.OGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ AI.F.RGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE- COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE♦ACUPUNCTURA ' RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFÎE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitoiogie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de cal uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii .

la tel. 41 .41.63.

M CABINET MEDICAL DE [®1 STOMATOLOGIE

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar + Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe: ,

• terapie• protetică (ceramică).• chirurgie (rezecţii, implante) . Programări zilnic la tel.: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nrt-13, ap. .12

(autobuze: 35, 43, 46)

: Consultaţii, tratamente:v: .. :V....... .... .,4,.,..’: ..C H IR U R G IE IN FA N TILĂ ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.

M e d ic in ă g e n e ra lă :ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17;, S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

LOm)§

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei n r. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM O FTA LM O LO G IE

S - 8-12. .Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UIIORITim DE .ViViTtTK MIMAI.i CLl'Jstă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Sîmbătă, 13 mai7.00 Ploaia de stele (r); 8,20 Zorro (s); 9,10

101 dalmaţieni amuzanţi; 9,35 Tin-Tin (d.a.);10.00 Agenda electorală; 10,15 Desene animate; 10,45 Aer-Mania; 11,45 Muzica da capo al fine; 12,45 Garantat 100%; 13,45 Arca Marinei...; 16,00 Auto-CIub; 16,30 Echipa de salvare (s); 17,30 Gimnastică artistică: CE de la Paris-Bercy; 19,30 Jurnal. Meteo; 19,55 Sport; 20,00 Surprize, surprize...; 21,55 Eurovişion 2000; 1,30 Hochei CM din Rusia.

Duminică, 14 mai - .7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Universul

credinţei; 9,00 Regele Leu, Timon şi Pumbaa (d.a.)r 9,30 Kiki Riki Miki... (mag. pentru copii);11.00 Viaţa satului; 12,30 Tezaur folcloric;13,20 De luni pînă duminică; 14,00 Naţional TV Bingo Liberty; 17,00'Gimnastică ârtistică- CE de la Paris-Bercy; 16,00 Handbal feminin;20.00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,40 Tatăl miresei (SUA 1991); 22,30 Zodia VIP; 23,30 Jurnal; 23,35 Hochei; CM din Rusia Finala (înreg.j.

t w oSîmbătă, 13 mai

7.00 Femeia misterioasă (s/r); 7,45 Seria Alfred Hitcbcock (r); 8 ,3 5 'Care pe care! (r);9,15 Osia lumii; 9,45 Lumea de mîine; 11,50 Arta apărării; 12,25 National Geographic (do);13,20 Un popas pe săptăm înă ; 13,35 Mizerabilii (d.a.); 14,00 îngeri buclucaşi (s);

'14,30 Ştiri; 14,35 Atlas; 15,00 Film; Copilul şi preşedintele (Franţa 1986); 16,45 Timpul trecut (do); 17,40 Top TVR 2; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,00 Lumini şi umbre (s); 20,00 Omul şi muzica; 20,35 Adevărate poveşti hollywoodiene (do); 21,05 Familia şi legea, (s);22.00 Fotbal Campionatul Spaniei; 23,55 Integrale; 0,45 TVM Mesager.

Duminică, 14 ,maL7.00 Lumini şi umbre (s/r); 7,55 Armonii

clasice (r); 8,10 Omul şi muzica (do., p.l ); 8,40 Spaţiul francofon (r-); 9,05 Orizont spiritual;9.35 Muzică populară; 10,10 Ferma (rep.); 11,10 Tip-Top, Mini-Top; 12,00 Arca lui Noe;12.35 Start Rec; 13,25 Cai putere. Mag. auto;14.00 îngeri buclucaşi (s); 14,30 Ştiri; 14,35 D’ale Iu’ Mitică; 15,10 Nestor Burma: Jocul reîncepe (Franţa 1998); 16,40 Memoria teatrului (do); 17,40 Galele TVR 2; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,00 Două femei; Charlotte şi Lea (Franţa 1997); 20,20 Un secol de cinema (do); 21,10 Familia şi legea (s); 22,05 Beavis şi Butthead (s); 22,30 Ştiri; 22,35 Teatru TV: „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams; 1,10 TVM Mesager.

Sîmbătă, 13 mai6.00 Bună dimineaţa - un program matinal

de informaţii şi muzică prezentat de Dan Moşoiu. 7,50-7,53 Alegeri locale 2000. 8,00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă: Rodica Tulbure. 11,00 Fotbal Div. B - Seria a ll-a.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Lumea

„m u z ic ii. Prezintă Cipria’n Rusu. 16,00Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri.18,05 A c u s tic o n - cenaclu radiofonic. Redactor Radu Săplăcan. 18,30-18,33 Alegeri lo c a le 2000. 1 8 ,33 -19 ,00 Em isiunea p a rtid e lo r parlam entare . 19,00 A legeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratu lui. 20,00 Din grădina cu flo ri m ulte, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,58 închiderea programului.

Duminică, 14 mai8.00 Ştiri. 8,05 La izvor de cîn t ş i dor.

Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron VTrtic.9,15 Apărătorii g lie i transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 M ileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment. Redactor: Florin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Peluza radio. Talk show pe teme sportive. Redactor loan Vasile Vane a. 19,00 R adio ju rna l Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 Univers enigmatic. Redactor: Lucia Stana Sevianu.20.00 Mesaje spirituale. 20,05 -Din grădina cu flo r i multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic.21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

Sîmbătă, 13 mai7.00 Astronomii şi ştiinţa lor; 8;00 Pe urmele

aurului nazist; 8,55 Aerobic Show; 9,00 Aventuri în junglă (s); 9,30 Fir întins (mag.);10.00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă;11.00 Orient Expres; 13,00 Aventuri în Miami (s); 14,00 Hoţii de bijuterii (co. SUA 1972); .16,00 Preţul libertăţii (dramă SUA/ltalia/Franţa 1969); 17,15 Clanul Popeştilor (div.); 18,15 Fashion Club; 18,30 Fotbal Cupa României Tuborg (repriza I); 19,00 Observator; 20„00’ Fotbal Cupa României Tuborg (repriza a ll-a);22,30 Regele şi cele patru dame (w.SUA 1956); 0,00 Compromisul (Anglia 1994); 1,30 Revolta (SUA ’95). ,

Duminică, 14 mai6.00 Puterea minţii (film biografic SUA 1995);

8.00 Credinţa şi viaţa; 8,55 Aerobic Show; 9,00 Desene animate; 10,00 Bărbaţi în negru (s);10,50 Buni prieteni; 11,40 Aventurile lui Sindbad (s); 12,30 Seria Stan şi Bran; 13,00 Duminica în' familie;' 16,00 A fost odată un Hollywood (do, p.ll); 17,00 Pasiuni secrete (dramă SUA 1984); 19,00 Observator; 19,50 TeleEurobingo Show; 23,00 Imaginea morţii (film SUA); 1,00 Inocenţă şi păcat (film SUA1993); 3,00 Aventurile lui Sindbad (s/r); 4,00 Seria Stan şi Bran (f/r); 6,00 Credinţa şi viaţa (do/r).

Sîmbătă, 13 mai10.00 Ştirile de acasă (r); 10,30 Acasă la

Bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor; 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodeie (s/r); 12,15 Sînge din sîngele meu (r); 13,00 la-mă acasă!; 13,30 Doctorul casei;14,00 Verdict: crimă!; 15,00 Antonella (s);15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 Căsuţa poveştilor (d.a.);17,30 Maria fsabel (s); 18,30 Acasă cu R.Săraru; 19,30 Acasă la români; 21,00 Sărută-mă, prostuţule tco. SUA 1964); 23,10 Latino senzaţional (div.)

_• Duminică, 14 mai ‘10.00 Acasă la bunica (r); 11,00 Căsuţa

poveştilor (r); 11,30 la-mă acasă!; 12,00 Acasă cii R.Săraru (r); 13,00 Acasă la români; 14,00 Verdict: crimă!; 15,00 Tarzân în exil (SUA 1939); 16,25 Latino senzaţional (r); 17,00 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Micuţele doamne (s); 20,15 A publica sau a pieri (SUA 74); 21,30 Hotel Grand (Anglia 1997, p.2); 23,25 Latino senzaţional.

i t n d i n S o n i c : -----------FM HS.O MH*

. Sîmbătă, 13 mai 7-11 Cafeaua din pat (maxima

zilei, programul zilei la Radio Sonic, meteo, power-play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta de weekend, calendarul’ zilei, Prietenii omului, comentariul săptămînii). 11-12 rSport extrem” (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music” (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui Ion”: muzică, lansări artişti (R. Ion)., 16-18 "Cosmosul dintr-o privire”. 18-20 "Slow Sonic” (Sebi Hetea). 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic.

Duminică, 14 mai 7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo,

pow er-play, horoscop, reţeta de w eekend, calendarul z ile i). 11-13 "Astromagazin”. 13-14 "Sonic Juniori’ (Mihai Moş). 14-15 ”... şi muzica”; 14-19 "Top Sonic Boom”, r. 19-20 "Sonic sport” (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 ”La limita exasperării”. 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu).

UNIPLUS Radio —Sîmbătă, 13 mai

Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dim ineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de weekend; 12,00-13,00 Pop-plus; 15,00-22,00 Program muzical;22.00-23,00 Ritm uri f ie rb in ţi 'cu RONA;23.00-6,00 PARTY. .

Duminică, 14 mai - Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dim ineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de weekend; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6,00 PARTY.

Sîmbătă, 13 mai7.00 Emisiune pentru copii; 10,00 Povestea

Alpilor (do); 11,00 Sport magazin; 14,00 Exploziv; 14,55 .Clip Art; 15,00 Viper (s/r);16.00 Justiţie militară (s/r); 16,55 Clip art; 17,00 Viper (s); 18,00 Focus; 18,30 Impact - puternic pe Prim a;19,10 Justiţiş. militară (s); 20,00 De dragul de-a ucide (w.SUA 1967); 22,00 Sex cu Nadine; 23,00 Detectivi de elită; 23,55 Clip- Art; 0,00 Confesiuni erotice (s.erotic); 1,00 Focus - emisiune de "ştiri (r); 1,30 Impact (r)

Duminică, 14 mai _7.00 Emisiune pentru copii; 10,00 Producţie

locală; 12,00 Bilanţ. Emisiune economică;12,30 Producţie locală; 13,00 Motor (r); 14,00 Style (r); 14,55 Clip Art; 15,00 Uncovered (r);16.00 Creaturi ■sălbatice (do); 16,55 Clip Ârt;.17.00 Obiectiv cu G. lliescu; 18,00 Focus - emisiune de ştiri;. 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Perechea potrivită; 19,30 2 1 ;20.00 Trenul de noapte spre Kathmandu (SUA ’88); 21,50 Călăuza (SUA/Norvegia ’87); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact (r)

~ l / c x t > oSîmbătă, 13 mai

8 .00 Ştiri; 8 ,1 0 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 9,00 Ţara spiriduşilor; 10,00 Tentaţiii (r); 10,30 Economic ABC (r); 10,50 Gura lumii (r); 11,00 Ţara de dincolo de Bucureşti (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Studioul TudorVomicu; 16,00 Club ABC; 16,30 Lumea misterelor; 17,00 Rendez-vous la Tele 7; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Telejurnal;19.45 Film documentar; 20,15 Derrick (s);21,30 O noapte cu Adrian Păunescu; 0,00 Ştiri; 0,20 O noapte cu Adrian Păunescu;- 1,30 Rendez-vous la Tele 7 (r). .

*•

Duminică, 14 mai8.00 Ştiri; 8,30 Film documentar; 9,00. Daţi

vina pe Corina (r); 10,00 Ţara spiriduşilor;11,00 Lumea în clipa 2000 (r); 12,00 îţi mai aduci aminte, Doamnă?; 13,00 Ora unu a venit;15.45 Cinetour; 16,15 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18,50 Pariu Trio - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,45 Film serial; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariu Trio - LOTO; 22,00 Cenaclul „Totuşi iubirea"; 0,00 Ştiri; 0 ,15 Cenaclul „Totuşi iubirea”; 1,15 Ora unu a venit (r); 4,00 Telejurnal; 4,30 Forţa destinului (r).

0 fereastră deschisă spre lume!

Sîmbătă, 13 mal6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Duminică, 14 mai6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Sîmbătă, 13 mai 5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00

S u p e r w e eke nd (ştiri de w eekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 B ătă lia H itu r ilo r (em isiune' concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal din show-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 Studio M - realizator Sorin M ocanu,\ 12:00 - 15:00 Weekend în do i: Tu ş i Noi - realizator Sorin Mocanu; 15:00 - 16:00 Fabrica de H itu ri - realizator Dominique Iancu; 16:00 - 18:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu. 18:30-19:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu; 19:00- 22:00 Seară de seară; 22:00 - 5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 14 mai ■5:00 - 8:00 Lupta cu Somnul 8:00 -10 :00

S up e r w e eke nd (ştiri de w eekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00 -11:00 Bătălia H itu rilo r - realizator Răzvan Popescu; 11:10 - 1.1:25 T rucu ri pentru fem ei - realizator Laura Ivăncioiu;11:50 -1 1 :55 Cheie Contact Motor - realizator Răzvan Ungureanu; 12:00-13:00 Hit-interviu- rea lizator Sorin Mocanu; 13 :00 -15:00 Weekend în Doi: Tu ş i Noi - realizator Sorin Mocanu; 15:00-19:00 Contact FM; 19:00 -22.00 Seară de seară; 20:10 - 20:15 F ir d irect cu America - realizator Aurelia Boriga; 21:00- 22:00 Ora de Fotba l - realizator Bogdan Dragomir şi Horia Ivanovici.

k r k i £>Sîm bătă, 13 mai

7 .0 0 Program pentru copii; 9 ,00 Mugetul pămîntului; 9 ,45 Lois şi C lark (s); 10,30 Promotor; 1 1 ,15 w w w .ap ro p o .ro ; 11,45 Profesiunea mea: Cultura; 12,50 Ştirile Pro TV;13.00 Zero; 14,00 Ce se vede (mag.); 15,00 Dharma şi Greg (s); 15,30 Echipa mobilă;15,45 Xena, prinţesa războinică (s); 16,30 Profashion (mag.); 17,00 Steaua ta norocoasă;19.00 Ştirile Pro TV; 19,30 Chestiunea zilei pe scurt; 20,15 Şansă ratată (SUA 1990);22.00 Cine rîde la Pro TV rîde mai bine!; 23,00 Echipa condamnaţilor (s); 0 ,00 Femei fierbinţi(s).

Duminică, 14 mai7.00 Program special pentru copii; 9,00

Super Abracadabra; 9,30 Uriaşul Harry (s);11.00 Mileniul marilor schimbări; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Susan (s); 13,30 Cybill (s); 14,00 Cine rîde la Pro TV rîde mai bine!; 15,00 Xena, prinţesa războinică (s); 16,00 Super Bingo Pro TV;19.00 Ştirile Pro TV; 19,30 Oameni de onoare (SUA 1992); 21,50 Fotbal fără egal. Procesul etapei;.0,00 Fotbal Magazin Liga Campionildr;1.00 Femei fierbinţi (s); 2,00 Susan (s/r).

U f Sîmbătă, 13 m a i .P rim u l sa lu t 8:00-11:00; Ştiri:

8:00, 10:00, 13:00, 15:00.; Revista presei 8:20; H oroscop 8:50, 9:50;

A genda de w e eke nd 8 :40; P ro g ra m u l cinematografelor. 9:20; Muzica 11:00-14:00; Club 2000 (Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe terasă de la tre i la şasă : 15:00-18,00; Romanian Top 100 S ingles A irp lay (Cristi Santu) 19:00 -21:00; Retrospectiva ş tirilo r zilei; 22:00.

Duminică, 14 mai Primul salut 8:00-11:00; Ş tiri: 9:00, 10:00,

13:00; Agenda de weekend: 8:20; Horoscop: 8:50, 9:50; Programul cinematografelor. 9:20; Atenţie, urmează staţia Cultural (Vasile Emu): 9:40; CD Country (Dan Creţa) 11:00-13:00; Miracolul sunetelor (Cristian Mureşan):14:00- 16:00; Dlvertls Serpentine: 16,20; Romanian Top 100 Singles A irp lay (Cristi Santu): 17:00 -19:00; Retrospectiva ş t ir ilo r zilei: 21:00.

Sîm bătă, 13 mai8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00

Cafeaua de dim ineaţă; 10.00 C ountry Club (r); 11.00-14.00 La s fîrş lt de săptămînă;14.00 BBC; 14.30 N o i t it lu r i de la casele de d iscu ri; 15 .00 A u d lo s e le c t; 16.00 Tehnomanla; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC;19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

' Duminică, 14 mal8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de

" dum inică; 9 .00 Cafeaua de dim ineaţă;10.00 Doar o poantă să -fl m a l spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de su fle t (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19*30 Hitm ix; 21.00 Taxi Music.

m

R E N A O f î R c ASîmbătă, 13 mai

6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 1 0 .0 5 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10.30 Mersul pe valuri;11.00 Cărări de taină - emisiune de folclor;,11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la microfon;12.30 Musica sacra; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Departamentul social; 19.30 Musica sacra; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21 .00 Actualitatea -_ buletin de ştiri; 21.05 Dedicaţii de muzică populară; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn. .

Duminică, 14 mai6.00 Program special de duminică; 10.00

Sfîntă Liturghie în direct de la Catedrala Ortodoxă; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri;13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri;18.05 Atelier biblic; 18 .30 Clasica; 20 .30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii;21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Muzică populară; 23.00 în direct cu ascultătorii;2-4.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIÂFÂX.

AGONIA EUROMGNEOEl -ŞANSA EUROPEI

“Există un puternic avînd economic, iar toate economiile din zona euro se găsesc într-o situaţie mai bună decît cea dinainte de lansarea pe piaţă a monedei euro, în urma cu 15 luni.

Afirm şi sînt de acord cu preşedintele Băncii Centrale Europene şi alţi miniştri de Finanţe că s-ar pute'a ca piaţa să realizeze aceasta” a afirmat Hans Eichel, ministrul de Finanţe al G erm aniei, cînd euro a scăzut uşor, în săptămîna 24-29 aprilie a.c., la cel mai redus punct faţă de dolar. Pînă la 26 aprilie, moneda a scăzut la 22% de la lansarea sa pe piaţă, la 1 ianuarie 1999.

Euro a dus la dezvoltarea unui mediu neobişnuit, ch iar şi în scurta sa viaţă, făcîndu-i pe liderii săi să pară prost inspiraţi. O serie de încercări din partea politicienilor şi a băncilor centrale de a atenua căderea euro sau chiar de a discuta problema creşterii

.şursului monedei nu au avut nici un efect.Nu numai câ economia zonei âuro se

dezvoltă acum puternic - cu o rată anuală de aproape 4% în a doua jumătate a anului 1999 -, dar indicatorii din economiile mai mari, care diferă foarte mult între ele, încep să se îndrepte spre un punct de convergenţă.

Cînd a fost înfiinţat euro, trei economii ce formează trei sferturi din Produsul Intern Brut (PIB) al zonei - Germania, Franţa, Italia - au luat a ltă d irec ţie . în 1999, econom iile Germaniei şi Italiei erau indiferente, crescînd cu circa 1.5%. Franţa, dimpotrivă, se dezvoltă de două ori mai repede.

Acum acest decalaj se micşorează. Parţial, datorită exporturilor devenite mai ieftine din cauza slăbirii monedei euro, se aşteaptă ca PIB-ul Germaniei să crească cu circa 3% în acest an, în Italia 6u aproape 2,7%, o rată de creştere mai mare decît în 1999.

Totuşi, economiile robuste trag după ele pe cele mai puţin dezvoltate şi periferice. Irlanda încearcă să se dezvolte cu 7,5% în acest an; Finlanda cu 4 ,9% . Deja diferenţa s-a mai micşorat puţin. într-adevăr, îngrijorările privind in flaţia care se lim itau odată doar la supraîncălzirea economică din zona euro - ratele inflaţiei din Irlanda, Spania şi Finlanda vor depăşi în acest an obiectivul de 2% fixat de Banca C entra lă Europeană (B C E ) - cuceresc teren.

O combinaţie între slăbirea euro, creşterea

r preţurilor la petrol şi dezvoltare economică conduc în prezent-la creşterea/preţurilor la produsele de bază.

în perioada martie 1999 - martie 2000, inflaţia din zona euro a atins nivelul de 2,1%. în acest an, se prevede să depăşească nivelul stabilit

’ de BCE în italia şi Olanda. Conştientă de aceste îngrijorări, BCE a crescut rata dobînzii la 3,75%, la 27 aprilie.

Dacă inima economică a Europei reînvie în cele din urmă, de ce pieţele continuă să ia în derîdere moneda sa comună? Un motiv ar fi acela că dezvoltarea economică a SUA este atît de spectaculoasă. Europenii încă mai încearcă sâ-şi plaseze capitalul în active peste hotare: ieşirile de capital au constituit una din cauzele slăbiciunii euro. Dar alt motiv ar fi acela că şovăiala pieţelor de a crede că Europa are dorinţa politică de a face reforma structurală. Chestiunea arzătoare este dacă guvernele vor legifera reformele necesare pentru a sprijini relansarea.

Acestea fiind zise, există unele semne încurajatoare. Datorită reducerii taxelor sociale percepute angajaţilor, Italia, Spania, Germania şi Franţa au făcut fiecare ca angajarea de personal să fie mult mai atractivă, în special a tinerilor şi a celor cu salarii mai mici. Aceasta a ajutat puţin piaţa forţei de muncă. în Spania, circa o treime din numărul muncitorilor sînt angajaţi acum cu contracte mult mai flexibile, pe termene mai scurte.

Astfel de contracte au condus la creşterea cu 70% a locurilor de muncă în zona euro între 1995 şi 1998. Locurile de muncă-cu jumătate de normă, multe dintre ele deţinute de femei, se înmulţesc mai ales în Spania, Italia, Belgia, Portugalia.. Irianda, Spania şi Olanda au creat fiecare locuri de muncă într-un ritm rapid. Se aşteaptă scăderea ratei şomajului în Olanda la 2,4% în acest an.<Chiar şi rata şomajului în Spania, cea mai înaltă din Europa - 13,8% - a scăzut cu 7 puncte din 1997. Este un început, dar doar .atît. Este dificil să alegi o singură ţară europeană drept model', pentru reforma structurală de tipul celui cerut pentru a sprijini lansarea economică.

Dintre economiile importante din zona euro, Guvernul Olandei se apropie poate cel mai mult de complexul magic de măsuri privind abolirea reglementărilor care impun controlul pieţei, reforma fiscală şi o piaţă a forţei de muncă mai liberă. Dar Germania, Franţa şi Italia, fiecare condusă de o coaliţie nepotrivită de partide, au toate un drum de parcurs.

Democraţi( “ L e M o n d e ” )

în prezent termenul “mondializare” este folosit în toate felurile, mulţi înţelegînd prin aceasta un fel de politică, mai bine spus o încercare de dominaţie capitalistă în timp ce, în realitate, este vorba de un fapt apărut datorită desfiinţării distanţelor şi , revoluţiei tehnologice. încă din timpul lui Alexandru cel Mare, omenirea a încercat mereu să-şi extindă posesiunile pînă la limitele cunoscute ale lumii şi nu există nici un motiv pentru care, dacă imperiile au dispărut pe rînd, să nu se întîmple acelaşi lucm cu Statele Unite, cea mai mare putere militară şi economică a tuturor timpurilor. în fond, ele sînt unica naţiune care a fost- aleasă, dacă nu de cei care trăiesc în prezent acolo, cel

puţin ' de strămoşii lor. Deocamdată, Casa Albă se foloseeşte de mondializare, conform intereselor sale, fără a neglija, de cîte ori consideră că poate face ceva, să încurajeze procesele de pace din Irlanda pînă în Orientul Mijlociu.

Putem considera situaţia 'drept satisfăcătoare? Desigur că nu, atît timp cît atît răsfăţul manifestat faţă de Vladim ir Puţin, ca şi faţă de Jiang Zemin, ca şi starea de abandon în care

' se găsesc atîtea state din Africa, demonstrează încă o dată că numai cei puternici ştiu să se facă auziţi. Oare lucrurile s-ar petrece altfel dacă Europa ar putea vorbi la unison? Fără îndoială câ da, dar Tony Blair este mai nesigur decît a fost vreodată, el, pe care o publicaţie britanică îl numea de curînd o “clonă” a lui Bill Clinton. Este semnificativ faptul că se întîmplă

foarte rar ca fuziunile între marile • grupuri industriale, bancare sau de comunicaţii, să ia în considerare dimensiunea / europeană. La prima vedere, nu putem decît să urmărim cu simpatie eforturile celor care, ca şi Francois Dufour şi Jose Bove; încearcă să nu mai readucă în discuţie, realitatea deja existentă a mondializării sau să facă . zgomot pe m arginea unui “suveranism” total depăşit, ci-’, încearcă să dem ocratizeze mondializarea printr-o acţiune concretă, desfăşurată la scară mondială. Va trebui ca într-o zi adevăraţii conducători ai acestei 7 lumi să înceapă să se preocupe , puţin de sentimentele celor pe care, în mod clar, i-au ignorat prea mult timp. Problema trebuie abordată înainte ca violenţa care devastează atîtea locuri pe planetă, să se răspîndească şi mai mult.

BRAZILIA A SĂRBĂTORIT 0 STRANIE ANIVERSARE

(“ Le Monde Diplomatique”)De aproximativ doi ani, mari orologii răspîndite

în principalele oraşe ale Braziliei efectuau numărătoarea inversă pentru celebrarea celei de-a 500-a aniversări a .ţării. La 22 aprilie, evenimentul a fost sărbătorit prin numeroase manifestări organizate pe acest teritoriu imens, precum şi în străinătate. Inaugurarea acestui “al

.cincilea centenar” îi revenise preşedintelui Femando Henrique Cardoso, prilej cu care acesta invitase la masa de revelion 1999/2000 un număr simbolic de 500 de oaspeţi. Anul 1500 a fost cel al “descoperirii” Braziliei de către portughezi şi începutul unei istorii coloniale marcate de o violenţă extremă. Aceasta a început cu aservirea populaţiei autohtone şi cu “importul” unei mîini de lucru negre venite din Africa, atît unii; cît şi ceilalţi fiind utilizaţi ca sclavi. Astfel au luai fiinţă raporturi de producţie şi de dominaţie, pe care această societate şi economia ei mercantilă s-au bazat timp de peste trei secole. Este adevărat că această istorie dureroasă a dat naştere unui popor-naţiune, nici european, nici indian, nici african, ci brazilian - rezultatul unui amestec unic în lume. Totuşi, dacă data naşterii unei societăţi modeme trebuia să fie dată de începutul populării sale, cea a Braziliei ar trebui să fie alta. Săpăturile efectuate în statul Piaui de echipa de cercetări a

arheologului Niede Guidon arată că “Nordeste" a fost, într-adevăr, ocupat de triburi venite probabil din culoarul estic andin, cu cel puţin 50.000 de ani î.e.n. Pe de altă parte, stabilirea celei de-a 500-a aniversări a Braziliei începînd de la data cînd aceasta şi-a dobîndit autonomia politică şi s-a constituit ca stat naţional, ar impune să se aştepte încă 322 de ani, întrucît - instaurîhd singura monarhie constituţională ce a existat vreodată pe Noul Continent - independenţa a fost proclamată aici doar în anul 1822.

Am fi putut alege, de asemenea, o naştere simbolică, ce ar corespunde unei răsturnan a regimului - ca în Franţa, unde căderea Bastilier a : ştiut să instaureze o nouă viziune despre lume. Dacă data de 14 iulie nu a devenit aniversarea . naşterii naţiunii, ea aminteşte începutul unei societăţi, laice şi cetăţeneşti. Din acest punct de vedere, în Brazilia ar merita să fie reţinut anul . 1889, cel al sfirşitului monarhiei şi al începutului republicii federative. .

A face ca 1500 să devină anul naşterii Braziliei nu este deci un lucru nevinovat. Data pune în evidenţă sentimentele profunde ale deţinătorilor puterii, viziunea lor europeană, albă şi catolică, alegerea colonizatorilor în detrimentul culturii metise şi al sincretismului religios; Mai mult, ea confirmă persistenţa uneia dintre caracteristicile fondatoare ale naţiunii, şi anume menirea ei de a exclude clasele dominate.

Crime din "raţiuni umanitare i i

m

Duminică, 7 mai, pe o stradă din oraşul Andoain din Ţara Bascilor, a fost împuşcat mortal Jose Luis Lopez de la Caile, ziarist spaniol de la cotidianul “El Mundo”. Un recent raport anual al org an iza ţie i R E P O R T E R I FĂRĂ FRONTIERE menţiona că în anul 1999, în întreaga lume, şi-au pierdut viaţa în misiuni de presă 36 de ziarişti, iar 85 se află în continuare în detenţie.

Cu prilejul marcării Zilei mondiale a presei, secretarul general al ONU, Kofi Annan, directorul general al UNESCO, Koichiro M atsuura şi dna M ary Robinson, înaltul Com isar al ONU pentru Drepturile Omului, au lansat un patetic apel în apărarea ziariştilor, subliniind că “în orice societate libertatea presei este indispensabilă bunei guvernări şi statului de drept”. Tuturor liderilor lumii li se cere “sâ se ang a jeze să g aran teze libertatea deplină a presei, securitatea jurnaliştilor şi să-i pedepsească pe top cei care s-au făcut vinovaţi de crime împotriva ziariştilor”.

La sfîrşitul lunii aprilie a anului 1999, o rachetă NATO a distrus sediul televiziunii sîrbe din centrul Belgradului. Sub ruinele zidurilor prăbuşite şi-au pierdut viaţa 16 persoane t redactori, operatori, tehnicieni, fete de la cabinele de machiaj. Top aceştia erau... civili. Nimic surprinzător în aceasta, deoarece televiziunea nu era un obiectiv militar. Şi, totuşi, cineva din comandamentul NATO a dat ordin ca postul sîrbesc de televiziune să fie nimicit.

Desigur, în timpul războiului din

Kosovo acest episod a fost izolat. Nici înain te şi nici după bom bardarea televiziunii din Belgrad aliaţii occidentali n-au întreprins acţiuni premeditate de ucidere a populaţiei paşnice. Este la fel de adevărat că au existat şi victime în rîndul populaţiei civile care s-au numărat cu zecile şi sutele. Cu un oarecare cinism, purtătorul de cuvînt al N A T O , Jam ie Shea, a pus în circulaţie un termen special - “pierderi colaterale”. Logica este foarte simplă: nu există arme ideale, orice rachetă sau bombă poate să cadă cu o abatere de cîpva metri de ţintă. Şi în locul unei cazarme să nimicească un bloc de locuinţe,'care nu figura în nici un plan de bombardament. ■ •

Opinia publică internaţională accepta atunci- asem enea explicaţii. Toate comentariile erau favorabile aliaţilor occidentali, care duceau în Kosovo, “cu mănuşi albe”, un război sub.lozinci umanitare. A fost distrus un cvartal de locuinţe în Novi Sad, desigur din eroare. A fost lovită clădirea ambasadei din Belgrad a Republicii Populare Chineze, tot dintr-o gravă eroare. A fost' nimicită o coloană de refugiaţi albanezi numai dintr-o regretabilă eroare.

Asemenea “erori” ar fi continuat pînă la sfîrşitul războiului dacă n-ar fi existat această “răutăcioasă" televiziune. Aici nimeni nu a mai vorbit despre o... eroare. Redactorii şi operatorii au fost ucişi cu bună ştiinţă, pentru că televiziunea sîrbă era “susţinătorul" propagandei oficiale şi sprijinea, necondiţionat pe Slobodan Miloşevici. Susţineau un regim “criminal, inuman”. Dar cum să se justifice moartea Xeniei Bankovici, în vîrstă de 27 de ani, a cărei “crimă” consta în faptul că era un

bun machior într-o cabină a televiziunii belgrădene...

Bombardînd televiziunea, aliaţii şi-au - încălcat propriile principii şi declaraţii.

Nu poţi purta un război proclamînd că lupţi pentm declararea drepturilor unor oameni ucigînd cu sînge rece alţi oameni. Cei care au dat ordinul să fie lansată racheta asupra televiziunii sîrbe ştiau foarte bine că în acea clădire se aflau zeci de oameni, neimplicaţi cu nimic în politică. Xenia Bankovici şi ceilalţi 15 colegi ai ei au fost sacrificaţi cu bună ştiinţă. Normal ar fi ca ucigaşii lor să-şi ocupe locurile ce li se cuvin în boxa acuzaţilor Tribunalului Penal Internaţional de la Haga, alături de Slobodan Miloşevici, de Radovan Karadjici şi de ceilalţi criminali de război.

Numai că aşa ceva nu se vă întîmplă niciodată, deoarece trăim într-o lume a

jDoliticii reale. într-o lume în care învingătorii nu sînt judecaţi niciodată, o lume în care învingătorilor nu le place nici să audă m ăcar că au greşit. Probabil de aceea, la 23 aprilie 2000, cînd se îm plinea un ăn de la . bombardamentul: asupra televiziunii sîrbe, nici unul dintre liderii occidentali nu şi-au asumat moartea oamenilor nevinovaţi, ucişi cu “încuviinţarea” lor în urmă cu un an.. Atunci mai are Occidentul dreptul

moral de a condamna Rusia pentm ce se întîmplă în Cecenia? în . războiul cecen se varsă mult.sînge, sînt multe “erori colaterale” ale samavolniciei unor militari i sînt distrugeri mai mari decît în Iugoslavia. Un singur lucm nu-i la fel - uciderea conştientă a populaţiei paşnice din ordinul conducerii politice a tării.

DUPĂ 20 DE AMI, AMINTIREA LUI TITO

ESTE ÎNGĂ VIE(A F P )

Cînd Tito a murit, milioane de oameni au plîns. Sicriul său a fost aşezat într-un tren care a traversat întregul teritoriu al fostei Iugoslavii, oferindu-le tuturor prilejul de a-şi exprima tristeţea. Peste 100.000 de persoane au defilat prin faţa sicriului expus în clădirea Parlamentului iugoslav din Belgrad, iar la funeralii au asistat 31 de şefi de stat, 24 de premieri, 46 de miniştri de Exteme, “reprezentanţi ai celor 3,5 miliarde de locuitori ai planetei”, cum scria atunci cotidianul “Vecernie Novosti”. După 20 de ani, pe minele unei ţări, considerată mult timp un tampon între puterile occidentale şi cele din est, au apărut cinci state noi. Doar Serbia şi Muntenegm au mai rămas unite în cadrul unei noi Iugoslavii, ea însăşi ameninţată de dezintegrare din cauza unor tensiuni apămte între mica republică muntenegreană şi regimul preşedintelui iugoslav Slobodan Miloşevici. Comemorarea morţii lui Tito ar trebui să fie ignorată în mare măsură de regimul lui Miloşevici, dar amintirea fostului lider comunist este încă vie. După un deceniu de războaie, sancţiuni şi mizerie, mulţi locuitori din Iugoslavia îşi amintesc cu nostalgie de epoca lui Tito, în timp ce alţii o consideră vinovată de nenorocirile lor.

“Eram respectaţi pretutindeni,

puteam să călătorim oriunde în lume, puteam să cîştigăm mai mult decît aveam nevoie. Cînd trăia Tito, trăiam şi noi", declară Ludmila Rankovici, de 37 de ani. “Acum, totul s-a risipit”. îşi aminteşte şi acum de sirenele care răsunau în timpul funeraliilor lui Tito, şi apoi în fiecare an, la 4 mai, pentru a marca ziua şi ora decesului conducătorului iubit. “De fiecare dată cînd le auzeam, izbucneam în plîns. Anul trecut, sirenele au răsunat în timpul bombardamentelor1 NATO şi am plîns din nou, însă de data aceasta nu am mai plîns pentru Tito, d pentru noi”.'

Toţi cei care doresc să analizeze trecutul, să revadă fotografiile marelui dispărut, să-şi am intească discursurile sale istorice, pot vizita

. site-ut creat pe Internet, în 1997, de doi studenţi din Slovenia, w w w .titoville .com . Una dfntre fotografii îl înfăţişează pe Tito, fumînd o havană, în compania actorilor Elizabeth Taylor şi Richard Burton, în timpul vizitei lor ia Belgrad în 1970. Site-ul este în limba engleză, dar cea mai mare parte din cele 7.000 de mesaje trimise pînă în prezent sînt scrise în limbile fostelor republici iugoslave. Şi multe dintre eie sînt pline de amărăciune, ca, de exemplu, cel trimis de “un fost iugoslav din Suedia, care sună astfel: “Acum cînd tu nu mai eşti, nişte idioţi au preluat puterea şi lumea poate vedea deja rezultatele”.

*

Ş i

Aici ar putea fi _ :reclama dumneavoastră

m

4 r t ^ a î ^ i ^ A a n ă i ^ ^ s t e a l

1812 - S-a născut George Bariţiu, om politic, publicist şi

istoric român, participant la Revoluţia română de la 1848

din Transilvania.

' T B l z

Viorel Hrebenciucîl va da în judecată pe Remus OprisDeputatul PD SR ; Viorel

^pjţ'gbenciuc a declarat, ieri, ;njr-o conferinţa de presă, că va face un demers penal împotriva fostului secretar general al Guvernului, Remus Opriş (PNŢCD) pentru că acesta nu si-a exercitat obligaţiile legale de urmărire a finalizării contractului, cu Groupe Saintonge Editions (GSE) pentru editarea albumului “Eterna şi fascinanta Românie”.

Deputatul PDSR a declarat că, atunci cînd Remus Opriş deţinea funcţia de secretar general al Guvernului, acesta nu a întreprins nici o acţiune pentru finalizarea contractului, deşi Corpul de Control al Guvernului Ciorbea solicita acest lucru.

De asemenea, potriv it lui Hrebenciuc, Remus Opriş a plătit rata din contract de 4,2 milioane dolari, deşi putea să rezilieze

contractul şi să oprească plăţile. Hrebenciuc a arătat că ideea că biletele la ordin emise trebuiau plătite necondiţionat este “falsă” şi că Remus Opriş, în calitate de titular de contract, putea să se adreseze Curţii de Arbitraj Bucureşti şi să dea în judecată firma franceză pentru nerespectarea contractului, .cu blocarea fondurilor firmei. -

Viorel H rebenciuc susţine c ă A drianC ostea era 'prie ten cu V irg il M ăgureanu '

■ Deputatu l PDSR Vidrei Hrebenciuc, fost secretar general al Guvernului Văcăroiu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că l-a cunoscut pe Adrian Costea la sfîrşitul anului 1992, la o recepţie şi că nu l-a verificat, deoarece acesta “era prieten cu Virgil Măgureanu”.

Răspunzînd unei întrebări privind verificarea lui Costea de către organele de securitate, Hrebenciuc a declarat: “Ce nevoie era de verificări la SRI şi SIE, dacă era prieten cu Măgureanu".

Viorel Hrebenciuc a arătat că i-a acordat lui Adrian Costea o împuternicire limitată în timp, pînă la sfîrşitul anului 1993, referitoare la relaţiile Guvernului României cu Guvernul Francez, al cărei obiect era “aducerea de bani, un miliard de dolari, în România”.

Propuneri pentru ecologizarea zonei

Pata RitCandidatul PDSR la Primăria Cluj-Napoca,

Teodor Groza a spart monotonia conferinţelor- de presă din campania electorală, invitînd ziariştii pe teren, tocmai la rampa de gunoi de la Pata Rît: E de prisos a mai reaminti clujenilor ce înseamnă acea rampă de gunoi, denumită “bomba clujeană”. Fiind vorba de bombă, paznicii de acolo au permis accesul în zona înmiresmată doar după ce directorul RADP, Liviu M edrea şi candidatu l PD SR au dat o sum eden ie de telefoane... Deh, o-fi într-adevăr, zonă strategică.

Groza spune că în programul său se prevede eco log izarea m un ic ip iu lu i, in c lu s iv p rin închiderea rampei, care urmează a fi acoperită cu pămînt. în locul ei se prevede construirea unei gropi betonate, care să respecte normele europene în ceea ce priveşte ecologia. Trebuie precizat încă un aspect: deşi legile referitoare la protecţia mediului există de mult timp, nu s-a luat, p în ă . acum, nici o m ăsură pentru dezam orsarea “bombei”.

■ , • T.C.

În tîln ir i publice în p lina desfăşurare

U na d in tre c e le . m a i im p o rtan te componente ale program ului Alegeri 2000 o constituie desfăşurarea de în tîln ir i publice între cetăţeni şi parlam entari. A stfel, în fiecare judeţ va fi organizată, o dată la două luni, cîte o întîlnire publică, de fiecare, dată în altă localitate din circumscripţie.

Primele două întîlniri publice din judeţul Cluj s-au desfăşurat în lunile decembrie şi februarie în Cluj, respectiv Gherla, urmînd ca o a treia întîlnire de acest tip să aibă loc în Juna mai în oraşul T u rd a .' în urma consultării cu autorităţile loca le ,. precum şi cu cetăţeni ai oraşului, discuţiile se vor concentra pe tem a “C o lab o rarea a u to r i t ă ţ i - O N G - c e tă ţe n i p e n tr u dezvoltare locală”.

În tîln ire a c e tă ţe n i - p a r la m e n ta r i - reprezentanţi m ass-m edia, va avea loc în oraşul T u rd a , astăzi, 12 m ai a.c., în tre o re le 1 7 ,0 0 -1 9 ,0 0 , în S a la M a re a Prim ăriei din T u rd a .

[— în premieră la Cluj.

Independenta Lucia Marca candidează la CL

în premieră pentru scena politică clujeană, în cursa pentru alegerile locale a luat startul şi o candidată neînregimentatâ politic, pentru unul’ dintre posturile Consiliului. local. Lucia Marcu are ^37 de ani, este necăsătorită. Membră ANIC de anuî trecut, a lucrat tim p de 17 ani la "CJujana", este econom ist şi, actualmente, patron. .... -

Lucia Marcu crede că femeile nu sînt suficient de bine reprezentate în Consiliul local. în postura de candidat independent, are ca obiective problem a locuinţelor, mai ales pentm tineri, asigurarea de cursuri pentru femei (de menajeră, baby-sitter) şi asigurarea de abonamente gratuite pentru studenţi.

Andreea MARCU

Candidaţii la Primăria Cluj-Napoca nu sa înghesuia să-şi "varsa” sîngcla în folosul populaţiei

Începînd cu data de 8 mai, Crucea Roşie, filiala Cluj, a organizat o acţiune de donare voluntară de sînge, acţiune la care au fost invitaţi să “participe”, în primul rînd, candidaţii partidelor politice la alegerile locale, ca un exemplu şi imbold pentru cetăţenii clujeni. Pînă ieri, la Centrul de Transfuzie Sanguină nu se prezentase nici un candidat Contactaţi telefonic candidaţii la Primăria Cluj-Napoca s-au arătat foarte receptivi vizavi de iniţiativa Crucii Roşii, despre care puţini aveau cunoştiinţă, dar oricum s-au “bucurat” că mai au timp pînă în 26 mai, data la care acţiunea va lua sfîrşit. Interesant este că cele mai frecvente grupe sanguine întîlnite la candidaţii la Primăria Cluj- Napoca sînt 0 şi A2. Despre persoanele cu grupa sanguină 0, medicul primar Codruţa Păltineanu, care este şi preşedinta FER Cluj, a declarat că sînt foarte dinamici, hotărîţi, perseverenţi, interiorizaţi, foarte meticuloşi, cu o forţă interioară deosebită, dar sînt pred/spuşi la afecţiuni cronice care implică stressul, cum ar fi hipertensiunea arterială şi ulcerul gastro - duodenal. In ce priveşte

■ persoanele cu grupa sanguină A2, acestea, a afirmat Păltineanu, au foarte multăimaginaţie, sînt volubili, foarte sentimentali, în general calmi, dar

nu foarte buni organizatori.Candidatul PD, luliu Păcurariu, posesor al

grupei sanguine 0, a declarat că urmează să se deplaseze la Centrul de Transfuzie în cursul zilei de ieri, chiar dacă după aceea va fi nevoit să se odihnească. Candidatul PDSR, Teodor Groza, a precizat că el a dorit să fie primul donator şi, ca urmare, a avut o discuţie cu directorul Crucii Roşii, care urma să-l solicite la începutul acţiunii. Groza s-a arătat mulţumit mai ales că deţine grupa 0 valabilă pentru orice solicitant de sînge. Ruja Nicolae, candidatul din partea PUNR, regretă că nu poate dona sînge, dar a suferit de hepatită epidemică şi în acest caz este contraindicat, chiar dacă sîngele lui ar fi fost util, avînd grupa sanguină0. Mihai Betea, candidatul PSM , şi Romulus Zamfir, candidatul PNL, amîndoi posesori ai grupei A2, vor da curs invitaţie i Crucii Roşii In următoarele zile. Aurel Tămaş, candidat PUR, a spus că dacă-i musai, va dona şi el sînge, pentru că oricum a mai făcut acest lucru. Candidatul UFD, Dan Baciu, “şi-a dat" sîngele din proprie iniţiativă, în urmă cu aproximativ o lună, astfel că 72 de zile este nevoit să ia o pauză.

Adriana ClOtl

Contestaţii...>Candidatul PDSR la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca este contestat de către o agenţie

clujeană,'printr-o adresă remisă Biroului Electoral Municipal, celui Judeţean şi Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Motivul, în mare, este acelaşi prezentat şi de candiadtul UFD Ia Primăria Cluj-Napoca, Dan Baciu, relativ la o declaraţie a unui plutonier din fosta Securitate, în care Groza, directorul Regionalei CFR din acea vreme ar fi permis filmarea, din interiorul clădirii, a manifestaţiilor din 22 dec. 1989. Reprezentanţii agenţiei spun că deţin declaraţia şefului pazei Regionalei CFR Cluj care a infirmat spusele Iui Groza, declaraţie potrivit căreia în ziua de 22 dec. 1989 nu au pătruns în clădire decît persoane autorizate. Reamintim că Teodor Groza, în calitate de candidat la Primăria Cluj-Napoca, a negat orice colaborare cu fosta Securitate ca Poliţie politică. T.C,

Oameni second-hand

urmare din pagină 1______

decît lasă să se înţeleagă Io s if Boda. N u num ai el însuşi, ci o bună parte a liderilor noului partid, au beneficiat de sponsorizări din partea firmelor lui Costea. Firme care , co n fo rm unu i docum ent francez n-au tăcut altceva decît să tran sfe re b an i ro m ân eşti, su b form ă de valută, bineînţeles, în buzunarele patronului lor şi, de aici, în a le unor românaşi. Ei bine, acestui om , caracterizat de Ion lliescu ca f iind un b in ev o ito r in te re sa t de p ro ce su l de

.democratizare a ţârii noastre, i-au fost încredinţate, de către Emil C o n s ta n tin e s c u , sa rc in i de anvergură internaţională. Ce! care, în Franţa, .devenise suspect de afaceri necurate, a fost considerat capabil să îndeplinească misiuni în întreaga zonă a Europei de Sud- Est, în care R om ânia, conform co n c e p ţie i lu i E m il C o n s ta n tin e s c u , jo a c ă un ro l esenţial. M andatul prezidenţial a fost înmînat unui om second-hand, agreat de C otroceni şi după ce organele de anchetă din România > deţineau date şi aveau bănuieli în privinţa moralităţii lui.

PPDRşi-a lansat programul politic

C andidatu l PPD R la P rim ăria C luj-N apoca, Răzvan Ursuţiu, şi-a lansat, ieri, programul politic ce intenţionează să-l aplice în cazu l în care va ieşi cîştigător în cursa electorală. P rin tre p ropuneri înfiinţarea.unei zone libere în municipiul Cluj-Napoca, concesionarea de terenuri pen tru tineri şi m ilitari, lo cu in ţe p en tru - rrom i, spargerea m onopolurilo r r e g i i l o r . autonom e şi privatizarea pieţelor. Ursuţiu s-a declarat îm po triva dem ersu lu i “C asarom ” , referitor la: construcţia de case pentm clujeni, precizînd că ar trebui ca terenul să fie concesionat direct tinerilor, fără firme intermediare. T.C.

Senatorii au decis ea Legea caselor naţionalizate şi Legea de privatizare a fostelor IAS să fie plasate pe ultimele poziţii ale ordinii de zi

Senatorii şi-au votat ieri, programul propus de Biroul Permanent pentm săptămîna viitoare, cu 83 de voturi “pentm” şi.două abţineri,” deşi senatorul PD Triţă Făniţă a atras atenţia că Legea caselor naţionalizate şi Legea de privatizare a fostelor IAS se află pe ultimele poziţii pe ordinea de zi.~ Preşedintele de şedinţă, senatoml PD Dan Vasiliu, le-a explicat colegilor săi că Biroul Permanent a decis ca aceste legi să ocupe ultimele locuri pe ordinea de zi, deoarece, în acest moment, prioritare pentru Parlament sînt legile şi ordonanţele necesare aderării la UE şi NATO.

Senatoml independent Voicu Glodean a acuzat actuala putere şi opoziţia că nu doresc reglementarea problemelor proprietăţii, invocînd lipsa de cvorum generată de campania electorală pentm alegerile locale. Preşedintele de şedinţă Dan Vasiliu le-a explicat senatori|or că pot modifica ordinea de zi a săptămînii viitoare la începutul fiecărei şedinţe, în funcţie de interesele lor, şi a subliniat că legile referitoare la proprietatea agricolă şi imobiliară se află totuşi pe ordinea de zi. Biroul Pemanent al Senatului stabilise, miercuri, la solicitarea vicepreşedintelui Doru Ioan Tărăcilă (PDSR), să înscrie proiectul Legii caselor naţionalizate şi proiectul Legii de privatizare a fostelor IAS pe ultimele poziţii ale ordinii de zi a şedinţelor în plen, pînă la sfîrşitul campaniei electorale.

Poker diplomatic de durată: negocierile pentru tratatul politic româno-rus

In 1991, România încheia cu Uniunea Sovietică un tratat, cu doar cîteva luni înaintea dezmembrării fostului “imperiu”. Această gafă a determinat autorităţile de la Bucureşti să devină extrem de precaute la orice chestiune legată de încheierea ' unui asemenea document bilateral cu Moscova. . De partea cealaltă, momentul 1996 a fost ultimul în care Rusia şi-a manifestat vizibii interesul pentru încheierea Tratatului de bază, prin vizita ministrului de Externe, Evgheni Primakov, la Bucureşti.

în rest, fiecare întîlnire bilaterală a fost marcată de discuţiile privind “necesitatea relansării relaţiilor dintre cele două ţări, în special a celor economice”, iar subiectul tratatului şi-a găsit loc undeva, mai la final. “Recîştigarea pieţei ruse”, formulă utilizată des chiar şi de diplomaţii de la Bucureşti, este un obiectiv mult mai interesant pentru România. în contrapartidă, o declaraţie din luna aprilie a ambasadorului rus la Bucureşti, Valeri Keneaikin, ilustrează pokerul diplomatic pe această temă: “Relaţiile dintre Rusia şi România pot fi extinse, mai ales cele economice, dar partea română a pus nişte condiţii prealabile pentru semnarea tratatului de bază, fapt cu care Moscova nu este obişnuită şi aşteaptă să vadă în ce măsură se va modifica poziţia BucOreştiului în acest sens”.

în cadrul negocierilor, există poziţii care par ireconciliabile la ’ prima vedere. Condamnarea Pactului Ribbentrop-M olotov, chestiunea tezaurului şi problema a ran jam ente lo r .de

securitate reprezin tă p rincipale le puncte divergente în negocierile pentru tratatul bilateral dintre România şi Rusia. Chestiunea tezaurului este una din revendicările insistente ale părţii române, care nu a reuşit, însă, nici m ăcar formarea unei comisii .mixte care să investigheze această problemă. Depus în Rusia, în timpul celui de-aI doilea război mondial, tezaurul românesc nu a mai fost retumat proprietarului său de drept, statul român.

Pactul Ribbentrop-Molotov a consfinţit anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de către URSS, în timpul celui de-a doilea război mondial. O eventuală condamnare a sa/dorită de. România, ar păstra premisa pentru o viitoare revendicare a acestor teritorii, a fla te la ora ac tu a lă în componenţa Republic» Moldova şi a Ucrainei, situate încă în sfera de*interes major a Moscovei.

în cazul aranjamentelor de securitate, relaţia cu NATO este cheia. “Dreptul l | aranjamente de securitate proprii” este formulă cea mai apropiată de poziţia negociatorilor români, în-tim p ce la Moscova insistenţele României de a adera la Alianţa Nord-Atlantică nu sînt privite deloc cu ochi buni. în orice caz, viitorul acestor negocieri este greu de prevăzut. Un lucru este aproape sigur: actuala Putere de la Bucureşti nu va risca să încheie acest tratat într-un an electoral. în acest timp, la Moscova, subiectul România, induzînd tratatul, este departe de a fi o prioritate.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră A i ' i â ' t ' u

113 - La Roma, a fost inaugurată Columna

lui Traian.

K i-

F E S T I V A L U L I N T E R N A Ţ I O N A L D E P O E Z I E

' L / 7e = > Z - L E Lr r

U C L C L n ( L J X s C L C ţC L

Sim pozionul LITERATURILE BALCANICEHamartia, liybris, catharsis

Cea de a treia zi a Festivalului Internaţional de Poezie “Lucian B lag a” ' a fo s t co n sa c ra tă lucrărilor simpozionului despre Destinul trag ic în lite ra tu rile balcanice, la care au participat scriitori şi oameni de cultură din ţări a p a rţin în d sp a ţiu lu i b a lca n ic , d in R o m ân ia şi R ep u b lica M o ld o v a ,S im p o z io n u l, de fa p t un colocviu pe tema de m ai sus, s-a desfăşurat în organizarea F undaţie i “B a lk a n ik a ” şi a E d itu rii “ C lu s iu m ”, ed itu ra c lu jean ă fiin d s in g u ra din România care face parte din fundaţia amintită. “Balkanika”, veritabil consorţiu care reuneşte şapte edituri din Balcani, a luat fiinţă acum 6 ani, la Ohrid. în acest an, “Balkanika” va acorda ccl de al IV-lea premiu anual al său, în cadrul simpozionului de m ie rc u r i ' fo rm u lîn d u -se şi propunerea de a fi elaborat un d ic ţio n a r al l i te r a tu r i lo r balcanice. Cu cîteva excepţii fericite, cunoaşterea reciprocă în domeniu e ca şi inexistentă!

La lucrările sim pozionului, conduse de criticul şi poetul V a le n tin T a ş c u - d ire c to r general al C asei de E d itu ră “ A tlas-C lusium ” s-au făcu t auzite consideraţii dintre cele . mai aviza te din partea unei autorităţi în materie, profesorul clu jean M irc e a M u t h u - p ro rec to r al U n iv e rs ită ţii

“Babeş-Bolyai” - acreditat drept cel m ai m are sp e c ia lis t în balcanism'cultural, cu cel puţin patru cărţi pe această temă. A fost de faţă p reşed in te le F u n d a ţie i “ B a lk an ik a”, sc r iito ru l b u lg a r N ik o la j Stoianov, cuvîntul domniei sale punînd în evidenţă cîteva dintre p ro iec te le g en ero ase ale fundaţiei..

în tr-a d e v ă r , b a lcan ism u l rep rez in tă , d in p e rsp ec tiv ă ac tu a lă , o u ria şă dram ă colectivă, cu reversul ei parodic în chiar evenimentele petrecute de un timp încoace în această parte de lum e. A bord înd problema tragicului ca valoare categorială şi tragicul ca stare, profesorul Muţlţu a lansat şi o întrebare incitantâ: în ce măsură < tra g ic u l e s te tran scen d en t, respectiv imanent sau avem şi un alt tip de tragic? Excelent eseu l lu i V a len tin T aşcu, ex ce len tă in te rv e n ţia lui D.R. Popescu, dar şi cele ale a lto r sc r iito r i d in B alcan i. Pornind de la balcanism, care e mai m u lt decît o m etaforă , prelungind în plan cultural o parte din moştenirea comună a B izan ţu lu i, cu toa te contradicţiile ei, cu elemenţul pitoresc în atitudine artistică sau m entalita te is to rică (cf. M. Muthu), tragicul care izvorăşte de aici e acea viziune simbolică asupra lumii, în care o dată cu

moartea personajului tragic se prăbuşeşte o întreagă ordine a lucrurilor; un tragic care vine dintr-un destin obiectiv, îmbinat adesea cu unul subiectiv, în care su fe rin ţa e genera tă de caracterul personajului-erou.

Gînduri ale participanţilor la Festival

D oam na B renda W ALKER (Anglia), distinsă cu Prem iul p e n tr u cea m a i b u n ă

« ■ n : .

i iTr ’i

traducere a poeziei blagiene(în limba engleză); Ce m-a adus acum şi în alte dăţi alături de

Blaga? Am fost invitată şi anul acesta (de fapt am fost invitată

cîn fiecare an, dar, din nefericire, n-am putut veni) şi, iată-mă aici, fericită să-mi regăsesc prieteni v ech i, în tr-o atm osferă cu adevărat academică, să asist la discuţii interesante, la cel mai înalt nivel, pe tema legăturilor dintre Eminescu şi Blaga, de exemplu. Iubesc Clujul, cum iubesc şi poezia lui Blaga şi mă bucur că am putut cunoaşte oraşul mai pe îndelete. M-aţi întrebat despre cartea pe care

' intenţionăm să o lansăm încă în acest an: într-adevăr, este vorba

despre integrala traducerilor în engleză din Blaga, pe care o oferim lumii, Stelian A posto lescu şi cu mine. După o muncă de vreo trei ani, care însumează peste 600 de pagini, sperăm ca această lucrare a noastră să apară în toamna acestui an sub egida UNESCO şi a

*, C en tru lu i . ,de Studii "I R om âneşti de, la Iaşi.

Aşadar, peste 600 de pagini cuprinse în 13 cărţi (!). Finanţarea este asigurată în to ta li ta te . Sperăm să rev en im c ît de cu rînd , pentru a lansa rezultatul muncii noastre în cele mai importante centre de cultură

din ţară. *Michaela BOCU

Foto: I. PETCU

• ; \ r

Premiere cinematografice " '.

Infern Ia propriu şiIa figurat

Un Jean -Claude V an Dam m e este binevenit, mai ales în sezonul de vară, cînd filmul este unul de acţiune, cînd eterna luptă'dintre bine şi rău se sfîrşeşte cu victoria binelui. Chiar

• dacă background-ul ascunde crime şi atrocităţi. ■Infernul regizorului John G. Avildsen (Rocky, K arate

Kid I şi II, L ovitură de C răciun) are parte de o lume excentrică, oameni de la marginea societăţii, amestecaţi în fărădelegi cu duiumul, crime, stupefiante, prostituţie. O luptă permanentă, inegală, o confruntare ce aduce pe ecran violenţă, multă violenţă, pe care o putem interpreta cum dorim.

Infernul, SUA 1999, scenariul Tom O’Rourke, regia John G. Avildsen, cu Jean-Claude Van Damme, Pat Morita, Danny Trejo, Larry Drake (C inem atograf REPUBLICA).

î n t r e 1 2 ş i 1 8 m a i / l a C i n e m a t o g r a f A R T A - E U R I M A G E S

Zilele filmului maghiar dccomedie

După cele 14 zile de film francez, după “vedetele comediei româneşti” sau “zilele filmului haiducesc” cu Florin Piersic, RADEF Cluj ne invită la o săptămînă a filmului maghiar de comedie. în care au fost programate trei dintre film ele.de succes şi bună dispoziţie.

• în tr-un pat cu opoziţia, regia Andras Kem şi Koltai Robert, este o comedie inspirată’din piesa O ut of O rd e r a britanicului Ray 'Cooney. Un înalt demnitar de stat, parcă se poartă şi la noi, pune la cale o aventură galantă cu o seducătoare secretară a şefului op.oziţiei. No comment!

• Profesorul va să zică, regia Koltai Robert, este o comedie romantică, într-un triunghi ideal, profesor - elevă - mama elevei...

• Feri s-a privatizat, regia Timar Peter, ne introduce în lumea nu lipsită de peripeţii a camerelor de... închiriat, a turismului feroce, a investiţiilor şi a profitului. Nu în cele din urmă, benefic pentru aproape două ore de rîs.

Demostene SOFRON

Concert de m uzică barocă Seratele literare AVANPOSTFilarmonica de Stat ‘Transilvania’

invită publicul la un concert care se anunţă o premieră pentru Cluj-

' Napoca: pentru prima oară, / \ aşadar, un concert pentru orgă, trompetă şi voce. ai cărui protagonişti vor fi Ursula Philippi (orgă), Gheorghe Muşat (trompetă) şi Angela Ţibrea (voce). Cei trei apreciaţi solişti vor interpreta patru arii pentru voce, orgă şi trompetă, intercalate cu lucrări pentru orgă. în program: Alessandro Scarlatti: aria “Con voce festiva" pentru trompetă, voce şi orgă; Dietrich Buxtehude: Preludiu în re minor pentru orgă solo; J. S. Bach: “Jauchzet Gott in alien'Landen", arie pentru trompetă, soprană şi orgă din “Cantata BWV 51"; J.S. Bach: Passacaglia şi Fuga în do minor BWV 582, pentru orgă solo; G.F. Haendel: “Ode fur Konigin Anna”, arie pentru trompetă, soprană şi orgă; J.S. Bach: Trei prelucrări ale coralului “Vater Unser im Himmelreich", pentru orgă solo; G.F. Haendel: “Let the Bright Seraphim" din Samson, arie pentru trompetă/ soprană şi orgă. Concertul va avea loc marţi, 16 mai a.c., la ora 19, în Biserica “Sf. Mihail” din Cluj-Napoca.

Conferinţă

C E N T R E C U L T U R E Lf r a n c a i s

CLUJ-NAPOCA

Centrul Cultural F rancez anunţă conferinţa intitulată: Qu’est-ce qu’etre Europeen, care va fi susţinută de sociologul Henri Mendras, director de cercetări emerit la CNRS, directorul colecţiei “Sociologie" a Editurii A Colin.Conferinţa va avea loc astăzi, 12 mai, ora 18, la Centrul Cultural Francez, str. I.I.G. Brătianu nr. 22.

Evenimente culturale la Centrul Cultural SINDANPentru astăzi, Centrul Cultural SINDAN (de pe ''

str. luliu Maniu nr.15, ap. 10) ne propune următoarele / ă r - momente culturale: la ora 14 conferinţa cu tema:'Despre limba eschimoşilor şi cultura laponă, susţinută de profesorul finlandez dr. Markku Varis, . 1de la Universitatea din Oulu; conferinţa va fi ţinută în limba engleză şi va fi tradusă în limba română; la ora 17: vernisajul expoziţiei Fotografia -1 6 imagini a artistei iidiko Farkas, studentă în anul V la Secţia Foto-Video din cadrul Academiei de Arte Vizuale “Ion Andreescu . Expoziţia va fi deschisă de conf. univ. Feleki Karoly şi conf. univ. Dorel Găină,, cadre didactice la Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca.-

După Mircea Dinescu şi Szocs Gâza, o nouă invitată de marcă la Seratele literare interculturale AVANPOST: de această dată ni se propune o Serată SIMONA POPESCU (în limba română) şi lansarea cărţii Xilofon (în limba maghiară) a autoarei; va fi prezent şi traducătorul cărţii, Szonda Szaboics. Gazdă a seratei: Sântha Attila. Manifestarea, organizată cu sprijinul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, va avea loc mîine, 13 mai, ora 20, la Music Pub.

IDECAR - 2000 • Ediţia a X-a*

VernisajUniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala interjudeţeană

Cluj - Bistriţa - Zalău anunţă vernisajul expoziţiei de grafică a artistei Mariana Şerban, care va avea loc astăzi, 12 mai, ora 17, la Galeria Veche, Piaţa Unirii nr. 14, Cluj-Napoca.

Lansarea volumului: MANAGEMENT PENTRU VIITOR - Biblioteci şi Arhive

Luni, 15 mai, ora 12,30, va avea loc în sala de conferinţe a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”, lansarea volumului intitulat MANAGEMENT PENTRU VIITOR - Biblioteci şi Arhive, editat în colaborare cu Graduate School of Library and Information Science, The University of Texas din Austin, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” şi Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale. Prin nivelul şi tematica studiilor publicate, cartea poate trezi interesul tuturor celor implicaţi sau vizaţi de modul de funcţionare şi evoluţie a instituţiilor bligetar-culturale, în general şi a celor furnizoare de informaţii, în special.

Doriţi să fiţi regizorul următorului clip VAMA VECHE?Trupa VAMA VECHE şi Libra Film anunţă uri experiment în

premieră în România: realizarea unui videoclip cu ajutorul materialelor filmate de amatori, neprofesionişti.fani VAMA VECHE. Ocazia e dată de concertele desfăşurate în cadrul turneului organizat de Connex şi Antena 1 în 15 oraşe din România, în perioada 6-16 mai. Piesa aleasă pentru clip este “Hotel Cişmigiu”, pe care organizatorii o consideră emblematică pentru o generaţie de tineri care continuă să trăiască în condiţii mizere şi care îşi proiectează viitorul, din păcate, foarte departe de ţară. Dacă doriţi să fiţi unul dintre regizorii clipului “Hotel Cişmigiu” va trebui să vă procuraţi o cameră video (format VHS, Hi8, Beta), apoi să daţi frîu liber imaginaţiei şi să filmaţi orice vă inspiră textul piesei “Hotel Cişmigiu” şi, obligatoriu, să participaţi şi să filmaţi imagini în timpul interpretării piesei, la concertul organizat în 17 mai, la Cluj-Napoca. Promovarea clipului se va face, în premieră, prin Internet; alte detaţii în paginile www.librafilm.net sau www.vamaveche.ro. Cea mai importantă şi creativă contribuţie la realizarea clipului va fi premiată de VAMA VECHE cu un premiu surpriză..

Continuînd o veche şi valoroasă tradiţie, Primăria oraşului Turda, în colaborare cu Casa de Cultură, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Clubul Copiilor (Cercul electronic - prof. lablonschi Ştefan şi Cercul de informatică - prof. Bukos Istvan), organizează în 12-13 mai a.c., Simpozionul Interjudeţean IDECAR - 2000, secţiunea tehnico-ştiintifică, ediţia a X-a.

După deschiderea festivă care va avea loc astăzi, 12 mai, ora 9, la Clubul Copiilor, concursurile de specialitate, a căror desfăşurare va avea loc în aceeaşi zi, vor fi urmate de un simpozion pe teme de specialitate - Informatică şi Electronică - şi de un foc de tabără la Valea lerii - Caps. în cadrul simpozionului amintit, ca şi în alte dăţi, îri afara concursurilor pe specialităţi, au devenit tradiţionale sesiunile de comunicări ale elevilor şi cadrelor didactice din cluburile şi palatele copiilor din ţară, schimburile de experienţă, excursiile şi vizitele la monumentele istorice şi ale naturii din urbea de pe Arieş şi împrejurimi, spectacolele, expoziţiile, momentele artistice şi distractive; Aceste activităţi, ne asigură organizatorii, au urmărit şi urmăresc dezvoltarea interesului şi cunoaşterea ştiinţifică şi artistică la elevi; structurarea unei gîndiri complexe, competitive, capabile de adaptare, bazate pe o bogată pregătire generală şi de specialitate, stimularea gîndirii logice în condiţii de competiţie, constituind în acelaşi timp, evenimente de prim rang în viaţa social- culturală a municipiului Turda.

Ion CORDOŞ Rubrică realizată de M. BOCU

Fundaţia culturalăj1 ^ şi T V R C lu j i P ■- i

. Prezintă festivalul- r™ l

( I H P I H lBr i

i s ^ p s a n w

z H i g « r a s a »- NIERNAIlOfWL

Viitorul sună bine m m«nuna

C O N N E X

parteneri M ed tt A D E V Ă R U L şi ( 1 ) '/ 4 » Cluj — * (3715143 )

C L U J-N A PO C A : lu n i-v in e ri 8-16; sîm bătă 9-14;

tel/fax 19-73-1 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60

i v i c o m u n ic a t(3683515)

A v în d în v ed e re că în n r . 2886 a l z ia ru lu i "A d e v ă ru l d e C lu j" , d in d a ta de 08.05.2000, a fost p u b lic a tă o fe r ta D - lu i O L Ă N E A N U N IC O L A E C R I S T I N E L d e a c u m p ă ra ac ţiu n i a le S .C . "F A R M E C " S.Ă ., a d u c e m Ia c u n o ş tin ţa a c ţio n a r i lo r că aceas tă o fe r tă este n e leg a lă şi n e s ta tu ta ră , d eo a rece :

- A d u n a re a G e n e ra lă a A c ţio n a r ilo r d in d a ta de 07 .04 .2000 a h o tă r î t l im ita re a n u m ă ru lu i d e a c ţiu n i d e ţin u te de c ă tr e u n s in g u r a c ţio n a r la n iv e lu l co te i de 2 2 % ;

D eo arece d l O L Ă N E A N U deţine în a ce s t m o m e n t p ro c e n tu l n lax im ad m is , o ric e v în za re d e a c ţiu n i c ă tre a c e s ta va fi lo v ită de n u li ta te .

- V în z a re a -c u m p ă ra re a d e ac ţiu n i se o rg a n iz e a z ă şi se a p ro b ă de c ă tre C o n siliu l de A d m in is tra ţie a l A socia ţie i " F A R M E C " P A S , tra n z a c ţi ile în ch e ia te fă r ă a c ea s tă a p ro b a r e s în t n e s ta tu ta re şi a tra g r ă s p u n d e re a p e n a lă şi p e c u n ia ră c e lo r im p lic a ţi în astfel d e t r a n z a c ţi i .

C onsiliu l d e A d m in is tra ţie a l A sociaţie i " F A R M E C " PA S

O lă n e a n u N ic o Ia e J C r is t in e l, a c ţ io n a r p r in c ip a l al so c ie tă ţii c o m e rc ia le F a rm e c SA c u m p ă r a c ţ iu n i a le

so c ie tă ţii în c o n d iţii le p re v ă z u te de s t a tu tu l so c ie tă ţii ş i a le L eg ii 31 /90 ,

P r e ţ a tr a c tiv , p la ta c a sh , c o n fid e n ţia li ta te a s ig u ra tă . P re z e n ta c e re r e a r e v a lo a re de o fe r tă d e c u m p ă r a r e

ire v o c a b ilă . # ’ -

S u n a ţi la : 0 94 /311 .617 ; 094/373 .413; 0 94 /326 .721 ;

095/113 .105 . '__________ (3715155)

Consiliul de Administraţie al S C P A N E G R A N O S A C L U J

cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului n r. 2-4 - convoacă

I. A D U N A REA G E N E R A L Ă O R D IN A R Ă / A CŢIONARILOR

Cu următoarea Ordine de zi:I. Revocarea membrilor Consiliului de Administraţie.

;2. Alegerea noilor membri ai Consiliului de Administraţie.' 3. Revocarea-membrilor Comisiei de cenzori.

II. ADUNAREA G EN ERA LĂ EX TR A O R D IN A R Ă A ACŢIONARILOR

Cu următoarea Ordine de zi:1. Modificarea dispoziţiilor actului costitutiv al societăţii

referitoare ia numărul de membri ai Consiliului de administraţie, în sensul reducerii numărului de administratori de la 5 la 3.

2. Aprobarea majorării capitalului social al societăţii prin emisiunea unui număr de 200.000 acţiuni, cu valoarea nominală de 25.000 lei, în valoare de 5.000.000.000 lei, prin aport în numerar. - ' - ■

Convocarea Adunării generale a acţionarilor se face pentru data de 04.06.2000,ora 10,00, în cazul A dunării generale ordinare, respectiv o ra 12,00 pentru A dunarea generală extraordinară. •

în cazul în care aceasta nu este legal constituită, la prima convocare şedinţa se va relua în data de 05.06.2000 la aceleaşi ore. (. - '

La cele două adunări generale pot participa acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de 29.'05.2000.

REG IA NAŢIONALA A PĂDURILOR, cu sediul în Bd. Magheru nr. 31, sector 1, tel. 01-659.20.20, organizează licitaţie publică, cu strigare, conform prevederilor O.G. nr. 88/1997 şi Normelor metodologice de aplicare, aprobate priri HG nr. 50/ 1999, pentru vînzare de active, la sediul Direcţiei Silvice Cluj- Napoca, str. Horea nr. 7, cod poştal 3400, Cluj-Napoca, tel. 064-433.539, fax 064432.580. .(1). Atelier împletituri Gherla - împletituri nuiele răchită (2) Gherla Str. Gelu Nr. 15 Jud. Cluj; (3) 2300000; (4) 200000; (5) 1000. , - (1) Centru Fructe Dezmir - sortare, prelucrare primară, ambalare fructe de pădure; (2) sat Dezmir, corm Apahida, jud. Cluj; f (3) 2000000; (4) 200000; (5) 1000 §Data licitaţiei: 18.05.2000 \ 2 .Relaţii suplimentare ing. Tohotni Martin, tel. 064-433.539 int. 34.

r

CONSULTINGi S E C R E T A R Ă

asista firm ă cu cap ita l austriac .

renum ită p e p ia ţa rom ânească , în industria alimentara

în selecţia pentru posturile

E r a f i . L u L f f l c i u J 3 J i î u j U i L f i f t a l u J i i l i* studii superioare ,4 - >* cunoştinţe de nivel superior dc limba engleză

| * cunoştinţe operare PC* domiciliu] stabil în Cluj-Napoca* favorabil: experienţă în munca cîc secretariat -

. C L — — I N G I N E R V Â N Z Ă R I _ _ ^ JP n cu fif u L p c u p a n ţ u f u 1 p o g t u 1 u i ;

* scudii superioare tehnice, preferabil hi industria alimentară. • f cunoştinţe de limba engleza* cunoştinţe operare PC < •* permis de conducere categoria B

Se oferă:o m u n c ă d in a m i c ă ş i v a r ia tă î n t r u c o m p a n i e s ta b i l ă ş i î n c o n t i n u ă e x t in d e r e

; c u u n c o l e c t iv p l ă c u t , c a re v ă p o a t e o f e r i m u l t e s a t i s f a c ţ i i ş i p o s ib i l i tă ţ i s a la r ia le a t r a c t iv e

- C.V.-uriIe însoţite de fotografie se trimit fae 3400, Cluj-Napoca, str. Arany Janos, nr. 9/1 sau !a fax: 197.070, până la data de 19 mai 2000. (Pe plic v3 lugăm să specificaţi postul pe care faceţi aplicaţia) - -- Persoanele existente în baza noastră de date interesate de acest post sune rugate să ne semnaleze interesul pentru a fi implicate în procesul de selecţie (fără a mai trimite CV şi fotografii)- Va r S contactau d m r (x n o a iu k tare corespund cerinţelor p o stu la i (3714958)

S.C. PRODVINALCO S.A. C LU J

Cu sediul în Cluj-Napoca strada Traian nr. 36 tel. 134.787, organizează în data de 19 mai 2000 ora 9,00

L I C I T A Ţ I E

în vederea închirierii de spaţii pentru activităţi comerciale şi de producţie în suprafaţă de 318 mp (137 mp, 106 mp, 75 mp) situate în str. Horea nr. 33, 400 mp în strada Traian nr. 36 şi 419 magazii şi birou în strada Crişului Huedin. . r : .Informaţii suplimentare la telefon 064/134.787,134.539 ing. Şerban Dragoş. f37f5,8s;

• P R I M A R I A H U E D I N

Organizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 219/

1998 - L icitaţie publică cu strigare în vederea închirierii

obiectivelor de mai jos:

1. Spaţiu comercial Bicalat în suprafaţă de 57 mp;

2. Spaţiu de producţie Huedin, str. Tăbăcarilor (prestări

servicii) S = 123,37 mp, teren = 442,63 mp;

3'. Spaţiu comercial Huedin, str. Vlădeasa 7 (restaurant) §■

S = 378,30 mp, teren (curte) = 566,50 mp; ' £

4. Teren la fosta staţie de apă Sîncraiu, S = 3.000 mp.

Licitaţia va avea loc în data de 24.05.2000, ora 9,00, la sediul

Primăriei, str. Horea nr. 1.

Relaţii suplimentare la Serviciul contabilitate, tel. 253.427.

MOCHETE• LINOLEUM

■ INTERIOR

-TRAFIC INTENS

- COVOARE: - lină, sintetic*

Depozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062 ■

REPREZENTANŢA:• P o liC O lO T B u c u r e ş t i : v o p s e l e a u t o , e m a i l u r i , l a c u r i , d i l u a n ţ i ;• S i n t e z a C o l o r O r a d e a : v o p s e l e u l e i , e m a i l u r i , g r u n d u r i ;• A z u r T i m i ş o a r a : e m a i l , n i t r o e m a i l , l a c u r i ;• C a p a r o l - v o p s e l e l a v a b i l e - i m p o r t G e r m a n i a ;• C i v i c B u c u r e ş t i : a r a c e t ;• D e n B r a v e n R o m â n i a : s i l i c o a n e , s p u m e p o l i u r e t a n i c e ;• P e r o m C lU i: p e n s u l e , b i d i n e l e ; s• P e r i n d O r a d e a : p e r i i , m ă t u r i , b i d i n e l e u z c a s n i c ; |• B e t c o B r a ş o v : c h i t a u t o §

Şi multe~alte produse chimice: oxizi, coloranţi, .adezivi, produse de întreţinere.

Achiziţionîndproduselejnoastreila4preţ,de ucator^profitul - DumneavoastraTv a f i;mairmari

R eg ia A u to n o m ă d e T e rm o f ic a r e B -du l 21 D e c e m b rie 1989 n r .7 9

C lu j-N a p o c a

R o m â n ia IN V IT A Ţ IE L A L I C I T A Ţ I E

Pentru a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor, persoane fizice şi juridice, Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca a iniţiat proiectul .Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Cluj-Napoca,

cu sprijin din partea Guvernului Romîniei, Băncii Europene de Investiţii şi Consiliului local.

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca organizează în data de 23 iunie 2000 licitaţie publică deschisă fară rcsclccţie pentru execuţia lucrării “Automatizarea a 25 tic puncte termice din municipiul Cluj- Napoca", lucrare componentă a proiectului “Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Cluj-Napoca“.

Caietul de sarcini şi alte informaţii suplimentare sc pot obţine începînd cu data de 15 mai 2000 de la Unitatea dc Implementare a Proiectului din cadrul Regiei Autonome dc Termoficare Cluj-Napoca la adresa dc mai jos.

Documentele dc licitaţie pot fi obţinute pentru suma ncrambursabilâ de 100 Euro, inclusiv TVA, sau echivalentul in Ici sau intr-o monedă convertibilă, la cursul dc schimb a! BNR din data plăţii. Plata sc poate face la Banca Comercială Romiaâ, contul in lei nr. 2511.1-2. I/ROL sau contul în Euro nr. 25336.51 -2.14/Euro. Taxele dc transfer vor fi plătite dc solicitant.

La cerere, documentele dc licitaţie pot fi trimise solicitantului prin c-mail. Documentele vor fi trimise in termen de 24 dc orc dc la

primirea de către Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca.a confirmării plăţii.

Pot depune oferte doar companiile care au achiziţinat documentele la licitaţie.

Toate ofertele trebuie însoţite dc o garanţie de participare de 4.500 Euro (sau echivalentul în lei, la cursul dc vînzare al BNR, valabil cu

zile înainte de data licitaţiei). Garanţia de participare poate fi constituită fie prin scrisoare de garanţie bancară, fie prin dispoziţie de plată în contul în lei nr. 2511.1-2.1/ROL sau contul în Euro nr. 25336. 51-2.14/Euro, deschise la BCR, Filiala Cluj-Napoca.

Ofertele trebuie depuse la Secretariatul Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca, la adresa de mai jos, pînă la data de 23 iunie 2000, ora 9,00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi. Ia ora10,00, în prezenţa reprezentanţilor împuterniciţi ai ofertanţilor.

Regia Autonomă de Term oficare Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989,nr.79

3400 Cluj-Napoca, R om înia Tel.: ++40-64-190866; fax: ++40-64-197331

E-mail: R atl@ m ail.dntcj.ro

m■ MONTARE şi ■TRANSPORTA sigu răm

(mMÂIMICI PRETURI DIN ORAŞ!la comandă - mochetă personalizată:

-29 de modele trafic intens <|, de provenienţă Italia. Belgia §

-49 de modele interior094-697.915 094422.792 *ax: 416.825

D r. PETRE MUREŞAN

CONSULTAŢII si TRATAMENTE DE MEDtCtNÂGENERALÂ

. *coxartroze,artrozagenufichiiiIui, dureripe coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, cifoze), umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni călcaneeni, dureri şi arsuri întalpa piciorului,poliartritâ, nevralgii; • ulcer varicos, hemoroizi, varice; •prostată. .Cabinet:str. LP. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, Ap. 31 (în Piaţa Mihai Viteaza, staţia autobuzelor 31,36) şi la domiciliul pacientului.

ORAR:Luni-Miercuri-Vineri 9-13 5Marţi-Joi 9-11 şi 16-18 pSîmbătă- ' 10-12 +

Telefon: 134J67, 09+660.771 g

CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

Şl ALTE IMPRIMATE FISCALEle puteţi cumpăra din

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

— 3 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

! 3! t ^ f , . . .

C.E.M.D. Cluj-Est anunţă întreruperea furnizării energiei electrice între orele 08:00-15:00 în vederea executării întreţinerii curente la posturile de transformare, după următoarea planificare:

18.05.2000 Str? Fabricii nr.4, str. Fabricii de Zahăr nr. 1, 3, 5, 7,- str. Simion Muşat.

19.05.2000 Str. Rovine, blocurile R05, ROI, R03, R04, str. Bucu­reşti bloc B3, F2. -

23.05.2000• ' \

CT10 Mărăşti str. Cepei, str. Crinului, str. Călan, str. Ia­zului, str. Rovine blocurile R026, RO10, ROI2, str. Fa­bricii nr. 7 Bloc F3, str. Fabricii nr. 19 bloc F4. -

24.05.2000 Str. Rovine bloc R025, str. Fabricii F3, F5, str. Cîmpul Pîinii. -

25.05.2000 Str. Anina nr. 1,3,5,7, str. Anina nr. 2-4, str. Grădinarilor parţial, Şcoala Generală nr. 5.

26.05.2000 CT str. Anina bloc AAil, AA13, AA8, Gl l , G14.

30.05.2000 Str. F-cii.de Zahăr nr. 9, 11, 13, str. Inului parţial, str. Grădinarilor. (3386836)

Publirom Advertising Agency angajează pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca

1. D IR EC T O R DE JU D E Ţ CERINŢE:• S tu d ii s u p e r io a r e ;• E x p e r ie n ţă d e c e l p u ţ in I a n în t r -o p o z iţ ie s im ila r ă ;• A b i l i tă ţ i d e c o m u n ic a r e in lc tp c r s o n a lă ;• C u n o ş t in ţe d e o p e r a r e in p ro g r a m e le W in d o w s .2. A G ENŢI PU B L IC IT A R ICERINŢE:• S tu d ii m e d i i :• A b i l i tă ţ i in c o m u n ic a te ;O F E R I M :• Salariu fix + comision; ,• Posibilitatea de a lucra într-o echipă tînără şi dinamică;• Mediu competitiv şi creativ;• Tel. mobil pt. dir. dc jud.Trimiteţi CV la fax 190.145 pînă la data de 9 mai 2000 orele 16,00. Informaţii la telefon 095-518.942. (3715148)

A D E V Ă R U Ld e C l u j

C om panie naţională de distribuţie angajează

REPREZEN TA N T DE VÎNZĂRI p en tru jud . Cluj

C erin ţe obligatorii*^- Experienţă în distribuţie directă;- Bune abilităţi de comunicare şi negociere;- Permis de conducere cat. B;- Vîrstă maximă 27 ani;- Stagiul militar satisfăcut.Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită un C.V. pe adresa:

s tr . C. N egruzzi, n r. 12, bl. PB 27, ap. 8 Ioc. O radea , jud. B ihor

cod 3700dl F lorin ARDELEAN. (3683514)

FABRICĂ DE CONFECŢII| A n g a j e a z ă î n c o n d i ţ i i |

| d e o s e b i t e |

I c o n f e c ţ i o n e r i c a l i f i c a ţ i I

I c u e x p e r i e n ţ ă . J

I R e l a ţ i i l a t e l e f o n : § I

' -435.245 t l[ _ _ ^ 0 9 4 - 6 0 7 .8 6 8 1 j

• i t ;Agenţie imobillară^ev^uin. studii de iezabilitaiejttKM

P - ţ a U n i r i i r i r . 4 - 5 ' T e l . - - - - - - - - - - - - - -

• Vînd urgent apartament 2 camere, Mărăşti central, confort I, decomandat, modificări interioare, bar, living, zugrăvit lavabil, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, podele, merită văzuL'Tel. 430.423. (Agi)• Vînd urgent apartament 2 camere, P-ţa Abator, balcon închis, cu telefon, parcare, finisat, gresie, faianţă, parchet. Tel. 430.423. (Ag.i) *, Cumpăr garsonieră confort I, semicentral sau Mârăsti central, Tel. 430.423. (Ag.i)• Caut de închiriat spaţiu central ofer 100 USD. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 5 camere, ultracentral, Str. Avram Iancu, confort 1 mărit, 120 mp, finisat, luminos. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 3 camere, confort 1 Mănâştur, aproape de mijloacele de transport, etajul 1 din 4, finisat, faianţă, parchet, telefon, balcon, loc de parcare. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie 1 cameră, 44 mp, central, etajul 2, I telefon internaţional, mobilat complet, pe termen lung. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 3 camere, 60 mp, Calea Mănâştur, complet nemobilat. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 2 camere, ultracentral, P-ţa Mihai Viteazul, 3 geamuri spre stradă, parchet, proaspăt zugrăvit, loc de parcare, semimobilat sau nemobilat, în condiţii avantajoase. Tel. 430.423. (Ag.i)• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i)

ANIVERSĂRI,MULŢUMIRI

• M ultă săn ă ta te , numai b u c u rii, îm p lin ire a tu tu ro r d o rin ţe lo r îi d o rim naşului nostru Aurel Tânjală, cu ocazia zilei de n aştere . “ L a Mulţi Ani”. Cu stimă şi respect finii Tavi, Denisa şi Tăvişor Albu. (997672)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

nR E C O N D I Ţ I O N Ă R I V î n d a p a r t a m e n t

C A R T U Ş E P E N T R U l u x f i n i s a t , I a p a r t e r ,

( 7I M P R I M A N T E j a l u z e l e , 2 c a m e r e ,

V *L A S E R J E T Ş l I N K J E T c a r t . G h e o r g h e n i ,

( Tv ~ (3715141) p e n t r u c a b i n e t e

r3 4 0 0 C l u j - N a p o c a ,

m e d i c a l e , s a l o a n e ®7 coN.

I -P - t a U n i r i i 5 / 1 1

s a u b i r o u r i . §

T e L / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 . T e l e f o n : 0 9 4 - 1 4 1 . 9 3 3

. (S cu la t t835

G r u p u l N IC O R E N I n t . L L C

Singurul producător din România care acoperă întreaga gamă de băuturi alcoolice şi nealcoolice

C a u tă

D ISTR IB U ITO R Ila n iv e l n a ţ io n a l p e n tru :

\ v ' ■■ Â■ Bere /■ Sucuri naturale V / l / O | ~■ Vinuri: 40 de sortimente-.

. M u s c a t , Z e l e t i n , M e r l o t , e t c .

■ Gin Q u e e n M a r y

■ Vodka 9 re le m < > ,

R ela ţii Ia Tel:0 1 .3 2 7 .5 2 .7 6 /7 7 /7 8

• Vînd convenabil casă anexe cu 1040 mp în comuna Jucu de Mijloc nr. 21. Tel. 065-16-60- 20, Pojar. (887110)

• Vînd apartam ent confort T, e ta j I, 3 cam ere , fin isat, M ărăşti central.'Tel. 13-13-36. (887159)

• Vînd, urgent, apartament 2 camere, confort II, finisat, pre ţ 150 milioane Iei. Tel. 092- 21-46-31. (995947)

• Vînd garsonieră, 22 mp, p a rte r , Cojocnei, tip cameră studenţească. P re ţ 85 milioane lei, negociabil. Tel. 093-27-22- 79 şi 19-81-57 între orele 19- 21. (995954)

• Atenţie firme! Căutaţi să cum păraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, materiale de c o n s tru c ţii, d is trib u ţiecomercială, service auto? Avem noi: casă 5 camere, 2 intrări, uşi b linda te , c u rte 580 mp, p a rc ă r i cam ioane* posibilă e x tin d e re a ; telefoninternaţional, p re ţ 80000 DM, negociabil, TVA deductibil, str. C âm p in a n r . 3 (ca rtie r Bulgaria-din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (887175)

Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, în curte comună. Tel. 43-72- 02. (995948) .

• Vînd casă în curte comună cu o grădină proprie de 200 mp situată vis-a-vis de Eabri'ca de Porţelan. Pret: 290 milioane; tel. 13-14-44 sau 094-34-36-68.(887168)

• Vînd garsonieră confort I str. Detunata etaj 1 0 / 1 0 preţ 1 3 5 milioane negociabil. Informaţii tel. 1 6 - 2 4 - 2 0 . ( 9 9 7 6 2 6 )

• Vînd casă cu bar cu posibilităţi de locuit la parter, la preţ negociabil. Tel. 0 9 4 - 1 1 - 5 8 - 6 1 . ( 9 9 7 6 2 8 )

• Vînd apartament 3 camere, confort II, superfinisat, cartier Gheorgheni-AIbac.Tel. 1 8 - 5 7 - 9 3 . ( 9 9 5 9 8 4 ) .

• Vînd apartament 3 camere cartier Mărăşti, str. Slatina. Tel. 4 1 - 6 4 - 7 8 . ( 8 8 7 2 2 3 )

• Vînd vilă în Alba-Iulia pentru pretenţioşi. Tel. 0 9 2 - 6 3 - 2 7 - 3 2 . ( 8 8 7 2 2 4 ) ’

• Vînd Mercedes E 2 8 0 Avangarde 1 9 9 8 , full extra, verde metalizat,

4 5 0 0 0 km. Tel. 0 9 2 - 6 3 - 2 7 - 3 2 , 0 9 2 - 3 7 - 7 1 - 6 6 . ( 8 8 7 2 2 5 )

• Vînd casă în Jucu de Sus, str. Principală nr. 4 3 , compusă din 2 camere, bucătărie de vară, anexe, teren 2 9 ari. Tel. 2 4 - 1 9 - 2 9 ; 2 4 - 1 6 - 6 0 ; 2 4 - 1 4 - 5 8 . ( 9 9 6 0 0 4 )

• Vînd teren construcţie str. Roseţti, plan, 5 0 0 mp. Informaţii tel. 1 8 - 9 8 - 9 7 ; 0 9 3 - 2 6 - 1 8 - 2 6 ; 0 9 2 - 5 0 - 0 3 - 6 9 . ( 9 9 7 6 6 8 ) •

• Vînd casă 2 camere, confort, grădină mică, str. Ţebei, cartier Grigorescu. Tel. 1 8 -3 3 -3 7 . ( 9 9 7 6 6 9 ) '

•. Vînd sau închiriez casă D+P+E cu pod mansardabil 1 5 0 mp/nivel construcţie nouă nefinisatâ, teren 1200 mp, curent trifazic, telefon, acces Tir, ideal pentru depozit. Tel. 1 4 - 8 6 - 7 4 după ora 16. ( 9 9 7 6 5 0 )

• Vînd casă de f ie r de mărime 110x62x84 cm m arcă vieneză. Tel. 19-28-84. (887192)

• Vînd Opel Vectra injecţie cu cata liza to r, b en zin ă, an fabricaţie 1991, persoană fizică, 9500 DM, înm atricu la t. Tel. 094-54-76-03 sau 41-32-10. (997611)

• Vînd linii de prelucrare h îr tie igienică - şe rveţe le . Asigur montaj-întreţinerg, 092- 402.887; fax: 01321.05.07. (5717041)

• Vînd urgent casă din cărămidă 2 camere, bucătărie, cămară, beci şi grădină în suprafaţă de 40 ari situată ‘ în Cetan nr. 17 com. Vad. Informaţii fam. Mureşan - Cetan nr. 19, tel 193, Baia Mare tel. 062-213.623. (54634)

ÎNCHIRIERI

• închiriez apartam en t 4 cam ere, nem obilat, cu toate fa c ilită ţile , v izavi de P -ţa M ărăşti. Tel. 094-84-03-87; 15- 00-03. (995999)

• Dau în chirie pe termen lung apartament 3 camere finisat, deasupra Băncii Religiilor cartier Cipariu. ..Tel. 095-4.2-95-46. (997569)

• Dau în chirie apartament ultracentral compus din 6 camere, bucătărie, baie str. Universităţii nr. 1. Tel. 19-43-11 sau 094-61-12-73. (997582)

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 . G i i y

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

, D a u în c h i r i e g a r s o n ie r ă , Z o r i l o r , 120 D M , p e n t r u 1 -2 i n t e l e c tu a l i . T e l . 18 -9 7 - 8 4 . ( 9 9 6 0 2 0 )

DIVERSE

. Slăbiţi sănătos şi inteligent. Tel. 092-66-09-88; 093-44-29- 66.(997301)

• Cumpăr coarne de cerb orice cantita te , inclusiv jum ătăţi de coarne şi caut achizitor. Salar atractiv. Ofer 11 DM/kg sau 110000 lei. Tel. 094-85-30-12, 094-18-61-12, 094-92-97-13. (887263)

S C a n g a j e a z ă c a s i e r e s a l ă j o c u r i , b ă r m a n e s i m u n c i t o r i n e c a l i f i c a t i . T e l . 4 0 - 9 2 - 7 1 . ( 9 9 7 6 6 1 ) ■. • S C A g r o i n d u s t r i a l a S A c u s e d iu l în C l u j - N a p o c a s t r . B - d u l M u n c i i n r . 47 j u d e ţ u l C l u j , o r g a n i z e a z ă î n z i u a d e 2 3 m a i 2 0 0 0 o r a 1 0 , l i c i t a ţ i e p u b l i c ă c u o f e r t e î n p l i c s i g i l a t p e n t r u c o n t r a c t a r e a R a p o r t u l u i d e E v a l u a r e a S o c i e t ă ţ i i î n v e d e r e a p r i v a t i z ă r i i . C a i e t u l d e s a r c i n i î n v a lo a r e d e 1 .0 0 0 .0 0 0 le i s e p o a t e o b ţ in e I a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i î n c e p î n d c u d a t a d e 15 m a i 2 0 0 0 . T a x a d e p a r t i c i p a r e î n v a l o a r e d e 2 .0 0 0 . 0 0 0 l e i s e v a p l ă t i l a c a s e r i a S C A g r o i n d u s t r i a l a S A . O f e r t e l e s e v o r d e p u n e l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i p î n ă l a d a ta d e 2 3 m a i 2 0 0 0 ş i v o r f i î n s o ţ i t e d e d o v a d a a c h i t ă r i i g a r a n ţ i e i d e p a r t i c i p a r e . I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e d e la d o m n u l C r ă c i u n G a v r i l ă l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i s a u l a t e l . 0 6 4 - 4 1 - 5 4 - 4 5 . ( 9 9 7 6 7 1 )

• Societate italiană angajează tehnic român pentru confecţii pantofi. Inform aţii se pot solicita la tel. 093-20-06-33.(887157)

• Societate italiană doreşte colaborare cu designeri din industria încălţăm intei. Informaţii la tel. 093-20-06-33.(887158)

• Angajăm tineri şi tinere pentru salon bingo (în funcţia de vînzători). Tel. 093-32-24- 93. (887174)

• D a m ş a S a m o i l ă c h e a m ă în j u d e c a t ă p e p î r î ţ i i B u s t y a M a r i a 'şi H o l l a n d u s S a m u e l u l t im u l d o m i c i l i u c u n o s c u t î n C lu j s t r . B e z e r e d i n r . 3 2 î n d o s a r u l n r . 5 3 0 / 2 0 0 0 , l a J u d e c ă t o r i a C l u j în 2 6 m a i 2 0 0 0 o r e l e 8 p e n t r u r e c u n o a ş t e r e d r e p t d e p r o p r i e t a t e t e r e n . ( 9 9 7 6 1 0 )

• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , S C F a r m e x p e r t D C I S R L a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r

p e n t r u o b ţ i n e r e a a c o r d u lu i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l : d e p o z i t f a r m a c e u t i c s i t u a t în C l u j - N a p o c a s t r . T r a i a n V u i a n r . 8 2 . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n t r u f a c t o r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e l a s e d i u l A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 9 9 5 9 9 5 ) -

• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , U ţ i u , V a l e n t i n a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r ' p e n t r u o b ţ i n e r e a a c o r d u l u i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l ; c o n s t r u c ţ i e g a r a j s i t u a t în C l u j - N a p o c a s t r . D u n ă r i i n r . 5 5 . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n t r u f a c to r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e l a s e d i u l A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 9 9 5 9 9 6 )

• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , S C A n t r e p r i z a R e p a r a ţ i i ş i L u c r ă r i a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţ i n e r e a a c o r d u l u i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l ; b a z a d e p r o d u c ţ i e S â n n i c o a r a s i t u a t în j u d . C lu j s t r . 1 M a i f . n . , c o m . A p a h i d a . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i

/ n u m a i p e n t r u f a c to r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e l a s e d i u l A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 9 9 6 0 0 9 )

• P r i m ă r i a G i l ă u . p r i m e ş t e , p î n ă l a d a t a d e 2 6 .0 5 . 2 0 0 0 , o f e r t e p e n t r u l u c r ă r i d e s u b t r a v e r s ă r e d r u m

. n a ţ i o n a l î n v e d e r e a e x t i n d e r i i r e ţ e l e i d e a p ă . D e p u n e r e a d e o f e r t e ş i r e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d i u l P r i m ă r i e f . ( 9 9 6 0 1 2 ) -

• î n c o n f o r m i t a t e c u L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , M i h a l y I o a n a n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u o b ţ i n e r e a a c o r d u lu i d e m e d i u p e n t r u o b i e c t i v u l : c a s ă d e l o c u i ts u p r a e t a j a r e s i t u a t î n c o m . I z v o r u l

' C r i ş u l u i n r . 1 9 4 , j u d . C l u j . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n t r u f a c t o r i i d e m e d i u s e v o r d e p u n e l a s e d i u l  P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . ( 9 9 6 0 1 4 )

PIERDERI• P i e r d u t c a r t e i d e n t i t a t e a

v e h i c o l u l u i c u s e r i a B - 5 1 3 4 9 2 . O d e c l a r n u l ă . ( 9 9 7 6 5 7 )

• P i e r d u t c o n t r a c t p a r c a r e a u t o n r . 2 6 1 6 p e n u m e l e S a d e k E l S a d e f s t r , P e t u n i e i 5 . î l d e c l a r n u l . ( 9 9 7 6 5 9 ) ,

• P i e r d u t c e r t i f i c a t d e r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e Ş t e f ă n e s c u G h e o r g h e , n r . 9 6 0 1 : î l d e c l a r n u l . ( 8 8 7 2 2 7 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t d e î n m a t r i c u l a r e J 1 2 1 1 9 4 d i n 1 9 9 8 , n r . î n r e g i s t r a r e 6 5 3 6 0 9 d in 0 4 .0 8 . 1 9 9 8 . î l d e c l a r n u l . ( 8 8 7 2 2 8 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e H o z a n A d r i a n , n r . 1 1 3 9 2 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 2 9 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t - r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e B i r i ş T e o d o r , n r . 8 7 7 3 . II d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 0 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e S a v u G h e o r g h e n r . 8 5 5 7 . II d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 1 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e H i r i ţ I o a n , n r . 8 7 2 0 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 2 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e B a n e a T o m a , n r . 1 7 5 6 8 . 11 d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 3 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e S o p o r a n E m i l n r . 8 5 6 6 . II d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 4 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e N a g y N i c o l a e , n r . 8 7 1 8 . 11 d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 5 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e B u t n a r u P e t r u , n r . 1 6 8 1 5 . I I d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 6 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e M a c a r i e S i m i o n , n r . 1 3 7 9 1 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 7 ) -

.• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e C o p r e a n u C o n s t a n t i n , n r . 5 2 5 6 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 8 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a t p e n u m e l e D a s c ă l u V i r g i l , n r . 1 4 9 9 5 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 3 9 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e E p u r e I u l i a n , n r . 1 1 6 2 3 . I I d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 4 0 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e V o i n a I o a n , n r . 1 1 5 8 2 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 4 1 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e C i r c a V i o r e l , n r . 8 4 2 8 . ÎI ■ d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 4 2 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e M a t i c a V a l e n t i n , n r . 1 1 2 8 4 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 4 3 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e G r i g a V a s i l e , n r . 1 1 4 4 2 . I I d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 4 4 )

• P i e r d u t c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e F o r i ş A l e x a n d r u , n r . 1 6 0 7 3 . î l d e c l a r . - n u l . ( 8 8 7 2 4 5 )

• P ie rd u t^ c e r t i f i c a t r e v o l u ţ i o n a r p e n u m e l e P i n t e a C o r n e l , n r . ’ 1 6 0 7 1 . î l d e c l a r , n u l . ( 8 8 7 2 4 6 )

• S C E l e c t r o p n e u m a t i c a B i s t r i ţ a a p i e r d u t c e r t i f i c a t d e î n m a t r i c u l a r e c u n r . B N - 0 3 - G Y X . î l d e c l a r ă m n u l . ( 8 8 7 2 4 9 )

• P i e r d u t c a m e t ş i l e g i t i m a ţ i e d e s t u d e n t p e n u m e l e M i r o n O v i d i u V i o r e l . L e d e c l a r n u l e : \ ( 9 9 7 6 6 4 )

• P i e r d u t l e g i t i m a ţ i e R A T U C p e n u m e l e B a c iu I o a n V l a d . O d e c l a r n u l ă . ( 9 9 7 6 6 5 )

• 'P i e r d u t c î i n e D o g a r g e n t i n i a n . O f e r p e n t r u i n f o r m a ţ i i r e c o m p e n s ă 5 0 0 D M . T e l . 0 9 4 - 9 7 - 8 6 - 5 1 ; 0 9 5 - . 4 3 - 2 2 - 2 0 . ( 9 9 7 6 6 7 ) .

• P i e r d u t c a r t e d e i d e n t i t a t e c u s e r i a B 3 0 3 0 2 9 . O d e c l a r n u l ă . ( 9 9 7 6 7 0 )

• P i e r d u t c a r t e d e i d e n t i t a t e s e r i a B 4 2 9 5 4 4 . O d e c l a r n u l ă . ( 8 8 7 2 6 2 )

• . P i e r d u t c a r t e d e i d e n t i t a t e v e h i c u l s e r i a C - 5 4 0 3 4 8 d e l a a u t o u t i l i t a r a P e u g e o t J 5 c u n r . d e î n m a t r i c u l a r e C J - 3 1 - T L T a p a r ţ i n î n d I n t e r n a ţ i o n a l T e L i n d e r t T r a n s p o r t .O d e c l a r n u l ă . ( 9 9 6 0 1 5 )

• P i e r d u t l e g i t i m a ţ i e ş i c a m e t d e s t u d e n t , C a r d V I S A p e n u m e l e T u d o r e a n N i c o l e t a . L e d e c l a r n u l e . ( 9 9 7 6 7 4 )

DECESE COMEMORĂRI

• Cu profundă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost, ing. RADU BOARIU, tată, socru şi bunic.' Înmormîntarea va avea loc la Capela Cimitirului Central, sîmbătă, 13 mai, orele 11. Familia îndurerată. (996007)

• Cu durere în suflet anunţăm moartea fulgerătoare a mamei şi bunicii noastre, OLOSUTEAN VICTORIA, în vîrstă de 80 de ani. Înm ormîntarea va avea loc sîmbătă, 13 mai 2000, ora 13, la casa defunctei din Dăbâca. Familia îndurerată. (996013).

• Aceiaşi mare durere şi regret ne încearcă şi acum Ia împlinirea a cinci ani de cînd am condus-o pe ultimul drum pe cea care a fost buna şi draga noastră soţie şi mamă VIORICA ALBU. Fie-i ţărîna uşoară. Parastasul de pomenire va avea Ioc la Biserica “Sf. Dumitru”” în 13.05.2000 la Vecernie. Soţul Tavi, copiii Denisa şi Tăvişor. (997673)

• Sîntem alături de colegul nostru Raţ Anania în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la SRP Victoria Cluj. (887221)

• Sîntem alături de colegul nostru A drian C ără ian , în marea durere prin care trece Ia moartea tatălui său. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia Casa de Asigurări de Sănătate Cluj. (997652)

• Sîntem alături de familia dr. Cărăian în această grea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ, tată şi bunic dr. CĂRĂIAN VIRGIL. Sincere condoleanţe. M aria, M arin, M arinică şi Tudorel. (997653)

• Regretăm din suflet trecerea la cele veşnice a bunului nostru cuscru şi prieten dr. CĂRĂIAN VIRGIL şi sîntem alături de familia îndurerată. Familia ing. Murse.(997654) «

• Sîntem alături de familia Cărăian în m area durere pricinuită de trecerea în veşnicie a prietenului drag dr. CĂRĂIAN VIRGIL. Familia Deak. (995998)

. • Colectivul Clinicii Ginecologie I, deplînge trecerea în eternitate a colegului dr. VIRGIL CĂRĂIAN medic primar cu calităţi profesionale şi umane deosebite. Transmitem familiei îndoliate întreaga noastră compasiune. (997656)

• Colectivul catedrei de O rtodonţie a F acu ltă ţii de Stomatologie din Tîrgu-Mureş aduce un ultim omagiu d-nei conf. d r. MIHAELA CÂMPEANU, mentor şi sprijin permanent al acestui colectiv şi împărtăşeşte durerea familiei. Sincere condoleanţe. (887226)

• Sîntem alături de colega noastră Luminiţa Olteanu în momentele grele pricinuite de p ierderea bunicii sale. Colectivul Farmaciei Clematis Cluj-Napoca. (996003)

• O lacrim ă, o . rugă, la m oartea Iui d r. VIRGIL CĂRÂIANU. Sincere condoleanţe familiei şi toată compasiunea. Nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace. Victor, Nicu, Mihai Procopan. (996006)

• Sincere condoleanţe colegului Szabados Andrei ia încetarea din viaţă a mamei sale. Colegii de Ia SC Napocom Cluj. (997660)

• Colectivul M uzeului Naţional de Isto rie a Transilvaniei îşi exprimă profundul regret la trecerea în veşnicie a colegului ŞTEFAN FERENCZI şi transm ite condoleanţe familiei. (887247)

• Profund impresionaţi de moartea tragică a prietenilor noştri, prof. d r. EM IL şi MIHAELA CÂMPEANU ne alăturăm durerii fiilor iubiţi. Familia dr. Mareş. (887248)

• Profund în d u re ra ţi anunţăm trecerea în nefiinţă a cuscrului nostru, ing. RADU BOARIU. Odihnescă-se în pace! Familia dr. Zoe şi Titus Nicoară. (996008).

• împărtăşim marea durere familiei dr. Cărăian, în aceste clipe grele p ric inu ite de trecerea fu lgeră toare în eternita te a dr. CĂRĂIAN VIRGIL şi-i transmitem sincere condoleanţe. Vecinii din Asociaţia de proprietari, Bd. N. Titulescu 18. (887250)

• Anunţăm cu durere şi regret trecerea în nefiinţă a profesorului doctor- docent EMIL CÂMPEANU, dascăl ap rec ia t şi personalita te m arcantă a vieţii medicale clujene, fost şef al Catedrei de Neurologie. Exprimăm profunda compasiune şi sincere condoleanţe familiei. Biroul Consiliului de Facultate al Facu ltă ţii de M edicină, (997663)'

• Membrii AMSPPR Filiala Ardeal Nord aduc un ultim şî pios omagiu distinşilor medici şi dascăli care au fost doamna conf. d r. MIHAELA CÂMPEAN şi prof. univ. dr. EMIL CÂMPEAN, care au d ispăru t în mod tragic şi prematur. (887251)

• Colegii îm părtăşesc durerea d-Iui Istvan Ferenczi la dispariţia tatălui drag, prof. dr. ISŢVAN FERENCZr, distins arheolog şi renumit cerce tă to r al trecutului Transilvaniei. Amintirea lui va tră i -în inim ile noastre. Institu tu l de Arheologie şi Is to ria A rtei C luj-Napoca.(887252)

• Liberalii clujeni sînt alături de familia colegului Marius Nicoară, în greaua încercare pricinuită de pierderea socrului său. Sincere condoleanţe. PNL- Cluj. (887254)

• împărtăşim durerea d-nei Cărăian şi a familiei dr. Murse la ireparabila pierdere a celui care a fost d r. CĂRĂIAN VIRGIL. Colectivul Policlinicii Stom atologice, s tr . M. Eminescu. (887255)

• Sîntem alături de Erzsike, Luci, Gabi în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui vostru drag, EUGEN ICH IM . G eta cu familia. (887257) _

• Sîntem alături de Erzsike, Luci, Gabi, în marea durere p ric inu ită de trecerea în veşnicie a soţului şi tatălui vostru drag, EUGEN ICHIM. Genucu cu familia. (887258)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ decesul în ziua de 11 mai 2000, al unicului meu frate, EUGEN ICHIM. Adio, frate drag. Irina. (887259)

• în d u re ra t omagiu dascălului iu b it al multor generaţii de studenţi şi medici, doctor conferenţiar MIHAELA CÂMPEANU. Vom păstra vie amintirea sufletului său bun şi pilda unei arderi excepţionale p en tru progresulînvăţămintului stomatologic şi al o rtodonţie i rom âneşti. Dumnezeu să o odihnească în paceIDr. M. Chiş. (997666)

• Personalu l Clinicii Pediatrie I I I este alături de doctor G ab rie la Ichim , în grelele momente prilejuite de d isp ariţia ta tă lu i drag. Dumnezeu să-l odihnească. (887260)

• Sîntem alături de colegul nostru Lucian Ichim în marea încercare p ric in u ită de p ierderea ta tă lu i. Sincere condoleanţe. Colegii din BNR Sucursala Cluj. (887261)

• înm ărm uriţi de durere anunţăm trecerea în nefiinţă a fratelui şi cumnatei noastre prof. d r . doc. EMIL CÂMPEANU şi conf. dr. MIHAELA CÂMPEANU. A m intirea lo r va răm îne veşnică în sufletele noastre. Fam ilia d r. Aii, L ia, Ada, Adam şi C ezar Câmpeanu. (996016)

• R egretăm profund d esp ă rţirea p re m a tu ră .d c conferenţiar d r. MIHAELA CÂMPEANU şi profesor dr. EM IL CAMPEANU.Condoleanţe fiilor lor Radu şi Ioniţă şi familiilor lor. Mihaela şi Dan Gruiţa. (887265)

• Slujba de pomenire a reg re ta te i noastre mamă BALINT IOANA va avea loc în 14 mai orele 12, la Biserica “ Sf. D u m itru ” cartie ru l Gheorgheni. Familia. (997477)

• Duioase amintiri, lacrimi şi flori acum cînd se împlinesc 2 ani de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic SÂNPETREAN ALEXANDRU. Vei rămîne veşnic în inim ile noastre. Sandu, Dana, Paul şi Paula. (887129)

• Azi 12 mai 2000 se îm plinesc 6 iuni de Ia dureroasa despărţire de iubita noastră mamă, soacră şi bunică RADOVICIU ANA. Pentru d ragostea şi nobleţea ei sufletească, bunul Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Cu lacrimi şi flori o să-ţi presărăm m orm întu l. P arastasu l de pomenire va avea loc în data de 14 mai 2000, o ra 12 .la Biserica de pe str. Borhanci. Copiii Nelu' şi Nicu, nora Livia, nepotul Bogdan. (887160)

• Se împlineşte un an de cînd scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic GORGAN VASILE ne- a părăsit. Comemorarea va avea Ioc sîmbătă, 13 mai, ora 9, la Biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Cei dragi. (887220)

• Se împliuneşte un an de la trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic, MESAROŞ GHEORGHE.. Serviciul religios şi parastasul vor avea loc duminică 14 mai 2000, la Biserica Militară din Gheorgheni (capătul liniei 3). Odihnească-se în pace. Familia. (887222)

• în 14.05.2000 se împlinesc 6 săp tăm în i de sfâşietoare durere, lacrimi şi dor de cînd a plecat fără să spună un cuvînt cop iilo r, so ţiei, p ă rin ţilo r, fra te lu i, al nostru drag MARCEL VLAS. Repede m- am stins din viaţă, ca lumina unui sfeşnic, numai sufletul meu blînd printre voi rămîne veşnic. Slujba de pomenire va avea loc duminică ora 11,45 la Biserica de pe str. Horea. în veci nem îng îia tă familia.(997655) .

■ Se împlinesc 6 săptămîni de lacrimi şi durere de Ia cea mai tristă zi din viaţa mea cînd m-am despărţit de dragul meu soţ, SZABO MIRON ŞTEFAN (PITIU). Va rămîne veşnic în inima mea. îl voi plănge toată viaţa. Soţia Maria. (996000)

’ Azi se împlinesc şase luni şi paisprezece zile de cînd a p lecat d in tre noi scumpa noastră soţie, mamă, socară şi bunică, DOMNIŢA ANICA. Slujba de pomenire va avea loc în data de 14 mai 2000, la Bisericuţa din cartierul Zorilor. Vei răm îne în to tdeauna în inim ile n o astre . Fam ilia. (996001)

• Au trecut 6 săptămîni de cînd s-a stins din viaţă cea mai bună soţie, mamă, soacră şi bun ică, NASTASIAMUREŞAN, născută SOCEA. C om em orarea va avea loc duminică, 14 mai, la Biserica G reco-catolică din cartierul Gheorgheni (lîngă patinoar), la ora 1 MO. Familia Nicolae şi Maria Mureşan, Neli şi Sandu Pal, A lexandra şi T udor.(887253)

• îndureraţi dc tragica veste a dispariţiei prol. dr. EMIL CÂMPEANU şi a soţiei exprim ăm condoleanţe! noastre fam iliei îndurerate. Colectivul Clinicii Psihiatrice Cluj-Napoca. (D.)

• Cu regrete în suflet aducem un pios omagiu eminentului coleg" p ro f. d r. EM IL CÂMPEÂNU şi soţiei saic conf. dr. MIHAELA CÂMPEANU la neaşteptata trecere în neant. Colegii seriei 1950 alături de care Emil pregătea Jubileul absolvirii. Condoleanţe familiei îndoliate. (D.)

Sîntem alături de Adrian şi familia sa în aceste momente triste pricinuite de pierderea ta tă lu i d rag , d r . V IRGIL CĂRĂIAN. Sincerecondoleanţe, familia Popa. (D.)

• A dînc în d u re ra ţi, d ar deplin conformaţi cu Planul Domnului, anunţăm decesul în data de 11 mai a.c. a credin­cioasei VIRGINIA SIGARTÂU la 8 luni după decesul soţului său Ioan . Acum, ctitorii mănăstirii "Coborîrea Sfîntu Iui Spirit" din Molişet, se întîlnesc la litu rg h ia perenă , de Ia Altarul JJeresc, unde liturghi- sesc martirii şi mărturisitorii care i-au precedat în frunte cu lu liu H ossu, card inal "în i undră de oaie". Înmormîn­tarea se va oficia la Mănăstirea din M olişet sîm bătă la ora13,00. Odihnească-se în pace. C om un ita tea călugărilo r Sfântului Vasile ce Mare. (D.)

Filiala Academiei Române din C lu j-N apoca reg retă moartea tragică a profesorului EM IL CÂM PEANU, fost secretar ştiinţific adjunct şi îşi exprimă compasiunea pentru familie. (H.)

• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă decesul iubitului nostru soţj tată MANESZES ARPAD. Înm orm întarea va avea loc în satul Suat. în ziua de sîmbătâ 13 mai 2000, ora 14. O d ihneşte-te în pace. Familia îndurerată. (G).

A id ar putea fi reclama dumneavoastră

1998 - Parlamentul României a aprobat solicitarea preşediw • ■Emil Constantinescu privind participarea unor unităţi (subunf- '

«t!n A m tn ln «•viftri/'nn A e>! n o o Ia a _l: _ ,>■ 'hd||J. din Armata americană şi cea franceză la aplicaţii, exerciţii ş'activităţi de pregătire în comun cu unităţi (subunităţi) ale.Arm-

p a m A h a a a ii n o fiftn o l în n n ^ A - J . ___• . Rromâne, pe teritoriul naţional, în perioada mai ateilun'e 1903 l t *

Miloşevici “este un criminal care a

reuşit în politică", afirmă preşedintele

croat Stipe MesiciSlobodan Miloşevici “este un criminal

ca re a re u ş it în p o litică”, a a firm a t p reşed in te le croat Stipe M esici într-un interviu apărut în ediţia de joi a cotidianului francez “Le Figâro”, declarînd, cu această ocazie, câ este mulţumit de cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, relatează AFP. “C ivilii sîrbi plătesc preţul unei politici greşite. Miloşevici nu a dus la îndeplinire nici unul dintre obiectivele sale de război. Este posibil să piardă alegerile, poate fi înlăturat”, a apreciat p re ş e d in te le c ro a t, afirm înd ch ia r câ Miloşevici poate fi spînzurat: “De ce nu? Este un criminal. A acţionat ca un criminal care a reuşit în politică”, a afirmat Mesici.

“ V rem să se term ine odată cu vina colectivă; criminalii de război - croaţi, sîrbi şi bosn iaci - trebuie să fie identificaţi nominal şi cît mai curînd posibil”, a adăugat M esici, promiţînd că va “răspunde rapid la toate cererile Tribunalului de la Haga”. “ Vom trim ite la TPI toate docum entele solicitate, nici un secret de stat sau militar nu va proteja uri criminal de război”, a adăugat şeful statului croat.

Preşedintele TPI, Claude Jorda, a afirmat, m iercuri, la Zagreb, câ statul croat s-a angajat să-şi consolideze relaţiile cu TPI şi câ se află “pe calea unei cooperări loiale”. Jo rd a a avu t în trevederi la Z agreb cu v iceprem ieru l G oran Granici, m inistrul Ju s tiţie i, S tjepan Ivanisevici, m in istru l A facerilor Externe, Tonino Picula şi cu responsabilul însărcinat cu relaţia cu TPI, Orsat Miljenici.

Roiuri de ” ; '. . 7 de pe malul românesc al Dunării atacă populaţia din oraşele bulgăreşti de pe malul drept al fluviului

Roiuri de ţînţari de dimensiuni neobişnuite, proveniţi de pe malul românesc al Dunării, atacă populaţia din oraşele bulgăreşti de pe malul drept al fluviului,

• Locuitorii oraşului Kozlodui susţin că ţînţarii provin din bălţile aflate pe malul românesc al Dunării, regiune care nu este populată. Aceştia susţin că există o legătură directă între epidemia de rujeolă din nord-vestul Bulgariei şi prezenţa

masivă a ţînţarilor în zonă. Autorităţile locale. susţin că nu dispun de fonduri suficiente pentru combatarea ţînţarilor din zonă şi că măsurile preventive luate pînă în prezent nu au avut mare efect. “Românii nu sînt ameninţaţi de valurile de ţînţari ■ şi nu au luat măsuri pentm distrugerea - acestora. Problema se poate rezolva numai la n ivel tran sfro n ta lie r, p rin a tragerea unor finanţatori europeni care s i asigure fondurile

necesare , susţine v iceprim arul oraşulufKozlodui, Vesko Mitrev, citat de cotidianul

; bulgar “Monitor”.Locuitorii din regiunea Silistra se confruntă

la rîndul lor, cu problema valurilor de ţînţari proveniţi din bălţile Dunării. Cotidianul “24 ceasa” susţine că, din cauza prezenţei masive a ţînţarilor, în Silistra a crescut considerabil cererea de deodorante.

Autorităţile statului New „Mexico au ordonat evacuarea celor 11 .0 0 0 de locuitori ai oraşuluif

Los Alamos, din cauza incendiilor de pădureAutorităţile statului New Mexico

au ordonat-, m iercuri, evacuarea celor 11.000 de locuitori ai oraşului L os A lam os, unde se. a f lă un laborator nuclear u ltrasecret, din cauza incendiilor care fac ravagii de m ai m ulte z ile în p ăd u rile din apropiere, relatează A FP, citind ' serviciile de pompieri.

r “ C lăd irile d in tr-u n ■ c a r tie r rezidenţial din vestul oraşului au fost cuprinse de flăcări, miercuri seară”, a precizat purtătorul de cuvînt al se rv ic iio r de lup tă îm p o tr iv a incen d iilo r. “ S itu a ţia se înrăutăţeşte”, a declarat el, precizînd că Laboratorul nuclear federal din Los Alamos, care a fost evacuat luni, nu este totuşi ameninţat.

“ D epozite le de m a te ria le explozive se găsesc la şapte sau opt kilometri jde locurile afectate de incendii. In privinţa m aterialelor

nucleare, acestea sînt stocate în buncăre le uz inei de p lu toniu . Acestea au fost concepute să reziste la ex p lo z ia unu i avion, la bombardamente, deci vor rezista şi la focurile din pădure”, a declarat Jim Danneskiold. Peste 1.600 de hectare de păduri au fost deja distruse de flăcări în nordul statului, a precizat purtătorul de cuvînt.

P re şed in te le B ill C linton a declarat partea de nord a statului New Mexico “regiune.sinistrată”, a anunţat, miercuri seară, directorul A g en ţie i fe 'derale pen tru administrarea ajutoarelor de urgenţă (FEM A ), Jam es W itt. D ecretul prezidenţial va permite deblocarea* unui ajutor federal de urgenţă, care va consta în trimiterea trapelor de în tă rire şi a locarea m ijloacelor . financiare pentru acordarea de ajutor şi in d em n izarea pagubelor, a

precizat el.. Aproximativ 700 de pompieri, cu sprijinul avioanelor şi elicopterelor de luptă îm potriva incendiilor, încearcă să stăpîneâscă focul izbucnit, vineri, din . cauza secetei şi a vîntului care suflă cu viteza d e .60 de kilometri pe oră.

C en tru l federal d e , ce rce tă ri nucleare, înfiinţat în timpul celui de-al doilea război mondial pentru a pune la punct p rim a bom bă atomică, se întinde pe 770 de hectare îr i m ijlocu l pădurii B andelier National Monument, la aproximativ o -sută de k ilom etri nord de Albuquerque. La Ruidoso, la circa 300 de kilometri sud de Los Alamos, echipele de pompieri au reuşit să stingă'focul care a distrus la sfirşit de săptăm înă aproape 2.300 de hectare de păduri. C irca 400 de locuitori ai oraşului au fost autorizaţi să se întoarcă la casele lor.

Doi câştigători de milioane de

vor împărţi premiul-record de 350 dolari stabilit de Loteria Americană

Inundaţiile din vestul Franţei au

provocat m oartea unei persoane şi răn irea a lto r trei

Corpul neînsufleţit al unei femei a fost găsit la Barentin, în apropiere de Rouen (vestul Franţei), în noaptea de miercuri spre jo i , s triv it în tre două maşini purtate de valurile de apă p roduse în urm a unei furtuni violente, relatează AFP.

După p rim ele constatări, autoturismul tinerei a fost luat de un val de apă şi noroi, iar ea • a fost aruncată dih maşina care,' în cele din urmă, s-a izbit de vitrina unei cafenele, aflate la circa 200 de metri distanţă. Alte două autovehicule luate de ape s-au c io cn it de v itrineleaceleiaşi cafenele, provocînd rănirea uşoară a trei persoane. Furtunile violente au provocat inundaţii importante, miercuri seară, în apropiere de Rouen, în special în localităţile Pavilly şi B aren tin , la o sută de kilometri vest de Paris. Pioi torenţiale continuau să cadă, joi' dimineaţă, în această regiune..

Două persoane s-au trezit, miercuri dimineaţă, multimilionare, urmînd să îm partă p rcm iu l-reco rd de 350 de milioane de dolari stabilit de Loteria N aţio n a lă A m ericană , au anunţat, miercuri, organizatorii, citaţi de AFP.

Num ele fericiţilor cîştigâtori nu sînt cunoscu te încă şi ar putea răm îne secrete încă vreo cîteva zile, pentru ca noii milionari sâ aibă timp de reflecţie, a afirm a t unul d in tre organizatorii loteriei. Două bilete cîştigâtoare, cu cifrele magice 1 -2-12-33-37-4, au fost

vîndute în statele Michigan şi IllinoiST Cîştigătorii au de ales între a primi banii în rate anuale, timp de douăzeci de ani sau a-i primi pe toţi odată. Cîştigâtoral din M ichigan a ales prima variantă şi va primi în consecinţă, anual, şapte milioane de dolari impozabili.

Cel de-al doilea cîştigător nu s-a prezentat încă. “Ştim câ avem în Illinois un locuitor foarte fericit” , a declarat directorul loteriei din acest stat. El a cu m p ăra t b ile tu l de la o băcăn ie d in tr-u n orăşel s itu a t la no rd de

Chicago, Lake Zurich. Proprietarul magazinului, John Sweeney, a devenit primul beneficiar cunoscut al acestei loterii, primind în cursul dimineţii de miercuri o recom pensă reprezentînd unu la sută din premiul cîştigăforalui, ad ică 1,8 m ilio an e de dolari. Proprietarul magazinului care a vîndut celălalt bilet cîştigător nu a avut acelaşi noroc, el va primi doar 2.000 de dolari, condiţiile de recompensare fiind diferite de la un stat la altul. Pe lingă cei doi- cîştigători ai premiului cel mare, 72 de

persoane care locuiesc într-unul dintre cele şapte state participante Ia această tragere au cîştigat 150.000 de dolari fiecare, pentru că aveau înscrise pe bilete combinaţii cuprinzînd numărul patru pe ultima poziţie (“powerball”), a p rec iza t1 preşedintele corporaţiei “Georgia Lottery Corporation”.

Cele şapte state din nordul şi estul ţării care au participat la loterie sînt; New Jersey ,. G eorgia, Illid o io s , Maryland, Massachusetts, Michigan şi Virginia.

P re şe d in te le is ra e l ia n a le ş in a t

In tim p u l u n e i r e c e p ţii o fe rite In

o n o a re ad ip lo m a ţilo r

a c re d ita ţiIa Tel-fîviv

P re şe d in te le israelian , E zer Weizman, a leşinat, miercuri după- am iază, în timpul unei recepţii o fe r ite în o noarea m em brilor corpului diplomatic acreditat în Israel,'cu ocazia Zilei Naţionale a ‘ statului evreu, informează AFP, c a re c ite a z ă p o stu l de rad io n a ţio n a l K o l Is rae l (V ocea Israelului).

Preşedintele Weizman, care a re , 76 de-ani, a leşinat în timp ce-i întîmpina pe ambasadorii acreditaţi la Tel-Aviv, la reşedinţa sa din Ie ru sa lim , au an u n ţa t m edicii acestuia, citaţi de postul de radio.-

W e iz m an a su ferit o deshidratare, au adăugat aceştia. El nu a fost spitalizat în urma acestui in c id e n t, p r im in d îng rijiri la domiciliu, a adăugat Kol Israel.

Igor Ivanov respinge orice posibilitate de “ încetare unilaterală a focului” în Cecenia

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Ig o r Ivanov , a resp in s, ie r i, la S trasbourg , orice posib ilita te de “încetare unilaterală a focului în C ecen ia”, solicitată de A dunarea Parlamentară a Consiliului Europei, relatează AFP.

“N u este rezonabil să se stabilească o încetare unilaterală a focului în Cecenia”, a declarat şeful diplomaţiei

ruse. A dunarea Parlam en tară a Consiliului Europei a formulat “unele cereri care sînt rezonabile şi altele care nu sînt rezonabile”, a apreciat ministrul ras. “în privinţa chestiunilor de ordin umanitar, Rusia a adoptat deja măsuri şi este dispusă să adopte- şi altele”, a declarat Ivanov, evocînd deplasarea în C ecenia a trei d in tre funcţionarii Consiliului Europei care vor lucra la

biroul pentru drepturile omului din Cecenia. .

Ivanov se află la Strasbourg pentru o reuniune a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei care urmează să adopte răspunsul preliminar la recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 6 aprilie privind suspendarea Federaţiei Ruse dih această, organizaţie.

Poliţia germană a percheziţionat

castelul unei familiiprinciare germane,

afirmă cotidianul'Bild*

Poliţia a efectuat recent o percheziţie la castelul familiei princiare Fuerstenberg de la Donaueschingen (sud-vest) şi a confiscat o armă de calibru mic, muniţie, casete video, documente şi o cantitate mică de marijuana,

. a afirmat, ieri, cotidianul “Bild”, citat de AFP. Percheziţia a fost efectuată de un echipaj format din patruzeci de poliţişti şi s-a înscris în cadrul unei anchete privind traficul de droguri, a adăugat cotidianul.Departamentul de luptă împotriva crimei organizate din cadrul Poliţiei regionale a refuzat, ieri, să confirme sau să infirme aceste informaţii. Prinţul Joachim Egon de Fuerstenberg, în vîrstă de 76 de ani, este deţinătorul unei averi de mai multe miliarde de mărci şi proprietarul unei linii de fabricaţie a berii care-i poartă numele.

Poliţia din Beijing a reţinut circa 200 de membri ai sectei Falungong

Poliţia din Beijing a reţinut, ieri, în piaţa Tiananmen, cel puţin două sute de p e rso an e , în tim p ce secta de inspiraţie budistă, Falungong, interzisă de autorităţi, îl sărbătorea pe fondatoral său, Li Hongzhi,; relatează AFP. în decurs de aproape trei ore, circa 200 de adepţi ai sectei au fost -reţinuţi, adesea într-o manieră violentă, înainte de a fi constrînşi sâ se urce la bordul unor vehicule ale poliţiei. Arestările s-au succedat în special în jurul orei locale 10 .00 , fiind reţinute persoane la

fiecare două-trei minute. Gel puţin doi fotoreporteri străini au fost reţinuţi de

- poliţie. Situaţia s-a tensionat brusc, după ce patra femei au încercat să desfăşoare o banderolă roşie," acţiunea lor fiind imediat anihilată de circa 30 de poliţişti. M anifestaţia de protest, destinată să m archeze aniversarea fondatorului sectei, începuse, în cursul dim ineţii, cu o serie de incidente izolate, în care de fiecare dată au fost implicaţi cîte doi sau trei adepţi ai sectei.

Un fost student la informatică s-ar putea să fi răspîndit accidental virusul “ILOVEYOU”

Un fost student la o faculatate de informatică de- renume din Manila, în prezent căutat'de Poliţie, s-ar putea să fi fost, fară a fi avut această intenţie, la originea transmiterii virusului informatic “ILOVEYOU”, care a provocat deja pagube considerabile în lume, a anunţat, ieri, avocatul tînăralui, citat de AFP. Onel de Guzman,. în vîrstă de 23 de ani, autorul, unei teze consacrate furtului de parole prin intermediul e-mailului, s-ar putea să fi transmis accidental virusul prin Internet, a declarat avocatul, după ce a vorbit cu clientul său. Tinăraîui nu i-a fost fost admisă teza de către AMA Computer College, din cauza caracterului ilegal al subiectului, iar studentul nu a reuşit să-şi ia diploma. Onel de Guzman este fratele Irenei de Guzman, soţia lui Reoneî Ramones, 27 de ani, el însuşi fost student al AMA Computer College, care a fost reţinut, apoi eliberat, din lipsă de probe, în cazul propagării virusului “ILOVEYOU”.

16755921

-t ENISî r i “16”-imile turneului de la Roma,-Andrei Pavel a reuşit să-l ’ vingă pe francezul Cedric Pioline (3-6, 6-1, 7-6). în “optimi”, U , a v e | v a juca cu spaniolul Felix Mantilla, învingător în duelul cu ^jsul Marat Satin (7-5, 6-7, 6-3). ,

în “16”-imile turneului feminin, Ruxandra Dragom ir a fost învinsă de cehoaica D. Chladkova (7-6, 3-6, 4-6). Cătălina Cristea a fost

eliminată deîberica'M . Serna (2-6, 1-6).

A căzut cortina finală peste ediţia ,1999-2000 pe prima scenă fotbalistică a ţării. Miercuri s-au desfăşurat partidele ultimei etape, oi fost dat verdictul în privinţa celei de a patra echipe care din toamnă va evolua în “B ”. Să poposim asupra ultimei etape şi, în final,, să parcurgem treptele clasamentului. ■ v

J . RAPID - UNIV. CRAIOVA 3-1. Cu gîndul la finala Cupei României şi ca o scuză pentru înfrîngere, trupa din Bănie a apărut p e teren cu rezervele şi astfel şi-au făcut reintrarea în formaţie J3eldeanu şi Tilihoi prin... fiii lor, precum şi alţii din schimbul de rnîine, precum portarul Neamţu, chiar dacă a fost obligat pînă în final să scoată de trei ori balonul din plasa porţii sale, unde fusese ' expediat de N. Constantin (54), Mutică (71) şi Sergiu Radu (90).

- J)e reţinut, însă, că scorul partidei a fost deschis de Vigaru (18) şi că tinerii din Bănie au mai avut şi alte ocazii de gol la poarta iui Rădulescu.

• F .C . BRAŞOV - ASTRA 2-0. în partida de la poalele Tîmpei privirile celor prezenţi în tribune erau îndreptate cu interes firesc spre ce se întîmpla pe gazon, în timp ce urechile erau aţintite spre tranzistoare, la pîndă de ce se. întîmpla pe alte stadioane pe care se juca... retrogradarea. Golul lui Constantinovici (45) a fost primit cu aplauzele cuvenite, ca şi'cel al lui Angliei (72), dar veştile de la Oneşti au fost onorate cu adevărate explozii sonore, de urale şi bucurie, echivalente cu salvarea de la exodul în “B”.

• PETR O LU L - CEAHLĂUL 1-0. Pentru “găzari” victoria ' era absolut obligatorie. Cu emoţiile de rigoare, fiindcă nemţenii

lui “Pinalti” nu prea s-au strofocaţ cine ştie ce, victoria.a fost de partea “găzarilor” prin golul marcat de Irimescu (4, din penalty).

• O ŢELU L - DINAMO 5-3. Tot din motive de finala Cupei României “Cîinii roşii” au deplasat la Galaţi o haită cu multe rezerve. Asta nu înseamnă că gazdele n-au fost “puse pe ja r”, mai ales ca Dinamo a condus cu 1-0 şi 3-2. Pînă în final, bucurie pe malul Dunării pentru victoria obţinută de “oţelari” prin golurile

FARUL A FOST “SCURT-CIRCUITAT” LA ONEŞTI Ş l S-A “ STINS”marcate de Maleş (11 şi 44, care, în plus, a ratat şi un 11 metri), Spirea (73), Voicilă (75) şi Mozacu (89). Pentru “Cîinii roşii” au punctat Mara (8), Claudiu Drăgan (57, care a ratat şi el un 11 metri) şi Bălţoi (68), unul din “Cîinii roşii” de viitor.

• F.C. ONEŞTI - FARUL 2-1. Drama de la Oneşti a început cu un gol al constănţenilor marcat foarte devreme de Abăluţă (5). S-a întîmplat însă că Niţă primeşte direct un “roşu” în min. 39 şi constănţenii au rămas în zece. A urmat “ieşirea la rampă”, la reluare,'a lui Ionuţ Pîrvu care egalează în min. 47 cu un şut- ' bombă, semănînd deznădejdea printre “marinari”, deznădejde ce a atins apogeul la cel de al doilea gol oneştean marcat de Cristache (90). De reţinut; cei doi autori ai golurilor oneştene au făcut parte din trupa de elită... Steaua cu ani în urmă. Şi astfel, la Oneşti, Farul a fost “scurtcircuitat” şi s-a “stins”, urmînd să se reaprindă m B .

• F.C. EXTENSIV - STEAUA 0-3. Scor de forfait pentru stelişti prin golurile marcate de CI, Răducau (45 şi 84) şi Dănciulescu (54). De reţinut apetitul de gol al ex-craiovenilor ajunşi în curtea Stelei. ,

• F.C. NAŢIONAL - C.S.M. REŞIŢA 5-1. Partida a debutat cu un “duş rece” pentru “bancari”, reşiţenii deschizînd scorul prin Doană (2, dintr-o “liberă”). Cursa de urmărire a bancarilor a fost scurtă şi... densă, soldată cu cinci goluri marcate de Marian Savu (5 ,8 ,45 şi 69) şi Liţă (65). De fapt, întreaga echipă a “bancarilor” - a jucat pentru Marian Savu, care prin cele patru goluri marcate a cucerit titlul de golgeter al ediţiei. -

• GLORIA - F.C. ARGEŞ 2-0. O partidă încheiată după zece minute de joc. După golurile marcate de Miszti (3) şi Turcu (9), la cele două porţi au fost “trase obloanele” şi a urmat un joc de... vacanţă. Bistriţenii şi-au luat revanşa cu acelaşi scor cu care au cedat în toamnă în “Trivale”, cele două formaţii încheind întrecerea ca “vecine” pe scara clasâmentului final al ediţiei.

• R O C A R - F.C.M . BACĂU 3-0. Pe stadionul din Drumul Găzarului scor de forfait, golurile rocariştilor fiind marcate de Piţu (7) şi Danciu (64 şi 75, primul din 11 metri). Şi astfel, trupa Iui Gigi Neţoiu (“transferat” în Bănie la Craiova M axima) a rămas în “A ” şi,-'după cum se aude, locul poate fi achiziţionat. Să aşteptăm confirmarea zvonurilor, y - ~ .

C L A S A M E N T U L F I N A L

1. DINAMO2. R apid .3. Ceahlăul >4. Steaua5. F.C. Argeş6. Gloria7. F.C.M. Bacău8. F.C. Naţional9. Oţelul10. Âstra "11. Rocar.12. Petrolul13. F.C. Braşov14. Univ. Craiova

34 27 34 22 34 17. 34 18 34 16 34 17 34 15 34 15 34 15 34 13 34 15. 34 14 34 1434 13 7

4 . 6 11 13 12 15 13 15

"1513 17151614

93-4065-3856-4862-5645-3554-49 '4 0 -3 9 '61-4459-5543-4152-52 48-5553-43 45-41

84 (+33) 72 (+20)- 57 . (+6)5754535149494747474646

(+6)(+3)(+2)(0)(-2)(-2)( - 4 )(-4)(-4)( - 5 )( - 5 )

15. F.C. Farul 34 12 8 14 38-45 44 (-7)16i F.C. Oneşti- 34 9 3. 22 37-92 30 (-21)17. C.S.M. Reşiţa 34 5 8 2 T 35-73 23 (-28)18. F.C. Extensiv 34 4 5 25 26-66 17 (-34)

Acestea fiind spuse, punct final asupra ultimei etape. Vor urma “punctele de vedere” asupra ediţiei.

Romeo V. CIRŢAN

fo t bAiS internAtionaii C H A M P I O N S L E A G U E

■SEMIFINALE- ADIO TITLU, ADIO CUPA, ADIO LIGA, ADIO VAN GAAL!• FC BARCELONA - CF VALENCIA 2-1 (0-0) •

în tur, pe arena "Mestalla ”, a fost 4-1 pentru "lilieci” (goluri Angido - 2, Mendieta şi C. Lopez).

Stadion: "Camp Nou”; Spectatori: 99.978; Marcatori: F. De Boer 78, Corn 90 - Mendieta 69; Avertismente: Guardiola - Carboni, C. Lopez. A arbitrat Mello Pereira (Portugalia)• BARCELONA: Hesp - Reiziger, F. De Boer, Abelardo (77

Litmanen) - Guardiola (69 Sergi), Xavi, Cocu - Rivaldo, Figo, Kluivert, Zenden (63 Simao). Antrenor Louis Van Gaal.

VALENCIA: Canizares - Angloma (86 Gerardo), Djukic, Pellegrino, Carboni - Mendieta, Farinos (90 Sanchez), Gerard, Killy Gonzales (74 Albelda) - Angulo, C. Lopez. Antrenor: Hector Râul Cuper. ' ■

Senzaţională performanţa lui Cuper, antrenorul care în trei ani a adus pe culmile gloriei două team-uri. spaniole. Mai întîi pe Mallorca, echipă promovată de Cuper în Primera Division şi calificată în finala Cupei Cupelor (după ce a eliminat în semifinale deţinătoarea trofeului, Chelsea Londra, scor 1-1 pe “Stamford

■ Bridge şi 1-O.pe “El Moyr”), iar mai apoi pe Valencia (trupă care |j a mers bine şi sub bagheta italianului Ranierri). Barcelona, la

‘ " - 'r -J .

' . y ___ ^ V ,' ' *-*• ’ ■*!?

M * 'a

rindul ei, a rfitat absolut toate obiectivele: titlul în Primera Division, Copa del Rey şi Liga Campionilor, dar a “ratat” şi menţinerea pe banca suspinelor a olandezului Van Gaal.

Cristian FOCSANU

□Lotul olimpic meige la Bucureşti

în perioada 12-14 mai a.c., la B ucu reşti, va avea loc Superliga de lupte libere la seniori. La această competiţie vor participa şi componenţii Lotului olimpic de lupte (juniori I), care se vor îndrepta azi spre Capitală. Sportivii vor fi însoţiţi de că tre antrenorii C laudiu Tămăduianu şi Vasile Vişan. Un singur luptător clujean va

participa Ia acest concurs şi anum e Szabalcz L âszlo , la categoria 63 kg. Ceilalţi luptă pentru.diverse cluburi, însă îşi fac antrenam entele la Cluj- Napoca, pregătindu-se pentru C am pionatu l E uropean din iun ie , care va avea Ioc în Bulgaria.

Andreea VILCOVSCHI

12 m ai• în anul 1971 pugiliştii români au cîştigat întrecerea pe

echipe la C.E. de box de la Madrid. Cu toate că nici un b oxer' român n-a obţinut titlul suprem, din cei 11 sportivi urcaţi în ring nu mai puţin de 9(!) au cucerit cîte o medalie şi anume - în ordinea categoriilor - prin Aurel Mihai, Antoniu Vasile,

-Calrstrat Cuţov şi A lex Năstac cea de argint, iar prin Constantin Gruescu, Aurel Dumitrescu, Gabriel Pometcu, Ion Gyorfi şi Horst Stumpf cea de bronz. In clasamentul pe naţiuni: 1. România 40 p; 2-3. Ungaria şi U.R.S.S. 30 puncte, lată şi cei 11 campioni din acel an (în ordinea categoriilor): Gedo Gyorgy (Ungaria), Juan Rodriguez (Spania), Badari ' T ib o r (U ngaria), R yszard Tom czyk (Po lonia), Jan Szczepanski (Polonia), Ulrich Beyer (R.D.G.), Kajdi Jânos (Ungaria), Valerij Tregubov, luozas loulţiavlcius (ambii U.R.S.S.), Mate Parlov (Iugoslavia) şi Vladimir Cernişov (U.R.S.S.). .

LÂSZL6 Fr.

BC m e o - L f i (IN PfiS DE UN NOU TITLU

Marţi şi miercuri, la Arad, în Capitală şi la Cluj-Napoca s-au disputat primele m eciuri din cadrul ultimului act al play-off- ului. Finala a debutat cu două victorii categorice, neverosimile pentru o dispută pentru titlu, ale arădencelor, pe teren propriu, în partidele cu Livaş Tîrgovişte. Ele conduc cu 2-0 şi au mari şanse de a cuceri cel de al 4-lea titlu. Pentru locurile 3-4, în Capitală, Rapid s-a dovedit mai decisă decît Sportul Studenţesc, obţinînd, de asem enea, două victorii. Pentru locurile 1-4 se joacă după sistemul 3 victorii din 5 meciuri, următoarele fiind: programate pe 16-17 mai la Tîrgovişte şi Bucureşti, iar al 5-lea joc, dacă va fi cazul, pe data de 21 mai la Arad şi în Capitală. După cum am relatat în cronica meciului, fetele de la “U” ACSA au învins în primul meci pe Someşul Dej, duelul lor

pentru locurile 5-6 continuînd în zilele de 16-17 mai la Dej (se jo a c ă după sistem ul 2 victorii din 3 meciuri). In fine,-' disputa pentru poziţiile 7 şi 8 a fost decisă prin victoria realizată de .B N R B ucureşti în dauna ce lo r de la F artec B raşov, echipa de sub Tîmpa anunţînd că, din lipsă de fonduri, nu mai continuă întrecerea. Dar iată rezu lta te le com plete alerespectivelor partide:

L ocurile 1-2: BC ICIM Arad - L ivas T îrg o v iş te 69-47 (42-28), 65-48 (29-24)

Locurile 3-4: Rapid - Sportul S tuden ţesc 80-70 (39-36), 70-64(39-29)

Locurile: 5-6: “U” ACSA - Someşul Dej 78-66 (37-33)

L o c u r ile 7 -8 : BNR - B u cu reşti - F a rtec B raşov 98-38 (52-16)

(m.i.r.)

PROGRAM; COI1PETIŢION ALATLETISM

Sîmbătă, 13.05, ora 15.00, Stadionul “ Ion Moina”: Ziua Mondială a Atletismului - etapa de zonă HANDBAL

Sîmbătă, 13.05, ora 11.00, Sala Sporturilor: “U” CUG -. Dinamo Bucureşti - (Liga masculină)

UNIVERSITARIADA*

• Com petiţiile se desfăşoară în

Sala Sporturilor “ H O R TA D EM IA N ” •

BASCHET:- Sîmbătă, 13.05, ora 15.00 - 17.00- Duminică, 14.05, ora 11250 - 13.30

HANDBAL:- Sîmbătă, 13.05, ora 13.00 - 15.30- Duminică 14.05, ora 9.00 - 11.30

VOLEI:- Sîmbătă, 13.05, ora 17.00 - 21.00 Duminică, 14.05, ora 13.30 - 20.00

TENIS PE MASĂ: -- Sîmbătă, 13.05, ora 10.00 - 14.00

AUR Şl BRONZîn tr -u n recen t concurs

p riv a t de pescu it sportiv , d e s fă şu ra t la T arn iţa II (p a r tic ip a re a num eroşi “muscari” din întreaga ţară), doi d in rep re z e n ta n ţii A .J.P .S . C luj şi-au e ta la t clasa şi măiestria, cucerind aurul şi bronzul podiumului de premiere. Cei doi sînt Paul H am zer (aur) şi Ion T anţa (b ro n z ), d is tin ş i de organizatori cu premii în lei şi vob le re (se t de c in c i). Felicitări ambilor.

F A Z A P E A S O C IA Ţ IES îm b ă tă , 13 m ai, la

Chinteni, va avea loc faza pe asociaţie (A .J.P .S . Cluj) a c o n c u rsu lu i n a ţio n a l de p e sc u it sp o r tiv sta ţionar. Concurenţii şi arbitrii se vor putea deplasa la concurs cu un au tobuz sponsorizat de R.A.T.U.C. cu condiţia să fie la o ra 6 ,3 0 fix în fa ţa asociaţiei.

S 0 L U N A R E L EIată ce prevede prognoza

solunarelor pentru perioada 13 - 19 mai: sîmbătă, 13 şi d u m in ică , 14 - două zile “negre” (ad ică de-alea cu şanse schimbătoare, ca să nu le zic slabe, adică zile de repaus, “clasificare” cu care amicul M arius nu-i de acord); luni,- 15 zi “roşie” cu şanse

fo a r te bune (era şi cazul); urm ează două zile “albastre”, cu şanse bune, marţi, 16 şi m ie rc u r i, 17; “ cap a c u l” solunarelor este pus de alte două zile “negre” joi, 18 şi vineri, 19 mai. Indiferent de “ cu lo area” z ile lo r ad resez urarea de “ fir întins” tuturor celor aflaţi pe mal de ape.

Victor PESCĂRIT

1 dolar SU A - 20.277 lei 1 EURO - 18 .4 0 3 lei

E C O L l O L i l l i l

Politica economică a Guvernului

/ l a i e m i t i n g ,Clujul a găzduit zilele acestea

Conferinţă N aţională a Federaţiei. Unirea Metal. Federaţia reuneşte 58

.d e s in d ica te d in m eta lu rg ie , construcţii de maşini, electrotehnică şi electronică, adică aproximativ 35.000 de m em bri p lă tito ri-d e cotizaţii. La Cluj, Federaţia Unirea Metal are ca membre sindicatele de la CUG şi E lec tro m eta l, adică aproximativ 1000 de persoane., Sindicaliştii din metalurgie s-au

în tîln it la C luj. pentru a discuta anumite problem e organizatorice, dar şi pentru a analiza scrisoarea de intenţie a Guvernului României către’ FMI. „Am discutat şi măsurile pe care vrem sâ le luăm pentru a ’ con trabalansa această scrisoare neagră, teroristă. Măsurile pe care se pregăteşte sâ le ia Guvernul vor afecta în mare m ăsură salariaţii. Suspendarea Ordonanţei de Urgenţă 98, care mai atenua cît de cît necazul celor care erau disponibilizaţi nu este decît bomboana de pe colivă”,

a .d e c la ra t C ostică M ivu, vicepreşedintele Unirea,Metal.

Mitinguri în ţară şi Ia Bucureşti

9

.P e n tru a p ro te s ta îm po triva creşterii preţurilor, a Legii pensiilor (c a re , în o p in ia sind ica te lo r, desfiinţează grupele de muncă , şi afectează m ulte persoane ce au lucrat ani buni în domenii grele şi care au-plătit mai mult la asigurările sociale) şi a anulării prevederilor OG 98, Cartel Alfa,- la care este afiliată şi federaţia Unirea Metal, va organiza mişcări de protest în toate judeţele. Data la care acestea vor. avea loc va fi stabilită marţi, 16 mai a.c. Demonstraţiile :vor culmina cu un miting la Bucureşti, la care este aşteptată prezenţa a peste 50.000 de sindicalişti. Este însă posibil ca n u m ăru l c e lo r -prezenţi lamanifestaţie sâ fie mult mai mare, în ju ru l c if re i de 100.000 de

L f c / 2persoane (sindicalişti, pensionari, studenţi etc). „Vor exista speculaţii că încercăm să facem propagandă pentru un partid sau altul, dar noi vrem să precizăm că nu avem interese politice. Va fi un miting e fe c tiv socia l” , a dec la ra t p re şed in te le F edera ţie i U n irea Metal, Dorel Racolţa.

Privatizare pe bani puţini

S in d ica liş tii p ro te s tea ză şi împotriva felului în care înţelege

Guvernul să privatizeze societăţile de stat. „Nu ne opunem restructurării şi privatizării, ci .la acest gen de mafie econom ică care există în România în acest moment şi care vinde aceste societăţi pe bani puţini. Restructurarea pentru ei înseamnă- numai disponibilizare, fără a pune în loc alte locuri de muncă. Aceasta, fără să m ai vorbim de zonele m onoindustriale unde, dacă se închide o fabrică, este omorîtă întreaga localitate”, a mai afirmat liderul de sindicat.

Anca BLAGA

O delegaţie italiană condusă dc prof. univ. Vicenzo Porcasi, colaborator al lui Romano Prodi, sc află dc dquâ zile în municipiul Cluj-Napoca pentru a sonda mediile economice, dc afaceri, turistice şi culturale ce fac obiectul unor programe ale Uniunii Europene. Oaspeţii italieni, însoţiţi dc prof. univ. Vasile Puşcaş, au v izitaf,’ ie r i. In s titu tu l A gronom ic, Cooperativa Meşteşugărească, Camera dc Comerţ, Industrie şi Agricultură, Banca ‘Transilvania” , Banca Populară, iar dupâ- amiazâ a fost prim ită de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, prof. univ. dr. ing. Victor Romulus Constantinescu. La în tîln irea , la. carc au partic ipat vicepreşedinţii Graţian Şerban şi Petru

Un grup de oam eni de afaceri ita lien i prospectează Clujul

Litan, directorul general Petru Mălai şi David Cicco, şeful Aeroportului Cluj- N apoca, şefu l adm in istra ţie i publice judeţene a înmînat delegaţiei italiene un album ilustrat al judeţului Cluj, facînd o p rezen ta re , ap ro ap e com pletă, a potenţialului economic, turistic, cultural- ştiinţific şi uman atît al Clujului, cît şi al regiunii de dezvoltare nord-vest. Oaspeţii italieni au fost informaţi că judeţul nostru dispune de 400 de proiecte cu destinaţie- PHARE şi câ studiile şi programele ce se află în derulare şi aşteptare se ridică la importantă cifră de 300 de milioane de dolari. U n a lt e lem en t de referinţă’, sub lin iat de p reşed in te le Consiliului Jude ţean , v izează cifra , crescîndâ a investiţiilor italiene în Cluj-Napoca şi judeţ, concretizată în derularea afacerilor celor 476 de societăţi comerciale cu capital româno-italian, situînd Italia pe locul ăl doilea în acest domeniu în judeţul Cluj. De asemenea, Clujul este legat de Italia prin şapte linii aeriene ce duc la Bologna, T rev izo , P arm a, F lo renza , T rieste , Bergamo şi Verona.

Oamenii de afaceri italieni urmăresc mai atent dom eniile industriei încălţă­mintei, ceram icii, cosmeticii, construc­ţiilor,- m icii industrii m eşteşugăreşti, prestările de servicii, turismul şi, nu în cele din urmă, relaţiile culturale cu zone interesate din Italia, cu care se doreşte un parteneriat Azi, de dimineaţă, italienii se vor în tîln i cu m anagerii SC Turism ‘Transilvania” şi “Farmec” Cluj-Nâpoca, urmînd ca la amiază să plece spre Oradea.

Dumitru VATAU

Salariaţii de la „Libertatea” au ieşit ieri în curtea întreprinderii. Greva spontană s-a declanşat din cauza nemulţumirii angajaţilor faţă de rezultatele negocierii contractului colectiv de muncă. M uncitorii de la „Libertatea” spun că np le-a fost acordată o creştere a salariilor de 45 la sută aşa cum au cerut ei, ci numai de 15 la sută. în acelaşi timp planul a fost mărit cu 5 procente.

1,6-1,7 milioane lei. în această sumă sînt incluse şi tichetele de masă (500.000 lei). „E de neînţeles de. ce oamenii exclud cele 500.000 de lei atunci cînd spun ce salarii au. Ei consideră că aceşti bani îi.

; primesc de la Guvern şi îi plăteşte altcineva, nu noi”, a mâi afirmat directorul societăţii.

Cu toate că liderii sindicatului din „Libertatea” afirmă că greva este spontană şi nu a fost organizată de ei, conducerea societăţii spune că va da în judecată sindicatul pentru pierderile înregistrate de fabrică pe timpul inactivităţii (aproximativ 800 de milioane de Iei). Acţiunea salariaţilor este considerată ilegală de către conducerea societăţii.

Directorul general al fabricii, Mihai Nedezki, spune câ salariile celor de la „Libertatea” sînt cu mult mai m arrdecit media pe ramură şi se apropie de media pe economie. Astfel, salariul mediu net pe societate, în primul frimestru, a fost de 1,8 milioane lei, iar în secţiile productive Salariul mediu net a fost de

• Pentru a arăta bunele intenţii ale conducerii societăţii, Mihai Nedezki spune că, de la negocierile din 1999, salariile au fost majorate cu 42,5 la sută, iar prima de vacanţă este de 50 la sută (limita legală este de 30 la sută).

„L ibertatea” are în momentul de faţă 920 de salariaţi, din care 710 sînt membri de sindicat. Anul trecut societatea a realizat o cifră de afaceri de 89 de miliarde lei şi un profit de 10 la sută. Aproape toată p roduc ţia este destinată exportu lu i în Franţa, Germania, ţările scandinave. Directorul societăţii spune că greva de ieri ar putea afecta şi contractele cu partenerii externi. -

Anca BLAGA

BIR apreciază că există grupuri de interese care doresc, să preia banca pe un preţ derizoriu

Banca Internaţională a Religiilor (BIR) apreciază că există grupuri de in te re se care doresc să “destabilizeze banca pentru a o putea prelua pe un preţ de nimic”, dar îşi asigură clienţii că va fac.e faţă momentului de criză generat de retragerile masive dinultim ele zile." “Dorinţa acelora ce vor să destabilizeze banca şi să o aducă în situaţia, de a putea fr preluată la un preţ derizoriu se bazează pe dificultăţile cu care se confruntă- nu numai BIR, dar şi alte bănci din R om ânia”, se arată îritr-un Apel adresat clienţilor BIR.

Conducerea băncii reaminteşte clienţilor săi că toate depozitele populaţiei sînt asigurate, inclusiv p rin F o n d u l de garan tare al depozitelor bancare, in ultimul timp, BIR a efectuat restituiri în valoare de peste 700 miliarde de le i. B IR a sem nat cu g r u p u l - britanic de investiţii Jaquila un acord prin care firma străină va deţine 60% din capitalul social al băncii, majorat la 500 de miliarde de l e i / f in an ţa re m en ită să îmbunătăţească situaţia BIR. D u p ă .

' aprobarea de către AGA de la BIR, p re lu a rea ac ţiu n ilo r treb u ie autorizată şi de către BNR.

în. comunicatul de miercuri, numele Jaquila nu este menţionat, făc în d u -se re fe rir i doar la o eventuală investiţie a unui puternic-

-grup financiar. D e asem enea, banca are în vedere şi alte soluţii ’ care pot conduce la redresare.

Consiliul de A dministraţie al BNR a decis ca, începînd cu 8 mai, BIR să efectueze operaţiuni de

plăţi şi încasări în regim special de decontare a opera ţiun ilo r interbancare.

BIR a fost înfiinţată în 1994 şi are 110 unităţi. Capitalul social este de 200 m iliarde lei. Din portofoliul de credite al BIR, 14,5% sînt credite restante, iar în litig iu sîn t 9,7% . B anca are disponibilităţi de 2.600 de miliarde- de Iei, plasamente în credite de 1.400 m iliarde lei ş i 'c re d ite curente de 950 de miliarde de lei.

Fenomenul corupţiei din România esle in cieşteie" Rezultatele unui sondaj realizat de Uniunea Francezilor din afara

graniţelor şi dat publicităţii jo i arată că fenomenul de corupţie existent în România a suferit o tendinţă ascendentă, conform opiniei a 25% dintre investitorii francezi.

Aproximativ 41% dintre cei chestionaţi cu privire la acest subiect au spuS că fenomenul de corupţie tinde să se generalizeze, 21% cred că acesta s-a stabilizat, m timp ce numai 13% consideră că fenomenul a suferit o regresie.

Conform rezultatelor-sondajului realizat de UFE, 58% dintre cetăţenii francezi din România susţin că li s-a cerut să ofere cadouri persoanelor pe lîngă care au intervenit în vederea rezolvării unei probleme de ordin personal. Sondajul a fost realizat în luna ianuarie,pe un eşantion de 117 persoane.

r n a r c â g e r m a n ă - 9.409 l e i1 g A U R - 1 8 0 . 5 8 2 le i

Mm

Primarul face verificări la RfiDPîn urma declaraţiilor de miercuri ale liderilor

s ind ica tu lu i din Regia A utonom ă a Domeniului Public, care cereau Primăriei să plătească 12,6 miliarde d e : lei reprezentînd

; contravaloarea . serviciilor prestate de regie, p rim aru l G heorghe Funar a rem is un comunicat în care afirmă câ :: „tinînd cont de: situaţia disperată ir. care au fost: aduşi cer aproape 1000 de angajaţi ai RADP şi dînd curs memoriului înaintat de sindicatul regiei, am dispus ca. începînd cu data d e -12 mai a.c.,: să fie monitorizată întreaga activitate a RADP.” în: acest sens.- se vor face verificări şi co n tro a le cu priv ire la ac tiv ita tea econom ico-financiarâ a regiei, - calitatea activităţii echipei manageriale/ respectarea,

(prevederii: contractelor pe carc le are RADP cu Consiliul local şi alţi beneficiari, calitatea lucrărilor şi numărul de salariaţi prezenţi zilnic; la lucru şi o serie de alte activităţi ale RADP unde primarul Consideră că s-au făcut nereguli. Referitor la faptul că regia domeniului public, consideră că plăţile către furnizorii Primăriei au fost făcute preferenţial, primarul spune că în perioada 2-11 mai a.c. au fost efectuate plăti către RADP în valoare de 3,3 miliarde de lei.* Potrivit celor comunicate de Gheorghe Funar, plăţile au fost făcute zilnic, în fuficţie de disponibilităţile din cont. , '

A.BLAGA

Se caută programatoriO serie de firme germane care doresc să-şi

extindă activitatea în Cluj-Napoca şi Timişoara caută 200 de programatori.: Marţi; 16: mai;

■ şefii de personal ai acestor firme se vor a fia îa C luj-N apoca pentru a testa calităţile; programatorilor de aici. Cei interesaţi trebuie să cunoască bine limba engleză şi limbajele' de programare JAVA, VISUAL C++, SQL DATA B A SF, JA V A SC RIPT, HTML', VISUAL BASIC, ASM CLIENT/SERVER T EC H N O LO G IES, DATA SECU R ITY . UNIX/NT. A DM INISTRATO R, LINUX, WINDOWSCE, ORACLE etc.

Interviurile vor avea loc în cadrul Facultăţii de-Automatică şi Calculatoare, începînd cu ora 9.00. Cei care doresc sâ ocupe un astfel de post sînt rugaţi să-şi anunţe participarea la interviu pînă cel tîrziu sîmbătă, 13 mai, şi să trimită un CV în limba engleză, la Camera de C om erţ, Industrie ş i '.A g ricu ltu ră C luj' (064-432.220) sau la-IBD - Serviciul Integrat de Consultantă pentru Economie în România (01-2243753). V -,,: / / A.R.B.

FPS C laj nu a ob ţin u t preţu l

d o rit pentru acţiunile „ Izo p o ": Ieri a avut ]qc licitaţia-pentru vînzarea celor

68,20 de procente deţinute de FPS la Jz o p a ’. Iniţial au fost admişi Îşi licitaţie doi ofertanţi, Ionel Turcu şi' Mircea Popu. Aceştia nu au oferit însă preţul dc pornire (25.000 Ici; acţiune), licitaţia cu strigare s-a transformat în tr-o licita ţie olandeză,, care p resupune scăderea treptată a preţului: Pentru că nici unul dintre cei doi ofertanţi nu a acceptat preţul minim stabilit de FPS Cluj, licitaţia va fi reluată la o dată ulterioara. V-

„Izopa” are ca principal obiect de activitate efectuarea lucrărilor de instalaţii şi izolaţii, iar capitalul social al firmei este dc .2,68 miliarde lei.

A.BLAGA

Nimeni pentru „Fimaro", Ieri ar fi trebuit sâ aibă loc licitaţia cu s trig are -pen tru p riva tiza rea „F im aro ” : Societatea .clujeană: producătoare de utilaje; pentru industria textilă nu a adus însă nici uri cumpărător la sediul FPS Cluj. Preţul de ofertă a fost stabilit la 40.000 de lei pc acţiune, in timp ce:valoarea: nominală a unui titlu este de25.000 lei. Pachetul scos la vînzare (69,97 la sută) are valoarea de 15,4 m iliarde lei. C apitalul social al fabricii este de 13,7 miliarde lei. • •

A. BLAGA

ĂiLClLOfai1848 - Revoluţionarii moldoveni emigraţi au elaborat, la

Braşov, programul în şase puncte, intitulat "Pnnţipiile noastre pentru reformarea patriei", care preconiza abolirea pnvuegiilor

feudale şi exprima dezideratul unirii Moldovei şi Ţăni Româneşti "într-un singur stat neatîmat românesc".

B IS

necunoaşterea proprietăţii.! • « »

D upă ce a cîştigat la pronoexpres 100.000 de le i în 17 sep tem brie 1969 - evident, o sum ă fabu loasă p en tru acea vrem e Liviu M oruţan cum pără o casă cu curte pe strada E instein nr. 3 de la Şerban V iorel şi soţia sa. T ranzacţia are loc la 25 ianuarie 1971, confo rm con trac tu lu i d in tre părţi, sum a fiind exact cea pe care M oru ţan o cîştigase la p ronoexpres. A ici m ai trebu ie spus că L iv iu M oruţan lucra, în acea perioadă la

'co n stru c ţia barajului de la B eliş, beneficiind şi d e u n sa la r iu b u n ic e l p e n tru acele vrem uri. D eoarece M oruţan n u avea, încă, “ b u le t in de C lu j” , Ş e rb a n V io re l î i e lib e re a z ă o p ro cu ră d e ad m in is tra re a im obilu lu i (au ten tificată de N otariatu l de S ta t T im iş ) , p r in c a re m a n d a ta ru l e ra au to riza t sâ încheie con trac te de încheiere, sâ facă lucrări de reparaţie , sâ plătească im pozite le , să rep rezin te în faţa instanţelor şi to t ta c îm u l .1 în ta b u la r e a e fe c tiv ă a im ob ilu lu i de pe strada E instein nr. 3 pe n u m e le lu i M o ru ţa n se p e tre c e în 30 decem brie 1976.

D ouă vorbe despre im obil: înscris în CF nr. 567 nr. topo 9934, a fo s t edificat în 1860 ş i com pus d in te re n , cu rte (160 stîn jen i pă tra ţi— 576 m p) şi construcţii cu d e s tin a ţie de lo cu in ţă şi an ex e . Şerban V iorel şi soţia sa, v înzătorii im obilului, îl m oşten iseră (certificat nr. 967/1970) de la B oyte Estera, decedată în 8 dec. 1970.

V rem urile erau de aşa na tu ră îneît era în v igoare decretul nr. 78 /1952 , (o fam ilie treb u ia sâ fie înghesu ită p e un centim etru p ă tra t dacă se pu tea), ia r C onsiliu l Popular a e m is o rd in d e r e p a r t i z a r e p e n tru în ch irie rea unei p ărţi a im obilu lu i uno r un ită ţi de stat. în cazu l de faţă este vorba de “ S p ic u l” C lu j-N a p o c a ; cu sediul în str. H orea nr. 8 . . . situa t exac t în spatele im o b i lu lu i d e c a r e v o rb im , c e l .d in str. E instein nr. 3.

A stfe l, M oruţan este ob ligat sâ încheie (în b aza decretului de m ai sus), un contract de înch iriere cu IIL S picul (nr. 4260/10 m a i 1972) “p riv ind în ch irie rea curţii şi şopronulu i. L ocalul ce .fo rm ează obiectul con tractu lu i are destinaţie d e m agazie de . lăz i, ia r curtea loc de depozitare pen tru bu toaie le de p lan to l şi g lucoză , ca şi în an ii precedenţi, şi se va fo losi în acel scop” . D u ra ta contractu lu i — 1 ian . ,1971 p înă la 31 dec . 1975. în p a ra le l, u n astfe l de co n trac t de înch iriere este încheiat, pentru d o u ă încăperi ale im obilu lu i, în tre L iv iu M oru ţan cu IIR U C . T erm en - valabil p în ă în 1977. '

P rob lem ele fam iliei M oru ţan apar însă m a i re p e d e . Ş i a p a r e x a c t d in c a u z a con trac te lo r de înch iriere p e care a fost o b lig a tă să le sem neze. Succesiv , chiriaşi ai im obilu lu i de p e E in ste in1 nr. 3 devin G rupul în trep rinderilo r de Industrie Locală şi în trep rinderea d e M orărit Panificaţie şi Paste Făinoase C luj.

P rim ul, d in se ria nesfîrş ită de procese, în c e p e în 1 9 7 7 , c în d I IR U C îş i ia angajam entu l să p redea spaţiile ocupate în stare de folosinţă. D upă cum era de aşteptat, de altfe l, IIR U C -ul nu a efectuat nici un fel de reparaţii pen tru a pu tea p reda spaţiile ocupate . în acest context, L iviu M oruţan ac ţionează în in stan ţă in stitu ţia am intită şi c î ş t ig ă p ro c e s u l . P r in s e n t in ta c iv i lă nr. 1415/24 feb ruarie 1978, IIRU C-ul este o b liga t la despăgubiri de 5 .564 le i,'su m ă de altfel achitată. D e iure şi de facto prin această sen tin ţă n im eni nu pune sub sem nul în trebării calitatea lui M oruţan de proprietar a l im o b ilu lu i . '

Demolare fără autorizaţie

IM PPF, prelu înd contractu l de închiriere de la G IIL , prelungeşte durata acestu ia pînă la 1 sep tem brie 1979, ca apoi p e 29 iunie

.1 9 7 9 sâ renunţe la unul d in tre spa ţii, care avea destinaţie de garaj. M oruţan , după ce repară garaju l, începe să-l fo losească în uz propriu . N u pen tm m ultă vrem e în să căci L iv iu M o ru ţa n este a m e n d a t de c ă tre C o n s i l iu l P o p u la r m u n ic ip a l p e n tru efectuare de lucrări fară autorizaţii. A cum c ă p e n tr u r id ic a r e a - u ş i i ş i s c o a te re a gunoiu lu i d in încăpere cei de la consiliu au ceru t o autorizaţie de construcţie , este o a ltă treab ă . Fără n ici u n fel de cita ţie , p roprieta ru l, L iviu ' M oruţan , este evacuat din spa ţiu l la care IM PPF renun ţase . Prin O rdonanţa Preşedenţialâ nr. 47/1980 spaţiul este aco rd a t din nou, aceleiaşi IM PPF fără n ic i u n con trac t de în ch irie re . M oru ţan c o n te s tă o rd o n a n ţa p r e ş e d e n ţia lâ în să degeaba, răspunsul fiind negativ , “p înă la c la r if ic a re a p ro b le m e i c o n tro v e rs a te a d rep tu lu i de p rop rie ta te” . M o ru ţan cere, atunci, aducerea la zi a C F, p e n tm partea d e c o n s t r u c ţ i e în c a u z ă . în u rm a expertizelor, se dispune înscrierea în C artea F u n c ia ră (sen tin ţa 1161 /1981 ). P e baza acestu i act, proprietaru l desch id e o nouă ac ţiune c iv ilă prin care cere ca IM P P F să respecte contractele de înch iriere , să repare spaţiile fo losite şi să i le pună la d ispoziţie. A c ţiu n ea este adm isă, însă IM P P F face recurs, ia r T ribunalul adm ite recu rsu l-ş i o tr im ite sp re re ju d eca re . P a ra d o x a l, dar M oru ţan , în urm a sen tin ţei 3842 - 4 iulie 1982, e ob liga t sâ recunoască d rep tu l de p ro p rie ta te asupra sp a ţiilo r în litig iu ce fo rm e a z ă p ro p r ie ta te de s ta t. .R e c u rsu l înaintat de M oruţan este respins, ia r sentinţa (sem nată de judecă to rii L .R . B o d ea şi loan F. Pop) d ă d in nou c îş tig de cauză IM PPF. M e rită p rec iza t Că ju d e c ă to a re a R od ica B odea este so ţia fostului d irector al IM PPF, C o m eliu B odea.

în tr-u n m em oriu ad resa t Parlam entu lu i actual, L iv iu M oruţan susţine câ în acel tim p “cam pan ia de represalii a fo s t foarte uşo r in strum entată de către ju d ecă to area L ig ia B odea”.

P în ă în 1988 seria de p rocese continuă, fa ră n ic i un fel de şansă p en tm M om ţani. M a i m u l t , în 1988 IM P P F p r im e ş te au to riza ţie de m odern izare cu p riv ire la “o p e ra ţiu n ile de fo rm at şi c o p t” p en tm un ita tea d in strada E instein . A ici. trebuie m en ţiona t că este in teresan t şi m o d u l în c a re a fo s t in te rp re ta tă L e g e a 8 /1977 . A stfel, în baza acordului unic nr, 100/1988, fară n ici un fel de consu ltări cu proprietarii (cu m se s tip u la în aco rd u l m en ţio n a t), IM P P F dem arează lucrări de construcţii. L ucrările de constm cţii au începu t, însă, cu d e m o la re a unei părţi a .c o n s tru c ţie i 'a l cărei p ro p rie ta r era M oruţan .

In te resan t este fap tu l câ, în m om entu l dem olării, to ţi m em brii fam ilie i M oruţan erau p leca ţi de acasă, fie la serv iciu , fie convocaţi în varii părţi.

în zadar...O d a tă c u sc h im b a re a d e re g im d in

d e c e m b rie 1989, M o ru ţa n ilo r le apare speran ţa câ p roblem a p rop rie tă ţii lo r va fi rezo lvată .

în 1990, L iv iu M om ţan desch ide o nouă acţiune civ ilă îm potriva statului şi a IM PPF, p r in c a re c e re a ra d ie re a d re p tu lu i de p ro p r ie ta te al s ta tu lu i a su p ra te re n u lu i

(deoarece, îm po triva Legii 58 /1974; -cînd terenurile au fost trecute la stat, p roprietarul nu a p rim it n ic i o despăgubire), refacerea- anexelor gospodăreşti şi predarea lor, p la ta ch ir ie i pe u lt im ii tre i ani şi re p a ra re a in c in te i . , I s e a d m ite d o a r p la t a despăgubirilor p en tm stricăciuni în incintă. D enunţul penal p en tm tulburare de posesie , îi este resp ins, d in nou,T ui M om ţan . în tre tim p, apare L egea 18 a Fondului Funciar, şi p e b aza acesţe ia , p rop rie tam l depune cerere la P rim ărie , cu toată docum entaţia necesară , şi, în 1992 (conform deciz ie i P refecturii C luj nr. 675/1188 d in 9 ap r.; 1992), i se recunoaşte dreptul de p roprietate asupra terenu lu i şi a construcţiilor de pe el, şi “ încred in ţează D irecţia de U rbanism , A m enajarea T eritoriu liii şi L ucrări Publice, C o n s i l iu l lo c a l p re c u m şi o rg a n e le -

' f in a n c ia r e t e r i t o r i a l e ” cu ^ d u c e re a la în d e p l in i r e a p r e v e d e r i lo r d e c iz ie i . R eprezen tan ţii P rim ăriei, spune M om ţan , i-au răspuns c ă . .. e treaba Justiţiei. P e b aza deciz iei P refec tu rii, terenul (576 m p) a fost trecu t în C F pe num ele lui M om ţan .

în 1993 o n o u ă acţiune c iv ilă , desch isă de M o ru ţa n îm p o tr iv a P r im ă r ie i ş i a u rm aşilo r IM P P F nu duce la n ici un fel de rezu ltâ t n ici p în ă în ziua de azi.

Apar banii.ISulti bani

*

P a n e g ra n o S A , u rm a ş a IM P P F , se asociază cu so c ie ta tea Paniro SA , condusă de n im en i a ltc in ev a decît S ever M ureşan , asupra b iografie i căru ia credem câ e de p risos a m ai reven i. Scopul asocierii e ra p roducţia şi com ercia lizarea p roduse lo r de p a n i f ic a ţ ie . P a n e g ra n o , c o n fo r m co n tra c tu lu i d e a so c ie re , c o n tr ib u ie cu spaţiu, inclusiv cel în litigiu, care era înscris în C F pe nu m ele lui M om ţan.

M o m ţan depune m em orii după m em orii la P re ş e d e n ţie , în s ă ră s p u n s u r i le s în t invariabile: “E treab a Justiţiei” . în tre tim p , deşi ac ţiunea c iv ilă n u era finalizată, apare o O rdonan ţă P reşeden ţia lâ (nr. 102/6 ian1994), la ce re rea “Paniro” SA F ilia la C lu j, ca re îl o b lig ă p e M oruţan , p ro p r ie ta ru l terenulu i, “ sâ to lereze desch iderea po rţii im obilu lu i s itu a t pe str. E instein nr. 3 şi sâ p e rm ită r e c la m a n te i a c c e su l în a c e s t spaţiu” . P ractic , cei de la "Paniro" fo loseau cu rtea lui M o m ţan pen tm a aprov iz iona cu m aterie p rim ă u n ita tea de pe s trada H orea nr. 8. D eoarece M om ţan refuză să desch idă poarta , lacă tu l este tăiat. M om ţan n u îşi sco a te în să m a ş in a din cu rte ş i P a n iro d e p u n e p l în g e re p e n a lă îm p o tr iv a lu i M om ţan , care se vede astfel condam nat, conform sen tin ţe i penale nr. 1666/1996, la p la ta u n e i a m e n z i p e n a le ş i la p la ta cheltu ie lilo r ju d ic ia re în favoarea s ta tu lu i rom ân. M o m ţa n scapă de am enda penală , da to rită g ra ţierii de la sfîrşitul anu lu i 1996.

A cţiunea civilă, începută în 1993, nu este, în să . fina liza tă n ici acum ... .

Privatizare să fie, dar s-o Ştim si noi. * • • ’ . . . .

D in 1993 au tre c u t c e v a am , in sa in cazuld e faţă nu s-a reu ş it să se a ju n g ă la o deciziea d rep tu lu i de p ro p r ie ta te . M o ru ţan ii sîn tîn stad iu l în c a re în a in tează u n n o u recurs.O biectu l: a n te c e so a re a în d rep tu ri (IM PPF)a S C P aneg rano S A fa ră a a v e a d rep t ded e m o la r e , a d e m o l a t o p a r t e d inconstrucţiile d in p ro p r ie ta te a M oru ţan ilo r,ed ific în d o n o u ă c o n s tm c ţie în p re lung irea ce le i, pe c a re o d e ţin e a p e str. H o reanr. 8. în p lu s , n u se c o n te s tă d rep tu l dep ro p r ie ta te a s u p ra te re n u lu i şi recu n o scm e jd ia d in tre p r o p r ie ta r i , e a f i in d c e acup rin să în a co rd u l d e v e c in ă ta te anexat şispec ifica tă în e x p e rtiz ă (d o s . 2 .448 /1997T ribunalu l C lu j) . F o n d u l p ro b lem e i este ,în acest co n tex t, leg a t d e b u n a sau reauac red in ţă a co n s tru c to ru lu i,, c h ia r dacă a tîtd e m o la re a , c î t ş i c o n s t r u c ţ i a au fo s tefec tuate în a in te de 1989. L egalita tea , însă,a ace lo r d em ersu ri n u e s te con d iţio n a tă decon tex tu l p o litic ii , c h ia r şi a tu n c i, în a in tede ’89, trebu ind re sp ec ta te leg ile în v igoare(rec te lip sa a u to r iz a ţie i) .

***C h e s tiu n e a s e c o m p l ic ă ş i m a i m u lt,

av în d în v e d e re p r iv a tiz a re a “ P aneg rano” , firm ă care, în a so c ie re c u “ P an iro” lui S ever M ureşan , a d u c e ca şi c ap ita l social şi o p a rte a case i M o ru ţa n ilo r . C â im obilu l e ra în litig iu se p a re c â n -a d e ra n ja t p c n im eni, în p a ran teză fie sp u s , ju d e c ă to ru l d e lega t Ia C am era d e C o m e rţ e ra lo a n F . P op , în p rezen t p re şe d in te le T r ib u n a lu lu i C luj.

U na p es te a lta , în m e m o riu l ad resa t d e c ă tre g in e re le lu i M o m ţa n C o m is ie i d e A buzuri a C am ere i D e p u ta ţi lo r (nr. 7 .1 6 7 / 17 .04 .2000 ) se fa ce re fe r ir e la an u m ite abuzuri a le c e lo r c a re se o c u p ă dc caz. A stfe l, su s ţin M o ru ţa n ii , ce i b ănu iţi de sentin ţe ab u z iv e a r fi  le x a n d m Păltineanu, ex -secre ta ra l d e p a rtid al Ju d ecă to rie i C luj, a ju n s apoi p re şe d in te a l Ju d ecă to rie i (so ţia ' lu i V io re l G a liş , fo s t d ir e c to r tehn ic al B ăncii D ac ia F e lix , u n d e S e v e r M ureşan, im plica t în P an iro , a av u t cev a ro l d e ju ca t) .

C iuda t e câ şi p r iv a tiz a re a P aneg rano decu rge în a ce la ş i m o d , cu to a te câ spaţiu l e s te în c o n tin u a re în litig iu . în 28 .01 .1999 , pachetu l d e ţin u t d e F P S . e s te c îştigat, în u rm a lic ita ţie i c u s tr ig a re , d e că tre PA S, ce av ea de a ch ita t ap ro x im a tiv 18 m iliarde lei, p en tru care şi ce re , leg a l, fac ilită ţi m axim e. F P S nu aco rd ă , P A S d ă în ju d e c a tă , p rinde p e fond şi... g a ta . C o n trac tu l es te rezilia t. C ele 47 la su tă , c ît d e ţin e F P S d in acţiun ile P anegrano , s în t sco ase , d e d a ta aceasta p e p ia ţa de cap ita l, la p riv a tiz a re . N u se obţine p re ţu l c e ra t p e ac ţiu n e (c i d o a r o. treim e), a ş a că în a c e s te z ile s în t a ş tep ta ţi a lţi ofertan ţi. Ş i c u to a te aces tea , M oru ţan ii, p rop rie ta ri a i im o b ilu lu i, c a re au anun ţa t de nenum ăra te o r i F P S a su p ra litig iu lu i, şi că ro ra R ad u S â rb u ş i A le x a n d ra Fărcaş le - a u r î s în n a s , c o n f o r m p r o p r i i l o r declaraţii, a ş te a p tă s â Ii se fa că drep tate , ch ia r d acă a u tre c u t a p ro a p e 30 de ani.

’ ‘ \** 3*" A

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

c i a L

...------------------------------------------------------------------ l â i i i x

1997 - Preşedinţii Comisiei de Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE), Christopher Smith şi Alfonso d’Amato si-au

exprimat sprijinul personal şi al Comisiei pentru aderarea României la NATO în primul val, alături de Cehia, Polonia

Ungaria şi Slovenia.

m m

| ■

P a d u r e a d e p e z i d u l C e | ă | î i C i u l u l u i

k ' în plină Campanie electorală locală, toţi politicienii sau falşii politicieni - se întrec în â se lăudaJpf cum vor astupa o groapă şi-o gropiţă din Ciuj-Napoca. Pe de altă parte, o lungă şi sterilă dispută

în legătură cu grija faţă de centrul istoric a opus unele forţe-politice din Consiliul local. Felurite persoane, mai mult sau mai puţin pricepute, mai mult sau mai puţin legate de anumite

Fs_. partide, au întins o polemică în legătură cu păstrarea cu sfinţenie a centrului istoric, pentru i& J * “marile valori” pe care le-ar adăposti te miri ce şoricăraie pare arată cum arată din ^ stradă - adică nu e chiar dărîmată -, dar care pute şi arată mizerabil cînd deschizi

poarta:- coteţe, canale de scurgere a zoaielor, improvizaţii putrede etc. Toate acestea trebuie păstrate cu sfinţenie pentru că ţin de nu ştiu care secol!...

în acelaşi timp,'zidul vechii cetăţi a Clujului riscă să se prăbuşească în plin centrul oraşului, la cîteva sute de metri de Primărie şi de Comisia

monumentelor istorice. Am mai scris, în iarnă, despre acest aspect, am publicat şi fotografii - nu pentru cei obligaţi să se ocupe de asta, ci

- pentru cititori. .Repetăm încercarea noastră: intrînd din strada Napoca pe strada Potaissa, pe vîrful vechiului zid al cetăţii se lăfăie o întreagă

pădure, pe care obiectivul aparatului de fotografiat ri-o poate : . cuprinde în întregime. Unii copaci şi-au înfipt rădăcinile atît

de adînc, încît au dizlocat cîteva

■X

• ..•jy .ţr-'" ' ». ■ » - i &€fc»

pietroaie din zid. Ce se va întîmplă în continuare? Dacă nu se vor tăia copa­cii - urmînd apoi o operaţie “chirur-

- gicală” de scoatere a rădăcinilor -, în ' cîţiva ani porţiuni întregi din zid se

vor prăbuşi, restaurarea urmînd a f costa mult mai mult decît măsurile

ce trebuiau luate cu mai mulţi ani în ’ urmă.

Dar - ce contează? Pe aceste străduţe nu se prea plimbă mai marii urbei - nici primarul, nici viceprimarii, nici consilierii -, dar nici actualii candidaţi la fotoliul de primar. Cel

j puţin, din feluritele declaraţii de pînă ' acum, nu am văzut nici o referire la ; conservarea adevăratelor valori

arhitecturale ale urbei. Cum domnul primar este şi dînsul candidat şi cum, chiar şi acum, are anumite obligaţii, sper să nu aştepte vreo şedinţă extraordinară de Consiliu local, ci să ceară RADP sau cui crede de cuviinţă să trimită o echipă care să facă necesara curăţenie pe această porţiune de zid şi să vadă unde mai sînt probleme.

Dacă nu se va întîmplă, promit să publicăm zilnic - spre deliciul alegătorilor - imagini cu “grădinile Sem iram idei” de pe zidul cetăţii Clujului.

Ilie CĂLIAN

BRACONIERII S-AU “ABONAT” LA LACUL CHINTENI

Ac'easta pare a fi concluzia celor doi poliţişti ai postului din comuna Chinteni, după noua “captură” reuşită. De fapt p lt .. Florin Filip şi serg. mj. Ovidiu Mureşan - care îm preună cu paznicul loan J ilău an s-au evidenţiat prinzîndu-i în flagrant pe cei trei braconieri din Cîmpia turzii - şi-au întreţit vigilenţa

. şi, drept urmare, în noaptea de 9, spre 10 mai, au avut parte de o nouă “captură”. De această dată braconierii, trei la număr, erau... clujeni. Vi-i prezentăm:

• G heo rghe A p e te a n , domiciliat în Cluj-Napocâ, str. Liviu Rebreanu nr. 40, ap. 111, rec id iv is t în m aterie de braconaj, prins în flagrant delict şi în 11 aprilie, în perioadă de prohibiţie, locul de acţiune fiind . tot lacul Chinteni, dar în p lin ă . zi.

r. Dan lancu, domiciliat în

C iu j-N apoca , ' str.Maramureşului nr. 96.

• Io n M arin C ostan domiciliat în Ciuj-Napoca, str. ‘ Valea Chintăului nr. 55. Acesta din urmă, pe lîngă faptul că a fost prins în flagrant pescuind noaptea, s-a dat “mare şi tare”; a proliferat ameninţări la adresa celor do i p o li ţiş t i şi a pazn icu lu i, a re fu za t să se legitim eze, irascib ilitatea sa fiind potolită prin ameninţarea cu arma din dotarea poliţiştilor, care apoi i-au pus cătuşele şi l-au dus la post

Poate bă acea s tă nouă “cap tu ră” ă p o liţiş tilo r din Chinteni îi va pune pe gînduri pe braconierii ce s-au “abonat” la lacul Chinteni. Fărădelegea are picioare scurte şi nu se poate sustrage de la pedeapsă.

Victor PESCARII

C l u j e n i i a u d o v e d i t d i n

n o u c ă s î n t g e n e r o ş iîn perioada 25 aprilie - 5 mai,

Filiala Cluj a Crucii "Roşii a organizat o acţiune publică de strîngere de fonduri în vederea aju to rării ^ v ic tim e lo r inundaţiilor. în acest sens, în fa ţa M onum entu lu iMemorandiştilor a fost instalat un cort şi o-urnă fixă pentru contribuţii în numerar, în acelaşi tim p ech ipaje m ob ile deplasîndu-se în toată această perioadă pe s tră z ile municipiului Ciuj-Napoca şi în locurile aglomerate, cu urne pentru donaţii. Clujenii şi-au doved it şi de această d a tă .

generozitatea, în urma scurtei cam panii, vo lu n ta rii Crucii. Roşii au adunat de la populaţie suma de 20 milioane 200 de mii de lei. Campania de strîngeri de fonduri co n tin u ă pe tot parcursul lunii m ai - Luna Crucii Roşii. Pentru aceasta au fost amplasate mai multe ume în magazinele din oraş, fiecare cetăţean puţind să contribuie cu cît îl lasă inima şi... punga.

Toţi bănii astfel adunaţi vor fi destinaţi exclusiv sinistraţilor - ne-a declarat dl Ruben Adam, directorul Filialei Cluj ă Crucii Roşii Române.

,e P ri'1,âVeriîG * ]? } -cel mai 2 0 ° ° t o c

eveniment al lunii mai

In perioada -20-21 mai, va avea loc prima ediţie a

Galelor Primăverii din Cluj, un eveniment care cuprinde

manifestări culturale, concursuri inedite, expoziţii şi

concerte de muzică de calitate. Galele Primăverii

2000 au loc în organizarea Fundaţiei CD Radio. Sîmbătă

20 mai', pe Bulevardul Eroilor, între orele 14,00 şi 18,00 sînt

programate concursuri sportive (role, biciclete, skateboard,

darts) şi o expoziţie inedită de motociclete nemţeşti de

epocă. în aceeaşi zi, la ora 21,00, pe scena Casei de

. Cultură a Studenţilor, trupa clujeană Access va susţine un

concert rock în deschiderea concertului extraordinar cu

formaţia Taxi, formaţie calificată la Eurovision 2000.

Duminică, 21 mai, pe Bulevardul Eroilor, începînd de la ora 14,00, vor fi o serie de

manifestări stradale interesante, între care amintim teatru de stradă, prezentat de

studenţii Secţiei de Teatru Cluj, evenimente artistice

organizate de studenţii Academiei de Arte Plastice

“lon Andreescu” şi un concert cu trupa Sergent Pepere din Franţa. Galele Primăverii se

încheie apoi cu un concert extraordinar Spook and the Guay din Franţa şi Sergent

Pepere, concert .care va începe la ora 21,00, în P-ţa

Avram lancu. Corina GÂMAN

S e p r e f i g u r e a z ă u n n o u c o n f l i c t i n t e r c o n f e s i o n a l

Părintele paroh greco-catolic Teodor Lazăr îl acuză de abuzuri pe protopopul ortodox Titus Moldovan

/ . .

t Si i

-

i .

Părintele paroh Teodor Lazăr indică locul de unde a fost smuls ceasul-pendulă pus de Cardinalul Hossu.

. C a ted ra la G reco-C ato lică “Schim barea la Faţă” de pe B-dul Eroilor a fost, acum doi ani, mai exact în luna martie a anului 1998, scena unor abuzuri comise de feţe bisericeşti. Erau v rem uri în v en in a te de ură. Comunitatea ortodoxă accepta cu greu retrocedarea Bisericii „Schimbarea Ta Faţă” - cu acte în regulă, legal -, în favoarea greco-cato lic ilo r, edificatorii acestui lăcaş de cult, proprietarii de d re p t ai acestu ia . Evenimentul a fost însoţit de o serie de m anifestări violente

care nu au avut nimic în comun cu practica şi conduita'creştină. La 10 zile după retrocedarea bisericii, în Biroul parohial a

. avut loc un incident (hai să-l numim numai atît!) ce poartă, în limbaj juridic, denumirea de in fra c ţiu n e , în să , av înd în vedere faptul că a fost comisă de trei feţe bisericeşti, i se poate spune şi păcat... Sora A., care se afla în birou, povesteşte: „Totul s-a petrecut înainte de orele am iezii. Să fi fost ora 11-12. Eram singură în birourile C a ted ra le i. P ărin te le p afoh

Lazăr lipsea, fiind plecat cu treb u ri. Au in tra t trei persoane: părin tele T itus Moldovan, părintele Cristea şi prim -consilierul Potra. Aceştia mi-au solicitat, pe un ton dur, ultimativ, să le dau diferite obiecte de cult care, pretindeau ei, aparţineau bisericii ortodoxe., Nu i-am contrazis, dar am încercat să le exp lic că acest lucru im pune prezenţa preotului paroh Lazăr şi întocmirea uno r acte de p redare- p r im ire .” C ălugăriţa îşi aminteşte cum cei trei preoţi au bruscat-o şi şi-au luat singuri ceea ce doreau: o s ta ţie de am plificare , co v o are ; cădeln iţe , vase

sfinte şi alte obiecte de cult. Părintele Moldovan, însoţit de părintele Cristea şi de prim- consilierul Potra au intrat în altar. Prim-consilierul Potra s-a suit pe o masă- şi a smuls din perete un ceas cu pendulă cu valoare de patrimoniu. „Ceasul, o p en d u lă cu g reu tă ţi, în carcasă de lemn, personalizată, în care este încrustat un Christ, are o valoare istorică deosebită, dar mai ales una sentimentală”, a declarat părintele paroh Lazăr. Este de notorietate faptul că

ceasul a fost pus în biserică de Cardinalul H ossu. Părin tele paroh Lazăr a fost deranjat mai mult de modul în care a fost luat ceasul, evitînd să acuze p reo ţii ortodocşi de furt şi sperînd, chiar şi acum, după doi ani, că problema va putea fi rezo lvată în mod creştinesc.

A bordat în a c e a s t ă c h e s t i u n e , p r o t o p o p u Titus Moldovan a refuzat orice comentariu sau d e c l a r a ţ i e o f i c i a l ă .Domnia sa ar fi fost dispus la discuţii doar în c a z li d e z v ă l u i r i i ' identităţii sursei ce ne-a pus la d i s p o z i ţ i e inform aţia cu p riv ire la...

• d i s p a r i ţ i a ceasu lu i din C a t e d r a l a Greco-Catolică „Schimbarea la F a ţă ”, _ lucru im posib il din

punctul nostru de vedere, ţinînd seama de faptul că deontologia p ro fesiona lă ne o b lig ă să păstrăm co n fid en ţia lita tea surselor.

Cristian BARA Corina GĂMAN

Foto: I. PETCU

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27JANDARMERIA: 956

p o m p ie r i

IX---

Bătutul din Parcul Mare a decedat

Una dintre victimele agresiunii din Parcul Central

săvîrsite de autori necunoscuţi 1 în cursul dimineţii de marţi, a

murit, miercuri dimineaţa, la Clinica de Chirurgie I din Cluj-

Napoca. Moartea tînărului ■ M. Petru în vîrstă de 30 de

ani a survenit ca urmare a unor leziuni produse la nivelul capului, şi care i-au provocat

o puternică hemoragie: M.P-a fost găsit bătut în acea zi, în

jurul orei 8,30, de către administratorul parcului şi se

afla în stare de comă de 'gradul III. .Lîngă ei zăcea şi D. Zoltan, în vîrstă de 30 de

ani, care în prezent se află în afara oricărui pericol. Potrivit

primelor cercetări efectuate de poliţiştii clujeni, se pare" că cei

doi tineri au fost acostaţi în acea noapte de nişte bărbaţi,

careJ-au dus în parc şi violat. Pînă în prezent autorii

agresiunii nu au putut fi identificaţi. Poliţia, în

colaborare cu Parchetul de pe • lîngă Tribunalul Cluj a

demarat o amplă anchetă în . vederea stabilirii împrejurărilor

şi găsirii agresorilor.C.PURIŞ

"1945 - Armata română şi-a încheiat participarea la cel de-al doilea război mondial. Efectivele

sale angajate în luptă s-au cifrat la . ' aproape 540,000 de combatanţi.

L a H u e d i n ,

p r o f e s o r u l d e

e n g l e z ă v a f i

s e c o n d a t d e u n

v o l u n t a r a m e r i c a n !

:. La Liceul „Octavian" Goga" din.Huedin, începînd cu anul

şcotâr viitor, limba engleză va fi predată alternativ de

profesorul din şcoală şi un voluntar din Statele Unite. Societatea „Corpul păcii",

organizaţie non- ■ guvernamentală, ajută ţări în

curs de dezvoltare. Pe această filieră, aproximativ 30 de voluntari din Statele Unite

ale Americii vor contribui la aprofundarea cunoştinţelor

umaniste ale elevilor români. Unul dintre aceştia va ajunge la Huedin, conform relatărilor

doamnei profesoare Silvia Cozea, directoarea liceului. Liceul „Octavian Goga" va

trebui să suporte cheltuielile de cazare a voluntarului. Directoarea a precizat că

această sumă va proveni din surse extrabugetare:

închirierea laboratorului de informatică în timpul verii şi

desfăşurarea unor cursuri postliceale, cu profil silvic, în

incinta liceului.Elevii vor parcurge

programa şcolară coordonaţi de profesorul din şcoală, iar exerciţiile de perfecţionare a dicţiei se vor face împreună

cu voluntarul.

Simona DUMITRU

Comuna Aghireş este singura localitate din judeţul Cluj care beneficiază de facilităţile financiare ale programelor de relansare economică

Cel de-al doilea seminar de Dezvoltare" Economică Locală (DEL), dintr-o serie de patru, a avut loc zilele acestea Ia cabana Leghia de lîngă Aghireş,

Seminarul a fost organizat de consultanţii regionali ai Programului de Redistribuire a

Muncii din România, contract care actualmente funcţionează pe lîngă pe lîngă AJOFP. Scopul principal â l'P R FM este de a reduce impactul social al prjvatizării, restructurării şi lichidării întreprinderilor şi de a oferi disponibilizaţilor servicii prin

g ^ r *

k m : t e i-**!- U %

Dom irio-Foto srl i 1 ( ( r A I

Forţei de Muncă (PRFM) în colaborare cu Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională (AJOFP) şi Primăria Aghireş.

P R F M • o s a n s ă d e*r e l a n s a r e e c o n o m i c ă

Potrivit lui Daniel Don, director d e - 'o c u p a re şi form are profesională îri cadrul AJOFP Cluj, prezent la Leghia, “PRFM a luat fiinţă în anul 1997 ca urmare a realizării unui contract între U.S.DOL (Departamentul Muncii al SUA, Biroul de Relaţii Internaţionale) şi M inisterul

intermediul cărora să se poată reintegra pe piaţa muncii în cel mai scurt timp.

Programul, realizat la scară naţională este bazat pe cererea de asistenţă din partea beneficiarilor şi îşi desfăşoară activitatea în toate judeţele ţării, cu pondere în cele afectate de privatizare, restructurare şi lichidare. Pentru o coordonare mai eficientă, U.S.DOL asigură asistenţa tehnică prin şapte reprezentanţi regionali, la nivelul- întregii ţări, care - a fost "împărţită" în acest scop, în şapte regiuni.

Sursele de finanţare ale

PRFM includ Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, printr-un împrumut de la Banca Mondială, Fondul Român de, Şomaj şi U.S.D O L. prin Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

M ă s u r i c o n c r e t e p e n t r u

l i m i t a r e a ş o m a ju l u iSorin Dumitru reprezentantul

regiunii centrale din România al U.S.DOL susţine că "PRFM, prin cele patru componente de bază pe care le are, reuşeşte sâ ofere o serie de soluţii pentru relansare şi dezvoltare economică locală". Astfel prin componenta “Intervenţia rapidă, servicii de pre-concediere" se oferă potenţialilor muncitori disponibilizări o serie de informaţii în scopul de a le facilita tranziţia către noi locuri de muncă.

“Măsurile active de combatere a şomajului (sau servicii post - concediere)’’ sînt .finanţate printr-un împrumut^ de 8,5 milioane de dolari: în cadrul acestei corriponente se oferă o serie de servicii care privesc în principal posibilităţile de calificare-recalificare ale şomerilor şi crearea locurilor de muncă pentru aceştia.

Prin componenta “Media şi informare publică” se prevede o informare cît mai eficienă a salariaţilor disponibilizaţi în vederea unei mai bune înţelegeri a programului de reformă economică în România.

Ultima dintre componente, “Dezvoltarea economică locală" urmăreşte stimularea eforturilor

de dezvoltare economică locală şi crearea de noi locuri de muncă în comunităţile afectate de restructurarea, lichidarea şi privatizarea întreprinderilor.• Potrivit lui Sorin Dumitru, “procesul de dezvoltare economică locală debutează cu invitaţia lansată autorităţilor locale de a-şi manifesta în scris intenţia de participare la acest parteneriat. Comunităţile pot

-deveni partenere ale PRFM dacă îndeplinesc o serie de criterii, cum ar fi: numărul de locuitori să nu depăşească 50.000; rata şomajului să fie menţinută timp de trei luni la cota’ celei declarată la nivel naţional; apartenenţa la o zonă minieră; cu experienţă de lucru în parteneriate locale şi să aibâ~ caracteristicile unei zone defavorizate”.

0 m in ă î n t i n s ă A g ta ire şu lu iLa nivelul judeţului Cluj,

Aghireşu! este singura localitate care şi-a p ezen ta t intenţia parteneriatului, care îndeplineşte criteriile de selectare impuse de PRFM şi a depus documentaţia cerută de AJOFP. în consecinţă, comunitatea din localitate a devenit benefic iara unuiîmprumut nerambursabil oferit de USAID, în valoare de 30.000 de dolari, prin care este finanţat un proiect de relansare economică a localităţii. De altfel, primăria Aghireş a fost singura din judeţ care a reacţionat la iniţiativa declanşată de AJOFP în vederea declarării zonelor defavorizate (acolo unde cerinţele o impun). Autorităţile locale din A ghireş au fost

singurele din judeţ care şi-au “inventariat” necesarul de focuri de muncă şi şomerii existenţi (a fla ţi în p la tă sau înafara acesteia).

A van ta je le - zonelor defavorizate rezidă din facilităţile fiscale acordate acestora prin lege. Astfel, eliminarea în aceste _ zone a TVA-ului şi a taxelor

.v a m a le pentru investitori ar putea reprezenta facilităţi care să-i atragă pe aceştia şi la A ghireş. îri -persp ectivă , consecin ţele econom ice şi sociale sînt lesne de întrevăzut pentru locuitorii acestei comune.

în etapa actuală, la cel de-al doilea sem in ar care s-a desfăşurat la Leghia, ■comunitatea comunei Aghireş, .

. prin reprezentanţii prezenţi la , lucrări, (prim arul, consilierii locali, preotul, învăţătorul şi alţi m em bri ai com unităţii) sînt “învăţaţi" de organizatori să-şi creeze propriile proiecte de investirii.

Sorm Dum itru susţine că “pasul următor, care va avea loc peste aproximativ patru luni, va viza implementarea efectivă a proiectulu i p rezentat de com unita te . în prezent, aghireşenii au conceput două proiecte de relansareeconomică. Unul dintre acestea urmează să fie finanţat cu suma de 30 .000 de dolari. Acestui împrumut îi pot urma altele, în funcţie de eficienţa cu care va fi cheltuită prima sumă acordată". Finanţarea va avea loc în mai m ulte e ta p e şi v a , fisupravegheată de U.S.DOL şi AJOFP.

Comuna Aghireş este cea de-a patrusprezecea localitate din România care beneficiază de cea d e -a doua etapă a Programului de Redistribuire a Forţei de M uncă. La nivel naţional există în prezent şapte localităţi care sînt în faza de implementare a proiectelor.

Cătălina VLAD

Tot mai mulţi nou-născuţi suferă în primele zile de viată de afecţiuni grave ale tractului digestiv

Tot mai mulţi nou-născuţi suferă, încă din primele zile de viaţă, de afecţiuni extrem de grave ale tractului digestiv, din cauza rezistenţei scăzute a organismului la diverse infecţii şi a naşterilor premature, al căror număr este extrem de ridicat în România, a declarat Dan Viorel, director la Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate (CNASS).

Aproape nouă la sută dintre naşteri sînt premature, iar mai m u lt'd e 4 0 ‘Ia sută dintre decesele la grupa de vîrstă zero - un an sînt înregistrate la c5pii veniţi pe lume înainte de termen.- ■

E nterita u lcero -necro tică (care afecteză intestinul subţire şi cel gros), malformaţiile de tract digestiv (esofag care nu ajunge în stomac),, precum şi afecţiunile respriratorii (plămîn cu chisturi, insuficienţă.respiratorie) sînt cele mai frecvente boli letale ale copilului de pînă într-un an. Pentru reducerea numărului de decese în

rîndul prematurilor, este necesar ca în fiecare clinică universitară să existe secţii de terapie ‘ intensivă (ÂTI) pentru noii-născuţi, cele din maternităţi fiind insuficiente pentru salvarea tuturor celor bolnavi, a mai spus Dan Viorel.

Secţiile ATI au instalaţii pentru respiraţia artificială şi pentru dializă,-aparatură esenţială pentru salvarea vieţii nou-născuţilor cu astfel de afecţiuni grave.

Directorul CNASS spune că în nomenclatorul de stucturi şi specialităţi al Ministerului Sănătăţii nu există prevăzută existenţa secţiilor ATI pentru nou-născuţi în toate spitalele, clinicile sau secţiile de profil, de aceea mai mult de jumătate dintre nou-născuţii bolnavi nu au mai putut fi salvaţi, în prezent, reprezentanţii CNASS şi cei ai M inisterului Sănătăţii pregătesc "documentele necesare pentru crearea unor astfel de secţii în toate unităţile sanitare pentru nou-născuţi, a conchis Dan Viorel.

U M A N I T A RFUNDAŢIA NAPOCENS1S SOLICITĂ AJUTOR UMANITAR PENTRU PERSOANE

AFLATE ÎN SUFERINŢĂ SI STARE DE NECESITATE.CONT 25110103191 CEC sucursala CLUJ

LTENCE F itR B iN T iiK SB ''051.89 26 86 ftr \

Fata taxe interurbane \ g .f ‘

S & S t l î t

r i - ;

IM

j Comandamentul Teritorial j de Jandarmi Som eş - Cluj |a ajutat familii sinistrate I din trei judeţe

Zilele tre.cute, generalul de brigadă Comei . Oprean, colonelul Liviu Borbe, împreună cu I alţi lucrători din cadrul Comandamentului I Teritorial de Jandarmi Someş - Cluj, s-au

deplasat în unele localităţi din judeţele Alba, I Bihor şi Cluj care au fost afectate de■ inundaţiile din luna aprilie. Cu 270 de •milioane în... buzunare, în data de 9 mai I jandarmii au făcut un prim „popas" în■ localitatea Vidra (judeţul Alba) unde au donat■ suma de 100 milioane de lei, aceeaşi sumă | fiind donată în ziua următoare şi sinistraţilor■ din localitatea Finiş (judeţul Bihor). Satele ■clujene Strîm bu,-Chiuleşti şi Căşei au I beneficiat de generozitatea jandarmilor

clujeni, concretizată în suma de 70 milioane de lei, acţiune derulată în cursul zilei de ieri..

Menţionăm că Comandamentul Teritorial de. jandarmi din Cluj nu e la prima acţiune de acest gen. c !b .

UN SUFLET...- Fundaţia Serviciilor Sociale “Bethany"

iniţiază o’amplă campanie de promovare a adopţiilor din rîndul copiilor necăjiţi. Redaţi zîmbetul unui copil daţi un nou sens vieţii dumneavoastră - zice sloganul sub care se vor selecta familiile care vor să adopte un suflet. D-ra Crina Linţ, oftice manager al Fundaţiei din Bucureşti ne-a spus câ acţiunea se încadrează în mai amplul deziderat al USAID de a da dragoste şi siguranţă copiilor abandonaţi, dragoste, casă, un nou ţel în viaţă.

Vom reveni cu amănunte.- r.v. -

IDECAR 2000 - LA a X-a EDIŢIE. Astăzi şi mîine se desfăşoară, la Turda,

cea de-a X -a ed iţie a Sim pozionului interjudeţean “IDECAR 2000".

Deschiderea festivă va avea loc astăzi, la ora 9, la Clubul Copiilor Turda, De la ora 10 se vor desfăşura, în paralel, concursurile de electronică (Clubul Copiilor) şi informatică (Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”), la care şi-au anunţat participarea echipaje ale palatelor şi cluburilor copiilor din Oradea Constanţa, Lugoj, Odorheiu Secuiesc, Dej Gherla, Cluj-Napoca şi Turda. După-amiaza cu începere de la ora 17, în satul de vacanţe Valea ferii se va desfăşura o sesiune de comunicări pe cele două specialităţi, sear; fiind rezervată distracţiei la focul de tabără

Festivitatea de premiere a concurenţilo va avea loc sîmbătă, la ora 10, în satul’ di vacanţă Valea lerii.

R ebelii m usulm ani nu au participat la întîlnirea cu negociatorii Guvernului filipinez, prevăzută să aibă loc ieri reuşind sâ treacă împreună cu cei 21 de ostatici de cordonul militar ce incercuia zona în care se refugiaseră, a afirmat un consilier al preşedintelui Joseph Estrada, citat de AFP k . c r u a

Doar19 la sută dintre bulgari mai auîncredere în Guvernul condus de premierul

Ivan Kostov, se arată într-un sondaj .de opinie-reaiizat de BBSS Galîup

.. International şi dat publicităţii ieri..

I B I S

Liderii Partidului Liber Democrat Maghiar din România susţin că UDMR este o organizaţie totalitară si dictatorială

Liderii Partidului Liber Democrat Maghiar din România au acuzat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că UDMR este o organizaţie’ totalitară şi dictatorială. Molnâr Istvan, secretarul general al PLDM R, pretinde că UDMR a iniţiat o campanie de denigrare împotriva partidului şi că această acţiune are la, bază teama UDMR de popu larita tea Partidului L iber D em ocrat al Maghiarilor. Membrii PLDMR reclamă'că,-din ordinul liderilor Uniunii, primarul localităţii Corund a dispus închiderea Căminului Cultural unde urm a să aibă loc o adunare a ' liderilor filialelor de tineret a le partidului.

Liderii partidului au spus că UDMR practică. şan taju l politic şi dezinform area la adresa partidului şi consideră că PLDMR reprezintă o alternativă pentru maghiarii care s-au săturat de

“gafele politice” ale UDMR. “Domnii de la UDMR au cam privatizat dreptul de a reprezenta maghiarimea din Transilvania, se consideră reprezentantul unic; nu ştiu pe ce bază, pentru că nu a fost făcut un referendum populai şi nu cred că UDMR dr avea curajul ca, în situaţia în care se află, să facă un referendum popular”, a declarat Molnar Istvan.

Preşedintele interimar UDMR-Mureş, Kelemen Attila, a afirmat că atacul PLDMR nu reprezintă altceva decît un joc politic prin care sînt vizate, de fapt, alte obiective decît' cele ale maghiarimii. Reprezentanţii tJDM R precizează că nu au primit nici o invitaţie la discuţie din partea PLDMR, însă nu ar refuza ideea unei mese rotunde, în cazul în care tem a acesteia ar fi în folosul intereselor Uniunii. . - ' '

G uvernul a decis c ă în c a z u l acţiunilor c iv ile intentate ziariştilo r re cla m a n tu l va plăti o cauţiune de c in c i la sută d in va lo a re a daunelor solicitate

Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care. se abrogă vechea Lege a presei, din 1974, cu excepţia articolelor care reglementau dreptul la replică şi stabileşte câ acţiunile In justiţie în care se cer daune m orale sînt supuse plăţii unei cauţiuni reprezentînd cinci Ia sută din valoarea daunelor cerute de reclamant. El a precizat că întreaga cauţiune este restituită reclamantului, dacă acesta cîştiga procesul, iar în cazul în care reclamantul pierde, cauţiunea este utilizată pentru a acoperi prejudiciile suferite de persoana pirită.

Ministrul Justiţiei a arătat că, în urmă cu cîţiva

ani, s-a decis ca, pentru apărarea demnităţii persoanei şi p en tru a perm ite , un acces

neîngrădit” la justiţie, acţiunile în care se cerea plata unor daune morale să nu fie obligate la plata unei taxe de timbru. El a apreciat că, urmare a acestei reglementări, a apărut "riscul” de a se restrînge libertatea de exprimare. , .

Stoica a mai spus că, iniţial, cauţiunea ar fi urmat sâ fie de 10 la sută din valoarea daunelor morale so licitate însă, după dezbaterile din Guvern, s-a decis reducerea ei la cinci la sută.

Ministrul Justiţiei a susţinut că, urmare a . abrogării Legii presei, nu mai există temei pentru

acţiunile în justiţie iniţiate în baza acestei legi.

Noul tarif pentru gazele naturale va fi de 1.100 lei/ mc fard TVfi

Noul ta rif pentru gazele naturale va fi de 1.100 lei/ mc, fară TVA, faţă de 900 ie i/m c p în â în p rezen t, m ăsu ra u rm în d să intre efectiv în vigoare la 1 iunie şi sâ se re g ă se a sc ă în facturile lunii iulie.

G u v ern u l a luat cunoştinţă, ieri, de majorarea de la 15 mai a tarifului la gaze naturale, comunicată de A g en ţia N a ţio n a lă de Reglem entare în domeniul Gazelor Naturale.

Vechiul tarif, fixat în iunie 1999, c o re sp u n d e a unei parităţi de circa 14.000 lei/ dolar.

M a jo ra rea cu 20% a tarifelor la gaze naturale şi la energie -electrică a fost asumată de Guvern în cadrul m em orandum ului cU FMI pentru prelungirea acordului de împrumut stand-by.

Guvernul nu a discutat în şed in ţa de jo i problem a m o d ific ă rii ta r ife lo r la energia electrică.

anii şi stagiarii i, încă, de B

Conform noului regulament, s p i ta le le v o r prim i după ap robarea 'bugetu lu i un venit global, -„ca re . trebuie drămuit eficient de fiecare angajat al unităţii sanitare”, după spusele conducerii CNAS." Din bugetul global, alocat spitalelor de către casele de asigurări cu care au co n tra d t, nu v o r fi p lă tite s a la r ii le s ta g ia r i lo r şi ale rezidenţilor. Aceştia sînt încă. cu p rin ş i în p rocesu l de în v â ţă m în t, as tfe l înc ît finanţarea salariilor lor este de co m p e te n ţa M in isteru lu i S ă n ă tă ţii şi a M in isteru lu i E d u ca ţie i N a ţiona le . De asem enea, bugetul-g lobal al sp italelor trebuie discutat de managerii instituţiei sanitare în Consiliul de Administraţie si în

prezen ţa tu turor şefilor din secţie. Prin noul contract-cadru "şi no rm ele de aplicare ale acestuia medicii din spitale pot lua în comodat un spaţiu din ambulatoriul unităţii, reuşind astfe l să realizeze ven itu ri suplimentare. Ca acest lucru să îşi poată găsi aplicativitatea sau pen tru a lua în com odat cabinetele din ambulatoriul de specialitate al spitalului, medicii vo r în ch e ia contracte cu conducerea unităţii, pentru plata întreţinerii, curentului şi a altor utilităţi, şi cu casa de asigurări pentru servicii. Fiecare unitate san ita ră poa te să-şi creeze p ro p riu l am bulatoriu p rin reorganizarea spaţiilor existente în spital.

Cocina POPESCU

uiisszarea amantei

Senatul a adoptat, ieri, o O rdonanţă de U rgenţă care reg lem en tează 'u t i l iz a re a armamentului de către Garda de Coastă şi a extins competenţele acestei instituţii şi în Dunărea Interioară si în Delta Dunării.

Potrivit noţei de fundamen­tare Ia Ordonanţa de Urgenţă 80/99, care m odifică Legea 58/92 privind frontiera de stat, p înă la apariţia acestui act no rm ativ , în trucît nu era reg lem en ta tă u tiliz a rea arm am entu lu i, ■ navele grănicereşti nu puteau combate con trabanda de p roduse petroliere, pescuitul ilegal în

apele maritime teritoriale ale României sau nu puteau opri

■" navele care fugeau de sub - sechestru. Ordonanţa prevede şi

creşterea pedepselor pen tru raco larea, înd rum area, şi călăuzirea persoanelor în scopul trecerii frauduloase a frontierei.

Prin această ordonanţă se înfiinţează Poliţia de Frontieră, în subordinea Ministerului de Interne, care preia structurile şi e fectivele In sp ec to ra tu lu i General al Poliţiei de Frontieră, Străini, Probleme de Migrări şi P aşapoarte. în subord inea aceste i; no i s tru c tu ri se înfiinţează Garda de Coastă.

P ro ie c tu l le g is la t iv priv ind în f iin ţa re a

u n u i consiliu de rep rezen ta re a ro m â n ilo r

d in d iasp o ra va fi depus la P a r la m e n tProiectul legislativ privind înfiinţarea Consiliului Superior de

Reprezentare a Românilor de Pretutindeni va fi depus, luni, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, a anunţat, ieri, deputatul Ştefan Glăvan, la finalul discuţiilor purtate, la Palatul Cotroceni, între şeful statului şi membrii grupului de lucm care a realizat proiectul. Glăvan şi-a exprimat,-" totodată, speranţa că proiectul în canză va fi dezbătut de Parlament în procedură de urgenţă, pentru a putea fi votat pînă la 15 iunie, astfel incit alegerea membrilor Consiliului să aibă loc concomitent cu alegerile generale din toamna acestui an. El a mai arătat că acest organism urmează să-şi dea avizul consultativ asupra tuturor actelor normative votate de Parlamentul României şi care âu legătură cu românii din afara graniţelor ţârii. Deputatul Partidului Democrat, preşedintele subcomisiei pentru relaţia cu românii de peste hotare, care va depune proiectul la Parlament, apreciază că acest act normativ va fi votat în unanimitate.

Constantin Ticci Dumitrescu a fost audiat In procesul p e care i l*a in ten tat lui Corneliu Vădim Tudor

. Senatorul independent Constantin Ticu Dumitrescu a fost audiat, ieri, de magistraţii Curţii. Supreme de Justiţie, în procesul pe care i l-a intentat lui Comeliu Vădim Tudor, pentru că liderul PRM l-ar fi insultat în m ai m ulte a rtico le apărute în rev ista “România M are”.

D u m itrescu so lic ită sum a de două

miliarde de lei drept daune morale. El s-a adresat justiţiei ca urmare a apariţiei în revista menţionată, în iunie 1997, a unui articol în care se afirm a că ar fi fost

. “turnător la Securitate încă din 1949”. în alt articol pe care Ticu Dumitrescu îl consideră insultător este cel apărut în aprilie 2000, în care se afirmă că, în anul 1950, ar

fi fost deţinut la Penitenciarul Focşani pentru furt de cai.

Senatorul Ticu Dumitrescu a cerut să fie in trodusă în proces Fundaţia E d iturii R om ânia M are, ca parte responsabilă civilmente.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 22 iunie.

11

de căira Gazda de Coastă

F o r m u i a d e c a l c u l

a a c t i v u l u i n e t

p e n t r u f o n d u r i l e

d e s c h i s e d e

i n v e s t i ţ i i r ă m î n e

n e s c h i m b a t ăU niunea N aţională a

Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) a decis, ieri, menţinerea formulei de calcul a activului net pentru fondurile desch ise de investiţii, in form ează un comunicat al UNOPC.

Societăţile de Investiţii F inanciare au "^înaintat propuneri p riv indm odificarea m etodei de calcul a activului net, acestea fiind discutate şi aprobate de UNOPC în cadrul Adunării G enerale a m em brilo r Uniunii. Propunerile vor fi p rezentate ‘ Comi si ei N aţionale a V alo rilo r Mobiliare spre aprobare.

UNOPC a ho tărît perfecţionarea ac tiv ită ţii organismclof de plasament- colectiv, precum şi întărirea p rezenţei pe p ia ţă p rin p lasarea sa în econom ia reală. în anul 1999, numărul fondurilor desch ise de investiţii adm inistrate de UNOPC-a crescut cu 50%, activele afla te - sub administrare de 4,4 ori, i a r . num ărul de inves tito ri a crescut de 3,3 ori. ‘

Inctiisoareacontravenţională

va fi înlocuită cu munca în folosul

comunităţii*Pedeapsa cu închisoare

contravenţională va fi transformată în sancţiune obligatorie acontravenientului la prestarea unei activităţi în folosul, comunităţii, a stabilit, ieri, printr-un proiect de lege, Guvernul.

Elaborarea acestui proiect de lege a fost necesară deoarece Legea 32 /1968 privind s tab ilirea , ş i ’ sancţionarea contravenţiilor, conţine reglementări depăşite în raport cu dispoziţiile Constituţiei din 1991 şi cu legislaţia apărută după 1999, a declarat purtătorul de ’ cuvînt a f Guvernului, Gabriela Vrînceanu Firea.

Proiectul de lege cuprinde Reglementări privind definirea contravenţiilor, subiectele răspunderii contravenţionale, sancţiunile contravenţionale şi.complementare ce pot fi aplicate, prescripţia aplicării şi executării sancţiunii..

De asem enea, conţine referiri la constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor contravenţionale, căite de atac, ca şi alte dispoziţii speciale şi tranzitorii.

utonzata pnn^TITir. 1 Napoca, înmatriculată la Oficiul Reaistrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/303 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 -

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL! 19.74*90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. -_ ... . - STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIA POP:

S ecretar de redacţie: lel/Tax:_ ‘ subredacţia turda: tel/fax: 31.43.23

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjungt); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

. * / . «a!

u n im KMirrrvr n Garan™ nd