aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 99 // 22001155

c

m

y

k

ISSN - 1582-4942

VVãã rreeccoommaannddããmm::* Protejaþi-vã magazinul ºi

înlãturaþi oportunitãþile hoþilor;* Reduceþi, pe cât posibil,

cãile de acces în clãdire;* Asiguraþi camerele de valori

cu tavan, podea ºi pereþi supli-mentari din beton armat;

* Încercaþi sã instalaþi un sis-tem TV cu circuit închis;

* Lãsaþi casa de marcatdeschisã, într-un loc vizibil ºi înmod clar goalã - orice spãrgãtorîn cãutarea banilor lichizi va fidescurajat;

* Depuneþi zilnic, la instituþiilefinanciare, la închiderea progra-mului, sumele acumulate, darschimbaþi permanent drumul pecare-l parcurgeþi spre bancã ºiora de pãrãsire a magazinului;

* Puteþi proteja bunurile demare valoare, cum ar fi bijuteriilesau aparatele electronice, prinscoaterea acestora pe timpulnopþii din vitrinã ºi pãstrarea lorîntr-un seif sau o camera bineasiguratã;

* Folosiþi tocuri de uºi rea-lizate din materiale dure, oþelarmat ºi zãvoare opritoare pentruuºile vulnerabile la atacuri;

* Folosiþi grilaje ºi obloane,uºi metalice care sã fie rezistentela acþiunea mecanicã ºi termicã;

* Instruiþi-vã angajaþii ºi arã-

taþi-le principalele modalitãþi deprevenire;

* Nu vã bizuiþi doar pe teh-nologia de ultimã orã, ci investiþiºi în instruirea personalului;

* Învãþaþi-vã angajaþii sã fieatenþi ºi sã recunoascã potenþialiiinfractori. De obicei, hoþii privescmai degrabã în jurul camerei de-cât la anumite produse ºi au uncomportament specific;

* Fãcând suspectul sã-ºi deaseama cã a fost identificat, esteechivalentul adesea cu a evitainfracþiunea;

* Abordaþi-l direct. Folosindexpresii de adresare care sã vãsune foarte normal, de exemplu:«Pot sã vã ajut cu ceva»;

* Prefaceþi-vã ocupat chiar înpreajma celui pe care-l suspec-taþi, mergeþi în spatele lui, zâmbiþipoliticos, priviþi-l în ochi;

* Dacã furtul deja s-a produs,cereþi angajatorilor sã þinã hoþulsub observaþie sau alertaþi per-sonalul însãrcinat cu paza pentrua-l reþine pânã la venirea poliþiei;

* Dacã tocmai aþi fost victimãa acestui gen de infracþiuneanunþaþi POLIÞIA la numãrul detelefon 112.

ººeeffuull PPoolliiþþiieeii OOrraaººuulluuii PPuucciiooaassaaccoommiissaarr ººeeff ddee ppoolliiþþiiee

CCoommaann AAllbbeerrtt

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie estecinstit pe data de 26 octombrie. A trãitîn timpul împãraþilor Diocleþian (284-305) ºi Maximian (286-305). Din viaþasa, înscrisã în Sinaxare, aflãm cã a fostfiul prefectului din Tesalonic. Dupãmoartea tatãlui sãu, a fost numit guver-nator al Tesalonicului. Þinând seamade faptul cã Dimitrie nu a ascuns cã es-te creºtin, a fost întemniþat. În vremeaaceea, creºtinii erau trimiºi sã lupte cugladiatorii. În aceste lupte, creºtiniierau victime sigure. Potrivit tradiþiei,Nestor - un tânãr creºtin, cere binecu-vântarea de la Sfântul Dimitrie sã-lomoare pe Lie, gladiatorul favorit al îm-pãratului, pentru a pune capãt luptelorsângeroase. Dimitrie îl va insemna cusemnul sfintei cruci pe frunte ºi îi vaspune: „Du-te ºi pe Lie îl vei birui, iar peHristos Îl vei mãrturisi”. Prin rugãciunileSfântului Dimitrie, Nestor reuºeºte sã-lstrãpungã cu lancea pe Lie. La finalulacestei lupte, împãratul Maximian po-runceºte ca lui Nestor sã i se taie ca-pul, iar Dimitrie sã fie strãpuns cu suli-þele. Din trupul lui Dimitrie nu a curssânge, ci mir tãmãduitor de boli.

Sfântul Dimitrie a fost martirizat laSirmium (Sremska Mitrovita, în Ser-bia), iar moaºtele sale au fost aduse înTesalonic, pe 26 octombrie 413. Bise-rica actualã în care se aflã moaºteleSfântului Mucenic Dimitrie a fost con-struitã la puþin timp de la incendiul bise-ricii ridicate de guvernatorul Leontie,

din anii 626-634. A fost transformatã înmoschee în anul 1493 ºi redatã cultuluicreºtin în 1912.

Când vine vorba de Sfântul Dimi-trie, grecii afirmã cã trebuie sã vorbimde doi sfinþi distincþi: Sfântul Dimitrie dela Tesalonic, fiul guvernatorului, cinstitpe 26 octombrie, ºi Sfântul Dimitrie dela Sirmium, diacon care ºi-a dat viaþapentru Hristos ºi este pomenit pe 9aprilie. Nu ºtim dacã aceastã ipotezã agrecilor este adevãratã. Nu avem unrãspuns final din partea cercetãtorilorpentru aceastã problemã.

Ca în fiecare an, Primarul Ora-ºului Pucioasa, Dãnuþ Bãdãu, alã-turi de viceprimarul Dragoº Butcã -au premiat elevi ºi dascãli care auobþinut rezultate deosebite. „Estefoarte greu sã exprimi în câteva cu-vinte tot ceea ce înseamnã învãþã-torul în societatea contemporanã,însã este cert cã recunoºtinþa tre-buie sã fie mare. Consideraþianoastrã se îndreaptã astãzi cãtrecei care construiesc personalitãþi ºiau înþeles cã activitatea didacticãse ridicã la rangul de artã; dascãluleste cel care ne sculpteazã carac-terul ºi sufletul, iar influenþa pe careo are asupra unui copil este eternã.O educaþie de calitate reprezintã omare investiþie în viitorul întregii so-cietãþi ºi, totodatã, un dar nepreþuitpe care îl putem oferi copiilornoºtri.

Cu bucurie sãrbãtorim ZiuaMondialã a celor care, cu credinþãºi cu dãruire, slujesc ºcoala româ-neascã. Vã dorim cât mai multesuccese în plan profesional, dar ºipersonal! Sã aveþi sãnãtate ºi pute-re pentru continuarea lucrului pecare-l faceþi cu dãruire. La mulþi ani,generaþiilor de profesori ºi de elevideveniþi profesori care duceþi peumeri «dulcea povarã a luminii»! În

aceastã zi specialã am bucuria dea vã mulþumi pentru munca dificilãdepusã în dezvoltarea, învãþarea ºiîndrumarea copiilor noºtri. Vã do-resc inspiraþie ºi energie pentru adeschide calea spre descoperire ºicunoaºtere. La mulþi ani!”, a fostmesajul Primarului Dãnuþ Bãdãu.

PPrrooffeessoorrii pprreemmiiaaþþii::ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã

MMiihhaaii VViitteeaazzuull PPuucciiooaassaa - Diaconescu Gabriela - locul I

la Olimpiada Naþionalã de CulturãCivicã;

- Pincovici Alina - locul I laConcursul Naþional Democraþie ºiToleranþã;

ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã NNrr.. 44 EElleennaa DDoonniiccii CCaannttaaccuuzziinnoo PPuucciiooaassaa

- Manta Georgiana Beatrice -Premiu Special la Concursul Trans-disciplinar de Lecturã ºi Interpre-tare Ionel Teodoreanu;

- Ionescu Claudia - MenþiuneConcursul Naþional Made 4Europe;

CCoolleeggiiuull NNaaþþiioonnaall NNiiccoollaaee TTiittuulleessccuu PPuucciiooaassaa

- Dobrescu Marian - locul I laOlimpiada Naþionalã de Religie;

- Constantinescu Adina - loculIII la Olimpiada Naþionalã de Teh-nologia Informaþiei;

- Pãduraru Mihaela - locul III laOlimpiada Naþionalã de TehnologiaInformaþiei;

- ªerban Alina - locul III laOlimpiada de Limba Italianã;

- Stãncioiu Izabela - MenþiuneSpecialã Olimpiada de LimbaItalianã;

- Stan Sorina - Premiul Specialal Instituþiei Prefectului Judeþul Mu-reº la Olimpiada de Limba Românã

- Mitroi Mihaela - Premiul Spe-cial la Olimpiada de Geografie;

EElleevvii pprreemmiiaaþþii::ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã

MMiihhaaii VViitteeaazzuull PPuucciiooaassaa - Echipa Dinu Sergiu ºi Corneº

Denisa - locul I la Olimpiada Naþio-nalã de Culturã Civicã;

- Echipa Stan Andrada ºi IoniþãElena - locul I la Concursul Naþio-nal Democraþie ºi Toleranþã;

ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã NNrr.. 44 EElleennaa DDoonniiccii CCaannttaaccuuzziinnoo PPuucciiooaassaa

- Bobu Lorena - Premiu Specialla Concursul Transdisciplinar deLecturã ºi Interpretare IonelTeodoreanu;

- Simionescu ªtefan - MenþiuneConcursul Naþional Made 4Europe;

CCoolleeggiiuull NNaaþþiioonnaall NNiiccoollaaee TTiittuulleessccuu PPuucciiooaassaa

- Tomescu Ioana - locul I laOlimpiada Naþionalã de Religie;

- Licã Andrei - locul III la Olim-piada Naþionalã de Tehnologia In-formaþiei:

- Bãlaºa Andrei Alin – locul III laOlimpiada Naþionalã de TehnologiaInformaþiei;

- Rãdulescu Beatrice - locul IIIla Olimpiada Naþionalã de LimbaItalianã;

- Tomescu Elena Teodora -Menþiune Specialã la Olimpiada deLimba Italianã;

- Pizzoli Sabrina - MenþiuneSpecialã la Olimpiada de LimbaItalianã;

- Mihalache ªtefania Persida -Menþiune Specialã la Olimpiada deLimba Italianã;

- Brînzoiu Ana Maria - PremiulSpecial al Instituþiei PrefectuluiJudeþul Dâmboviþa;

- Bratu Andrei Cãtãlin - PremiulSpecial la Olimpiada de Geografie;

LA MULÞI ANI ºi cât mai multe reuºite!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Ziua EEducaþiei –– ssãrbãtoritã lla PPrimãria PPucioasa!

La mmulþi aani, dde SSfântul DDimitrie!PPrreevveenniirreeaa ffuurrttuurriilloorr ddiinn ssoocciieettããþþii ccoommeerrcciiaallee DDee ZZiiuuaa CCrruucciiii ss-aa ssffiinnþþiitt oo ttrrooiiþþãã

îînn GGllooddeennii!!

Lucrãri ppentruPucioasa!

CCiirrccuullaaþþiiaa ffeerroovviiaarrãã ss-aa

rreelluuaatt ppee ttrraasseeuull PPiieettrrooººiiþþaa-TTâârrggoovviiººttee!!

■■ pagina 6

■■ pagina 3

■■ pagina 8

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HotãrârePrivind: Aprobarea redistribuirii cheltu-

ielilor de personal ºi cheltuielilor cu bunuri ºiserviciilor aferente ordonatorilor terþiari decredite din învãþãmântul preuniversitar destat de pe raza Oraºului Pucioasa ºi apro-barea rectificãrii bugetelor acestora.

HotãrârePrivind: Aprobare Plan Urbanistic Zonal

(PUZ) – Construire spaþiu comercial P+1E,amplasament situat în oraºul Pucioasa, str.Republicii, nr. 111.

HotãrârePrivind: Revocarea dreptului de adminis-

trare de cãtre S.C. Servicii Comunitare deUtilitãþi Publice Pucioasa S.R.L. a punctului4 ºi 5 din Anexa 2 reprezentând ClãdireSediul Atelier ºi Centralã Termicã Atelierconform listei bunurilor din proprietatea pub-licã sau/ºi privatã a U.A.T. Oraºul Pucioasaconcesionate gratuit, prin atribuire directãcãtre SC SCUP SRL Pucioasa prin HCL

Pucioasa nr. 181/28.11.2013.

HotãrârePrivind: Aprobarea cheltuielilor aferente

navetei cadrelor didactice.

HotãrârePrivind: Desemnarea reprezentantului

Consiliului local al Oraºului Pucioasa caresã facã parte din Comisia pentru Evaluareaºi Asigurarea Calitãþii la ªcoala nr. 4 „ElenaDonici Cantacuzino” Pucioasa în anul ºcolar2015-2016.

HOTÃRÂREPrivind: Desemnarea reprezentanþilor

Consiliului Local al Oraºului Pucioasa caresã facã parte din consiliile de administraþieale unitãþilor de învãþãmânt preuniversitarde stat ºi unitãþilor care oferã activitateextraºcolarã în anul ºcolar 2015-2016.

HotãrârePrivind: Rectificarea bugetului local pe

anul 2015.

HotãrârePrivind: Aprobarea Regulamentului

privind închirierea terenurilor ºi spaþiilordisponibile aflate în administrarea SpitaluluiOrãºenesc Pucioasa.

HotãrârePrivind: Aprobarea închirierii unui autove-

hicul, proprietate privatã a U.A.T. OraºulPucioasa, cãtre S.C. Servicii Comunitare deUtilitãþi Publice Pucioasa SCUP S.R.L..

Hotãrâri aale CConsiliului LLocal PPucioasaseptembrie 22015

Precizari iimportanteîn llegãturã ccu

acordarea aajutorului de ddeces îîn aanul 22015

CCaassaa ddee AAjjuuttoorr RReecciipprroocc aa PPeennssiioonnaarriilloorr ,,,,SSppeerraannþþaa’’’’ PPuucciiooaassaa

–– jjuudd.. DDââmmbboovviiþþaa vvãã iinnffoorrmmeeaazzãã!!

Hotãrârea Consiliului Director Nr. 64/28.11.2014

1. ajutorul de deces se acordã urmaºilor legali la dece-sul unui membru asociat potrivit prevederilor statutuluiC.A.R.P „Speranþa”.

2. cuantumul ajutorului de deces se acordã în funcþie de:A) vechimea în C.A.R.P a asociatului decedat;B) contribuþia achitatã 4 lei/luna – sau 5 lei/luna conform

grilei – aprobatã de consiliul director;C) pentru vechime peste 18 luni (1 an si 6 luni) se

acordã an întreg.3. ajutorul de deces se achitã persoanei care prezintã

urmãtoarele documente:* în cazul când ajutorul este solicitat de soþul/soþia legi-

timã a decedatului:- certificatul de deces original ºi copie;- BI/CI originale ºi copie a persoanei care ridicã ajutorul.* în situaþia când ajutorul de deces este solicitat de o altã

persoanã:- certificatul de deces original ºi copie;- declaraþie pe propria rãspundere cã a avut în îngrijire ºi

a suportat cheltuielile de înmormântare;- BI/CI originale ºi copie a persoanei care ridicã ajutorul.

art. 12.13 statut C.A.R.P – ssuummeellee ppeennttrruu aajjuuttoorruull ddeeddeecceess nneerreevveennddiiccaattee îînn tteerrmmeenn ddee 33 ((ttrreeii)) aannii ddee llaa ddaattaaddeecceessuulluuii ssee pprreessccrriiuu ccoonnffoorrmm aarrtt.. 1122//1133 ddiinn ssttaattuutt CC..AA..RR..PP..–– ppaagg 1111.

nnoottãã:: art. 9/1 o datã cu ajutorul de deces se restituie întotalitate fondul social (cotizaþia) depus, dupã reþinereaeventualelor datorii rezultate din împrumuturi etc.

* toate transporturile decedaþilor efectuate cu mijlocul detransport proprietatea C.A.R.P se fac contra cost conformtarifelor aprobate de Consiliul Director;

* Consiliul Director ºi preºedintele între 2 ºedinþe aucompetenþa sã analizeze ºi sã decidã asupra solicitãrilorurmaºilor privind acordarea ajutoarelor, rreedduucceerrii ººii ggrraattuuiittããþþiillaa ttrraannssppoorrttuull ddeecceeddaaþþiilloorr..

-- ppeennttrruu nneeppllaattaa ccoottiizzaaþþiieeii ººii ccoonnttrriibbuuþþiieeii îînnttrree 66 -- 1122 lluunniiccoonnsseeccuuttiivv ssee ppeerrcceeppee oo ppeennaalliizzaarree ddee 1100%% aassuupprraa ccuuaannttuu--mmuulluuii ddee ddeecceess ccff.. aarrtt ..1122//1111 ssttaattuutt CC..AA..RR..PP..;;

-- ppeennttrruu nneeppllaattaa mmaaii mmuulltt ddee 1122 lluunnii ccoonnsseeccuuttiivv aa ffoonndduu--lluuii ssoocciiaall ((ccoottiizzaaþþiiaa)) ººii ccoonnttrriibbuuþþiiaa ssee ppiieerrddee ddrreeppttuull ddee aa pprriimmiiaajjuuttoorruull ddee ddeecceess ººii ccaalliittaatteeaa ddee mmeemmbbrruu aall CC..AA..RR..PP.. // ccoonn--ffoorrmm aarrtt.. 99 lliitt „„bb’’’’ ssttaattuutt CC..AA..RR..PP..

1. eliminarea taxei hoteliere;2. introducerea unor noi clãdiri în

categoria celor scutite de impozit;3. consiliile locale pot hotãrî acor-

darea unor scutiri sau reduceri aleimpozitelor;

4. eliminarea prevederilor conformcãrora persoanele fizice care au în pro-prietate douã sau mai multe clãdiridatoreazã un impozit pe clãdiri majorat;

5. clasificarea clãdirilor în rezi-denþiale (construcþie alcãtuitã din unasau mai multe camere folosite pentrulocuit, cu dependinþele, dotãrile ºi uti-litãþile necesare, care satisface ce-rinþele de locuit ale unei persoane saufamilii), nerezidenþiale (orice clãdirecare nu este rezidenþialã) ºi cu desti-naþie mixtã (clãdire folositã atât în scoprezidenþial, cât ºi nerezidenþial);

6. în cazul clãdirilor rezidenþialedeþinute atât de persoane fizice, cât ºide persoane juridice, impozitul peclãdiri se calculeazã prin aplicarea uneicote cuprinse între 0,08%-0,2%,asupra valorii impozabile a clãdirii;

7. în cazul clãdirilor nerezidenþialedeþinute atât de persoane fizice, cât ºide persoane juridice, impozitul peclãdiri se calculeazã prin aplicarea uneicote cuprinse între 0,2-1,3% asupravalorii clãdirii;

8. pentru clãdirile nerezidenþialedeþinute de persoane fizice, valoareaimpozabilã trebuie stabilitã prin raportde evaluare dacã aceasta nu a fostconstruitã sau dobânditã în ultimii 5 ani;

9. dacã valoarea unei clãdiri nerezi-denþiale deþinutã de o persoanã fizicãnu poate fi calculatã, impozitul se deter-minã prin aplicarea cotei de 2% asupravalorii impozabile determinate ca ºicând clãdirea ar fi fost rezidenþiala;

10. în cazul clãdirilor cu destinaþiemixtã aflate în proprietatea persoanelorfizice, impozitul se calculeazã prinînsumarea impozitului calculat pentrusuprafaþa folositã în scop rezidenþial cuimpozitul determinat pentru suprafaþafolositã în scop nerezidenþial;

11. în cazul persoanelor fizice, dacãla adresa clãdirii cu destinaþie mixtãeste înregistrat un domiciliu fiscal la

care nu se desfãºoarã nicio activitateeconomicã, impozitul se calculeazãconform regulilor aplicabile clãdirilorrezidenþiale;

12. dacã suprafeþele folosite în scoprezidenþial ºi cele folosite în scopnerezidenþial nu pot fi evidenþiate dis-tinct, iar la adresa clãdirii o persoanãfizicã are înregistratã o companie,aceasta va avea regimul fiscal nerezi-denþial în situaþia când cheltuielile cuutilitãþile sunt înregistrate în sarcinapersoanei care desfãºoarã activitateeconomicã;

13. pentru clãdirile nerezidenþialedeþinute atât de persoane fizice, cât ºide persoane juridice, utilizate pentruactivitãþi din domeniul agricol, impozitulpe clãdiri se calculeazã prin aplicareaunei cote de 0,4% asupra valorii impo-zabile a clãdirii;

14. în cazul în care proprietarulclãdirii este o persoanã juridicã ºi aces-ta NU a actualizat valoarea impozabilãa clãdirii în ultimii 3 ani anteriori anuluide referinþã, cota impozitului/taxei peclãdiri este 5%;

15. impozitul pe clãdirile ºi terenurileaflate în proprietatea persoanelor fiziceºi juridice care sunt utilizate pentruprestarea de servicii turistice cu carac-ter sezonier, pe o duratã de cel mult 6luni în cursul unui an calendaristic, sereduce cu 50%. Reducerea se aplicã înanul fiscal urmãtor celui în care esteîndeplinitã aceastã condiþie;

16. impozitul pe clãdiri, impozitul peteren ºi impozitul pe mijloacele detransport sunt datorate pentru întregulan fiscal de persoana care le are înproprietate la data de 31 decembrie aanului fiscal anterior, fãrã ca acesteimpozite sã se mai calculeze pe fracþi-uni de an;

17. impozitul pe clãdiri ºi pe teren seplãteºte anual, în douã rate egale, pânãla datele de 31 martie ºi 30 septembrie,inclusiv, însã taxa pe clãdiri/teren seplãteºte lunar, pânã la data de 25 a luniiurmãtoare fiecãrei luni din perioada devalabilitate a contractului prin care setransmite dreptul de concesiune,

închiriere, administrare ori folosinþã;18. eliminarea scutirii de impozit

pentru terenul acoperit de o clãdire;19. scutirea de la plata impozitului

pe mijloacele de transport a autove-hiculelor acþionate electric ºi amijloacelor de transport folosite exclu-siv pentru intervenþii în situaþii deurgenþã;

20. în cazul mijloacelor de transporthibride, impozitul se reduce cu mini-mum 50%, conform hotãrârii consiliuluilocal;

21. Consiliile locale pot hotãrî sãacorde scutirea sau reducerea impozi-tului pe mijloacele de transport agricoleutilizate efectiv în domeniul agricol;

22. modificarea prevederilor referi-toare la cota de impozit aferentã impo-zitului pe spectacole ºi a scadenþeiacestuia;

23. autoritãþile publice locale potmajora impozitele locale cu pânã la50% faþã de nivelurile maxime stabiliteîn Codul fiscal, faþã de 20% cât precizalegislaþia anterioarã;

24. pentru terenul agricol nelucrattimp de 2 ani consecutiv, consiliul localpoate majora impozitul pe teren cupânã la 500% începând cu al treilea an;

25. Consiliul local poate majoraimpozitul pe clãdiri ºi impozitul pe terencu pânã la 500% pentru clãdirile ºiterenurile, neîngrijite, situate în intravi-lan, criteriile de încadrare urmând a fiadoptate prin hotãrâre a ConsiliilorLocale;

26. începand cu 1 ianuarie 2017, încazul oricãrui impozit sau oricãrei taxelocale, sumele respective se indexeazãanual cu rata inflaþiei, pânã la data de30 aprilie ºi nu o datã la 3 ani, cum seproceda anterior.

Ulterior, vã vom prezenta proiectulde hotãrâre privind stabilireaimpozitelor ºi taxele locale ale OraºuluiPucioasa pentru anul 2016, proiect alcãrui text îl vom prezenta în ediþiileviitoare ale Buletinului de Informare alOraºului Pucioasa.

ÎÎnnttooccmmiitt,,EEcc.. IIlliiooaann EElleennaa

BBiirroouull VVeenniittuurrii vvãã pprreezziinnttãã ssiinntteezzaa cceelloorr mmaaiiiimmppoorrttaannttee sscchhiimmbbããrrii aallee CCoodduulluuii FFiissccaall

pprriivviinndd ttaaxxeellee ººii iimmppoozziitteellee llooccaallee,, îînn ggeenneerraall

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Buletin dde iinformare

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

* Întocmirea actului de deces se face laserviciul public comunitar local de evidenþã apersoanelor sau, dupã caz, de ofiþerul destare civilã din cadrul primãriei unitãþii admi-nistrativ-teritoriale în a cãrei razã s-a produsdecesul.

* Declaraþia de deces se face în termen de3 zile de la data încetãrii din viaþã a persoanei.

* În cazul în care decesul nu a fost declaratîn termen, întocmirea actului de deces se facecu aprobarea Parchetului.

* Când decesul se datoreazã unei sinu-cideri, unui accident sau altor cauze violente,precum ºi în cazul gãsirii unui cadavru,declararea se face în termen de 48 de ore,socotit din momentul decesului sau al gãsiriicadavrului.

❁❁ AAccttee nneecceessaarree::

1. CERTIFICATUL MEDICAL CONSTATA-TOR AL DECESULUI;

2. ACTUL DE IDENTITATE AL DECEDA-TULUI;

3. LIVRETUL MILITAR SAU ADEVE-RINÞA DE RECRUTARE, DUPÃ CAZ, PEN-TRU PERSOANELE SUPUSE OBLIGAÞI-ILOR MILITARE (SUB 50 ANI);

4. CERTIFICAT DE NAªTERE DECEDAT;5. CERTIFICAT DE CÃSÃTORIE DECE-

DAT;6. FOTOCOPIE ACT IDENTITATE

DECLARANT.

ÎÎnnttooccmmiitt,,iinnssppeeccttoorr ssttaarree cciivviillãã,, JJeeccuulleessccuu RRaalluuccaa

În aceastã perioadã continuã lucrãrile înOraºul Pucioasa ºi în cartierele componente.Primarul Oraºului – Dãnuþ Bãdãu - alãturi deadministraþia localã continuã proiectele princare localitatea va deveni una modernã, lastandarde europene.

LLuuccrrããrriillee ssee ddeessffã㺺ooaarrãã ppee ttooaattee ppllaannuurriillee::

- se lucreazã la zidul de sprijin pe DrumulDiaconeºtilor km 0+650 (este în curs definalizare);

- s-au început lucrãrile la zidul de sprijinpe Drumul Diaconeºtilor km 1+720;

- se lucreazã la trotuare pe stradaGarofiþei;

- se lucreazã ºi se finalizeazã ultimii 150m pe strada I. H. Rãdulescu la ieºire spreFieni;

- s-a demolat podul de pe strada Unirii,peste pârâul Bizdidel (Glodeni), s-a forat ºi s-au turnat 16 coloane;

- s-au finalizat lucrãrile de amenajare aalbiei la Podul Tasianu;

- la ªcoala nr. 4 „Elena Donici

Cantacuzino” s-au finalizat instalaþiile elec-trice, sunt în curs de finalizare ºarpanta ºiînvelitoarea, se lucreazã la finisaje interioareºi termosistem; s-a procurat centralã termicã,

este în curs de execuþie extinderea centraleitermice; se lucreazã ºi este în curs definalizare lucrarea la reþelele de apã exte-rioare; se lucreazã la plafoane;

- se lucreazã la reparaþii strãzi, plombe ºicovoare asfaltice pe str. Liliacului, str.Fructelor ºi str. Stadionului.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

NaºteriPucioasa: Negoescu Florin-Adrian - 03.04.2015 (act transcris), Deaconu Alina-Eleni

– 29.12.2009 (act transcris), Cîrdei Ariana-Maria – 16.06.2015 (act transcris), MarinFlorentina-Andreea - 23.09.2015, Radu Maria-Adelina - 24.09.2015, Vuºcã Maria-Carolina – 22.08.2015 (act transcris).

LLee ddoorriimm ssããnnããttaattee!!

CãsãtoriiDrancã Daniel ºi Necula Cãtãlina-Elena - 05.09.2015, Calotã Ionuþ-Petre ºi Vlad

Alberta-Mihaela – 05.09.2015, Maier Mihail – Sebastian ºi Dobre Florina-Manuela -05.09.2015, Peptãnar Vasile-Vlãduþ ºi Romanescu Ionela – 09.09.2015, Cîrdei Dragoº-Georgian ºi Popescu Silvia-Paula – 19.09.2015, Tîlvan Sebastian ºi Glãvan Andreea-Dana – 19.09.2015, Ghinoiu Vladimir-Mihai ºi Posta Hermina-Magdalena – 27.09.2015.

LLee ddoorriimm „„CCaassãã ddee ppiiaattrrãã ””!!

DeceseAlbu Gheorghe – 77 ani, Miculescu Maria - 76 ani, Arghir Maria – 76 ani, Bica Neculae

– 83 ani, Mihai Valeria – 73 ani, Gheorghiþã Brunel – 47 ani, Duþulescu Alexandru – 91ani, Petcu Constantin – 82 ani, Vlad Cornica – 80 ani.

DDuummnneezzeeuu ssãã-ii ooddiihhnneeaassccãã!!

BBiirroouu SSttaarree CCiivviillããsseepptteemmbbrriiee 22001155

AAccttee nneecceessaarree îînn vveeddeerreeaa îînnrreeggiissttrrããrriiii ddeecceessuulluuii

Lucrãri ppentru PPucioasa!

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Luni, 14 septembrie,clopoþelul a sunat pentru toþipreºcolarii ºi ºcolarii dinPucioasa. Cu mic - cu mare,alãturi de pãrinþi, fraþi saubunici, ºi-au luat ghiozdanulîn spate ºi au pornit spreºcoli unde îi aºteptaudascãlii. Emoþia reîntâlnirii afost una evidentã pentru toþi.Cu uniforme, flori ºi zâmbetepe chip, elevii au cãlcatpragul unitãþilor deînvãþãmânt pentru un nou anºcolar plin de satisfacþii.

„Dragi copii, dragi dascãliºi dragi pãrinþi sã aveþi un anîncununat de laurii succesu-lui! Sã treceþi uºor pesteeventuale greutãþi, sã aveþisperanþã în viitor ºi sã nefaceþi sã ne mândrim curezultatele obþinute”, le-atransmis Primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.

În temeiul prevederilordin Hotãrârea Guvernului nr.26/2015 privind organizareaºi funcþionarea MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice:

Anul ºcolar 2015-2016are 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 dezile lucrãtoare, începe pedata de 1 septembrie 2015,se încheie pe data de 31august 2016 ºi se struc-tureazã pe douã semestre,dupã cum urmeazã:

SSeemmeessttrruull II CCuurrssuurrii – luni, 14 sep-

tembrie 2015 – vineri, 18decembrie 2015.

În perioada 31 octombrie- 8 noiembrie 2015, claseledin învãþãmântul primar ºigrupele din învãþãmântulpreºcolar sunt în vvaaccaannþþãã.

VVaaccaannþþaa ddee iiaarrnnãã – sâm-bãtã, 19 decembrie 2015 –duminicã, 3 ianuarie 2016.

CCuurrssuurrii – luni, 4 ianuarie2016 – vineri, 29 ianuarie2016.

VVaaccaannþþaa iinntteerrsseemmeessttrriiaallãã– sâmbãtã, 30 ianuarie 2016– duminicã, 7 februarie2016.

SSeemmeessttrruull aall IIII-lleeaa CCuurrssuurrii – luni, 8 februarie

2016 – vineri, 22 aprilie2016.

VVaaccaannþþaa ddee pprriimmããvvaarrãã –sâmbãtã, 23 aprilie 2016 –marþi, 3 mai 2016.

CCuurrssuurrii – miercuri, 4 mai2016 – vineri, 17 iunie 2016.

VVaaccaannþþaa ddee vvaarrãã – sâm-bãtã, 18 iunie 2016 –duminicã, 4 septembrie2016.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Un nnou aan ººcolar a îînceput ppentru

copiii ddin PPucioasa!

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

De la meciul jucat cu ProgresulMãtãsaru (sâmbãtã, 5 septembrie),finalizat cu scorul zdrobitor de13-0 înfavoarea echipei antrenatã de CiprianStãncescu, PAS Pucioasa nu sedezminte. Echipa de la poalelePatranei nu a pierdut niciunul dinultimele 5 meciuri din turul de campio-nat jucate pânã în prezent.

RReezzuullttaatteellee oobbþþiinnuuttee ssuunntt:: Atletic Fieni – PAS Pucioasa 1-1PAS Pucioasa – Comerþul

Brezoaele 3-1Recolta Gura ªuþii – PAS Pucioasa

1-1

PAS Pucioasa – LibertateaUrziceancã 5-0

Luceafãrul Dragomireºti – PASPucioasa 2-2

„Echipa evolueazã, jocul este unulbun. Ne dorim rezultate ºi mai bune, sãdemonstrãm cã putem”, ne-a declaratAdrian Barbu, preºedintele clubului.

Urmãtorul meci jucat de PASPucioasa este acasã cu Gloria GMFinta (sâmbãtã, 10 octombrie) ºi îndeplasare joacã cu ªtiinþa Odobeºti(sâmbãtã, 17 octombrie).

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

■■ VViiccttoorriiiillee ccoonnttiinnuuãã!!

PPAASS PPuucciiooaassaa,, îînn pplliinnãã ffoorrmmãã!!

Stimaþi cetãþeni,Vã prezentãm unele

reguli în cazul produ-cerii unei inundaþii:

ÎÎNNAAIINNTTEE DDEE AA SSEE PPRROODDUUCCEEIINNUUNNDDAAÞÞIIAA

* Interesaþi-vã la primãrie asupra zonelorinundabile din oraº.

* Nu vã construiþi casa în zone inundabile.* Asiguraþi în subsoluri pereþi imperme-

abili pentru a evita pãtrunderea apei.* Construiþi bariere pentru a opri pãtrun-

derea apei în casã în caz de inundaþie.* Curãþaþi ºanþurile ºi rigolele de scurgere,

pentru a permite evacuarea apelor pluviale.* Nu aruncaþi la întîmplare gunoaie mena-

jere ºi resturi vegetale în albiile apelor curgã-toare.

* Pregãtiþi rucsacul pentru situaþii deurgenþã.

* Participaþi la exerciþiile de simulare orga-nizate de serviciile profesioniste pentru situa-þii de urgenþã ºi autoritãþile locale.

ÎÎNN CCAAZZUULL PPRROODDUUCCEERRIIII IINNUUNNDDAAÞÞIIEEII

* Respectaþi recomandãrile transmise laradio ºi televizor de autoritãþi.

* Dacã este necesarã evacuarea,deplasaþi-vã imediat spre o zonã înaltã dinapropiere, precizatã de autoritãþi; dacã aþifost surprins de viiturã, urcaþi-vã cãtre pãrþilesuperioare ale locuinþei sau pe acoperiº,pânã la sosirea echipelor de salvare.

* În cazul în care consideraþi cã mai aveþi

timp, mutaþi obiectele importante la etajesuperioare.

* Decuplaþi întrerupãtorul general deenergie electricã. Deconectaþi aparatele elec-trice. Nu atingeþi echipamentele electricedacã sunteþi ud ori staþi în apã.

* Întrerupeþi instalaþiile de alimentare cuapã ºi gaze.

* Încuiaþi uºile casei ºi protejaþi ferestrelepentru a nu fi sparte de vânturi puternice, decurenþii de apã sau de obiectele duse decurenþii de apã.

* Evacuaþi animalele ºi bunurile de va-loare în locuri de refugiu, dinainte stabilite.

* Dacã trebuie sã pãrãsiþi locuinþa,respectaþi pe cât posibil urmãtoarele reguli:

* Nu vã deplasaþi prin curenþi de apã:puteþi sã vã pierdeþi echilibrul deplasându-vãprin curenþii de apã de circa 15 cm înãlþime.

* Nu vã deplasaþi cu autoturismul în zonainundatã: în caz de inundaþie, la înãlþime decirca 20 cm apã, apa poate pãtrunde învehicul ºi poate cauza pierderea controlului.La înãlþimea de circa 40 cm, vehicululpluteºte. La înãlþimea de 60 cm, majoritateavehiculelor sunt luate de apã.

DDUUPPÃÃ PPRROODDUUCCEERREEAA IINNUUNNDDAAÞÞIIEEII

* Ascultaþi informaþiile autoritãþilor localeprivind alimentarea cu apã potabilã aoraºului.

* Evitaþi zonele în care mai existã apã:apa poate fi contaminatã cu benzinã, moto-rinã sau resturi de la canalizare; de aseme-nea, poate fi încãrcatã electric de la linii detensiune înaltã sau cabluri electrice cãzute lapãmânt.

* Evitaþi curenþii de apã.* Informaþi-vã în legãturã cu zonele în

care apele s-au retras: drumurile ori podurilear putea sã-ºi fi diminuat rezistenþa ºi arputea ceda sub greutatea maºinilor.

* Nu vã apropiaþi de zonele unde au cãzutcabluri electrice ºi anunþaþi autoritãþile despreaceasta.

* Întoarceþi-vã acasã doar dacã auto-ritãþile au permis acest lucru.

* Fiþi atent când intraþi în clãdirile care aufost inundate: rezistenþa acestora ar putea fiafectatã, în special la nivelul fundaþiei.

* Nu folosiþi instalaþiile de alimentare cuelectricitate, apã, gaze decât dupã aprobareaoperatorilor de specialitate.

* Curãþaþi ºi dezinfectaþi toate obiectelecare au fost în contact cu apa: existã pericolulde îmbolnãviri serioase ca urmare a lipseiigienei ºi canalizãrilor afectate.

RReeffeerreenntt pprrootteeccþþiiee cciivviillããNNããssttaassee CCoorrnneell

ªªttiiaaþþii ccãã??1. Sucul de morcov este un

preþios ajutor al celor care suferãde digestie dificilã sau de lipsapoftei de mâncare.

2. Singurul aliment care nu sedeterioreazã este mierea.

3. În secolul al XVI-lea, înAnglia, berea fãcea parte dinmicul dejun?

4. Cafeaua: multe studii susþincã este o sursã de antioxidanþi ºiscade riscul de diabet, ceva dinboabele ei scade incidenþacirozei ºi bolilor pancreasului.

5. Merele, nu cafeina (ca-feaua), sunt mai eficiente sã netrezeascã dimineaþa.

6. Nu trebuie sã bei lichide întimpul mesei

7. Fructele trebuie mâncateînaintea celorlalte alimente, pen-tru a asigura o digestie mai bunã

8. Un espresso are mai puþinãcafeinã decât o ceaºcã de cafea.

9. Câteva cuburi de ciocolatãneagrã, consumate zilnic, auacelaºi efect ca ºi administrareade aspirinã, diminuând riscul deblocare a arterelor, responsabilpentru apariþia infarctului sau aaccidentelor cerebrale.

10. Ceaiul este a doua bãu-turã consumatã în lume, cantita-tiv, dupã apã, potrivit specia-liºtilor americani.

11. Contrar ideii cã frigul dis-truge bacteriile, existã numeroºigermeni care supravieþuiesc înfrigider.

12. Carnea de peºte are unrol foarte important, deoarececonþine fosfor, substanþa nece-sarã bunei funcþionãri a creie-rului, în special a memoriei.

13. Grapefruitul vã scapã deobosealã ºi dureri de cap.

14. Uleiul de cãtinã îmbunã-tãþeºte funcþia de detoxifiere aficatului.

15. Pâinea rãmâne mai multtimp proaspãtã dacã se pãs-treazã într-un vas smãlþuit, desticlã sau de porþelan, acoperitcu capac. Pe fundul vasului se vapune o bucãþicã de cartof crudsau puþinã sare. Aceste alimenteajutã ca pâinea sã nu mucegãiascã.

RReeccoommaannddããrrii îînn ccaazz ddee iinnuunnddaaþþiiii

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Joi, 24.09.2015, a avut loc ºedinþa ordinarã aConsiliului Local Pucioasa. Pe ordinea de zi au fost10 puncte ºi secþiunea diverse.

Ultimul punct de pe ordinea a zi a fost apro-barea proiectului PUZ-ului pentru un supermarketdin reþeaua Profi. Proiectul de hotãrâre a trecut cumajoritate de voturi.

PUZ - Planul Urbanistic Zonal este un proiectcare are caracter de reglementare specificã deta-liatã a dezvoltãrii urbanistice a unei zone din loca-litate. Prin P.U.Z. se stabilesc obiectivele, acþiunile,prioritãþile, reglementãrile de urbanism (permisiuni

ºi resticþii) necesare a fi aplicate în utilizareaterenurilor ºi conformarea construcþiilor din zonastudiatã (P.U.Z-ul reprezintã o fazã premergãtoarerealizãrii investiþiilor, prevederile acestuia realizân-du-se etapizat în timp, în funcþie de fonduriledisponibile).

Proiectul PUZ-ului pentru supermarketul dinPucioasa a trecut în ºedinþa Consiliului Local.Edilul Oraºului Pucioasa – Dãnuþ Bãdãu - adeclarat cã este de acord cu realizarea unui super-market în Pucioasa pentru a satisface aceastã do-rinþã a cetãþenilor.

Din data de 15 mai 2013pe ruta Târgoviºte-Fieni cir-culã numai transport marfã.

În iunie 2013, PrimarulOraºului Pucioasa, DãnuþBãdãu ºi Consiliul LocalPucioasa au înaintat oscrisoare cãtre ParlamentulRomâniei pentru a solicitareluarea circulaþiei feroviare.

În data de 14 mai 2014 aavut loc o întâlnire aMinistrului Transporturilor -Dan ªova - cu liderii de sindi-cat CFR ºi primarii din loca-litãþile prin care trece caleaferatã Târgoviºte-Pietroºiþa.De asemenea, au avut locnumeroase emisiuni pe acestsubiect, în care primarii loca-litãþilor în discuþie au solicitat

reintroducerea trenului.Demersurile fãcute în acestsens de cãtre PrimarulOraºului Pucioasa – DãnuþBãdãu – ºi Consiliul LocalPucioasa, alãturi de celelalteautoritãþi publice din N judeþu-lui, chiar dacã foarte târziu, audat roade. Obþinerea acestuirezultat pozitiv s-a datorat înmare mãsurã faptului cãOraºul Pucioasa este o staþi-une turisticã de interes naþio-nal ºi în conformitate cu legeaturismului existã obligaþiaexistenþei ºi funcþionãrii uneigãri.

„Sperãm cã CFR-ul vaacorda toatã atenþia pentruasigurarea unui transport civi-lizat, iar autoritãþile publice

locale ºi Consiliul JudeþeanDâmboviþa vor lua mãsurile cese impun pentru a reglementaîn mod corect traseele de cir-

culaþie pentru microbuze”, adeclarat Primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Acte dde iidentitate ººicondiþii dde eeliberare,

conform HHG 11375/2006AARRTT.. 4444(1) Actul de identitate se elibereazã, în condiþiile

legii, de cãtre serviciul public comunitar local deevidenþã a persoanelor de la locul de domiciliu saureºedinþã al persoanei fizice, în baza cererii pentrueliberarea actului de identitate, depusã personal, ºia documentelor cu care, potrivit legii, se face dova-da:

a) numelui de familie ºi a prenumelui;b) datei de naºtere;c) stãrii civile;d) cetãþeniei române;e) adresei de domiciliu;f) adresei de reºedinþã;g) achitãrii contravalorii actului de identitate;h) achitãrii taxei extrajudiciare de timbru.(2) În toate cazurile de eliberare a unei noi cãrþi

de identitate, solicitanþii trebuie sã predea carteade alegãtor; persoanele care au pierdut sau cãrorali s-a furat cartea de alegãtor menþioneazã acestfapt pe cererea pentru eliberarea cãrþii de identi-tate.

(3) Cererea pentru eliberarea actului de identi-tate se completeazã de solicitant la rubricile pre-vãzute pe faþa acesteia ºi se semneazã de cãtresolicitant sau, dupã caz, de reprezentantul legal alacestuia, în cazul persoanelor majore, ºi de cãtresolicitant ºi reprezentantul legal, pentru minori.

AARRTT.. 4455(1) În situaþia în care solicitantul actului de iden-

titate se aflã temporar în strãinãtate, depunereacererii sau, dupã caz, înmânarea actului de identi-tate se poate face ºi pe bazã de pprrooccuurrãã ssppeecciiaallããoobbþþiinnuuttãã ddee llaa mmiissiiuunniillee ddiipplloommaattiiccee oorrii ooffiicciiiillee ccoonn--ssuullaarree aallee RRoommâânniieeii ddiinn ssttaattuull rreessppeeccttiivv..

(2) Procura trebuie sã aibã aplicatã fotografiasolicitantului ºi sã fie certificatã cu timbrul sec almisiunii diplomatice sau oficiului consular respec-tiv; la procurã se ataºeazã o fotografie identicã cucea care a fost aplicatã pe aceasta.

(3) În cuprinsul procurii speciale trebuie sã seregãseascã, în mod obligatoriu, scopul pentru careaceasta a fost eliberatã, respectiv depunereaCererii pentru eliberarea actului de identitate ºi/sauridicarea actului de identitate.

(4) Pentru situaþiile prevãzute la alin. (1) prelu-area imaginii necesare în procesul de producere ºieliberare a cãrþii de identitate se realizeazã prinscanarea fotografiei ataºate la procura specialã.

(5) Depunerea cererii ºi a documentelor nece-sare pentru eliberarea primului act de identitate nuse poate realiza în baza unei procuri speciale.

AARRTT.. 4466În situaþia în care reprezentantul legal al unei

persoane fizice solicitã, în numele acesteia, ridi-carea actului de identitate, sunt necesare docu-mentele cu care face dovada identitãþii ºi a calitãþiicare îl îndreptãþeºte la aceastã cerere.

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAAAgg.. ººeeff pprr.. ddee ppoolliiþþiiee EEmmaannuueell TToohhããnneeaannuu

La sfârºitul lunii iulie s-auterminat toate concursurileºcolare naþionale, desfãºuratesub patronajul ºi, în acelaºitimp, finanþate de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice, care au adus ºi în acestan ºcolar 2014 - 2015 recu-noaºterea performanþei elevi-lor noºtri la nivel judeþean, darmai ales la nivel naþional.

În acest an ºcolar, unitateanoastrã de învãþãmânt a trãitsatisfacþia unor rezultatedeosebite atât la Olimpiadeleºcolare de profil – culturãcivicã - clasa a VIII-a, Man-galia, cât ºi la concursul na-þional „Democraþie ºi Toleran-þã” - Deva, unde echipajeleºcolii noastre au reuºit perfor-manþa de a obþine LOCUL I laetapa naþionalã, la ambeleparticipãri.

A XXI–a ediþie a con-cursului naþional „Democraþieºi Toleranþã” s-a desfãºurat laDeva, judeþul Hunedoara, înperioada 27- 30 iulie 2015,unde au participat 34 de echi-paje din judeþele þãrii, o pre-zenþã foarte numeroasã faþãde alþi ani, ceea ce dovedeºtemodul cum este apreciat înºcoli atât de elevi, cât ºi deprofesori acest concurs referi-tor la drepturile copilului, pre-cum ºi interesul de care sebucurã în rândul elevilor pre-ocupaþi de aceastã problema-ticã. Obþinerea locului I este ºi

mai meritorie pentru ºcoalanoastrã, þinând cont de o ase-menea concurenþã la nivelnaþional.

Concursul este patronatde M.E.C.S , în colaborare cuInstitutul Român pentru Drep-turile Omului, ºi s-a bucurat desprijinul efectiv al I.S.J. Hune-doara, al Consiliului JudeþeanHunedoara, în calitate de gaz-de. Tema proiectului nostru s-areferit la dreptul copiilor de ase întâlni cu alþii ºi de a înfiinþasau adera la asociaþii cu sco-pul de a se implica activ înproblemele comunitãþii, dez-voltându-ºi competenþe mora-le ºi civice pentru ajutorareacelor din jur. Comisia Euro-peanã a declarat anul 2011„Anul European al Voluntaria-tului”, iar acum, în 2015, sedoreºte sã se facã un pas îna-inte, iar voluntariatul sã nu maifie un scop în sine, ci ºi un

instrument pentru rezolvareaunor probleme sociale. Deaceea, anul 2015 a fost decla-rat „Anul European al Dezvol-tãrii”- A.E.D.

Unul dintre obiectiveleA.E.D., cuprins ºi în motto-ullui: „Lumea noastrã, demni-tatea noastrã, viitorul nostru”- este de a promova solidari-tatea ºi responsabilitatea co-munã, obiectiv la care se refe-rã ºi proiectul nostru: „Volunta-riatul… din suflet, pentru su-flet!” ºi a cãrui realizare nu arfi fost posibilã fãrã voluntari.Efortul a fost cu atât mai mare,cu cât acest concurs este unulcomplex, având trei secþiunidiferite:

- dimensiunea teoreticã(noþiuni de culturã civicã, axa-te pe Convenþia DrepturilorCopilului);

- dimensiunea practic -aplicativã (portofoliu realizat

de echipaj pe baza temei ale-se);

- dimensiunea artisticã(desen, afiº, colaj – realizareºi prezentare - în concordanþãcu tema proiectului realizat deechipaj).

Judeþul Dâmboviþa a fostreprezentat ºi anul acesta deechipajul ªcolii Gimnaziale„Mihai Viteazul” Pucioasa,echipaj alcãtuit din elevii:DINU SERGIU, clasa a VIII-aA – proba teoreticã; STANMARIA-ANDRADA, clasa aVIII-a B - proba practic - apli-cativã; IONIÞÃ ELENA-IULIA,clasa a IV-a B – proba artisti-cã, sub îndrumarea profesori-lor Diaconescu Gabriela ºiPincovici Alina - Ivona (profînv. primar ºi director adjunctal ºcolii), totul fiind mai relaxatacum dupã un astfel de suc-ces, demonstrând, o datã înplus, ca EDUCAÞIA NU ÞINECONT DE VACANÞÃ.

Astfel, ªcoala Gimnazialã„Mihai Viteazul” Pucioasa a în-cheiat acest anul ºcolar 2014-2015 cu satisfacþia lucrurilorbine fãcute ºi cu dorinþa de amenþine ºi creºte prestigiulinstituþiei de care aceasta sebucurã de ani mulþi în comuni-tate! Mult succes elevilor,pãrinþilor ºi tuturor cadrelordidactice în noul an ºcolar !

RReeddaaccttaatt,, pprrooff.. GGaabbrriieellaa DDiiaaccoonneessccuu

Consiliul LLocal PPucioasa a aaprobat pproiectul PPUZ-uului

pentru uun ssupermarket

CCiirrccuullaaþþiiaa ffeerroovviiaarrãã ss-aa rreelluuaatt ppee ttrraasseeuull PPiieettrrooººiiþþaa-TTâârrggoovviiººttee!!

UUnn nnoouu ssuucccceess,, oo nnoouuãã rreeccoonnffiirrmmaarree!!

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Cu patru decenii de carierã didacticã,profesoara de istorie Gabriela Diaconescu,una dintre doamnele ºcolii româneºti, a for-mat multe generaþii de elevi. Calitãþilor debun pedagog ºi de excelent profesionist li seadaugã acelea de om rãbdãtor, discret ºiempatic, dãruit meseriei. A pregãtit sute deelevi ºi le-a oferit ºansa sã se dezvolte profe-sional. Este unul dintre dascãlii care meritãsã facã parte din „Liga profesorilorexcepþionali”.

-- CCee vv--aa ddeetteerrmmiinnaatt ssãã ddeevveenniiþþii pprrooffeessoorrddee iissttoorriiee??

- Mi-a plãcut sã citesc literaturã istoricã,sã vãd filme cu subiecte istorice, de epocã,documentare ºtiinþifice, care au o anumesavoare, care te duc cu gândul într-o lume demult apusã, te transpun în alte vremuri. Cui îiplace sã cãlãtoreascã în timp va fi fascinat dece descoperã!

-- CCaarree ssuunntt pprriimmeellee dduummnneeaavvooaassttrrããaammiinnttiirrii ddeesspprree oorreellee ddee iissttoorriiee??

- O mare parte din studii (ºcoala gene-ralã, liceul) le-am urmat la Ploieºti ºi am avutparte de un profesor deosebit, mai ales laliceu, care m-a fãcut sã-mi placã istoria.Fãceam liste cu regi ºi împãraþi ai diverselorþãri studiate, le urmãream cronologic evoluþialor, mã fascinau amãnunte din viaþa lor, atâtcât puteam sã aflu de prin diverse surse.Dacã ar fi fost pe vremea aceea internetul,ce uºor mi-ar fi fost! Ce ºanse au elevii de azipentru informarea lor! ! ! Decupam din revistefotografii, cred cã realizam „portofoliul” deazi! Mergeam la filme istorice cu clasa,vizitam muzee ºi fãceam documentare ºtiinþi-ficã. Deci, erau lecþii moderne, aºa cum suntazi la ºcoalã.

-- CCâânndd ººii uunnddee vv--aaþþii îînncceeppuutt ccaarriieerraa ddiiddaacc--ttiiccãã??

- Am început cariera didacticã predând caprofesor suplinitor - am predat geografie,limba românã, am fost ºi învãþãtoare operioadã; apoi am venit în Pucioasa, princãsãtorie, ºi am avut catedra de istorie laªcoala nr. 2 - ªerbãneºti. Nu am mai plecatdin oraº pânã la pensionare, dar am predat ºila alte ºcoli din oraº, inclusiv la cele douãlicee. Efectiv am cunoscut toate unitãþile deînvãþãmânt de pe raza oraºului nostru.

-- CCuumm ss--aa nnããssccuutt ppaassiiuunneeaa dduummnneeaavvooaass--ttrrãã ppeennttrruu iissttoorriiee??

- La terminarea liceului din Ploieºti eramdeja hotãrâtã sã urmez facultatea de istoriedin Bucureºti. Pe atunci erau puþine centreuniversitare ºi l-am ales pe cel mai apropiat.Concurenþa mare - 25 de absolvenþi pe loc!Am reuºit, dar la fãrã frecvenþã, ca sã nupierd anul. La absolvire am plecat în comunamea natalã Runcu, am fost profesor suplini-tor pânã la revoluþie, când m-am titularizat înînvãþãmânt. Când e pasiune, mergi înainte,cu toate greutãþile întâmpinate, cuperindarea pe la diverse ºcoli, cu dosar înfiecare an la I. S. J. pentru post ºi altele...

-- DDaaccãã aaþþii ffii ddiinn nnoouu llaa îînncceeppuutt ddee ddrruumm ººiiaaþþii aavveeaa 1188--1199 aannii,, ccee ddeecciizziiee aaþþii lluuaa?? AAþþiiaalleeggee ssãã ffiiþþii ttoott pprrooffeessoorr ddee iissttoorriiee??

- S-au schimbat multe în ultimii ani. Altevremuri, alþi elevi, alte condiþii. Tot pentruînvãþãmânt cred ca aº opta, deºi acum tre-buie sã te adaptezi rapid la toate transfor-mãrile ºi noile cerinþe, pentru cã învãþãmân-tul se schimbã, nu mai este cel tradiþional.Trebuie sã te gândeºti bine dacã îþi place sãlucrezi cu elevii, sã te adaptezi noilor gene-raþii cu tot ce aduc ele, ºi bune ºi rele .

-- AAvveeþþii uunn ppaallmmaarreess iimmpprreessiioonnaanntt ddee pprree--mmiiii oobbþþiinnuuttee llaa oolliimmppiiaaddee ººii ccoonnccuurrssuurriinnaaþþiioonnaallee.. CCaarree eessttee sseeccrreettuull?? CCaarree eessttee cceell

mmaaii ffrruummooss rreezzuullttaatt oobbþþiinnuutt ddee dduummnneeaavvooaass--ttrrãã îîmmpprreeuunnãã ccuu eelleevviiii??

- Într-o carierã de peste 40 de ani amreuºit sã obþin cu elevii mei multe premii laOlimpiade ºi concursuri ºcolare. Mi-a plãcutsã mã înscriu în competiþii de specialitate,sã-i învãþ pe elevi „cum sã înveþe”, cum sãfacã faþã stresului unui examen, pentru cã ºiaceste concursuri tot examene sunt pentruei. Câteodatã am reuºit, altã datã nu, iar celmai frumos rezultat cred cã este momentulcând ai vãzut cã eºti în fruntea clasamentu-lui. Satisfacþia este mare, nu ºtiu dacã poþireda în cuvinte starea sufleteascã din acelemomente. Eºti ºi mândru de ce ai obþinut, aiajuns în „vârful piramidei”, dar ai ºi respon-sabilitatea de a pãstra ºi a te menþine acolounde ai ajuns. E foarte greu, acum începemunca ºi dorinþa de a încerca sã dovedeºticã poþi sã te menþii. Am avut de-a lungul cari-erei mulþi elevi buni care nu au învãþat doarpentru note, ci pentru cã le-a plãcut istoriasau cultura civicã. Am luat premii naþionalecu mulþi elevi buni, dar ce m-a impresionat afost obþinerea locului I la Olimpiada de isto-rie, etapa naþionalã, Alba Iulia, 2003 ºi ulti-mul rezultat din acest an - de fapt o dublãperformanþã - locul 1 la Olimpiada de culturãcivicã, etapa naþionalã, Mangalia, 2015, ºilocul I la concursul „Democraþie ºi Toleranþã”,Deva, 2015, etapa naþionalã.

-- PPuutteeþþii ssãã nnee vvoorrbbiiþþii ddeesspprree oo eexxppeerriieennþþããppoozziittiivvãã ººii uunn mmoommeenntt ddiiffiicciill ddiinn ccaarriieerraa dduumm--nneeaavvooaassttrrãã ddee pprrooffeessoorr??

- Au fost multe momente frumoase încariera de profesor, am avut experienþe po-zitive lucrând cu elevi din diferite ºcoli.Consider cã au rãmas în memorie ca eveni-mente deosebite rezultatele obþinute laolimpiadele ºi concursurile ºcolare, iar camomente dificile aº menþiona nesiguranþacatedrei din perioada de pânã în anul 1989,când am reuºit sã devin profesor titular.

-- DDeeººii ssuunntteeþþii uunn oomm aall ssccrriissuulluuii nnuu ssuunntteeþþiiuunn oomm aall hhâârrttiiiilloorr…… CCuumm ccoommeennttaaþþii aacceessttlluuccrruu??

- A fost o vreme în regimul comunist,când dovedeai pregãtirea la clasã, instruireata profesionalã cu maldãre de hârtii. Cândam susþinut examenul de definitivat amprezentat la inspecþie trei caiete a 100 de filecu planuri de lecþii. Trei ani nu am intrat laclasa fãrã plan detaliat de lecþie! Dar ºi azi tesufocã hârtiile prin care justifici orice. Aici artrebui sã se simplifice munca profesorului.Pentru a-i da timpul necesar documentãrii ºi

pregãtirii efective pentru ore. Situaþii pestesituaþii, tot felul de documente cerute de „azipe mâine”! Cât timp irosit, care ar putea fifructificat în folosul cadrului didactic! Sunt ºidocumente necesare, dar ºi multe fãrã rost!Poate vreo nouã reformã sã mai schimbeceva, sã luam modelul pozitiv din alte þãri.

- DDee--aa lluunngguull aanniilloorr vv--aauu ttrreeccuutt pprriinn mmâânnããnnuummeerrooaassee ggeenneerraaþþiiii ddee eelleevvii.. PPuutteeþþii ssãã nneeddaaþþii ccââtteevvaa nnuummee ccuu ccaarree vvãã mmâânnddrriiþþii ccãã llee--aaþþii ffoosstt pprrooffeessoorr??

- Într-adevãr, atâtea generaþii de elevi înaceºti ani! Mulþi copii buni, care învãþau deplãcere, nu doar pentru notã. Nu pot sã-iamintesc pe toþi, nu este spaþiu, dar nici nuvreau sã omit pe cei care m-au impresionatîn mod plãcut. Aº aminti, în primul rând pecei care s-au remarcat la cel mai înalt nivel alconcursurilor ºcolare: Alin Ivaºcu – (ªcoalaGimnazialã Elena Donici CantacuzinoPucioasa) la olimpiada de istorie 2003; etapanaþionalã de la Alba Iulia ºi Sergiu Dinu –(ªcoala Gimnazialã „M. Viteazul” Pucioasa)la Olimpiada de culturã civicã 2015, etapanaþionalã, Mangalia. Doi bãieþi care au ºtiutsã sintetizeze multitudinea de noþiuni de spe-cialitate, sã dea dovadã de pregãtiretemeinicã ºi bine documentatã ºtiinþific, sãselecteze esenþialul printr-o gândire logicã,matematicã, o exprimare coerentã, un scrisfrumos! Apoi dintre fete aº aminti pe AdinaDumitru - (ªcoala Gimnazialã „M. Viteazul”Pucioasa), care a obþinut primul 10 la oprobã scrisã. În mod deosebit, aº amintielevele Alexandra Gheorghe ºi CrenguþaPîrcãlabu care au obþinut locul I la etapanaþionalã a Olimpiadei de culturã civicã -Craiova 2009. Mai menþionez pe TeodoraSavu, Miruna Zamfir, Luciana Cojocaru,Sânziana Voicu, Dariana Plaeºu, StanAndrada, iar ca talent artistic s-au remarcatla concursuri Elena Pãduraru, Clara Bodrug,Clara Folea, Ioana Pleºea, Ruxandra Iacob,– care au obþinut nota maximã la faza naþio-nalã, toþi de la ªcoala Gimnazialã „M.Viteazul” Pucioasa. Ei mi-au adus o satis-facþie deosebitã ºi sunt, în acelaºi timp, mân-dria ºcolilor din Pucioasa.

-- ÎÎnn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee rreellaaþþiiaa pprrooffeessoorr--eelleevv,,ccee nnee--aaþþii ppuutteeaa ssppuunnee îînn pprriivviinnþþaa ggeenneerraaþþiiiilloorraaccttuuaallee?? OObbsseerrvvaaþþii sscchhiimmbbããrrii rraaddiiccaallee ddiinnppuunnccttuull ddee vveeddeerree aall mmeennttaalliittããþþiiii ººii ddiissccii--pplliinneeii??

- Cine a vrut sã înveþe, sã se remarce lao disciplinã, a reuºit ºi în regimul trecut, oface cu multã muncã ºi astãzi. Existã însã ºidiferenþe între generaþii, îºi pun amprenta ºitransformãrile sociale, economice, rolul fami-liei în formarea lor. Exista mai multã disci-plinã în anii trecuþi, o altã relaþie profesor-elev. Democraþia nouã - aºa cum au înþeles-ounii - ºi-a pus amprenta mai ales în relaþiiledintre generaþii la toate nivelurile, asupramentalitãþilor din societate, asupra disciplineiîn orice domeniu. Este ºi o parte bunã faþã deînchistãrile din trecut, dar, de multe ori, azi sedepãºeºte limita… Totul þine iar de educaþie,din familie, de la ºcoalã, de la societate cuexemplele ei pozitive ºi negative. Legi maiclare ca sã ajungem ºi noi la „modelul euro-pean”, dupã care tânjim atâta ºi-l apreciemcând suntem în alte þãri.

-- LLaa oorraa aaccttuuaallãã,, tteelleevviizzoorruull ººii iinntteerrnneettuullccâ⺺ttiiggãã tteerreenn îînn ddeeffaavvooaarreeaa ccããrrþþiilloorr?? CCuumm ppoottccâ⺺ttiiggaa pprrooffeessoorriiii lluuppttaa ccuu tteehhnnoollooggiiaa??

- Azi la modã este informarea dupã inter-net, TV ºi calculatorul ocupã timpul liber alelevilor în cea mai mare mãsura. Referate,proiecte, rezumate ale cãrþilor, informaþiidiverse, orice gãseºti pe internet, dar nu

toate sunt de calitate, unele au ºi greºeliºtiinþifice. Elevii copiazã dupã internet ºi nuºtiu ce conþine materialul, de aceea laproiecte eu nu am acceptat redactarea stan-dard a subiectului. Am pus elevul sã-ºi pre-zinte proiectul, sã vãd ce a înþeles, nu doar osimplã notare. Cãrþile pierd teren în faþatehnologiei moderne, prea puþini elevi maicitesc azi, doar cei care vor sã afle mai multeamãnunte, sã se documenteze ºtiinþific.Viitorul este al internetului! Pasiunea pentrulecturã se cultivã din primii ani de ºcoalã,dacã îi va plãcea sã citeascã, va preþuicartea.

-- CCee ddiiffeerreennþþee eexxiissttãã îînnttrree eelleevviiii ddee aattuunncciiººii eelleevviiii ddee aazzii?? DDaarr îînnttrree pprrooffeessoorriiii ddee aattuunnccii ººii pprrooffeessoorriiii ddee aazzii?? EExxiissttãã ddiiffeerreennþþeeîînnttrree ccaalliittaatteeaa aaccttuulluuii eedduuccaaþþiioonnaall?? AAvveeþþii uunnîînnddeemmnn ppeennttrruu eelleevviiii ddee aazzii ??

- Existã o mare diferenþã între elevii deatunci ºi cei de azi, din cauzã vremurilor cares-au schimbat. Noua societate ºi-a pusamprenta pe toate domeniile, dar ºi peoameni. Democraþia ºi libertatea ne-auschimbat pe toþi, fiecare le înþelege în felullui. Înainte era o mai mare disciplinã,conºtiinþa lucrului bine fãcut. Azi majoritateaelevilor sunt mai superficiali, „vâneazãnotele”, nu-i intereseazã studiul aprofundat.Dar existã ºi excepþii, ca dovadã cei care s-au remarcat prin concursuri ºcolare. Actuleducaþional a þinut de profesor, de modulcum ºi-a fãcut datoria atât în trecut, cât ºi azi.Aº recomanda elevilor sã-ºi aleagã cu grijãdrumul, sã se canalizeze pe ce le place ºi sãdea dovadã de lucruri bine fãcute în oricedomeniu. Numai aºa vor fi apreciaþi.

-- CCee llee--aaþþii ssuuggeerraa pprrooffeessoorriilloorr ddee iissttoorriieeddiinn nnoouuaa ggeenneerraaþþiiee??

- Sã fie buni profesioniºti, sã ºtie ºi sã leplacã sã lucreze cu elevii, sã aibã unparteneriat cu aceºtia ºi sã-i trateze caparteneri în predarea cunoºtinþelor.

-- DDaaccãã aaþþii ffii mmiinniissttrruu aall EEdduuccaaþþiieeii ccee aaþþiiffaaccee ppeennttrruu aa îîmmbbuunnããttããþþii ssiisstteemmuull ddeeîînnvvããþþããmmâânntt aaccttuuaall??

- S-a pus problema de multã vreme denivelul învãþãmântului nostru. Suntem mai lacoada clasamentului în lume privind parteapracticã, aplicativã a disciplinelor ºcolare lanoi. Am vãzut manuale de istorie, culturãcivicã în Franþa, Italia ºi le-am comparat cuale noastre. Acestea abundã în informaþii,sunt prea greoaie pentru elevi. Parcã s-auîntrecut autorii sã dea cât mai multe amã-nunte de specialitate, la fiecare disciplinã. Îiscoatem pe elevi „doctori” în toate domeniile.Ar trebui „aerisite”, mai pe înþelesul lor, cucaracter practic, mai puþine noþiuni de spe-cialitate. Specializarea se face la facultate.Orele ar trebui sã fie mai atractive, mai puþinedictãri, mai multe aplicaþii practice, care îi vorfolosi în viaþã.

-- DDooaammnnaa GGaabbrriieellaa DDiiaaccoonneessccuu,, ssuunntteeþþiiuunn mmooddeell ppeennttrruu mmuullþþii pprrooffeessoorrii .. NNee ppuutteeþþiissppuunnee ccaarree aa ffoosstt mmooddeelluull ssaauu mmooddeelleellee ddvvss??

- Un model pentru mine a fost profesorulde istorie din liceu, care discuta cu noi lecþiaºi nici nu ºtiam când a trecut ora. Avea un darde a te „plimba” prin lumea dispãrutã a civi-lizaþiilor, pe care nu am putut sã-l uit. ªi aºaa început sã-mi placã istoria ºi nu cred cãexistã cineva care sã nu fi citit un romanistoric sau sã nu fi vizionat un fim istoric! Euam comparat istoria deseori cu matematica,ambele bazându-se pe logicã, demonstraþie,argumentare. Trebuie sã cunoºti trecutulistoric ca sã înþelegi prezentul ºi sã previiviitorul.

LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu

■■ CCoollþþuull ddee CCuullttuurrãã

Dascãli dde sseamã aai ooraºului PPucioasa

Tartã ccu ppruneIInnggrreeddiieennttee- 5 ouã- 125 ml ulei- 250 ml lapte- jumãtate linguriþã bicarbonat de sodiu alimentar- jumãtate linguriþã praf de copt- puþinã zeamã de lãmâie- 2 plicuri zahãr vanilat- 250 g zahãr- 450 g fãinã- prune câte încap-zahãr ºi scorþiºoarã pentru pus în jumãtãþile de prune- zahãr praf pentru pudrat

MMoodd ddee pprreeppaarraarree::Prunele se spalã, se taie jumãtãþi ºi li se îndepãrteazã

sâmburii. Se amestecã toate ingredientele de mai sus (tot cescrie mai sus de prune). Zeama de lãmâie este pentru stinspraful de copt ºi bicarbonatul. Se mixeazã bine, la vitezãmaximã pânã compoziþia se omogenizeazã. Se toarnã întava unsã cu ulei ºi tapetatã cu fãinã. Deasupra se punjumãtãþile de prune. În fiecare se pune puþin zahãr ºiscorþiºoarã (opþional).

Se dã la cuptor la foc mic, pentru aproximativ 30 deminute (faceþi testul scobitorii).

Când este gata se lasã la rãcit ºi se serveºte pudratã cuzahãr.

Poftã bunã!

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

c

m

y

k

Chiar de Sãrbãtoarea Sfintei Cruci, încartierul Glodeni-Vale din Pucioasa s-a sfinþito nouã troiþã. La eveniment au fost prezenþiprimarul Oraºului Pucioasa - Dãnuþ Bãdãu,viceprimarul - Dragoº Butcã, consilieri locali,reprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe Române,ai comunitãþii Noul Ierusalim ºi numeroºicetãþeni. Troiþa este o lucrare a sculptoruluilocal Liviu Brezeanu ºi este ridicatã pe loculunei vechi troiþe. Lucrãrile s-au desfãºurat cufinanþare acordatã de Primãria ºi ConsiliulLocal Pucioasa.

„Am gãsit înþelegerea ºi inteligenþa nece-sarã de a deveni o comunitate mai apropiatã,mai înþeleasã, mai tolerantã, lucru pe care nedorim sã îl ºi continuãm. Mai mult decât atât,sper ca împreunã cu dumneavoastrã sãorganizãm astfel de evenimente ºi în altelocaþii. Dorim foarte mult sã dãm o impor-tanþã deosebitã Oraºului Pucioasa pentru adezvolta turismul”, a spus primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.

La eveniment au participat mai mulþi preoþi care au þinut o slujbã emoþionantã.

„Toþi cei care vor trece pe lângã aceastãtroiþã, peste ani ºi ani, îºi vor aminti cã a fostacum câteva zeci sau chiar sute de ani un fiual comunitãþii care s-a implicat, care a doritsã lase ceva în urma sa. La acest momentfestiv trebuie adresate mulþumiri celor care s-au implicat: domnului primar, consiliului

local – care au înþeles cã aceastã lucrare nueste pentru o persoanã, este pentru comuni-tate, este pentru oraºul nostru care poateînflori în felul acesta”, a transmis preotulIulian Rainea.

„Ca o concluzie la ce spunea pãrintele,este o vorbã: «A fi domn e o-ntâmplare, a fiom e lucru mare». Ca sã fim oameni în lumeaasta, nimic nu ne ajutã cum ne ajutã credinþaîn Dumnezeu ºi vã reamintesc doar cuvintelemarelui nostru Coºbuc care spunea aºa:

«Credinþa în zilele de apoi/ E singura tãrie-nnoi,/ Cã multe-s tari cum credem noi/ ªimâine nu-s!». Iatã cã singura putere care neajutã sã mergem mai departe spre Dum-nezeu este aceastã credinþã care trebuieîntãritã în noi, trebuie cultivatã în copiii noºtri,în nepoþii noºtri, pentru cã este cea mai mareavere ce o putem lãsa celor de dupã noi”, aspus preotul Ioan ªtefãnescu.

„Orice troiþã de pe pãmântul românescaºa este pecetluitã: vrerea Tatãlui, lucrarea Fiului ºi desãvârºirea Sfântului Duh (...).

Dragii mei, sigur cã ar fi multe de spus, sun-tem într-un moment al anului cu o semnifi-caþie aparte: Praznicul Înãlþãrii Sfintei Cruci,care face sã deschidã oarecum dupãPraznicul Maicii Domnului anul nostru calen-daristic. (...) Sã mulþumim lui Dumnezeu cãaveþi un primar minunat, acum l-am cunoscutprima datã. Am auzit de realizãrile pe care le-a fãcut în viaþa comunitãþii, s-a îngrijit,dragii mei,de cele ale pãmântului. Frumos ºiimportant este cã nu le-a neglijat nici pe celeale cerului”, a transmis preot prof. Ion Stoica.

Artistul Liviu Brezeanu a realizat pe crucediverse motive ºi simboluri vechi din tradiþiapopularã româneascã. Colaborarea dintreautoritãþile locale, biserica ortodoxã, volun-tarii Fundaþiei Sfânta Virginia a Cetãþii NoulIerusalim, precum ºi membrii comunitãþiilocale a decurs de minune, iar rezultatul esteunul care va dãinui în timp.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Ziua de 1 octombrie este o zi specialãpentru toþi locuitorii oraºului Pucioasa, tineriºi vârstnici deopotrivã. Devenitã deja o fru-moasã tradiþie, sãrbãtorirea acestei zile seaflã sub semnul atenþiei, respectului ºirecunoºtinþei de care se bucurã în urbeanoastrã persoanele în vârstã.

Ne plecãm cu respect în faþa concetãþe-nilor noºtri vârstnici pentru contribuþia însem-natã pe care ei au adus-o de-a lungul anilorla dezvoltarea societãþii româneºti ºi aoraºului nostru. Este în tradiþia poporului

român a-i cinsti ºi respecta pe cei împovãraþide ani, dar ºi de tezaurul unei învãþãturinepreþuite. Bãtrânii noºtri, trecuþi prin vâl-toarea vremurilor, ne ajutã sã înþelegem maibine lumea ºi adevãrurile vieþii, ei fiind unizvor nepreþuit de poveþe ºi un veritabilîndreptar moral pentru urmaºi.

La fel ca în fiecare an, ºi de aceastã datãUAT Oraºul Pucioasa, prin CompartimentulCulturã-Bibliotecã, în parteneriat cu CARP„Speranþa”, au organizat un spectacol dedi-cat vârstnicilor, menit sã le aducã zâmbetul

pe buze, sã aibã parte de o atmosferã desãrbãtoare, muzicã, distracþie ºi voie bunã.

Pe scena Centrului Cultural „I. Al.Brãtescu-Voineºti” au evoluat nume sonoreale folclorului dâmboviþean: Raluca Dobre,Daniela Voiculescu ºi Dan Ilinca, alãturi deAnsamblul Folcloric „Junii Valahi” .

De ziua lor, vârstnicii au avut ocazia sãpetreacã momente plãcute într-o atmosferãcaldã, primitoare, completatã de muzicã ºidans.

„Respect ºi urãri de sãnãtate de ZiuaInternaþionalã a persoanelor vârstnice! Neplecãm cu respect în faþa dumneavoastrã

pentru contribuþia valoroasã pe care aþiadus-o de-a lungul timpului la dezvoltareasocietãþii ºi nu numai. În aceastã zi de sãrbã-toare, adresez tuturor vârstnicilor calde urãride sãnãtate, tinereþe fãrã bãtrâneþe, viaþãlungã ºi liniºtitã alãturi de persoanele dragi!Aceastã zi sã fie una specialã nu doar pentruseniorii din întreaga lume, ci pentru noi toþi,cei care ar trebui sã le arãtãm respect ºipreþuire pentru eforturile ºi reuºitele de careau dat dovadã”, a fost mesajul PrimaruluiOraºului Pucioasa, Dãnuþ Bãdãu.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

De ZZiua CCrucii ss-aa ssfinþit oo ttroiþã îîn GGlodeni!

Ziua VVârstnicilor –– ssãrbãtoritã lla PPucioasa!