7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

1/10

Ingrijirea pacientului cu hemoragie

Definitie: Sangele este un lichid care transporta oxigenul si substantele nutritive latesuturi si organe si colecteaza produsii reziduali pentru a-i transporta la diverseorgane care-i elimina din organism. De asemenea, sangele este si purtatorul anumeroase tipuri ce celule, cu roluri foarte importante in organism.

Asadar, sangele numit si lichidul vietii este indispensabil functionariiorganismului. !l se afla permanent in miscare, circuland printr-un sistem de vasesanguine.

Scurgerea abundent" de s#nge, intern" sau extern", $n urma ruperii sau t"ieriiperetelui unui vas sangvin poart" numele de hemoragiesau hemoree. %emoragia estecauzat" de lezarea integrit" ii vasului, provocat" de o traum", liza purulent" a

peretelui vascular, dereglarea chimizmului sangvin.

Clasificarea hemoragiilor

&. In functie de vasul din care iese sangele:' hemoragii arteriale, $n care s#ngele, de o culoare ro u-aprins, # ne te $ntr-un jet

sacadat, $n acela i ritm cu pulsa iile inimii( sunt cele mai periculoase deoarece sangelese evacueaza repede si in cantitate mare, nu se opreste spontan( netratat la timp ducele deces

' hemoragii venoase, $n care s#ngele, av#nd o culoare ro u $nchis, curge lin, continuu(exista sansa ca prin coagulare, sadngerarea sa se opreasca spontan

' hemoragii capilare, $n care curgerea s#ngelui se observ" pe toat" suprafa a r"nii,

av#nd o intensitate redus"' hemoragii mixte )arterio-veno-capilare* apar in cazul traumatismelor

+. In functie de volumul de sange pierdut, hemoragia se poate clasifica astfel:- mica: cand se pierde mai putin de ml sange- medie: cand se pierde - & ml de sange- mare: cand se pierde & - & ml sange- masiva: cand se pierd peste & ml sange.

. In functie de locul unde se dezvolta si se evidentiaza hemoragia:- %emoragiile externe / $n care s#ngele se scurge $n afara organismului

datorit" sec ion"rii unor vase de s#nge- %emoragie ultratisulara 0 se dezvolta sub piele sau in interiorul unor

organe- %emoragie interna 0 sangele se revarsa in interiorul unei cavitati care nu

are comunitate cu exteriorul%emoragia interna exteriorizata 0 se produce intr-un organ cavitar care are

comunicare cu exteriorul ( 1n cadrul hemoragiilor exteriorizate putem cuprinde:epistaxisul )curgerea s#ngelui din nas*, otoragia )curgerea s#ngelui din urechi*,hematemeza )v"rs"turile cu s#nge*, hemoptizia )tusea urmat" de elimin"ri de s#ngedinpl"m#ni*, hematuria )eliminarea de s#nge prinurin"*, melena )eliminarea de s#nge

prin scaun, situa ie $n care fecalele cap"t" o culoare neagr", lucioase* i enterohemoragia )hemoragia intestinal"*.

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Inim%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Inim%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Nashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Urechehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pl%C4%83m%C3%A2nhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Urin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Urin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Inim%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Nashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Urechehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pl%C4%83m%C3%A2nhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Urin%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nge

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

2/10

-

2. In functie de organul in care iau nastere sau dupa modul lor e exteriorizare- epistaxis: hemoargie nazala- - hemoptizia: hemoragia din arborele respirator, cand sange rosu, aerat,

spumos, este eliminat in timpul tusei- - hematemeza: hemoragie din tubul digestiv superior, sangele de culoare

neagra, ca zatul de cafea )sau rosie in hemoragiile masive* fiind eliminatprin cavitatea bucala impreuna cu resturi alimentare, sub forma devarsatura

- - melena: hemoragie din tubul digestiv, sangele fiind eliminat prin scaun,care este negru, ca pacura

- - rectoragia:hemoragia provenind din tubul digestiv inferior )anus, rect*,cand sangele este rosu, nedigerat

- -metroragia: hemoragia de la nivelul uterului exteriorizata prin vagin )inafara perioadei menstruale*

- - hematuria: hemoragia de la nivelul tractului urinar, exteriorizata intimpul urinarii.

- %emoragia gingiilor : gingivoragie- %emotorax: hemoragii din cavitatea pleurala- %emopericard: hemoragia din cavitatea pericardica- %emoperitoneu: hemoragia din cavitatea peritoneala- %emoartroza: hemoragia din articulatieInsa uneori, hemoragia poate fi interna, caz in care nu se evidentiaza nici o

sangerare la suprafata corpului, sangele acumulandu-se in interior. In acest caz apardoar semnele clinice ale pierderii de sange: paloare, extremitati reci, ameteala,hipotensiune, tahicardie )accelerarea frecventei cardiace*, tahipnee )respiratii rapide*si starea generala a victimei se altereaza progresiv.

%emoragia interna este o urgenta si trebuie anuntat serviciul &&+( singuramasura de prim ajutor in astfel de cazuri este, asezarea victimei in pozitie culcat, cu

picioarele mai susu decat capul si hidratarea victimei, daca este constienta, pana lasosirea echipei medicale.

3u i se vor da lichide sa bea unei victime inconstiente. Daca victima esteinconstienta sau daca prezinta greturi si varsaturi va fi asezata in decubit lateral)culcat pe o parte* si nu in decubit dorsal )culcat pe spate*.

4ipuri de hemoragii in functie de momentul aparitiei lor

- hemoragie primitiva : apare imediat dupa traumatism- hemoragie secundara: apare dupa cateva zile, sdaptamani( este urmareaunei lezari interne a unui organ )de exemplu: ruptura tardiva in + timpi asplinei*

In functie de cauza care le-a generat, hemoragiile se clasifica in:- hemoragii traumatice care pot fi:

-accidentale- chirurgicale

- hemoragii medicale care sunt determinate de modificari patologice aleintegritatii vaselor )hemoragii medicamentoase generate de administrarea de Aspirina,

5ortizon, antiinflamatoare*

http://www.sfatulmedicului.ro/Tuberculoza/hemoptizia-expectoratia-cu-sange_517http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/melena_4141http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rectoragie_2142http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rectoragie_2142http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/metroragie_1764http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/metroragie_1764http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/hematuria-urinarea-cu-sange_610http://www.sfatulmedicului.ro/Tuberculoza/hemoptizia-expectoratia-cu-sange_517http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/hematemeza-varsatura-cu-sange_563http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/melena_4141http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rectoragie_2142http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/metroragie_1764http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/hematuria-urinarea-cu-sange_610

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

3/10

Semne si simptome

In cazul unei hemoragii, ca urmare a scaderii oxigenului in celule si tesuturi, sedeclanseaza o reactie de aparare a organismului: creste frecventa cardiaca )pulsularterial se accelereaza*, tegumentele si mucoasele devin palide, pielea este acoperita

de transpiratii si victima se simte ametita, slabita. Simptomele si semnele careinsotesc o hemoragie, variaza in functie de volumul sangvin pierdut, de viteza de

pierdere a sangelui si de starea de sanatate a organismului inainte de hemoragie.

Hemoragia mica:

- starea generala este buna- tensiunea arteriala)4A* normala- frecventa cardiaca )65* normalaHemoragia medie: - senzatie de slabiciune, ameteli la ridicarea in ortostatism- paloare tegumentara, extremitati reci- 4A sistolica se mentine inca peste &mm%g

- 65 sub & batai7minut.Hemoragia mare:

- agitatie, transpiratii reci- paloare tegumentara- hipotensiune)4A sistolica scade sub & mm%g*- tahicardie)65 peste & batai7minut*Hemoragia masiva:

- confuzie sau chiar pierderea constientei- hipotensiune )4A sub 8 mm%g*- puls slab, greu perceptibil.In hemoragiile cronice, care se produc treptat, in decurs de zile-saptamani,simptomatologia poate fi absenta mult timp. In hemoragiile acute, cand se pierde ocantitate mare de sange in timp scurt, starea de sanatate se altereaza rapid, putandu-seajunge in scurt timp la soc hemoragic.

%emoragiile externe i cele exteriorizate sunt u or de recunoscut. %emoragiile interne sunt $nso ite de o serie de semne prin care se pot b"nui i diagnostica. Aceste semne sunt: ame eala, cre terea num"rului de b"t"i ale inimii pe minut, cre terea num"rului de respira ii pe minut. 9ulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arterial"scade mult sub cifra normal". olnavul este nelini tit, palid, vorbe te repede, are transpira ii reci i este chinuit de o sete deosebit de mare.

!xamene paraclinice- explorare endoscopica a tubului digestiv )a esofagului*- radiografie pulmonara- examen clinic in caz de menoragii sau metroragii- examene de laborator pentru a aprecia gravitatea hemoragiei cat si evolutia

ei( se recolteaza hemoglobina, hematocritul, hematiile- examenul materiilor fecale pentru depistarea hemoragiilor oculte- examen sumar de urina pentru depistarea hemoragiilor oculte )hematuria*

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/frecventa-cardiaca_3541http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tensiune-arteriala_2467http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahicardie_2448http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahicardie_2448http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/frecventa-cardiaca_3541http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tensiune-arteriala_2467http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahicardie_2448

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

4/10

Epistaxisulsau rinoragiaeste un accident obi nuit, mai ales la copii i poate fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate descobirea $n nas sau suflarea nasului. 9oate ap"rea i $n urma unei infec ii a mucoasei care determin" uscare i apari ia de cruste.

!pistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenin "tor de via ", $n special la persoanele $n v#rst". Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirin",anticoagulante )medicamente care $mpiedic" coagularea s#ngelui in vase* sau la

pacien ii cu boli hematologice.Dac" epistaxisul apare frecvent )mai des de o dat" pe s"pt"m#n"* poate fi un

indiciu al unei alte probleme de s"n"tate, cum ar fi hipertensiunea arterial". Serecomand" consultarea medicului de familie pentru m"surarea tensiunii arteriale i

prescrierea unui tratament potrivit. De asemenea, medicul poate preciza dac"medicamentele pe care le ia pacientul pot determina apari ia epistaxisului.Dac" se suspecteaz" o problem" mai serioas", se recomand" consultarea unui medic;

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

5/10

)ex.: bron ita acut", abcesul pulmonar, tuberculoza, aspergiloza,pneumonia,bron iectazia*.

De asemenea, se asociaz" cu neoplasme, afec iuni cardiovasculare )stenozamitral", embolia pulmonar", malforma ii vasculare pulmonare*, trauma unor boliautoimune )cum ar fi granulomatoza >egener, sindromul ?oodpasture, lupus

eritematos sistemic* precum i unele medicamente i toxine )de exemplu cocaine, anticoagulante, agen ii trombolitici, penicilinaminele, solven ii*. Deseori, etiologia specific" a hemoptiziei nu este determinat".Hematuria

%ematurie microscopic"Hematuriase define te ca fiind eliminarea urinei ce con ine s#nge provenit

din aparatul urinar situat deasupra uretrei anterioare. 1n practica medical" $nt#lnim

hematurie microscopic" $n care hematiile variaza $ntre &. ml7min i &..ml7min i hematurie macroscopic" $n care num"rul de hematii sunt peste &..ml7min.

%ematuria macroscopic" determin" apari ia urinei de culoare ro ie sau brun", $ns" sunt numeroase substan e care pot modifica aspectul urinei, aceasta av#nd unaspect asem"n"tor cu hematuria )rezultat fals pozitiv*:

' concentra ie urinar" crescut" de urocromi, apare $n urina cu densitate crescut"(' ura ii, $n acest caz culoarea urinei se normalizeaz" prin $nc"lzire(' cre terea excre iei de bilirubin" direct" care apare predominant $n icterele mecanice( ' eliminarea urinar" crescut" de urobilin", apare $n suferintele hepatocelulare(' consumul de medicamente: rimfampicin", furazolidon, hidroxiclorochin",

nitrofurantoin, aminofenazon", urovalidin(' consumul unor alimente cum ar fi sfecla ro ie i coloran ii alimentari( ' hemoglobinuria, urmarea hemolizelor de cauze diverse const" $n prezen a urinei de

culoare ro u $nchis i apare $n hemoglobinuria paroxistic", transfuzii de s#nge incompatibil, hemoliza de etiologie divers"(

' mioglobinuria, apare ca urmare a leziuniilor musculare provocate de traumatisme,zdrobiri musculare, contuzii, arsuri i $n sindromul de strivire(

' porfirinuria reprezint" eliminarea de urin" ro ie ca urmare a prezen ei hematoporfirinei ce rezult" din descompunerea hematinei, aceasta apare $n porfiriacutanat" tardiv".

%ematuria macroscopic" poate fi apreciat" etiologic dup" aspectul culoriiurinei, astfel c" urina de culoare roz-ro ie sugereaz" hematurie extraglomerular",

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tuberculozahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumoniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumoniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tuberculozahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumonia

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

6/10

culoare ro ie murdar" apare $n hematuria de origine glomerular". Aspectul de zeam"de carne apare datorit" timpului prelungit de tranversare a nefronului de c"trehematii i datorit" p%-ului urinar acid care duce la formarea de methemoglobin" cared" aspectul particular al urinei.

%ematuria microscopic" este considerat" patologic" la valori cuprinse intre

+.0. eritrocite7min la proba Addis. 9#n" la aproximativ &.. dehematii7min urina este limpede, diagnosticul put#nd fi pus numai prin analize delaborator.

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

7/10

artera radiala si artera ulnara pot fi comprimate eficient pe oaselesubiacente )radius si ulna*

%emostaza prin compresiunea manuala la membrul inferior poate fi realizatala nivelul:

- fetei posterioare a articulatiei genunchiului prin comprimarea artereipoplitee

- fetei dorsale a labei piciorului prin compresiunea realizata pe arterapedioasa

5omprimarea vaselor se face mai bine in locurile care sunt mai aproape de unplan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma insa numai pentru ohemostaza de scurta durata.In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se recurgela aplicarea garoului.

?aroul este un tub sau o banda elastica. Acesta realizeaza o compresieconcentrica a partilor moi, care la randul lor exercita o compresie circulara cu

inchiderea vaselor de sange.9entru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplica sub garou o

fasa de tifon, sau un obiect dur cu axul mare orientat paralel cu axul vascular almembrului. Din acest moment toata circulatia sangelui dincolo de garou inceteaza,toate tesuturile situate in regiunea respectiva nemaiprimind oxigen. 9entru acestemotive mentinerea unui garou nu poate depasi o ora, timp in care accidentatul trebuiesa ajunga la o unitate medicala. ;ri de cate ori se aplica un garou, trebuie sa se notezeora si minutul la care a fost pus, pentru evitarea unor acciedente grave, din cauzalipsei de sange din zona de sub garou.

Aplicarea garoului

- pentru asigurarea hemostazei provizorii la vasele membrelor, este indicatsa se foloseasca compresiune cu ajutorul unor legaturi circulare )garou,fasa, benzi*

- la executarea oricarei hemostaze cu ajutorul unei legaturi improvizatetrebuie sa tinem seama de urmatoarele elemente:

- compresiunea prea indelungata poate genera gangrenarea membrului- compresiunea indelungata asupra nervilor poate determina dureri vii,

insuportabile care pot genera soc grav

- in timpul compresiunii, vasele sanguine din segmentul de sub garou sedilata mult, aceasta dilatare fiind cu atat mai mare cu cat garoul este tinutmai mult timp, drept urmare in momentul in care se scoate garoul, sangelenavaleste in zona de sub garou intr-un teritoriu mult mai mare decatnormal, ceea ce determina o scadere brusca a tensiunii arteriale pana lamoarte subita

- din cauza stazei poate aparea edem masiv al regiunii respective, ceea cedetermina o pierdere masiva de lichid din tesuturi, fiind un factor socogenimportant

- fenomenele clinice care apar dupa mentinerea indelungata a unui garousunt cunoscute sub denumirea de ,,soc prin garou.B 9entru a evita acest soc

trebuie sa avem in vedere urmatoarele:- garoul se mentine pe o durata cat mai mica )maxim + ore*, daca trebuie

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

8/10

mentinut mai mult timp, se recomanda desfacerea lui din cand in cand,timp in care se face o compresiune normala

- ridicarea garoului care a stat mai mult de -@ de minute trebuie facutaextrem de incet, aproximativ in 2- minute

- pacientul va fi supravegheat indeaproape, se va aplica tratamentul necesar

in caz de accidente

%emostaza definitiiva se realizeaza prin inchiderea vasului care sangereazaprin cauterizare, pansament compresiv si forcipresura ) pensarea vasului*6orcipresura se realizeaza pentru o scurta perioada de timp pana se executalegaturarea vasului.

5ompensarea hemoragiei- solutii de electroliti )ser, glucoza, Dextran 8, Dextran 2*- sange sau lichide de substitutie- asezarea pacientului in pozitie trendelenburg- oxigenoterapie pe sonda nazala- lichide suficiente pe gura- preparate din fier- injectii hemostatice- in hemoragiile digestive se administreaza pansamente gastrice

)

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

9/10

postoperatorii! nou nascuti)"Surse de oxigen$ = statie centrala de oxigen sau microstatie = butelie de oxigen (de 300-10"000l oxigen comprimatla 1%0atm") = pentru a se putea administra! presiunea se regleazacu reductorul de presiune (debitmetrul! care indica volumul in litri deoxigen pe minut) si se modiica cu a&utorul barbotorului"

Administrarea oxigenului se face cu:

sonda sau cateter nazal

ochelari

masca

cort de oxigen

balon 'mbu sau uben

Cateterul nazal (sonda)are oriicii laterale multiple" e introducein nara prin aringe! schimbandu-se de la o nara la alta" e poateintroduce si in laringe"

Tehnica:

se dezobstrueaza caile aeriene

se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus

se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si

perpendicular pe buza superioara

se ixeaza sonda cu leucoplast

se ixeaza debitul la *-+ l,minut

se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea

accidentelor

se administreaza medicamente cu intermitenta si se

supravegheaza debitul"

Ochelari:pentru oxigen se ixeaza dupa urechi si prezinta 2 micisonde de plastic care patrund in nari" e recomanda la copii si bolnaviagitati"

Masca: pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se ixeazaacoperind gura si nasul" n general este greu suportata de bolnavdatorita hamului de etanseizare"

Tehnica:

se veriica scurgerea oxigenului din sursa se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti

7/26/2019 Scurgerea abundent de snge

10/10

si i se sustine mana" .ebitul de 10-12 l,minut"

se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura

cand bolnavul s-a obisnuit cu masca! se aseaza cureaua de ixare

in &urul capului

Cortul de oxigen:nu poate depasi o concentratie de %0/ a oxigenului!realizeaza o circulatie deicitara a

aerului! ducand la incalzirea pacientului" e impune racirea cu gheata"

Incidente la administrarea oxigenului:

distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esoag

enizem subcutanat prin iniltrarea gazului la baza gatului prin

isurarea mucoasei"Se va sti ca:

nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si

pneumonie)

bombele de oxigen se ixeaza pe un port butelie! orizontal pentru a

evita loviturile

oxigenul nu se oloseste ara manometru

barvetarul sa ie bine ixat deoarece prin rasturnare impinge apa in

caile respiratorii ale bolnavului