Scrisori de pe front

14
Scrisori de pe front Ion Dobran Realitați din timpul celui de-al II–lea Razboi Mondial(1939-1945)

description

Scrisori de pe front. Ion Dobran Realitați din timpul celui de-al II–lea Razboi Mondial(1939-1945 ). Ziua 1. Ordinul de luptă dat de generalul Ion Antonescu la 22 iunie 1941 Ostași, vă ordon Treceți Prutul. Zdrobiți vrășmșul din Răsărit și Miază-Noapte - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Scrisori de pe front

Page 1: Scrisori de pe front

Scrisori de pe frontIon Dobran

Realitați din timpul celui de-al II–lea Razboi Mondial(1939-1945)

Page 2: Scrisori de pe front

Ordinul de luptă dat de generalul Ion Antonescu la 22 iunie 1941

Ostași, vă ordonTreceți Prutul.Zdrobiți vrășmșul din Răsărit și Miază-NoapteDezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pefrații noștri cotropiți.Reâmpliniți în trupul țarii glia străbună aBasarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre

Ziua 1

Page 3: Scrisori de pe front

24 iunie 2011. Am ajuns pe front. Armata română, în alianță cu Germania, trece Prutul, urmărind recuperarea teritoriilor pierdute. Se dau lupte timp de o lună. Basarabia si Bucovina de nord sunt recucerite, devenind pamânt românesc. Batalionul din care fac parte continuă ofensiva in sudul Rusiei și in Caucaz. In perioada 1941-1942 sunt luate măsuri antisemite, mulți evrei fiind deportați, dar regimul antoneșcian nu a luat soluția exterminării in masă a evreilor, așa cum a hotărât Hitler in 1941.

Ziua 2

Page 4: Scrisori de pe front

Se aude că in țară populația este nemulțumită de continuarea războiului dincolo de Nistru. Regele Mihai I, revenit la tron in 1940 nu are puterea reală de a conduce statul. Forma de guvernământ este dictatură militară. In anul 1942 cucerim Crimeea și ne indreptăm spre Stalingrad. Armata sovietică ne-a trimis trei generali pentru a ne slăbii inaintarea: generalul Iarnă, generalul Viscol si generalul Noroi.

Ziua 3

Page 5: Scrisori de pe front

Înaintam pe direcția Odessa – Crimeea – Caucaz. In iarna 1941 –1942, suntem invinși la Stalingrad. România a sacrfificat 600.000 de oameni pentru campania din răsărit. Mulți dintre camarazii mei de arme au cazut pe câmpul de luptă sau au ajuns prizonieri. In țară, la aflarea veștilor de pe frontul de est, mulți oameni politici români au inițiat in secret, contacte diplomatice cu Anglia si SUA si sovieticii pentru a scoate țara din război.

Ziua 4

Page 6: Scrisori de pe front

Ziua 5

Proclamația regelui Mihai către țară la 23 august 1944

Români, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am

socotit, în deplină ințelegere cu poporul Meu, că nu este decât o cale pentru salvarea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata incetare a războiului cu Națiunile Unite.

Mihai R

Page 7: Scrisori de pe front

Ziua 6

23 august 1944 - Ion Antonescu este inlaturat de la conducerea statului și se formează un nou guvern condus ge generalul Constantin Sănătescu. Se declară încetarea războiului împotriva URSS și întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. Comandantul Batalionului face anunțul la apelul de seară. Ne îmbrățișam și cântăm de bucurie.

Urmează confruntări militare între armata română si trupe germane staționate in capitală, după o săptămână Bucureștiul fiind eliberat. Au urmat negocieri pentru încheierea armistițiului. Convenția prevedea plata a 300 milioane de dolari ca despagubire de război.

Page 8: Scrisori de pe front

Ziua 7

Pe frontul de vest românii luptă in Ungaria, Cehoslovacia și Austria, pierzând 170.000 de oameni, și cheltuind circa 1,2 milioane de dolari. Pierderile umane în întregul război au depașit 1 milion de morți, din care 800.000 au fost militari.

România intră in sfera de influență sovietică, mai ales după acordul anglo-sovietic din 9 octombrie 1944 de la Moscova.

Page 9: Scrisori de pe front

Ziua 8

19 decembrie 1944 - sunt luat prizonier de război de catre sovietici împreună cu alți camarazi de arme.Lipit cu urechea de un radiou vechi, aud că japonezii nu capitulează, sunt folosiți soldații kamikaze. Pentru a scurta războiul, SUA foloseste pentru prima dată in istorie, bomba atomică, distrugand două orașe japoneze: Hiroșhima și Nagasachi. Japonezii capitulează. Se încheie al doilea razboi mondial cu victoria Națiunilor Unite. Omenirea intră intr-o nouă eră, Era Atomică.

Page 10: Scrisori de pe front

Ziua 9

Actul de abdicare al Regelui Mihai I În consecință, pe deplin conștient de importanța

actului ce fac interesul poporului românesc, Abdic, pentru mine și pentru urmașii mei la Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României. Las poporului român libertatea de a-și alege noua formă de stat. Mihai R

Dat la București, astăzi 30 decembrie 1947

Page 11: Scrisori de pe front

Ziua 10

23 martie 1946 - revein in țară după un prizonierat de 2 ani in Rusia. Primesc un hectar de teren arabil pentru faptele de vitejie de pe frontul de est. Venirea la putere a comuniștilor conduce la trecerea terenurilor si mijloacelor din sfera privată la stat. Intre 1948 – 1949 s-a creat Securitatea și Miliția populară. Încep represiunile comuniștilor împotriva celor care nu sunt de acord cu regimul totalitar.

Page 12: Scrisori de pe front

Ziua 11

Colonelul american Barrie Davis, 86 de ani, Generalul român de flotilă, Ion Dobran, 91 de ani

Page 13: Scrisori de pe front

Ziua 12

10 mai 2010 - o întâlnire istorică a avut loc la Muzeul Aviaţiei din Capitală, între doi piloţi de vânătoare veterani, foşti rivali în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: colonelul american Barrie Davis, 86 de ani, şi asul aviaţiei româneşti, generalul de flotilă, Ion Dobran, 91 de ani. Românul a reuşit, la 6 iunie 1944, să-l doboare pe american, iar acum, după 65 de ani, cei doi s-au întâlnit faţă în faţă.

Page 14: Scrisori de pe front

Ziua 13

“Vă mulţumesc că nu m-aţi ucis!”, i-a spus fostul pilot de vânătoare, colonelul american Barrie Davis, 86 de ani, generalului român de flotilă, Ion Dobran, 91 de ani, care în urmă cu 65 de ani i-a ciuruit acestuia fuselajul avionului, într-o luptă aeriană care avea ca miză, pentru români, apărarea rafinăriei de la Ploieşti.

“Am văzut că sar bucăţi din fuselajul avionului său. Era suficient pentru mine. Ne angajam în luptă ca să doborâm avioane, nu să ucidem oameni”, a rememorat generalul Ion Dobran.