Scrisoare c Primăria Pite şi rechinii imobiliarirecunoaște c-o face și lucru manual se cheamă:...

pag. 7

Mă aștept să fi u sunat de pri-marul Cornel Ionică după

acest editorial. Sunt sigur că se va enerva, așa cum a făcut-o și în no-iembrie 2017, când am scris un editorial legat de faptul că Piteștiul arată a oraș second-hand. M-a sunat atunci domnul primar și m-a luat la rost că în ce calitate îmi permit eu să critic Piteștiul. Și i-am răspuns că în multiple calități: de locuitor care își iubește orașul, de ziarist critic și de om cu simț estetic.

Înainte de a spune mai multe, vă recomand să citiți scrisoarea

deschisă din pagina 10 a doctoru-lui Tiberiu Irimia. E o scrisoare cu adevărat istorică, o scrisoare în care unul dintre cei mai reputați medici argeșeni arată argumentat că pen-tru Primăria Pitești interesele re-chinilor imobiliari primează în fața cetățenilor-contribuabili. Știm asta, din păcate. Însă prea puțini au cura-jul să o spună direct, fără ocolișuri. Spre lauda sa, doctorul Tiberiu Iri-mia are acest curaj. Un curaj necesar într-un oraș în care din ce în ce mai mult contează interesele milionarilor în dauna zecilor de mii de piteșteni, ale căror voci și opinii sunt ignorate.

Da, și am curajul să o spun: Pri-măria Pitești dă autorizații de

construcție într-o veselie. Iar orașul a fost umplut de blocuri construite fără să se respecte distanțele între clădiri și fără să fi e cerute acordurile rivera-nilor, așa cum prevede legislația. Iar exemplul blocului cu 11 etaje ce se

ridică în centrul Piteștiului - exem-plu despre care Jurnalul de Argeș a avut curajul să scrie argumentat - este cel mai relevant. Un bloc în curs de construire fără ca riveranilor să li se ceară vreun acord. Fiți siguri că, dacă s-ar fi întâmplat una ca asta în orice orășel din S.U.A., Marea Bri-tanie ori Germania, s-ar fi lăsat cu dosare penale și procese de răsunet. Apropo de nereguli, îmi permit să le propun procurorilor Parchetelor de pe lângă Judecătoria Pitești, Tribu-nalul Argeș și de la DNA să ia la veri-fi cat autorizațiile de construcție date de Primăria Pitești în ultimii trei-pa-tru ani pentru ridicarea de blocuri și de clădiri înalte în oraș. Pentru că nu e normal ce se întâmplă și e timpul ca instituțiile statului să aibă reacții la debandada urbanistică din Pitești. O debandadă care e încă o dovadă că administrației publice locale îi pasă mai mult de rechinii imobiliari decât de cetățeni.

Așa cum a fost și în cazul pro-iectului de reabilitare urbană a

Piteștiului, când la consultarea publi-că de dinainte de începerea proiectu-lui au participat doar 7 reprezentanți ai asociațiilor de locatari și sute de reprezentanți ai... instituțiilor din subordinea Primăriei Pitești. Iar la peste doi ani de la fi nalizare, proiec-tul e un dezastru: amfi teatre inuti-le și în stare avansată de degradare, ghene de mii de euro în care mizeria e la ea acasă în fi ecare week-end. Plus că spațiile verzi s-au redus semnifi ca-tiv, așa cum Jurnalul de Argeș a scris

argumentat și documentat în 2015 și 2016.

Și o altă dovadă că autorităților locale le pasă aproape deloc de

cetățeni. Am fost săptămâna trecută la ultima ședință de Consiliu Local. Înainte de începerea ședinței, un cetățean a cerut să se înscrie la cuvânt pentru la fi nal, la rubrica ”Diverse”. Un cetățean care avea de sesizat o posibilă neregulă cu un teren de pe domeniul public și care chiar făcuse o scrisoare în acest sens. Numai că mai mulți consilieri locali, în frunte cu Radu Bănică și Dumitru Tudo-soiu, s-au opus vehement ca respec-tivul să fi e lăsat să vorbească la fi nal. Și, până la urmă, consilierii locali, în majoritate de la PSD, au votat ca re-spectivului cetățean, care mai venise și în alte dăți, să nu îi fi e dat dreptul de a vorbi, de a își spune o părere, fi e ea bună sau rea. Le reamintesc dom-nilor Bănică și Tudosoiu că articolul 10 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale spune că ”orice per-soană are dreptul la libertatea de ex-primare”. Iar Constituția României spune și ea că cenzura de orice fel a libertății de exprimare a gândurilor și opiniilor este interzisă. Din păca-te, atât Primăria Pitești, cât și Con-siliul Local au devenit locuri unde drepturile cetățenilor-contribuabili și alegători nu mai contează. Iar li-bertatea de expresie a fost concedia-tă. Pe termen nelimitat.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Interesele rechinilor imobiliari, mai importante decât interesele piteştenilor

NR. 1259FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

29 august - 4 septembrie 201820 pagini 1 leu

pag. 20

Mama tânărului mort pe şantierul lui Nicola Inquieto:„Abia când italienii l-au arestat pe Inquieto, s-au mişcat lucrurile şi în dosarul morţii copilului meu”

pag. 6

Scrisoare către Primăria Piteşti şi rechinii imobiliariDr. Tiberiu Irimia: „Unde nu intră soarele pe geam, intră doctorul pe uşă”Drama unui doctor batjocorit de lăcomia dezvoltatorilor imobiliari şi complicitatea autorităţilor:„În marea ei «milostenie»

pentru milionari, Primăria eliberează orice autorizație de construire”„Cine și-ar dori să cumpere

o casă cu curte, care nu are soare nici 30 de minute pe zi?”„Ne apărăm proprietățile

și, practic, munca noastră de o viață” pag. 11

Exclusiv. Inquieto a fost extrădat, însă casele oamenilor pot fi salvate

FOAIE VERDE DE FLAGRANT,

I-AM FOTOGRAFIAT INSTANT

Deşi spun că nu sunt prieteni, i-am surprins intrând într-un bar din centrul Piteştiului Vasilică şi Chiriloiu - celulă de criză pe subiectul terenului de pe Transfăgărăşan

Două surori din Călineşti intrate la Academia de Poliţie, în numele tatălui ucis în misiune

pag. 4-5

pag.

10

Nr. 1259 (29 august - 4 septembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Primarul Ionică și adjuncții săi, tot mai speriați că mafi a dezvoltatorilor imobiliari îi murdărește de moloz.

Europarlamentara Gabriela Zoană, dornică de experiențe și cu femei.

Doamna Dan, avem și noi în PSD Argeș pe unul de-și zice ”3 Dani”. Nu cred că e rudă cu dvs., că are ADN-ul moale...

Rupeți rându-rile, domnilor viceprimari! Că pică zgârie-no-rii pe noi de la autorizațiile de construcție date pe genunchi...

Din Din

Culise...Culise...

Liviu Dragnea a găsit omul potrivit ca să așeze Argeșul la locul potrivit.

Filip Georgescu, îngrijorat că noua mafi e a teleportărilor e sub potențialul celei când PSD Argeș era condus de el.

Sigur că l-am invitat la nunta lui fi u-meu pe Șerban Valeca. L-am pus la masă cu șefi i lui

de regiune, Adrian Țuțuianu și Carmen Dan, că trebuia să toarne cineva apă minerală, dacă

preferau șpriț...

Doamne, ce marcoave de oameni au ajuns să conducă PSD Argeș! Citesc și mă minunez

de teleportările făcute de Radu Vasilică și Armand Chiriloiu!... Păi, se putea întâmpla

așa ceva pe vremea mea?

Stelian Tănase, analist politic, ca elev la școala vieții prinde păduchele în insec-tar: „Nunta de la palatul principelui Ni-colae de la Snagov, lumea interlopă, cu un mare defi cit de educatie (mai nimeni nu știe să poarte papillon-ul și tocuri de 11). O jun-glă urbană...” Emilian Ciolan (PSD), primarul co-

munei Dârmănești, le mulțumește din su-fl et celor care au strâns semnături pentru „fără penali în funcții publice”: „F...tu-ți gura mă-tii de nenorocit...” Cătălin Bulf, PMP Argeș, băiat de bă-

iat, le știe și pe cele neștiute: „Probabil că erau niște recuperatori acei «asasini plătiți» care îl căutau pe Dragnea”. Gheorghe Stancu, primar Boțești,

recunoaște c-o face și lucru manual se cheamă: „Am făcut-o cum am făcut-o, dacă domnii consilieri nu au vrut! Ce era să fac? Am zis să o fac și anul ăsta, dacă am facut-o vreme de 6 ani…”

Cătălin Rădulescu, deputat PSD, bătut de gândul să stea afară la nuntă, cu protestatarii: ,,Am schimbat data vacanţei pentru a fi alături de el în momentele astea, când singurul lui fi u se căsătorește...” Cătălin Bulf, președinte PMP Argeș,

convins că prostia s-a născut la stat: „Pri-vind la Carmen Dan, Viorica Vasilica Dăn-cilă sau prefectul Capitalei, îmi dau seama că Elena Ceaușescu a fost un geniu politic”. Gabriela Zoană, europarlamentar, e

din ce în ce mai conștientă că și atunci când tace bate câmpii: „Cred că ar trebui ca toți europarlamentarii să fi m mai respon-sabili atunci când ajungem în țară și trans-mitem mesaje de interes național”. Laurenţiu Achimescu, director DJTS,

întristat că subalternii lui nu sunt mai inteligenți ca el: „Nu știu despre ce este vor-ba. ALDE l-a pus director adjunct și, nea-vând experiență în funcție de conducere, nu a știut ce face”.

În timp ce mezinul Nicola se afl ă încă închis la Rebibbia, la Roma, fratele mai mare, Vincenzo, se distrează pe litoralul Mării Negre. Însoțit de iubita lui, o frumoasă piteșteancă, fratello s-a afl at, în această lună, la Mamaia și în alte stațiuni de pe litoralul românesc, bucurându-se de soare și de... liber-tate, parcă în ciuda dușmanilor. Vincenzo Inquieto, pore-clit “Il tubista“ (”Instalatorul”), este cel care i-a construit un buncăr bossului Zagaria, în subsolul casei familiei Inquie-to din Casapessena. O redută de 20 mp de unde Zagaria își comanda fi delii folosind un ingenios sistem de interfon. După ce Vincenzo a făcut deja patru ani de închisoare pen-tru complicitate în Italia, el locuiește acum bine-merci în Găvana, zona rezidențială, în vila construită de fratele său.

Nicola la zdup, fratello Vincenzo Inquieto la plajă, cu iubita din Piteşti

Gara Sud Piteşti, făcută cu fonduri europene, dar fără apă şi săpun la WC-uri

Realizată cu fonduri europene, Gara Sud Pitești este una dintre cele mai moderne din România. Din păca-te, grija pentru călători lipsește într-un mare procent. Iar cel mai vizibil exemplu este la WC-uri, acolo unde

una dintre chiuvete nu funcționează, iar săpunul și hârtia igienică lipsesc cu desăvârșire. Cine știe, poate că cei de la CFR Călători au vrut să facă la Gara Sud Pitești și un colț demn de Evul Mediu...

Încă o intervenţie în favoarea conservării patrimoniului construit din Câmpulung

La o jumătate de an de la interven-ţia cu târnăcopul asupra unei clădiri de pe Bulevardul Pardon, autorităţi-le locale din Câmpulung mai fac un pas înainte spre rezolvarea problemei imobilelor de patrimoniu afectate de trecerea timpului, de lucrări moderne sau de nepăsarea proprietarilor. Dacă în luna iunie s-a aprobat un program multianual privind creșterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor din Câmpulung prin reabilitarea aces-tora, în această săptămână a apărut un Regulament de stabilire a criteriilor de identifi care a clădirilor și terenurilor neîngrijite. În mod evident, sunt avute în vedere toate imobilele, nu doar cele cu importanţă istorică sau arhitectu-rală, dar la fel de evident este faptul că și unele clădiri monument pot intra în categoria celor neîngrijite. Motivaţia adoptării noului regulament nu ţine

neapărat de ideea păstrării în bună stare a patrimoniului construit, ci are legătură cu prevederile Codului fi scal de majorare a impozitelor pentru imo-bilele neîngrijite, dar constituie. Un nou pas pentru conservarea clădirilor vechi.

Şeful Poliţiei Locale Câmpulung, inefi cient cu cerşetorii, bun cu pesta porcină

Trecând peste inutila introducere care ar fi trebuit să cuprindă remarci referitoare la inutilitatea unei mari părţi a Poliţiei Locale Câmpulung, subiectul abordat este următorul: i s-a găsit ceva de făcut șefului! Și cum altfel, când prin municipiu mișu-nă nestingheriţi zeci de cerșetori, iar circulaţia pietonală este practicată pe carosabil... Așa că Dragoș Nicolae a fost inclus în așa-zisa Unitate Locală de Sprijin, adică în comisia care ar trebui să gestioneze o eventuală exis-tenţă a unui focar de pestă porcină în Câmpulung. Și, dacă o fi să fi e, porcul bolnav ar trebui să trăiască – atâtea zile câte o să mai aibă! – prin centrul municipiului, fi indcă Poliţia Locală încă își are sediul în Primărie, deși de luni bune i s-a alocat un spaţiu mai îndepărtat de buricul târgului.

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Primărița Jenica Du-mitru de la Ștefănești îl apostrofează pe muzeograful Ștefan Dumi-trache pentru țeapa pe care i-a dat-o, culmea, și fără prezervativ.

Și femeile au decepții în dragos-te, mai ales când latino-loverițele se numesc Vinoteca (Jenica Dumitru) și Circoteca (Lavinia Năstase).

Ce-mi făcuși, Ștefane, păi d’aia te-am băgat eu în comisia de examen? Să mă trezesc și cu Lavina Năsta-se la Casa de Cultură, și cu banii luați?...

Măicuță, dau și eu un acatist, că Lavinia s-a întors împotri-va mea. Sau e prea târziu și mi-a luat-o ea înainte?

Gelu Mihalcea, un vice încornorat într-o primărie înțesată de coarde.

Eu am iubit-o sincer pe primăriță, da’ ce să-i fac dacă a început să-i placă femeile și în special Lavinia Năstase?

Gabriel RuicăSăptămâna trecută, Gabriel Ruică, șef grupă

Salvaspeo în cadrul Salvamont Argeș, a reușit să urce pe Mont Blanc (4810 metri), cel mai înalt vârf din Europa de Vest. Gabriel Ruică a urcat pe Mont Blanc alături de soția sa Cristina. Pen-tru performanța sa specială, Jurnalul de Argeș îl declară pe Gabriel Ruică Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Simona Brătulescu, preşedinte al Ligii Aleşilor Locali ai ALDE

Simona Brătulescu, președinte ALDE Argeș și vicepreședinte CJ Argeș, a obținut o funcție im-portantă la nivel național pentru ALDE. Este vorba de funcția de președinte interimar al Ligii Aleșilor Locali. Iată ce ne-a declarat Simona Bră-tulescu legat de importanta funcție:

”Încrederea acordată de către colegii mei, în spe-cial de către parlamentarii ALDE Argeș, mă ono-rează și mă bucură în același timp. Prin prisma acestei funcții, vocea Argeșului va fi și mai puter-nică la nivel central, iar interesele și mai bine re-prezentate. Experiența administrativă acumulată în cadrul Administrației Centrale a Ministerului Economiei și Energiei, precum și cea dobândită prin prisma funcției de vicepreședinte al Consi-liului Județean Argeș și confruntarea directă cu hățișurile birocratice constituie un important punct de plecare pentru a reuși să-i înțeleg și să fi u un sprijin real pentru cei aproximativ 4.000 de aleși locali ai ALDE, 20 dintre aceștia fi ind vicepreședinți de consilii județene. Prioritatea mea va fi să aduc în permanență la cunoștința conducerii partidului, a miniștrilor, secretarilor de stat și parlamentarilor ALDE problemele și greutățile cu care ne confruntăm în actul admi-nistrativ. Cetățenii care ne-au ales merită să be-nefi cieze de servicii din ce în ce mai bune și mai prompte din partea instituțiilor statului”. A.C.

Delegaţie din Mioveni, vizită în RusiaCa urmare a protocolului de înfrățire existent între Mioveni și orașul Istra din

Rusia, o delegație din Mioveni a făcut o vizită, zilele trecute, în Rusia. Printre membrii delegației s-au numărat primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu, și managerul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu. Vizita s-a desfășurat în perioada 23-27 august și nu a cuprins doar sesiuni de discuții în plan ad-ministrativ și economic. În același timp, un festival folcloric s-a desfășurat, iar ansamblul folcloric "Plai de Dor" al Centrului Cultural Mioveni a fost invitat să participe. Festivalul Folcloric a fost organizat în Istra, zonă a districtului Moscova. Alte ansambluri și delegații au fost prezente, din Germania, Polonia, Bulgaria și Serbia. M.T.

Ion Dumitru, primarul comunei Al-bota, a reacționat pe facebook după ce europarlamentarul Gabriela Zoană a dus în vizită la Parlamentul European 20 de copii din județul Olt și niciunul din localitatea pe care el o conduce, deși, susține acesta, comuna are studenți la facultăți de renume. Mai mult, Ducele de Albota ne-a declarat că nu-i va mai apă-ra pe unii colegi de partid care au obținut benefi cii pentru copiii lor, cu referire, printre alții, la primarii din Recea și Bascov.

„Eu și câțiva «proști» din PSD apărăm cu atâta înverșunare acest partid (...) De astăzi, vă predau ștafeta! ”

Ion Dumitru, pe facebook: ”Am stat și am analizat foarte bine: eu și câțiva «proști» din PSD apărăm cu atâta înverșunare acest partid și, dacă stau bine să mă gândesc, niciun deputat, senator sau alți lideri importanți nu o fac. Cred că cei care îi atacă au un motiv care mie îmi scapă. Nu o să mai jignesc oameni pe care nu îi cunosc prea bine, nu le cunosc familiile și nici motivele pentru care au acest comportament față de PSD. Aș insista asupra unui lucru: Albota are copii la Medicină, Politeh-nică, ASE și peste tot, acesta este doar un exemplu. Niciunul nu a fost inclus pe listă pentru a vizita Parlamentul Eu-ropean, alții fără niciun merit l-au vi-zitat de 4-5 ori, alții au avut benefi cii de pe urma acestui partid, benefi cii pe care nici nu le visau. Drept care, dragii mei, de astăzi vă predau ștafeta! Sunteți motivați, chiar obligați să vă apărați ceea ce ați câștigat! Am și eu copii, gi-neri, de care nici nu ați auzit. A venit momentul ca, pentru ceea ce ați primit, să apărați partidul. Îmi cer scuze dacă am jignit pe cineva și promit că mă voi ocupa în continuare de comuna mea ca și până acum și cred că, pe termen lung,

câștigul va fi mai mare! Dacă am uitat vreo virgulă, puneți-o!”.

„Să se certe alții, care și-au băgat copiii pe la Trezorerie, Curtea de Conturi...”

Ion Dumitru pentru Jurnal de Argeș: „Eu nu am postat să fac trimitere la Zoană. Eu am o postare în care am spus că sunt oameni care s-au dus la Bruxel-les de câte 4-5 ori, iar eu am copii la Politehnică, la Medicină sau ASE care nu se regăsesc pe niciun tabel pentru Bruxelles și alții din Pitești... Vedeți de câte ori a fost Tatiana Preduț, de câte ori a fost una care... cu unul de la munici-piu... Am vorbit cu ea (europarlamenta-rul Gabriela Zoană - n.red.) ieri și mi-a spus că are 35 de locuri în viitor. Am spus că nu am fost niciodată și vreau și

eu 10 locuri pentru 10 copii din Albota. A spus să vorbesc cu Valeca, fi indcă el le distribuie... Dar cu ăia care s-au dus și de 4-5 ori la cumpărături la Bruxelles cum e?! Vedeți că sunt de la municipiu... Ea (Gabriela Zoană - n.red.) are o scuză, că este vorba de o listă la nivel național... Un prieten de-al nostru spune că a dat 20 de locuri la Olt, dar ea zice că nu le-a dat... Nu pentru chestia asta sunt eu supărat, ci pentru toate chestiile în care parlamentarii nu fac nimic. De ce să mă cert eu cu lumea pe facebook pentru ei, care nu fac nimic? Să se certe alții, care și-au băgat copiii pe la Trezorerie, pe la Curtea de Conturi... De copiii mei nu știe nimeni... Dacă am copii, dacă n-am... Nu vreau să mai mă cert să apăr interesele altora”.

Marius Ionel

Primarul Ion Dumitru, supărat foc după ce Gabriela Zoană a dus 20 de copii din Olt la Parlamentul European şi niciunul din Albota:

„Zoană mi-a spus să vorbesc cu Valeca, fi indcă el distribuie locurile...”

Pentru Gabi Zoană, copiii din Olt sunt mai valoroși decât cei din Argeș



Deși l-am căutat de mai multe ori pe deputatul Radu Vasilică pentru o explicație în legătură cu acuzațiile care i se aduc de către o familie de piteșteni ce susține că îl are drept vecin pe Transfăgărășan (iar respec-tiva proprietate a fost omisă din declarația de avere), parlamentarul PSD a fost de negăsit. L-am găsit luni, după prânz, fără voia lui, însă în compania cui credeți? A lui Armand Chiriloiu, șeful Direcției Silvice Argeș, deși cei doi susțin la unison că nu sunt așa de apropiați, iar prieteni nici atât! I-am întâlnit la barul Central de la parterul Casei Cărții, improvizând o celulă de criză. Când ne-au văzut, s-au blocat. Iar când i-am întrebat și de vorbă, aproape că s-au electrocutat. Explicația deputatului Vasilică a fost că, deși nu i-a dat lui Armand Chiriloiu vreodată nici măcar o cafea, acum l-a căutat să vorbească fi x pe subiectul deranjant al terenului și cabanei de pe Transfăgărășan. Cum le potrivește Cel-de-Sus, că exact asta voiam să lămurim și noi!

„Hârtia asta e dată de cretinul ăla, pe care l-ați și citat. Ăla era obsedat că e cabana mea”

Supărat de apariția, săptămâna trecută, a articolului „Alte dezvăluiri din dosarul teleportărilor de pădure. Deputatul Radu Vasilică a omis din declarația de avere ca-bana de pe Transfăgărășan”, parlamenta-rul social-democrat ne-a invitat totuși să luăm loc la masa unde se așezaseră. „Cum să trec în declarația de avere o cabană

pe care nu am avut-o niciodată? Puteați să întrebați la Cadastru. În legătură cu declarația mea de avere, sunt atât de ti-picar încât, credeți-mă, că nu uit nimic! Nu făceam eu imprudențe din astea. Eu m-am luptat timp de 5 ani de zile cu ANI. Nu făceam eu așa ceva”, spune Radu Va-silică.

L-am întrebat atunci cum își explică fap-tul că numele său apare în procesul-verbal de punere în posesie, deci într-un docu-ment ofi cial, ca vecin al lui Oliver Ioniță „De ce apare numele meu în hârtia pri-vind amplasamentele? Am văzut și eu. Ăla e un document făcut de ăștia de la Cadas-tru, care se numește punere în posesie, în care chiar nu știu după ce documente au scris așa ceva. Ăla e făcut de fi rma care a făcut cadastrul. Că și eu am făcut la fel, când mi-am făcut casă la Ștefănești. Am spus care sunt vecinii... A scris unu' așa...”, a fandat, aproape incredibil pentru noi și pentru foarte multă lume, deputatul Radu Vasilică. Asta în contextul în care docu-mentul publicat de noi în facsimil are mai multe ștampile: pe cea a reprezentantului OS Vidraru, pe cea a Primăriei Negrași, de unde a fost mutat terenul, și pe cea a Primăriei Arefu, pe teritoriul căreia se afl ă respectivul teren mutat. La întrebarea noastră dacă el crede că acea hârtie prin care Oliver Ioniță a primit amplasamentul pe Transfăgărășan și pe care el apare în calitate de vecin pe trei laturi ar fi vreun fals, deputatul a spus că... probabil da. Radu Vasilică s-a năpustit apoi cu o serie de acuze asupra familiei Ioniță, cea care a pus la dispoziția organelor de cerceta-re, instanței, dar și nouă documentele pe

care le deține și care o ajută să își susțină cauza. „Hârtia asta e dată de cretinul ăla, pe care l-ați și citat. Ăla era obsedat că e cabana mea. E tendențios articolul. Ei au mutat pădurea de la Negrași la Vidraru. Asta e defi niția teleportării! M-am intere-sat și eu, după aia. A luat 9.100 de mp și i-a mutat de la Negrași la Vidraru, ceea ce nu mulți au reușit... Și el a mai pus și pe buza drumului. L-a pus în posesie priete-nul lui care e revoluționar, Gogu (se referă la fostul prefect Gogu Davidescu, n.red.). O să răspundă penal! Eu i-am încurajat pe ei (pe cei de la Direcția Silvică, n.red.) să meargă în continuare cu procesul, pentru că pădurea statului e luată de două ori. A luat-o la Negrași. Un primar de acolo, când a afl at, s-a albit tot când și-a dat sea-ma ce a făcut. O să îl rog, de față cu dum-neavoastră, să își facă datoria și să păstreze în continuare avutul statului (n.red. - aici deputatul Radu Vaslică ni-l arată cu dege-tul pe tovarășul său de la masă, Chiriloiu, adică pe el îl roagă). Să tai la ras dreptul tău și după aia să mai iei o dată la Vidra-ru....”, încheie apoteotic și intrigat deputa-tul Radu Vasilică tirada despre ce a putut face familia Ioniță.

Deputatul Vasilică: „Și acum, că m-au mușcat de c...r, am și eu ceva de spus, na!”

„Poate că dumneavoastră știți varian-ta asta! Însă ei ne-au prezentat o adresă de la Primăria Negrași că pădurea, pe vechiul ei amplasament, a rămas doar un teren defrișat. În plus, familia Ioniță a depus dovadă în instanță că, deși sunt

doi moștenitori cu același nume, autorii sunt diferiți. Prin urmare, ei n-ar fi cerut același teren de două ori, cum credeți dv. și Direcția Silvică”, i-am spus deputatului. Însă Radu Vasilică s-a dezlănțuit și mai tare: „Era defrișat de ei! E absolut fl agrant! Și acum, că m-au mușcat de c...r, am și eu ceva de spus, na! E o șmecherie. Sunt două fete ale aceluiași tată și vor să ia pământul de două ori. Ceea ce s-a făcut prin multe locuri. Îmi spuneau și ăștia de la Direcția Agricolă, ca exemplu. Că a luat boierul 300 de hectare, dar au luat și fetele 600. L-ați văzut pe ăla, omul nu e pe craca lui (se referă la Oliver Ioniță, n.red.). El ia pă-durea, o taie, vinde lemnul și apoi zice că a găsit-o tăiată de alții. Păi, cine a tăiat-o, mama de la Bârla? Și mai vorbim de te-leportări! Păi, cabana aia, dacă vă intere-sează, dar nu am de ce să vă spun vouă, aia a fost cumpărată de altcineva, nu a fost a mea niciodată. A fost cumpărată prin licitație publică de la ANAF”, și-a încheiat pledoaria parlamentarul PSD, uimindu-ne câte amănunte știe despre un teren cu care susține că n-are nici în clin, nici în mânecă. Transformat, brusc, în apărăto-rul averii statului (mai zelos chiar și decât amicul său de la Silvic, Armand Chirilo-iu), Radu Vasilică ne-a făcut tot istoricul, de la cum s-a făcut punerea în posesie a lui Oliver Ioniță și până la ce lapte de prieten/prefect ar fi supt acesta. Iar la întrebarea noastră cum de știe atât de multe despre un teren cu care n-a fost niciodată vecin, după cum susține, deputatul ne-a răspuns cu candoare: ”M-am interesat după ce am văzut la voi în ziar”. Nu ne-a convins.

Vasilică şi Chiriloiu - celulă de criză pe subiectul terenului de pe Transfăgărăşan

Deşi spun că nu sunt prieteni, i-am surprins într-un bar din centrul Piteştiului

Foaie verde de fl agrant,I-am fotografi at instant



SC Ultra Master Pro cu sediul in Pitesti, bd. N.Balcescu, nr.1, bl.L6,sc.A, parter, în cadrul

cadrul proiectului „DEZVOLTAREA S.C.

ULTRA MASTER PRO SRL PRIN ACHZIŢIA DE ECHIPAMENTE DE UL-

TIMĂ GENERAŢIE”, SMIS 104385 fi nanţat din POR 2014-2020,

ANUNTA DEMARAREA PROCESULUI DE RECRUTARE IN VEDEREA OCUPARII

URMATOARELOR POSTURI:

Tehnician instalatii electrice- 4 posturi;

Director tehnic - 1 postPersonalul va fi recrutat de administrator in urma

participarii la interviu in care vor fi testate teoretic si practic cunostintele candidatilor in domeniul insta-latiilor electrice si utilizarii echipamentelor specifi ce acestui domeniu.

Modalitatea de depunere a candidaturii – CV de-pus la sediu sau pe e-mail: [email protected]. Telefon contact: 0728043615.

ULTRA MASTER PRO se angajeaza sa asigure egalitatea de sanse si de tratament intre angajati, egalitatea de gen si nediscriminarea in cadrul rela-tiilor de munca de orice fel. Unul din posturile nou create se adreseaza persoanelor din categorii defavo-rizate defi nite conform legislatiei in vigoare.

Prof. dr. Sevastian Tudor, fostul director al Teatru-lui „Alexandru Davila”, va lansa o nouă carte. Eve-nimentul are loc joi, 30 septembrie, în amfi teatrul Muzeului Județean Argeș. Sevastian Tudor, care a scris mai multe cărţi despre fotbalul argeșean, a fă-cut o scurtă istorie a sportului rege din judeţul nos-tru, fi ind autorul singurei monografi i a echipei FC Argeș, oferă de această dată publicului volumul „Din istoria sportului argeșean de la începuturi și până as-tăzi”. Aici cititorii pot afl a tot ce s-a petrecut de-a lungul vremii în lumea sportului argeșean, despre competiții sportive importante în județul nostru, sportivi și antrenori care au adus onoare sportului și acestor meleaguri. Prefața este semnată de Mircea M. Ionescu, cunoscut comentator sportiv și teatro-log, autor al multor piese de teatru. A.C.

Sevastian Tudor, o nouă carte despre sportul argeşean

Așa cum Jurnalul de Argeș a relatat în premieră acum trei săptămâni, pentru prima oară în istoria administrației pu-blice din Pitești, Consiliul Concurenței investighează o licitație din munici-piu. Și asta fi indcă există suspiciuni că cinci asfaltatori- General Trust Argeș SRL, Comesad Drumuri SRL, Selca SA, Construct Steel Market SRL și SC Construcţii Drumuri și Lucrări de Artă SRL- s-ar fi cartelizat, adică au făcut o înțelegere între ei, pentru eliminarea concurenței. Și totul pentru a câștiga lu-crări de asfaltare de milioane de euro la o licitație organizată de Administrația Domeniului Public Pitești.

Contactat pe tema investigației celor de la Consiliul Concurenței, Marin

Meculescu, manager Comesad Dru-muri, ne-a declarat: ”Nu e nimic ade-vărat. Mănâncă ra...t cei de la Consiliul Concurenței. Am depus deja contestație privind anularea contestației”. Am în-cercat să luăm legătura și cu alți trei reprezentanți ai fi rmelor investigate - Cristian Hideg (Selca), Răzvan Pâr-vu (Construcții Drumuri și Lucrări de Artă) și Cătălin Spătaru (General Trust) - pentru a ne spune un punct de vedere, însă niciunul nu a răspuns la te-lefon.

Mii de pagini ridicate de Consiliul Concurenței

Surse apropiate anchetei ne-au declarat că ofi cialii de la Consiliul Concurenței

au ridicat mii de pagini de la cele cinci fi rme și de la ADP Pitești și că acțiunea inopinată a celor din Capitală s-a deru-lat la Pitești în perioada 30 iulie-3 au-gust.

Unul dintre indiciile majore ce a atras atenția comisiei de evaluare din cadrul licitației a fost faptul că la patru dintre cele cinci loturi licitate era același grup de fi rme. ”Cei de la Primăria Pitești și ADP sufl ă și în iaurt acum, după investigațiile făcute de DNA în ultimii ani. De cum au avut suspiciuni legate de licitația pentru cele 9 străzi, au tri-mis adresă rapid la București ca să se vadă că au intenții bune”, ne-a declarat o sursă din cadrul administrației publi-ce locale. D.G.

Meculescu de la Comesad ia în batjocură investigaţia Consiliului Concurenţei:„Nu e nimic adevărat. Mănâncă ra...t cei de la Consiliul Concurenţei”

Chiriloiu: ”Noi am făcut acțiune pentru că familia Ioniță și-a intabulat abuziv terenul, până la streașina cabanei”

Inițial alb la față, probabil și pentru că i-am surprins împreună tocmai când puneau țara la cale, ca doi porumbei care fac terapie unul cu altul, directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiri-loiu, a intervenit mai târziu în discuție. L-a susținut, evident, pe Radu Vasili-că. Chiriloiu ne-a precizat și de ce anu-me i-a făcut lui Oliver Ioniță dosar pe-nal. Pentru cantonul Direcției Silvice Argeș, afl at tot în vecinătatea terenului de pe Transfăgărășan pe care a fost pus în posesie piteșteanul. Și despre a cărui situație, dacă a fost vândut sau nu și dacă Radu Vasilică are vreo proprieta-te în zonă a acceptat să ne vorbească acum, deși îi trimisesem o solicita-re scrisă, pe Legea 544, în aceeași zi. „Referitor la solicitarea pe care ne-ați făcut-o astăzi, în legătură cu cantonul nostru. Eu, dacă mă duc la cantonul ăsta, nu am unde să mă duc la toaletă. Pentru aia am făcut noi procesul ăsta. El a făcut intabulare de jur-împrejurul cabanei noastre. Deci eu, dacă vreau să mă duc să fac pipi, nu am unde. E o ruină! (n.red. - cantonul Direcției Sil-vice). Noi acum urmează să scoatem la vânzare 15 cantoane sau mai multe. Suntem în proceduri de evaluare pen-tru că le ținem degeaba, nu avem ce să facem cu ele. Nu mai avem nevoie de ele, nu sunt utile. Cine mai stă azi cu wc-ul în curte, fără lumină? Am scos-o la licitație. Nu numai aia, a fost un lot și nu s-au vândut. Acum doi ani au fost scoase la licitație. Omul (Oliver Ioniță, n.red.) și-a intabulat terenul până la streașina cabanei. Și-a intabulat abu-ziv. Pentru asta s-a făcut tot procesul ăsta. Am văzut documentele, am văzut că s-a luat de două ori și normal că s-a făcut acțiune în instanță. Cum să îl las eu pe ăsta....?! După ce că îl ia de două ori (terenul - n.red.), ne-a și îngrădit accesul la cantonul ăsta. Nu mai pot să îl folosesc. Ce drum de servitute? Păi era chiar culmea să ni-l ocupe și pe ăla. Ei au făcut cadastru și au intabulat

unde nu trebuia, fără să întrebe pe ni-meni. Eu pentru asta am făcut proces! Lasă-mă și pe mine să fac o toaletă la cantonul ăsta”. „Și, by the way! Duceți-vă să le vedeți. Că sunt amândouă două căzături. Două ruine”, intervine marțial și Radu Vasilică, referindu-se la cele două cabane din punctul Bu-da-Oticu de pe Transfăgărășan. Însă niciunul nu pare a-și aduce aminte că ambele sunt situate fi x pe traseul pâr-tiei de schi din master-planul comunei

Arefu, inclus în proiectul Molivișu, în virtutea căruia mulți potentați de ieri și de azi și-au rezervat loturi prin zonă, în diverse moduri.

„Dar, apropo, domnul deputat are vreo cabană, în zona aceea a telepor-tărilor?”, am insistat noi la Armand Chiriloiu. „Nu are, doamnă, nimic la noi, noi nu avem informații despre așa ceva. Iar ăstea nu sunt informații de interes public, să fi e clar!”, ne-a tăiat-o arțăgos șeful peste pădurile statului.

Deși susțin că nu se întâlnesc, nici la ski, nici la vânătoare, nici la agape, deși noi i-am surprins împreună, deputatul Radu Vasilică și directorul Armand Chiriloiu și-au luat reciproc apărarea în timpul întâlnirii noastre intempes-tive.

Vasilică: „Îl tot mușcați de fund (pe Chiriloiu, n.red.). Eu nu am niciun in-teres cu el. Nu știu dacă i-am dat vreo cafea vreodată, nu am fost la ski, cum ați scris voi. Acum chiar am vrut să mă

văd cu el, să îl întreb de treaba asta. Vă puteți uitați pe cifra de afaceri și profi -tul Direcției Sivice și apoi vedeți dacă mai merită ținut sau nu Chiriloiu pe postul de manager. Comparativ, așa”.

Chiriloiu: “Vrem să facem lumină în acest dosar. Ce legătură are cu domnul deputat?! Nu are nicio legătură!”

Și, by the way, vorba deputatului, ambii și-au promis că se vor susține în continuare pentru ca Direcția Silvică să aibă câștig de cauză în acest dosar,

adică să îi ia terenul lui Ioniță de pe Transfăgărășan și să îl redea statului, cică. Numai că parlamentarul a fost uimit să afl e că dosarul penal deschis în urma plângerii DS Argeș împotri-va lui Oliver Ioniță a fost clasat. „Pe ce lege a clasat Parchetul dosarul?”, a întrebat deputatul. „Că a dispărut do-sarul... de la Parchet, eu așa știu”, a răs-puns Armand Chiriloiu (!). Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns.

Alina Crângeanu, Denis Grigorescu

Vasilică: „Îl tot muşcaţi de fund pe Chiriloiu. Eu n-am niciun interes cu el”

Radu Vasilică se jură că nu fură, dar din document că e cu... vecinătatea-n gură



„Statul român i-a permis lui Inquieto să facă toate chestiile astea”, mai acuză Mădălina Vasile

Nimeni n-a răspuns până acum în faţa justiţiei de accidentul lui Marius Vasile, tânărul de 24 de ani din Dâmboviţa, care a murit strivit de beton după ce a căzut de pe ma-caraua fi rmei Daniela Construcţii, un utilaj neautorizat ISCIR, despre care martorii spun că funcţiona în ziua accidentului, dar despre care reprezentanţii fi rmei sugerau că se afl a pe șantier doar... de decor. Familia lui Marius nu și-a pierdut încă speranţele că justiţia va face dreptate în acest caz, mai ales că, imediat după percheziţiile Direcţi-ei Antimafi a din Napoli la locuinţa și la fi rmele lui Inquieto din Pitești, precum și după reţinerea omului de afaceri italian, s-au (re)pus în mișcare și polițiștii din cadrul Bi-roului Investigații Criminale din cadrul IJP Argeș. Așa că au fi na-lizat cercetările în dosarul penal înregistrat sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de ucidere din cul-pă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă în cazul decesului lui Marius Vasile.

„Abia când au venit autoritățile italiene, carabinierii, și l-au arestat pe Inquieto, s-au mișcat lucruri-le și în dosarul morții copilului meu. Pentru că, până atunci, un an și ceva, nu se făcuse nimic în dosarul ăsta. Le-a forțat un pic mâna... S-a tărăgănat totul. Pentru că Nicola Inquieto e un om po-

tent fi nanciar, eu mă așteptam ca, la banii lui, banii ăia murdari cu care a făcut atâtea case, de-a lăsat acum lumea nenorocită, lucrurile să nu se prea miște. Copilul meu a murit acolo și din cauza statului ăsta nenorocit, care a permis să se întâmple așa ceva. Statul român i-a permis să facă toate chestiile astea. Dacă italienii nu veneau să desco-pereau toate ilegalitățile, românii acceptau în continuare ca Inquie-to să facă ce vrea el la Pitești. De ce a permis statul român asta? Nu vedeți ce e acolo, că nici în Dallas n-am văzut așa ceva!”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Mădălina Vasile, mama tânărului.

Raportul necropsiei, fi nalizat abia la un an și două luni de la tragedie

Femeia crede că nu întâmplător raportul de necropsie a fost elibe-rat abia la 14 luni de la moartea lui Marius.

„Vă dați seama că un an și două luni a trecut până a ieșit necrop-sia?! Eu, nefi ind de specialitate, dacă iau un cadavru și, cu o lupă, îl examinez de la coadă la cap, tot nu trece un an și două luni. Să stea atât și să-mi spună, la fi nal, doar că fi ul meu nu era alcoolic și nu era drogat? Adică să nu poată să

spună nici dacă a fost accident vascular sau infarct? E clar că au tras de timp. Păi, ce-au fă-cut ei atâtea luni? Sunt vai de capul lor! M-am dus să iau raportul de necropsie de la Spita-lul Județean și mi-au zis: «Du-te la Institutul Mina Minovici de la București!». M-am dus la București și mi-au zis că la Pitești trebuie să fi e rezultatul necropsiei. M-am dus la spitalul de la care l-am luat pe copil în sicriu (la Serviciul Medico-Legal de la Spitalul Județean, n.red.) și, după ce asistenta mi-a cerut CNP-ul și m-a pus să-i povestesc de 20 de ori ce s-a întâm-plat și la ce fi rmă a lucrat, mi-a zis: «Nu știu, aici nu fi gurează nici la vii, nici la morți». Vă dați seama că mi-a venit să-i dau cu laptopul în cap?! Cum să-mi spui tu mie că nici la vii, nici la morți, dacă eu am luat copilul de acolo în tron? Vă dați seama, niște hahalere nenorocite, niște jigodii în țara asta. Mai bine să dai în cap decât să muncești cinstit. La concluzia asta am ajuns. De-asta nici n-au făcut nimic atâta timp în ancheta aia”, mai spune femeia.

Varianta cea mai la-ndemână: mortul e de vină

Prima dintre concluziile anchetei a arătat că Marius, adică mortul, poartă responsabilitatea accidentului. Și asta pentru că s-ar fi urcat pe macaraua lui Inquieto, deși nu avea dreptul, în condiţiile în care, spun martorii, tânărul fuse-se instruit special și pus să folosească utilajul. Abia după ce familia a cerut o contraexpertiză, anchetatorii au concluzionat că există și alţi vinovaţi.

„Copilul meu a murit chiar vizavi de poar-ta vilei lui Inquieto. Era angajat pe funcția de dulgher, dar făcea și altele, că știți cum e în Ro-mânia, ești angajat pe o funcție și faci zece. El era singur cu șantierul. Inginerul era la mare, italianul făcuse nunta și era în Italia... Îl trimi-teau și cu o mașină care avea o platformă de 3 tone și jumătate... Îl puneau să dea materialele cu macaraua. Dacă nu făcea lucrurile alea, nu-și lua banii. La banii lui, Nicola Inquieto și-a bătut joc... Putea să-și angajeze macaragiu, nu să-l pună pe copilul meu... Băiatul s-a dus aco-lo, că trebuiau să dea materiale cu macaraua la etajul 5; ei lucrând la înălțime, oamenii nu puteau căra totul cu cârca. În două, trei, cinci secunde, nu știu ce s-a întâmplat, că a căzut. Nu l-a văzut nimeni. În secunda doi după acci-dent, cei de la fi rmă au mințit că macaraua nu funcționa. Un reporter a întrebat atunci: «Și copilul ăsta ce-a căutat pe macara, că doar nu s-a dus să-și facă selfi e?». Îl scoseseră vinovat pe băiatul meu că de ce s-a urcat acolo, apoi, după ce am cerut contraexpertiză, au dat culpă comună și au spus că de vină e și el, că s-a urcat acolo, dar și ei, că de ce au adus macaraua de-fectă acolo, și că e clar că l-a învățat cineva s-o manevreze. S-a dovedit că din 2003 macaraua nu avea acte. Nu avea acte nici cu ISCIR-ul, nu avea nicio formă legală în baza căreia să se repare când se strica, nu avea macaragiu anga-jat... Avem declarații ale martorilor, colegii lui de muncă, că a fost luat și pus să învețe pe ma-cara, să știe ce să facă dacă se strică macaraua aia care nu avea acte, că fusese adusă din Italia de la fi er vechi”, mai spune femeia.

Mama tânărului mort pe şantierul lui Nicola Inquieto:

„Abia când italienii l-au arestat pe Inquieto, s-au mişcat lucrurile şi în dosarul morţii copilului meu”

„Au încercat să mă intimideze, doamnă!”

Femeia povestește că s-a ambiţionat să nu renunţe, deși pe parcursul anchetei ar fi fost intimidată să o facă.

„Eu n-am vrut niciodată să văd poze cu el plin de sânge, lovit de beton. N-am vrut să-mi rămână așa în cap. La un moment dat, mi-au întins dosarul pe masă, desfăcut, cu toate pozele color acolo. Au încercat să mă intimideze, doamnă, să renunţ! Vă daţi seama că n-am mai putut să plec pe picioare de acolo?!”, mai spune femeia.

Într-adevăr, în mai 2018 anchetatorii au stabilit că un reprezentant al SC Daniela Construcții ar fi dispus uti-lizarea unei macarale-turn pe șantier, fără a avea anga-jat R.S.T.V.I. și fără a avea încheiat contract de prestări servicii cu o persoană juridică autorizată de I.S.C.I.R. De asemenea, poliţiștii au stabilit că șeful de șantier din cadrul aceleiași societăţi comerciale ar fi acceptat utili-zarea și repararea ocazională a macaralei-turn de către personal neinstruit.

„Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Jude-cătoria Pitești cu propunere de trimitere în judecată a societăţii comerciale, precum și a administratorului (Ni-cola Inquieto) și șefului de șantier sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de ucidere din culpă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, se precizează într-un comunicat al IPJ Argeș din mai 2018. Iar asta s-a întâmplat imediat după ce italianul a fost arestat și Jur-nalul de Argeș a început să publice date din rechizitoriul procurorilor din Milano, despre cum spăla Inquieto, la Pitești, banii mafi ei italiene.

„S-a întâmplat, în sfârșit, dar abia după ce pe Nico-la Inquieto l-au luat italienii cu evaziune și spălare de bani”, este de părere femeia.

„A doua zi mi-a aruncat crucea”

Mama tânărului mai povestește că deschiderea anchetei l-a întors pe Nicola Inquieto împotriva ei.

„I-am cerut acordul, că nu era domeniu public, să fac o cruce și un parastas acolo unde a murit băiatul meu. M-a lăsat să fac cruce... Însă a doua zi mi-a aruncat-o”, mai spune Mădălina Vasile.

Familia n-a luat ajutor de înmormântare pentru că Inquieto a refuzat să dea o semnătură

Familia tânărului nu a benefi ciat nici până acum de aju-torul de înmormântare la care avea dreptul după moartea lui Marius.

„Am vrut să obținem o hârtie de la el, prin care să se arate că la momentul accidentului băiatul meu era angajat al fi rmei Daniela Construcții. Am cerut și prin fax, prin mail, și prin curier, și prin toatre procedurile posibile și imposibile, ca să pot obține ajutor de înmormântare de la stat, de aici, de la Dâmbovița, nu de la el. Când m-am dus la birou să-i cer documentul, ca să pot face dosarul pentru ajutor, a spus: «Nu-ți dau, pentru că te judeci cu mine». Mi-a zis să merg să mă controlez, că sunt nebună”, a încheiat femeia.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Acuzaţii de tergiversare a cazului în ancheta morţii lui Marius Vasile, tânărul decedat în data de 17 august 2016 pe șantierul fi rmei lui Nicola Inquieto, SC Daniela Construcţii SRL. Mama tânărului spune că omul de afaceri italian a minţit când a afi rmat că macaraua pe care angajatul a fost pus să lucreze, deși nu avea pregătire în acest sens, era ne-funcţională și că anchetatorii au greșit iniţial, când au luat de bune afi rmaţiile reprezentanţilor SC Daniela Construcţii SRL. Femeia spune că, abia după descinderile din primăvara acestui an la locuinţa și fi rmele italianului, anchetatorii s-au aplecat cu adevărat asupra morţii fi ului său și leagă propu-nerea de trimitere în judecată a societăţii comerciale, pre-cum și a administratorului (Nicola Inquieto) și a șefului de șantier - sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de ucidere din culpă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă - tocmai de acţiunile demarate de statul italian și procurorii anti-mafi a împotriva lui Nicola Inquieto.

Mădălina Vasile și cei doi fi i care au lucrat pe șantierul lui Inquieto. Marius a murit la locul de muncă și autorităţile din

Argeș au tergiversat dosarul un an și două luni, până când italia-nul a fost arestat de procurorii din Napoli

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


Exclusiv. Inquieto a fost extrădat, însă casele oamenilor pot fi salvate „Există șanse să se ridice sechestrul de pe apartamente ”, explică lichidatorul judiciar Ion Dohotar pentru Jurnalul de Argeș

Dintre cele 150 de persoane care au plătit avansuri semnifi cative după ce au încheiat antecontrac-te cu fi rma lui Inquieto (mulţi au achitat deja până la jumătate din valoarea apartamentelor), cei mai îngrijoraţi sunt, evident, cei 85 de oameni care s-au trezit cu imobilele sechestrate în baza unui ordin emis de autoritățile italiene după reținerea omului de afaceri acuzat de asociere și participare în scopul comiterii de infracţiuni de tip mafi ot. Pe bună dreptate, oamenii se întrea-bă dacă vor rămâne și fără bani și fără locuințele parțial plătite, în care cei mai mulți s-au și mutat.

„Ei nu sunt proprietari tabulari pe casele respective. În Cartea Funciară apare ca proprietar tot Daniela Construcţii, cu seches-tru instituit de Procuratura/ Parchetul de pe lângă Tribuna-lul Districtual Napoli. Eu nu vreau să mă gândesc la așa ceva (n.red. - la riscul ca acești oa-meni să piardă banii investiți). Din fericire, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș am găsit înțelegere și împreună încercăm să ridicăm aceste sechestre. Asta ar fi mai bine pentru ei, pentru că majoritatea mai au puțin de plătit din respectivele aparta-mente. Astfel, s-ar fi naliza pro-cedurile de vânzare - cumpărare. Conturile fi rmei sunt într-adevăr blocate, dar acum s-a deschis cont de insolvență. Noi spunem că se poate plăti în contul de insolvență și ar deveni proprie-tari tabulari. Legea insolvenței spune că toate plățile de după declararea procedurii insolvenței se expediază în contul unic sau de insolvență”, explică, pentru Jurnal de Argeș, practicianul în insolvenţă Ion Dohotar, repre-zentantul Insolvenţa SM SPRL, desemnată ca administrator judi-ciar al debitoarei.

„După ce obținem ridicarea sechestrelor, fi nalizarea promisiunilor este relativ facilă”

Practic, ridicarea sechestrului este esențială (nu și sufi cientă, deocamdată) pentru a garanta posibilitatea cumpărării aparta-mentelor pentru care au plătit avansuri de zeci de mii de euro. „Există, într-adevăr, o necorela-re între legislația penală și legea specială a insolvenței. În legea insolvenței se vând bunurile, in-clusiv se fi nalizează promisiunile libere de sarcini, cu excepția se-chestrelor penale aplicate. Deci, există această bătaie a peștelui: interesul nostru, profesional, uman, moral, este să obținem ridicarea sechestrelor, pentru că, după ce obținem ridicarea sechestrelor, fi nalizarea promi-siunilor este relativ facilă”, mai spune Ion Dohotar.

Și cei care au plătit bani în avans fi rmei lui Inquieto în baza antecontractelor pentru cumpă-rarea apartamentelor, dar n-au sechestru asupra respectivelor imobile sunt, la acest moment, legaţi de mâini și de picioare. Pentru că nici ei nu-și pot cum-păra încă locuinţele. În cazul lor însă, lucrurile s-ar putea rezolva după data de 13 septembrie (ter-menul de evaluare de către ad-ministratorul judiciar a tuturor bunurilor debitoarei).

„Promisiunea de vânzare-cum-părare este un antecontract. Se poate fi naliza la notar. Dar și pentru asta trebuie să se facă o evaluare a bunurilor respecti-ve. Articolul care reglementea-ză obligația practicianului în insolvență de a fi naliza promisi-unile de vânzare cumpărare an-terioare procedurii insolvenței se realizează în anumite condiții: valoarea bunului să nu fi e infe-

rioară valorii de piață, bunul să nu aibă importanță covârșitoare pentru reușita unui plan de reor-ganizare, ceea ce aici nu este ca-zul etc. Si ar mai fi o problemă, aceea ca imobilele să fi e notate în Cartea Funciară. Doar că promi-siunile de vânzare nu sunt notate în CF. Dar în România există o practică neunitară, în sensul că s-au fi nalizat promisiuni și fără respectarea acestei condiții, în sensul că s-au fi nalizat și promi-siuni nenotate”, mai spune Ion Dohotar.

„N-aș vrea să alarmăm lumea”

Dacă sechestrul nu va fi ridi-cat, autoritățile italiene ar putea scoate la vânzare apartamentele pe care respectivele familii le-au cumpărat de la Inquieto. „Este o procedură internațională de însușire a actelor judiciare emi-se în C.E. Urmare a unui ordin de însușire a acestor sechestre de către Parchetul de pe lângă Tri-bunalul Argeș, acesta din urmă are o chestiune mai mult admi-nistrativă, el nu se poate opune unui ordin de sechestru dispus de o autoritate străină... Dacă nu se ia sechestru, într-adevăr, autoritățile române le-ar valo-rifi ca imobilele, însă banii ar merge către autoritățile din Ita-lia. N-aș vrea însă să alarmăm lumea pentru că o chestiune foarte importantă este aceea că autoritățile judiciare din Italia îi consideră pe promitenții cum-părători drept cumpărători de bună-credință. Din punct de ve-dere al jurisdicției penale, acest lucru are o importanță mare, pentru că există șanse să se ridice sechestrul. O spun și ca urmare a faptului că, în toate actele la care noi am avut acces (pentru că nu am avut acces la toate), sunt considerați cumpărători de bună-credință. Iar cumpărătorul de bună-credință, în general, este ocrotit, în măsura în care este posibil”, mai spune Ion Dohotar.

Ce se întâmplă cu cei care nu mai vor să cumpere apartamente-le contractate și cer înapoi banii daţi ca avans? „Există și această variantă, să se înscrie la masa cre-dală și să ceară să li se dea banii înapoi, dar aceasta este cea mai proastă variantă. Pentru că... de unde bani?”, încheie practicianul în insolvenţă.

Izabela Moiceanu

Autorităţile italiene îi consideră pe promitenţii cumpărători ai apartamentelor fi rmei lui Nicola Inquieto, Daniela Construcţii SRL (cei care au semnat antecontracte și au achitat o parte din preţ), drept cumpărători de bună-credinţă, potrivit documentelor puse la dispoziţia administratorului judiciar al fi rmei intrate în insol-venţă luna trecută. Asta îl face pe practicianul în insolvenţă care se ocupă de procedură să creadă că sunt șanse ca demersurile pentru ridicarea sechestrului să dea rezultat, iar oamenii să-și poată cumpăra casele parţial plătite. Deocamdată, singurii care pot merge mai departe cu achiziţionarea imobilelor sunt cei care nu au sechestru pe imobilele contractate. Însă nici aici lucrurile nu sunt simple. Administratorul judiciar explică, pentru Jurnal de Argeș, în ce condiţii se poate fi naliza procedura, dar și ce se în-tâmplă cu cei care nu mai vor să cumpere locuinţele plătite parţial și își cer banii înapoi.

Marțea viitoare, pe 4 septem-brie, la Judecătoria Pitești se va relua procesul celor 24 de bătăuși de la Bascov. Reamintim că în urmă cu aproape un an, pe 26 septembrie, o stradă din centrul comunei Bascov a fost blocată după ce zeci de romi din două clanuri s-au luat la bătaie cu bâte, topoare și cuţite. Șase mașini au fost avariate în urma confl ictelor de la Bascov, cinci dintre ele apar-ţinând romilor. Nu mai puțin de 24 de persoane au fost trimise acum șase luni în judecată pentru încăierare în acest dosar.

Interesant și neobișnuit este fap-tul că ședințele de judecată au fost declarate nepublice pe toată durata procesului penal. Judecă-torii au declarat procesul nepu-blic în temeiul art. 352, alin. 3, din Codul de procedură penală, ce prevede că „dacă judecarea în ședinţă publică ar putea adu-ce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii in-time a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiţiei, instan-ţa, la cererea procurorului, a păr-ţilor ori din ofi ciu, poate declara ședinţă nepublică pentru tot cur-sul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei”. Este pentru a doua oară în mai puțin de doi

ani când magistrații Judecătoriei Pitești declară nepublic un proces legat de un eveniment foarte me-diatizat privind comuna Bascov.

Cinci dintre inculpați au deja cazier

Cinci dintre cei 24 de inculpați mai au dosare la activ. Cristinel Mănuți a fost condamnat în tre-cut pentru lovire și distrugere, afl ându-se în prezent încarcerat la Penitenciarul Colibași. În pri-măvara acestui an, Ninel Cristea, zis Nevers, a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu sus-pendare pentru ultraj, sentința nefi ind defi nitivă. Totodată, au fost deschise dosare penale pen-tru infracţiunile de tulburarea liniștii și ordinii publice, distru-gere și lovire.

Edmond Liviu Dragomir a fost condamnat în 2015 pentru furt de magistrații Judecătoriei Pitești la internarea pentru doi ani într-un centru de detenție.

Dragomir Stelică Marin a fost condamnat în 2015 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală.

În 2006, Constantin Etman a fost condamnat la un an de închi-soare pentru ucidere din culpă.

D.G.

Judecată cu uşile închise în procesul celor 24 de bătăuşi de la Bascov



CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesMitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti, fostul egumen al Mănăstirii Curtea de Argeş

Piteşteanul Radu Vochin a participat la Congresul de înfi inţare a PCR

1921. Pe baza mandatului impe-rativ, primit în adunarea de la 25 aprilie 1921, Radu Vochin, delegat al organizaţiei socialiste din Pitești, a participat la Congresul de înfi in-ţare a Partidului Comunist din Ro-mânia, ţinut la București.

Construcţia primei părţi a clădirii liceului „Zinca Golescu”

Între anii 1925 și 1928 s-a con-struit prima parte a actualului local al Colegiului Naţional Liceal „Zin-ca Golescu”, după planurile arhitec-tului Fakler, extins apoi în perioa-dele 1939-1942, 1959-1960.

Ion Stănescu este făcut Cetăţean de Onoare al Piteştiului

1934, iulie 6. Consiliul orașului Pitești îi conferă lui Ion Stănescu din București titlul de Cetăţean de Onoare, pentru construirea Azilu-lui de Bătrâni din localitate, astăzi demolat.

Partidul Radical Ţărănesc era condus la Piteşti de juristul Alexandru Mâţă

1936. Filiala Partidului Radical Ţărănesc era condusă la Pitești, încă din 1932, de juristul Alexan-dru Mâţă, adept al colaborării, în cadrul Comitetului Naţional Anti-fascist, cu Blocul Democratic, Gru-pul Avocaţilor Democraţi, Frontul Studenţesc Democrat, unele dintre acestea afl ate sub infl uenţa Partidu-lui Comunist.

Finalizarea blocurilor din piaţa Gară-Sud din Piteşti

În anul 1963 sunt fi nalizate blocu-rile din piaţa Gară-Sud din munici-piul Pitești, arhitect Valeriu Manu, șef de șantier Mircea Buturugă, lu-crare realizată de Trustul de Con-strucţii Argeș.

Înfi ințarea Ansamblului Folcloric „Argeșule, plai cu dor”

1971. Înfi ințarea Ansamblului Folcloric „Argeșule, plai cu dor”, Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești, numeroase spectaco-le și turnee artistice interne sau internaționale, titluri de laureat.

Fizicianul Cornel Nica nu a votat realegerea lui Ceauşescu

La 19 septembrie 1989 fi zicianul Cornel Nica, membru al organiza-ţiei Partidului Comunist Român din Institutul de Reactori Nucleari Energetici Pitești, nu a votat, caz singular, pentru realegerea lui Ni-colae Ceaușescu în funcţia de se-cretar general al partidului unic de guvernământ. Pe timpul evenimen-telor din decembrie 1989- ianuarie 1990, Cornel Nica devine liderul Partidului Socialist Democrat Ro-mân nou înfi inţat, apoi deputat de Argeș (1990-1992) și om de afaceri.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Mitropolitul Teodosie s-a născut într-o familie de țărani din județul Argeș. Din tinerețe s-a călugărit la Mănăstirea Co-zia, apoi a ajuns egumen la Mănăstirea Curtea de Argeș. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos, cuvios, blând și bun cunoscător al Sfi ntei Scripturi. În anul 1668, arhimandritul Teodosie este ales mitropolit și părinte duhovnicesc al Țării Românești, în locul răposatului mitropolit Ștefan. Mitropo-litul Teodosie a păstorit Biserica Un-gro-Vlahiei timp de aproape 40 de ani, silindu-se întru toate să mărturisească dreapta credință, să tămăduiască neputințele poporului, să zidească noi lăcașuri de rugăciune, să tipărească și cărți bisericești pe limba română și să mângâie pe săraci și pe orfani. Pentru toate acestea era iubit atât de domnii Țării Românești, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, al căror sfetnic și duhovnic era, cât și de tot po-porul ortodox. A fost mitropolit al Țării Românești prima oară între 1668 și 1672 și, a doua oară, între 1679 și 1708.

M.I.

S-a numărat printre cei dintâi ctitori ai primei Biblii românești

Din cărțile tipărite cu binecuvântarea mi-tropolitului Teodosie, cea mai importantă este Biblia de la București, din anul 1688. Printre cei dintâi „ctitori” ai primei Biblii românești este numărat și acest venerabil pastor al Țării Românești. De asemenea, a mai tipărit un Liturghier slavo-român (1680), Evanghelia (1682) și Apostolul (1683), ambele în limba română, spre mân-gâierea poporului binecredincios. Pe lângă grija Bisericii din Țara Românească, mi-tropolitul Teodosie s-a îngrijit și de Biseri-ca Ortodoxă din Transilvania, hirotonind în timpul păstoriei sale cinci mitropoliți ai Ardealului și acordând numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpați.

Ajungând la vârsta de aproape 90 de ani, evlaviosul mitropolit Teodosie și-a dat su-

fl etul în mâinile Domnului, la 27 ianuarie 1708, și a fost înmormântat lângă altarul Catedralei mitropolitane din București.

A fost mitropolit pe timpul domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu

Cea de-a doua arhipăstorire a mitropolitu-lui Teodosie al Ţării Românești a coincis cu o perioadă prolifi că pentru societatea, cultu-ra și arta românească. Ierarh de seamă al ţă-rii, a fost prezent la momente importante ale vieţilor celor doi domnitori români, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Îi va fi povăţuit la vremuri de cumpănă, bine-cuvântat la momente de bucurie pricinuite de nașteri de prunci sau căsătorii și întărit când sufl etul le era cernit de pierderea celor dragi. Fost egumen al Mănăstirii Argeșului, Teodosie a păstorit Mitropolia Ţării Româ-nești în două rânduri, în anii 1668-1672 și 1679-1708. În timpul domnitorului Antonie Vodă din Popești (1669-1672), mitropolitul

Teodosie a făcut parte din divanul care a re-abilitat imaginea postelnicului Constantin Cantacuzino, condamnat și executat la 20 septembrie 1663 la Mănăstirea Snagov, în urma complotului vornicului Stroe Leurdea-nul pe lângă domnul Grigore Ghica (1660-1664). Apropierea de familia Cantacuzinilor a dus la îndepărtarea sa din scaunul mitro-politan atunci când pe tronul Ţării Româ-nești a revenit Grigore Ghica (1672-1673), reprezentant al boierilor Băleni. La 24 iunie 1672, Teodosie a fost surghiunit la Mănăs-tirea Tismana, scaunul de mitropolit fi ind oferit episcopului Râmnicului.

Rechemat la slujirea de mitropolit după şapte ani de exil

Un sobor al ierarhilor români întrunit la 15/26 aprilie 1679 în București cu reprezen-tanţi ai Patriarhiei Ecumenice a rejudecat pricina pentru care Teodosie fusese alungat și, considerând-o nefondată, l-a reașezat mi-tropolit. A doua arhipăstorire a mitropolitu-lui Teodosie la București a coincis cu două domnii stabile și rodnice pentru societatea și cultura românească. În perioada 1679-1708, ierarhul român a colaborat armonios cu dom-nitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688) și cu domnul martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Ca mitropolit al ţării, a supra-vegheat ridicarea ctitoriilor voievodale ale vremii, pe care le-a sfi nţit, fi ind astfel martor al împământenirii stilului brâncovenesc în arta românească. În anul 1681, mitropolitul a rezidit din temelie Biserica ”Sfântul Ghe-orghe” din Râmnic. În volumul ”Domnito-rii și ierarhii Ţării Românești - ctitoriile și mormintele lor” se arată că în timpul păs-toririi sale ”au apărut zeci de titluri de carte bisericească de cult ori de învăţătură și apă-rare a Ortodoxiei în limbile română, grea-că, slavonă și arabă” și ”după câţiva ani de mari strădanii cărturărești și tipografi ce, în toamna anului 1688, aceeași tipografi e a dat Bisericii și culturii românești renumita Bi-blie, care a avut și are, până astăzi, însemnă-tatea fundamentală a primei ediţii integrale a Sfi ntei Scripturi apărute în limba română”. Mitropolitul Teodosie a suportat chiar cos-turile scoaterii de sub teasc a unor cărţi de cult la tipografi a din București, după cum se arată în pagina de titlu a unui Liturghi-er din anul 1680, cu tipic în românește și slujbă în slavonește. La 27 ianuarie 1708 s-a mutat la Domnul mitropolitul Teodosie al Ţării Românești. Slujba de înmormântare a fost săvârșită de un sobor de ierarhi români și străini, din care au făcut parte și patriarhii Gherasim Paladas al Alexandriei și Hrisant Notaras al Ierusalimului. A fost depus spre odihnă veșnică într-un mormânt săpat la ră-sărit de altarul Catedralei mitropolitane. În prezent, lângă absida Catedralei patriarhale din București, pe locul mormântului său, se afl ă un stâlp din piatră ce poartă în vârf o cruce și are la bază inscripţia: ”Răposat-au în Domnul preasfi nţitul mitropolit chir Te-odosie la anul 7216, ghen. 27 zile, la a 87 pl. de ani a vieţii sale în zilele prealuminatului domn Io Constantin Voevod, păstorind tur-ma lui Hs. ani 39 și 9 luni, și s-au îngropat aice: 1708”.



„Cititul este ca gândirea, ca rugăciunea, ca o discuţie cu un prieten, ca exprimarea ide-ilor tale, ca ascultarea ideilor altor oameni, ca ascultarea unei melodii, ca admirarea unei priveliști, ca o plimbare pe plajă” (Roberto Bolano).

În acest sens, Biblioteca Jude-ţeană ,,Dinicu Golescu” Argeș vă invită să-i treceţi pragul și vă pune la dispoziţie o gamă largă de noutăţi editoriale și nu numai.

Din domeniul psihologiei, am realizat următoarea selecţie: Ella Ciupercă, Cristian Ciupercă, ,,Involuţia omului” (Craiova, Editura Sitech, 2018); ,,Realiza-rea ţelurilor: cum să obţii tot ce-ţi dorești – mai repede decât te-ai gândit că e posibil” (București, Curtea Veche Publishing, 2016); Deepak Chopra, ,,Vindecarea su-fl etului de frică și suferinţă” (Bu-curești, Editura For You, 2017); Anita Moorjani, ,,Și dacă acesta

este raiul?” (Brașov, Editura Ade-văr Divin, 2016).

Realizând o incursiune în uni-versul medicinei, vă prezentăm următoarele lucrări: B. Brett Fin-lay, Marie- Claire Arrieta, ,,Lasă-ţi copilul cu mâinile murdare! Să-nătate prin creșterea imunităţii” (București, Editura Niculescu, 2017); Chantal Sicile- Kira, ,,Tul-burarea de spectru autist” (Bu-curești, Editura Herald, 2017); Aurelia Nicoleta Cristea, ,,Far-macologie generală” (București, Editura Didactică și Pedagogică, 2018).

Din domeniul pedagogiei, vă prezentăm titlurile: Miron Io-nescu, Mușata Bocoș, ,,Tratat de didactică modernă” (Pitești, Editura Paralela 45, 2017); Ion- Ovidiu Pânișoară, ,,Ghidul pro-fesorului” (Iași, Editura Polirom, 2017); Alois Gherguţ, Luciana Frumos, Gabriela Raus, ,,Edu-caţia specială: ghid metodologic” (Iași, Editura Polirom, 2016); David Cohen, ,,Educaţia regală” (București, Editura All, 2015).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind titlurile: Răzvan Exarhu, ,,Fericirea e un ac de siguranţă” (București, Edi-

tura Curtea Veche, 2017); Dinah Jeff eries, ,,Soţia plantatorului de ceai” (București, Editura Nemi-ra, 2017); Jay Asher, ,,Lumina iu-birii” (București, Editura Corint, 2017); Martin Seay, ,,Hoţul de oglinzi” (București, Editura Trei, 2017).

Cu speranţa că titlurile anteri-oare v-au captivat, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană ,,Dinicu Golescu” Argeș. Si nu uitaţi: ,,Car-tea este cea mai bună provizie pentru călătoria omenească”. (Michael de Montaigne).

Zina Ionescu

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Filme celebre vor fi proiectate la Grădina de Vară din Piteşti în cadrul unui proiect ambiţios al CJ Areş

Și în perioada 29 august – 2 septembrie, cinefi lii argeșeni sunt așteptați la Grădina de Vară, în spa-tele Bibliotecii ”Dinicu Golescu” din municipiul Pitești, la vizionarea seriei de fi lme românești, în cadrul proiectului ”Un secol de Cinema Ro-mânesc”, proiect derulat de Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Cultural Județean Argeș, în parteneriat cu DACIN SARA și Compania Națională de Cinematografi e. Intrarea este gra-tuită, accesul publicului fi ind de la ora 20.30, iar ora de difuzare a fi lmelor este 21.00. Iată mai jos programul fi lmelor: Miercuri, 29 august – ”A FOST SAU N-A

FOST?” - regizor Corneliu Porumboiu Joi, 30 august – ”CUM MI-AM PETRE-

CUT SFÂRȘITUL LUMII” - regizor Cătălin Mitulescu Vineri, 31 august - „OAMENII MARI care

au făcut ROMÂNIA MARE - IULIU MANIU - Creatorul de istorie”, realizator Lucia Hossu Longin Sâmbătă, 1 septembrie - „OAMENII MARI

care au făcut ROMÂNIA MARE - FERDI-NAND I - Întregitorul”, realizator Lucia Hossu Longin Duminică, 2 septembrie - „OAMENII

MARI care au făcut ROMÂNIA MARE - SA-MOILĂ MÂRZA - fotograful Unirii”, realizator Lucia Hossu Longin. M.S.

Până pe 2 septembrie se mai pot face înscrieri pentru Festivalul Naţional de Teatru Ludicus de la Mioveni

Înscrierile pentru Festivalul Național de Teatru LUDICUS, organizat între 12 și 24 octombrie de Centrul Cultural Mioveni, Primăria Orașului Mioveni și Consiliul Local Mioveni, se pot face până pe 2 septembrie.

Festivalul Național de Teatru LUDICUS se adresează tuturor tinerilor cu vârsta cuprinsă în-tre 11 și 19 ani.

Festivalul Național de Teatru LUDICUS este structurat pe 2 categorii: Trupe de gimnaziu (for-mate exclusiv din elevi de gimnaziu); trupe de li-ceeni (formate exclusiv din elevi de liceu).

Trupele trebuie să aibă în componență mini-mum 2 membri și un coordonator major.

Spectacolul înscris la preselecție nu trebuie să dureze mai mult de 60 de minute pentru trupele de liceu și 30 de minute pentru trupele de gim-naziu. Se acceptă o depășire a timpului cu maxi-mum 10 minute.

Pentru a înscrie trupa la preselecții este necesar să completați formularul de înscriere ce se găsește atât pe pagina Centrului Cultural Mioveni (https://www.centrulculturalmioveni.ro), cât și pe pagina de facebook a festivalului (facebook.com/ludicus.mioveni). D.G.

Părintele-profesor Ioan Stancu, teolog destoi-nic și duhovnic de mare sensibilitate, ne-a dăruit, vara aceasta, dintr-un preaplin de informație și de dorință de a împărtăși spre temeinică înțelegere, ”Micul dicționar explicativ al Vechiului Testament”.

Lucrarea, publicată la ”Car-tea Românească” și prezentată la Biblioteca Județeană Argeș, valorizează terminologia epo-cii, contextualizând nuanțat, inclusiv în raport cu prezentul nostru, refractar la perspectiva ascensională. Benefi ciarul unei burse în Israel, cu doctoratul în teologie obținut în Germania, părintele Ioan Stancu se aplea-că minuțios asupra etimologiei numelor proprii – Aaron, Abi-gail, Amalec, Deborah, Ezdra, Izabela, Iudita, Lilith, Miriam etc. - asupra limbii Vechiului Testament, din punctul de ve-dere al vocabularului și al sin-taxei, face trimiteri la denotație și la conotații, cu precizarea că,

astăzi, în multe cazuri, sensul de bază al cuvântului sau al expresiei s-a deplasat în zona metaforei, păstrând doar vagi pulsiuni din forța inițială.

Instituțiile din lumea Ve-chiului Testament și mecanis-mele lor de funcționare, locul și rolul profeților, locul și rolul doctrinelor, moartea, mărturi-sirea de credință și mărturisirea păcatelor, structura socială din Israel, patriarhii, munca, arte-le, în general tot ce alcătuiește mozaicul de lumini și umbre al unei societăți este prins ca într-un medalion – succint și plastic – în lucrare.

Ioan Stancu este preot la Bi-serica Zlătari din București și profesor la Facultatea de Teo-logie Ortodoxă ”Sf. Muceniță Filoteia” din Pitești. Dintre volumele publicate, reținem ”Maica Domnului în spațiul sacru transilvan”, ”Dicționarul de istorie a religiilor”, ”Tra-tatul de istorie a religiilor”, ”Templul din Ierusalim”, ”Is-rael și neamurile”.

Denisa Popescu

Vechiul Testament, pe înţelesul tuturor

În decurs de numai o lună, Argeșul va găzdui un al doilea festival de muzică rock. După apariţia Stonebird la Cor-bi, la mijlocul acestei săptămâni are loc o nouă ediţie a celui mai vechi festival de muzică rock din România, Posada Rock, la Câmpulung. Anul acesta, ca-petele de afi ș sunt Ugly Kid Joe (SUA), Stratovarius (Finlanda), Dog Eat Dog (SUA) și Royal Hunt (Danemarca), lor adăugându-li-se Yellowcake (SUA) și Last Hope (Bulgaria), plus trupele ro-mânești Luna Amară, Magica, Gray Matters și E.M.I.L. În concurs vor in-trat zece trupe din România și Republi-ca Moldova, selectate dintr-un total de 29 de formaţii care și-au dorit să intre pe rampa de lansare de la Posada Rock.

Între 31 august și 2 septembrie, pe

Stadionul Municipal din Câmpulung Muscel se va desfășura Festivalul Posada Rock 2018. Iar capul de afi ș dintre tru-pele ce vor concerta la Câmpulung este celebra trupă Ugly Kid Joe, care va avea un show special, dedicat aniversării al-bumului „America’s Least Wanted”.

Datorită single-ului de debut „Everyth-ing about You”, care s-a vândut în peste un milion de exemplare, californienii de la UGLY KID JOE s-au transformat peste noapte într-un fenomen global. Albumul „America’s Least Wanted”, lansat în septembrie 1992, a primit două discuri de platină, conținând încă unul dintre cele mai cunoscute hituri ale de-ceniului, „Cats in the Craddle”. Ames-tecul de heavy, funk și thrash metal, dublat de versurile pline de umor livrate

publicului de energicul frontman Whit-fi eld Crane, a dus trupa pe cele mai mari scene din întreaga lume, pe stadioane arhipline, alături de legende precum Ozzy Osbourne, Bon Jovi și Van Halen.

În 2017, trupa a pornit un turneu prin care aniversează 25 de ani de la lansarea albumului „America’s Least Wanted”, urcând pe scene din Australia, Marea Britanie, Germania, Franța etc.

Pe 1 septembrie, californienii de la UGLY KID JOE revin în Europa la PO-SADA ROCK, unde vor cânta în între-gime albumul care i-a propulsat în liga mare a rockului mondial, spre deliciul fanilor care au rămas la fel de tineri ca acum 25 de ani.

Cătălin Ion Butoiu

Celebrele trupe rock Ugly Kid Joe şi Stratovarius vor concerta la Câmpulung

StratovariusUgly Kid Joe



„Am luptat să ajung până aici. Sunt pregătită!”

Tânăra a împlinit de curând 20 de ani și este studentă în anul II la Facultatea de Drept din ca-drul Universității din Pitești. Din toamnă se va prezenta la cursurile Academiei de Poliție, unde este

sigură că va face față provocărilor. „Sunt de părere că acest domeniu nu este doar al bărbaților. Și o femeie poate face față în «lumea bărbaților», după cum i se spune. Trebuie să ne ajutăm, să fi m uniți și să ne respectăm.”

Studenta Ana-Maria își dorește să urmeze o carieră în poliție.

Pasiunea este cea care dictează. „Academia de Poliție este un vis împlinit. Încă din clasa a X-a am visat acest moment. M-am apu-cat de pregătirea sportivă în clasa a XI-a și am continuat pregătirea până acum trei săptămâni”, adau-gă ea. Nu îi este teamă de pro-gramul standard sau de strictețe, disciplină. Este conștientă ca vor urma schimbări majore, dar este gata să înfrunte necunoscutul. „Nimic nu mă poate doborî. Am luptat să ajung până aici. Sunt pregătită!”, spune Ana-Maria.

„Tatăl meu a fost polițist...”„Modelul meu este, cu

siguranță, tatăl meu. El m-a de-terminat să lupt și să ajung unde sunt în acest moment. Tatăl meu a fost polițist. Din păcate, și-a pierdut viața în misiune, lăsân-du-ne pe mine, mama și sora mea singure. Acest lucru m-a îndem-nat să lupt, să nu mă las înfrântă. Simt că l-am făcut mândru, atât eu, cât și sora mea”, ne spune, emoționată, Ana-Maria Velicu.

Ana-Maria este foarte apropiată de sora sa mai mare cu doi ani, Cătălina Velicu: „Ne înțelegem foarte bine și vom depăși împre-ună fi ecare obstacol”, spune ea. Mama lor le-a susținut constant. „Familia a fost alături de noi pe tot parcursul călătoriei prin viață, în special mama noastră, care ne-a susținut și ajutat indiferent de piedici.”

Despre ordonanța de urgență care le-a ajutat pe cele două surori să ocupe câte un loc la Academia de Poliție ne-a povestit chiar Ana-Maria Velicu. Acest ordin al Mi-nisterului de Interne este oferit doar persoanelor care au avut în familie un membru polițist lăsat cu un handicap sau care a murit în timpul serviciului. De acest ordin pot benefi cia doar rudele de gra-dul I. Concret, ordinul stabilește înmatricularea în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afa-cerilor Interne (MAI) a copiilor afl ați în întreținerea polițistului decedat sau a polițistului rănit.

„Pe 10 ianuarie 2004, un șofer a adormit la volan și l-a omorât pe loc pe tatăl meu. Atunci nu am re-alizat ce a însemnat, dar, odată cu trecerea timpului, absența lui s-a făcut simțită. Tatăl meu lucra pe autostradă, oprise un șofer pentru un control. De pe contrasens, o mașină al cărei șofer adormise la volan, a intrat în el, omorându-l și pe el, și pe persoana oprită.”

Exemplu de perseverență, Ana-Maria nu lasă nimic să îi stea în cale. „Am încercat să aplic și anul trecut, dar, din cauza înălțimii de 1,60 am fost refuzată, lucru ce m-a făcut să muncesc mai mult anul acesta pentru a îmi împlini visul. La admitere nu am simțit că am fost exclusă sau tratată di-ferit, iar cu ajutorul pregătirii in-tense, am terminat proba sportivă în 2 minute și 8 secunde”, ne mai spune Ana-Maria.

Visul celor două surori a devenit realitate, dar, chiar și așa, mulți pun această realitate sub semnul „norocului”. „Gurile rele au apă-rut încă de pe acum, spunând că am fost admise fără a susține examenul scris și că nu merităm acest «privilegiu» sau că avem «noroc»... Sincer, nu doresc nimă-nui să fi e în situația de a trăi fără un părinte”, încheie Ana-Maria Velicu.

Mari Tudor

O poveste adevărată Două surori din Călineşti intrate la Academia de Poliţie, în numele tatălui ucis în misiune

Drama tatălui le-a ambiţionat pe fete să urmeze aceeași carieră

Ana- Maria și Cătălina Velicu sunt două surori din Vrănești, co-muna Călinești. În această vară, tinerele, de 20, respectiv 22 de ani, au fost admise la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. Cele două surori s-au înscris la OSP, adică Ordine și Siguranță Publică. Acum 14 ani, fetele au trecut printr-o mare tra-gedie. Tatăl lor, care era polițist, a murit în misiune. Ștefan Velicu era agent-șef adjunct în cadrul IPJ Dâmbovița. Când s-a întâmplat tragedia, el avea 34 de ani. Acum, fetele vor îmbrăca uniforma de polițist în baza unui ordin al ministrului de Interne care oferă ad-mitere fără examen pentru copiii polițiștilor decedați în misiune. Una dintre fete, Ana-Maria Velicu, a acceptat să ne vorbească des-pre aspirațiile sale și cariera pe care o îmbrățișează cu optimism. Să-i urmărim povestea!



Nu exagerăm cu nimic când spunem că în această ediție de ziar publicăm o scrisoare deschisă care face istorie. Prin faptul că trage un semnal de alarmă că zecile de blocuri construite printre blocuri, haotic și fără nicio noimă din punct de vedere urbanistic, sufocă deja Piteștiul. Iar dansul cu bună-știință pe marginea legii sau deasupra ei, în destule situații, face ca Primăria Pitești să stea pe un butoi cu pulbere. Una dintre cele mai vechi și respectate familii din Pitești, familia Irimia, familie de medici și profesori recunoscuți în urbe, cade azi victimă poftei de înavuțire cu orice preț a unor dezvoltatori imobiliari. Care dezvoltatori imobiliari sunt sprijiniți cu vârf și îndesat (poate chiar prea îndesat) de funcționari din primărie. Ziarul nostru a relatat în ultimele două luni despre blocul cu unsprezece etaje care se va construi lipit de Centrul de Afaceri de pe strada I.C. Brătianu. Știți deja povestea, cu parcarea luată de pri-mărie unor familii de pensionari și dată celor care construiesc blocul să-și facă organizare de șantier, practică unicat la nivelul întregii Românii. Astăzi iese la rampă doctorul Tiberiu Irimia, cel care deține o casă pe strada pictor Nicolae Grigorescu, paralelă la Expo Parc, și care anunță că a dat în judecată atât Primăria Pitești, cât și pe dezvoltatorul imobiliar - SC Titidan SRL. Motivele sunt multe și de bun simț, după cum veți afl a și singuri. Scrisoarea este emoționantă, fi indcă devoalează drama unei familii (cum sunt deja sute și în curând vor fi mii în Pitești, judecând după haotica ofensivă imobiliară din ultimii doi ani) care a făcut credit la bancă pentru a-și achiziționa o casă. Iar acum se vede în situația de a trăi pentru tot restul vieții cu doar 30 de minute de soare pe zi. De ce? Fiindcă așa au vrut Primă-ria Pitești și arhitectul-șef, să dea autorizație de construcție pentru un bloc cu 11 etaje în buricul Piteștiului, într-o zonă protejată istoric până în urmă cu câțiva ani, până când a fost schimbat cu dedicație PUZ-ul pentru favoriza-rea unui grup clientelar al lui Tudor Pendiuc. Dar aici e deja un alt subiect care merită atenție. Citiți scrisoarea deschisă a doctorului Irimia pentru că merită toată atenția. Mâine vi se poate întâmpla și dumneavoastră.

Gabriel Grigore

„Am cumpărat o casă de locuit acum 6 ani, într-o zonă rezidențială pe care eu o consideram poate cea mai frumoasă din oraș... Expo Parc. O zonă de case cura-tă, liniștită, în centrul orașului. Practic, orașul Pitești avea 2 zone rezidențiale de referinţă: Expo Parc și Strada Triva-le. Acestea ar fi trebuit conservate exact cum se face în toată lumea civilizată. Unde într-o țară civilizată ați văzut între case de locuit cu regim de înălţime, în general de P+1E, să apară blocuri de 11 etaje? Este, din punctul meu de vedere, o nebunie urbanistică ce trebuie pe loc stopată”.

„Ne apărăm proprietățile și, practic, munca noastră de o viață”

„Pentru visul meu am avut nevoie de multă muncă și un credit bancar pe 20 de ani. Situația foarte gravă a apărut (situație de tipul celor care apăreau în primii ani de după revoluție, când ma-joritatea oamenilor credea că democrația înseamnă că poți să faci orice, indiferent că este legal sau nu) când am auzit de la niște vecini că pe terenul direct ală-turat proprietății mele se discuta despre construirea unui bloc de 11 etaje. În pri-mă fază am crezut că este o glumă... Mă gândeam că suntem în anul 2018, când lumea a început să respecte legea și că așa ceva este imposibil... să construiești un bloc de 11 etaje într-o zonă de case unde planul urbanistic general al orașului o prezenta ca zonă de maximum 4 eta-je. Șocul real l-am trăit în ziua în care m-am hotărât să merg la Primărie, să văd dacă este un zvon sau este realita-te. Era o zi de joi, când Primăria are program cu publicul. După ce l-am așteptat la ușă, în jur de 2 ore pe dom-nul arhitect-șef al orașului, acesta mi-a confi rmat că este adevărat, că s-a apro-bat în Consiliul Local planul urbanis-tic de detaliu pentru blocul de 11 etaje.Atunci am realizat că orașul nostru a rămas ancorat în anul 1991... că s-a pu-tut aproba o clădire de 11 etaje, fără ni-ciun fel de înștiințare a vecinilor și fără acordul acestora... Absolut nicio hârtie.Din discuția cu domnul arhitect-șef al orașului Pitești am înțeles că este vorba de câteva zile să emită și autori-zaţia de construire. I-am spus că așa ceva este inacceptabil pentru mine și ceilalți vecini din zonă, că ne va um-bri total proprietățile. Acesta mi-a răs-puns că nu am ce să mai fac și că, dacă nu-mi convine, să merg în instanță.La îndemnul acestuia asta am și fă-cut, deși multă lume mi-a spus că-mi asum un mare risc, că voi deveni ținta anumitor instituții și persoane, că sunt interese fi nanciare foarte mari.Mi-am asumat riscul și m-am adresat în justiție, pentru că sunt convins că există legi care reglementează urbanismul, legi care trebuie respectate de toată lumea. Chiar sfătuiesc pe oricine are o astfel de problemă să se adreseze imediat în justiție, pentru că sunt legi care le pot salva munca de o viață și proprietățile (Ordinul Ministrului Sănătății 119/2014 și dispozițiile Legii 544/2001)Este o vorbă veche care spune că „unde nu intră soarele pe geam, intră doctorul pe ușă”.

„În marea ei «milostenie» pentru milionari, Primăria eliberează orice autorizație de construire”

„Sunt uimit nu doar să constat că se eliberează autorizații de construire care încalcă legea, dar și că singurele ar-gumente aduse de acești dezvoltatori imobiliari sunt atitudinea de intimi-dare și de amenințare la adresa mea și a vecinilor mei. M-am simțit obligat să apăr principiul bunei vecinătăți, să ne

apărăm proprietățile și, practic, mun-ca noastră de o viață. Se pare însă că în marea «milostenie» pentru milionari, Primăria eliberează orice autorizație de construire, sfi dând complet reguli-le și nevoile elementare de învecinare.Am luat legătura cu o fi rmă de avocatură specializată în astfel de litigii și am făcut nenumărate hârtii către Primărie, ca să am și eu o dovadă scrisă care să ateste faptul că se va construi un bloc de 11 etaje la gardul meu, cu 20 de balcoane practic în curtea mea. Ce să vedeti..! Ab-solut niciun răspuns din partea Primări-ei Pitești la nicio solicitare a noastră. E ca și cum eu nu existam. Este incredibil ca în anul 2018 să faci adrese ofi ciale, înregistrate la Registratura Primăriei, și să nu primești răspuns... (apoi am afl at că înștiințările făcute de Primărie că-tre noi, în vederea avizării planului de detaliu, au fost făcute pe numele unor foști proprietari, unii chiar decedați de vreo 20 de ani... și cum aceștia nu s-au opus, proiectul a fost autorizat).Atunci ne-am dat seama că am fost total evitați de serviciul Urbanism din Primă-rie ca această autorizație să se poată emi-te. Această autorizație nu se putea emi-te conform legilor privind urbanismul fără acordul nostru, fără să se respecte distanțele între clădiri și fără efectuarea unui studiu de însorire pentru fi ecare proprietate care ar avea de suferit prin construirea unei clădiri cu asemenea re-gim de înălțime în zonă”.

„Cine și-ar dori să cumpere o casă cu curte, care nu are soare nici 30 de minute pe zi?”

„Apoi a început toată nebunia asta, pe care doar ziarul dumneavoastră a avut curaj să o prezinte... Amenințări la adre-sa vecinilor din partea benefi ciarului SC Titidan SRL și a constructorului/asociat SC Energomontaj SRL, blocarea parcă-rilor unui bloc vecin pentru amplasarea organizării de șantier și a macaralelor pentru ridicarea acestui mastodont de 11 etaje... Și mă întreb de ce această susținere înverșunată din partea Primăriei pen-tru ca acest bloc să fi e realizat. Primă-ria trebuia să fi e un mediator între noi.Am auzit voci în oraș că ce supărată e Primăria pe dr. Irimia că am dat în judecată Primăria. Vreau să le trans-mit că ultimul lucru de care aveam eu timp era să dau în judecată pe cineva; de fapt, nu am dat în judecată pe ni-meni, niciodată. Aici a fost altceva, am fost obligat s-o fac. Trebuia să-mi apăr proprietatea mea și munca mea.Este indiscutabil faptul că proprietatea mea are de suferit. Practic, o să-mi fi e imposibil să-mi mai folosesc proprieta-tea, iar în cazul în care aș vrea s-o vând, prețul cred că va fi cu mult sub valoarea de achiziție... Cine și-ar dori să cumpere o casă cu curte, care nu are soare nici 30 de minute pe zi, conform studiului de însorire? Sau cine și-ar dori o casă care are la câțiva metri de gard un bloc de 11 etaje, cu peste 20 de balcoane orientate înspre ea?

A mai fost extraordinară atitudinea avocatului fi rmei SC Titidan, care, chiar în instanță, în loc să justifi ce din punct de vedere legal și tehnic situația pârâților, s-a rezumat să facă referiri jignitoare și neadevărate la adresa mea. Un exemplu este și afi rmația bizară că ar fi afl at de la Primărie că eu dețin o casă pe care nu am declarat-o la impo-zitare. Lăsând deoparte atitudinea tipic torționară, de dinainte de Revoluţia din 1989, a avocaților pârâților, consider că acestea sunt tehnici de intimidare care în România anului 2018 nu trebuie să mai existe. Îi informez oricum pe dom-nii avocați că nu am niciun fel de dato-rie la vreun impozit și, în același timp,

îi întreb eu oare de ce nu s-au interesat la Primărie și care sunt vecinii reali ai proprietății celor de la SC Titidan SRL, ca să ne poată înștiința cu privire la acest proiect? Așa nu ar mai fi existat încur-căturile cu înștiințarea persoanelor dece-date sau care nu mai locuiesc în zonă de zeci de ani?...”.

„Terenul e vârf de pantă. În caz de cutremur, aceste clădiri o iau la vale...”

„Administrația orașului Pitești trebuie să înțeleagă că e obligatoriu să se con-struiască conform legii, fără să se creeze prejudicii de nicio natură altor propri-etari din zonele respective. Am urmă-rit pe site-urile instanțelor că în toate orașele importante din România s-a stopat urbanismul haotic și sunt date pe bandă rulantă sentințe judecătorești de restabilire a urbanismului normal și de bun-simț.

O altă greșeală care nu a fost luată în seamă este faptul că terenul este vârf de pantă. În caz de cutremur, există șanse foarte mari ca aceste clădiri să o ia la vale și să se prăbușească peste proprietățile vecine.

Eu înțeleg că acești oameni sunt foar-te bogați și infl uenți... dar trebuie să fi m lăsați să trăim în liniște, chiar dacă diferențele de natură fi nanciară între noi sunt foarte mari. De altfel, la o în-tâlnire cu arhitectul-șef al municipiului mi s-a aruncat în față faptul că «ce știu eu despre sumele mari de bani care se investesc în achiziția unor astfel de te-renuri» și «ce vreți? Să le dau P+3E?».Este adevărat... eu nu știu cum e cu su-mele acestea mari de bani, dar știu că toți trebuie să respectăm legea.

Primăria nu a făcut nici măcar un stu-diu de trafi c auto... Să ne explice și nouă ce va face cu aproximativ 100 de autotu-risme care pleacă de la respectivul bloc la ora 7.30 dimineața, fi ind sens unic, deci obligatoriu la dreapta pe bulevardul Brătianu, bulevardul fi ind deja supraa-glomerat la orele de vârf... Vă spun eu ce se va întâmpla: se va bloca total trafi cul până la sensul giratoriu din fața Cen-trului de Diagnostic. Orașul Pitești este deja sufocat de trafi cul auto. Primăria trebuie să se ocupe de soluții de fl uidi-zare a trafi cului și de aerisirea urgentă a orașului”.

„Piteștiul trebuie urgent resuscitat !”

„Nu vreau să fi u înţeles greșit, chiar îmi doresc ca Piteștiul să se dezvolte, nu sunt împotriva investițiilor de acest gen, dar trebuie făcute conform legislației în vigoare. Nu cred că cineva dorește să trăiască într-un oraș de blocuri pes-te blocuri. Vrem aer curat, spații verzi, parcuri frumoase, infrastuctură urbană modernă, școli moderne, spitale renova-te, parcări, canalizări... Pentru astfel de proiecte trebuie să simțim înverșunarea Primăriei. Piteștiul trebuie urgent resus-citat!

Mă plimb prin țară la diverse conferințe medicale și văd ce avânt au luat unele orașe... Iași, Craiova, Cluj-Napoca, Si-biu, Alba Iulia, Baia Mare, Oradea... și multe altele. Cum au fost conservate și cât de frumos au fost construite, ce ima-gine europeană și-au creat în doar cațiva ani... Orașe în România în care îți e drag să trăiești, să te plimbi, să faci fotografi i să le arăți prietenilor.

Pentru un județ clasat în top 10 con-tribuabili la PIB-ul României, de zeci de ani, Piteștiul trebuia să fi e un oraș care se învârte după soare. Am încredere că justiția va rezolva această situație fără ca cineva să aibă de suferit în vreun fel.”

Dr. Tiberiu Irimia

Scrisoare către Primăria Piteşti şi rechinii imobiliariDr. Tiberiu Irimia: „Unde nu intră soarele pe geam, intră doctorul pe uşă”

Trebuia să-mi apăr proprietatea mea și munca mea. Este indiscu-tabil faptul că proprietatea mea are de suferit. Practic, o să-mi fi e imposibil să-mi mai folosesc pro-prietatea, iar în cazul în care aș vrea s-o vând, prețul cred că va fi cu mult sub valoarea de achiziție..

Tmt



În ciuda stabilităţii economice din judeţ, argeşenii preferă să emigreze în număr mare

Judeţele Timiș, Cluj, Argeș, Brașov și chiar municipiul București se afl ă printre zonele din care au emigrat cei mai mulţi români în 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În mod suprinzător, românii continuă să plece din judeţele bogate din punctul de vedere al investiţiilor, unde șomajul este foarte scăzut.

„Situaţia este foarte interesantă și cred că este posibil să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt califi cate care emigrează din aceste judeţe. Acest lu-cru este confi rmat și de faptul că exis-tă o creștere foarte mare a ponderii emigranţilor români care aleg Marea Britanie ca destinaţie. În mod tradiţi-onal, Marea Britanie a atras emigranţi români care lucrează cu precădere în zona IT, în sectorul medical, dar și în industriile creative, au plecat inclusiv arhitecţi, designeri sau oameni care lu-crează în industria entertainmentului”, a explicat acest fenomen prof. univ. dr. Monica Roman de la Departamentul de Statistică și Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Datele INS privind distribuţia emi-granţilor pe judeţe din 2016 arată că în 13 judeţe, inclusiv Argeș, și în mu-nicipiul București au fost înregistrate cele mai mari ponderi ale emigranţilor, fi ecare dintre acestea având câte peste 2,5% din totalul celor peste 207.000 de emigranţi din acel an, adică au pierdut fi ecare peste 5.200 de locuitori.

F. Silvestru

Turcii de la Oarja au ales o fi rmă sibiană să le construiască fabrica

Deși Argeșul nu duce lipsă de fi rme puternice în domeniul construcțiilor, chiar și în cel al construcțiilor indus-triale, turcii de la Oarja au ales totuși o companie din Sibiu pentru a le ridica fabrica din localitatea argeșeană. Fir-ma de construcţii CON-A din Sibiu, a antreprenorului Mircea Bulboacă, și-a adjudecat două dintre contractele de ridicare a celor mai mari cinci fabrici care se construiesc în acest moment în România. CON-A i se adaugă fi rma turcească Ark Inșaat (Ark Construc-tion), care ridică fabrica de mașini de spălat a investitorilor de la Arctic, ori-ginari tot din Turcia.

De asemenea, fabrica de prelucrare a lemnului Yildiz Entegre din Oarja se apropie de fi nalizare, după ce a lucrat cu mai multe companii în procesul de construcţie, iar cea de bioetanol a Cla-riant își caută în continuare construc-torii, potrivit datelor ZF. F.S.

Luna trecută, compania argeșeană de transport ru-tier de mărfuri Internațional Lazăr Company a fost premiată de Grupul Renault Nissan Mitsubishi pentru „Operațional Excellence“ în cadrul reuniunii anuale a furnizorilor de servicii de transport și logistică, care a avut loc la începutul lui iulie la Guyancourt, Franța. Ca-litatea serviciilor, inovația și punctualitatea au fost printre atributele care au propulsat compania româ-nească către acest premiu.

„În termeni de reducere a cos-turilor, este o companie cu idei inovative, având rolul principal în proiectarea și testarea semire-morcilor cu podea dublă și alte vehicule ușoare; în termeni de agilitate, este orientată către cli-ent, proactivă și implicată pen-tru a rezolva situațiile neprevă-zute“, au punctat reprezentanții Renault.

În motivațiile pentru acorda-rea prestigiosului premiu s-a mai

menționat că fi rma de transport românească a menținut criterii-le de calitate Clasa A în fi ecare semestru, manageriând foar-te bine activitățile de tip „just în time”: o comunicare foarte bună și o rată bună a anunțării incidentelor. Internațional La-zăr Company s-a remarcat prin-tr-un nivel ridicat de punctua-

litate a livrărilor și de suport în realizarea transporturilor ur-gente, acoperind un perimetru larg, din Rusia până în Maroc.

„Este o surpriză mare pentru noi, mulțumim pentru apreci-ere și încrederea acordată. Sun-tem mândri de acest premiu și sperăm că în viitor să continu-ăm cu același profesionalism“,

a declarat Cătălin Lazăr, direc-torul comercial al Internațional Lazăr Company. La ceremonia de premiere, compania româ-nească a fost reprezentată de Ion Lazăr, directorul general al companiei, și de Cătălin Lazăr, directorul comercial.

F. Silvestru

Internaţional Lazăr Company, premiată de francezii de la Renault

Unul dintre agenții economici argeșeni care se confruntă acut cu lipsa forței de muncă este producătorul de confecții Francesca Industries, al cărui patron, omul de afaceri Ovidiu Baciu (foto), a semnalat de numeroase ori efectele acestei cri-ze și necesitatea ca statul să sprijine reînfi ințarea învățământului profesional în funcție de cerințele pieței muncii la nivel național și, mai ales, local.

În contextul acestei crize, angajatorii se întrec în a posta anunțuri de angajare cât mai atractive. Dacă unele fi rme din industria auto au coborât ștacheta studiilor la 8 clase și oferă chiar bonusuri de prezență, Francesca Industries, care produce pentru branduri internaționale precum Debenhams, H&M, IKEA sau Zara, a apelat la un limbaj atractiv în încercarea de a angaja persoane dedicate muncii într-o astfel de fabrică.

Astfel, pe site-ul companiei, la pagina Cariere, sub titlul „Dezvoltă-te cu Francesca!”, se afl ă postat un anunț de angajare pentru diverse posturi din fabrică, anunț redactat de așa manieră încât să încânte orice femeie care s-a visat măcar o dată o mică creatoare de modă. Iată anunțul:

„E frumos să lucrezi în lumea modei. O femeie va dori întotdeauna să se îmbrace și va fi îndrăgostită de haine. E natural că o femeie să creeze îmbrăcăminte pentru femei. Poți face aceasta de pe diverse poziții:

- Designer vestimentar ancorat în piața în care tre-buie să vinzi.

- Inginer și să-ți pui aptitudinile tehnice în aplicare pentru a obține costuri competitive și calitate maxi-mă.

- Tehnician care poți face echipă cu ingineri și lucră-tori de înaltă califi care laolaltă și să infl uențezi crearea modelelor cu propriile opinii.

- Muncitor în mașina de cusut și să te bucuri de ceea ce înseamnă o operațiune făcută perfect, aplicată pe o haină apreciată în toate magazinele lumii.

- Ucenic lângă adevărați profesioniști, să-i ajuți în activitatea de fabrică și să stabilești mai târziu unde vrei să ajungi.

- Nu excludem nici bărbații din cele de mai sus.” Florin Silvestru

Francesca îşi atrage viitorii angajaţi cu anunţuri scrise în manieră atractivă

Succesul repurtat de marca românească Dacia, deținută de grupul francez Renault, cu plat-forma de comerț online dedicată ediției limitate a noului Duster în decembrie 2017, a dat ofi ciali-lor companiei ideea de a repeta experimentul. Astfel, începând din a doua jumătate a lunii august 2018, clienţii au la dispoziţie o platformă de vânzări online prin intermediul căreia pot comanda orice model afl at în stocul Dacia. Platforma include modelele afl ate în stoc, la preţuri promoţionale.

Filtre de selecție pentru confi -gurarea automobilului dorit

Conform ofi cialilor Dacia, clienţii își pot alege modelul preferat prin utilizarea mai multor fi ltre de selecţie – model, preţ, culoare, tip combusti-bil, astfel încât să poată face alegerea perfectă pentru nevoile lor. Apoi își pot rezerva autoturismul disponibil în platformă, achitând o taxă de 500 de euro (TVA inclusă). Plata se efectu-ează cu card bancar de credit sau de-bit, prin intermediul unui procesator securizat de plăţi. Taxa de rezervare se transformă în avans la momentul confi rmării comenzii. În fi ecare lună, platforma va afi șa un stoc nou de ve-hicule afl ate în promoţie.

Experiment de succes cu noul Duster în decembrie 2017

În decembrie 2017, cu ocazia lan-sării ediţiei limitate a noului Duster, compania românească a pus la dis-poziţia clienţilor o platformă online dedicată prin care puteau fi coman-date vehiculele de acest tip. Începând cu 5 decembrie 2017, cei interesaţi să cumpere Dacia Duster au putut rezer-va online cea mai echipată versiune a modelului, cu motorizarea diesel 1.5 dCi de 110 CP și tracţiune integrală. Duster a fost primul model al mărcii românești pentru care se pot face re-zervări online. Cele 100 de exemplare ale acestei ediţii limitate au fost dispo-nibile în culoarea Orange Atacama și au putut fi achiziţionate exclusiv on-line, doar de persoanele fi zice, la un preţ de 18.900 de euro. Cei interesaţi erau, pe atunci, invitaţi de producă-tor să achite un avans de 500 de euro. Plata se efectua cu card bancar prin intermediul unui procesator de plăţi. După confi rmarea rezervării, clienţii au putut decide singuri la ce dealer Dacia doreau să le fi e livrată mașina, tot acolo urmând să fi e plătită și dife-renţa de preţ.

F. Silvestru

Maşinile Dacia se pot comanda din nou online

Operatorul de servicii medicale pri-vate Gral Me dical, al cincilea cel mai mare jucător de pe piaţă, con trolat de antreprenorul român Robert Șerban, a fi nalizat primul semestru al acestui an cu venituri de 71,1 milioane de lei, în creștere cu 24% faţă de perioada simi-lară a anului trecut, potrivit ofi cialilor companiei. Gral Medical are în deru-lare investiţii de 6 milioane de euro, ce vizează deschiderea unui spital on-

cologic în judeţul Argeș, OncoFort Pi-tești, ce va oferi servicii de diagnostic și tratament oncologic (radioterapie, chimio terapie, analize medicale de laborator, imagistică medi cală), dar și un centru pentru tratarea cancerului de tiroi dă în București. Serviciile on-cologice au devenit o nișă pe care au pariat tot mai mulţi operatori privaţi, în condiţiile în care în România sunt 126.000 de pacienţi. F. Silvestru

Gral Medical va deschide un spital oncologic în Piteşti

Benone Lazăr, fondatorul Internaţional Lazăr Company



UNGHIURI DE VEDERE

AMATORISM! În urmă cu două săptămâni, la un meci amical disputat la Bradu între cele două formații locale, și anume Atletic și Real, amatoris-mul a fost la el acasă. Nu ne referim la cele două echipe, ci la arbitrul central, cel care a făcut o fază mai tare decât „cascadorii râsului”. Ei bine, arbitrul central Eugen Fabian Păsărică (foto) a fl uierat în-ceperea celei de-a doua reprize fără ca mingea să se afl e la centrul terenului. Adică, toți jucătorii erau în teren, mai puțin mingea, care se afl a... „la cabine”.

Ilie Bărbulescu, învățându-l abecedarul fotbalului pe Dragoș Șerban, directorul FC Argeș.

Iubitorii fotbalului știu de ce...

Bă, băiatule, săgețile alea înseamnă direcția de deplasare a jucătorilor, iar cercul ăla mare e

centrul terenului.

În week-end a trecut la cele veșnice cel care a fost Ion Sincă, fost instructor sportiv la AJF Argeș timp de peste 15 ani. În vârstă de 65 de ani, fostul jucător, conducător și angajat al AJF Argeș a făcut atac cere-bral și a căzut ca secerat. Reamintim că Sincă a fost dat afară anul trecut de la AJF, după ce președintele Sorescu a mai câștigat un mandat în fruntea acestei instituții. Ceea ce este însă dureros este că AJF-ul a tri-mis la înmormântarea fostului colaborator un simplu angajat cu o simplă coroană, conducerea, din câte se pare, fi ind foarte ocupată în această perioadă.

Zvonul săptămânii!

Federaţia Română de Handbal a stabilit componența seriei Diviziei A la handbal feminin, echipa din Mio-veni și cea din Pitești fi ind repartizate în Seria C. Pen-tru ediția de campionat 2018-2019, handbalistele din Mioveni vor juca alături de cele de la FC Argeș, CSU Târgoviște, Național Râmnicu Vâlcea, HC Activ CSO Plopeni și LPS Târgu Jiu. Primul meci va fi jucat în-tre CS Dacia Mioveni 2012 și FC Argeș, în data de 9 septembrie, la Pitești. Partidele se vor juca tur-retur, iar primele două clasate se vor califi ca mai departe. Turul va debuta în luna septembrie și se va încheia în octom-brie, iar returul va fi în perioada noiembrie - decem-brie. Cel de-al doilea tur va începe în ianuarie 2019 și va ţine până în februarie, iar ultimul retur va fi din martie până în aprilie 2019. M.I.

CS Dacia Mioveni şi FC Argeş, duel în prima etapă a Diviziei A la handbal feminin

Judoka Eduard Șerban, sportivul legi-timat la FC Argeș, a reușit anul trecut să devină campion mondial de cadeţi, la ca-tegoria 90 kg. La competiţia găzduită de Santiago de Chile, judoka alb-violet a re-ușit să învingă în fi nală un sportiv din Ja-ponia, ţara de origine a judoului. Rezulta-tul obţinut de Eduard Șerban este cea mai mare performanţă din ultimii ani obţinută de orașul nostru la sporturile individuale. Acest rezultat nu ar fi fost posibil fără sus-ţinerea fi nanciară oferită de municipalitate, care acum un an și jumătate, la propune-rea consilierului Cristian Gentea, a decis să sprijine fi nanciar cei mai buni sportivi de la secţiile de judo, atletism și box ale CSM Pitești pentru ca aceștia să nu mai fi e ne-voiţi să plece la alte cluburi când ajungeau la vârsta senioratului. Eduard Șerban a fost recompensat de curând de Primăria și Consiliul Local Pitești cu suma de 10.000

de lei, echivalentul a 2.170 euro, în timp ce antrenorul său, Valentin Ioniţă, a pri-mit 5.000 de lei. De asemenea, mai trebuie menționat că sportivul piteștean a mai fost recompensat pentru această performanță de Ministerul Tineretului și Sportului, conform legislației în vigoare, cu suma de 5.500 euro și de către Clubul Sportiv Municipal Pitești cu suma de 2.750 euro. Așadar, Șerban a încasat peste 10.000 de euro pentru performanța extraordinară obținută în Santiago de Chile. Antrenorul Valentin Ioniță ne-a declarat: „Conform legislației, Șerban a fost recompensat de către Ministerul Tineretului și Sportului (n.n. - 5.500 euro). De asemenea, legislația ne-a permis ca și clubul la care este el legi-timat, și anume CSM Pitești, să îi acorde 50% din cât a primit de la minister (n.n. - 2.750 euro)”. M.I.

Judoka Eduard Şerban a fost răsplătit cu peste 10.000 de euro pentru titlul de campion mondial MTS: 5.500 euro, CSM Pitești: 2.750 euro și Primăria Pitești: 2.170 euro sunt premiile în bani încasate de piteștean

D-le Bărbulescu, în ultima peri-oadă nu aţi fost prezent pe stadion la meciurile disputate de FC Argeș. Care sunt motivele?

- Iubesc FC Argeșul și sunt alături de ei, dar am câteva... la cei care conduc FC Argeș... În momentul în care ei m-au ignorat... nici măcar o invitație la meci nu am primit. Nu am nimic cu PSD-ul, dar cine conduce... Dacă dl. Gentea știe ce are de făcut! Au ca obiectiv clasarea pe locurile 1-3... Sunt acolo undeva sus, ne mândrim cu asta, dar trebuie mai mult și cred că vă dați seama ce vreau să spun. FC Argeș nu are probleme fi nanciare, pentru că Primăria asigură totul, dar așa, fără fi nalitate, cred că putea să fi e oricine antrenor și treaba mergea ca pe roa-te. Prea mulți specialiști și mă refer la ingineri, doctori etc. care se ocupă de fotbal. Eu zic că fotbalul trebuie lăsat pe mâna fotbaliștilor! Nu mă refer la mine, ci la mulți alți mari fotbaliști ai Piteștiului. Dvs. sunteți jurnalist. Cum ar fi să fac eu un articol? Cam așa este și la FC Argeș. Cum comentaţi acest început de

campionat pentru FC Argeș?- Este un început fără sfârșit. Există

implicare, dar ca să fi m voiajori prin Liga a doua... Nu am nimic cu ni-meni, dar ne așteptam și noi la ceva mai frumos și mai cu bun simț. Vă referiţi la promovare? Ce spun

colegii dvs. din consiliul local?- Nu spun nimic. Asta este și vedem

ce facem. Adică la anul, nu anul aces-ta, pentru că nu au cum. Au spus să salvăm brand-ul, am făcut-o și iată că am ajuns aici... Au lăsat-o așa...

„A căutat dl. Gentea sponsori și... caută în continuare” Referitor la Centrul de copii și ju-

niori, ce ne puteţi spune având în ve-dere că iniţiativa v-a aparţinut dvs.?

- Așa este. Inițiativa a fost a mea. Nu vreau să laud pe nimeni, dar acum avem un Centru de copii și juniori așa cum trebuie. FC Argeș a trăit prin Centrul de copii și juniori, de aici au plecat atâția fotbaliști de nivel național și internațional. Este foarte bine că s-a făcut acest centru, dar târziu. Ne-a dat înapoi 20 de ani. Abia după 20 de ani se va vedea munca din prezent de la Centrul de copii. Când vor apărea fotbaliști? Când mă voi duce eu sus... Repet! Investiția este foarte bună, dar rezultatele vor apărea la fi ecare grupă poate prea târziu. Sunt mândru că s-a luat brand-ul, sunt mândru că s-a fă-

cut acest centru de copii, că se vor face săli de sport etc. D-le consilier, ce discuţii, ce

informaţii aveţi despre eventuali sponsori la FC Argeș?

- Nimeni și nimic. A căutat dl. Gen-tea sponsori și... caută în continuare. Bine ar fi să găsească... Au mai fost și alții și știți unde s-a ajuns. Probabil că asta este jucăria lor.

„Dragoș Șerban s-a dus în București, a văzut liniile de tramvai și a fugit, crezând că îl curentează” Cum vedeţi activitatea conduce-

rii executive de la FC Argeș?- Păi, nu avem primul specialist în

fotbal?! Mă refer la luptătorul din con-ducerea clubului. Este nevinovat în lu-mea fotbalului. Probabil că se pricepea mai bine la lupte. Fotbalul trebuie lă-sat fotbaliștilor așa cum am mai spus. Nu mie... Există Moiceanu, Radu II, Mihai Zanfi r, Augustin Eduard și alții. Cine este acest Șerban? Au înde-părtat gloriile Piteștiului pentru cine? Pentru Șerban? Râde lumea de noi! Nu am nimic cu ei, dar ceea ce spun eu o spun din sufl et... Te duci la Federație cu cine? Cu Șerban? Ne dau ăia cu ușa în cap... Păi, Dragoș ăsta s-a dus în București, a văzut liniile de tramvai și a fugit, crezând că îl curentează... În concluzie: lăsați fotbalul fotbaliștilor! Politicul nu are nicio legătură cu spor-tul! Vă dați seama cum ar fi fost văzut clubul la Federație mergând cu un ofi -cial precum Radu II sau Ancuța?! Păi, dacă ești de la lupte, du-te, bă, nene, la lupte! Nu sunt răutăcios. Sunt foar-te cinstit și foarte corect. Nu am ni-mic nici cu Jean Barbu, nici cu Vasile Popa, cei care sunt acolo la club, dar la primul nivel de conducere cred că trebuie să avem valori.

Consilierul local Ilie Bărbulescu, fostul fotbalist alb-violet:

„Există implicare la FC Argeş, dar nu e normal să fi m voiajori prin Liga a doua”

„Sunt alături de FC Argeş, dar din moment ce nu primeşti o simplă invitaţie la meci... Cum să vin?” Faptul că sunteţi într-o altă formaţiune politică a făcut să vă îndepărtaţi

de FC Argeș...- Nu are legătură politicul cu fotbalul. Sunt alături de FC Argeș, dar din

moment ce nu primești o simplă invitație la meci... Cum să vin? Și nu este vorba numai de mine, ci și de alți foști fotbaliști alb-violeți. Uitați-vă și dvs. cine vine la tribuna ofi cială meci de meci și o să vă dați seama despre ce vor-besc. Dacă tot PSD-ul e acolo, cum să mai fi e un Radu II, un Ilie Bărbulescu sau Mihai Zanfi r? E jenant! Unul singur dintre cei de la tribuna ofi cială ține cu fotbalul argeșean, și anume Dumitru Tudosoiu, inspectorul școlar general. Nu țin cu PSD-ul, dar asta este realitatea, ca să nu mai spun că și acest om a fost înlăturat... Puneți, domnilor, oameni competenți să conducă sportul, să conducă FC Argeș!

Interviu realizat de Marius Ionel



Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Construiesc prima închisoare din România în care dacă vrei să intri trebuie să plătești. Și plătești binișor... Nu scapi cu o ciorbă, nu-ți merge cu mărunțișul pe care îl scuipi nestingherit atunci când te trezești că vărul tău din Germania, după ce a venit să își ia țara înapoi, a plecat în con-cediu. S-a fumat și asta! Șuții și intelectualii ale căror gogoși ne-dospite au rămas neatinse vor o țară ca afară. Pun pe picioare o academie a speranței. Nu intru în amănunte, că n-am trecut pe la casierie, așa că amân bairamul pentru data viitoare. Treaba cu închisoarea în care dacă vrei să intri trebuie să plătești e pe bune. Dacă aș da rețeta ar bubui presa. În țara asta bubuie orice, numai ideile care ating supremația, nu!

Încă un pic și gata cu vara. E o vorbă bătrânească, una în care se aglomerează niște semne, care, luate așa... la un loc, conturează ideea unei pălării. Ieri, 22 august 2018, în autobuzul care leagă ce a mai rămas din petrochimie de Bascov, doi bătrânei, binișor trecuți de 70 de ani, se zburleau unul la altul pe chestia pensiilor. Fiecare primea pe lună aproxi-mativ 3000 lei. La un moment dat, unul a arătat cu degetul pe fereastră un grup de tineri. „Îi

vezi? Cei mai mulți dintre ei nu au lucrat niciodată, deși au aproape 30 de ani. Pe timpul lui Ceaușescu te împingeau de la spate să muncești. Păi, ce pensie să mai prindă ăia, poate când se vor angaja și ei la o fabrică, atunci când or împlini 65 de ani - vârsta pensionării! HA-HA-HA!”

Prin clasa a doua am fugit de acasă cu trenul. Bani de drum am strâns repede. Am improvi-zat, cum că merg la tata care e șofer pe șantier în București. M-a fascinat pur și simplu cum suna... ȘANTIER. Ca să nu mă plicti-sesc pe drum, am mai convins un pici să-și ia ghiozdanul și să pornim împreună. Am sugerat să nu anunțăm părinții și asta fi ind-că suspansul nu ar mai avea loc. Drumeția s-a sfârșit prin stația de la Golești. A venit nașul și ne-a cerut biletele. Am uitat să spun că am urcat direct la prima clasă: scaune capitonate, mochetă și tai-fas de conițe și domni cu pălărie. Am fost dați jos din tren și predați unei echipe de ceferiști care ne-a ospătat cu sifon și biscuiți. Apoi, spre seară, ne-au pus într-un va-gon cu etaj. Când am deschis ușa casei s-a făcut liniște, mama era în conferință cu toate tantile din cartier, care mai de care mai inspirată în a ghici ce s-a întâm-

plat. În zadar însă. M-am trezit dimineață pe la ora 4, încins de niște curele. Mă căutaseră prin spitale, pe la miliție și pe la tanti Maria de la București, pe la neica Mocanu, la tataie Câmpeanu. Nu exista încă Jules Verne al nostru care să născocească internetul. Cert este că viața mi s-a schimbat teribil. Eram în clasa a doua, cel mai înalt dintre colegi, așezat me-reu în prima bancă. Nimeni nu îmi dădea scoborul cu împrumut, nimeni nu împărțea pachețelul cu mine și niciuna dintre fete nu mă lăsa să o pup pe obraz. La școală n-am mers două zile. M-a învoit tata, nu de alta, dar aveam niște vărgi de la curea, iar fundul meu de școlar nu se putea obișnui cu umilința. De ce mi s-a schimbat viața? Am devenit vedetă. Toți copiii, inclusiv ăia mari dintr-a opta, se îngrămădeau să mă cum-pere cu fel și fel. Toți doreau să îmi asculte povestea. Iar eu con-tinuam narațiunea fără să mă plictisesc, fi indcă o presărasem cu multă, foarte multă emoție. Ca să ajungi cineva trebuie să taci atunci când Dumnezeu face prezența!

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Academia speranţei, un vis aproape realizat

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

În această săptămână vor ajunge acasă și ultimii militari musceleni care au făcut parte din Batalionul Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor”, unitate care a asigurat timp de șase luni protecţia forţei în zona de apărare terestră apropiată Bazei Aeriene Militare Kandahar. Primii vânători de munte s-au întors la Câmpulung încă de la începutul lunii, iar cei rămași au executat sâmbăta trecută transferul de autoritate către cei care îi înlocuiesc, militarii bistriţeni con-stituiţi în Batalionul Protecţia Forţei „Șoimii Car-paţilor”.

Trecerea misiunii de la o structură la cealaltă a avut loc în Baza Militară Aeriană din Kandahar, în pre-zenţa comandantului TAAC–S (Train Advise Assist Command – South), general de brigada Jeff rey D. Smiley, a comandantului Combined Task Force Red Warriors Eagles, locotenent-colonel Troy Mills, și a reprezentantului militar naţional, colonel Damian Zbranca. Comandanţii companiilor care au format

batalionul de militari musceleni și însuși comandan-tul batalionului, lt.-col. Ionuţ Ilinca, au primit dis-tincţii din partea celor care coordonează misiunea forţei internaţionale în Afganistan.

C.I.B.

Final de misiune în Afganistan pentru militarii musceleni



CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Berea Centenarului

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Evident că împlinirea a o sută de ani de la un eveniment, oricare ar fi el, reprezintă fără doar și poate un prilej de aniversare, de comemorare, de aducere în actualitate a dimensiunilor sale.

Ceea ce se întâmplă acum îmi amintește de o întâmplare pe care am auzit-o cu mai mult timp în urmă. Nea Vasile, personajul despre care vă voi povesti, împlinea optzeci de ani. De mai bine de douăzeci de ani era singur, dar nu se plângea ni-mănui. Copiii, doi băieți și o fată, îl vizitau rar, pe motiv că se descurcă. De data aceasta se hotărâseră să-i aniverseze octogenatul așa cum se cuvine, cu o masă mare, la care au chemat toate rudele, până la al patrulea neam. Peste o sută de oameni umplură curtea sa. Muzică, antren, voie bună. Majoritatea nu-i călcaseră curtea în viața lor. Nea Vasile stă-tea într-un colț, părăsit și de data aceasta de toți, preocupați de acest minunat prilej de reîntâlnire. Întrucât toate economiile sale de-o viață fuseseră cheltuite până la ultimul leu cu această mare ani-versare, după nici trei săptămâni nea Vasile muri de supărare.

Ceea ce s-a dorit a fi un fapt de normalitate, marcarea a o sută de ani de la realizarea României Mari, s-a transformat încet, încet într-o sărbătoare plină de festivism, care chiar și pe Ceaușescu l-ar umple de invidie.

Oare dimensiunile evenimentelor din 1918, cul-minate cu recunoașterea internațională a aportului României la înfrângerea Puterilor Centrale, cât și voinței de unire a românilor afl ați sub stăpânire străină nu implică azi mai multă decență?

Este România azi un stat independent și suveran care să-i poată sărbători așa cum se cuvine pe marii înaintași?

Este azi poporul român la fel de unit, așa cum a fost acum o sută de ani, în condițiile în care atunci trecuse prin momente cu adevărat tragice?

Se ridică actuala clasa politică la nivelul celei care acum o sută de ani a înfăptuit ”Marea Unire”?

Avem noi azi un singur lider politic care să ne ridice cât de cât la nivelul lui Ionel Brătianu?

Răspunsul este nu.Singurele instituții care dau dovadă de seriozi-

tate cât de cât sunt Biserica, Academia Română și Școala. În rest, suntem spectatorii unei operete triste, jucate de actori jalnici.

Prof. dr. Cornel Carp

Medicii de la Bradu s-au mutat în cabinete moderne

Din această săptămână, medicii de familie de la Bra-du s-au mutat în cabinete moderne. Lucrările de re-novare și extindere a dispensarului au fost fi nalizate cu succes.

„Am fi nalizat modernizarea dispensarului și din această săptămână doamnele doctor s-au mutat în no-ile cabinete. Actul medical este o prioritate pentru noi și este important ca medicii din Bradu să benefi cieze de condiții de muncă moderne. În paralel continuă lucrările la after-school și la școala din Geamăna, care vor fi fi nalizate în două-trei luni”, a declarat primarul Dănuț Stroe (foto). M.S.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX


Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., nego-ciabil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4

cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Subsemnatul Qusay Mohammed Hussein

Naji-Naji, declar pierdut paşaportul cu seria A

11648015, eliberat în data de 29.12.2016,in Baghdad,

Irak. Se declară nul.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând prune de toamnă pentru ţuică în comuna Corbi, jud.

Argeş, culese de cumpărător. Acces cu auto până în livadă.

Preţ: 50 bani/kg. Relaţii la tel: 0735882123

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: [email protected], [email protected]

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

[email protected]: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Închiriez apartament 3 camere, parter, cartier Găvana III,

mobilat şi utilat, preţ negociabil. Telefon: 0745578949 sau

0741067266.

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

Vând apartament 4 camere, zona I.C. Brătianu. Relaíi la tel: 0723 203 670.

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

Compasiune și sincere condoleanţe din partea co-legilor de la SC Publitrans 2000 SA. Suntem ală-turi de familia Rotaru Manuel și Camelia în aceste momente de grea încercare și durere, pricinuite de trecerea în nefi inţă a celui ce a fost socru și tată, ŢÎR MARIN.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Fiul Bogdan și mama, Viorica Paltin, anunță cu lacrimi amare zilnice și du-rere nesfârșită împlinirea a 7 ani de la dispariția celei mai scumpe fi ințe din lume - MAMĂ și FIICĂ - IONELA VIORINA IONESCU, fost procuror la Câmpulung și București, prim-procu-ror adjunct la Parchetul Județean Argeș, în ziua de 31 august 2011, de la serviciu. Ființa cea mai devotată, conștiincioasă, respectuoasă și dreaptă, atât la servi-ciu, cât și în familie, lucrând ca o ero-ină până la epuizare, toată vara anului 2011, până în ultima zi a dispariției fulgerătoare. De asemenea, anunțăm comemorarea tatălui ei, ION NUȚĂ PALTIN, fost procuror și avocat la Câmpulung, care a decedat la numai două luni și 7 zile după dispariția unicei fi ice, IONELA VIORINA, la data de 7 noiembrie 2011. Durerea sfâșietoare i-a cuprins inima, făcând infarct la Spi-talul Județean Argeș, după o suferință grea dar cu speranța că va ieși cândva la lumină adevărul despre dispariția scum-pei noastre fi ice. Mama, respectiv soția, Viorica Paltin, fi ul și nepotul, Bogdan Ionuț Ionescu, se roagă pentru iertarea păcatelor lor și bunul Dumnezeu să îi odihnească în pace și liniște pe scumpii noștri, pe care nu îi vom uita toată viața noastră. Amin! Slujba se va ține la Ci-mitirul „Sf. Gheorghe” Pitești, pe data de 29 august, la ora 8,30.



Fostă elevă a Colegiului Național „Zinca Golescu”, Victoria are doar 18 ani și planuri mari. La fel ca Andrei George Pascu, tâ-năra a obținut media 9,70 la admiterea de la Aca-demie și vrea să îmbrace uniforma de polițist. „Aș spune ca sunt ambițioasă, încăpățânată, stăpână pe mine, dar o persoană pe care te poți baza, onestă și câteodată sensibilă”, se de-scrie studenta.

„Totul sau nimic!”În acest an, concurența

la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a fost una acerbă, o medie de aproape șase candidați pe loc. „Am avut emoții la fi ecare probă, dar cred că cea sportivă m-a speriat cu adevărat. Totuși, am văzut apoi că nu e deloc greu și că e totul sau nimic. În ceea ce privește scrisul, știam că sunt bine pregătită și nu am avut așa mari emoții”, ne-a povestit Victoria Elena Du-mitrescu.

Tânăra a învățăt din greu pentru admitere: „Până în acest an îmi plăcea să că-lătoresc, să descopăr locuri și oameni noi, să citesc și să ies cu prietenii mei, însă anul acesta n-am putut face nimic din ce am menționat, sper să recuperez la anul”.

Tânăra ne-a mai spus că s-a apucat de pregătire la cele trei materii, istorie, gramatica limbii române și engleză din octombrie anul trecut, iar antrenamentele

le-a început din luna mai. S-a înscris doar la Acade-mie, întrucât aceasta este calea pe care vrea să o ur-meze cu desăvârșire. Cu o medie la bac de 9,43, tână-ra ar fi putut să se înscrie la orice facultate, însă a ales Academia de Poliție pen-tru că: „Este un vis pe care îl am de când eram mică. Cred că la început m-a atras uniforma, iar acum mi-ar plăcea să am un loc de muncă bazat pe disci-plină și stabilitate.” Printre rude, Victoria are multe ca-dre militare sau cu funcții în poliție.

Victoria nu are un model, ci un caracter ideal ima-ginat de ea însăși, un set de valori pe care încearcă să le urmeze îndeaproape. „Totuși, mama mea a fost mereu o inspirație pentru mine”, adaugă Victoria Dumitrescu.

Andrei George Pascu: „Nu mă așteptam să ies primul pe țara, voiam doar să intru”

Andrei are 19 ani. A absol-vit Colegiul Național „Ale-xandru Odobescu” și va urma, din toamnă, cursu-rile prestigioasei Academii de Poliție din București, la specializarea Ordine și Siguranță Publică. În jurul vârstei de 12 ani, Andrei a fost atras de criminalistică: „Mi s-a părut interesantă această specializare, iar de atunci am început să mă

documentez cu tot ce ține de această ramură și despre modurile de operare ale acesteia”, ne spune tânărul piteștean. Andrei a primit sprijin din partea famili-ei, din partea profesorilor care i-au oferit meditații la română, engleză și istorie, dar și verișorul său i-a fost alături, el însuși absolvent al Academiei de Poliție.

Andrei pornește pe acest drum încărcat cu opti-mism, nu crede în eșec. „Mereu am reușit să mă in-tegrez și să fac parte dintr-un colectiv. Sunt conștient că vor urma niște ani grei, dar o să dau totul și o să reușesc să mă mențin la fel ca până acum”.

Iată cum este văzut polițistul ideal de tânărul student la Poliție: „Un om cinstit și curajos care să pună legea în aplicare așa cum trebuie și care să nu se abată de la difi cultățile care se vor ivi”.

Pentru Andrei, Academia de Poliție nu este doar „una dintre cele mai prestigioase instituții care ajută la clă-direa unui viitor strălucit”, ci este și o responsabilitate pe care și-o asumă: „Am avut emoții pe tot parcur-sul admiterii. Un eșec la una dintre cele trei etape ale acesteia ar fi fost o mare dezamăgire pentru mine, mai ales că am depus mari sacrifi cii. Cu toate acestea, nu mă așteptam să intru primul pe țară, voiam doar să intru. Nu conta dacă eram primul sau ultimul. Obiectivul pe care l-am fi -xat de la început a fost acela de a nu dezamăgi persoane-le care au avut încredere în mine, mai ales pe părinții mei”, afl ăm de la tânărul student.

Mari Tudor

Exclusiv. Ei sunt cei doi piteşteni admişi primii la Academia de Poliţie

În acest an, primii doi admiși la Academia de Poliție sunt doi tineri din Pitești. Este vorba de Victoria Elena Dumitrescu (absolventă a Colegiului „Zinca Golescu”) și Andrei George Pascu (Colegiul „Al. Odobescu”). Jurnalul de Argeș a stat de vorbă cu cei doi absolvenți de elită.

Victoria Elena Dumitrescu:Cred că la început m-a atras uniforma, iar acum mi-ar plăcea să am un loc de muncă bazat pe disci-plină și stabilitate.

Andrei George Pascu: Am avut emoții pe tot parcursul admiterii. Un eșec la una dintre cele trei etape ale acesteia ar fi fost o mare dezamăgire.

La fi nalul săptămânii trecute, la Castelul Bran a avut loc o acţiune de re-constituire a trecerii Car-paţilor de către trupele românești, imediat după intrarea ţării noastre în Primul Război Mondial. Protagoniștii evenimen-tului au fost militari din cadrul Brigăzii 2 Vânători de Munte ”Sarmizegetu-sa” și Academia Forţelor Aeriene ”Henri Coandă” din Brașov, cu sprijinul Detașamentului ”Mateiaș” al Muzeului Municipal Câmpulung.

Detașamentul câm-pulungean a devenit o prezenţă apreciată la eve-nimentele dedicate Cen-

tenarului Marii Uniri și nu numai. În urmă cu doi ani, s-a constituit în gardă de onoare la vizita preșe-dintelui Klaus Iohannis la Câmpulung, iar în acest

an a participat la două reconstituiri ale luptelor purtate de Armata Româ-nă în urmă cu un veac, la Câmpulung și Mioveni.

C.I.B.

Câmpulungenii au trecut Carpaţii pe la Bran

Reconstituire după un moment important din Primul Război Mondial

Săptămâna trecută, încă o serie de copii din Mio-veni au încheiat sejurul oferit de autoritățile locale în tabăra de la Eforie Sud.

În vacanța de o săptămâ-nă, tinerii din Mioveni au avut parte de activități distractive și sportive, jo-curi pe plajă, vizite la di-

verse obiective din județul Constanța și miniexcursii. Aceștia au fost la Delfi na-riu, la Acvariu, au vizitat Microrezervația din ca-drul Complexului Muzeal de știinte ale Naturii, s-au plimbat pe Faleza Cazino Constanța, s-au plimbat cu vaporașul pe mare, cu telegondola, au fost în par-cul de distracții din satul de vacanță. Deplasarea, cazarea, masa și alte servi-cii au fost suportate de Pri-mărie și Consiliul Local Mioveni. M.S.

Zeci de copii au benefi ciat de un sejur la mare oferit de Primăria Mioveni



Cei tineri nu au prins așa ceva. Nu au văzut spectacolele cu cascadori care aveau loc pe stadion, în urmă cu peste 20 de ani. Cei mai în vârstă au început să uite acele vremuri și acele evenimente care îi scoteau din cenușiul vieţii în comunism. Însă cu amintirile au rămas cei care făceau deli-ciul spectatorilor... Iar printre ei se afl au și musceleni, unul dintre ei fi ind Marian Creţu. Cu el am stat de vorbă despre cascadoriile auto, raliuri și co-laborarea cu marii cascadori ai României.

Pilot de curse în prima echipă a Câmpulungului

Și-a început aventura auto prin 1983, la raliuri. „Concuram cu Dacia mea personală la grupa N, la începători. Făcusem o echipă a ACR Câmpulung, cu Marian Vlad și alţii”, povestește Marian Creţu. Iar de la Dacia a trecut la ARO, fi ind angajat la Fabri-ca de Piese și Subansamble care avea echipă de raliuri. Nu a fost un parcurs de excepţie, fi indcă aveau probleme cu mașinile, cu piesele... Iar baza era echipa uzi-nei. „Noi alergam pe ARO 10, cei de la uzină erau pe ARO mare, pe ARO 24. Primisem mașinile tot de la uzină, după intervenţii cu directorii. Ne-au dat trei au-tomobile conduse de mine, Bu-libașa, Viorel Bolbose... Aveau motoare de Dacia, le ranforsa-sem, le tăiasem partea din spate. Cu ele alergam și la raliuri, și la autocros. Nu prea am avut rezul-tate deosebite. Nu aveam mașini competitive atunci. Cu ARO mă descurcam cel mai bine pe maca-dam, că aveam tracţiune 4X4. Pe asfalt era mai greu, aveam motor de Dacia, fi erbea...”, își aminteș-te musceleanul. Pe atunci chiar exista un Raliu al Muscelului, și el dispărut, ca autocrosul sau mo-tocrosul.

Lipsa banilor și poate lipsa de interes a unora au făcut ca raliul lui Marian Creţu să se opreas-că devreme. „E un sport foarte costisitor. Când eram cu Daciile noastre în echipa ACR, ne sus-ţineau cât de cât cei de la ACR, ne asigurau benzina și cazarea. În rest, erau mașinile noastre, ba-nii noștri. Iar la FPSA, după ce a venit Revoluţia, altele au fost priorităţile”, spune vitezistul. Da-cia cu care alerga a supravieţuit până anii trecuţi. Dar era vai de ea, fi indcă, după ce a început să concureze pe ARO, a folosit-o la cascadorii.

„Stăpânii” cascadoriilor auto

La puţin timp după ce a înce-put să participe la curse, Marian Creţu a început să facă și casca-dorii auto. „Cei de la București ne-au agăţat, cascadorii mari de atunci. Prin 1983-1984, când am început noi erau două echipe care dădeau spectacole. Era o trupă cu Titi Ghiţescu, iar apoi a noastră.

Era mare concurenţă între ele. Cred că la curse ne-au văzut, pe mine și pe Marian Vlad, zis «Piti-cu». Eram în trupă cu Paul Fister, Viorel Plăviţu, Gheorghe Bușoiu și Sobi Cseh, cascadori mari care au jucat în «Mihai Viteazul», au lucrat cu Sergiu Nicolaescu, cu Florin Piersic. Nu am fost anga-jat, ci eram cascador colaborator la Centrul de Producţie Cinema-tografi că”, susţine el. Și nu au fost puţine spectacolele date în toată ţara, însă regretul lui Creţu este acela că nu a făcut cascadorii și pentru fi lme. „Și eu, și Marian Vlad puteam face cascadorii în fi lme, dar nu am mai ajuns la așa ceva. A venit Revoluţia, am pierdut legătura cu ceilalţi... Și erau niște proiecte interesante. Apoi au dispărut spectacolele de pe stadioane. Știu că, rar, au mai fost niște manifestări individuale după 1990”.

Acrobaţiile se făceau, de regu-lă, cu automobile Dacia, rar cu ARO. „Un spectacol era amplu, inclusiv cu trupe care concertau în pauze. Noi făceam întoarceri cu frâna de mână, cu marșarie-rul, derapaje controlate, urmăriri, mers paralel, trecere prin cutii de cartoane cu om pe ele, prin trepi-ede pe care se afl au oameni, tre-cere prin panouri de foc..., inclu-

siv răsturnări de pe rampă. Am încercat și mersul pe două roţi, dar nu am reușit, fi indcă, prac-tic, Dacia nu putea să meargă pe două roţi”, spune Marian Creţu.

Pregătirile pentru spectacole erau dese și intense, fi indcă orice greșeală putea să fi e fatală. „Tre-buia să ne pregătim, mai ales că mersul paralel, de exemplu, era foarte periculos. Trebuia să mergem lipiţi, că aveam om pe mașini, un picior pe o mașină, celălalt pe alta. Dacă ne depăr-tam numai un centimetru, putea să cadă între mașini. Am avut o fază de genul acesta chiar aici, la Câmpulung, la un antrenament. Ne antrenam pe al doilea stadion, cel cu pista de beton. Aveam o fată pe mașini. Eram pe turnan-tă, ne-am depărtat și a căzut. No-roc că nu s-a ales decât cu niște zgârieturi. Riscul cel mare era să-l strivești pe cel afl at sus, de-aia ne înţelesesem să ne depărtăm ime-diat dacă avem parte de un ase-menea incident. Pica omul, dar măcar nu îl agăţam cu mașinile”, rememorează fostul cascador.

Aventuri în afara... spectacolelor

Marian Creţu a umblat prin toată ţara cu spectacolele de cas-cadorie. „Ne trebuia aprobare în fi ecare judeţ, plus că fără avizul Anei Mureșan ( fostul ministru comunist al culturii) nu puteam da nici un spectacol. Aveam și impresar, se vindeau bilete, iar o parte din bani ajungeau la

noi. Plecam în turneu prin ţară și până se contracta următorul spectacol stăteam prin hoteluri câte o săptămână. Ni se întâm-pla să dăm și câte două spectaco-le într-un oraș”. Iar acel oraș nu avea parte de liniște atunci când găzduia cascadorii. „A fost o via-ţă frumoasă, am trăit multe aven-turi. Ce chefuri trăgeau cascado-rii!!! Se băteau între ei, se băteau cu localnicii...”

La o fracţiune de secundă de moarte

În ciuda talentului și a pregăti-rii, demonstraţiile din spectacole nu erau lipsite de pericole. Spune Marian Creţu că și el a fost aproa-pe de accidente. „Am avut un ac-cident chiar aici, la Câmpulung, pe stadion. Ce s-a întâmplat? Dăduse spectacol cealaltă echi-pă, în care erau Titi Ghiţescu și Stelică Isăroiu. Nu au putut apoi să mai aibă o reprezentaţie, așa că am intrat noi în scenă. Numai că Titi Ghiţescu s-a ţinut de capul nostru să intre și el în spectacol. S-a acceptat acest lucru și am co-laborat cu el. Făceam niște evi-tări, cu două mașini venind din contrasens. Evitarea o făceam bot în bot și apoi întorceam mașinile cu frâna de mână. Eu eram obiș-nuit cu Marian Vlad, ajunsesem să nu mai întoarcem mașinile cu frâna de mână. Când am făcut evitarea, Titi Ghiţescu a întors cu frâna de mână, eu l-am vă-zut în oglindă și am tras și eu s-o întorc la fel. Bănuiesc că mi s-a

rupt cablul de la frâna de mână, pentru că am intrat în gardul de pe marginea pistei. Apoi, am mai avut o fază tare parcă pe la Motru sau Deva. Foarte pericu-loasă era trecerea prin panourile de foc. Din afară nu pare așa, dar știi ce senzaţia ai când treci prin ele?! Te sufoci, zici că nu mai ai aer, nu mai poţi respira. Dacă îţi pierzi controlul, e foarte riscant. Panourile trebuie aliniate perfect. Când luai viteză, dacă deviai pu-ţin, intrai în marginea lor. Plus că aveam om pe capota mașinii, cu capul în faţă și legat de picioa-re, ţinut de mine și de copilot. Trebuia să trecem cu viteză prin panouri, că exista riscul să ia foc mașina. Îţi dai seama dacă senza-ţia mea era cum era, ce simţea cel de pe mașină!? Când terminam cascadoria săreau pompierii pe el, că era plin de paie care ardeau... Dar faza periculoasă a fost la trecerea prin trepiede. Erau pa-tru trepiede din lemn, iar pe fi -ecare stătea câte un om, la vreo doi metri înălţime. Eu trebuia să trec cu viteză ca după distrugerea fi ecărui trepied omul să nu cadă pe mașină. Trepiedele erau foarte fragile, până ajungeam eu cu ma-șina la ele erau ţinute de cineva, să nu se rupă să cadă cei de pe ele. Numai că atunci când ultimul trepied care trebuia doborât nu a mai fost susţinut, acesta s-a rupt și omul mi-a căzut exact în faţa mașinii pe care o conduceam cu viteză. Am reușit să-l evit... L-am atins doar puţin cu aripa. Nu mai știau ceilalţi cum să mă felicite! Practic era aproape imposibil să-l evit, dar am reușit, totuși”, poves-tește Marian clipele de pericol. Și spune clar că nu i-a fost niciodată teamă!

Unul dintre puţinii cascadori auto din ţară: musceleanul Marian Creţu

„Cascadorii” şi în... civilie

Oamenii erau foarte atrași de ceea ce făceau cascadorii cu ma-șinile. „Devenise un fenomen ceea ce făceam noi. E adevărat că pe acele vremuri și posibili-tăţile de distracţie ale românilor erau destul de puţine, așa că un spectacol de cascadorie era ceva atrăgător”, spune, nostalgic, musceleanul. Iar după Revolu-ţie fenomenul s-a stins încet.

Marian Creţu conducea peri-culos și în afara spectacolelor. Era tânăr... „După ce am termi-nat armata, mi-a luat tata mași-nă. În scurt timp m-am răstur-nat cu ea. La 120 km la oră am dat-o peste cap de trei ori. Și nu am păţit nimic! Am intrat cu ea în curbă, la intersecţia drumu-rilor către Boteni și Cetăţeni. A contat mult pentru mine acest lucru, a fost momentul în care am căpătat experienţă, pentru că am stat zile întregi să anali-zez ce se întâmplase”, povestește Marian Creţu. Și nu a fost sin-gurul incident: „Am avut multe peripeţii cu mașina. Din cauza asta apăruse și un cântec cu numărul mașinii mele, 1-AG-2453. Era Miliţia după mine tot timpul”, zâmbește el.

Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Foto sus:Marian Creţu (al treilea din stânga), cu echipa Automobil Club Român, după o competiţie

Foto jos:Cascadorul musce-lean, imortalizat în timpul unui raliu



JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaMarketing: Sorin CotescuRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Deputatul liberal de Argeș Dănuț Bica s-a adresat mi-nistrului Sănătății în privința defi citului tot mai mare de medici înregistrat în țară, dar și la nivelul județului Argeș.

Parlamentarul argeșean consi-deră că majorările salariale din domeniul sănătății au venit prea târziu: ”Prin implementarea noii grile de salarizare, Guvernul a considerat că sistemul public de sănătate va prezenta o atractivi-tate mai mare pentru specialiștii din domeniu, creșterea veni-turilor urmând să conducă la stoparea exodului medicilor în afara granițelor și la eliminarea tentației acestora de a condiționa prestarea actului medical de primirea așa-ziselor atenții din partea pacienților. Se pare însă că decizia majorării salariilor a survenit mult prea târziu, dacă luăm în considerare faptul că, potrivit datelor furnizate de Co-legiul Medicilor din România, peste 15.700 de medici au plecat în străinătate în perioada 2007-2017, principalele destinații ale acestora fi ind Germania, Marea Britanie și Franța. Consecința acestui exod o reprezintă defi ci-tul puternic de personal la nive-lul unităților medico-sanitare, existând spitale în care, prin pen-sionarea unui medic de speciali-tate, se desfi ințează practic secția respectivă. Conform unui studiu realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății prin prelucrarea datelor parțiale oferi-

te de jumătate dintre direcțiile de sănătate publică din țară, la fi na-lul anului trecut exista un defi cit de 4.700 medici specialiști. Și lip-sa medicilor de familie este acută, 600 de localități fi ind lipsite de serviciile acestora. Situația este la fel de critică și la nivelul județului Argeș, unde nu există unitate spitalicească din sistemul public care să nu înregistreze defi cit de medici specialiști aproape la fi e-care secție. Această stare de fapt, coroborată cu nemulțumirile pri-cinuite de condițiile precare ofe-rite celor internați, îi determină pe tot mai mulți argeșeni care au probleme de sănătate să apeleze la serviciile spitalelor din București. În contextul celor prezenta-te anterior, solicit ministrului Sănătății să ne spună ce măsuri își propune să adopte Ministerul Sănătății pentru a asigura înca-drarea cu personal de specialitate, în cel mai scurt timp, a tuturor posturilor vacante înregistrate în sistemul argeșean de sănătate pu-blică”, a spus Dănuț Bica. M.I.

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:„În Argeş nu există unitate spitalicească din sistemul public care să nu înregistreze defi cit de medici”

Sâmbătă, 25 august a.c., s-au deschis lucrările congresului anu-al al Societăţii Europene de Car-diologie (ESC) la centrul de con-venţii ”Messe München”, lucrări ce se încheie miercuri, 29 august. Misiunea ESC este ”reducerea poverii bolilor cardiovasculare la populaţia europeană, cu extensie globală”, iar Spotlight-ul Con-gresului ESC 2018 a fost: Bolile Valvelor Cardiace. Cel mai mare congres de cardiologie adună aproape 31.000 de profesioniști din domeniul sănătății cardio-vasculare din 150 de țări și peste 200 de fi rme expozante. Temati-ca abordată în cadrul congresului a fost încadrată în 500 de sesiuni ale experţilor, acoperind toată medicina cardiovasculară, de la clinică la cercetare, de la biomar-keri și bioimaging la anticorpi monoclonali, de la prevenţie la intervenţii hibrid. La acest eveni-ment medical au fost prezentate peste 4.500 de lucrări care vor contribui la progresul medicinei cardiovasculare la nivel global.

”Congresul este gândit să ofere maximum de informaţie într-un

mod cât mai confortabil. Lucră-rile s-au desfășurat în 24 de săli paralele, care poartă numele dife-ritelor capitale europene, printre care și Bucureștiul, structurate în 9 sate (”villages”), iar expoziţia industrială a găzduit concursuri profesionale, drive tests pentru diverse aparate, teatrul cardio-vascular și multe altele”, ne-a de-

clarat medicul cardiolog argeșean Adrian Tase.

Demn de menționat că dr. Tase a fost în echipa de examinare a lucrărilor științifi ce în vederea selecționării pentru prezentare la congres. Medicul argeșean a par-ticipat la ședința steering com-mittee pentru fi brilația atrială, ca și la ședințele registrelor europene de cardiooncologie, cardiopatie ischemică și infarct miocardic acut.

Adrian Tase va mai fi prezent la întâlnirea membrilor interna-ţionali ai Colegiului de Cardio-logie American, unde este afi liat din 2004, la ședinţa grupului de lucru european ”Farmacotera-pie Cardiovasculară” (membru din 2005), la adunarea genera-lă a Societăţii Internaţionale de Farmacologie Cardiovasculară (membru din 2008). Ca și în anii trecuţi, doctorul Tase va valorifi -ca imediat noutăţile de la congres în folosul pacienţilor argeșeni. Totuși, concepte ca „nanobotics”, „proteomics” etc. rămân încă la nivel informativ pentru regiunea noastră. M.I.

Conf. univ. dr. Adrian Tase a participat activ la Congresul Anual al Societăţii Europene de Cardiologie

Iată ce spune Andrei Gerea: ”Rudolph Giuliani, avocatul lui Donald Trump, fost procuror federal și fost primar al orașului New York, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis și altor ofi ciali români în care cere verifi carea protocoalelor Parche-tului General - SRI și stoparea presiunilor asupra judecătorilor. Giuliani a mai vorbit și despre protocoalele secrete dintre DNA și SRI. Protocoale care, secrete fi ind, au readus România într-un stat cu accente securistoide din perioada comunistă. Este pen-tru prima dată când cineva din SUA face o radiografi e corectă a situației din Justiția din Româ-nia. Experiența de procuror fede-ral într-un stat unde democrația este respectată i-au permis lui Rudolph Giuliani să vorbească clar despre situația din Româ-nia. Nu mai discutăm aici despre susținerile pro-bono ale unora dintre reprezentanții Americii pentru fostul șef al DNA. Discu-tăm despre o analiză a ceea ce s-a întâmplat în România. Această situație este și unul din motivele pentru care sunt convins că mi-nistrul Justiției, Tudorel Toader, a decis analiza activității lui Au-gustin Lazăr. Nu discutăm des-

pre niciun fel de imixtiune poli-tică. Așa s-a spus și la momentul în care Laura Codruța Kovesi a fost schimbată din funcție. Să faci abuzuri și să închei protocoa-le secrete între parchete și servici-ile secrete în numele statului de drept nu înseamnă democrație. Nici pe departe. Să ai parchete independente, funcționale, servi-cii secrete care se ocupă de ceea ce spune legea, să ai dosare rezolvate cu celeritate atunci când există suspiciuni asupra unor procurori și judecători, asta înseamnă stat de drept într-o democrație”.

„Știu, din experiența de ministru, că mediul de afaceri american este atent la ceea ce înseamnă respectarea legii”

Tot vicepreședintele ALDE mai precizează: ”Ce luptă împotriva corupției este aceea în care sute de procurori și judecători aveau dosare nesoluționate de ani de zile la DNA, ei instrumentând sau dând sentințe în alte dosare înainte de DNA? Presiunile de orice fel trebuie eliminate. ALDE a susținut încă de la înfi ințare că, pe lângă creșterea economi-că și investițiile în infrastructura

țării, avem nevoie de o justiție independentă și efi cientă, în care abuzurile să fi e la un nivel cât mai mic, iar erorile să fi e îndreptate. Niciodată, nimeni din ALDE nu a susținut ca vreo persoană, poli-tician, om de afaceri sau de orice fel, suspectată de acte de corupție să scape. Am susținut perma-nent ceea ce a susținut acum, prin această scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis, și Rudolph Giuliani. Și ALDE a susținut existența unor mecanis-me profesionale și independente pentru Parchetul General, DNA, SRI, un control parlamentar real, pentru a elimina aceste abuzuri și pentru a fi convinși că cetățenii care sunt judecați în țara noastră vor avea parte de procese corecte, transparente și de respectarea le-gii. Știu, din experiența de minis-tru, că mediul de afaceri ameri-can este atent la ceea ce înseamnă respectarea legii. Și cred că trebu-ie ca acei care, conform legii, pot fi verifi cați, să nu mai comenteze cu accente politice și să răspundă la întrebările care le sunt puse. Ei nu sunt puși acolo ca să facă politică, ei sunt puși acolo ca să asigure respectarea statului de drept, a legii și a Constituției Ro-mâniei. Îmi exprim încrederea că un astfel de semnal despre starea de fapt din țara noastră, asupra căreia noi am tot atras atenția, ve-nit însă acum de la o importantă fi gură a aliatului nostru strategic, va avea un altfel de efect asupra președintelui României”.

A.C.

Andrei Gerea reacţionează după scrisoarea lui Rudolph Giuliani:

„Protocoalele dintre SRI şi DNA au readus România într-un stat cu accente securistoide”

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea reacționează după ce Ru-dolph Giuliani, avocatul lui Donald Trump, fost procuror federal și fost primar al orașului New York, a transmis o scrisoare președin-telui Klaus Iohannis și altor ofi ciali români în care cere verifi carea protocoalelor Parchetului General - SRI și stoparea presiunilor asupra judecătorilor. Giuliani a mai vorbit și despre protocoalele secrete dintre DNA și SRI.

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic, la preţ redus. Tel. 0729.033.987



Liviu Dragnea și-a însurat feciorul. Parlamentarii PSD de Argeș au făcut credit la... alegători ca să poată achita meniul.

Să vă trăiască fecioru’, șefu! Cu tot cu mireasă, care e mai bătrână ca Irinu-ca... După cum o arată și buzunarele, am venit pregătiți cu darul și pentru

nunta dv., că vrem pe liste și în 2020...

LA MULŢI ANI!Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 29 august - 4

septembrie 2018. Primii sărbătoriți, pe 29 august, sunt notărița Ana Stan și scriitorul Dumitru Augustin Doman. Pe 31 august va primi felicitările cuvenite Marcel Proca, managerul SC Tiparg, iar pe 1 septembrie vor închina o cupă de șampanie Constantin Nicolescu, fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, judecătoarea Andreea Ta-bacu, dr. Mioara Bucur de la DSP Argeș și Ion Jinga, ambasadorul României la ONU. Pe 4 septembrie vor da de băut farmacistul Ion Burnei, senatorul Iani Popa și Cristina Stancu, colega noastră de redacție. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Gruparea deputatului Radu Vasilică, tot mai infl uentă în PSD Argeș, cam de când a ieșit la drumul mare.

Aceștia sunt sclavii mei, mai puțin Gabi Zoană și mă înțelegeți de ce!

N-aveți idee cât de senzual lovește cu biciul...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Marcel Proca Constantin Nicolescu Ion Burnei

Nici cei de la Drumuri Naţionale, nici cei de la judeţ nu au nicio treabă cu drumurile! Și cum să fi e altfel, când la începutul lunii s-a rupt o porţiune din DN 73D, în zona Mioarele-Boteni, împiedicându-se trafi cul între Câmpulung și Mioveni, iar acum s-a accentuat riscul pe DJ 735 între Bughea de Sus și Albeștii de Muscel. În ambele cazuri situaţia degradărilor a fost sesizată de ani de zile, dar fără niciun rezultat.

Problema e veche de un deceniu, dar pro-bleme mai mari au fost în toamna lui 2015 pe DJ 735, chiar la intrarea în Albeștii de Muscel. Atunci, cei de la Drumuri Judeţe-ne au spus că în primăvara lui 2016 se va remedia situaţia, însă a fost doar o amăgi-re. Anul trecut au fost iar probleme, la faţa locului s-au bulucit prefectul, președintele Consiliului Judeţean și senatorul Gheorghe Marin, dar tot fără niciun rezultat. Acum, mai ales că vara a fost ploioasă în iulie, dru-mul s-a degradat și mai mult și este posibil ca legătura între Bughea de Sus și Albeștii

de Muscel, plus Cândești, să fi e ruptă.Drumul se rupe, pământul alunecă, iar

casele sunt și ele afectate. Au apărut și alte promisiuni, iar între timp stă și așteaptă re-zolvare însuși tatăl primarului din Albești, casa meșterului Gelu Manta fi ind situată chiar lângă zona afectată. C.I.B.

După dezastrul de la Boteni,

Se rupe drumul şi la Albeştii de Muscel

Consiliul Legislativ al Parlamentului Ro-mâniei a avizat favorabil o iniţiativă privind modifi carea legilor privind alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezi-denţiale, actul fi ind apoi publicat în Moni-torul Ofi cial. Printre cele mai importante schimbări se afl ă cea referitoare la organiza-rea a două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor, dar și cea care vizează introdu-cerea votului preferenţial pe liste de partid (liste deschise).

Propunerile legislative au fost întocmite de Comitetul de iniţiativă pentru promo-varea propunerii legislative „Lege privind modifi carea unor acte normative în materie electorală”, format din 17 persoane. Printre acestea se afl ă și doi argeșeni: Raluca Mi-haela Paraschiv, născută în Pitești, dar do-miciliată în București, și Traian Paparete, născut în judeţul Dâmboviţa, dar cu domi-ciliul actual în Pitești. C.I.B.

Doi argeşeni vor schimbarea legilor electorale

Scrisoare c Primăria Pite şi rechinii imobiliarirecunoaște c-o face și lucru manual se cheamă:...

Documents

Transcript of Scrisoare c Primăria Pite şi rechinii imobiliarirecunoaște c-o face și lucru manual se cheamă:...