SCRIEREA CA SEMN-SIMBOL -...
Transcript of SCRIEREA CA SEMN-SIMBOL -...
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ARTE ȘI DESIGN
I.O.S.U.D.
SCRIEREA CA SEMN-SIMBOL
Teză de doctorat – Rezumat
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC – Prof. Univ. Dr. DUMITRU ȘERBAN
DOCTORAND – EUGENIA RODICA BANCIU (Drăgoi-Banciu)
TIMIȘOARA
2018
SCRIEREA CA SEMN-SIMBOL reprezintă o
cercetare bazată în primul rând pe experiența mea
profesională și poate reprezenta un punct de reper în
domeniul graficii, al caligrafiei și al graphic-
designului.
În lucrarea de față am încercat să explic
interconexiunea dintre sunet, simbol și scris trecând în
revistă diverse culturi, multe tipuri de scrieri și
aproape toate etapele istorice ale evoluției umane,
folosindu-mă de idei și informații din mai multe
discipline, printre care antropologia, istoria artei și
culturii, lingvistica, filosofia, psihologia și teologia; și
ating subiecte legate de literatură, de manuscrisele
medievale, de caligrafie, culegere de texte și
tipografie, design de litere și grafică publicitară,
precum și de artă conceptuală și caligrafie modernă.
Elaborarea tezei de doctorat a fost dezvoltată în
trei capitole.
În primul capitol intitulat „IMAGINE-
S1MBOL-SEMN” analizez transformarea gândurilor
în imagini simbolice ce determină apariția cuvintelor,
3
care la rândul lor duc tot la o imagine, respectiv la
linia desenată. Cuvintele au o istorie îndelungată şi
sunt folosite atât de des, încât cu uşurinţă este uitat
faptul că ele sunt echivalente cu o linie desenată.
Cuvintele, realizate din litere individuale, sunt imagini
care au pierdut complet asemănarea dintre ceea ce
sunt şi la ce folosesc. Din acest punct de vedere
cuvintele sunt chintesenţa imaginii simbolice. Ca
simboluri cu rădăcini istorice similare, atât cuvintele
cât și imaginile, sunt reprezentări simbolice.
Cercetarea este axată pe găsirea liantului dintre
simbolul vizual și cel verbal, analizând apariția și
dezvoltarea alfabetelor (semnelor grafice din care sunt
compuse) în diferite culturi (sumerieni, egipteni,
fenicieni, chinezi etc.), influența instrumentelor
folosite în definirea semnului grafic (acul de zgâriat,
litera dăltuită, scrisul cu pensula, pana de gâscă,
penița, creionul) dar și suportul: lutul, ceara,
papirusul, bambusul, piatra, lemnul, hârtia. După o
analiză aprofundată asupra apariției alfabetului și a
etapelor pe care le străbate se poate concluziona că în
4
toate sistemele de scriere sunt semne atât fonetice, cât
și semantice. Acestea, datorită formei semnelor
respective, comunică între ele și grafic. În folosirea
uzuală a alfabetului latin sau chirilic tindem să
neglijăm dimensiunea grafică, deoarece nu se percepe
existența vreunei semnificații în fiecare literă luată în
parte, chiar dacă ni se pare că stilurile diferite ale
uneia și aceleiași litere au semnificație în diferite
moduri (de unde și sensurile conferite diverselor tipuri
de litere, cum ar fi cele aldine, italice, gotice etc.). În
schimb, caracterelor chinezești le sunt atribuite foarte
multă semnificație, pentru că fiecare semn în parte,
chiar are un anumit sens, iar anumite caractere par să
redea vizual sensul respectiv. Caracterele chinezești și
hieroglifele egiptene prezintă o dimensiune
suplimentară, semantică. Ambele sisteme de scriere,
în funcție de măiestria cu care sunt executate, produc
inscripții care par să aibă o existență de sine
stătătoare.
Capitolul II „SCRIS-IMAGINE” este
structurat în patru subcapitole: „Sintactica
5
comunicării vizuale”; „Relaţia dintre scris şi
imagine în grafica de carte”; „Semn simbol în
grafica publicitară”; „Studiu de caz – aplicație,
educație, creativitate”.
În „Sintactica comunicării vizuale” analizez
teoriile lingvistice ale semioticienilor Fernande Saint-
Martin și Irving Biederman care au încercat să creeze
un alfabet al imaginilor. Problema cu aceste teorii ale
lui Saint-Martin și Biederman este faptul că schemele
concepute de ei nu pot descrie în totalitate elementele
de detaliu ale imaginii. Imaginile nu sunt un limbaj în
sensul verbal. Ele nu au nici lexicon, nici sintaxă în
sensul formal al gramaticii. Dar ele au conţinut,
structură, convenţii şi reguli. Simbolurile individuale
dintr-o imagine nu au o relaţionare alfabetică precisă,
dar când sunt folosite în combinaţie, înţelesul imaginii
este găsit cu ajutorul metodei discursive tradiţionale.
În subcapitolul „Relaţia dintre scris şi imagine
în grafica de carte” studiez dezvoltarea literei din
punctul de vedere al formei (fontului), al esteticii
6
paginii (cărții) și al legăturii dintre imagine și text, din
perioada medievală și până în prezent. Manuscrisele
iluminate sunt cele mai comune artefacte care au
supraviețuit din Evul Mediu. Datorită lor avem astăzi
posibilitatea de a admira și studia atât scrisul cât și
pictura medievală. Pe măsură ce Europa medievală se
metamorfoza într-o nouă epocă prin Renaștere, aceste
frumoase cărți manufacturate dispar, datorită apariției
unei noi tehnologii, și anume tiparul. Acum cărțile
puteau fi produse în masă, devenind obiecte de uz
comun, spre deosebire de veacurile anterioare când
erau mai degrabă ca niște bijuterii ascunse în
bibliotecile papilor, ducilor și regilor. Cu toate
acestea, schimbarea a fost graduală și, deși frumusețea
manuscrisului iluminat a fost pierdută pentru
totdeauna, o altă frumusețe a venit să o înlocuiască:
arta tiparului. Primul sistem de tipărire cu caractere
mobile a fost inventat în China de Bi Sheng (990-
1051), mult înainte de Gutenberg (1447) care a
introdus matrițele de metal. Tot datorită tiparului în
această perioadă se diversifică fonturile de litere,
7
multe dintre acestea supraviețuind până în zilele
noastre când au fost digitalizate. Plăcile de piatră
utilizate pentru litografie au fost folosite de Alois
Senefelder în secolul al XVIII-lea. Această tradiție
veche a trebuit adaptată nevoilor de publicitate prin
care cărțile fabricate în masă au fost comercializate și
vândute. Multe dintre aceste schimbări s-au întâmplat
în cursul secolului al XIX-lea, dar și mai multe au fost
adăugate în secolul XX, perioadă în care profesiile de
design, inclusiv designul grafic, au devenit într-adevăr
de sine stătătoare, transformându-se din operațiuni
bazate pe meșteșug în profesii cu drepturi depline,
recunoscute a fi suficient de sofisticate și suficient de
solicitante din punct de vedere intelectual pentru a
necesita o pregătire specială la nivelul învățământului
superior, cum ar fi cele oferite de instituții precum
școala Bauhaus. Dat fiind că în cazul graficii,
aplicativitate înseamnă în primul rând multiplicare
prin imprimare, este clar că tiparul a influenţat multă
vreme ţinuta originalelor. Până de curând orice temă
de grafică publicitară conţinea pe lângă subiect,
8
format, termen şi numărul de culori cu referire
obligatorie la tipul de tipar. Este important de ştiut că
fiecare tip de tipar prin limitele și performanţele sale,
condiţionează tipul și modul de folosire al limbajului
plastic. Creatorii de imagini sau machete artistice, țin
cont de aceste relaţii, îşi exploatează economic dar
eficient inventarul de mijloace şi se străduiesc să
răspundă cu soluţii inteligente provocărilor lansate de
tehnicile poligrafice, întorcând de cele mai multe ori
limitele impuse, către calităţi de sinteză plastică.
Ca o urmare firească subcapitolul „Semn
simbol în grafica publicitară” analizează modul în
care litera evoluează de la un text informativ,
explicativ, documentar, la element plastic, de limbaj
în sine. Fără a-şi trăda rolul tradiţional, explicativ-
însoţitor, în cazul logo-urilor sau al afișelor ea începe
să aibă o viaţă şi o forţă distinctă. Literele încetează să
mai fie un şir de semne ce construiesc un înţeles și
ajung semne plastice, creatorul devenind tot mai
sensibil la elementele artistice componente, la relaţiile
tensiunii între plin și gol, la elementele de
9
personalitate ale tipului de literă. Astfel nuanţarea
unui mesaj se poate face cu ajutorul unui anume
caracter de literă dar şi numai prin literă folosind cu o
inepuizabilă inventivitate tipul, dimensiunea,
paginarea și calităţile plastice. Raportat la rolul primar
al literei de a comunica, de a transmite un mesaj prin
atributele ei alfabetice, prin rostul de a alcătui cuvinte
şi fraze, se remarcă o înălţare a condiţiei date, de la
element fundamental de comunicare către element de
limbaj plastic. În această din urmă ipostază, litera
capătă calităţi plastice și poate construi mesaje
nuanţate, desprinse de posibilităţile tradiţionale,
concrete şi imediate.
Subcapitolul „Studiu de caz – Aplicație,
Educație, Creativitate” este o prezentarea selectivă,
a muncii de peste 20 de ani ca profesor de graphic-
design la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, cu
exemple concrete legate de grafica de carte, afișe,
monograme, logo-uri, urmărind legătura dintre scris și
imagine ca mod de comunicare vizuală. Sunt
10
prezentate rezultate remarcabile ale elevilor din
clasele a IX-a, X-a, XI-a și a XII-a.
Capitolul III, „SCRIEREA CA ELEMENT
GRAFIC DE EXPRIMARE ARTISTICĂ”, este cel
mai cuprinzător, trecând „litera”, „cuvântul”,
„simbolul” prin „Reprezentări simbolice” (soarele,
luna, viața, moartea), la „Cuvinte ca simbol” și
„Gestualitate și formă” subliniind legătura pe care o
face „scrierea ca semn-simbol” între arta plastică,
muzică, literatură și arhitectură în curentele artistice
ce au influențat toate aceste arte.
În subcapitolul III 4 „Scrierea interioară și
semnele din arta personală” studiul se concentrează
asupra caligrafiei moderne. Trasate în gesturi mari și
linii sinuoase seria lucrărilor mele, reunite pe simezele
Galeriei de Artă „Alfa” din Arad în Expoziția de
grafică sub titlul „Audițiile caligrafice”, dezvăluie
propriul experiment muzical – estetic derulat pe
parcursul ultimilor trei ani. Dedicate gestului
caligrafic și emoției muzicale, aceste lucrări încearcă
11
să surprindă modele sonore complexe, ritmuri,
tonalități, contururi melodice, repetări insistente,
modul misterios în care se întrupează emoția în
muzică și artă. Conceptul acestei expoziții este bazat
pe o transcriere, o translație din limbaj sonor în limbaj
vizual, adică o transpunere vizuală a stării efemere,
fluide, de moment, dată de muzică și fixarea acesteia
în semn grafic, stabil, durabil. Și pentru că am dorit ca
fiecare vizitator să poată să „descifreze” cât mai bine
fiecare compoziție grafică, am atașat alături un suport
cu căști și MP3 playere, cu melodiile care mi-au fost
muze și cu simbolul QR cu link-ul de pe internet al
compoziției muzicale. Cred că ineditul acestei
expoziții a stat tocmai în modul în care s-a creat
puntea dintre arta vizuală și arta muzicală, dintre
publicul receptor și opera de artă, dintre simbolul
sonor, simbolul grafic și cel caligrafic.
În continuare am prezentat și analizat,
cronologic, demersul artistic de la primele lucrări
caligrafice din 1995 și până în prezent.
12
Fără îndoială scrisul este cea mai mare
invenție a omenirii deoarece a făcut posibilă istoria și
civilizația însăși. Scrierea a apărut independent în
diferite părți ale lumii. Prima dată, pentru a indica
ceva oamenii au desenat imagini sau semne
convenționale. Apoi au dezvoltat un sistem de scriere
fonetică care s-a transformat în timp în scriere silabică
și doar mult mai târziu au ajuns la scrierea alfabetică,
pentru ca astăzi, datorită globalizării să ajungem a
comunica folosind un sistem de semnalizare mult mai
complex, care presupune atât simboluri (pictograme și
logotipuri), cât și mesaje alfabetice.
BIBLIOGRAFIE:
Alberola, Jean-Michel – „Je ne m’appelle pas
Pierrot, je m’appelle Ferdinand”, Association
Francaise d’Action Artistique A-AA, Minister des
Affaires Etrangeres, 1998
Alexandrescu, Ion – Personalitate şi vocaţie, Editura
Junimea, Iaşi, 1981
Altschul, Charles – The Center for Creative Imaging
and the Influence of Technology on Creativity, in
Ethics, Center for Creative Imaging, Camden, 1992
Arnheim, Rudolf – Arta și percepția vizuală, O
psihologie a văzului creator, Traducere de Ionescu,
Florin, Editura Polirom, București, 2011
Balamuc și invitații săi – Norma d’Lux, Editura
BRUMAR, Timișoara, 2016
Barthes, Roland – Camera Lucida, Hill and Wang, New York, 1981
Baudelaire, Charles – Curiozităţi estetice, Traducere de
Lipatti, Rodica, Editura Meridiane, București, 1971
Bejat, Marian – Talent, inteligenţă, creativitate,
Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1971
Berger, Arthur A. – Seeing is Believing an
Introduction to Visual Communication, Mayfield
Publishing Company, Mountain View, 1989
23
Berger, John – Ways of Seeing, Penguin Books, Londra, 1977
Berger, John şi Mohr, Jean – Another Way of Telling,
Pantheon Books, New York, 1982
Biederman, Irving – Recognition-by-Components: A
Theory of Human Image Understanding, Psychological
Review, Vol. 94, Nr. 2, New York, 1987
Bloomer, Carolyn M. – Principles of Visual
Perception, Design Press, New York, 1990
Bowra, C. M. – Greek Lyric Poetry: From Alcman to
Simonides, Oxford University Press, 2000
Căpâlneanu, Ioan – Inteligenţă și creativitate,
Editura militară, Bucureşti, 1978
Cebuc, Alexandra; Florea, Vasile; Lăptoiu, Negoiță
– Enciclopedia artiștilor români contemporani, Vol.
V, Editura ARC 2000 București, 2003
Cherrett, Pauline – Chinesische Tuschmalerei,
Bechtermunz Vertag, Augsburg, 1998
Cseh, Gusztav – Scrisul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973
Davies, Duncan, Bathurst, Diana & Robin – The
Telling Image. The Changing Balance between
Pictures and Words in a Technological Age,
Clarendon Press, Oxford, 1990
24
Drîmba, Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaţiei, Editura
ştiinţifică și enciclopedică, București, 1987
Dumézil, Georges – Mit și Epopee, Editura științifică, București, 1993
Escarpit, Robert – De la sociologia literaturii la Teoria
comunicării, traducere de Chiose Crișan, Sanda, Editura
științifică și enciclopedică, București, 1980
Frazer, James George – Creanga de aur , traducere de
Nistor, Octavian, Editura Minerva, București, 1980
Hardy Wilson, Diana – The Encyclopedia of Calligraphy
Techniques, Search Press Ltd, Kent, 2006
Hardt, Hanno – Words and images in the age of
technology, Media Development, Vol. 38, New York, 1991
Harris, David – The Calligrapher’s Bible, Quarto
Publishing plc, Londra, 2008
Hatcher, Evelyn P. – Visual Metaphors A Methodological
Study in Visual Communication, University of New
Mexico Press, Albuquerque, 1974
Herivan, Mircea – Educaţia la timpul viitor, Editura
Albatros, Bucureşti, 1976
Hicks, Wilson – Words and Pictures, Arno Press, New York, 1973
Gadamer, Hans-Georg – Actualitatea frumosului,
Traducere de Panaitescu, Val., Editura Polirom, Iași, 2000
25
Georgescu, Ştefan – Creaţie şi metodă, în Revista de
filozofie, Nr. l, București, 1972
Guy Marica, Viorica– Dürer, Editura Meridiane, Bucureti, 1973
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” –
Dicţionarului explicativ al Limbii Române, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” –
Dicţionarului explicativ al Limbii Române (ediția a II-
a revizuită și adăugită), Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2009
Jean, Georges – Writing The Story of Alphabets and
Scripts, Harry N.Abrams Inc. Publishers, New York, 1992
Jigău, Mihai – Copiii supradotaţi, Editura ştiinţă şi
tehnică, Bucureşti, 1994
Kapr, Albert – Schriftkunst; Geschichte, Anatomie
und schönheit der Lateinischen Buchstaben, Veb
Verlag der Kunst, Dresda, 1976
Kepes, Gyorgy – Sign Image Symbol, Publisher
George Braziller, New York, 1966
Koole, Wim – Imagination depends on images, Media
Development, New York, 1991
26
Labarre, Albert – Istoria Cărţii, Traducere de
Secăreanu, Camelia, Editura Institutul European,
București, 2001
Laming-Emperaire, Annette – L’art prehistorique,
Les Editeurs Braun et Cie/Soho Gallery Ltd,
Paris/Londra, 1951
Langer, Suzanne K. – Philosophy in a New Key,
Harvard University Press, Cambridge, 1960
Lévy-Strauss, Claude – Antropologia culturală,
Traducere de Percher. I, Editura Politică, București, 1978
Lévy-Strauss, Claude – Antropologia și problemele
lumii moderne, Traducere de Sfichi. Giuliano, Editura
Polirom, București, 2011
Lewis-Williams, D.J. – The Mind in the Cave.
Consciousness and the Origins of Art, Publisher
Thames and Hudson, Londra, 2002
Lijklerma, Hans – Free Font Index 1, the Pepin Press
BV, Amsterdam, 2008
Lodge, David – Small World, Warner Books Inc.,
New York, 1984
Lucie-Smith, Edward – Artoday, Phaidon Press, New
York, 2006
27
Malnati, Aristide – Qui non și capisce un’acca, în
Focus Storia, Nr. 2, Gruner + Jahr Arnoldo
Mondadon Editore, Milano, 2005
Marcus, Stroe – Imaginaţia, Editura ştiinţifică și
enciclopedică, Bucureşti, 1980
Mathioulakis, Christos Y. – Knossos, Atena, 1977
Mănescu, Mihai – Retorică și candoare, Editura
Aletheia, București, 2004
McLuhan, Marshall – Galaxia Gutenberg, Editura
Politică, București, 1975
Morris, Charles – Signs, language and behaviour,
George Braziller, New York, 1955
Morris, Charles – Signification and significance,
Mass. MIT Press, Cambridge, 1964
Munteanu, Anca – Incursiuni în creatologie, Editura
Augusta, Timișoara, 1994
Pastoreau, Michel – Stofa diavolului. O istorie a dungii
și a țesăturilor vărgate, traducerea de Scurtu-Ilovan,
Gabriela; Ududec, Oana, Editura Institutul European,
București, 1998,
Rath-Vegh, Istvan – Istoria Culturală a Prostiei
Omenești, Editura științifică, București,1969
28
Sacks, Oliver – Musicophilia, Publisher Picador,
Londra, 2012
Saint-Martin, Fernande – Semiotics of Visual Language,
Indiana University Press, Bloomington, 1990
Sontag, Susan – On Photography, Rosetta Books,
New York, 2005,
Sculley, John – Computers, Communications and
Content, in Ethics, Center for Creative Imaging,
Camden, 1992
Șușală, Ion N., Bărbulescu, Ovidiu – Dicționar de
arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia. 2003
The Oxford Paperback Dictionary – Oxford
University Press, Oxford, 1994
Truică, Ion – Arta compoziției, Editura Polirom, Iași, 2011
Walter, W. Gray – The Living Brain, Publisher
Penguin Books, Londra, 1961
Weitz, Morris – Problems of aesthetics, Macmillan,
New York, 1959
Worth, Sol – Studying Visual Communication,
University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1981
29
LISTA EXPOZIȚIILOR LA CARE AM
PARTICIPAT CU LUCRĂRI (LEGATE DE
TEMA DE DOCTORAT) ÎN ULTIMII TREI ANI
Expoziţii personale:
2018 Expoziţie personală de grafică „Audiții
Caligrafice”, Galeria „Alfa”, Arad, România.
Expoziții internaționale:
2018 Salonul Internațional „Semn iubire, în semn
iubire, iubire semn”, ediția a V-a, Muzeul de Artă
Satu Mare, România;
2017 Salonul Internaţional al profesorilor de la Liceul
de Arte Plastice, Galeria „Helios”, Timișoara, România;
Expoziția concurs de Artă Contemporană - Saloanele
Moldovei, ediția a XXVII-a Chișinău, Republica Moldova;
Expoziția concurs de Artă Contemporană - Saloanele
Moldovei, ediția a XXVII-a Bacău, România;
Expoziția internațională „Micul Prinț” ediția a XXI-a,
Muzeul de Artă, Satu Mare, România;
2016 Bienala internaţională de Arte Miniaturale
„BiamT”, Galeria „Mansarda”, Timişoara, România;
Expoziția internațională „Micul Prinț” ediția a XX-a,
Muzeul de Artă, Satu Mare, România;
2015 Expoziția Internațională „Mail Art Free
Creativity”, Alexandria, Egipt;
30
Bienala Internațională de Fotografie miniaturală „With
& Without”, Galeria „Mansarda”, Timișoara,
România;
Expoziția internațională „Micul Prinț” ediția a XIX-a,
Muzeul de Artă, Satu Mare, România;
Bienala internațională de artă „Meeting Point”,
Galeria „Delta”, Arad, România.
Expoziţii naţionale:
2018 Salonul Național de Plastică Mică, ediția a
XIX-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a
Muzeului Brăilei, Brăila, România;
Expoziția națională de Arte Vizuale „Desenul post
Brâncuși”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru
Ștefulescu”, Târgu Jiu, România;
Salonul Național de Arte Vizuale „Interferențe 2018”
Botoșani, Galeria de Artă „Ștefan Luchian”, Muzeul
Județean Botoșani, România;
2017 Salonul Național de Plastică Mică, ediția a
XVIII-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a
Muzeului Brăilei, Brăila, România;
Salonul de Artă – artiști plastici sătmăreni și invitații
lor – „ROD”, Muzeul de Artă, Satul Mare, România;
Expoziția Națională de Arte Vizuale „EGOgrafie”,
ediția a VIII-a, Muzeul Județean Gorj „Alexandru
Ștefulescu”, Târgu Jiu, România;
31
Expoziția națională de Arte Vizuale „Desenul post
Brâncuși”, Galeriile Municipale de Artă, Târgu Jiu,
România;
2016 Salonul Național de Plastică Mică, ediția a
XVII-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a
Muzeului Brăilei, Brăila, România;
Expoziția Națională de Arte Vizuale „Desenul post
Brâncuși”, Galeriile Municipale de Artă, Târgu Jiu,
România;
Expoziția de pictură, grafică, sculptură, ceramică, textile
„EGOgrafie”, Muzeul de Artă, Târgu Jiu, România;
Expoziția regională de arte vizuale „Sacrul în artă”,
Galeriile municipale de Artă, Târgu Jiu, România;
Salonul de Artă – artiști plastici sătmăreni și invitații lor –
„În semn Solar”, Muzeul de Artă, Satul Mare, România;
Salonul Euroregional al Profesorilor de la Arte
Vizuale, Galeria „Helios”, Timișoara, România;
2015 Salonul Național de Plastică Mică, ediția a
XVI-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a
Muzeului Brăilei, Brăila, România;
Salonul de Artă – artiști plastici sătmăreni și invitații
lor – „Însemn Alb / Alb…Alb / În semn Alb / Semn
Alb”, Muzeul de Artă, Satul Mare, România;
32
Expoziția Națională de Arte Vizuale „EGOgrafie”,
ediția a VI-a, Muzeul Județean Gorj „Alexandru
Ștefulescu”, Târgu Jiu, România;
Expoziția de grafică și pictură, Galeria „Pro-Arte”,
Lugoj, România;
Salonul Euroregional al Profesorilor de la Arte
Vizuale, Galeria „Helios”, Timișoara, România.
Expoziţii locale:
2017 Salonul Artelor Vizuale, ediția a 87-ea,
Muzeul de Artă, Timișoara, România;
Expoziția colectivă „Trilogia Zâmbetului”, Galeria
„Calpe”, Timișoara, România;
2016 Expoziție de artă plastică dedicată
tricentenarului eliberării orașului de sub dominația
otomană „Timișoara eliberată”, Palatul administrativ,
Timișoara, România;
Salonul Artelor Vizuale a Uniunii Artiștilor Plastici
din Romania, Filiala Timișoara, Muzeul de Artă,
Timișoara, România;
2015 Expoziția colectivă „Timișoara de la reședință
regală la capitală culturală a Europei”, Galeria
„Helios”, Timișoara, România;
Salonul Artelor Vizuale a Uniunii Artiștilor Plastici
din Romania, Filiala Timișoara, Muzeul de Artă,
Timișoara, România.