Şcoala lui Shetinin.

Prefaţă la cititor

Ma-m angajat să scriu o notă, să vorbesc despre lucruri nedescrise încă. Primele 3 volume ale cărţilor Anastasiei creionează informaţii despre o şcoală alternativă, care la noi în ţară incă nu există şi în plus cei care au văzut despre ce este vorba îşi dau seama că nu se poate asemăna cu nimic din învăţământul tradiţional.

Astăzi atât de mult se vorbeşte desre şcolile alternative şi despre necesitatea înfinţării acestor şcoli, în care orientarea copiilor să fie mai mult spre latura artei creative, decât pe dezvoltarea creierului pe latura memoriei. Şcoala lui Shetinin. este unicată, pentru că este orientată pe apropierea de latura evoluţiei a duhului, a spiritului uman, ceea ce face ca rezultatele obţinute aici să fie superioare celor imaginate de noi. Deşi metoda este unul din multe modalitaţi pedagogice, acesta funcţionează cu bucurie deplină pentru a schimba viziunea generaţiilor viitoare. Vă rog să hotărâţi dumneavoastră dacă este aşa sau nu.

Şcoala lui SHETININ

Fondatorul şi conducătorul şcolii este academicianul Mihail Petrovici Scsetyinyin.

Locatţia este în partea de est a Rusiei, în Caucaz în partea cazacă, în Tyekos aproape de Geledzsink. Şcoala aparţine Ministerului Educaţiei şi Invăţământului din Federaţia Rusă. În prezent există 250 de elevi care studiază aici din diferite regiuni ale Rusiei şi mai mult de 2500 de studenţi sunt pe listele de aşteptare. Ca şi formă este în acelaşi timp şi şcoala generală cît şi învăţământ superior cu cămine aferente. Predarea are loc pe tot parcursul anului. Vacanţe legale în timpul anului nu există, deoarece copiii pot dezvolta propriile procese de învăţare, pot să meargă acasă la părinţi când doresc sau când este potrivit pentru ei (când părinţii au concediu). Dar şi părinţii pot să meargă să viziteze şcoala când doresc, în Tyecos în sat pot să primească cazare pentru ca pe perioada vizitei să poată sta cât mai mult cu copiii. Astfel, apare posibilitatea să se familiarizeze cu viaţa şcolii. Pot participa chiar şi la cursuri (ore). Metoda de bază a învăţarii este aşa-numita " învăţ, ca să-i învăţ". Elevii după ce au primit informaţia, învaţă să o predea chiar doar în câteva zile mai departe, la cei care nu au fost la acele ore sau au fost absorbiţi de alte activităţi.

Prin metodă alternativă de învăţare, copiii pot învăţa într-un an de studiu chiar si zece ani de şcoala tradiţională. Transferul de rezultate în timpul procesului de predare-învăţare se poate naşte pe perioada de zii, în care elevul este deschis acestui lucru.

Elevii îşi împart timpul începând cu ora 5-am. Asimilarea informaţiilor de la materiile importante la prima oră este benefică, deoarece şi soarele îşi aduce aportul său energetic. Iar după micul dejun de la ora 9-am, materiile sunt astfel create ca cele doua emisfere ale creierului să lucreze (să fie folosite) pe rând, cel mai bine.

1

În afară de materiile generale (matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, istorie, gramatică) mai învaţă dans tradiţional rusesc, lupte corp la corp ruseşti, astrologie, desen, cântatul la instrumente muzicale, gătitul, croitorie, pictura, arhitectura (construcţiile), creşterea animalelor, grădinaritul, (gospodăritul în toate formele sale). Toate aceste ştiinţe integrează cunoaşterea practică cu cea teoretică, nu ca şi în şcolile tradiţionale cunoaşterea făcânduse în părţi separate.

După modalitatea clasificării în sensul tradiţional nu există (clasa a-Ia, clasa a IIa, …)

Elevii vor fi cei mai buni în domeniul pe care-l stăpânesc cel mai bine.

Copii sunt îmbrăcaţi modest, fetele poartă fuste în timpul orelor şi nu se machează. Se poartă fuste pt că fetele care se maturizează, doresc să devină femei, astfel câştigă energia benefică a pământului (fustele sunt ca nişte antene parabolice).

Înaintea zilei de mâine se întâlnesc la foc şi împreună planifică activităţile din ziua următoare.

Gândesc în imagini şi totul este plănuit în comun. Ei acest gând comun îl denumesc LAVA acesta înlocuieşte identitatea liderului sau persoanei conducătoare.

Conducerea şcolii pe plan financiar şi administrativ este luată tot de elevi, aceştia se schimbă permanent. Ei sunt guvernanţii, guvernanţii sunt sefii de grupuri, care reprezintă de fapt în cadrul şedinţelor, interesele grupului din care fac parte.

Clădirile şcolii în sine sunt construite de copii. Ei proiectează şi pregătesc materialele de bază, iar adulţii sunt doar ajutoare şi lucrează ca şi mentori în activitate. Clădirile atât în interior cât şi exterior sunt desenate cu picturi îngereşti şi inscripţionate cu diferite mesaje cu conţinut spiritual. Stâlpii de rezistenţă interiori sunt sculptate, peste tot se poate observa fantezia, creativitatea şi materializarea talentului copiilor.

Deoarece atât activităţile casnice cât şi construcţiile sunt făcute de copii, grupele se rotesc permanent, îşi schimbă diversele activităţi. Cei care o perioadă studiază, în următoarea o să lucreze. Procesul de învăţare are loc pe un suport spiritual, de obicei în jurul unei mese rotunde stau grupurile de elevi, care discută, scriu, câteodată unul sau altul se ridică iese afară, se întoarce înapoi. Separarea nu este dată de categoria de vârstă. Toată lumea se mişcă cu viteze diferite în diferite materii de învăţământ, există elevi, care la 17 ani termină studiile universitare.

În cadrul lecţiilor orele nu sunt limitate la 45 de minute, atmosfera este lejeră, elevii pot să pună liber întrebări, pot să se plimbe sau pot chiar ore întregi să fie prinşi de un subiect. Se dă o importanţă mare ca nici un grup să nu rămână pe dinafară şi în cadrul grupului să înţeleagă cu toţii materia.

La terminarea şcolii elevii primesc o dilpomă, după ce îşi dau examenele în faţa profesorilor din şcolile tradiţionale, atât la materiile teoretice cât şi la cele profesionale. În prezent, formarea are loc într-o varietate de profesii: tâmplar, zidar, zugrav,etc. sau se pot obţine diplome de studii superioare pt. patru domenii: constructor, economist, profesor, avocat.

2

Profesorul este amestecat cu elevii, personalitatea lui nu este autoritară, ci mai degrabă se consideră mentor, el este tăcut ca şi ceilalţi elevi (din sală) când elevii explică şi îi învaţă pe ceilalţi.

Copii o cunosc pe Anastasia, discută despre ea.

Pe părinţii lor din depărtări îi iubesc foarte mult şi îi ajută cu gânduri pozitive. La începutul şcolii este posibil ca părinţii să stea la cămin, dacă copilul lor doreşte, astfel şi părintele se poate convinge că odrasla lui este în mâini bune. Dacă din anumite motive nu le place şcoala sau copilul consideră că nu se poate acomoda în comunitate, oricând poate lua decizia să plece.

Copii cresc bucuroşi, cu ochi luminoşi şi feţe zâmbitoare. Muncile care le sunt încredinţate le fac cu plăcere şi responsabilitate. Din moment ce toată lumea face ceea ce iubeşte şi în ritmul pe care-l are fiecare, nu sunt motive de necaz, nu este tensiune şi suprasolicitare.

Copii pot să te încălzească cu privirea lor, acest lucru se poate observa de vizitatori şi dacă sunt cu spatele (daca copii sunt cu spatele la vizitatori). Clădirile construite de copiii au acoperişul sub formă de cupolă, (clădirea) duce cu gândul la biserică. Ei spun că acest lucru nu este o formă ci o stare. Această formă se pretează cel mai bine la încercările (eforturile) elevilor dedicate către Cer (catre Creator) şi coborârea Binecuvântării Cereşti este primită cel mai bine. După copiii, locul acesta are puteri vindecătoare, deoarece fiecare piatră şi cărămidă, a fost atinsă şi pusă una peste alta cu iubire. Ei spun că fiecare piatră are un puls, odată pe zi are o bătaie.

Plantele sunt atinse, mângâiate, se produce o întâlnire cu ele, ei cred că astfel o să aibe o producţie mai mare.

Este important pentru copiii de şcoală studierea conceptului de Patrie. Are un puternic rol acest lucru asupra lor, ei se simt mândrii că sunt Ruşi. Ruperea de Rusia ca ţară şi ca pământ nu este posibilă.

Elevii în şcoală se străduiesc să ajungă la stăpânirea artei comunicării. Ţelul strădaniei este ca fiecare cu oricine să poată realize o “întâlnire”, o legătură, este lucrul fundamental ca schimbul de informaţie să se întâmple.

În Rusia în fiecare punct de legătură (poate fi cartier sau chiar oraş mare) ar fi de dorit să se facă o astfel de şcoală, dar nu este posibil pentru că nu au găsit profesori suficienţi. Din contră profesorii au devenit cei care ridică bariere de netrecut. Ei sunt agăţaţi de titluri, ranguri, iar sistemul structurat pe care l-au creat ar cădea (şi-ar pierde posturile) s-ar face o nouă reformă, pe care profesorii învârstă cu titluri şi structuri înalte, nu permit să se destrame.

(Notă: În Ungaria, Schüttler Tamás editor al revistei Új Pedagógiai Szemle (New Educational Review), a publicat în luna mai 2007 un articol privind această problemă, pentru doritori există o versine electronică pe . (Www.oki.hu))

Poziţia spirituală de fundal, filosofia de învăţământ, metode, legile naturii.

3

După academicianul Scetin în şcoala nu educarea copiilor supradotaţi se întâmplă, ci mai degrabă are loc dezvoltarea aptitudinilor (dezlănţuirea talentelor) la copii.

În şcoala se învaţă deprinderea înţelepciunii. Acest lucru nu este întâmplător (că se face) în pădure. Explicaţia acestui lucru este că sistemul de învăţământ de astăzi nu este elaborat pe sensul de existenţă (nu disecă legile existenţiale), nu dezbat întrebările de bază, cu asta elevii ar fi foarte încurcaţi (confuzi). Pentru a înţelege lucrurile, trebuie să ne retragem într-un loc liniştit, de exemplu în natură, unde putem să excludem stimuli externi (agitaţia tehnocrată) şi starea de linişte interioară ne permite să călătorim în interiorul nostru (o călătorie spirituală interioară), unde putem găsii înţelepciunea.

În istorie avem confirmări că nenumăraţi mari gânditori au stat un timp îndelungat ca şi pustnici înainte de a emite filosofia lor. În natură cunoaşterea obţinută nu este scrisă, nu se poate învăţa în super academii, viziunile trebuie trăite, trebuie înţelese acestea.

Omul în şcoala vieţii (în univers) nu este un grăunte de praf, ci din contră are putere creatoare. În zilele noastre nu mai simţim această putere şi de aceea nu mai credem în ea. Prin urmare sunt aşa de importanţi primi nouă ani de viaţă în care începe să înţeleagă existenţa şcolii vieţii (universului) şi a existenţei umane.

În şcolile noastre copiii sunt învăţaţi ca şi când acesta nu ar fi o creatură completă, cu toate că, toate stările (puterile) le are în el, iar datorită unei educaţii nelalocul ei, în locul “domnitorului, creatorului” (care ar trebui să fie), plăntuţa de om se roagă doar pentru “fărâmiturile de la masă” (cerşim mila lui Dumnezeu). De la mediul din jurul lui învaţă că nu are voie să decidă pentru crearea vieţii lui şi astfel nu este nici răspunzător.

Pentru învăţământ, din punctul de vedere al facilităţii cunoaşterii la copil, vârsta cea mai importantă este între 3-11 ani. Atunci el este (intr-o stare), ca şi când ar fi într-un continu examen. Poate să înţeleagă orice doar din priviri, chiar şi fără cuvinte sau indiferent de limba vorbită. Acest lucru este posibil datorită unei atenţii deosebite, puterii de creaţie şi a unei bune amintiri a copilului.

În acest caz, nu numai schimbul de informaţii (teoretice) se întâmplă, ci se deschide şi planul sufletesc, şi are loc modul de înţelegere a planului vegetal, animal, al facultăţii vieţii (a universului) în totalităţii sale. Dacă suntem atenţi la modul de creştere corect al copiilor, observăm că la aceştia se trezesc devreme puterea capacităţii de înţelegere a oricărui domeniu a ştiinţei. Motivarea îl ajută în acele lucruri, dacă doreşte şi este necesar, ca în orice să fie invincibil (să nu se dea bătut).

Piatra de temelie a unei metode bune de învăţământ este ca pedagogii, profesorii împreună cu părinţii ar trebui să se axeze mai mult pe latura întrebărilor potrivite decât pe latura explicaţiilor. Copii trebuie să înveţe să gândească, să analizeze, să înţeleagă singuri, pentru că în cazul în care doreşte să trăiască în această lume plină de stimuli,va trebui să găsească informaţia, să-şi organizeze cunoştinţele (cunoaşterea), să-şi dezvolte propriul mod de gândire (să construiască o lume gândită propriu), să ştie să comunice pe nivele diferite ţelul său celorlalţi.

4

În şcoala lui Shetinin copii experimentează unii cu alţii posibilitatea “întâlnirii” , posibilitatea contactelor (comuniunii) pe plan sufletesc, spiritual, mental. Dacă se reuşeşte “întâlnirea” atunci elevii reuşesc ca materia de 10 ani de matematică să o asimileze intr-un an. Aceia pot să realizeze “întâlnirea” unii cu alţii, care au cunoaştere apropiată (vibraţii apropiate).

Structura din interiorul cîmpului energetic este înstare să preia informaţia de la celălalt, de exemplu în cazul dragostei la prima vedere, nu vorbim nimic şi totuşi îl înţelegem pe celălalt, (pe partener). În cadrul învăţării, cel care explică intră în legătură cu auditorul (rezonează) şi dacă asta se întâmplă atunci predarea se produce de la sine.

Este important servirea aproapelui, aceasta este pornirea (impulsul) mobilizator. Nu matematica este importantă, ci omul, cel care învaţă matematica. Ceea ce învaţă aici, este acel ceva, cum înţeleg sufletul, dorinţele, gândurile, celuilalt om. Cu cât este mai mare impulsul a întrebărilor, a “de ce” ului, cu atât este mai mare reuşita elevului şi mai rapidă avansarea.

Atenţia nu este pe învăţare (memorare) sau pe comentarii. Gândirea nu “permite”ca cineva aici să predea (nu ne gândim că cineva predă). În cadrul colaborării copilul nu simte cine este învăţătorul şi cine este elevul.

Trebuie să existe o atmosferă de onestitate, nu poate să fie supărare, iritaţie sau vreo frustrare pentru că aceste lucruri blochează procesul de învăţare. Mai departe sunt blocaje energetice în cazul în care dăm libertatea gândirii, că elevul nu poate şti ceva, (nu îi spun anumite lucruri că oricum nu are de unde să ştie) În cazul rezolvării temelor, ce este important apare din amintire, iar ce nu este important se uită. Nu este voie ca starea de nereuşită (neputinţă) să intre în noi. Cuvântul “nu aşa” nu exista în vorbirea antică, nu era vorba că ceva este “rău”. Totul este bine aşa cum este. Dacă ajungem pe o stradă închisă atunci nu spunem că suntem într-un loc rău (nepotrivit), în schimb, gândim, sau spunem, că acum trebuie să mă întorc, după aceea o iau la dreapta, etc.

Intenţiile curate şi gândirea curată a omului fac să înţeleagă mecanismul de funcţionare a lumii. Curăţenia spirituală ne conduce la o viaţă mai fericită. Credinţele Anastasiei în înţelegerea vieţii sunt ascunse în: Adevăr, Bucurie, Iubire. De aceea, dacă nu putem formula răspunsul la o întrebare, cu toate că ea există în univers, atuci după părerea ei intenţiile noastre nu sunt suficient de curate.

În creşterea copilului folosirea cuvintelor simple poate duce la schimbarea sorţii şi a destinului (a viitorului). Să minţim cu desăvârşire este interzis.Trebuie să folosim cuvinte, simple în locul şi momentul potrivit, cuvinte folosite cu intenţia, trăirea şi inima curată.

Academicianul Shetinin cunoaşte VEDELE antice, iar în şcoală a creat un Spaţiu de Iubire, astfel copii se simt aşa de bine acolo. Acest spaţiu, Spaţiul de iubire devine din ce în ce mai mare. Adevărul este luminos ca soarele. Acolo unde sunt discuţii despre care sistem este mai bun, acolo adevărul este ascuns. Ar putea fi dezbateri nesfârşite despre ce poate exista în spatele uşilor închise, dar dacă uşa este deschisă, atunci pentru toată lumea este clar şi totodată nu mai apar discuţii. Uşa adevărului şi

5

acum este deschisă, doar ochii spiritului şi al sufletului trebuie deschişi ca să vadă şi să recunoască (reînţeleagă).

Legătura cu universul (facultatea vieţii) nu doar pe lumea văzută (maerială) se sprijină ci ea se întinde şi pe lumea nevăzută. La fel ca şi la radio avem multe canale de emisie în jur, însă el este receptor pe canalul pe care l-am poziţionat. De cunoaşterea , sentimentele şi curăţenia interioară atârnă ce canal , găseşte rezonanţă în noi. De obicei acele informaţii permitem să intre în noi pe care le înţelegem şi le putem folosii. Restul în continuare tot acolo există, doar că pentru noi nu sunt accesibile. Schimbarea canalului este posibilă doar cu ajutorul cunoaşterii.

În lumea materială sunt multe canale, izvoare de informaţie, care toate vor ca Adevărul lor să ne stăpânească, să ne orienteze viaţa aşa cum lor este mai bine. Dar întotdeauna de noi depinde dacă ascultăm emisiunile sau nu şi pentru asta noi ne asumăm responsabilitatea.

Informaţiile utile izvorâte din “canale” le recunoştem astfel că ne inundă cu o căldură, ne dă imboldul de a acţiona, de a crea, astfel să nu stricăm nimic. Dacă apare o comandă, o poruncă sau un apel de undeva acela precis este o făcătură.

Trebuie să învăţăm să eliberăm bucurie, că de nu, atunci înghiţim ce ni se dă. Când apar vizitatori în şcoala lui Shetinin după părerea Anastasiei doresc doar să primească, din fericire, din bucurie, ating copii îi mângâie, ca pe nişte pisici. Vor să primească cât mai mult din starea de bine, în schimb nu dau nimica. Copii viitorului vor fi capabili să facă acestea (doar să dee) şi îi aşteaptă o viaţă mai fericită.

Puterea gândului este fără limite. Din păcate noi creăm cu materia pe care am substituit-o de viaţă şi asta doar se destramă (se degradează mai repede decît ceea ce este viu). Dacă noi ne ocupăm cu distrugerea nu avem timp să creem, să gândim. Dacă copii o să înţeleagă ce moştenire au primit nu o să mai aibe chef să o transmită mai departe.

Rădăcini - Ce pot face părinţii

În acceptare copilului este importantă crearea de intenţii reciproce şi de conştientizarea importanţei rolului de părinte. Amândoi părinţii trebuie să-şi dorească copilul la fel. Cu această idée trebuie să fie împreună, că ei vor să conceapă, să creeze, ceva deosebit, şi nu doar dorinţa trupească să-i mâne împreună. Anastasia pune întrebarea: "Cine vrea să vină în lume, ca un rezultat al plăcerilor trupeşti?".

Părinţii sunt creatori. O astfel de fiinţă crează, în care există vibraţia lor şi greu de înţeles, chiar viaţa lor, Crearea vieţii are secrete pe care nu-le cunoştem, nu-le putem reproduce.(Acolo este ceva din creaţie ceea ce noi nu cunoaştem, nu cunoaştem taina creaţiei). Invenţiile omului nu pot să creeze fiinţe vii cu ajutorul aparatelor.

Mama trebuie să fie atentă ca să aibe posibilitaea să alăpteze cât mai mult posibil, pentru că asta face să fie o legătură de bază specială între copil şi mamă.

6

Cheia legăturilor este responsabilizarea. Dacă în cunoaşterea omului stă faptul)este implantată idea) , că în puterea lui stă creaţia, el crează (modelează) lucrurile, totul este la îndemâna lui pentru asta, atunci trebuie să devină răspunzător pentru lucrurile create. Acesta crează o lume fără violenţă şi agresiune.

Este importantă apropierea de copil a gândurilor care sunt în jurul său. Copilul trebuie să simtă că el are totul, lumea este perfectă şi el este în ea. Să nu ruinăm acestea încă din copilărie. Din acest motiv vocabularul folosit cu copii trebuie să fie atent luat în considerare şi foarte profund. Este foarte important să folosim cuvinte care exprimă senzaţii (stări sufleteşti).

Părinţii ar trebui să fie atenţi să nu deformeze vederea despre lume şi să nu-l separăm de ea. Este o mare responsabilitate pentru că întreţinerea şi alimentarea sistemelor depinde de părinţi, şi mulţumită lor existăm. După părerea Anastasiei orice sistem doar pentru asta a fost bun pentru că separă pe Dumnezeu de om.

Şi pentru că copilul este o fiinţă divină, şi în natura sa stă să ajungă să fie fericit, drumul spre fericire este drumul spre Adevăr, acest drum il pot arăt doar părinţi, defapt drumul este pavat de faptele părinţilor. Părinţii de azi doresc copiilor fericire, dar drumul spre obţinerea fericirii l-au uitat de mult.

Viaţa lor şi ei, sunt cei mai buni exempli de fericire pentru copii.

Dacă copilul creşte într-o lume în care el este un străin, are jucării ciaudate şi complicate în jurul său (cu grad ridicat de dificultate), nu poate să atingă totul, nu poate să meargă unde vrea el, atunci asta învaţă el, că nu are dreptul să decidă el pentru nimic, nu este stăpân în propriul său spaţiu, şi simte că lau trădat cei care l-au adus pe lume. Şi din el tot aşa un adult trist va fii ca şi experienţa trăită de părinţii.

Să nu îndesăm capul copilului cu imaginea pe care o avem noi despre lume, să nu oprim procesul de gândire. În acelaşi timp recunoşte lumea vegetală, ca parte a mecanismului din univers, intră în legătură cu corpurile cereşti, cu stelele, şi cu ajutorul lor foarte repede cunoaşte Adevărul, se dezvoltă intens în psihologie, filosofie şi ştiinţă. Craniul este încă moale să primească informaţiile din univers. În cazul în care poate observa un gândac, o floare, astfel face o legătură între lumea vie şi el însuşi, îşi dă seama şi înţelege sensul vieţii.

În mintea noastră ar trebui să stea mereu una din ipotezele de bază: copii noştri ne vor întrece în unele lucruri, acesta este şi puritatea intenţiilor. La răspunsurile primete de la ei la întrebările noastre, ne pun la probă, curăţenia noastră interioară. Să-i rugăm pe ei să ne ajute în activităţile de zi cu zi, şi rezultatul muncii lor să nu-l corectă sau criticăm.

Transferul patrimoniului imaterial, în primul rând este obligaţia părinţilor: Adevărul şi toată moştenirea intelectuală. Nu oferta unei cămăşi, a unui pantof, a unei locuinţe este importantă, ci ce fel de învăţătură ştie să transmită părintele, cu ce devine el interesant pentru copil.

7

Citind-o pe Anastasia:”Fiule, îţi las lucrul cel mai important: vei fi fericit, o să-ţi cumperi cămăşi, o să-ţi construieşti o casă, acum deja şti cum se fac toate aceste lucruri.” Copii pe care nu-i facem infirmi mental, o să găsească oportunităţi, şi ne pot schimba pe noi.

Energia cea mai puternică este Energia Curată a Iubirii, doar dacă asta dăm urmaşilor deja am dat totul mai departe. Dacă părinţii nu sunt în relaţii bune, din punct de vedere al copilului cel mai bine este despărţirea pentru că el din instinct simte şi preia. Astfel de relaţii nu ar trebui păstrate ci mai degrabă ar trebui folosite pentru pasul următor. Nu avem voie să ne fie frică, durerea curăţă sufletul, măreşte viteza creaţiei, dă imboldul şi o nouă oportunitate pentru crearea unei vieţi mai bune.

Precis în timpul citirii acestui material sau născut întrebări, metode noi, filosofii care nu au putut fi descrise (nu au primit răspuns). De scris ar fi multe, poate nu se poate descrie ceea ce se poate înţelege, simţi cu sufletul sau vedea cu ochii.

Despre şcoala lui Shetinin scrierile parcă sunt idealiste, cu toate astea există de zeci de ani. Din punct de vedere aplicativ funcţionează. Listele de aşteptare confirmă acest lucru.

Altă întrebare este că: dacă există în Rusia cu, tradiţia şi cultura Rusească, se poate face şi la noi aşa ceva cu cultura şi tradiţia de aici??

Sunt convins că da.

Nota traducătorului:

Ceea ce este în paranteze doreşte să prindă mai bine mesajul textului înţeles de acesta.

Cei pe care îi mişcă acest material şi doresc să colaboreze pentru înfinţarea unei astfel de şcoli în România să trimită o posibilitate de contact la adresa de email aaa.mihalyi@yahoo.com pentru a putea fi contactaţi.

Pace Lumină şi Iubire

8