Şcoala
2
Şcoala-un mod de cultivare a limbii Este evident şi dăunător că interesul publicului pentru problemele scrierii şi rostirii în limba română nu se mai bucură de grija cu care ne obişnuisem în a doua jumătate a veacului trecut. Nici în şcoli şi în universităţi lucrurile nu stau altfel. Ca să nu fim acuzaţi de aşa-zisa „defăimare a şcolii”, este la îndemîna oricui să privească măcar în treacăt în caietele de notiţe şi de teme ( cîte mai sunt!) ale elevilor şi studenţilor, în lucrările, inclusiv în cele de licenţă, elaborate de aceştia, în atîtea situaţii de viaţă ale lumii şcolare şi universitare. Pronunţarea şi scrierea, formularea corectă din punct de vedere morfologic şi sintactic a unui enunţ (propoziţie sau frază), evitarea confuziei între cuvinte şi între înţelesurile acestora, folosirea adecvată a termenilor în anumite contexte, întrebuinţarea cum se cuvine a semnelor de ortografie şi de punctuaţie, respectarea unor cerinţe minime de ordin stilistic sunt componente esenţiale, obligatorii, ale învăţării limbii române în şcoală şi, după aceea, pe parcursul întregii existenţe a individului, dacă se are în vedere că „nivelul stăpîniriii limbii naţionale este un criteriu al culturii, civilizaţiei şi statalităţii unui popor.” (Mihai Eminescu) Altfel spus, principiile de bază ale învăţării limbii române în şcoală sunt acelea de a-i determina pe elevii de toate vîrstele, începînd cu clasa I, să-şi asimileze – sistematic, progresiv şi conştient – noţiunile esenţiale de fonetică, lexicologie, morfosintaxă, ortografie, punctuaţie, topică şi stilistică. Apoi, va fi exersată capacitatea de a distinge ceea ce este corect de ceea ce este greşit, cultivîndu-li-se interesul pentru
description
scoala-un mod de cultivare a limbii
Transcript of Şcoala
coala-un mod de cultivare a limbiiEste evident i duntor c interesul publicului pentru problemele scrierii i rostirii n limba romn nu se mai bucur de grija cu care ne obinuisem n a doua jumtate a veacului trecut. Nici n coli i n universiti lucrurile nu stau altfel. Ca s nu fim acuzai de aa-zisa defimare a colii, este la ndemna oricui s priveasc mcar n treact n caietele de notie i de teme ( cte mai sunt!) ale elevilor i studenilor, n lucrrile, inclusiv n cele de licen, elaborate de acetia, n attea situaii de via ale lumii colare i universitare.Pronunarea i scrierea, formularea corect din punct de vedere morfologic i sintactic a unui enun (propoziie sau fraz), evitarea confuziei ntre cuvinte i ntre nelesurile acestora, folosirea adecvat a termenilor n anumite contexte, ntrebuinarea cum se cuvine a semnelor de ortografie i de punctuaie, respectarea unor cerine minime de ordin stilistic sunt componente eseniale, obligatorii, ale nvrii limbii romne n coal i, dup aceea, pe parcursul ntregii existene a individului, dac se are n vedere c nivelul stpniriii limbii naionale este un criteriu al culturii, civilizaiei i statalitii unui popor. (Mihai Eminescu)Altfel spus, principiile de baz ale nvrii limbii romne n coal sunt acelea de a-i determina pe elevii de toate vrstele, ncepnd cu clasa I, s-i asimileze sistematic, progresiv i contient noiunile eseniale de fonetic, lexicologie, morfosintax, ortografie, punctuaie, topic i stilistic. Apoi, va fi exersat capacitatea de a distinge ceea ce este corect de ceea ce este greit, cultivndu-li-se interesul pentru cunoaterea limbii romne i preuirea ei.A devenit prioritar i nceperea de ctre coal a procesului (extrem de dificil) al asanrii limbajului cotidian al colarilor de toate vrstele de ticuri verbale, cliee lingvistice i trivialiti, fenomene de proporii, care atenteaz la sacralitatea limbii naionale, patria dinti a fiecruia dintre noi.Este nevoie, de asemenea, de o foarte bun pregtire de specialitate a nvtorilor i profesorilor-filologi, deopotriv cu aplicarea riguroas i nentrziat a regulilor de scriere i vorbire corect de ctre profesorii de toate specialitile i, nu mai puin, de ctre directorii colilor. n ultimele dou decenii, s-au grbit s intre n casa limbii romne attea stricciuni, stridene i vulgariti, inclusiv o mulime de anglicisme i franuzisme, nici acestea din urm ntotdeauna necesare, dar n-avem ncotro, nu le putem interzice.De cnd exist, coala aspir la idealuri superioare. De aceea, mcar coala s nu renune cu lejeritate i compromisuri la aciunea ei, deloc simpl, de nvare, protejare i cultivare a limbii romne.
