Proiect didactic

Profesor: Samiee Marina

Şcoala: Grup ScolarIndustrial C-tii Masini,Caracal

Clasa: a XI-a F

Data: 26.IV.2003

Obiectul: Biologie – Anatomia şi fiziologia omului

Tema: Schimburile gazoase respiratorii

Obiective operaţionale:

O1 – caracterizarea etapelor: pulmonară, sangvină şi tisulară;

O2 – descrierea drumului parcurs de gazele respiratorii;

O3 – dezvoltarea spiritului de observatie si a atentiei voluntare.

Materiale necesare: atlase de anatomie umană, casetă video, video, folii, retroproiector, fişe

de evaluare

Metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia

Forme de activitate: frontală, individuală

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1.Reactualizarea cunoştinţelor

Profesorul adresează întrebări orale din lecţia anterioară:

Ce este respiraţia?

Care este structura aparatului respirator?

Care este unitatea structurală şi funcţională a lobului pulmonar?

Câte faze are respiraţia? Ce se întâmplă în inspiraţie? Dar în expiraţie?

Elevii răspund la întrebări:

Funcţia prin care se asigură aportul de O2 din aerul atmosferic la nivelul celulelor care îl utilizează şi circulaţia în sens invers a CO2; produs al metabolismului celular.

Căi respiratorii extrapulmonare şi plămâni.

Acinul pulmonar.

Inspiraţie, expiraţie. Inspiraţia este un proces activ care

constă în contracţia muşchilor inspiratori, mărirea volumului cutiei toracice şi a volumului plămânilor. Expiraţia este un proces pasiv, constă în relaxarea musculaturii inspiratorii.

2.Captarea atenţiei

Profesorul solicită elevilor să descrie drumul urmat de gazele respiratorii.

Care sunt gazele respiratorii? Aceste gaze se opresc la nivelul

plămânilor? Dar unde merg ele? Iar din sânge, unde sunt conduse?

Fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii principale, lobare, segmentare, interlobulare, bronhiole terminale respiratorii, canal alveolar, sac alveolar, alveole pulmonare.

O2 şi CO2.

Nu. În sânge. La celule.

3.Transmiterea şi însuşirea

noilor cunoştinţe

Profesorul anunţă tema lecţiei: “Schimburile gazoase respiratorii”. Cu ajutorul elevilor, se stabilesc cele trei etape ale schimburilor respiratorii: pulmonară, sangvină, tisulară. Profesorul supune spre vizionare o casetă video cu “schimburile gazoase respiratorii”. Elevii sunt solicitaţi să fie atenţi şi pe baza observării filmului didactic, să fie capabili să descrie procesele care au loc la nivel pulmonar, sangvin şi tisular. Pe baza celor observate de voi, care sunt

factorii care determină schimburile gazoase pulmonare?

Elevii deduc, pe baza întrebărilor dirijate de către profesor, cele trei etape ale schimburilor gazoase respiratorii.Elevii vizionează caseta video, însuşindu-şi procesele care au loc la nivel pulmonar, sangvin şi tisular.

Elevii stabilesc faptul că schimburile gazoase pulmonare se relizează datorită diferenţei presiunilor parţiale ale O2 şi CO2 în cele 2 medii separate din membrana alveolo-capilară (aerul alveolar şi sângele din capilarele pulmonare).

Profesorul prezintă o folie la retroproiector reprezentând schimbul de gaze într-o alveolă pulmonară. Care este sensul schimbului de gaze? Profesorul subliniază faptul că, deşi gradientul presional al CO2 de o parte şi de alta a membranei alveolo-capilare este de 7 mm Hg, el este suficient deoarece CO2 are un coeficient de solubilitate de 20 de ori mai mare comparativ cu cel al O2 şi o viteză de difuziune de 25 de ori superioară acesteia. Profesorul reprezintă schematic pe tablă această etapă. Profesorul schiţează, cu ajutorul elevilor etapa sangvină a respiraţiei, subliniindu-se modalităţile de transport ale O2 de la plămân la celule şi ale CO2 în sens invers. Astfel, cu ajutorul elevilor, profesorul stabileşte faptul că O2 se transportă fie sub formă liberă, dizolvată în plasma sângelui (2,5%), fie sub forma unei combinaţii labile HbO2 (97,5%). CO2 se transportă fie liber (7%), fie sub formă de combinaţii labile (bicarbonaţi →70%; HbCO2 →23%). Profesorul caracterizează, cu ajutorul elevilor, pe baza foliei prezentată la retroproiector, etapa tisulară.

Profesorul schiţează pe tablă şi această etapă a respiraţiei.

Elevii analizează schema propusă şi deduc sensul de difuziune a gazelor, de la zona cu gradientul presional mai mare spe cea cu gradientul presional mai mic, tinzând spre egalizarea lor.Astfel, O2 difuzează din aerul alveolar, unde presiunea sa parţială este de 100 mm Hg, în sângele venos, unde presiunea sa parţială este de 40 mm Hg. CO2 trece din sângele venos, de la o presiune parţială mai mare (47 mm Hg) la una mai mică în sângele alveolar. Elevii schiţează în caiete etapa pulmonară a schimburilor respiratorii. Elevii răspund la întrebările adresate de profesor, contribuind la întocmirea schemei privind transportul gazelor respiratorii.

Elevii subliniază importanţa O2 în arderile metabolice, necesitatea sa în activitatea tisulară. Pe baza foliei prezentată de profesor, elevii descriu schimbul de gaze la nivel tisular, datorat gradientului de presiune, astfel: O2 difuzează în celule, iar CO2 în sângele venos. Elevii reprezintă schematic etapa tisulară.

4.Fixarea cunoştinţelor

Se face pe parcursul lecţiei, prin întrebări adresate elevilor şi prin schemele realizate la

fiecare etapă descrisă.

Elevii vor răspunde întrebărilor şi vor reprezenta schemele în caiete.

5. Evaluarea cunoştinţelor

Profesorul distribuie probe de evaluare individuală elevilor.

Elevii completează individual fişele de evaluare primite.

6.Încheierea lecţiei

Profesorul face aprecieri asupra activităţii elevilor. Cei mai activi vor fi notaţi. Îşi însuşesc aprecierile făcute.

Aerul uscat inspiratN2 = 79%

O2 = 20,86%

CO2 = 0,04%

Aerul expiratN2 = 79%

O2 = 16,5%

CO2 = 4,5%

După un efort fizicN2 = 79%

O2 = 12% (↓↓)

CO2 = 9% (↑↑)

N2 = 79% N2 = 79% N2 = 79%

O2 = 20,86% ___________________

16,5% ____________________ 12%

____________________ 9% ____________________ 4,5%

CO2 = 0,04%