Schimbarea

Aproape nepregatiti, facem pasul catre dupa-amiaza vietii. Facem pasul, cu presupunerea falsa ca adevarurile si idealurile noastre ne vor servi cum ar trebui. Dar nu putem sa traim dupa-amiaza vietii in acord cu programul din dimineata vietii. Pentru ca ceea ce a fost grandios dimineata va deveni minuscul seara. Si ceea ce dimineata era adevarat, seara va deveni o minciuna.

„Care este scopul meu? Cum il pot gasi? Totdeauna pare sa imi scape, pare ca niciodata nu il voi gasi..”

Intotdeauna am fost de parere ca adevaratul scop al vietii este doar sa fii fericit, sa te bucuri de viata ta. Sa ajungi intr-un loc de unde… sa nu incerci mereu sa ajungi altundeva. Atatia oameni isi petrec viata luptand, incercand sa fie intr-un loc unde nu sunt. Niciodata nu li se pare ca ajung acolo. Una din formele de a intelege cum sa iti gasesti scopul tau in viata este sa te intorci la natura… sa iti gasesti propria ta natura.

Spiritul este cel care da viata, nu ai venit cu adevarat din parintii tai, toti am venit din acel loc numit SPIRIT. Atunci cind ai aparut in aceasta lume, ai aparut dintr-o minuscula picatura de protoplasma umana. Si tot ce era in acel mic graunte a devenit TU. Tot ceea ce aveai nevoie se afla in acel mic bob.

In primele noua luni ale vietii tale, din momentul conceptiei tale pina in momentul nasterii tale, totul a fost aranjat pentru tine. Nu era nimic de facut pentru tine. Nu trebuia sa te preocupi gindindu-te la ce culoare vor avea ochii tai, sau cum va arata corpul tãu. De tot se avea grija. Tot ceea ce aveai nevoie pentru calatoria ta fizica era deja stabilit acolo si pentru restul calatoriei. Scopul tau este acolo, inauntru. Tot ce

personalitatea ta este, este acolo, inauntru. Tot ce urmeaza sa fii, nu doar eul fizic, ci totul. Daca doar te lasi si permiti.

La nasterea unui copil, ca parinte, te uiti la aceasta mica creatura frumoasa, il privesti si zici: „Doamne, grozava treaba ai facut! Nu putea sa fie mai bine! Ne ocupam noi de aici incolo…”

Si apoi, fiind copii, suntem inconjurati de toti acesti oameni, familia noastra, cultura noastra, oriunde mergem. Si incepe sa ni se spuna ca nu putem avea cu adevarat incredere in ceea ce suntem. Trebuie sa ne incredem in ceva exterior noua insine. Si calatorim astfel spre ambitie. Si odata ce zici: „Ne ocupam noi de aici incolo”, introduci ceva … pur si simplu iei aceasta perfectiune, dai la o parte Creatorul si ajungi la EGO. Acest Ego este partea din noi care nu ne spune „Cine suntem, aceasta creatie perfecta, divina, particica de Dumnezeu din care am venit.”

-Ne spune: „Esti ceea ce POSEZI. „

Si ne identificam cu jucariile noastre, apoi cu conturile noastre bancare si cu posesiunile pe care le detinem. Inainte sa ne dam seama incepem sa ne judecam pe noi insine in functie de posesiunile noastre. Incepem sa avem un set de credinte precum: „Cu cat am mai mult, cu atat sunt mai valoros ca persoana. ” Si asa ne irosim vietile, luand acesti copii si aruncandu-i intr-o cultura care pune accentul pe … MAI MULT. Ego-ul spune: „Trebuie sa ai mai mult. ” Si cu cat ai mai mult, cu atat esti mai constient de felul in care alte persoane vor sa iti ia ceea ce ai. Si incepi sa te intrebi: „Cum sa protejez ceea ce am? Cum sa fac mai mult din ceea ce am? ” Dilema aici este ca daca esti ceea ce ai si lucrurile dispar, atunci si ceea ce esti, dispare in acelasi timp.

-Al doilea aspect al Ego-ului este ideea ca nu sunt doar ceea ce am, dar sunt si ceea ce fac. Si ceea ce fac se numeste Realizare. Si in toata aceasta lume in care cred ca sunt ceea ce fac, ne consumam cu ideea

asta ca succesul meu, valoarea mea, meritul meu ca fiinta umana se bazeaza pe cat de mult realizez. Asa ca trebuie sa fac mai multi bani, sa obtin o promovare, sa concurez cu toata lumea care incearca sa obtina ceea ce eu am. Ne regasim in notiunea de competitivitate crezand ca lumea noastra este un loc in care trebuie sa concuram.

-Al treilea aspect este ideea ca sunt ceea ce altii cred despre mine. Adica, eu sunt reputatia mea. Asta este relevant pentru tinerii care au fost invatati ca trebuie sa se imbrace dupa cum cred ceilalti. Si daca cei din jur nu te plac, inseamna ca este ceva in neregula cu tine.

-Mai exista un aspect al Ego-ului, care ne vorbeste despre ceva numit separatie. Ego-ul are un sistem de credinte foarte puternic, in care „cine sunt” este separat de toti ceilalti. Apoi, alta componenta a ego-ului ne invata ca sunt, de asemenea, separat de tot ceea ce imi lipseste in viata mea si de tot ceea ce mi-ar placea sa am.

-Si apoi, in final, Ego-ul ne invata ca suntem separati de Dumnezeu. Si unul dintre conceptele simple pe care le inveti in dupa-amiaza vietii tale, cand te muti in etapa de sens a vietii tale, este sa realizezi ca ai venit dintr-o Sursa. Putem sa o numim Dumnezeu, putem sa o numim Tao, nu conteaza cum o numim. Si ca aceasta Sursa este pretutindeni. Nu exista loc unde sa nu fie. Si tot ceea ce trebuie sa faci, este sa iti dai seama de modul in care sa te aliniezi pe tine insuti cu asta si sa detii intelegerea ca esti deja conectat, ca doar trebuie sa aduci totul pe calea ta.

Problema este ca nu stim cu adevarat cum sa ne mutam in etapa de sens a vietii noastre. Lao Tzu vorbeste despre asta in Tao Te Ching, „Lasa-te trait de Asta!” El spune ca Tao nu face nimic si totusi nu lasa nimic nefacut. Aici trebuie sa ajungem, intr-un punct in care sa putem renunta, si sa avem cunostinta ca nu suntem singuri, ca vom fi ghidati, ca avem o natura si ca ne putem increde în aceasta natura. Începi sa

recunosti ca exista o inteligenta puternica si organizatoare, care este în toate lucrurile si lucreaza, cu tine si pentru tine. Destinul, care iti era impus, nu mai este forta conducatoare din viata ta. Esti conectat cu Sursa. Si e ca si cum aceasta inteligenta divina si organizatoare, Dumnezeu, Tao, cum vrei sa o numesti ti-ar spune: „Tu cânta muzica pentru care ai venit aici si eu voi fi acolo pentru a te ajuta sa depasesti orice conflict sau obstacol care apare”. Dar nu va exista un conflict pentru ca Sursa te sustine.

Cred ca toti si fiecare dintre noi avem o cunoastere in interior, asa ca se spune ca atunci cand ai incredere in tine insuti, ai incredere tocmai in Inteligenta care te-a creat. E acolo ca sa ne spuna cine suntem si care ne este menirea. Una dintre greselile pe care atata lume o face este ca spun: „bine, eu o sa atrag ceea ce vreau în viata mea”… si unul dintre lucrurile in care cred in mod profund, este ca nu atragi ceea ce vrei, atragi CEEA CE ESTI!

Orice ar fi ceea ce cauti in viata ta este acolo pentru tine. Isi va face aparitia unde si cand este nevoie. Poti sa te pregatesti si apoi sa lasi sa se intample. Este increderea fundamentala ca totul se va intampla in mod perfect.

Traim intr-o lume in care toate lucrurile sint posibile. Nu exista accidente. Este aceasta inteligenta divina, organizatoare care sustine totul. Numai ca trebuie sa ajungi sa nu te mai concentrezi doar asupra ta si asupra lucrurilor pe care le vrei cu adevarat pentru tine…

Unul dintre lucrurile care se intampla cand te indepartezi de Ego este ca te schimbi de la a simti ca totul ti se cuvine, la a te simti umil. Iti dai seama ca nu ti se cuvine nimic, doar Ego-ul crede asta. Asa ca adevarul fundamental este ca trebuie sa fii ca ceea ce te-a creat… Dumnezeu doar da, asta este tot ceea ce Dumnezeu stie sa faca. Asa ca iti schimbi gandurile de la „Ce pot obtine? „, spre „Ce pot sa ofer? Cum pot sa fiu

de folos? „. Daca atentia ta este in afara ta si in legatura cu a da, Sursa va raspunde dandu-ti si tie inapoi. Universul va spune: „Cu ce iti pot fi de folos? ” Dar tu trebuie sa fii gata sa primesti, atunci este momentul cand tranzitia este completa, cand te muti in acel loc care este fara Ego.

Pe masura ce ne miscam spre faza de semnificatie a vietii noastre, ambitia ta se transforma in scop, si trebuie sa inveti sa devii observatorul si sa faci un pas inapoi. Incepi sa traiesti clipa, avand incredere unde te va duce Sursa. Incepi sa te detasezi de rezultate, si aceasta separare iti permite sa nu te lupti mereu si permiti ca lucrurile sa vina la tine. Nu mai esti persoana care face ca lucrurile sa se intample, le permiti sa apara. Lupta a disparut…

Fiecare dintre noi stie ca am venit aici cu o muzica de cantat. Si totusi avem tendinta sa credem ca suntem entitati separate, si .. ca trebuie sa ne incadram, si ca asta este rolul vietii noastre. Si nimic din asta nu este adevarat. Schimbarea poate avea loc in multe feluri, poate de la un comentariu, de la o coincidenta care apare, un eveniment anume pe care nu il asteptai, o boala, o carte…

Dar rezultatul este intotdeauna acelasi. Incepi sa realizezi ca nu esti aici ca sa fortezi viata, sa faci o lupta din ea mereu, esti aici pentru a te bucura si pentru a trai in pace. Asta este ceea ce se intampla cand esti in dupa-amiaza vietii tale.

Daca vrei sa vezi usile deschizandu-se in viata ta, detaseaza-te de ceea ce spune Ego-ul tau si permite-ti tie insuti sa traiesti in acest loc divin, numit Spirit. Si ceea ce Lao Tzu numea virtutile, spunea ca sunt patru in total: prima dintre ele este reverenta in fata vietii, ceea ce se refera la respect, a doua este sinceritatea, ceea ce nu este nimic mai mult decat

onestitate, a treia este amabilitatea, care se manifesta ca si bunavointa in vietile noastre, si a patra este oferirea ajutorului tau celorlalti.

Exista un citat grozav al poetului Hafiz: „Chiar si dupa tot acest timp, Soarele niciodata nu ii spune Pamantului: Imi esti dator”. Doar gandeste-te ce poate face o iubire ca aceasta! „Ilumineaza” o lume intreaga!

Este o replica grozava dintr-un capitol din Fapte, unde Iisus spune: „Daca vrei sa fii ca mine, stiind ca noi doi suntem asemanatori, eu te voi ajuta. Daca vrei sa fii diferit de Mine, voi astepta… pana cand te vei razgandi”. In ultima instanta, de ce trebuie sa murim pentru a intelege!? Trebuie sa fim capabili sa intelegem cat timp suntem aici.

Nimeni nu trebuie sa isi puna întrebarea: „Care este scopul meu? „. El poate fi gasit mereu in ajutorare. Daca poti macar pentru o zi sa faci viata mai buna pentru altcineva. Exista un concept clasic, dar este inca relevant:

„Sa atingi viata cuiva (cu iubire) este ceva mai valoros decât orice suma de bani”.

Mesajele diminetii sunt despre ceea ce poti si ceea ce nu poti sa faci, despre cum te defineste societatea. Dar dupa-amiaza, dupa schimbare, sunt despre conectarea cu o energie care decide asupra tot ceea ce se intampla.

Adevarul este ca ALTCEVA este responsabil de tot, asa ca este vorba cu adevarat despre a te preda LUI, sa te predai cuiva care este mai mare decat tine, cu care esti conectat si care detine cu adevarat controlul a tot.

Exista ceva foarte profund in noi care vrea sa se simta implinit, care vrea sa stie, ca am parasit acest loc, aceasta planeta pe care am trait, mai buni decât atunci cand am sosit.

Nu este vorba de varsta, sau despre a te descoperi pe tine insuti. Oriunde esti si de orice varsta, esti doar la un gand distanta de a-ti schimba viata.