S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE Raport de mediu pentru ...arpmag.anpm.ro/upload/31454_Raport...

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE

Raport de mediu pentru Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa



CUPRINS

1. Introducere2. Cerinte legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediuCap. I. Prezentarea PUG al Comunei BăleniI.1. Continutul si obiectivele principale al PUGI.2. Relatia cu alte programe si planuri relevanteCap. II. Aspecte relevante ale starii mediuluiII.1 Aspecte relevante ale starii actuale a mediuluiII.1.1. Descrierea fizico – geografica:II.1.2. Factorul de mediu ”Apa”II.1.3. Factorul de mediu ”Aer”II.1.4. Factorul de mediu ”Sol”II.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate”II.1.6. Conservarea resurselor naturaleII.1.7. Factorul „Social”II.1.8. Schimbari climaticeII.1.9. TransportulII.1.10. Riscuri naturaleII.1.11.Patrimoniul culturalII.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementari masurilor din PUGCap. III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativCap. IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUGCap. V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sauinternational relevante pentru PUGCap. VI. Potentialele efecte semnificative asupra mediuluiCap.VII.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor demediuCap.VII.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor demediuCap.VIII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii incontext transfrontalierCap. IX. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibilorice efect advers asupra mediului al implementarii PUGCap.X. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese Cap. XI. Masurile avute invedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planuluiRezumat fara caracter tehnic.



RAPORT DE MEDIUREACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA BĂLENI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

1.Introducere:Prezenta documentaţie este obligatoriu a se întocmi pentru a respecta prevederile Legii265 din 2006 privind protecţia mediului. La redactarea Raportului de mediu pentruReactualizare Plan Urbanistic General Comuna Băleni a fost respectată structurarecomandată de Hotărârea nr. 1213 din 2006, privind stabilirea procedurii-cadru deevaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şiOrdinul nr. 135 din 2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupramediului si de emitere a acordului de mediu.Prezenta documentaţie „Raport de mediu pentru Reactualizare Plan Urbanistic GeneralComuna Băleni a fost întocmită pe baza observaţiilor directe din teren, adocumentaţiilor existente şi informaţiilor puse la dispoziţie de titularul de activitate.

1.1.Informaţii despre titularul proiectului:Titularul proiectului: Consiliul Local al Comunei Băleni, cu sediul Primăria Băleni,StradaBucureşti-Târgovişte, nr. 73, Localitate: Băleni, judeţul Dâmboviţa; Cod postal:137010.Telefon/fax; 0245-265004, 265063, 265200;E-mail: [email protected]; Adresa internet (URL): www.primariabalenidb.ro;Cod de identificare fiscală : 4280060;Cont: RO95TREZ28024510271XXXXX Banca: Trezoreria Băleni ;Persoane de contact: Rotaru Adrian- scretar , telefon : 0724360841.

1.2. Denumirea proiectului:“Raport de mediu pentru Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Băleni”.

1.3. Glosar termeni:Termenii specifici utilizati în aceasta lucrare sunt cei definiti în actele normativerelevante, în vigoare:accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emiside substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasaorisub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitatiantropicenecontrolate/ bruste, prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemelenaturale si antropice (Legea 265/2006, art. 2);arie/sit - zona definita geografic exact delimitata (OUG 195/2005, art. 2);arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetrulegalstabilit si având un regim special de ocrotire si conservare, în care exista specii deplante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice,

mailto:[email protected]



geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintificasau cultural deosebita (OUG 195/2005, art. 2);arie speciala de conservare – situl de importanta comunitara desemnat printr-unactstatutar, administrativ si/sau contractual în scopul aplicarii masurilor deconservarenecesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservarefavorabila ahabitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl estedesemnat (OUG57/2007);biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre,marine,acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitateaintraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor (OUG 195/2005, art. 2);cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat sieficientînregistrat în dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, caredemonstreazaposibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie înscopul prevenirii poluarii, iar în cazul în care acest fapt nu esteposibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile si impactul asupra mediului în întregul sau(Legea 265/2006, art. 2);certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a emite otonade dioxid de carbon echivalent într-o perioada definita(Legea265/2006,art. 2);deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite delegislatiaspecifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul îl arunca, are intentiasau areobligatia de a-l arunca (OUG 195/2005, art. 2);deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima într-un proces de productiepentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri (OUG 195/2005, art. 2);deseuri periculoase - deseurile încadrate generic, conform legislatiei specificeprivindregimul deseurilor, în aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin unconstituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase (OUG 195/2005,art. 2);deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structuralealecomponentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sauproductivitatiibiologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediuluinatural cu efecteasupra calitatii vietii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosfereisi solului,supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca siprinamenajarea necorespunzatoare a teritoriului (OUG 195/2005, art. 2);dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, faraacompromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati(OUG195/2005, art. 2);echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componentealeunui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamicaideala a acestuia (OUG 195/2005, art. 2);ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganismesimediul abiotic, care interactioneaza într-o unitate functionala (OUG 195/2005, art. 2);emisie - evacuarea directa ori indirecta, din surse punctuale sau difuze, desubstante,vibratii, radiatii electromagnetice si ionizante, caldura ori de zgomot în aer,apa sau sol(Legea 265/2006, art. 2);



evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie sisastabileasca, în functie de fiecare caz si în conformitate cu legislatia în vigoare,efecteledirecte si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unuiproiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului (OUG 195/2005, art. 2);gaze cu efect de sera - constituenti gazosi ai atmosferei, atât naturali cât si antropici,care absorb si reemit radiatia infrarosie (Legea 124/1994, art.1);habitat natural - arie terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sauseminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice (OUG195/2005, art. 2);hidrofluorocarbura (HFC) - un compus organic alcatuit din carbon, hidrogen si fluor siîncare nu exista mai mult de sase atomi de carbon într-o molecula (RegulamentulCE842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera);instalatie - orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitatedirect legata, sub aspect tehnic, cu activitatile unitarilor stationare/mobile aflate peacelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte asupra mediului (OUG195/2005, art. 2);monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arboriizolati,formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic (OUG195/2005, art. 2);oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot si de dioxid de azot, masurate înparti pe miliard (ppb), exprimata ca dioxid de azot în micrograme pe metru cub (O.M.592/2002, art. 2);planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate deComunitateaEuropeana, ca si orice modificari ale acestora, care se elaboreaza si/sause adopta decatre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatitede o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sauGuvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative(OUG 195/2005, art. 2);plan de actiuni - plan de masuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervaledetimp precizate prin prevederile autorizatiei integrate de mediu de catre titularulactivitatiisub controlul autoritarii competente pentru protectia mediului în scopulrespectariiprevederilor legale referitoare la prevenirea si controlul integrat al poluarii;planul deactiune face parte integranta din autorizatia integranta de mediu (OUG195/2005, art. 2);poluant - orice substanta introdusa direct sau indirect de om în aerul înconjurator,carepoate avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane sau asupra mediului caîntreg(O.U.G. 243/2000, art. 6);poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduceprejudiciisanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza odeterioraresau o împiedicare a utilizarii mediului în scop recreativ sau în alte scopurilegitime (OUG195/2005, art. 2);prag de alerta - nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor în urmaunei expuneri de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate,conformlegislatiei în vigoare (O.U.G. 243/2000, art. 6);



prejudiciu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,bunurilorsau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre (Legea265/2006,art. 2);proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alteinterventiiasupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerearesurselorminerale (Legea 265/2006, art. 2);program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru îndeplinirea cerintelorprivind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competenta pentruprotectia mediului; programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia demediu (OUG 164/2008, art. 1);program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana pentruimplementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare caresuntaprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar (OUG 195/2005, art. 2);resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folositeînactivitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili,regenerabile -apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile - energiesolara, eoliana,geotermala si a valurilor (OUG 195/2005, art. 2);retea ecologica „Natura 2000” – retea ecologica europeana de arii naturaleprotejatecare cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite în conformitatecuprevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si ariispecial de conservare desemnate de Comisia Europeana si conform Directivei92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale , a faunei si florei salbatice (OUG57/2007);schimbari climatice - schimbari de climat care sunt atribuite direct sau indirectuneiactivitati omenesti care altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care seadauga variabilitatii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile(Legea 124/1994, art.1);sit de importanta comunitara – situl/aria care , în regiunea sau în regiunilebiogeograficeîn care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la ostare deconservare favorabila a habitatelor naturale prevazute în anexa nr.2 sau aspeciilor deinteres comunitar prevazute în anexa nr.3 si care contribuie semnificativ lacoerenta retelei„Natura 2000” si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatiibiologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective ( OUG 57/2007);sit contaminat – zona definita geografic, delimitata în suprafata si adâncime, poluatacusubstante biologice sau chimice (HG 1408/2007);specii protejate – speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiazade un statut legal de protectie (OUG 57/2007);substanta - element chimic si compusi ai acestuia, în întelesul reglementarilor legaleînvigoare, cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic(OUG195/2005, art. 2);substanta periculoasa - orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatiaspecificaîn vigoare din domeniul chimicalelor (OUG 195/2005, art. 2);



tratare – totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimbacaracteristiciledeseurilor, în scopul reducerii volumului si caracterul periculos alacestora , facilitândmanipularea sau valorificarea lor;valoare limita – nivel fixat pe baza cunostintelor stiintifice, în scopul evitarii, preveniriisau reducerii efectelor daunatoare asupra sanatatii omului sau mediului ca întreg, carese atinge într-o perioada data si care nu trebuie depasit dupa ce a fost atins(O.U.G.243/2000, art. 6);valoare tinta - nivelul concentratiei de ozon în aerul înconjurator, fixat cu scopulevitariipe termen lung a efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si/sau mediului îngeneral,ce trebuie atins, pe cât posibil, într-o anumita perioada (O.M. 592/2002, art. 2);zona umeda - întindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sauartificiale,permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce,salmastrasau sarata, inclusiv întinderea de apa marina a carei adâncime la reflux nudepaseste 6 m (OUG 195/2005, art. 2).

2. Cerinte legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediu:Planul Urbanistic General al Comunei Băleni a fost elaborat de:-Proiectant general – B.I.A. ENACHE LUCIAN, in conformitate cu prevederile legale:-Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile sicompletarile ulterioare;-Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National,Sectiunea IV-a – Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare;-Ordinul nr.13 N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 – Ghidprivind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general;-Legea nr. 50/1991/republicata 1996, privind autorizarea constructiilor si unele masuripentru realizarea locuintelor, Legea 453/2001 care modifica si completeaza Legea nr.50/1991;-Ordinul nr. 91/1991 al MLPAT privind procedura de autorizare si continutuldocumentatiilor de urbanism.-HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.-Alte acte legislative si normative aparute, cu implicatii directe asupra domeniuluiurbanismului.Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu Reactualizare Plan Urbanistic Generalpentru Comuna Băleni si a fost intocmita in baza contractului nr. 01 din23.02.2011,incheiat intre CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BĂLENI, prin PrimăriaComunei Băleni in calitate de beneficiar si S.C. ELHAZ CONSULT S.R.L.TÂRGOVIŞTE, in calitate de consultant protecţia mediului.Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076 din08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurişi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii derealizare a evaluăriide mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediuluişi Gospodăririi Apelor,împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.Raport de Mediu Reactualizare Plan Urbanistic General pentru Comuna Baleni a fostelaborat de Expert evaluator protecţia mediului Dipl. Univ. Maniţi Virgil.



Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziileevaluării de mediu pentru acest plan urbanistic general.La intocmirea lucrarii s-a tinut cont si de prevederile urmatoarelor acte legislativedindomeniul protectieimediului:-Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata, completatasiaprobata prin Legea nr. 265/2006;-Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001;-OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelornaturale, a florei si fauneii salbatice;- Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriuluinational –Sectiunea a III a – zone protejate;-Legea nr.107/96 - Legea Apelor, modificata si completata cu Legea nr. 310/2004siLegea 112/2006;-ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificareacalitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;-HG 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcareinmediul acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuareaapelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare,NTPA– 001 privind valori – limita de incarcare cu poluati a apelor industriale siurbaneevacuate in receptori naturali) completata si modificata de Hotararea Guvernuluinr.352/2005;-Ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M – Conditii tehnice privind protectia atmosferei (emisii);-Ordinul 592/2002 – pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita,avalorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxiduluideazot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxiduluidecarbon si ozonului in aerul inconjurator;-STAS 12574/1987- Aer din zonele protejate – conditii de calitate (imisii);-O.U.G. 243/2000 – privind protectia atmosferei cu modificarile si completarileulterioare;-STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot;-Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;-O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea 426/2001, cumodificarilesi completarile ulterioare;-HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;-Ordin nr. 95/2005 privins stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminaredeacceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate infiecareclasa de depozit de deseuri;-Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitareadeseurilor;-Ordinul 536/1997 (completat si modificat) pentru aprobarea Normelor de igienasirecomandari privind mediul de viata al populatiei.Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un procesoficial,sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau



programşi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultateleacestei evaluărişi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare –aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sauprogramelor – acalităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încâtsă se asigure că oriceconsecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte deaprobarea oficială a strategiilor,planurilor sau programelor. Procesul de evaluare demediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitateade a participa şi de a fi informaţi cu privirela deciziile care pot avea un impact asupramediului şi a modului în care au fost luate.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CEa fostadoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilireaprocedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şiprogramelor careintră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prinOrdinul ministrului mediului şigospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 seprevede că planurile urbanisticegenerale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004.În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluăriide mediu pentru Plan Urbanistic General pentru Comuna Băleni a cuprins următoareleetape:- etapa de incadrare in care se stabileste daca este necesara sau nu aplicarea SEApentru plan sau program; ARPM Piteşti a stabilit ca PUG Băleni se supune proceduriiSEA si a comunicat Primariei Băleni componenta ”Grupului de lucru” conform articolului14, aliniat 2;- etapa de definire a domeniului – se determina domeniul de cuprindere si nivelul dedetaliere ale valorii (aspecte si ce probleme de mediu sa fie incluse in analiza) aceastaetapa s-a realizat in cadrul ”Grupului de lucru”;- etapa de evaluare a planului avand in vedere obiectivele propuse si obiectivele demediu stabilite in cadrul Grupului de lucru;- intocmirea Raportului de mediu care sintetizeaza concluziile evaluarii si care prezintaalternativele si modul de selectare a alternativei alese;- consultarea cu autoritatile de resort si cu publicul;- luarea deciziei;- monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a PlanUrbanistic General – pentru Comuna Băleni.

Cap. I. Prezentarea Planului Urbanistic General al Comunei Băleni

I.1. Continutul si obiectivele principale al PUG:Documentatiile de urbanism se elaboreaza in scopul reglementarii utilizarii terenurilor sirealizarea constructiilor si amenajarilor.La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism vor fi luate inconsiderare si integrate principiile, obiectivele si cerintele dezvoltarii social-economicedurabile la nivel national, zonal si local, in conformitate cu dispozitiile legislatiei



nationale si internationale, cu orientarile si cu prevederile strategiilor si ale programelornationale, europene si globale pentru mediu si dezvoltare durabila.Orientarile si prevederile din planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism se vorfundamenta pe o analiza complexa a relatiei mediu - dezvoltare, care va includeevaluarea impactului acestora pe termen scurt, mediu si lung. Planul urbanistic generalreprezinta instrumentul principal al activitatii de urbanism, asigura corelarea dezvoltariiurbanistice a localitatii si contine directiile, prioritatile si reglementarile de dezvoltare,cuprinzand prevederi pentru urmatoarele categorii de probleme:- relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ;- evidentierea potentialului natural, economic si uman, precum si a posibilitatilor dedezvoltare ;- stabilirea si delimitarea zonelor functionale;- stabilirea si delimitarea intravilanului propus al localitatii;- stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie permanenta si temporara de construire;-evidentierea detinatorilor terenurilor si modul preconizat de circulatie a terenurilor;-stabilirea si delimitarea zonelor protejate;- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;- delimitarea suprafetelor in care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitatepublica.Prin tema de proiectare “Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Băleni,, s-asolicitat introducerea in intravilan a urmatoarelor zone: pentru satul Băleni Români –spre sud, în UTR 5 în lungul DC 41 până la cel de al doilea canal; pentru satul BăleniSârbi – în lungul DJ 711C (spre Nucet) în UTR 7 până la canalul 371.În afara acestorextinderi majore s-au solicitat şi alte extinderi punctuale din care celemai importantesunt celede pe malul nordic al iazului.Baza documentara a fost constituita din:Planuri cadastrale OCOTA Dâmboviţa scara 1/2000; 1/5000; 1/10000; 1/25000; PlanulUrbanistic General al Comunei Băleni ediţia 2001 şi Regulamentul aferent; Datestatistice de la recensământul din 1992 şi 2002(Direcţia natională de statistică-FilialaDâmboviţa); Date pe bază de chestionar puse la dispozitie de Consiliul Local Băleni.

I.1.1.Elemente de cadru natural:Comuna Băleni are o suprafaţă totală de 6180,50 ha şi este din punct de vederemorfologic situată in Câmpia înalta a Târgoviştei( în partea de sud-est a judeţuluiDâmboviţa), la 20 km de municipiul Târgovişte şi la 50 km de Bucureşti.Câmpia prezintă altitudini între 185 – 210 m, având o înclinare generală de la NV la SE,conformă cu direcţia cursurilor de apă(râul Ialomiţa si pârâul Racoviţa).Adâncimea pânzei freatice este între 9 – 21 m.Consoderaţiuni geotehnice – vetrele de sat nu implică fenomene naturale care săimpună măsuri speciale din punct de vedere geotehnic. Adâncimea de îngheţ este de0,85 m. Fundarea se va realiza pe argilă prăfoasă sau nisip prăfos, începând cu H =1,50 m de la cota terenului natural.



I.1.2.Relaţii în teritoriu – Optimizarea relaţiilor în teritoriu:Căile de comunicaţie rutieră sunt reprezentate de – drumul jude ean DJ 711Târgovi te – Băleni – Bilciure ti (DN 1A); - drumul jude ean DJ 711C Băleni – Nucet; -drumul comunal DC 41 Băleni – Cornă elu, drumul judeţean DJ 720 A – Băleni –Bucşani – Mărceşti.Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu şi mărirea gradului de atractivitate a comuneipentru rolul de centru polarizator, se propune modernizarea drumurilor DJ 711 C pentrulegătura cu Comuna Nucet şi DC 41 pentru legătura cu Comuna Cornăţelu.

I.1.3. Activitati economice – Dezvoltarea activitatilor:Profilul economic dominant al comunei este agricultura, structura fondului funciar pecategorii de folosinta este urmatoarea:



Agricol Suprafata(ha) Neagricol Suprafata(ha)Arabil 4052 Paduri 1104Pasuni 390 Ape 304Fanete - Alte suprafeţa 255Vii -Livezi 2TOTAL AGRICOL 4444 TOTAL NEAGRICOL 1663TOTAL GENERAL 6107 ha

Din terenul arabil o suprafata importanta este cultivată cu legume (1440 ha) şi cartofi(200 ha). În ultimii cinci ani s-au cultivat în medie 700 ha cu grâu şi 665 ha cu porumb.Comuna Băleni areo suprafaţă de 2739 ha irigate ( -amenajarea Brăteşti – Băleni – osuprafaţă de 1061 ha sunt amenajate pentru desecări gravitaţionale ; -amenajareaMircea Vodă – Bolovani – sistemul de irigaţii trebuie revitalizat).Silvicultura – fondul forestiere(1104 ha) reprezintă 18% din suprafaţa administrativă acomunei, 1080 ha sunt administrate de Romsilva, 1089 ha aparţin domeniului public şi15 ha domeniului privat. Principalul trup de pădure este Pădurea Băleanca, ce acoperămai multe comune în lungul Văii Crivăţului(Pintenul Măgurii), în mare majoritate speciide stejar şi reprezintă o importantă resursă cinegetică.În lungul râului Ialomiţa există lăstărişuri din lemn de esnţă moale, fără valoareeconomică, cu un important rol înpăstrarea diversităţii speciilor.Sectorul zootehnic prezintă următoarele evoluţii la efectivele de animale:

Efective deanimaleexistente

Dimensionarea sectoruluizootehnic in concordanţă cusuprafaţa terenului agricol

Dimensionareasectorului zootehnicfără suprafaţa cultivatăcu legume

Bovine 673 4488 3060Ovine şi caprine 1140 1760 1200Porcine 2300 2200 1500

Din datele mai sus menţionate se constată un deficit major în utilizarea resursei funciarepentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Sectorul bovine fiind redus drastic faţă deposibilităţile sectorului vegetal.Piscicultura – reprezentată de lacurile de pe pârâul Racoviţa (aproximativ 22 ha) – bazăexperimentală a Staţiunii de Cercetare Piscicolă Nucet. Cantitatea de peşte este încontinua scădere datorită: lipsei restructurării capacităţilor de producţie şi a tehnologiilorînvechite, lipsa capacităţilor de depozitare, braconajul, lipsa reglementărilor juridiceasupra terenurilor.Activităţi industriale – unităţile agricole de stat (CAP- sedii, ferme sector vegetal şizootehnic) au fost desfiinţate.Pe teritoriul comunei funcţionează: –o fabrică de băuturinealcoolice (proprietate privată), -o asociaţie familială (Muşat Florin), -S.C. Solex(fostele sere din Băleni), Agromec, S.C.Mariot S.R.L.(atelier confecţionat mobilă şi o



brutărie), S.C. Impex S.R.L. (abator), o moară, Baza de recepţie, S.C. BoxeS.R.L.(fermă de bovine şi ovine).

I.1.4. Circulaţie – Organizarea circulaţiei: Pentru reţeaua de drumuri a comunei Băleni, se propune un drum nou (650 m) înlungul DC 42 Băleni – Nucet şi un drum secundar (1,2 km) în Băleni Români extinderepână la DC 41 Băleni – Cornăţelu..Principalele disfunctionalitati la nivelul căilor de comunicaţie rutieră sunt:- profile transversale neamenajate conform legislatiei in vigoare la drumurile clasate;- intersectiile intre drumurile de clasa superioara si cele de clasa inferioara auelementele geometrice si parametrice necorespunzatori;- strazile principale necesita modernizari.Pe baza analizei situaţiei existente, pentru înbunătăţirea circulaţiei interioare alocalităţilor, se propune: -modernizarea cu prioritate a străzilor care se suprapun cutraseele drumurilor clasate D 711, DJ 711C, DC 41; - amenajarea intersecţiilor, cuprioritate străzile care intersectează cu DJ 711; - pentru construcţiile care formează curţiinterioare se va asigura accesul vehiculelor de pompieri prin ganguri cu o lăţime de 3 mşi o înălţime de 3,5 m.

I.1.5. Intravilan existent – Zone functionale – Intravilan propus:Suprafata totală a intravilanului existent este de 424,50 ha si reprezinta suprafeteletrupurilor de baza a localitatilor Băleni Români – resedinta de comuna şi Băleni Sârbi,propunându-se o creştere importantă de 111,04 ha, la 535,54 ha.Ca modificari la intravilanul aprobat prin HCL în anul 2001 se enumeră: - creşterea cu103 ha (de la 282 ha la 385 ha) a suprafeţelor locuinţe şi funcţiuni complementere,zona de locuit creşte ca pondere de la 66% la 71%; - o diminuare importanta (11 ha) ovor avea spaţiile unităţilor industriale şi de depozitare, aceasta explicându-se prinreprofilarea spaţiilor din incinta fostului CAP.Noua limită a intravilanului propus (535,54 ha), include toate terenurile ocupate cuconstrucţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pentru o perioada deaproximativ 10 ani. Scoaterea din circuitul agricol a zonelor incluse în intravilan se vorface etapizat prin efectul autorizaţiilor de construire.

Tabel – Bilanţ teritorial – PUG Comuna Băleni: Zone funcţionale Existent % Propus % ObservaţiiLocuinţe şi funcţiunicomplementare

281,70 66,45 385,12 71,94

Unităţi industriale şi depozite 22,20 5,20 11,90 2,22Unităţi agro-zootehnice 3,70 0,90 12,89 2,40Instituţii şi servicii de interespublic

13,80 3,30 14,47 2,70

Căi transport rutier 74,24 17,25 77,81 14,53Spaţii verzi, sport, agrement 23,74 5,60 25,76 4,80



protecţieConstrucţii tehnico edilitare 0,60 0,20 0,35 0,06Gospodărie comunală,cimitire

2,90 0,70 3,22 0,60

Ape 1,62 0,40 4,02 0,75TOTAL INTRAVILAN 424,50 100 535,54 100 Creştere

intravilan111,04 ha

I.1.6. Zone cu riscuri naturale şi antropice:La categoria degradări naturale şi antropice putem enumera:Poluarea râului Ialomiţa şi a pârâului Racoviţa datorită depozitelor de deşeuri menajerenecontrolate din albia majoră; - degradarea vegetatiei din lunca raului Ialomiţa prin tăieriexcesive si abuzarea de îngrăşăminte chimice, ierbicide, pesticide.Orizontul acvifer freatic de mică adâncime este influentat de precipitaţii şi folosireaintensivă a îngrăşămintelor chimice pentru activităţile din legumicultură (chimism bogatîn azotiţi, azotaţi, nitriţi şi nitraţi), nu prezintă calităţi de potabilitate. Ca urmare a udăriiculturilor legumicole din vatră şi imediata vecinătate, cu pompe şi aspensoare carefolosesc apa din stratul freatic, nivelul pânzei freatice a scăzut de la 10 m la 20 m.Deoarece raurile din zonă au maluri înalte şi debitele regularizate prin acumulari inamonte, nu se pune problema riscurilor de inundatii. Obturarea căilor de drenaj naturalal apelor pluviale prin amplasarea de constructii, favorizează inundarea zonelor limitrofela precipitaţii abundente, pe unele terenuri din vatră apar fenomene de băltire.Calitatea aerului este afectată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şiagricole, băltirea apelor menajere în şanţurile drumurilor, de gunoiul de grajd folosit caîngrăşământ natural pentru culturile legumicole din intravilan.

I.1.7.Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei:- Realizarea cu prioritate a reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat;- Realizarea unui sistem centralizat de canalizare cu staţie de epurare;- Se vor repune înfuncţiune sistemele de irigaţii - pentru udarea culturilor cu apă dincursurile de suprafaţă şi încurajarea unei agriculturi ecologice;- Se vor conserva zonele de pădure in suprafata de 1104 ha;- Se vor amenaja spaţii verzi - conform OUG nr. 114/ 2007, primăriile au obligaţia săasigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 metri pătraţipână în anul 2013.- Se vor realiza perdele de protecţie cu arbori cu coroana mare , acestea vor fi îngeneral în incinta unităţilor care poluează sonor, în lungul drumurilor principale şi aversanţilor albiei majore a pârâului Racoviţa.- Se va asigura managementul deşeurilor in sistem integrat şi în conexiune cu serviciileasigurate la nivelul judetului Dâmboviţa.

I.1.8. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei – reglementări urbanistice, obiective deutilitate publică:



Din analiza critica a situaţiei comunei Băleni, se desprind următoarele disfunctionalităţi:- Comuna are două sate componente, care sunt contopite şi au o structură compactădens construită, motiv care necesită amplificarea intravilanului de-a lungul principalelorartere de circulaţie (DJ 711C, DC 41).Principalele zone funcţionale (cu excepţia zonei de locuit) sunt dispersate,dezorganizate sau lipsesc cu desăvârşire (exemplu spaţii verzi şi dotările pentru sport).Activităţi industriale sau de depozitare cu impact asupra factorilor de mediu, suntînglobate în zona de locuit (exemplu: service auto, benzinărie, târg săptămânal, moara,etc.).Principalele dotări la nivel de comună, dintre care unele cu rol polarizator înteritoriu ( liceu, grup şcolar, cămin cultural, primărie, etc. ) îşi desfăşoară activitatea peterenuri insuficiente, neexistând disponibilităţi teritoriale pentru dezvoltarea acestora.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei au vizat extinderea intravilanului, pe cât posibil se varealiza cu suprafeţe compacte, cu dezvoltarea vetrei în adâncime, pe drumuri existente.Reglementări urbanistice: – renunţarea la fundături; -în lunca pârâului Racoviţa, prinmăsuri de asanare, se propune realizarea unor terenuri de sport, într-un cadru puternicplantat; -realizarea a două centre civice, între care se vor amplasa dotările deînvăţământ; -în zona fostului CAP sunt propuse unităţi de mica industrie şi dedepozitare, care alături de cimitire, sursa de alimentare cu apă şi staţia de epurare voravea delimitate zone de protectie sanitară (zona central este considerată porţiunealocalităţii cuprinsă între amenajările sportive din lunca pârâului Racoviţa şi “CurteaBălenilor”.Necesitatea completării dotărilor, în urma analizei a rezultat: -liceul va functiona cuplatcu şcoala generală, se va realiza extinderea dispensarului prin supraetajare; - dotări decultură –realizarea unei case de cultură cu sală multifuncţională de 400 locuri şi cuincluderea bibliotecii, realizarea unui muzeu de etnografie; -dotări administrative şifinanciare - amenajarea de spaţii pentru poştă, central telefonică şi banca de creditagricol în construcţia veche a primăriei.Monumente de arhitectură clasate: - Ansamblul Curţii Bălenilor, Hanul Mare, BisericaSf,Ion Botezătorul, Şcoala veche, Casa Săileanu Stelian,Clădirea fostei şcoli- Primărie,Fabrica de făină şi moara de mălai, Casa Niţescu, Localul fostei şcoli(bufet), Sediulfostului CAP.

I.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante:Planul Urbanistic General al Comunei Băleni a fost elaborat avand in vedere StrategiaJudeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele maiimportante documente de programare si care contribuie la implementarea strategiilornationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare nationaledupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si aprioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in CadrulNational Strategic de Referinta (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaza peobiectivele si prioritatile strategice stabilite in documentele/strategiile judetene sinationale :• Planul National de Actiune pentru Mediu;• Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;



Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Dâmboviţa;• Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – siPlanurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;• Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Dâmboviţa;• Planul National de Gestiune a Deseurilor;• POS Mediu 2007-2013;• Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura, accesibila sicurata pentru Romania”;• Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sistemede producere si distributie centralizate;• Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si amanagementului integrat al deseurilor solide;• Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitatipublice;• Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;• Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.

Cap. II. Aspecte relevante ale stării mediului

II.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediuluiII.1.1. Descrierea fizico – geografică :Comuna Băleni este compusă din satul Băleni Români( reşedinţă de comună) şi satulBăleni Sârbi situată în partea de sud a judeţului Dâmboviţa, pe o suprafaţă de 6180,50ha.Vatra comunei este situata in Campia Subcolinara Targoviste , parte a Campieipiemontane inalte (altitudini intre 200 – 300 m), in apropierea paralelei de 45 grade.Relieful de câmpie (Câmpia înaltă a Târgoviştei) este similar unui plan neted, dar uşorînclinat pe direcţia NV - SE, are o altitudine medie de 185 - 210 m deasupra niveluluimării şi o fragmentare destul de redusă a reliefului care e lipsit de forme majore,străbătut de raul Ialomiţa şi de pârâul Racoviţa.Teritoriul administrativ al comunei se învecinează cu următoarele localităţi:la nord - est - cu comuna I. L. Caragiale;la nord – vest - cu comuna Buc ani;la sud - cu comuna Cornă elu;la sud - est - cu comuna Dobra;la vest - cu comunele Sălcioara i NucetElemente de geologie : Zona analizată se află în partea centrală a celei mai mari unităţigeomorfologice din ţara noastră - Câmpia Română. Din punct de vedere structural-tectonic, această câmpie se constituie într-o depresiune (Valahă sau Pontică) dominatăde un cadru înconjurător mai înalt. Platforma Valahă (parte a Platformei Moesice) s-aconsolidat în epoca prehercinică (Proterozoic – începutul Paleozoicului) în urma

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ilfov



orogenezelor precambriene şi caledoniene şi a nivelărilor care le-au urmat. Rezultatulacestor evenimente a fost metamorfozarea şisturilor cristaline şi magmatismul cucaracter bazic. Eroziunea accentuată în condiţiile unui climat cald şi uscat şi în condiţiileslăbirii mişcărilor tectonice au condus la formarea peneplenei soclului precambrian,unitate cu caracter de suprafaţă de eroziune fosilizată.Din punct de vedere tectonic, încă din Paleozoic, soclul Platformei Valahe a fost afectatde mai multe falii care au compartimentat întreaga regiune în mai multe blocuri. Caurmare, fundamentul platformei se prezintă sub forma unor ridicături de tip horstseparate prin afundări de tip graben.Cuvertura Platformei Valahe are o grosime de mai multe mii de metri. S-a format înepoca hercinică şi carpatică, mişcările de basculare ale soclului determinândtransgresiuni şi regresiuni marine. Au alternat astfel perioade de acumulare desedimente în regim marin cu perioade de evoluţie subaeriană.În suita de depozite ce constituie cuvertura, se recunosc mai multe cicluri sedimentare:a) Ciclul Ordovician-Carbonifer. Se caracterizează prin alternanţe de depozite marine,lagunare şi continentale. Sunt reprezentate gresii, dolomite, calcare, argile în structurice depăşesc 3000 m grosime.b) Ciclul Permian terminal-Triasic. Se remarcă prinasocieri de conglomerate, argile, marno-argile (de obicei de culoare roşie) cu rocieruptive (porfire, cuarţite, bazalte) şi piroclastite. Grosimea lor este de peste 3600 m.c)Ciclul Jurasic mediu – sfârşitul Cretacicului. Activitatea tectonică redusă esteevidenţiată de monotonia depozitelor de calcare fine, cretă, marne.d) Ciclul Badenian-Cuaternar. Depunerile monotone de marne, argile în alternanţă cu gresii şi nisipuriatestă din nou o perioadă calmă din punct de vedere tectonic.Acest ciclu se încheie cudepozite cuaternare, în baza cărora se întâlnesc formaţiuni de origine fluvio-lacustrăcunoscute sub numele de “stratele de Frăteşti”, aparţinând Pleistocenului inferior, pestecare este dispus Holocenul inferior şi superior. Aceste strate includ atât loess eolianprăfos, cât şi lehmuri argiloase, nisipoase, deluviale şi proluviale.Caracteristicile geologice si hidrogeologice specifice zonei conform zonarii geotehnicedin "Studiul geotehnic " scoate in evidenta conditiile de fundare foarte diferite, in zonelede dezvoltare a intravilanului. In principal se considera necesara studierea fiecaruiamplasament in parte cu recomandarea evitarii constructiilor cu subsol. Din punct devedere seismic Comuna Sălcioara se incadreaza in zona C cu coeficientul seismic Ks =0,20, iar perioada de colt Tc = 1,5 sec. Localitatea se situeaza conform zonarilormacroseismice din STAS 11100/1-93 in zona de intensitate macroseismica 1=8 (opt) pescara MSK.

II.1.2. Factorul de mediu ”Apă” :Apele de suprafata de pe teritoriul comunei Băleni sunt formate din râul Ialomiţa şipârâul Racoviţa.Ialomiţa la staţia hidrometrică Băleni - bazinul de recepţie este de 945 kmp, lungimeacursului de apă este de 106 km, debit mediu = 9,17 mc/sec., debit maxim înregistrat =715 mc/sec., debit minim înregistrat = 1,4 mc/sec.Pârâul Racoviţa - aproximativ 22 ha lacuri piscicole – bază experimentală a Staţiunii deCercetare Piscicolă Nucet.



Tabel - Lungimea principalelor cursuri de apa din comună la nivelul judeţului şi clasa lorde calitate:Bazinulhidrografic

Cursul deapa

Lungimea cursului deapa (km) Pe Peteritoriul teritoriulRomâniei judetului

Tronsonul derâu

Clasa de calitateTotalKm I II III IV V

Buzau -Ialomita

Ialomita 417 150,5 Izvor - Baleni 111 55 56 - - -

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Dâmbovita 2009.

Ape subterane - factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei subterane segrupeaza în urmatoarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din proceseleindustriale,produse chimice (îngrasaminte, pesticide) utilizate în agricultura, ceprovoaca o poluare difuza greu de depistat si prevenit, produse menajere si produserezultate din zootehnie,metale grele, necorelarea cresterii capacitatilor de productie si adezvoltarii urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor deepurare, exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unuisistem organizat de colectare, depozitare si gestionare a deseurilor si a namolurilor dela epurarea apelor industriale uzate.În zona au fost determinate strate acvifere freatice de suprafata si de adancime careprezinta nivele ascensionale cu grosimi de 7 - 13 m şi 22 - 30 m. Directia de curgere aorizontului acvifer este NV -SE. În general drenajul este destul de bun, constituindu-sein surse importante pentru irigatii.Pe teritoriul aflat în administrarea Directiei Apelor Buzau – Ialomita, S.G.A. Dâmbovitase gasesc foraje de observatie de mare adâncime în zona localitatilor Gura Ocnitei,Bucsani, Bilciuresti, Baleni, Marcesti, Comisani, Dimoiu, Tancabesti, I. Lahovari, analizacalitatii apei realizându-se semestrial.Pe parcursul anului 2009, la toate forajele din bazinul hidrografic Ialomita mentionatemai sus s-au analizat urmatorii indicatori: pH, oxigen dizolvat, azot amoniacal, azotati,cloruri, sulfati, duritate totala, fier si mangan, conductivitate si indice de permanganat.Pentru indicatorii mentionati s-au obtinut date cuprinse între urmatoarele valori:Oxigen dizolvat între - 3,32 si 10,88 mg/l, Indice de permanganat între - 1,03 si 37,96mg O2/l, Azot amoniacal între - 0,047 si 1,382 mg/l, Azotati între - 2,001 si 99,313mg/l, Cloruri între - 19,853 si 992,684 mg/l, Sulfati între - 3,223 si 118,359 mg/l, Duritatetotala între - 8,078 si 117,814 grade, Fier între - 0,107 si 15,52 mg/l, Mangan între- 0,094 si 2,320 mg/l

II.1.3. Factorul de mediu ”Aer” :Clima este o sinteză a stărilor de timp dintr-un lung şir de ani şi constituie mediulatmosferic în care se dezvoltă viaţa în locul considerat. Pentru noi, clima reprezintă şiunul din componenţii mediului geografic, care ne explică şi ne face să înţelegemdiferitele aspecte naturale; ea este unul din principalii factori de formare şi răspândire a



vegetaţiei şi solurilor şi tot ea este aceea care direct sau indirect imprimă reliefului uneleparticularităţi.Datorită poziţiei pe care o are în sudul ţării, altitudini în general sub 200 de metri şi acadrului înconjurător mai înalt, Câmpia înaltă a Târgoviştei face parte din provincia cuclimă continentală excesivă. Această provincie se caracterizează prin amplitudinitermice mari, determinate de răcirea puternică din timpul iernii, ca urmare a pătrunderiimaselor de aer arctic şi de încălzirile excesive din timpul verii ce au loc în cursul invazieimaselor de aer tropical.Factorii genetici ai climeiFactorii genetici ai climei sunt de natură radiativă, dinamică şi geografică.a) Factorii radiativi - Factorii radiativi sau cosmici sunt reprezentaţi prin: radiaţia solarădirectă, radiaţia difuză, radiaţia totală, radiaţia reflectată şi absorbită.Radiaţia solară directă este sursa principală de căldură pentru suprafaţa terestră,intensitatea radiaţiilor solare directe fiind condiţionată de temperatura atmosferei, deprezenţa şi regimul nebulozităţii şi al ceţii. Ea atinge valorile maxime în lunile de vară, laora prânzului.Radiaţia difuză provine din radiaţia reflectată din anumite particule ce compunatmosfera. Intensitatea ei este direct legată de capacitatea atmosferei şi de culoareasolului. Radiaţia difuză este mai mare iarna decât vara şi aceasta datorită stratului dezăpadă cu albedoul ridicat.Radiaţia totală sau globală este suma radiaţiilor directe şi difuze. Valoarea maximă aradiaţiei totale se înregistrează în iulie.Radiaţia reflectată şi absorbţia provine din radiaţia solară directă şi difuză, care odatăajunsă la suprafaţa subiacentă este reflectată, iar o altă parte este absorbită.b) Factorii dinamici - Factorii dinamici ai climei, respectiv circulaţia generală aatmosferei, constituie un factor climatogen deosebit de important, fiind cauza principalăa radiaţiilor neperiodice, a principalelor procese şi fenomene atmosferice. Caracteristicagenerală a circulaţiei atmosferice o constituie advecţiile frecvente de aer temperat-oceanic din vest, advecţiile de aer temperat continental din est, pătrunderile frecventeale aerului tropical din sud şi sud-vest şi invaziile în această zonă ale aerului arctic dinnord.c) Factorii geografici - Factorii geografici au o importanţă deosebită în apariţia unormicroclimate distincte. Dintre aceşti factori pot fi citaţi: relieful, vegetaţia, solurile şielementele hidrografice.Vegetaţia generează condiţiile specifice pentru apariţia unor microclimate distincte.Astfel, prin fenomenul de transpiraţie al plantelor, se ridică gradul de umiditate alaerului, se atenuează absorbţia în sol a radiaţiilor (deci este favorizată existenţa unortemperaturi mai scăzute), se modifică şi se atenuează regimul vântului etc.Solurile acţionează în special prin capacitatea lor de reflectare a razelor solare(albedou) datorită culorii. Astfel, cernoziomurile, prin culoarea lor mai închisă, reflectăaproximativ 12% din radiaţia solară, pe când nisipurile reflectă 30-40%.În luncile râurilor din sectorul studiat apare un tip microclimatic caracteristic luncii, îngeneral mai umed şi mai rece decât climatul interfluviilor.



Elemente climatice caracteristice:Temperatura aeruluiAcest parametru climatic, ca de altfel şi ceilalţi a fost examinat şi analizat pe baza unuivolum de date meteorologice de la staţiile Bucureşti-Filaret (1896-1996), Titu, siTargoviste.Temperatura medie anuală - Pentru zona de câmpie între Târgovişte şi Titutemperatura medie calculată pe un interval de peste 40 de ani are valori de 9,9°C.Cea mai ridicată temperatură în 1999 cu o medie de 11,8°C .Cea mai scăzută temperatură în 1976 cu doar 8,9°C .Corelaţia cu altitudinea a relevat faptul că gradienţii verticali ai amplitudinii descresc dela 0,9°C la 100m pentru câmpie.Temperaturi medii lunare - În prima jumătate a anului, din februarie până în iulietemperaturile sunt în crestere, diferenţele inter-lunare fiind pozitive si cuprinse între 4 si6°C (diferenţă mare între lunile martie-aprilie) datorate procesul de încălzire a aeruluidatorită valorilor ridicate ale bilanţului radiativ si dezvoltării convecţiei termice.Analiza mediilor lunare atestă faptul că în ultimii ani se observă o răcire puternică înlunafebruarie faţă de ianuarie,Luna iulie este considerată cea mai caldă lună a anului în Câmpia Târgovistei, valoareamedie înregistrată a fost în 1988 de 24°C , la Titu si 23,8°C la Târgoviste în 1983.Existenţa acestor valori ridicate în luna iulie se datorează încălzirii excesive aaerului încursul zilei când se produce o intensificare a proceselor convective atmosferice.Amplitudinile termice - Cele mai mari amplitudini medii lunare se produc iarna, înspecial în lunile ianuarie si februarie. Cele mai frecvente amplitudini medii lunare suntcele mai mici care se produc în perioada caldă si cărora le revine cea mai marefrecvenţă.Temperaturi medii zilnice ale aerului - prezintă schimbări termice cu caracter variabil,fenomen determinat de circulaţia aerului, a fronturilor atmosferice calde sau reci.Variaţia temperaturilor medii, maxime şi minime zilnice în cursul anului - În evoluţiaascendentă, de la iarnă la vară si descendentă, de la vară la iarnă, temperatura mediezilnică trece prin anumite praguri (valori caracteristice), unele din acestea fiind praguribiologice pentru diferite culturi. În intervalul dintre cele două momente de trecere de lavalori negative la cele pozitive si invers, adică primăvara si toamna, se acumulează oanumită cantitate de căldură necesară ciclului vegetal.

Media maximelor zilnice(°C)în zona de câmpie între Târgovişte şi Titu (după Arhiva ANM).

Statia meteo Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MEDIA

Târgoviste 4,6 5,1 10,5 15,8 21,4 24,6 27,4 27,6 22,6 16,4 8,9 4,3 15,8

Titu 0,7 2,9 9,1 18,5 22,9 27,1 28,1 27,8 22,9 16,9 10,8 3,2 15,9



Media minimelor zilnice(°C) în zona de câmpie între Târgovişte şi Titu (după Arhiva ANM)

Statia meteo Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MEDIA

Târgoviste -3,8 -3,9 0,3 5,3 9,9 13,3 14,9 14,8 10,4 5,8 -0,4 -3,0 5,3

Titu -5,9 -4,3 -0,7 5,8 11,2 14,2 15,2 14,9 10,7 6,1 -0,6 -3,5 5,2

Temperaturi extreme absolute - Minima absolută s-a înregistrat în 1963 la staţiaTârgoviste cu o temperature de –25,5°C la 17 ianuarie, sub influenţa unui strat gros dezăpadă.Maxima absolută s-a înregistrat în 2000 la sta ia Târgovi te cu o temperatură de39,1°C la 5 iulie.Amplitudinea absolută la staţia Târgoviste a fost de 68°C.

Temperatura solului:Temperatura medie anuală a suprafeţei solului. De la an la an, în perioada 1961-2005,valorile temperaturilor suprafeţei solului au variat între 9,8 si 14°C . Anul cel maicălduros a fost anul 2000 pentru staţiile luate în considerare, cu 13,8°C înregistrata lastaţia Titu.Cele mai mici medii anuale ale temperaturii solului au variat, în cursul perioadei 1963-1970, între 10 si 11,5°C . Anul cel mai răcoros a fost 1980, pentru staţiile luate înconsiderare, an care s-a caracterizat prin cantităţi mari de precipitaţii, ceea ce adeterminat apariţia excesului de umiditate.Temperaturile extreme minime ale suprafeţei solului - în zona câmpiei dintreTârgoviste şi Titu prezintă valori usor mai scăzute decât cele înregistrate în aer.Minimele absolute ale regiunii au fost observate în anul 1963, fiind mai puţin intense însudul dealurilor subcarpatice unde la Târgoviste pe 17 ianuarie s-a înregistrat -28,0°C.Maximele absolute ale regiunii sunt la Târgoviste de 62,5°C, valoare înregistrată pe 5iulie 2000.Fenomenul de îngheţ la suprafaţa soluluiFrecvenţa îngheţului timpuriu si târziu la sol - destul de rară, numărul de zile cu îngheţla sol este aproximativ 110 zile /an pentru zona studiată

Tabel – Fenomenul de îngheţ la suprafaţa solului

Staţiameteo.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Titu 27,9 23,0 16,8 3,8 - - - - 0 2,8 13,6 24,0 111,9Targoviste 29,1 24,4 17,6 4,2 0 - - - 0,1 3,2 14,1 25,5 118,1

(După Arhiva ANM)

Umezeala aerului



Tensiunea vaporilor de apă - Media anuală a tensiunii vaporilor de apă are valori de10,8 mb la Titu, pentru ca la Târgoviste valorile sa fie de 10, 5 mb, ceea ce denotă ousoară crestere de la N spre S, rezultând un climat uscat. Mersul anual al valorilortensiunii vaporilor de apă confirmă următoarele: în zilele reci de iarnă si cele calde devară, tensiunea vaporilor de apă atinge cotele cele mai mici, respectiv cele mai mari.Deficitul de saturaţie - Media multianuală a umezelii relative = 4,1mb; Cea mai marevaloare medie lunară - iulie 8,4 mb; Cea mai mică valoare medie lunară - ianuarie 1,2mb. Umezeala relativă - Valorile umezelii relative înregistrează o dispunere inversproporţională cu cele ale temperaturii aerului cu 2 maxime si 2 minime (maximulprincipal în decembrie de 85% , maximul secundar în luna iunie de 73%, iar minimeleprincipal în aprilie de 76% si cel secundar în iulie cu valori de 72-73%).

NebulozitateaRepartiţia spaţială a nebulozităţii - Nebulozitatea totală - valorile medii ale nebulozităţiiîn perioada 1961-2005, variază în limite relativ mici încadrându-se între 5,2 si 6,0 zecimila staţia Titu, iar Târgoviste cu valori de 5,5 zecimi,ocupă partea centrală.Evoluţia lunară a nebulozităţii totale - prezintă un maxim primăvara (martie) influenţatăfiind de activitatea intensă a circulaţiei aerului sau din răcirea stratelor inferioare aleaerului de la sfârsitul iernii; - cea mai redusă nebulozitate totală din an, în luna august(4,2 zecimi); - cea mai intensă nebulozitate în luna decembrie la Târgoviste 6,6 zecimi,activitatea ciclonică fiind intensificată si persistă norii stratiformi si ceaţa.Evoluţia nebulozităţii inferioare - Valorile ridicate - maximul nebulozităţii inferioare seînregistrează iarna în luna decembrie, 4,6 zecimi si minimul determinat de tranziţiatemperaturilor în luna septembrie de 2,3 zecimi.Frecvenţa nebulozităţii - Cea mai mică frecvenţă a zilelor cu cer acoperit se întâlnesteîn perioada caldă din an (iulie-septembrie).

Durata de strălucire a soareluiDurata astronomică (posibilă) 4464 ore înregistrată la staţia Târgoviste.Durata efectivă a strălucirii Soarelui 2085 ore pe an, în centrul câmpiei.Fracţia de insolaţie - Valoarea anuală a fracţiei de insolaţie înregistrează un minim înluna decembrie o medie de 0,15% la toate staţiile si un maxim în luna iulie cu valori de0,69%.Numărul mediu al zilelor cu Soare - Cel mai mare număr mediu al zilelor cu Soare seînregistrează în zona Titu cu 287 zile pe an, urmată de centrul câmpiei cu înregistrări de275 zile.

Precipitaţiile atmosfericeRepartiţia spaţială a precipitaţiilor - Media multianuală a cantită ii de precipita ii estede 628,2 mm/an; - Cea mai mică valoare a cantită ii anuale de precipita ii =325,3mm/an, în 2000; - Cea mai mare valoare a cantită ii anuale de precipita ii =980,5 mm / an, în 1979 i 2005 - Cea mai mare cantitate de precipita ii cade în lunaiunie 94,2 mm; - Cea mai mică cantitate de precipita ii cade în luna ianuarie 35,5 mm; -Cantitatea maximă lunară = 295,4 luna august 1997.



Tabel - Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore (după Arhiva ANM)

Staţia Altiudinea (m) Mediamultianuală

Maximaabsolută

Data

Târgoviste 296 19,2 103,3 21.07.1975Titu 160 18,5 103,2 21.07.1974Nucet 200 18,8 99,6 21.07.1974Băleni 196 18,7 97,5 21.07.1975

Ninsoarea şi stratul de zăpadăPentru zona câmpiei dintre Târgovi te şi Titu numărul multianual de zile cu ninsoareeste de 27 zile. Numărul mediu anual de zile cu zăpadă este de 42,0. Durata stratuluide zăpadă cca 98 zile. Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă 6,2 cm (1985 cu55,1 cm).

Presiunea atmosfericăValorile extreme ale presiunii atmosferice - Maxima absolută a regiunii a fostînregistrată la Titu, 1033,4 mb pe 25 decembrie1963; - Minima absolută a regiunii a fostînregistrată la Titu si a fost de 905,0 mb în noiembrie 2000.Amplitudinile barice înregistrează 70,9 mb Târgoviste, 128 mb la Titu.

Caracteristicile regimului eolianÎn cursul anului, frecvenţa vânturilor se modifică de la un anotimp la altul. În general semenţine cam aceeasi situaţie a vânturilor dominante, fiind usor modificată frecvenţaacestora. Pe ansamblul Câmpiei Târgoviste, ca medie multianuală, calmul deţine 40,9%din timpul uni an. Vânturile cu viteze cuprinse între 2 – 5 m/s au o pondere de 54%, celetari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au opondere de 5,6 m/s.Vânturile de nord-est şi est au frecvenţă mare în anotimpul rece al anului când spulberăzăpada, scad mult temperatura aerului, determină îngheţ la sol, uneori provocând şidaune asociaţiilor vegetale. În anotimpul cald frecvenţă mai mare au vânturile dinsectorul vestic.Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”. Nusunt surse majore de poluare a aerului. Avand in vedere specificul localitatii, capacitatileproductive industriale si ocupatia majoritatii populatiei, in principal in sectorul agricol,principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate in consideratie sunt: - arderea combustibililor fosili (carbune, produse petroliere) in surse stationare,respectiv in locuintele si dotarile edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosfereicu un complex de poluanti gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, cenusa si zgura);- surse mobile circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere generatoare de oxizide carbon, oxizi de sulf si oxizi de azot;- activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care seemana amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor; - depozitarile necontrolate de



deseuri menajere şi agricole, băltirea apelor menajere în şanţurile drumurilor, gunoiulde grajd folosit ca îngrăşământ natural pentru culturile legumicole din intravilan,generatoare de oxizi de carbon si metan.Nivelul zgomotului - Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza stareamediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv generator de zgomot suntprecizate in STAS 100009 - 88 si prevad, la limita unei incinte industriale, valoareamaxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasareacladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face in asa fel incat sanu depaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii,masura la 2 m in fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea,tot in STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA - Limitele admisibile ale nivelului dezgomot) sunt specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomotexterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila,stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

Tipul de strada(conform STAS 10144/1-80)

Nivelul de zgomotechivalent, (Lech) indB(A)

Val. curbei dezgomot, Cz dB**)

Nivelul de zgomotde varf. L10 indB(A)

Strada decategorie tehnicaIV, de deservirelocala

60 55 70

Strada decategorie tehnicaIII, de colectare

65 60 75

Strada decategorie tehnicaII, de legatura (DJ)

70 65 80

Strada decategorie tehnica I,magistrala (DN,CF)

75.....85 70...80 85 ...95

Traficul rutier - este principala sursa de zgomot,comuna fiind străbătută de o reţeaimportantă de drumuri judetene si comunale, care sunt intens circulate.Activitatea industriala - Nivelurile echivalente de zgomot pentru obiectivele industrialenu trebuie sa depaseasca valoarea de 65 dB(A) la limita incintei, iar in situatiainvecinarii cu cladiri de locuite, nivelurile echivalente nu trebuie sa depaseasca 50dB(A) la 2 m de fatadele acestora (STAS 10009 - 88). In cele mai multe cazuri, avand invedere si activitatea prezenta (la capacitati mai reduse), nu se depasesc aceste valori.Din cauza dificultatii unei analize mai amanuntite nu pot fi prezentate detaliat situatiile.Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte: principala sursa de zgomot estereprezentata de traficul rutier, de utilajele agricole care tranziteaza localitatea;



activitatea economica (industrie, comert) contribuie intr-o mai mica masura la poluareasonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule grele) isi aducecontributia sa.

II.1.4. Factorul de mediu ”Sol” :Solurile zonei sunt soluri brune, gleice si soluri aluviale nisipoase.Solurile brune secaracterizeaza printr-un profil relativ slab diferentiat in orizonturi genetice, fiind ingeneral biologic active. Folosinta si fertilitate – sunt folosite pentru cultivarea unuisortiment variat de cereale, plante industriale si plante de nutret, avand un bun nivel defertilitate. Solurile aluviale nisipoase - corespund stadiului incipient de solificare adepozitelor aluviale sau aluvio-proluviale. Folosinta si fertilitate – sunt favorabile uneigame de culturi agricole (porumbul, sfecla de zahar, diferite plante furajere, grau, orz,floarea soarelui, cartofi, etc.) avand un nivel mai mic de fertilitate.

II.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate” :Elemente de ecologie acvatică şi terestră - Vegetatia ierboasa, care se dezvolta pepeticele neinsemnate care au ramas nelucrate agricol, o raspandire mai insemnata o aupaiusul (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina), negara (Stipa capillata), sadina(Chrysopogonetum griyllus), asociatii de firuta cu bulbi (Poa bulbosa), graminee curizomi (Bromus inermis, Poa angustifolia, Agropyron repens), pelinita (Artemisiaaustriaca), pir (Cynodon dactylon), mohor (Setaria glauca), leguminoase mezofile(Trifolium repens, Trifolium pratense).Vegetatia de lunca se dezvolta in conditiile uneiumiditati mai ridicate, fiind reprezentata de asociatii – lemnoase: zavoaie de salcii sirachita (Salix alba, Salix fragilis, Salix cinerea, Salix triandru), anini (Alnus glutinosa),plopi (Plopus alba, Plopus nigra, Plopus canescens) si ierboase: stanjenelul (Irispseudacorus), limbarita (Alisma plantago), coada vulpii (Alopecurus pratensis).Faunacaracteristica vegetatiei ierboase de camp, este reprezentata de : iepurele (Lepuseuropeanus), dihorul (Putorius putorius), hermelina (Mustela erminea), nevastuica(Mustela nivalis), precum si de pasari ca prepelita (Coturnix coturnix).Faunacaracteristica vegetatiei ierboase de lunca, reprezentata in special prin pasari: ratamare (Anas platyrhyncas), rata caraitoare (Anas querquedula), gasca (Anser anser),starcul cenusiu si rosu (Ardea cinerea, Ardea purpurea), lisita (Fulica atra).Faunaacvatica – alcatuita din diferite specii de apa dulce: bibanul (Perca fluviatilis), crapul(Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), somnul (Silurus glanis), stiuca (Esox lucius),obletul (Alburnus alburnus).

I.1.6. Conservarea resurselor naturale :Resursele naturale reprezinta o componenta esentiala a bogatiei tarii. Valorificareaacestor resurse prin exploatarea atat a materiilor prime neregenerabile, cat si a celorregenerabile si prelucrarea lor in procese necesare vietii, determina in mare masurastadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediului si conditiile de trai alepopulatiei.Resursele naturale neregenerabile - sunt bogatiile naturale ale subsolului constituite dezacamintele de pietrisuri si nisipuri care se extrag din albia raului Ialomita. Pe teritoriul



comunei Balteni se exploateaza nisip şi pietris în cadrul balastierelor puncte de lucru afirmelor : S.C.Vultur Activ Trans S.R.L. si S.C. Sortim S.R.L.Resurse naturale regenerabile - caracteristica principala a acestor resurse consta incapacitatea lor de regenerare continua, in conditii normale de viata a ecosistemelor incare se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energia eoliana, geotermica, solara etc). Elesunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind sub influenta unorfactori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lorexistential. In conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabilsau poate creste. Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importanteresurse care sustin economia judetului in prezent si se prefigureaza ca pondereaacestora sa fie in continua crestere.

II.1.7. Factorul „Social” :Populaţia - evoluţie şi potenţial demografic :Evolutia numărului populatiei comunei Baleni s-a realizat printr-o analiza comparativacu evolutia populatiei judetului Dâmboviţa, folosind datele furnizate de recensamintulpopulatiei si locuintelor din 1977, 1992 şi 2002, rezultând următoarea situaţie – larecensământul din 1977 populaţia stabilă a comunei era de 7494, la recensământuldin 1992 era de 7864 (un spor de +370, crestere cu 5%), la recensamântul din 2002 erade 8331 (un spor de +467, crestere cu 6%). Faţă de populatia evidentiata larecensamantul din anul 2002, din datele furnizate de primărie, la nivelul anului 2009 –populatia stabilă la nivelul comunei este de 8621 locuitori.

Tabel - Structura pe sexe şi starea civilă(2002)

LOCALITATEA POPULATIASTABILATOTAL

S T A R E C I V I L A L E G A L A MASCULIN FEMININNecas. Cas. Divor. Vaduv Total Necas .Cas. Divor. Vaduv Total

DAMBOVITA 541763 264848 122704 125314 7833 8997 276915 98248 125473 10602 42592

BALENI 8324 3644 3934 118 628 4181 2018 1966 46 151 4143

Tabel – Distributia populatiei comunei pe sate componente –pe grupe de vârsta(2002)

Mediul /Comuna/Satul

Populaţia stabilăTotal

Grupe de vârsta0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75 şi peste

TOTALDAMBOVITA

541763 29047 30878 41451 41313 42547 42482 48437 28908 34336 37022 34430 25652 27837 27765 22677 2698

BĂLENI 8324 701 589 700 616 716 685 662 427 424 472 494 401 402 383 304 348BALENIROMÂNI 3698 278 225 316 266 315 302 296 208 191 227 246 168 177 172 135 176

BĂLENI SÂRBI 4626 423 364 384 350 401 383 366 219 233 245 248 233 225 211 169 172

Tabel - Structura pe etnii (2002)



LOCALITATEA SEXUL TOTAL Romani Rromitigani

Bulgari

Maghiari

Germani

Greci

Sarbi TurciItalieni

Ucraineni

Altaetnie

DAMBOVITA

AmbelesexeMasculinFeminin

541763264848276915

523980255800268180

1653484198115

658345313

24898150

822557

472126

331419

28262

23158

20128

1107337

BĂLENIAmbelesexeMasculinFeminin

8324

41814143

7849

39303919

53

2627

420

224196

1

1

1

1

Resursele de munca - forta de munca (2002)

LOCALITATEA SEXULPOPULATIASTABILATOTAL

P O P U L A T I A A C T I V ATOTAL Ocupata

SOMERITotal În cautarea unui alt În căutarea loc de munca primului loc de muncă

DAMBOVITAambele sexe 541763 253604 226764 26840 15114 11726masculin 264848 143160 126250 16910 9461 7449feminin 276915 110444 100514 9930 5653 4277

BĂLENI ambele sexe 832 4087 3864 223 72 151masculin 4181 2292 2129 163 57 106feminin 4143 1795 1735 60 15 45

Fondul de locuinte(2002)

LOCALITATEA NUMARULCLADIRILOR

NUMARULLOCUINTELOR

NUMARULCAMERELOR

SUPRAFATACAMERELOR

BĂLENI TOTAL 2195 2223 7272 102150BALENI-ROMANI 1019 1031 3211 44094BALENI SARBI 1176 1192 4061 58056

II.1.8. Schimbari climatice:Schimbarile climatice au inceput deja sa transforme Terra. Pe glob anotimpurile seschimba, temperaturile cresc la fel si nivelul marilor si oceanelor . Daca nu se actionazaacum, schimbarile climatice vor afecta definitiv apele si pamantul de care depindesupravietuirea.Temperaturi crescute - Gazele emise de fabrici , autovehicule , defrisarile si alte surseincalzesc temperatura pamantului. Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top5 au fost cei de dupa 1997, iar in top 10 dupa1990 din care cel mai cald a fost 2005.Temperaturilor crescute li se poate retine culpa pentru decese si boli datorateoverheatingului, cresterea niveluluimarilor, cresterea intensitatii furtunilor si altenenumarate consecinte negative. In timpul secolului al - XX –lea temperatura medie acrescut cu un grad Farenheit ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole.Schimbarea peisajului si pericolul de disparitie a speciilor salbatice - Crestereatemperaturilor sischimbarea tiparului ploilor si a ninsorilor conduc la schimbarea



generala a vremii si modelelor de vegetatie peste tot pe glob, fortand animalelesalbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. Este posibil caschimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare siacomodare a multor specii.Risc crescut de seceta , incendii si inundatii- Schimbarile cimatice intensifica circulatiaapei atat la suprafatasolului cat si in profunzimea acestuia, determinand ca secetele siinundatiile sa fie mai frecvente, mai severe si maiextinse ca suprafata. Temperaturileridicate determina o crestere a umiditatii. Evaporarea de la suprafata apelor sisolului seva intensifica si va fi urmata de secete in multe zone. Terenurile afectate de seceta suntmai vulnerabile in fata inundatiilor.O data cu cresterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente si maisevere cu potentialdevastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabila si asuprasanatatii oamenilor. Temperaturile ridicate si uscaciunea de asemenea crescposibilitatea producerii incendiilor de padure.Furtuni mai puternice- Cercetarile stiintifice indica, ca schimbarile climatice vordetermina ca uraganele sifurtunile tropicale vor devi mai intense si cu durata mai mare,dezlantuind vanturi mai puternice.Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilor- O data cu cresterea temperaturilorcresc si riscurilebolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei maivulnerabile. Pe langa bolile relative la caldura excesiva, schimbarile climatice potstimula raspandirea bolilor infectioase, maiales pentru ca temperaturile mai calde permitmiscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiulanimalelor si microbilor inzone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute deacolo.Pierderi economice importante- Schimbarea climatica afecteaza afacerile si economiilepeste tot in lume. Lanivel global intensificarea uraganelor si caderilor de apa ar puteacauza pagube de miliarde de dolari proprietatii siinfrastructurii. Distrugerea stratului deozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate in Protocolul delaMontreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca in comunaSălcioara nu se utilizeaza niciuna din substantele interzise prin acestProtocol.Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al caruisemnatar este si Romania sunt:dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O),hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs),hexafluorura de sulf (SF6).Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:-mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);-gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire si prepararehrana;-depozitele dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac,metan);-sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale in gospodariilepopulatiei si agentieconomici.Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa legislatia indomeniu se refera la sursedirijate mari la care impune limite privind producerea deenergie (se iau in consideratie numai instalatiile careproduc peste 20 MWh).



II.1.9. Transportul :Căile de comunicaţie rutieră sunt reprezentate de – drumul jude ean DJ 711Târgovi te – Băleni – Bilciure ti (DN 1A); - drumul jude ean DJ 711C Băleni – Nucet; -drumul comunal DC 41 Băleni – Cornă elu, DJ 720 A – Băleni – Bucşani – Mărceşti.DJ 711(4,2 km0, PRELUNGIREA Dj în satul Băleni Sârbi, străzile din linia a doua suntasfaltate, restul drumurilor din intravilan sunt balastate sau din pământ, fără profilespecifice. Densitatea drumurilor în teritoriul comunei este sub media pe judeţ ( 24,6 kmla 100 kmp faţă de 44,16 km la 100 kmp. Drumul judeţean 711 nu respectă normelespecifice de proiectare a drumurilor (curba dublă din centrul comunei nu asigurăsuficientă vizibilitate), de asemenea nu are pe întregul traseu zonă verde de protecţie.Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu şi mărirea gradului de atractivitate a comuneipentru rolul de centru polarizator, se propune modernizarea drumurilor DJ 711 C pentrulegătura cu Comuna Nucet şi DC 41 pentru legătura cu Comuna Cornăţelu.

II.1.10. Riscuri naturale :România este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai importantedintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren,eroziunea solului si seceta.Riscuri climatice - care se materializeaza în precipitatii torentiale întâmplatoare, secetasi vânturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare.Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor dealimentare cu apa. Vânturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducândproductivitatea muncii si influentând calitatea lucrarilor, dar si costurile.Riscuri seismice - România este caracterizata printr-o activitate seismica care semanifesta cu violenta din timp în timp. Cele mai puternice seisme subcrustale dinEuropa sunt înregistrate în Vrancea. Ultimele doua seisme puternice în România auavut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala.Riscuri legate de eroziunea solului - Schimbarea structurii culturilor silvice si agricoleconduc la modificari climatice care au impact direct asupra calitatii solului. Acestemodificari se materializeaza în pierderi de suprafete agricole si silvice. Aceste modificaripot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita reducerii fertilitatii solului.Riscul de inundatii - Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor decomunicatii si agriculturii. Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive dezapada sau de amândoua. Pâna la 50% din inundatii se înregistreaza primavara.Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisareapadurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziuniisolului. În plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului simasarea ei în vai si locuri înguste, provocând, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimeleinundatii catastrofale în România au avut loc în anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatiicare au avut efecte mai reduse, în acest secol, au avut loc în anii 1932, 1938, 1948 si1994.Dintre principalele categorii de riscuri climatice, zona studiata manifesta o vulnerabilitatemai mare la riscurile termice, pluviale si la cele mixte.



Conditiile genetice necesare producerii riscurilor termice sunt determinate, in principal,de circulatia generala a atmosferei si de radiatia solara.Riscurile pluviale sunt generate de activitatea ciclonilor oceanici dezvoltati la periferiaanticiclonului Azoric, de ciclonii mediteraneeni cu evolutie normala sau retrogradaprecum si de formatiunile ciclonale de tip cut-off. Aceste riscuri pot avea loc tot timpulanului. Întotdeauna când afluxul de apă – provenit din precipitaţii, inundaţii sau dinpânza freatică, nu poate fi evacuat de solul respectiv prin infiltrare, evaporare sauscurgere superficială, terenul se înmlăştinează şi uneori se sărăturează, atrăgând dupăsine fenomenele de uscare a arboretelor, în special în anii ploioşi cum a fost cazul în2005.Riscurile mixte sunt determinate de actiunea combinata a unuia sau mai multorelemente climatice in situatii sinoptice favorabile si influentate de particularitatilesuprafetei active subiacente.Principalele fenomene de risc termic, pluvial si mixt pot fi grupate dupa momentulproducerii in: fenomene climatice de risc din semestrul rece al anului si fenomeneclimatice de risc din semestrul cald al anului.Fenomenele climatice de risc din semestrul cald al anului reprezinta totalitateafenomenelor climatice carese produc in intervalul 1 aprilie - 1 octombrie raportate lamedia multianuala, reprezinta abaterile pozitive fata de aceasta. Acest tip de riscuriclimatice includ: - Valurile de caldura si singularitatile termice pozitive ; - Ploiletorentiale ; - Furtunile cu grindina ; - Fenomenele orajoase ; - Ceaţa si depunerileacide ; - Manifestari eoliene cu viteze mai mari de 15 m/s. Valurile de caldura sisingularitatile termice pozitive sunt generate de advectiile de aer cald tropical. O situatiedeosebita o reprezinta incalzirea masiva din vara anului 2000 cand intensitateacaniculei a coincis cu anul activitatii maxime solare, de tip secular, dupa cum ilcaracterizeaza astronomii, ca si cel din 1946, insa mult mai intens. Faza maxima acaniculei s-a situat in intervalul 4 - 5 iulie 2000 pe toata jumatatea sudica a tarii cand siindicele de temperatura umezeala (ITU) a crescut foarte mult, depasind pragul de 80 deunitati, determinand un risc termic deosebit de ridicat. Din cauza valurilor de caldura, petimpul verii, riscul imbolnavirii si chiar decesul persoanelor afectate de canicula cresc.Astfel, in urma valului de caldura din vara anului 2000, Guvernul Romaniei a emisOrdonanta de Urgenta nr. 99/2000, publicata in Monitorul Oficial 304/04.07.2000,privind masurile de protectie a populatiei in cazul fenomenelor climatice extreme.Valurile de caldura au un impact deosebit asupra plantelor in general si a culturiloragricole in special, determinand modificari fiziologice si fenologice (etiolarea frunzelor,uscareaplantelor etc).- Ploile torentiale - prin parametrii lor caracteristici (intensitate, durata, cantitate) suntdependente de altitudine,forma de relief si de radiatia solara.Pentru regiunile de campie, producerea inundatiilor este conditionata de o anumitacantitate de apa din precipitatii):- in cazul unui sol uscat este necesar sa cada ocantitate de precipitatii mai mare sau egala cu 50 l/mp in 24 ore ;-pentru un sol umedsau imbibat, o cantitate mai mare sau cuprinsa intre 15 si 30 l/mp in 24 de ore. Pentruexemplificarea impactului precipitatiilor torentiale asupra mediului aferent comuneiBăleni, se prezinta studiul de caz privind semnificatia ploilor din septembrie 2005.



Cantitatile de apa cumulate in luna septembrie 2005 au depasit 100 mm pe arii extinsein jumatatea sudica a tarii,(exceptand nordul Baraganului si partea centrala si nordica aDobrogei) inregistrand astfel abateri pozitive semnificative fata de mediile lunare dinregimul multianual, cuprinse in general intre 45 si 80 mm la statiile meteorologice dinaria de interes. Cantitati de peste 200 mm care au afectat centrul Munteniei si sud -estul Dobrogei in aceasta luna s-au concentrat cu deosebire asupra teritoriuluiînconjurător Bucurestilor, fiind afectată şi zona comunei Băleni. Cantitatile maximecazute in 24 de ore care reprezinta de cele mai multe ori, un indicator al caracteruluitorentialal precipitatiilor atmosferice, in luna septembrie 2005 au prezentat valori cucaracter exceptional depasind maximele absolute inregistrate pana la acest momentraportate atat la aceasta luna cat si la nivelul intregului an.

Tabel - Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore ( după arhiva ANM).

Staţiameteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIITârgovişte 13,5 11,9 12,0 16,4 24,4 29,8 32,5 24,7 17,1 16,0 17,4 14,2Titu 13,4 13,9 14,2 16,9 20,9 22,9 29,4 24,9 19,5 14,3 18,5 13,5

Tabel -Maxima absoluta (pana in 2005) a cantitatilor de precipitatii (după Arhiva ANM)

Statiameteorologica/Postpluviometric

Maximaabsoluta( l/mp )

Data

Bucuresti Afumati 107,0 20.VIII.1949Bucuresti Baneasa 107,7 15.VII.1954Bucuresti Filaret 136,6 7.VI.1910Târgovişte 130,3 8 VII 1975Titu 103,2 21 VII 1974Valea Voievozilor 113,5 2 VI 1975Băleni 97,5 2 VII 1975

Precipitatiile excedentare, prin cantitati si efectele mecanice produse, afecteaza culturileagricole, asezarile umane, infrastructura de transport si edilitara, avand un impactnegativ asupra populatiei.Efectele semnificative ale precipitatiilor cazute sunt inundarea de locuinte si gospodarii.- Grindina - este un fenomen climatic de risc care se produce in semestrul cald alanului cu repercursiuni asupra mediului. De obicei, caderile de grindina sunt asociate cuploile torentiale si descarcarile electrice.Fenomenele orajoase fac parte din categoria electrometeorilor si constau in descarcaribruste de electricitate atmosferica, care se manifesta printr-o lumina scurta si intensa(fulger) si printr-un zgomot sec sau bubuit surd (tunet).Se pot observa trei tipuri principale de fulgere:-descarcari la sol (traznete) - de forma unei scantei imense intre nor si sol;



-descarcari interne - care se manifesta in interiorul norului, avand forma unei iluminaridifuze;-descarcari atmosferice lineare - care se manifesta sub forma unui fulger sinuos, cepleaca dintr-un nor orajos si nu atinge solul.Orajele sunt asociate norilor de convectie (Cumubonimbus) si sunt in general insotite deprecipitatii care au caracter de aversa.Numarul mediu anual de zile cu oraje oscileaza in regiunile de campie intre 30 si 35 dezile.- Ceata si depunerile acide - constituie o sursa foarte importanta de poluare aatmosferei, prin efectul mecanic (ceata) si chimic (depuneri acide) avand un impactnegativ asupra mediului.Ceata reprezinta suspensii atmosferice sub forma de picaturi de dimensiunimicroscopice, care reduc vizibilitatea orizontala la mai putin de 1 km. Dupa modulde formare se disting mai multe tipuri de ceata: de advectie, de radiatie, de evaporatie(localizata deasupra bazinelor de apa) etc. In functie de forma si aspectul acestuifenomen se disting: ceata joasa, ceata la altitudine, ceata in bancuri, ceata cu cervizibil, ceata cu cer invizibil, ceata care depune chiciura, ceata inghetata etc.Prezenta cetii indiferent de forma sub care se prezinta are un impact negativ asupraactivitatii de transport (rutier, naval, aerian, prin conductori) si starii de sanatate apopulatiei.Cea mai ridicata frecventa lunara a cetii din cursul unui an se intalneste iarna(decembrie-ianuarie), iar cea mai scazuta in lunile de vara (iunie-august).Precipitatiile atmosferice asociate substantelor poluante, alaturi de ceata potenteazaimpactul negativ asupra mediului. Aciditatea precipitatiilor este determinata deconcentratia ionilor de hidrogen (H+) prezenti in atmosfera si este, ingeneral exprimatain termeni de valori pH, unde pH-ul este definit ca logaritmul negativ al concentratieiionilor(protonii) de hidrogen. Precipitatiile nepoluate sunt, in mod obisnuit, acceptate caavand o valoare a pH-ului mai mare de 5,6 (sau 5,65). Aceasta aciditate medie estecauzata de prezenta dioxidului de carbon din atmosfera, formand H2CO3 (acidcarbonic). Particulele metalice, praful ridicat de pe sol, amoniacul(NH3) pot determinacresterea sau descresterea pH-ului precipitatiilor de la valoarea de 5,6.Precipitatiile cu o valoare a pH-ului mai mica de 5,6 sunt numite precipitatii acide sauploi acide. Desi ploile acide se refera la procesul de depunere umeda a materialului aciddin atmosfera pe suprafata terestra, ele pot include si procesul de depunere uscata. Inabsenta ploilor sau a altor tipuri de precipitatii poluantii atmosferici sunt deplasati dinatmosfera prin cadere gravitationala si prin contact direct cu solul, vegetatia si cladirile.Depunerea uscata poate avea o mare contributie la cresterea aciditatii iar ambele tipuride depunere, uscata si umeda, poarta denumirea de depuneri acide.

II.1.11. Patrimoniul cultural :În cadrul intravilanului sunt o serie de construcţii cu statut de monumente de arhitecturasau istorice. Monumente de arhitectură clasate: - Ansamblul Curţii Bălenilor, HanulMare, Biserica Sf,Ion Botezătorul, Şcoala veche, Casa Săileanu Stelian,Clădirea fostei



şcoli- Primărie, Fabrica de făină şi moara de mălai, Casa Niţescu, Localul fosteişcoli(bufet), Sediul fostului CAP.Faţadele acestor construcţii vor fi declarate, printr-o hotărâre a consiliului local, deinteres local, autorităţile locale implicându-se în salvarea şi întreţinerea acestor valori depatrimoniu, care sunt într-o continua degradare.

II.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PlanulUrbanistic General:

Factori demediu

Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazulneimplementariipropunerii

Apa Apa de suprafatapartial poluata, înspecial lacurile depe pârâul Racoviţa.Apa subterana –

xista zonesensibile sivulnerabile la nitrati.

Construireasistemuluicentralizat dealimentare cu apa.Realizarea reteleide canalizare.Staţe de epurare.Instituireazonelor deprot ctiesanitara.

Se va deterioracalitatea apelorde suprafat sise va compromitecalitateafreaticului.

Aer Nu exista surseantropice majore depoluare a aerului.Infrastructura rutieranecorespunzatoarecalitativ.

Modernizareainfrastructuriirutiere cetraverseazateritoriuladministrat.Înlocuireacombustibililortraditionali (lemn,carbune, produsepetroliere) cu gazenaturale in cazulincalziriilocuintelor.Utilizarea energiilorneconventionale –ex.panouri solare

Relatiile decomunicare dintrelocalitati se vorrestrange.Consumul decombustibilitraditionali vacresteste implicitemisiile de gazecu efect de sera.Nemultumireapopulatiei sicrestereafenomenuluimigrator.

Sol Inexistenta unuisistem decanalizare.Depozitarea

Realizarea reteleide canalizare.Incheierea unuicontract cu firma

Degradareasolului si a panzeifreatice din zona.Depozi are



necontrolata adeseurilor menajeresi animaliere folositeca fertilizatori.

de salubritateconform proiectuluiISPA degestionare adesurilor.Monitorizareamodului de folosiresi inventariereafertilizatorilorfolosiţi pesuprafeţelelegumicole dinintravilan.

necontrolata dedeseuri pecursurile de apa,terenuri inintravilan sauextravilan , cupericoluldegradarii solului,a panzei freaticesau a apei desup afata,aspectdezagreabil.

Sanatateapopulatiei

Apa potabila - reteade apă inexistentaApa menajera –retea de canalizareinexistentaGestionareadeseurilor

Construire reteaalimentare cu apa,pentru asigurareacu apa potabila, insistem ce tralizata gospodariilorindivi ualeRealizarea reteleide canalizare sistaţie de epurare.Realizarea unuisistem decolectare selectivaa deseurilor lanivel judeţean.Incheierea unuicontract cu osocietate desalubritate

Confort allocuitorilorscazut;Conditii igenico-sanitare precare;Aparitia unorfocare de infectii;Poluareapanzei freaticesi a solului;

Stagnareeconomica sisociala;Scadereanumaruluilocuitorilor prinmigrare spreurban;

Riscurinaturale

Fenomenehidrometeorologicepericuloase

Regularizarea siamenajareamalurilor pârâuluiRacoviţa;

La posibileinundatii: drumuridegradate sauintrerupte,pierderi materialein gospodariilepopulatiei.Marireasuprafetelordegradate

Schimbariclimatice

Sursele de emisii cuefect de sera sunt

Nu se facpropuneri

Nu sunt efecte



minore. Nu sunt identificateu ilizari alesubstantelorinterzise prinProtocolul de laMontreal.

Conservarearesurselornaturale

Utilizare decombustibili cuputere calorificamica si surse deproducere aenergiei termice curandamente mici.

In ultimii cinci anifondul forestier s-adiminuat cu 2,5 ha.

Eficientizareaenergetica prin:reabilitarea termicaa clădirilor;modernizareaechipamentelor deproducere aenergiei termice;construirea reteleide gaze naturale;folosirea deechipamente deproducere aenergiei din surseneconventionale(solara, eoliana).

Mentinerea sichiar crestereaemisiilor de gazede ardere inperioada de timpfriguros.Asigurareacombustibililorpentruprepararea hraneisi incalzire printaieri de vegetatieforestiera.

Biodiversitate Nu sunt ariiprotejate.

Nu sunt propuneri. Nu sunt efecte

Patrimoniucultural

Monumente istorice Instituirea zonelorde protectie amonumentelor siinterdictia de a seconstrui faraconsimta- mantulinstitutiilor cuatributii stabiliteprin lege.

Pericol dedegradare fizica amonumenteloristorice.Schimbareaaspectuluiarhitectural cupiederea valoriimonumentelor.

Zonareateritoriala

Se introduce osuprafata inintravilan.

Crestereasuprafeteiintravilanului

Dezvoltarenerationala curisipa de resurse(pamant) Nu sepot asiguraserviciile degospodarirecomunala(alimentare cuapa, canalizare).



Constientiza-rea publiculuiin luareadeciziilorprivind mediul

PUG elaborat dupaconsultareaadministratiei si acererilor cetatenilor.

Supunerea spredezbatere a PUGsi a studiilor pentruextinderea sauinfiintarea de noiservicii.

Degradareafactorilor demediu.Regres economicsi social.

Din analiza alternativei ”0” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de UrbanismGeneral al Comunei Băleni nu creaza premise pentru dezvoltare modernă, se vormentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere,se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si afenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va creanemultumire in randul populatiei.Principalele zone functionale (excepţie fiind zona de locuit) sunt dispersate,dezorganizate sau lipsesc cu desăvârşire. Structura compactă, dens construită necesităamplificarea intravilanului de-a lungul principalelor artere de circulaţie.Calculul riscului neimplementarii Planului Urbanistic General al comunei BăleniAplicand valori pentru efectul pe care il reprezinta neimplementarea masurilor din PUGasupra factorilor de mediu rezulta riscul la care sunt expusi.

Masura prevazuta inPUG

EfectulNesemnificativ(0) minor (1) Major(2) catastrofal (3)

Apa XAer XSol XSanatatea populaţiei XRiscuri naturale XSchimbari climatice XConservarea resurselor XBiodiversitate XPatrimoniu cultural siistoric

X

Zonarea teritoriala XConstientizareapopulatiei

X

TOTAL 0 - 16 3

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa ”0”)asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este foartemare. Pentru” apă” se apreciaza ca efectul este catastrofal daca nu se executa, inregim de urgenta, reteaua de canalizare şi nu se introduce managementul gestiuniideseurilor. Pentru factorul de mediu ”aer” cu toate ca s-a incadrat efectul ca major,poate sa capete caracter catastrofic, cu poluarea grava, daca nu se rezolva problema



canalizarii si tratarii apelor uzate menajere şi nu se introduce managementul gestiuniideseurilor. Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUGeste imperios necesara.

Cap. III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ :Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Băleni sepoate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale(sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului sinu aduc atingere acestuia. Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonareateritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectiamediului si a populatiei. Propunerile din PUG referitoare la constructia retelelor de apa,canalizare si gaze pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului.Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nuse poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitatieconomice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentrunoile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele acceptate prinPUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecteinvestitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii.Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura bazadezvoltarii durabile a comunei.

Cap. IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul UrbanisticGeneral :

Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.:

Aspectdemediu

Obiective stabilite la nivelnational, comunitar,international

Obiective relevantestabilite pentru PUG

Măsuri şi actiunipentru realizareapropunerilor din PUG

Aer Calitatea aerului trebuiesa corespunda legislatieinationale care transpuneDirectivele 96/62/CE,1999/30/CE, valorilelimita pentru SO2, NO2,NO, particule insuspensie si plumb.Strategia nationalaprivind protectiaatmosferei urmarestestabilirea unui echilibruintre dezvoltareaeconomico-sociala sicalitatea aerului (HG

Mentinerea siimbunatatirea calitatiiaerului.Reducerea la minima impactuluitransporturilorasupra aerului.Reducerea traficuluide tranzit in zonesensibile

Nu sunt prevazuteactiuni sau activitatieconomice care saduca la alterareacalitaii aerului.Modernizareainfrastructurii rutiereInlocuireacombustibililortraditionali (lemn,carbune, produsepetroliere) cu gazenaturale in cazulincalzirii locuintelor.



nr.1856/2005). Inlegislatie se prevedeintretinerea simodernizareainfrastructurii de transportrurtier (drumuri, mijloacede transport nepoluante)

Apa Calitatea apei trebuie sacorespunda legislatiei invigoare care transpuneprevederile DirectiveiCadru privind apa nr.2000/60/CE impreuna cudirectivele fiice. Romaniatrebuie sa se aliniezenormelor europene panala 31 decembrie 2015pentru aglomerarile maimari de 10 mii locuitoriechivalenti si pana la 31decembrie 2020 pentruaglomerarile cuprinseintre 2 mii si 10 miilocuitori echivalent

Asigurarea calitatiiapelor de suprafata sisubteran prinlimitarea poluarii dinsurse punctiformesau difuze.

Este prevazutarealizarea sistemuluicentralizat dealimentare cu apa apopulatiei.Realizarea retelei decanalizare.

Sol Teritoriul Romaniei estedeclarat ca zonasensibila la nitrati.Calitatea solului trebuierefacuta si imbunatatita.Este necesara refacereaecosistemelor terestre,executia de lucrari pentrucombaterea eroziuniisolului si aparareaimpotriva inundatiilor.

Protectia calitatiisolului si reducereasuprafetelor afectatede depozitarilenecontrolate dedeseuri.

Se va asiguramanagementuldeseurilor in sistemintegrat si inconexiune cuserviciile asigurate lanivelul judetuluiDâmboviţa.

Sanata-teaumana

Legislatia romaneascaeste aliniata la legislatiaeuropeana in cea cepriveste sanatateapopulatiei prin asigurareaconditiil de igiena (apacurenta, canalizare,depozitarea controlata adeseurilor).

Imbunatatirea calitatiivietii, crestereaconfortului, evitareaimbolnavirilorepidemiologice

Exista prevederipentru:-realizarea reteleicentralizate dealimentare cu apapotabila in toatesatele apartinatoare;-construirea siste-mului centralizat de



canalizare;-depozitarea contro-lata a deseurilor;

Riscurinaturale

Legislatia nationala areprevederi pentrucresterea protectieipopulatiei fata de riscurilenaturale care se potpreveni (alunecari deteren, inundatii) prinluarea de masurianticipate aparitieifenomenelor sau pentrueliminarea efecteloracestora

Protectia populatieiprin diminuareaefectelor inundatiilorşi a băltirilor apei pesuprafeţele dinintravilanul comunei.

Instituireainterdictiei deconstruire in zonelecu riscuri naturale

Zonareateritoriala

Legislatia prevedecorelarea intravilanuluiexistent cu evidentaOCOTA in vedereaasigurarii unei buneadministrari a terenurilorsi a unei dezvoltariedilitare judicioase

Protejarea populatieisi a zonelor de locuitprin separarea deterenurile cu activitatieconomice si servicii

Pune de acordnevoile populatiei cudezvoltareaurbanistica alocalitatii.Alocă terenuri pentrudezvoltareeconomica.Creste suprafatadestinataagrementului simiscarii in aer liber

Conservare /utilizareeficientaa resur-selornaturale

Legislatia nationalaaliniata la DirectiveleU.E.impune conservarea siutilizarea eficienta aresurselor naturale

Reducerea gazelorcu efect de sera.Conservarearesurselor naturale.

Reabilitarea termicaa cladirilorRealizarea unuisistem centralizat dedistribuire a gazelornaturale.

Patrimo-niucultural

Legislatia nationala(OUG nr. 195/2005)contine prevederireferitoare al mentinereasi ameliorarea fonduluipeisagistic natural siantropic, de refacerepeisagistica a zonelor deinteres turistic sau deagrement, de protejare,

Asigurarea protectieipeisajului natural,cultural si istoric.

S-au instituit zone deprotectie amonumenteloristorice.Se recomandarestaurarea acestoranumai cu avizulinstitutiilor abilitate,cu responsabilitati indomeniu.



refacere si conservare amonumentelor istorice, aariilor naturale protejate.

Constie-tizareapublicului

Legislatia nationala, inconcordanta cu ceaeuropeana prevedeaccesul liber alcetatenilor la informatiade mediu (HG nr.1115/2002)implementareaobligatiilor rezultate dinConventia privindaccesul publicului laluarea deciziilor inprobleme de mediusemnata la Aarhus la 25iunie 1998 si ratificataprin Legea nr. 86/2000privind stabilirea cadruluide participare a publiculuila elaborarea anumitorplanuri si programe inlegatura cu mediul.

Cresterearesponsabilitatiipublicului fata demediu

PUG a rezultat inurma consultariipopulatiei privinddirectiile de dezvol-tare a localitatii.Primaria informeazacetatenii desprehotararile adoptate deconsiliul local.Regulamentul localde urbanism impuneprocedurile de apro-bare a obiectivelor deinvestitii cu respecta-rea zonelor deprotectie.

Cap. VI. Potentialele efecte semnificative asupra mediului :

In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005 privindprotectia mediului aprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin OUG nr.114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General trebuie săurmărească atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sauinternational pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii.Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Băleni este uninstrument care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor sietapizarea interventiilor in teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corecta aimpactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi in analiza o scala care saierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va influenta calitatea factorilor de mediuimplementarea Planului Urbanistic General. Se foloseste o scala cu 5 nivele:- impact pozitiv semnificativ = +2;- impact pozitiv = +1;- niciun impact = 0;- impact negativ = -1;- impact negativ semnificativ = -2.



Principalele obiective din PUG reliefate in Raport sunt:- alimentarea cu apa;- canalizarea;- depozitarea deseurilor;- modernizarea infrastructurii rutiere;- zonarea teritoriala;- reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si băltirii pe teren);- eficientizarea energetica prin realizarea alimentarii cu gaze naturale si reabilitareatermica a cladirilor;- pastrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural;- cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

Cap.VII.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor Planului UrbanisticGeneral asupra obiectivelor de mediu :

Construire retele de alimentare cu apa:

Factor demediu

Obiective de mediurelevante

Nivelimpact

Justificareaincadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impactasupra calitatiiaerului.Temporar, peperioadaexecutariilucrarilor pot saapara emisii depraf.

Apa Asigurarea calitatii apelorde suprafata si subterane

0 Nu are efectasupra calitatii apei

Sol Protectia solului sireducerea suprafeteiafectate de depozitarinecontrolate

0 Nu are impact

Sanatateapopulatiei

Imbunatatirea calitatiivietii, crestereaconfortului

+2Asigurarea apeicurente contribuiela imbunatatireaconfortului si aigienei

Fenomene sauriscuri naturale

Protectia populatiei prindiminuarea /eliminareaefectelor alunecarilor deteren si a inundatiilor

0 Nu are impact



Patrimoniucultural

Asigurarea protectieipeisajului natural, culturalsi istoric

0 Nu are impact

Zonareateritoriala

Stabilirea functiunilorunitatilor teritoriale dereferinta

+1Impact pozitiv;permitedezvoltareaeconomiei siserviciilor.

Conservareresurse

Conservarea resurselor +1 Consum rationalde apa

Constientizareapopulatiei

Cresterearesponsabilitatii publiculuifata de mediu

+1 Implicareapopulatiei inpastrarea calitatiisurselor de apa(respectareazonelor deprotectie a surselorde apa).

+5Construire retea de canalizare:

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectia calitatiiaerului 0

Nu are impactasupra calitatiiaerului.Temporar, peperioadaexecutariilucrarilor pot saapara emisii depraf.

Apa Asigurarea calitatii apelorde suprafata si subterane +2 Evacuarea de ape

uzate contribuie lamentinerea calitatiiapelor de suprafatasi elimina poluareapanzei freatice

Sol Protectia solului sireducerea suprafeteiafectate de depozitari

+2Se eliminacontaminareasolului prin



necontrolate deversarinecontrolate de apemenajere uzate.

Sanatateapopulatiei

Imbunatatirea calitatiivietii, cresterea confortului +2

Contribuie laimbunatatireaconfortului si aigienei

Fenomenesau riscurinaturale


0Nu areimpact

Patrimoniucultural


0Nu areimpact

Zonareateritoriala


+1Impact pozitiv;permite dezvoltareaeconomica sisociala durabila alocalitatii.

Conservareresurse

Conservarearesurselor

0 Nu areimpact

Constientiza-rea populatiei

Cresterea responsabilitatiipublicului fata de mediu +1

Implicareapopulatiei inmanagementulapelor uzate.

+8 Management gestiunea deseurilor :

Factor de mediu Obiective de mediurelevante

Nivelimpact


Aer Protectia calitatii aerului +1 Se elimina sursede mirosdezagreabil


+1 Se eliminaaruncareagunoaielor pemalurile apelorcurgatoare siastfel poluareaapelor desuprafata

Sol Protectia solului sireducerea suprafetei

+1 Se eliminasuprafetele de



afectate de depozitarinecontrolate

teren afectate dedepozitarilenecontrolate

Sanatateapopulatiei

Imbunatatirea calitatiivietii, crestereaconfortului

+1 Se imbunatatescconditiile de igiena

Fenomene sauriscuri naturale


0Nu are impact

Patrimoniucultural


0 Nu are impact

Zonareateritoriala


0 Nu are impact

Conservareresurse

Conservarea resurselor +2 Permitevalorificareamateriilorreciclabile dindeseuri


Cresterearesponsabilitatiipublicului fata de mediu

+1 Se eliminapoluarea din sursedifuze(gospodariilelocuitorilor); crestegrija fata decantitatea dedeseuri produsa

+7Modernizarea infrastructurii rutiere :

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectiacalitatii aerului

+2

Fluidizeazatraficului ; se reducemisiile de gazeprin reducereaconsumului decarburant.

Apa Asigurarea calitatii apelorde suprafata si subterane 0

Nu areimpact

Sol Protectia solului si Se reduce



reducerea suprafeteiafectate de depozitarinecontrolate

+1 poluarea soluluide-a lunguldrumurilor.

Sanatateapopulatiei

Imbunatatirea calitatiivietii, cresterea confortului +1

Creste siguranta intrafic confortuldeplasarilor siposibilitatile decomunicare.


Protectia populatiei prindiminuarea/eliminareaefectelor alunecarilor deteren si a inundatiilor

0Nu areimpact

Patrimoniucultural


0Nu areimpact

Zonareateritoriala


+1Impact pozitiv; seasigura suprafetelenecesaredezvoltariiinfrastructuriirutiere.

Conservareresurse


+1

Se reduc emisiilede GES prinreducerea cantitatiide combustibil

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatiipublicului fata de mediu

+1 Creste grija fata deintegritateainfrastructuriirutiere.

+7Zonarea teritoriala:

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectia calitatii aerului +1 Separareafunctiunilor inintravilanprotejeaza zonelede locuit deactivitatileeconomice la carese pot generaemisii de gaze.




0 Nu are impact


+1 Asigura utilizarearationala aterenurilor dinintravilan

Sanatateapopulatiei

Imbunatatirea calitatiivietii, cresterea confortului

+1 Asigura confort siprotectie prinstabilireaactivitatilor ce potfi dezvoltate intr-ounitate teritoriala.Separa activitatileeconomice dezonele de locuit sisfera serviciilorpublice



+1 Creste sigurantalocuirii si aconstructiilor prininstituirea deinterdictiipermenente sautemporare deconstruire.

Patrimoniucultural


+1 Asigura perimetrede protectie amonumentelor

Zonareateritoriala

Stabilirea functiunilorunitatilor teritoriale dereferinta 0

Obiectivul demediu corespundecu obiectivulP.U.G.

Conservareresurse


0 Nu are impact



+1 Constientizeazapopulatia asupravalorii terenurilor sio implica inutilizarea loroptima.

+6



Reducerea/eliminarea riscurilor naturale:

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impactApa Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subteraneNu are impact


+1 Se eliminadegradareasolului. Se instituiemasuri pentruprotectia vietii si abunurilorpopulatiei

Sanatateapopulatiei


0 Nu are impact



+2 Protectia vietii si abunurilorpopulatiei

Patrimoniucultural


+1 Protejareacadrului natural

Zonareateritoriala


0 Nu are impact

Conservareresurse


0 Nu are impact



0 Cresteresponsabilitatepublicului fata deintegritatealucrarilorhidrotehnice si aconsolidarilorimpotrivaalunecarilor deteren.

+4



Eficientizarea energetica prin realizarea alimentarii cu gaze naturale si reabilitareatermica a cladirilor:

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectia calitatii aerului +1 Scade cantitateade gaze cu efectde sera ,reabilitareatermica a cladirilorreduce necesarulde energie pentruincalzire, seconserva padurea(consumator deCO2 dinatmosfera)


0 Nu are impact


0 Nu are impact

Sanatateapopulatiei


+1 Creste confortullocuirii



0 Nu are impact

Patrimoniucultural


0 Nu are impact

Zonareateritoriala


0 Nu are impact

Conservareresurse


+1 Se consuma oresursaneregenerabila;Scade consumulde combustibil.





+1 Creste aportulpopulatiei ineconomisirea deresurse energetice

+4Pastrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului:

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impactApa Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subterane 0 Nu are impact


0 Nu are impact

Sanatateapopulatiei


0 Nu are impact



0 Nu are impact

Patrimoniucultural


0 Obiectivul demediu coincide cuobiectivul PUG.Se asigurapastrareamosteniriiculturare, atraditiilor.

Zonareateritoriala


+1 Stabileste zone deprotectie

Conservareresurse


0 Nu are impact



+1 Implica populatiain pastrareapatrimoniuluicultural si istoric

+2



Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu:

Factor demediu


Nivelimpact


Aer Protectia calitatii aerului +1 Implicareconstienta ineconomia deresurse energeticesi energie;Renuntarea laarderea resturilorvegetale.


+1 Respectareazonelor deprotectie asurselor de apa;Respectarearegimuluideseurilor(interdictia de amai depozitadezorganizat pemalurile cursurilorde apa).


+1 Implementareasistemului demanagement aldeseurilor.

Sanatateapopulatiei


+1 Respectareanormelor igienico-sanitare.



0 Participareavoluntara apopulatiei laimplementareamasurilor deprevenire aefectelorinundatiilor sialunecarilor deteren.

Patrimoniucultural

Asigurarea protectieipeisajului natural, cultural

+1 Instituirea sirespectarea



si istoric regulamentelor deurbanism inzonele deprotectie amonumentelor.

Zonareateritoriala


+1 Cresterearesponsabilitatiiadministratiei si apopulatiei inrespectareadestinatieiterenurilor si aregimului deconstruire.

Conservareresurse


+1 Cea mai bunaresursa energeticaeste economia deresurse.Conservareafondului forestier.Promovareasurseloralternative deproducere energie(solara, eoliana)



0 Obiectivul demediu corespundecu obiectivul PUG.

+7

Cap.VII.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelorde mediu :Evaluarea efectului cumulativ al impelemtarii PUG s-a realizat pe baza insumariipunctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiecti-vul demediurelevant /obiectivuldin PUG

Alimen-tarecuapa

Canali-zare

Deseuri

Infra-struc-turarutiera

Zonare

Ris-curinatu-rale

Efici-entaener-getica

Pastra-repatri-moniucultural

Consti-entizarepublic

Total

Protec-tia

0 0 +1 +2 +1 0 +1 00 0 +1 +2 +1 0 +1 0+1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6



calitatiiaeruluiAsigura-rea cali-tatiiapelor desuprafatasisubte-rane

0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +4

Protectiasolului

0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 +7

Imbuna-tatireacalitatiivietii

+2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9

Protectiapopulati-ei lariscurinaturale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 0 +3

Asigu-rareaprotectieipeisajului

0 0 0 0 +1 +1 0 0 +1 +3

Zona reterito-riala

+1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5

Conser-varearesur-selor

+1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6

Cresterearesponsabilitatiipopulatiei

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 0 +7

Total +5 +8 +7 +7 +6 +4 +4 +2 +7 +50

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-aanalizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelorde mediu.



Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingerii

Protectia calitatii aerului Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra calitatii aerului

DA

Asigurarea calitatii apelorde suprafata si subterane

Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra calitatii apelor desuprafata si subterane

DA

Protectia solului Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra calitatii solului

DA

Imbunatatirea calitatii vietii Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra calitatii vietii

DA

Protectia populatiei lariscuri naturale

Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra protectiei populatieila riscuri naturale

DA

Asigurarea protectieipeisajului

Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra asigurarii protectieipeisajului

DA

Zonarea teritorialaObiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra znarii teritoriale

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra conservariiresurselor

DA


Obiectivele prevazute inP.U.G. au influenta pozitivaasupra responsabilitatiipublicului fata de mediu

DA

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritarpozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor demediu.Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Baleni pe termen mediusi lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu adoptatede legislatie pe factori de mediu.



Cap.VIII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatiiin context transfrontalier :Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,precum si faptul ca aplicarea masurilor din Planul Urbanistic General au un impactpozitiv asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei, se poate aprecia ca nu vorexista efecte semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontalier.

Cap. IX. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de completposibil orice efect advers asupra mediului al implementarii Planului UrbanisticGeneral :Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat inperioada de punere in opera a lucrarilor cât si dupa, in timpul utilizarii obiectivelorpropuse prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale suntnecontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent,perfect controlabil. Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise sirestrictiile impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminuezepresiunea asupra mediului. Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei invigoare studiile de specialitate urmand a fi solicitate de autoritatile competente. In cazulimplementarii prevederilor din PUG pentru Comuna Băleni se recomanda urmatoarelemasuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului.- Zonarea teritoriului -este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cuma fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete adestinatiei terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construiretemporare si permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructuriide servicii de gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectiesanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local inproblemele dezvoltarii urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit siactivitati complementare de activitatile economice. Administratia publica locala trebuiesa respecte destinatia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specificeregimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentruorice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiileabilitate prin lege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupramediului vor fi insotite de studii de evaluare a impactului conform legislatiei in vigoare. - Factorul de mediu –,,aer” - in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar puteaafecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucraripentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, lucrari de executie a retelelor dealimentare cu apa, de canalizare, de distribuţie a gazelor, depozitarea controlata adeseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad:- pe durata executiei a lucrarilor mai sus amintite, a reparatiilor la cladiri sau aexecutiei de constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vorlua masuri pentru a diminua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii(devierea si fluidizarea traficului, interzicerea parcarilor in zona, etc.), se va mentinecuratenia pe drumurile publice; - deoarece, volumul de transport rutier creste se



recomanda marirea suprafetelor din intravilan destinate spatiilor verzi - masuraprevazuta in bilantul teritorial din PUG; - depozitarea deseurilor se va face inrecipiente inchise; operatorul de transport va trebui sa respecte programul de ridicare sitransport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pentru a se evita descompunereaacestora si generarea de mirosuri sau noxe; - pentru reducerea emisiilor de gazeprovenite din arderea combustibililor pentru incalzirea locuintelor se recomanda izolareatermica a constructiilor si utilizarea de echipamente de producere a energiei curandamente ridicate; - in cadrul procesului de avizare a amplasarii unei activitatieconomice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilorde COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si saprevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile inatmosfera.- Factorul de mediu – ,, apa ” - este prevazuta executarea retelelor de alimentare cuapa si de canalizare. Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane seimpun urmatoareale masuri: - pentru captarile de apa se vor institui zone de protectiesanitara care sa asigure integritatea surselor; - consumul de apa potabila si evacuareaapelor uzate vor fi monitorizate; - substantele utilizate in tratarea apei potabile se vorgestiona conform legislatiei in vigoare; - se va implementa un sistem de verificareperiodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare, de interventie rapida incaz de avarie, eliminarea pierderilor, asigurarea mentinerii stabilitatii terenului sievitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzei freatice; - pentru a seevita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrul zonelorde protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator. - in timpulexecutarii lucrarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se vainterzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;- deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarealegislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vor valorifica prinagenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozitanumai in locuri special amenajate.- Factorul de mediu –,, sol “ - sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia,realizarea unui sistem modern pentru colectarea deseurilor (implementarea proiectuluiISPA pentru gestionarea deseurilor solide menajere) si refacerea suprafetelor de terenafectate de alunecari de teren sau inundatii. Se impun masuri suplimentare, respectiv:- se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul administrativ alcomunei; - pentru protectia apelor de suprafata si subterane se recomanda utilizarea cuprecautie a dejectiilor animaliere ca ingrasamant natural, cu respectarea prevederilorlegale in domeniu; - pe durata executarii lucrarilor de constructii se vor lua masuripentru evitarea pierderilor de sol vegetal, la eliberarea Autorizatiei de construire se vainsera obligatia investitorului de a transporta pamantul vegetal dislocat pentruregenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive.- Factorul de mediu – sanatatea populatiei - sunt prevazute lucrari pentru realizareasistemului centralizat de distributie apa potabila şi retelei de canalizare, perfectionareasistemului de colectare a deseurilor menajere. Masurile prevazute au un impact pozitivasupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodarie comunala trebuie



completate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesitatearespectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiullegii, impotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sauconstruit.- Patrimoniu cultural - în comuna Băleni obiectivele culturale sunt de categoria B, deinteres local. Planul stabileste zona de protectie a monumentelor si indica prinRegulamentul de Urbanism restrictiile instituite pentru mentinerea integritatiiobiectivelor.

Cap.X. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese :Dupa cum am mentionat si mai sus varianta zero - mentinerea actualei situatii - este denatura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementaricoerente care sa stabileasca o zonificare a teritoriului. Varianta aleasa are in vederesituatia actuala si este de natura sa determine Reglementarile necesare pentru odezvoltare viitoare. Trebuie subliniat ca planul se refera la un teritoriu bine definit,apartiand administrativ Cosiliului Local al comunei B ăleni astfel ca proiectul nu poatefi „stramutat”. Prin Planul de Urbanism si regulament s-au prevazut destinatiile fiecareizone, au fost protejate site-urile de importanta istorica/arheologica si au fost eliminatedin teritoriul construibil zonele care sunt afectate de riscuri naturale. Principaladificultate intampinată a fost lipsa unor informatii recente, s-a lucrat numai pe aprecierisi prognoze valabile la un moment dat si nu avem date concrete referitoare la stareafactorilor de mediu din zona avuta in vedere.

Cap. XI. Măsurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative aleimplementarii planului:Efectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-oconsecventa urmarire a aplicarii masurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planuluinecesita eforturi financiare considerabile. Determinanta in implementarea PUG-ului va ficapacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene,regionale, nationale sau europene). Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prinrespectarea urmatoarelor masuri:- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „AER” - Principalele surse de emisiiatmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse stationare de ardereasociate incalzirii spatiilor rezidentiale, comerciale si institutionale, precum si sursemobile (trafic rutier, spatii parcare). Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerulatmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale: obiectivele existente sa fie supusereevaluarii din punct de vedere al emisiilor obtinandu-se pentru acestea autorizatia demediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de poluare saunepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; reducerea emisiilor deaerosoli cu continut de carbon, oxizi de carbon, aldehide si cetone, prin introducereagazului metan; reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare saupietruire; realizarea unui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailorpietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de



traficul intens; se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor deconstruire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spatiiverzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.-Masuri pentru protejarea factorului de mediu „APA” – Realizarea retelei de alimentarecu apa si canalizare. Alte masuri prevazute pentru protejarea factorului de mediu apa: -dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul deextindere a zonei; - racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cuapa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a sistemelor decanalizare; - se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apaexistente si zone cu restrictii de construire; - precizarea in documentatiile de urbanismulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont delimita de inundabilitate a localitatilor; - amplasarea de lucrari si constructii in albiilemajore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale cursurilor de apa,lucrarilor de gospodarirea apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se va realiza numai dupadelimitarea zonelor de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarirea apelor,respectandu-se normele legale in vigoare; - pentru toate lucrarile de investitii la nivellocal al comunei, ce vor avea legatura cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, retelede aductiune, retele de distributie a apei potabile, retele de canalizare, statii de epurare,lucrari de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarirea apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; - orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurareaconditiilor normale de scurgere a apelor in situatia unor debite mari; - pe perioadaexecutiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor inalbie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie. - Masuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE” -seva realiza pentru toate strazile retele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cuape uzate din gospodariile individuale; - se va face dimensionarea retelelor de apa sicanalizare in conformitate cu planul de extindere a zonei; - se va realiza delimitareaexacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii deepurare, cimitire si urmarirea respectarii acestora, conform HG nr.930/2005 pentruaprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitarasi hidrogeologica; - se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minoreale cursurilor de apa si in zonele inundabile; - se va interzice depozitarea deseurilor inlocuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuripe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturorcategoriilor de deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privindgestiunea deseurilor respectiv: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile,colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri deechipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionareacorespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionareaaltor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specific.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE” - seva respecta zona de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologicedelimitata prin PUG, ca urmare a studiilor de specialitate intocmite prin grija Directiei



monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin functiune,configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei,distrug coerenta specificului rural existent sau afecteaza valoarea monumentului ori azonei protejate a acestuia; - consiliul local vor raspunde pentru adoptarea elementelorarhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea sidezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica sirecreativa; - se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibilefunctional si cimitire; - se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelorconstruite; - suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate siintretinute corespunzator; - se va mentine in extravilan suprafata de padure si se vaimpune respectarea zonei de protectie, conform legislatiei in vigoare; - se vor asiguramasuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei invigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei;- se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor; se vor asigura plantatii inalte pe aleileprincipale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din suprafata totala acimitirului. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente -asigurarea mijloacelorde stingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare; montarea conductelor si acablurilor electrice, conform normelor in vigoare. - Masuri de supraveghere si control afactorilor de mediu - extinderea zonelor verzi si plantate; - reabilitari si modernizari dedrumuri; - realizarea retelei de alimentare si canalizare; - stabilirea de zone de protectiesanitara; - instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; - interdictia deconstruire pe terenuri forestiere; - interdictia realizarii de constructii care depreciazapeisajul; - obligativitatea respectarii regimului de administrare a monumentelor naturii; -delimitarea prin PUG a zonelor de protectie a monumentelor istorice si de arhitectura sia siturilor arheologice; - stabilirea de reguli privind realizarea de constructii in zoneleexpuse la riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere alimpactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitatede titular datorita lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatiifactorilor de mediu va trebui sa se realizeze in colaborare cu institutii ale statului, deprofil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la aceleactivitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria comuneiva depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizariimonitorizarii, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agentia Regionala pentruProtectia Mediului Piteşti.

Rezumat fara caracter tethnic:Raportul de mediu pentru Planul de Urbanism General pentru comuna Băleni a fostelaborat în conformitate cu cerinţele cadrului legislativ.Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziileevaluării de mediu pentru acest plan urbanistic general. Planul de Urbanism Generalpentru comuna Băleni a fost avizat favorabil de Comisia Tehnica de Urbanism siAmenajarea Teritoriuluidin cadrul Consiliului Judetean Dâmboviţa.



Comuna Băleni are o suprafaţă totală de 6180,50 ha şi este din punct de vederemorfologic situată in Câmpia înalta a Târgoviştei( în partea de sud-est a judeţuluiDâmboviţa), la 20 km de municipiul Târgovişte şi la 50 km de Bucureşti.Comuna Băleni este compusă din satul Băleni Români( reşedinţă de comună) şi satulBăleni Sârbi. Vatra comunei este situata in Campia Subcolinara Targoviste , parte aCampiei piemontane inalte (altitudini intre 200 – 300 m), in apropierea paralelei de 45grade. Relieful de câmpie (Câmpia înaltă a Târgoviştei) este similar unui plan neted, daruşor înclinat pe direcţia NV - SE, are o altitudine medie de 185 - 210 m deasupranivelului mării şi o fragmentare destul de redusă a reliefului care e lipsit de formemajore, străbătut de raul Ialomiţa şi de pârâul Racoviţa.Teritoriul administrativ al comunei se învecinează cu următoarele localităţi:la nord - est - cu comuna I. L. Caragiale;la nord – vest - cu comuna Buc ani;la sud - cu comuna Cornă elu;la sud - est - cu comuna Dobra;la vest - cu comunele Sălcioara i Nucet.Planul Urbanistic General al Comunei Băleni a fost elaborat de:- Proiectant general – B.I.A. Enache Lucian, in conformitate cu prevederile legale:-Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile sicompletarile ulterioare;-Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National,Sectiunea IV-a – Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare;-Ordinul nr.13 N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 – Ghidprivind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general;-Legea nr. 50/1991/republicata 1996, privind autorizarea constructiilor si unele masuripentru realizarea locuintelor, Legea 453/2001 care modifica si completeaza Legea nr.50/1991;-Ordinul nr. 91/1991 al MLPAT privind procedura de autorizare si continutuldocumentatiilor de urbanism.-HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.-Alte acte legislative si normative aparute, cu implicatii directe asupra domeniuluiurbanismului.Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076 din08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurişi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediuluişi Gospodăririi Apelor,împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.Raport de Mediu Reactualizare Plan Urbanistic General pentru Comuna Baleni a fostelaborat de Expert evaluator protecţia mediului Dipl. Univ. Maniţi Virgil.Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziileevaluării de mediu pentru acest plan urbanistic general.La intocmirea lucrarii s-a tinut cont si de prevederile urmatoarelor acte legislative dindomeniul protectiei mediului:



-Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata, completata siaprobata prin Legea nr. 265/2006;-Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001;-Legea 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilornaturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si fauneii salbatice;- Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriuluinational – Sectiunea a III a – zone protejate;-Legea nr.107/96 - Legea Apelor, modificata si completata cu Legea nr. 310/2004 siLegea 112/2006;-Ordin nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificareacalitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;-HG 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare inmediul acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare aapelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare,NTPA – 001 privind valori – limita de incarcare cu poluati a apelor industriale si urbaneevacuate in receptori naturali) completata si modificata de Hotararea Guvernului nr.352/2005;-Ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M – Conditii tehnice privind protectia atmosferei (emisii);-Ordinul 592/2002 – pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, avalorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului deazot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului decarbon si ozonului in aerul inconjurator;-STAS 12574/1987- Aer din zonele protejate – conditii de calitate (imisii);-O.U.G. 243/2000 – privind protectia atmosferei cu modificarile si completarileulterioare;-STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot;-Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;-O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea 426/2001, cumodificarile si completarile ulterioare;-HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;-Ordin nr. 95/2005 privins stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare deacceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecareclasa de depozit de deseuri;-Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitareadeseurilor;-Ordinul 536/1997 (completat si modificat) pentru aprobarea Normelor de igiena sirecomandari privind mediul de viata al populatiei.Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sauprogram şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultateleacestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare –aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sauprogramelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât



să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte deaprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare demediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitateade a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupramediului şi a modului în care au fost luate.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CEa fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilireaprocedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilorşi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prinOrdinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 seprevede că planurile urbanistice generale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004.În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluăriide mediu pentru Plan Urbanistic General pentru Comuna Băleni a cuprins următoareleetape:- etapa de incadrare in care se stabileste daca este necesara sau nu aplicarea SEApentru plan sau program; ARPM Piteşti a stabilit ca PUG Băleni se supune proceduriiSEA si a comunicat Primariei Băleni componenta ”Grupului de lucru” conform articolului14, aliniat 2;- etapa de definire a domeniului – se determina domeniul de cuprindere si nivelul dedetaliere ale valorii (aspecte si ce probleme de mediu sa fie incluse in analiza) aceastaetapa s-a realizat in cadrul ”Grupului de lucru”;- etapa de evaluare a planului avand in vedere obiectivele propuse si obiectivele demediu stabilite in cadrul Grupului de lucru;- intocmirea Raportului de mediu care sintetizeaza concluziile evaluarii si care prezintaalternativele si modul de selectare a alternativei alese;- consultarea cu autoritatile de resort si cu publicul;- luarea deciziei;- monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a PlanUrbanistic General - pentru Comuna Băleni.Documentatiile de urbanism se elaboreaza in scopul reglementarii utilizarii terenurilor sirealizarea constructiilor si amenajarilor.La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism vor fi luate inconsiderare si integrate principiile, obiectivele si cerintele dezvoltarii social-economicedurabile la nivel national, zonal si local, in conformitate cu dispozitiile legislatieinationale si internationale, cu orientarile si cu prevederile strategiilor si ale programelornationale, europene si globale pentru mediu si dezvoltare durabila.Orientarile si prevederile din planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism se vorfundamenta pe o analiza complexa a relatiei mediu - dezvoltare, care va includeevaluarea impactului acestora pe termen scurt, mediu si lung. Planul urbanistic generalreprezinta instrumentul principal al activitatii de urbanism, asigura corelarea dezvoltariiurbanistice a localitatii si contine directiile, prioritatile si reglementarile de dezvoltare,cuprinzand prevederi pentru urmatoarele categorii de probleme:- relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ;



- evidentierea potentialului natural, economic si uman, precum si a posibilitatilor dedezvoltare ;- stabilirea si delimitarea zonelor functionale;- stabilirea si delimitarea intravilanului propus al localitatii;- stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie permanenta si temporara de construire;-evidentierea detinatorilor terenurilor si modul preconizat de circulatie a terenurilor;-stabilirea si delimitarea zonelor protejate;- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;- delimitarea suprafetelor in care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitatepublica.Prin tema de proiectare “Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Băleni,, s-asolicitat introducerea in intravilan a urmatoarelor zone: pentru satul Băleni Români –spre sud, în UTR 5 în lungul DC 41 până la cel de al doilea canal; pentru satul BăleniSârbi – în lungul DJ 711C (spre Nucet) în UTR 7 până la canalul 371.În afara acestorextinderi majore s-au solicitat şi alte extinderi punctuale din care celemai importantesunt celede pe malul nordic al iazului.Baza documentara a fost constituita din:Planuri cadastrale OCOTA Dâmboviţa scara 1/2000; 1/5000; 1/10000; 1/25000; PlanulUrbanistic General al Comunei Băleni ediţia 2001 şi Regulamentul aferent; Datestatistice de la recensământul din 1992 şi 2002(Direcţia natională de statistică-FilialaDâmboviţa); Date pe bază de chestionar puse la dispozitie de Consiliul Local BăleniContinutul si obiectivele principale al PUG:Documentatiile de urbanism se elaboreaza in scopul reglementarii utilizarii terenurilor sirealizarea constructiilor si amenajarilor.Profilul economic dominant al comunei este agricultura, structura fondului funciar pecategorii de folosinta este urmatoarea:

Agricol Suprafata(ha) Neagricol Suprafata(ha)Arabil 4052 Paduri 1104Pasuni 390 Ape 304Fanete - Alte suprafeţe 255Vii -Livezi 2TOTAL AGRICOL 4444 TOTAL NEAGRICOL 1663TOTAL GENERAL 6107 ha

Din terenul arabil o suprafata importanta este cultivată cu legume (1440 ha) şi cartofi(200 ha). În ultimii cinci ani s-au cultivat în medie 700 ha cu grâu şi 665 ha cu porumb.Comuna Băleni areo suprafaţă de 2739 ha irigate ( -amenajarea Brăteşti – Băleni – osuprafaţă de 1061 ha sunt amenajate pentru desecări gravitaţionale ; -amenajareaMircea Vodă – Bolovani – sistemul de irigaţii trebuie revitalizat).Silvicultura – fondul forestiere(1104 ha) reprezintă 18% din suprafaţa administrativă acomunei, 1080 ha sunt administrate de Romsilva, 1089 ha aparţin domeniului public şi



15 ha domeniului privat. Principalul trup de pădure este Pădurea Băleanca, ce acoperămai multe comune în lungul Văii Crivăţului(Pintenul Măgurii), în mare majoritate speciide stejar şi reprezintă o importantă resursă cinegetică.În lungul râului Ialomiţa există lăstărişuri din lemn de esnţă moale, fără valoareeconomică, cu un important rol înpăstrarea diversităţii speciilor.Sectorul zootehnic prezintă următoarele evoluţii la efectivele de animale:

Bovine Ovine si caprine PorcineEfective de animale existente 673 1140 2300 Dimensionarea sectorului 4488 1760 2200 zootehnic in concordanţă cusuprafaţa terenului agricolDimensionarea sectorului zootehnic 3060 1200 1500fără suprafaţa cultivată cu legume

Din datele mai sus menţionate se constată un deficit major în utilizarea resursei funciarepentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Sectorul bovine fiind redus drastic faţă deposibilităţile sectorului vegetal.Piscicultura – reprezentată de lacurile de pe pârâul Racoviţa (aproximativ 22 ha) – bazăexperimentală a Staţiunii de Cercetare Piscicolă Nucet. Cantitatea de peşte este încontinua scădere datorită: lipsei restructurării capacităţilor de producţie şi a tehnologiilorînvechite, lipsa capacităţilor de depozitare, braconajul, lipsa reglementărilor juridiceasupra terenurilor.Activităţi industriale – unităţile agricole de stat (CAP- sedii, ferme sector vegetal şizootehnic) au fost desfiinţate.Pe teritoriul comunei funcţionează: –o fabrică de băuturinealcoolice (proprietate privată), -o asociaţie familială (Muşat Florin), -S.C. Solex(fostele sere din Băleni), Agromec, S.C.Mariot S.R.L.(atelier confecţionat mobilă şi obrutărie), S.C. Impex S.R.L. (abator), o moară, Baza de recepţie, S.C. BoxeS.R.L.(fermă de bovine şi ovine).Din terenul arabil o suprafata importanta este cultivate cu legume (140 ha) si cartofi(250 ha).Organizarea circulaţiei: pentru reţeaua de drumuri a comunei Băleni, se propune undrum nou (650 m) în lungul DC 42 Băleni – Nucet şi un drum secundar (1,2 km) înBăleni Români extindere până la DC 41 Băleni – Cornăţelu..Principalele disfunctionalitati la nivelul căilor de comunicaţie rutieră sunt:- profile transversale neamenajate conform legislatiei in vigoare la drumurile clasate;- intersectiile intre drumurile de clasa superioara si cele de clasa inferioara auelementele geometrice si parametrice necorespunzatori;- strazile principale necesita modernizari.Pe baza analizei situaţiei existente, pentru înbunătăţirea circulaţiei interioare alocalităţilor, se propune: -modernizarea cu prioritate a străzilor care se suprapun cutraseele drumurilor clasate D 711, DJ 711C, DC 41; - amenajarea intersecţiilor, cuprioritate străzile care intersectează cu DJ 711; - pentru construcţiile care formează curţi



interioare se va asigura accesul vehiculelor de pompieri prin ganguri cu o lăţime de 3 mşi o înălţime de 3,5 m. Intravilan existent – Zone functionale – Intravilan propus:Suprafata totală a intravilanului existent este de 424,50 ha si reprezinta suprafeteletrupurilor de baza a localitatilor Băleni Români – resedinta de comuna şi Băleni Sârbi,propunându-se o creştere importantă de 111,04 ha, la 535,54 ha.Ca modificari la intravilanul aprobat prin HCL în anul 2001 se enumeră: - creşterea cu103 ha (de la 282 ha la 385 ha) a suprafeţelor locuinţe şi funcţiuni complementere,zona de locuit creşte ca pondere de la 66% la 71%; - o diminuare importanta (11 ha) ovor avea spaţiile unităţilor industriale şi de depozitare, aceasta explicându-se prinreprofilarea spaţiilor din incinta fostului CAP.Noua limită a intravilanului propus (535,54 ha), include toate terenurile ocupate cuconstrucţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pentru o perioada deaproximativ 10 ani. Scoaterea din circuitul agricol a zonelor incluse în intravilan se vorface etapizat prin efectul autorizaţiilor de construire.Zone cu riscuri naturale şi antropice:La categoria degradări naturale şi antropice putem enumera:-poluarea râului Ialomiţa şi a pârâului Racoviţa datorită depozitelor de deşeuri menajerenecontrolate din albia majoră; - degradarea vegetatiei din lunca raului Ialomiţa prin tăieri excesive si abuzarea deîngrăşăminte chimice, ierbicide, pesticide.Orizontul acvifer freatic de mică adâncime este influentat de precipitaţii şi folosireaintensivă a îngrăşămintelor chimice pentru activităţile din legumicultură (chimism bogatîn azotiţi, azotaţi, nitriţi şi nitraţi), nu prezintă calităţi de potabilitate. Ca urmare a udăriiculturilor legumicole din vatră şi imediata vecinătate, cu pompe şi aspensoare carefolosesc apa din stratul freatic, nivelul pânzei freatice a scăzut de la 10 m la 20 m.Deoarece raurile din zonă au maluri înalte şi debitele regularizate prin acumulari inamonte, nu se pune problema riscurilor de inundatii. Obturarea căilor de drenaj naturalal apelor pluviale prin amplasarea de constructii, favorizează inundarea zonelor limitrofela precipitaţii abundente, pe unele terenuri din vatră apar fenomene de băltire.Calitatea aerului este afectată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şiagricole, băltirea apelor menajere în şanţurile drumurilor, de gunoiul de grajd folosit caîngrăşământ natural pentru culturile legumicole din intravilan.Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei:- Realizarea cu prioritate a reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat;- Realizarea unui sistem centralizat de canalizare cu staţie de epurare;- Se vor repune în funcţiune sistemele de irigaţii - pentru udarea culturilor cu apă dincursurile de suprafaţă şi încurajarea unei agriculturi ecologice;- Se vor conserva zonele de pădure in suprafata de 1104 ha;- Se vor amenaja spaţii verzi - conform OUG nr. 114/ 2007, primăriile au obligaţia săasigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 metri pătraţi pelocuitor până în anul 2013.



- Se vor realiza perdele de protecţie cu arbori cu coroana mare , acestea vor fi îngeneral în incinta unităţilor care poluează sonor, în lungul drumurilor principale şi aversanţilor albiei majore a pârâului Racoviţa.- Se va asigura managementul deşeurilor in sistem integrat şi în conexiune cu serviciileasigurate la nivelul judetului Dâmboviţa.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei – reglementări urbanistice, obiective de utilitatepublică:Din analiza critica a situaţiei comunei Băleni, se desprind următoarele disfunctionalităţi:Comuna are două sate componente, care sunt contopite şi au o structură compactădens construită, motiv care necesită amplificarea intravilanului de-a lungul principalelorartere de circulaţie (DJ 711C, DC 41).Principalele zone funcţionale (cu excepţia zonei de locuit) sunt dispersate,dezorganizate sau lipsesc cu desăvârşire (exemplu spaţii verzi şi dotările pentru sport).Activităţi industriale sau de depozitare cu impact asupra factorilor de mediu, suntînglobate în zona de locuit (exemplu: service auto, benzinărie, târg săptămânal, moara,etc.).Principalele dotări la nivel de comună, dintre care unele cu rol polarizator înteritoriu ( liceu, grup şcolar, cămin cultural, primărie, etc. ) îşi desfăşoară activitatea peterenuri insuficiente, neexistând disponibilităţi teritoriale pentru dezvoltarea acestora.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei au vizat extinderea intravilanului, pe cât posibil se varealiza cu suprafeţe compacte, cu dezvoltarea vetrei în adâncime, pe drumuri existente.Reglementări urbanistice: – renunţarea la fundături; -în lunca pârâului Racoviţa, prinmăsuri de asanare, se propune realizarea unor terenuri de sport, într-un cadru puternicplantat; -realizarea a două centre civice, între care se vor amplasa dotările deînvăţământ; -în zona fostului CAP sunt propuse unităţi de mica industrie şi dedepozitare, care alături de cimitire, sursa de alimentare cu apă şi staţia de epurare voravea delimitate zone de protectie sanitară (zona centrala este considerată porţiunealocalităţii cuprinsă între amenajările sportive din lunca pârâului Racoviţa şi “CurteaBălenilor”.Necesitatea completării dotărilor, în urma analizei a rezultat: -liceul va functiona cuplatcu şcoala generală, se va realiza extinderea dispensarului prin supraetajare; - dotări decultură –realizarea unei case de cultură cu sală multifuncţională de 400 locuri şi cuincluderea bibliotecii, realizarea unui muzeu de etnografie; -dotări administrative şifinanciare - amenajarea de spaţii pentru poştă, centraal telefonică şi banca de creditagricol în construcţia veche a primăriei.Monumente de arhitectură clasate: - Ansamblul Curţii Bălenilor, Hanul Mare, BisericaSf,Ion Botezătorul, Şcoala veche, Casa Săileanu Stelian,Clădirea fostei şcoli- Primărie,Fabrica de făină şi moara de mălai, Casa Niţescu, Localul fostei şcoli(bufet), Sediulfostului CAP.Relatia cu alte programe si planuri relevante:Planul Urbanistic General al Comunei Băleni a fost elaborat avand in vedere StrategiaJudeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele maiimportante documente de programare si care contribuie la implementarea strategiilornationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare nationaledupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si a



prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in CadrulNational Strategic de Referinta (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaza peobiectivele si prioritatile strategice stabilite in documentele/strategiile judetene sinationale :• Planul National de Actiune pentru Mediu;• Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Dâmboviţa;• Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – siPlanurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;• Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Dâmboviţa;• Planul National de Gestiune a Deseurilor;• POS Mediu 2007-2013;• Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura, accesibila sicurata pentru Romania”;• Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sistemede producere si distributie centralizate;• Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si amanagementului integrat al deseurilor solide;• Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitatipublice;• Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;• Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.:Apa - Asigurarea tuturor cetatenilor alimentarea cu apa potabila si canalizare in sistemcentralizat.Aer - Calitatea aerului este buna, activitatile economice existente nu constituie sursemajore de poluare. Circulatia se desfasoara cu greutate, starea drumurilor din intravilaneste necorespunzatoare.Sol – Nu s-a identificat zonă cu sol deteriorat în intravilan. Pentru colectarea deseurilorse va implementa proiectul ISPA privind gestiunea deseurilor la nivel judetean, fiindastfel inlaturata o sursa de poluare a solului.Riscuri naturale - Zonele mai joase din spatiile rezidentiale cu risc de inundatie la ploiinseminate cantitativ sau topirea zapezii, necesita intretinerea si decolmatareapermanenta a rigolelor si santurilor drumurilor nationale, judetene si comunale.Terenurile agricole care reclama cerinte ameliorative.Conservarea resurselor naturale - Păstrarea in intravilan a padurilor, plantarea deafrbori cu radacini adanci in zona de lunca a raului Dambovita. Beneficiarii balastierelorde pe raza comunei vor fi obligati a reda in circuitul silvic a suprafetelor cu zacamantulde balast epuizat.Realizarea retelei de distributie centralizata a gazelor natural si echiparea obiectivelorde utilitate publica (scoli, gradinite, crese, spitale, etc.) cu central termice proprii, pentru



diminuarea punctelor de foc si reducerea surselor de poluare si a pericolului deincendiu.Patrimoniu cultural – Instituirea zonelor de protective a monumentelor si interdictia de ase construe fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.Zonarea teritoriala – Teritoriul administrative este diferentiat in functie dedestinatia principală a terenurilor şi în conformitate cu necesitatile populatiei. Zonareapropusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.Constientizarea publicului - Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu.Primariainformeaza cetatenii despre hotararile adoptate de consiliul local. Regulamentul local deurbanism impune procedurile de aprobare a obiectivelor de investitii cu respectareazonelor de protectie.Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in contexttransfrontalier :Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,precum si faptul ca aplicarea masurilor din Planul Urbanistic General au un impactpozitiv asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei, se poate aprecia ca nu vorexista efecte semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontalier.Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil oriceefect advers asupra mediului al implementarii Planului Urbanistic General :Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat inperioada de punere in opera a lucrarilor cât si dupa, in timpul utilizarii obiectivelorpropuse prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale suntnecontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent,perfect controlabil. Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise sirestrictiile impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminuezepresiunea asupra mediului. Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei invigoare studiile de specialitate urmand a fi solicitate de autoritatile competente. In cazulimplementarii prevederilor din PUG pentru Comuna Băleni se recomanda urmatoarelemasuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului.- Zonarea teritoriului -este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cuma fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete adestinatiei terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construiretemporare si permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructuriide servicii de gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectiesanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local inproblemele dezvoltarii urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit siactivitati complementare de activitatile economice. Administratia publica locala trebuiesa respecte destinatia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specificeregimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentruorice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiileabilitate prin lege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupramediului vor fi insotite de studii de evaluare a impactului conform legislatiei in vigoare. - Factorul de mediu –,,aer” - in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar puteaafecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari



pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, lucrari de executie a retelelor dealimentare cu apa, de canalizare, de distribuţie a gazelor, depozitarea controlata adeseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad:- pe durata executiei a lucrarilor mai sus amintite, a reparatiilor la cladiri sau aexecutiei de constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vorlua masuri pentru a diminua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii(devierea si fluidizarea traficului, interzicerea parcarilor in zona, etc.), se va mentinecuratenia pe drumurile publice; - deoarece, volumul de transport rutier creste serecomanda marirea suprafetelor din intravilan destinate spatiilor verzi - masuraprevazuta in bilantul teritorial din PUG; - depozitarea deseurilor se va face inrecipiente inchise; operatorul de transport va trebui sa respecte programul de ridicare sitransport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pentru a se evita descompunereaacestora si generarea de mirosuri sau noxe; - pentru reducerea emisiilor de gazeprovenite din arderea combustibililor pentru incalzirea locuintelor se recomanda izolareatermica a constructiilor si utilizarea de echipamente de producere a energiei curandamente ridicate; - in cadrul procesului de avizare a amplasarii unei activitatieconomice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilorde COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si saprevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile inatmosfera.- Factorul de mediu – ,, apa ” - este prevazuta executarea retelelor de alimentare cuapa si de canalizare. Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane seimpun urmatoareale masuri: - pentru captarile de apa se vor institui zone de protectiesanitara care sa asigure integritatea surselor; - consumul de apa potabila si evacuareaapelor uzate vor fi monitorizate; - substantele utilizate in tratarea apei potabile se vorgestiona conform legislatiei in vigoare; - se va implementa un sistem de verificareperiodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare, de interventie rapida incaz de avarie, eliminarea pierderilor, asigurarea mentinerii stabilitatii terenului sievitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzei freatice; - pentru a seevita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrul zonelorde protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator. - in timpulexecutarii lucrarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se vainterzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;- deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarealegislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vor valorifica prinagenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozitanumai in locuri special amenajate.- Factorul de mediu –,, sol “ - sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia,realizarea unui sistem modern pentru colectarea deseurilor (implementarea proiectuluiISPA pentru gestionarea deseurilor solide menajere) si refacerea suprafetelor de terenafectate de alunecari de teren sau inundatii. Se impun masuri suplimentare, respectiv:- se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul administrativ alcomunei; - pentru protectia apelor de suprafata si subterane se recomanda utilizarea cuprecautie a dejectiilor animaliere ca ingrasamant natural, cu respectarea prevederilor



legale in domeniu; - pe durata executarii lucrarilor de constructii se vor lua masuripentru evitarea pierderilor de sol vegetal, la eliberarea Autorizatiei de construire se vainsera obligatia investitorului de a transporta pamantul vegetal dislocat pentruregenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive.- Factorul de mediu – sanatatea populatiei - sunt prevazute lucrari pentru realizareasistemului centralizat de distributie apa potabila şi retelei de canalizare, perfectionareasistemului de colectare a deseurilor menajere. Masurile prevazute au un impact pozitivasupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodarie comunala trebuiecompletate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesitatearespectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiullegii, impotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sauconstruit.- Patrimoniu cultural - în comuna Băleni obiectivele culturale sunt de categoria B, deinteres local. Planul stabileste zona de protectie a monumentelor si indica prinRegulamentul de Urbanism restrictiile instituite pentru mentinerea integritatiiobiectivelor.Criteriile care au condus la selectarea variantei alese :Varianta zero - mentinerea actualei situatii - este de natura sa determine o inrautatire astarii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari coerente care sa stabileasca ozonificare a teritoriului. Varianta aleasa are in vedere situatia actuala si este de naturasa determine Reglementarile necesare pentru o dezvoltare viitoare. Trebuie subliniat caplanul se refera la un teritoriu bine definit, apartiand administrativ Cosiliului Local alcomunei B ăleni astfel ca proiectul nu poate fi „stramutat”. Prin Planul de Urbanism siregulament s-au prevazut destinatiile fiecarei zone, au fost protejate site-urile deimportanta istorica/arheologica si au fost eliminate din teritoriul construibil zonele caresunt afectate de riscuri naturale. Principala dificultate intampinată a fost lipsa unorinformatii recente, s-a lucrat numai pe aprecieri si prognoze valabile la un moment dat sinu avem date concrete referitoare la starea factorilor de mediu din zona avuta invedere.Măsurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementariiplanului:Efectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-oconsecventa urmarire a aplicarii masurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planuluinecesita eforturi financiare considerabile. Determinanta in implementarea PUG-ului va ficapacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene,regionale, nationale sau europene). Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prinrespectarea urmatoarelor masuri:- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „AER” - Principalele surse de emisiiatmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse stationare de ardereasociate incalzirii spatiilor rezidentiale, comerciale si institutionale, precum si sursemobile (trafic rutier, spatii parcare). Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerulatmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale: obiectivele existente sa fie supusereevaluarii din punct de vedere al emisiilor obtinandu-se pentru acestea autorizatia demediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;



orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de poluare saunepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; reducerea emisiilor deaerosoli cu continut de carbon, oxizi de carbon, aldehide si cetone, prin introducereagazului metan; reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare saupietruire; realizarea unui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailorpietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate detraficul intens; se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor deconstruire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spatiiverzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.-Masuri pentru protejarea factorului de mediu „APA” – Realizarea retelei de alimentarecu apa si canalizare. Alte masuri prevazute pentru protejarea factorului de mediu apa: -dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul deextindere a zonei; - racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cuapa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a sistemelor decanalizare; - se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apaexistente si zone cu restrictii de construire; - precizarea in documentatiile de urbanismulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont delimita de inundabilitate a localitatilor; - amplasarea de lucrari si constructii in albiilemajore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale cursurilor de apa,lucrarilor de gospodarirea apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se va realiza numai dupadelimitarea zonelor de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarirea apelor,respectandu-se normele legale in vigoare; - pentru toate lucrarile de investitii la nivellocal al comunei, ce vor avea legatura cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, retelede aductiune, retele de distributie a apei potabile, retele de canalizare, statii de epurare,lucrari de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarirea apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; -orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurareaconditiilor normale de scurgere a apelor in situatia unor debite mari; - pe perioadaexecutiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor inalbie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie. - Masuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE” -seva realiza pentru toate strazile retele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cuape uzate din gospodariile individuale; - se va face dimensionarea retelelor de apa sicanalizare in conformitate cu planul de extindere a zonei; - se va realiza delimitareaexacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii deepurare, cimitire si urmarirea respectarii acestora, conform HG nr.930/2005 pentruaprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitarasi hidrogeologica; - se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minoreale cursurilor de apa si in zonele inundabile; - se va interzice depozitarea deseurilor inlocuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuripe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturorcategoriilor de deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privindgestiunea deseurilor respectiv: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile,colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de



echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionareacorespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionareaaltor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specific.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE” - seva respecta zona de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologicedelimitata prin PUG, ca urmare a studiilor de specialitate intocmite prin grija Directieimonumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin functiune,configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei,distrug coerenta specificului rural existent sau afecteaza valoarea monumentului ori azonei protejate a acestuia; - consiliul local vor raspunde pentru adoptarea elementelorarhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea sidezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica sirecreativa; - se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibilefunctional si cimitire; - se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelorconstruite; - suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate siintretinute corespunzator; - se va mentine in extravilan suprafata de padure si se vaimpune respectarea zonei de protectie, conform legislatiei in vigoare; - se vor asiguramasuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei invigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei;- se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor; se vor asigura plantatii inalte pe aleileprincipale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din suprafata totala acimitirului. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente -asigurarea mijloacelorde stingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare; montarea conductelor si acablurilor electrice, conform normelor in vigoare. - Masuri de supraveghere si control afactorilor de mediu - extinderea zonelor verzi si plantate; - reabilitari si modernizari dedrumuri; - realizarea retelei de alimentare si canalizare; - stabilirea de zone de protectiesanitara; - instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; - interdictia deconstruire pe terenuri forestiere; - interdictia realizarii de constructii care depreciazapeisajul; - obligativitatea respectarii regimului de administrare a monumentelor naturii; -delimitarea prin PUG a zonelor de protectie a monumentelor istorice si de arhitectura sia siturilor arheologice; - stabilirea de reguli privind realizarea de constructii in zoneleexpuse la riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere alimpactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitatede titular datorita lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatiifactorilor de mediu va trebui sa se realizeze in colaborare cu institutii ale statului, deprofil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la aceleactivitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria comuneiva depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizariimonitorizarii, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agentia Regionala pentruProtectia Mediului Piteşti.



FOAIA FINALĂ

Lucrarea: RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTICGENERAL COMUNA BĂLENI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

Contract : Nr. 01 din 23.02. 2011.Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BĂLENILucrarea contine un numar total de 63 pagini scrise şi pagini diferite si 7 piesedesenate.Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactată de : Dipl. Univ. Maniţi VirgilLucrarea a fost multiplicată intr-un număr de 3 exemplare, a căror destinaţie esteurmătoarea:- exemplarele nr. 1 şi 2 : Primăria comunei Băleni- exemplarul nr. 3 : A.R.P.M. Piteşti.Responsabil Elaborare Raport de Mediu: Evaluator Dipl.Univ. Maniţi Virgil - poziţia192 în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului ,Str.Neagoe Basarab, bl. A1, sc.C, et. 3,ap. 12, Telefon: 0747079077, Email:[email protected]

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/REGISTRU-NATIONAL.pdf

mailto:[email protected]

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE Raport de mediu pentru ...arpmag.anpm.ro/upload/31454_Raport...

Documents

Transcript of S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE Raport de mediu pentru ...arpmag.anpm.ro/upload/31454_Raport...