370

Capitolul

23SC|RI

23.1.GENERALIT|}I

Sc\rile sunt elemente de construc]iecare realizeaz\ leg\tura `ntre cl\dire [inivelul terenului exterior sau `ntre nivelediferite ale spa]iului interior al cl\dirii.

Rolul sc\rilor este de a permiteevacuarea rapid\ a persoanelor dincl\dire, `n caz de incendiu saucutremur.

Sc\rile trebuie s\ satisfac\ o serie decondi]ii privind :

• confortul circula]iei, care depindede efortul necesar parcugeriidiferen]ei de nivel [i de senza]ia desiguran]\ a circula]iei;

• rezisten]a [i stabilitatea sc\rii lasolicit\rile rezultate din sarcinile deexploatare (greutatea elementelorcomponente, greutatea oamenilor);

• aspectul plastic, prin folosireasc\rii [i ca element decorativ alspa]iului interior sau exterior.

Clasificare

Sc\rile se pot clasifica dup\destina]ie [i rolul lor:

• sc\rile monumentale – urm\rescrealizarea unui efect arhitectonicdeosebit; `n caz de incendiu saucutremur, servesc la evacuarearapid\ a oamenilor din cl\diri(maximum dou\ nivele);• sc\rile principale – servesc lacircula]ia normal\ în cl\dire;• sc\rile secundare – servesc lacircula]ia de serviciu `ntre diferitenivele sau numai la unele dintre ele,cum ar fi sc\ri de pod, de pivni]\.Aceste sc\ri, `n general, nu se iau `nconsiderare `n caz de evacuare laincendiu sau la cutremur.

Casa sc\rii

Casa sc\rii este spa]iul specialamenajat pentru amplasarea sc\rilorinterioare. Trebuie s\ fie vizibil\ [iaccesibil\ direct de la intrare.

371

Acest spa]iu din cl\dire, folosit pentruevacuare `n caz de pericol, trebuie s\fie separat de restul cl\dirii prin pere]i,plan[ee [i u[i rezistente la foc. Acestlucru este necesar pentru a se puteaparcurge traseul complet p^n\ la nivelulie[irii `n exterior, f\r\ a p\r\si casasc\rii.

Pere]ii de la casa sc\rii trebuie s\aib\ grosimea minim\ de 25 cm – lazid\rie [i de minimum 20 cm la beton,pentru protejarea acestui spatiu `n cazde incendiu (fig.23.1.I).

Casa sc\rii va fi ventilat\ [i iluminat\natural. Suprafa]a ferestrelor este decel pu]in 1/14 din suprafa]a orizontal\ acasei sc\rilor, pentru fiecare etaj `nparte. C^nd nu este posibil\ iluminareanatural\, se admite lumina artificial\, cucondi]ia s\ fie asigurat\ posibilitatea defunc]ionare, `n orice moment (incendiu,cutremur) a unui sistem automat deiluminare artificiala. Este necesaraposibilitatea de comunicare cuacoperisul cu pod sau tip terasa.

Forma `n plan (fig.23.1.II) a sc\riidepinde de: suprafa]a casei sc\rii, deimportan]a sc\rii, de cerin]elearhitectonice [i de raporturile dintredimensiunile casei sc\rilor.

Sc\rile drepte, `ntre doua niveleconsecutive, prezint\ o lungime maredar necesit\ spa]iu redus. ~n cazul c^ndnum\rul treptelor este mai mare de 15,se prevede un podest pentru odihn\(fig.23. 1.I) .

La construc]iile civile se folosesc, deobicei, sc\ri cu dou\ aripi paralele [ipodest intermediar (fig.23.1.I). ~n cazul

`n care spa]iul disponibil din casa sc\riieste limitat, se folosesc sc\ri drepte cutrepte balansate.

C^nd circula]ia este redus\ sauspa]iul este foarte mic, sunt utilizatesc\ri `n spirala.

23.2. ELEMENTE COMPONENTE

Elementele componenete ale uneisc\ri (fig.23.1.III) sunt: treapta,contratreapta, rampa, podestul,balustrada.

Treapta reprezint\ suprafa]aorizontal\ pe care se circul\.

Treptele au `ntre ele aceea[idiferen]\ de nivel. Lungimea liber\ atreptei este egal\ cu l\]imea sc\rii [ieste `n func]ie de debitul curent alcircula]iei [i de dimensiunile obiectelorce urmeaz\ a fi transportate pe scar\.

Contratreapta reprezint\ suprafa]avertical\ care leag\ dou\ trepteconsecutive, form^nd `n\l]imea treptei.

Raportul dintre `n\l]imea h [i l\]imea la treptei d\ panta sc\rii. ~ntre acesteelemente trebuie s\ existe relatiaBlandel :

2 h + l = 62... 64 cm (23.1)iar pentru gr\dini]e

2h + l = 58... 60 cm (23.2)Panta sc\rii este elementul

determinant al confortului circula]iei.Func]ie de `n\l]imea contratreptei,

sc\rile pot fi : joase – cu h<16,5 cm,mijlocii – cu h = 16,5 ... 17,5 cm [i `nalte– cu h = 17,6 ... 22,5 cm. Treptele joasesunt recomandate pentru sc\ri

372

Sc\ri. Casa sc\rii. Forme `n plan. Elemente componenteI. Scar\ cu o singur\ ramp\ ce une[te

dou\ nivele succesive

Scar\ cu ramp\ `ntoars\ la 1800

Podest intermediarpentru odihn\

~n plan casa sc\rii are lungimea aproape lajum\tate c^t la o scar\ cu o singur\ ramp\

Elemente componenteTreapt\

Ciubuc

Contratreapt\

L\]imea treptei

lL

L\]imea sc\rii (arampei)

~n\l]imea trepteih

Grind\ de vang

Raportul `ntre `n\l]imea [i l\]imea treptei

l

h

Formula lui Blondel

2 h + l = 62...64

••

h••

lRaport optim

2917

lh

=

Dimensiuni podest Distan]a `ntre rampe

L\]imea sc\rii func]ie de num\rul de fluxuri

L=90-100cm L=110-120cm

LLp ≥ L

hr

un flux dou\ fluxuri

hr =2,20 m sc\ri principalehr =2,00 m sc\ri secundarehr =1,80 m sc\ri provizorii

75

90

Scar\ dreapt\ cuo ramp\ cu podest

Scar\ dreapt\ cudou\ rampe [i cu

podest

Scar\ cu trei rampe[i dou\ podeste

Scar\ cu trei rampe [iun podest intermediar

Scar\ cu dou\ rampe[i `ntoarcere cu trepte

balansateScar\ elicoidal\

Forme `n planII.

III.

Fig. 23.1 Casa sc\rii, având scar\ cu o singur\ ramp\ [i cu dou\ rame [i podest intermediar (I.). Forme `n plan (II.). Elemente componente. Dimensiuni treapt\, podest, distan]\ `ntre rampe, l\]imea sc\rii (III.).

373

secundare, iar cele mijlocii – pentrusc\ri principale [i secundare.

Treptele `nalte sunt indicate numaipentru sc\ri secundare, iar cele cuh>19,5 cm sunt admise doar la sc\ri deserviciu.

Raportul optim, care necesit\ efortulfizic minim la urcare, este h/l=17/29.

Pentru a realiza p\[irea comod\,treapta se prevede cu un profil (ciubuc),care iese `n consol\ 2...5 cm. Profilulconstituie, `n acela[i timp , [i unelement decorativ.

Rampa este por]iunea `nclinat\ asc\rii (fig.23.1.I,III), ce poate fidreapta sau curba.

Num\rul de trepte al unei rampe estede cel pu]in 3 – pentru o circula]iecomod\ [i `n condi]ii de securitate, [i decel mult 16 trepte. Peste acest num\r,se recomand\ a fi `ntrerupte prinpodeste de odihn\.

Linia pasului este proiec]ia `n planorizontal a liniei de c\lcare normal\ atreptelor. Aceast\ linie este paralel\ cuparapetul rampei, la o distan]\ de50...60 cm de acesta.

~n\l]imea liber\ `ntre dou\ rampesuprapuse sau o ramp\ [i podestulsuperior este de cel pu]in 2,20 m – lasc\ri principale [i 1,90 m – la sc\ri deserviciu, m\surat pe o raz\ ce pleac\de la muchia treptei (fig.23.1.III).

Grinda de vang este elementul derezisten]\ (grind\ `nclinat\) pe carereazem\ treptele sau planul rampei(fig.23.1.III).

Podestul face trecerea de la o ramp\la alta sau de la o scar\ la nivelul unorsuprafe]e plane orizontale.

L\]imea podestului este egal\ cul\]imea sc\rii, pentru a asigura circula]ianum\rului de fluxuri.

Balustrada (fig.23.2.I) se prevede lapartea liber\ a rampei sau podestului,trebuind s\ reziste la solicit\rilemecanice (evacuare oameni). ~n\l]imeade siguran]\ a balustradelor e necesars\ fie 0,8...0,9 m, put^ndu-se reducefunc]ie de l\]imea balustradei. Vor fiprev\zute balustrade [i `n dreptulferestrelor `ntret\iate de podestelesc\rilor.

M^na curent\ este o pies\ profilat\,situat\ `n mod obligatoriu la parteasuperioar\ a balustradei. Ea este fixat\solid de balustrad\ sau de pere]iisc\rilor, pe o singur\ parte a rampelor,la sc\rile care deservesc 1...3 fluxuri, iarla sc\rile mai late – pe ambele p\r]i.

Forma [i sec]iunea m^inii curenteurmeaz\ a fi astfel conceputa, `nc^t s\fie u[or cuprins\ cu m^na (fig.23. 2.II).

23.3. DIMENSIONAREA FUNC}IONAL|

~n cadrul dimension\rii func]ionale, sevor determina prin calcul: l\]imea [i`n\l]imea treptelor, l\]imea rampei [i apodestelor.

Dimensiunile treptei, l\]imea [i`n\l]imea se stabilesc `n func]ie denecesit\]ile func]ionale ale cl\dirii(fig.23.1.III) [i de destina]ia sc\rii.

~n\l]imea unei trepte (h) rezult\ dincondi]ia

374

n.h = H (23.3)`n care: n - num\rul de trepte, astfel `nc^t s\

fie un num\r `ntreg; H - `n\l]imea dintre etaje.Cunosc^nd h, se poate determina

l\]imea treptei b, din relatia lui Blandelb+2h=62... 64 cm (23.4)

L\]imea rampei sau lungimea trepteise determin\ din considerentefunc]ionale [i de evacuare rapid\ acl\dirii, `n caz de pericol.

La cl\dirile de locuit, cu popula]ieredus\, l\]imea rampei rezult\ dincondi]ii func]ionale [i din posibilitatea dea se putea transporta pe scar\ diferiteobiecte.

La cl\dirile publice (cu aglomeraremare de oameni), l\]imea sc\rii rezult\dintr-o dimensionare, pentru evacuare`n caz de pericol.

Se consider\ c\ evacuareapersoanelor se face sub form\ de fluxuri– [iruri de persoane a[ezate una `nspatele celeilalte – care circul\ pe sc\rispre exteriorul cl\dirii.

L\]imea rampei se determin\(fig.23.1.III ) dup\ nivelul cu cel maimare num\r de fluxuri, f\r\ a se cumulafluxurile care vin de la niveluri diferite.Excep]ie fac s\lile de teatru saucinematograf.

Num\rul de fluxuri, prin care seevacueaz\ persoanele se determin\ curela]ia

F= N/C (23.5) `n care:

F – num\rul de fluxuri rezultat;

N – num\rul de persoane care trebuieevacuat;C – capacitatea de evacuare a unui flux,pe toat\ durata opera]iei de evacuare.

Rezultatele se rotunjesc la num\rul`ntreg imediat superior.

Num\rul de persoane N se determin\din proiectul cl\dirii sau se stabile[te `nfunc]ie de destina]ia acesteia.

La cl\dirile de locuit, se consider\ opersoan\ la 10 m2 suprafa]\ util\; lahoteluri, aria ce revine unei persoaneeste 8 m2, la care se mai adug\ un sporde 12 % pentru persoanele de serviciu[i eventualele persoane str\ine care s-ar afla `n cl\dire.

Capacitatea de evacuare a unui flux(C) este indicat\ , `n func]ie dedestina]ia cl\dirilor. La cl\dirile de locuit,capacitatea de evacuare a unui flux esteC =90.

Pe baza num\rului de fluxuri, sedetermin\ l\]imea sc\rii, care este celpu]in: 0,80 pentru un flux; de 1,10pentru 2 fluxuri; de 1,60 pentru 3 fluxuri;de 2,10 pentru 4 fluxuri; de 2,50 pentru5 fluxuri.

L\]imile uzuale de scar\ sunt celecare corespund la 2...3 fluxuri. L\]imeamaxim\ a scarii nu se limiteaz\, darrampele cu l\]ime peste 2,40 m vor fi`mp\r]ite pe toat\ lungimea lor cubalustrade intermediare.

Sc\rile se vor men]ine cu l\]imeconstant\, pe por]iunile unde circula]iaeste aceea[i.

375

Balustrade - parapete

hb hb

hb

hp

hb

hp

hb hb

hb

hp

hb

hp

hb

M^na curent\

din lemn labalustrad\ dinbeton armat

din lemn labalustrad\din lemn

din lemndin lemn

`mbr\cat cu tabl\ din tabl\ `ndoit\

din profile metalice masive

hb

7,2

3,8

3,8

7,2

3,8

5,4

Sc\ri exterioare

Peretele pe carereazem\ scaraexterioar\ esteconceputindependent destructura cl\dirii

Rost umplut cuh^rtie gudronat\pentru evitareasprijinirii celordou\ elemente

Te[ire realizat\pentru a evitasprijinirele `n cazde tasare

1 cm

Scar\ independent\ de cl\dire

Scar\ solidarizat\ de cl\dire

Consol\ din beton armat

1 cm

5 cm

Scar\ cu trepte din piatr\sau beton prefabricat

Treapt\ de podest

Rost perpendicular pe ramp\

3-5 cm

3-5 cm

4 cm

Sc\ri. Elemente componente.I. II.

Fig. 23.2 Elemente componente sc\ri. Balustrade, parapete. Mân\ curent\ (I.).Sc\ri exterioare (II.)

Sc\ri. Balustrade. Mân\ curent\. Sc\ri exterioare

376

La cl\dirile de locuit, `n\l]imea [il\]imea treptelor, l\]imea rampei [i apodestelor se men]in constante pe toatenivelele sc\rii.

Podestele vor fi dimensionate func]iede num\rul de fluxuri care este identiccu cel de pe rampa sc\rii, prin care seface evacuarea persoanelor.

Prin dimensiunile func]ionale alesc\rii `n]elegem dimensiunile de gabarit`n stadiul scarii finisate.

23.4. SC|RI EXTERIOARE LA CL|DIRI

Sc\rile exterioare (fig.23.2.III), de laintrare sau de la subsol, vor rezema fiepe console legate de zid\ria peretelui,fie pe funda]ii independente de restulconstruc]iei. Aceste funda]ii vor aveaacelea[i condi]ii de fundare ca [ifunda]iile de mic\ ad^ncime care nutransmit sarcini mari [i anume : s\ fie`ncastrate `n terenul bun de fundare [is\ dep\[easc\ ad^ncimea de `nghe].

Treptele [i podestul acestor sc\ri,rezemate la ambele capete, trebuie s\aib\ o pant\ redus\, spre parteainferioara a sc\rii, pentru a permitescurgerea apei.

Execu]ia acestor sc\ri trebuie s\ fief\cut\ din materiale negelive: piatr\ saubeton.

Sc\rile de piatra se realizeaza din rocile cele mai folosite, calcarele [igresiile. Treptele masive de piatr\ setaie cu sau f\r\ profil .

Suprafe]ele treptei [i contratreptei potfi buciardate sau frecate.

Intradosul acestor trepte se las\, `ngeneral, brut (neprelucrat) ; dac\ estevizibil, se prelucreaz\. Treptele dinpiatr\ se sprijin\ unele pe altele, pe of^[ie de 3...8 cm.

Sc\ri de beton. Dala pe care sea[eaz\ treptele din beton poate rezemape o umplutur\ de p\m^nt, ca [i cofraj.~ntre stratul de p\m^nt [i dala de betonse interpune un strat de nisipcompactat.

Nivelul podestului exterior serecomand\ a fi mai jos decât alpardoselii vestibulului de intrare. ~ntrescara exterioar\ [i construc]ie seprevede un rost de tasare sau arm\turapl\cii parterului se continu\ cu aceea asc\rii.

SC|RI INTERIOARE

Dup\ materialele frecvent folosite laexecu]ie, sc\rile interioare pot fi: sc\ride lemn, sc\ri metalice, sc\ri din betonarmat monolit sau prefabricate.

23.5. SC|RI INTERIOARE DIN LEMN

Sc\rile de lemn au un domeniurestr^ns de folosire – exclusiv lalocuin]e individuale, cu parter [i etaj –datorit\ unei comport\ri deficitare laincendiu.

Lemnul de stejar se folose[te maides la sc\ri, datorit\ rezisten]ei la uzur\[i a aspectului estetic ob]inut prinlustruire.

Sc\rile de lemn se utilizeaz\ `ntr-ocas\ a sc\rii proprie, dar [i `n holul saucamera de zi a cl\dirii, realizând în

377

acest fel un element de decora]ieinterioar\.

Elementele principale de rezisten]\ale sc\rii (fig.23.3), cele dou\ vanguride lemn ecarisat, sunt solidarizate `ntreele de treptele executate din dulapi , deesen]\ tare (grosime 4...5 cm). Treptelese `mbin\ cu grind\ de vang, prinintermediul unor [ipci prinse de vang,care urm\resc forma treptelor.

Contratreapta din sc^ndur\ seprinde de treapt\, la partea eisuperioar\ sau inferioar\.

La sc\rile mai late, solidarizarea,între grinzile de vang, se face prinbuloane metalice cu tije filetate.

Grinzile de vang se ancoreaz\ laextremit\]ile de funda]ii, de grinzileplan[eului sau ale podestului.

Podestele sunt por]iuni de plan[eucare primesc `n plus ac]iunea grinzilorde vang ce reazem\ `ntre ele.

Intradosul sc\rilor de lemn poate fi cutreptele vizibile finisate ori acoperitecu sc^nduri l\mbuite sau tencuite.

23.6. SC|RI INTERIOARE DIN METALCl\dirile industriale constituie aria

unde se folosesc uneori sc\rilemetalice, a c\ror utilizare este dictat\ decerin]ele tehnologice (structuri derezisten]a metalice) [i spa]iu reduspentru amplasare.

Grinzile da vang se realizeaz\ dino]el U,I,T, rotund, tabl\ sub]ire format\la rece sau profile compuse din tabl\groas\ solidarizate cu corniere.

Scar\ din lemn

Plan[eu dinlemn

Podestdin lemnGrind\

de vang

M^n\curent\

Balustrad\

Peretelecaseisc\rii

Rezemarea grinzii de vang pe grinda de podest

Grind\de vang

Grind\ de podest

Treapt\

Contratreapt\

Grind\ depodest

Grind\de vang

Treapt\Contratreapt\

St^lp Balustrad\

Grind\ depodest Treapt\

Grind\de vang

•

Treapt\

Contratreapt\

Carton asfaltatIntrados din lemn

Pl\ci ipsoscarton

1

1

2

2

2 - 2

Contratreapt\

Treapt\1-1

Grind\ de vang

Montarea treptelor `n grinda de vang

Grind\ de vang

Fig.23.3 Scar\ din lemn

378

Treptele [i contratreptele (fig.23.4) seexecut\ din tabl\ groas\ din o]el, tabl\striat\, rigidizate cu corniere.

Treptele [i contratreptele, alc\tuitedin tabl\ presat\, sunt astfel formate,`nc^t rigiditatea treptei se realizeaz\prin nervuri verticale.

Grinzile de vang reazem\ pe funda]iisau pe un plan[eu de beton armat, prinintermediul unor corniere ancorate cubuloane de scelment (fig.23.4).

Treptele pot fi prev\zute deasuprasau `n dreptul grinzilor de vang.

Se pot folosi sc\ri metalice cu treptedin sc^nduri de stejar de 5 cm grosime.

Intradosul sc\rilor metalice poate fifinisat [i prin fixarea unor pl\ci deipsos carton, prin intermediul unor baremetalice suplimentare .

Parapetul, din o]el cornier sau o]elrotund, se poate fixa, la parteasuperioar\ sau lateral, de grizile devang.

M^na curent\ la parape]i serealizeaz\ din cornier sau din o]elrotund.

23.7. SC|RI INTERIOAREDIN BETON ARMAT

Sc\ri din beton armat monolit.Datorit\ importan]ei sc\rilor `n caz deevacuare for]at\, este indicat\ folosireabetonului armat, material cu rezisten]emecanice favorabile la temperaturiridicate (fig.23.5).

Scara de beton armat transmitesarcinile spre structura de rezisten]\ acl\dirii , prin intermediul casei sc\rilor.

Scar\ de metal

Trepte [i contratrepte din tabl\ groas\pe suportul din corniere

Suportbalustrad\

Corniere suport

Grind\ de vang(U18/20)

Treapt\ din tabl\ groas\

Cornier suport

Treapt\ din tabl\ groas\

Cornier de rezemarea grinzii de vang

Grind\ de vang

Suportbalustrad\

Suportbalustrad\

Cornier suport

Cornier\ de rezemarea grinzii de vang

Bulon de ancoraj

Grind\ de vang

Bulon de ancoraj

Grind\ de vang dinTabl\ groas\rigidizat\ cu corniere

1

1

1 -1Grind\ de vang

Corniere derigidizare atreptei [i fixareaei pe grinda devang

Fa]a treptei dintabl\ striat\

Suport balustrad\

Fig.23.4. Scar\ metalic\

379

Rampa sc\rii din beton armat monoliteste o dal\ rezemat\ longitudinal,desc\rc^ndu-se pe podeste saurezemat\ transversal [i transmi]^ndsarcinile pe pere]ii longitudinali sau pegrinzile de vang.

Rezemarea longitudinal\ a rampei sepoarte realiza prin intermediul pl\ciipodestului, care, la r^ndul s\u poate firezemat pe 2 sau 3 laturi. Acest tip deramp\ continu\ conlucreaz\ `n planvertical cu podestul (`mpiedicat a se roti`n plan vertical), care necesit\ grosime[i armare sporit\.

Alt\ solu]ie de rezemare longitudinal\a rampei este pe grinzi de podest –grinzi amplasate la intersec]ia `ntreramp\ [i podest.

Rezemarea rampei prin intermediulgrinzilor de vang (grinzi `nclinate) sefolose[te atunci c^nd deschiderearampei este mare.

Rezemarea pe grinzile de vang sepoate realiza prin :• amplasarea acestor grinzi lamarginile rampei (`n cazul casei sc\riivitrate) sau pu]in retrase spre interior, `nscopul mic[or\rii grosimii aparente arampei ;• prelungirea acestor grinzi, careservesc [i la rezemarea podestului;

• amplasarea unei singure grinzicentrale, care va avea dimensiunim\rite comparativ cu solu]ia grinzii devang marginale, reduc^nd astfelgabaritul liber al sc\rii.

Rezemarea transversal\ a rampei serealizeaz\ `n pere]ii longitudinali ai casei

sc\rii. Dala continu\ pe mai multe nivele[i fr^nt\ la intersec]ia rampei cupodestul se comport\ ca o plac\sub]ire, prismatic\. Aceast\ comportarespa]ial\ d\ sc\rii o rigiditate mare, cutoate c\ nu are grinzi de rezemare.

~n cazul c^nd nu se consider\conlucrarea rampei cu podestul, rampase va `ncastra `n pere]ii longitudinali aicasei sc\rii, iar podestul va lucraseparat, fiind `ncastrat pe trei laturi `nzidurile casei sc\rii, iar pe a patra –rezemat pe o grind\ de podest.

Treptele, la sc\rile din beton armatmonolit, pot fi alc\tuite din beton simpluturnate peste o plac\ armat\ sauturnate `mpreun\ cu dala din betonarmat (fig.23.5).

Datorit\ efectului arhitectonicdeosebit, se utilizeaz\ din ce `n ce maides sc\rile cu plac\ treapt\ -contratreapt\. La acest tip de sc\ri,sarcinile exterioare vor determinaeforturi care sunt preluate numai detrepte [i contratrepte. Dac\ unghiul `ntretrepte [i contratrepte este de 900, acestesc\ri poart\ denumirea de sc\riortopoligonale.

Solicitarea preponderent\, la acesttip de sc\ri, este `ncovoierea.

Armarea sc\rilor ortopoligonale sepoate realiza cu arm\turi continue [ietrieri sau arm\turi continue [i cu baresuplimentare `nclinate (fig.23.5). Pentrusimplificarea calculelor, grosimeatreptelor va fi egal\ cu cea acontratreptelor.

380

Sc\ri din beton armat monolit

Sec]iune transversal\ 1-1

Plan

Scheme statice. ~nc\rc\ri. Diagrame eforturi.

Grind\ de podest

Plac\ ramp\Plac\podest

α

1 2

3 4

1' 2'

3' 4'

A

A1

'1A

B

B1

Plac\ ramp\Plac\podest

Plac\podest

Plac\ podest

Grind\ de podest

M2-3

M2'-3'

g+p g+p(g+p)/cos α

lp lr lp

Armarea sc\rii

Grind\ podest

Plac\podest

Plac\ ramp\

Plac\ ramp\

Plac\ramp\

Armare scar\ ortopoligonal\

Fig. 23.5 Scar\ din beton armat monolit. Sec]iune transversal\. Plan. Scheme statice. Armare.

Ancorareabalustradei

Balustrad\

Plac\ ramp\M^na curent\

Grind\ podest

Plac\podest

Treapt\

Contratreapt\

Funda]ia sc\rii

1 1

Golul vangului

Podest

Podest

Plan[eu etaj Linia pa[ilor

Balustrad\

381

Datorit\ concentr\rilor de eforturi, `nlocurile de fr^ngere a liniei mediane seprev\d arm\turi `nclinate.

Sc\ri din beton armat prefabricat.Capacitatea de ridicare a macaralelorva influen]a asupra adopt\rii uneiadintre urm\toarele solu]ii de elementeprefabricate la sc\ri de beton armat, `nordinea cre[terii gradului deindustrializare :

• trepte prefabricate independente;• trepte, contratrepte [i grinzi de

vang;• ramp\ [i semipodest prefabricat .Treptele prefabricate independente

pot fi elemente cu goluri sau f\r\ goluri,pot rezema la capete pe grinzi de vangmonolite sau `ncastrate `n zid\rie.

Treptele dreptunghiulare vor rezema`ntre ele pe o f^[ie de 4 cm; celetriunghiulare au suprafa]a de contactte[it\, contactul realiz^ndu-se printr-unrost fr^nt, cu laturi de 3 cm.

Grinzile de vang prefabricate potavea sec]iunea transversal\ `n form\ deL, iar cea longitudinal\ sub form\ decremalier\. Grinzile de vang reazem\pe grinzi de podest, care pot fiprefabricate sau monolite (fig.23.6).

Sc\rile cu ramp\ prefabricat\(fig.23.6) din beton armat au treptele [igrinzile de vang cuprinse `ntr-un singurelement (pot fi realizate cu vangmarginal sau central) asem\n\tor custructura chesoanelor.

La cl\dirile din panouri mari, `ncondi]iile unui grad mare de

Sc\ri prefabricate cu dou\ grinzi de vangTrepte Trepte masive

Scar\ prefabicat\ cu grind\ de vang central\

Trepteprefabricate

Pl\cu]e metalicepentru `mbinare

Grind\ de vang

Scar\ cu ramp\ prefabricat\

Grind\ de podestprefabricat\

F^[ii de plan[euprefabricate

Ramp\ prefabricat\

Pl\ci de mozaic prefabricate

Scar\ cu ramp\ [i podest prefabricate

Ramp\

Podest

Scar\ cu ramp\ [i semipodest prefabricate

Must\]i deancorare

Fig. 23.6 Sc\ri din beton armat prefabricat

Sc\ri din beton armat prefabricat

382

industrializare, se folosesc sc\riprefabricate din panouri mari, alc\tuitedin ramp\ [i jum\tatea podestuluiprefabricat (fig.23.6).

Rezemarea acestui elementprefabricat (rampa + semipodest) seface pe podest sau grinda de podest dela plan[eul etajului [i pe panoul deperete de la casa sc\rii.

Sc\rile din beton armat prefabricatprezint\ dezavantajul rigidiz\rii reduse acl\dirii, comparativ cu cele din betonmonolit.

La cl\dirile industriale `nalte, sefolosesc sc\rile elicoidale prefabricate,realizate dintr-un st^lp central, trepteprefabricate. Lipsa contratreptelor [iforma trapezoidal\ a treptelor fac cascara s\ fie comod\ la urcat (fig. 23.6).

Finisarea sc\rilor din beton armat. Lasc\rile din beton armat, finisajul seutilizeaz\ `n func]ie de destina]ia cl\dirii,importan]a sc\rii, considerente estetice[i economice.

Sc\rile din beton armat se pot finisacu :

• mortar de ciment sclivisit `ngrosimea de 1-1,5 cm ; `n cazul uneicircula]ii frecvente, se protejeaz\muchiile cu o]el cornier fixat prinancore metalice. Pentru a evitaalunecarea, suprafa]a treptelor se vaprevedea rulat\ sau buciardat\;• placaje din piatr\ natural\ (granit,marmur\) sau piatr\ artificial\ (pl\cide mozaic), la treptele [icontratreptele a[ezate pe un pat de2cm de mortar de ciment (fig.23.6);

• mozaic turnat;• sc^nduri de stejar fixate `n dibluride lemn;• PVC fixat cu adezivi.Intradosul sc\rilor din beton armat se

tencuie[te [i se zugr\ve[te.

23.8. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL

Pentru a efectua calculul sc\rilor,acestea se descompun `n elementesimple, izolate: treapta, rampa, grindade vang, grinda de podest, dalapodestului.

~nc\rcarea util\ din aglomera]ia deoameni ce poate proveni `n caz depericol, are valoarea cuprins\ `ntre3500...5000 N/m2; la aceste `nc\rc\ri seadaug\ `nc\rcarea permanent\provenit\ din greutatea proprie,pardoseal\ [i tencuiala intradosului.

Aceste `nc\rc\ri sunt uniformrepartizate pe suprafa]a: ceapermanent\ - pe o suprafa]\ `nclinat\,iar cea util\- pe o suprafa]\ orizontal\.

Placa rampei, care se consider\simplu rezemat\ sau `ncastrat\ pegrinda podestului, se va calcula `nfunc]ie de raportul laturilor pl\cii, dup\una sau dou\ direc]ii. Se recomand\ ase lua `n considera]ie [i conlucrareatreptelor, care va determina un consummai redus de arm\tur\.

Placa [i grinzile de podest secalculeaz\ ca mici plan[ee, c\rora li seasigur\ continuitatea cu treptele.

Grinda de podest este `nc\rcat\ dinrampe sub form\ de sarcini concentrate,prin intermediul grinzii de vang, [i de

383

Plac\ podestrezemat\ pe grind\podest [i peretele

Plac\ ramp\`ncastrat\ `nperetele casei

Plac\ podest rezemat\ petrei laturi (pere]ii casei sc\rii)

Grinzi podest

Direc]ia derezemare apl\ciipodestului

Grind\ de vang

Grind\ de podestPlac\ podest rezemat\ pe 4laturi (3 pere]i a casei sc\rii[i grinda de podest)

Plac\ podest rezemat\pe 2 laturi (grind\ podest[i peretele casei sc\rii)

Placa rampeirezemat\ pe grindade vang [i peretelecasei sc\rii Direc]ia de

rezemare apl\ciipodestului

Grinzi de vang

Grinzi podest

Grinzi podest

Direc]ia derezemare apl\ciipodestuluiPlaca rampei

rezemat\ pegrinzile de vang

Plac\ podestrezemat\ pe 2 laturi(grinzi de podest)

Grinzi podest

Grind\ podest

Direc]ia derezemare apl\ciipodestului

Plac\ podest rezemat\pe grind\ podest [iperetele casei sc\rii

Plac\ ramp\`ncastrat\ `nperetele caseisc\rii

Plac\ podest rezemat\pe grind\ podest [iperetele casei sc\rii

Grind\ podest

Grind\ podestPlac\ podest rezemat\ pe peretelecasei sc\rii [i rezemare elastic\ peplaca rampei

Placa rampeirezemat\longitudinal

Direc]ia derezemare apl\ciipodestului

Direc]ia derezemare apl\cii rampei

Grinzi podest

Direc]ia de rezemarea pl\cii podestuluiPlaca rampei

rezemat\longitudinal

Direc]ia derezemare apl\cii rampei

Plac\ podestrezemat\ pegrind\ podest[i peretelecasei sc\rii

Structura ramp\-podeste cu rezemare longitudinal\pe pere]ii casei sc\rii

Sc\ri din beton armat. Structuri de rezisten]\.

1

2

3

4

5

6

Fig. 23.7 Sc\ri din beton armat. Structuri de rezisten]\ care lucreaz\ dup\ direc]ie transversal\ (1,2,3) sau longitudinal\ (4,5,6).

384

sarcina aferent\ din placa de podest,sub forma unei sarcini uniformdistribuite.

Grinzile de vang, care preiau`nc\rc\rile de la trepte [i ramp\, se

calculeaz\ cu grinzi simplu rezematepe grinzile de podest sau continue dindesf\[urarea pe toate nivelele, dac\decalarea `ntre vanguri [i rigiditatea latorsiune a grinzilor de podest pot fineglijate.