Scaderea Colesterolului

Manualul Scaderea Colesterolului Pagina 1

Manualul Scaderea Colesterolului


Capitolul 1: Hei…e doar colesterol mărit

Chiar mă va ucide?

Se prea poate să fi văzut până acum informaŃii de genul:

“colesterolul mărit este ceva normal şi nu o problemă de sănătate. Organismul dvs

are nevoie de colesterol şi nu trebuie să-l scădeŃi. “Sperietura colesterolului mărit”

este doar o “lucrătură” a companiilor farmaceutice pentru a vă determina să

cumpăraŃi medicamente de care nu aveŃi nevoie.

Nu mă voi certa pe tema companiilor farmaceutice care încearcă să vă bage mâna

în buzunar cu reŃete medicale dispensabile.

Dar să nu asumăm adevărul primei părŃi doar pentru că există ceva legitimitate în

cea de-a doua.

Da, corpul tău produce în mod natural colesterol, şi da, ai nevoie de colesterol

pentru a-Ńi îndeplini activitatile şi a-Ńi menŃine funcŃionale procesele organismului.

Aceasta este absolut adevărată.

Colesterolul din organism este absolut necesar pentru a trăi. Fiecare celulă din

corpul tău conŃine şi are nevoie de colesterol.

Organismul ar avea de suferit şi s-ar lupta cu activitatiile zilnice dacă nu ar exista

colesterolul.

Colesterolul ajuta la:

• ProducŃia de vitamina D


• ProducŃia acizilor biliari necesari în digerarea grăsimilor şi absortia

nutrienŃilor

• Formează mulŃi hormoni (mai ales hormonii sexuali primari la femei şi

bărbaŃi)

Şi ştiai că, colesterolul este parte a insulatiilor din jurul fibrelor nervoase care

participă în comunicarea dintre nervi?

Doar pentru că, colesterolul este o componentă necesară a bunei sănătăŃi nu

înseamnă neapărat că este egal cu “OK”.

Corpul uman funcŃionează într-un echilibru perfect.

În America, duşmanul numărul unu al inimii este boala cardiacă. Bolile de inimă

depăşesc orice formă de cancer combinat, la fel ca şi oricare infecŃie sau boli

degenerative. Atacul cardiac este ucigaşul numărul 3 în America. Iar colesterolul

este un factor de risc atât pentru bolile de inima cât şi pentru atacuri.

Deci nu te păcăli singur. Nivelurile crescute de colesterol îŃi îngreunează

organismul şi produc daune pe numeroase planuri.

Aşa cum am menŃionat anterior, corpul tău produce colesterol de unul singur.

Aceasta este o indicaŃie asupra importanŃei colesterolului în menŃinerea vieŃii.

Însă când organismul are prea mult colesterol (combinaŃia între cel produs natural

şi cel indus prin dietă şi stil de viaŃă), ficatul respinge colesterolul nefolosit în

fluxul sanguin.

Prea mult colesterol circulant în fluxul sanguin conduce la formarea depozitelor

adipoase. De-a lungul pereŃilor arterelor încep să se formeze plăgi.


În cele din urmă, pe măsură ce situaŃia se înrăutăŃeşte, plăgile formate se dezolta şi

se îngroaşă. Aceasta înseamnă că diametrul arteriolar se micşorează.

Dacă arterele tale ar fii nişte nave spaŃiale ai spune :

“Houston, avem o problemă!”

Este uşor de înŃeles că avarierea arterelor îngreunează efortul inimii de a pompa

sângele prin micile deschideri. În plus provoacă scăderi în flexibilitate şi sufocarea

arterelor, ceea ce poate conduce la ateroscleroza.

Se poate întâmpla orcarui vas de sânge din organism. În cazul arterelor coronare,

poate împiedica sângele să livreze îndeajuns oxigen şi al nutrienŃi esenŃiali către

inima.

Această boală a arterelor coronare este numită mai simplu, boala cardiacă.

Însă, un alt risc al formaŃiunilor coagulate este posibilitatea ruperii unei bucăŃi din

cheag din peretele arterei şi să circule prin fluxul de sânge…până la creier.

Rezultatul?

Blocajul sanguin către creier şi un posibil atac cerebral.

Deci, prea mult colesterol sanguin conduce la formaŃiuni coagulate care cresc:

• Riscul bolilor cardiace

• Riscul atacurilor cardiace

Mitul colesterolului:

Atacul de inimă este datorat în totalitate colesterolului mărit (fals)


Cercetările arata că 80%-90% din calculii biliari sunt datoraŃi colesterolului.

Deci acum că am ajuns de comun acord la faptul că, colesterolul nu este ceva ce

poate fii ignorat, să aruncăm o privire asupra nivelurilor pe care trebuie să le avem.

Şi nu, nu urmărim un colesterol total mai mic de 200. (Surprins? Să mergem la

capitolul 2 şi să vedem de ce…)

Rezumat capitolul 1

Colesterolul este esenŃial pentru sănătate, dar nivelurile mari excesiv au un factor

de risc serios pentru calculii biliari şi atacurile cardiace. Deşi nu este singurul

factor de risc, este unul important care trebuie luat în considerare mai devreme sau

mai târziu.

Capitolul 2: Pragul de colesterol

Valorile pentru LDL, trigliceride şi colesterol total sunt apreciate ca “cu cât mai

puŃin cu atât mai bine”.

Iar HDL “cu cât mai mult cu cât mai bine”. Iată care e problema:

Valoare HDL este adăugate ca valoare din colesterolul total. Vrei ca HDL-ul să fie

crescut. TOATĂ LUMEA este de acord cu asta.

Şi totuşi, valoarea colesterolului total…aceea valoare se presupune a fii menŃinută

la un nivel scăzut.

200, la care se adauga valoarea HDL.


Deci Ńi se spune că valorea HDL trebuie să fie mare, însă tu vrei ca valoare

colesterolului total să fie mică…iar colesterolul total include HDL!

Dacă asta nu are absolut niciun înŃeles pentru tine…ai absolută dreptate…chiar nu

are.

ToŃi spun de câŃiva ani că este fără sens evaluarea profilului colesterolului bazată

pe valoarea colesterolului total..absolut fără niciun sens.

Vrei să vezi toate valorile ce constituiesc valoarea colesterolului total, însă

colesterolul total în sine este inrelevant.

LDL

+ HDL

+ (Trigliceride/5)

= Colesterol Total

Exemple de ce obiectivul “colesterolul total de 200” este o glumă

Să privim acest profil:

LDL: 140

HDL: 65

Trigliceride: 125

Colesterol Total: 140 + 65 + (125/5) = 230

Totul se afla peste 200.

Dar nu este un profil rău!


HDL-ul are peste 60, ceea ce este bine!

Raportul HDL-LDL de 46 este foarte bun.

Oricine poate beneficia de o dietă sănătoasă pentru inima şi de câteva schimbări ale

stilului de viaŃă, dar să sugerăm că o persoană ar trebui măcar să se gandesca la

medicamente nu numai că este greşit…este ceva criminal în ceea că mă priveşte.

Iată un scenariu real al unui tip pe care eu îl numesc “John”:

LDL: 160

HDL: 71

Trigliceride: 73

Colesterol Total: 246

Garantat mi-aş dori să-l văd cum îşi coboară acest LDL, însă este un profil destul

de bun.

Părerea mea?

“John” ar trebui să fugă din orice cabinet medical unde i se sugerează o prescripŃie

medicală.

Tot ceea ce are nevoie John este un sfat bun şi îşi poate coborî LDL-ul (iar acel sfat

bun se afla în mâinile tale chiar acum sub forma acestei cărŃi. Grozav,nu?).

“OK, deci scăderea colesterolului sub 200 nu reprezintă valoarea Ńintita…deci care

este scopul?”


În loc să se ne uităm la valoarea colesterolului total, ne vom uita la componentele

individuale care compun acel număr pentru a vedea ce se întâmplă cu adevărat şi

cât de bun sau rău este profilul colesterolului.

HDL:

HDL trebuie să fie de cel puŃin 40. VariaŃia 40-60 este considerată normală.

Preferabil, este bine să fie de 60 sau mai mult.

Dacă se afla sub 40 nu vă ignoraŃi. ÎncepeŃi chiar astăzi să-l creşteŃi. Dacă se află

între 40 şi 60 ar trebui să incepti să faceŃi ceva pentru al stimula.

Dacă este de 60 sau mai mult, atunci respiraŃi uşuraŃi deoarece riscul de atac

cardiac este mult mai scăzut decât al altora.

Trigliceride:

Trigliceridele sunt un alt tip de grăsimi circulante în fluxul sanguin. Şi, ca şi

colesterolul, trigliceridele sunt produse în ficat.

Cauzele trigliceridelor sunt apropae indentice cu cele ale LDL-ului ridicat.

Nivelurile trigliceridelor sunt mai sensibile la excesul de alcool decât colesterolul.

A avea un nivel de 500 sau mai mult de trigliceride reprezintă un semnal de alarmă

că pancreasul poate deveni inflamat.

ObservaŃie: efectiv toate sfaturile pentru scăderea LDL-ului se aplică şi

trigliceridelor. O singură excepŃie notabila este aceea că trigliceridele par a fii mai

sensibile la excesul de alcool.


Trigliceridele: raportul HDL

Noile cercetări indică faptul că raportul HDL-Trigliceride reprezintă o predicŃie

sigură a bolilor cardiace. Se crede că dacă trigliceridele sunt de 6 ori mai mari ca

HDL, riscul unor atacuri de inimă creşte de 16 ori!

Raportul HDL-LDL:

Dacă m-aş fii jucat un joc gen “Ghicitoarea” cu valorile colesterolului şi ar fii

trebuit să aleg o singură valoarea pe care să o evaluez în profil, aceea cel mai

probabil ar fii raportul HDL-LDL.

< .3: Trebuie să faceŃi ceva. Chiar acum

>.4 to >6: este OK, însă poate fii şi mai bine

>.6: este foarte bine

Dacă raportul se afla în jur de 1.0, felicitări! Vă aflaŃi într-un fel de categorie de

elită şi aveŃi un profil al colesterolului foarte sănătos.

ObservaŃie: Unii indivizi inversează această valoare şi o denumesc LDL împărŃit la

HDL. Nu este nici greşit nici adevărat, trebuie doar să înŃelegeŃi diferenŃa.

Dacă vă uitaŃi la HDL/LDL…veŃi vrea o valoare mare. Dacă vă uitaŃi la LDL/HDL

veŃi vrea o valoare mică.

Exemple:

LDL 150 ; HDL 30

HDL/LDL raportul este .2, în timp ce LDL/HDL este 5.0 (or 5:1)


LDL 120 ; HDL 60

HDL/LDL este .5, în timp ce LDL/HDL este 2.0 (or 2:1)

LDL:

Noile cercetări sugerează că valorile scăzute nu sunt neapărat cele mai bune în

cazul LDL

…cel puŃin nu până la un anumit punct.

AŃi fost puşi să credeŃi că valorile mici sunt întotdeauna cele mai bune. Sub 100

este optim. Şi acum din ce în ce mai mulŃi doctori sugerează că dacă aveŃi un alt

factor de risc asupra inimii, nivelul targetat este sub 70!

Unde este dovadă care sprijină asumpŃia că aceste valori scăzute scad riscul de boli

de inimă? De fapt, toate dovezile reale par să indice exact contrariul.

Cercetările încep să arate din ce în ce mai des existenŃa unui “punct forŃe” situat în

jurul a 110 (aproximativ 100-120) pentru LDL.

Deci dacă LDL-ul dvs se află între 100 şi 120, HDL-ul în jurul a 60, iar

trigliceridele sub 150….înseamnă că aveŃi cu adevărat un profil al colesterolului

foarte sănătos.

LDL: mărimea nu contează

Chiar şi în cazul particulelor LDL şi HDL putem să distingem “bunul” şi “raul”.

Atât prticulele LDL cât şi cele HDL pot reprezenta doua variaŃii….molecule mici,

dense sau molecule mari. Obişnuiesc să le numesc pe cele mari, mari şi uşoare.


VreŃi ca particulele voastre să fie mari şi uşoare, şi nu mici şi dense. GândiŃi-vă la

cele mici şi dense ca la nişte bile…nu vreŃi nişte bile în sângele vostru…nu?

Pe de altă parte, dacă vă gândiŃi la moleculele mari şi pufoase şi uşoare…nu mai

pare chiar atât de periculos, nu? Particulele mici şi dense din LDL sunt cele care

vatameaza şi blochează arterele, în timp ce particulele mari nu au abilitatea de a

penetra peretele arteriolar şi a provoca ateroscleroza.

Cum vă daŃi seama dacă particulele LDL sunt mici şi dense sua mari şi uşoare?

Ei bine, o cale foarte sigură prin care ne putem da seama este un test de sânge

numit testu de fracŃionare lipoproteica. Din nefericire, nu este disponibil în toate

laboratoarele, însă devine din ce în ce mai des întâlnit în fiecare an. Chiar dacă

asigurarea medicală nu îl acoperă, este important să vi-l faceŃi la un moment dat.

Însă este o bună regulă care trebuie urmată…

Dacă trigliceridele sunt mai mari de 150 şi HDL-ul se afla sub 40 (sub 50 la

femei), aceasta e o bună indicaŃie care atestă ca particulele dvs sunt mici şi dense.

Sfat: exerciŃiile fizice sunt unul dintre modalităŃile proactive prin care puteŃi

schimba particulele mici în cele mari, mult mai puŃin periculoase pentru sănătatea

arterelor.

Acum, că am stabilit nişte instrucŃiuni mai exacte cu privire la evaluarea valorilor,

să aruncăm o privire asupra a ceea ce eu şi mulŃi medici respectabili numim un

profil aproape perfect:

LDL: 120

HDL: 60


Trigliceride: 125

Colesterol Total: 120 + 60 + (125/5) = 205

Companiile farmaceutice vă vor spune că este recomandat să profitaŃi de un

medicament anume pentru a-l scade sub 200.

Mitul colesterolului: mai puŃin este întotdeauna mai bine când vine vorba de

colesterolul total, în special în cazul LDL (fals)

Voi lăsa asta aşa cum e…şi este vreo mirare de ce nu am încredere în companiile

farmaceutice?

Prefer să las datele şi valorile să vorbească de la sine.

Rezumat capitolul 2

Colesterolul total este o valoare fără utilitate. În loc de asta, uitaŃi-vă la fiecare

dintre componentele sale individuale…HDL, LDL, trigliceride şi raportul

HDL/LDL, pentru a vă evalua corect valorile.

Nu încercaŃi să vă jucaŃi pentru a coborî nivelul LDL. Mai mic este mai bine numai

până într-un anumit punct. Din momentul în care aŃi ajuns la 100-120 este foarte

bine. ReverificaŃi-vă HDL-ul şi raporturile şi în acel moment veŃi vedea cât de mult

trebuie să “munciŃi”.


Capitolul 3: De ce HDL este “bun” şi Cum

RidicaŃi-l la nivele santoase…

MulŃi oameni au probleme în a înŃelege conceptul de colesterol “bun” după ce

toată viaŃa li s-a spus cât de rău este colesterolul şi de ce trebuie să-l menŃină în

praguri scăzute.

Contrar variantei LDL “rău”, de fapt un HDL scăzut este factorul de risc pentru

bolile de inimă. Iată modalitatea mea de a pune faptul nu numai astfel încât să-l

înŃelegeŃi, dar nici să nu-l uitaŃi vreodată.

Dacă vă amintiŃi de mai devreme, am spus cum o plagă formată pe peretele

arteriolar din cauza colesterolului mărit poate cauza un risc sporti de atacuri

cardiace. Ei bine, acel colesterol amrit este LDL-u rău. Însă, HDL-ul bun se poate

că un agent de poliŃie pentru LDL-ul rău.

HDL-ul patrulează de-a lungul fluxului de sânge, adunând atât LDL cât poate,

pentru a preveni formarea plăgilor.

Cu cât avem mai mult HDL în sânge, cu atât vom avea mai puŃini “criminali” LDL

care să ne vatameze arterele.

MulŃi experŃi cred acum că menŃinerea unor nivele adecvate de HDL poate fi cel

mai important indicator lipidic pentru prevenirea atacurilor ischemice, care este un

tip de atac cauzat de blocajul arterelor carotide – arterele care transporta sânge

către creier. HDL-ul poate chiar reduce riscul de hemoragie, care este un tip de

atac ceva mai puŃin întâlnit, cauzat de inundarea creierului cu sânge.


Cât de bun este HDL-ul totuşi?

O cercetare recent publicată în Jurnalul AsociaŃiei Medicale Americane atestă cum

mulŃi oameni care au trăit o viaŃă lungă şi sănătoasă – vârsta medie a fost de 98 de

ani – au o anumită mutaŃie genică ce conduce la nivele sporite de HDL precum şi

la particule mari de HDL şi LDL, mai mari decât cele prezente în general la

populaŃie.

Deşi nu suntem cu toŃii norocoşi să moştenim “longeviva gena”, sunt multe lucruri

pe care le putem face pentru a ne creşte nivelul de HDL şi singuri – şi poate să ne

creştem şansele pentru o viaŃă lungă şi sănătoasă.

- “7 principii pentru a reduce colesterolul”, de John Hopkins

La fel ca şi acesta, există şi un studiu danez din arhivele de medicină internă, care a

produs câteva rezultate surprinzătoare.

În acest studiu cu oameni de 85 de ani săi mai mult, nivelul mic de HDL – mai

degrabă decât cel ridicat de LDL – a fost cel care a făcut legătura cu riscul

mortalităŃii din cauza atacului miocardic sau bolilor cardiace.

Ceea ce cercetătorii ne spun de la un timp este ca un nivel mare de HDL reprezintă

factorul indicator al uei vieŃi longevive şi santoase, din câte ştim până acum.

Acum, ştim ce avem de făcut, şi anume:

• Să coborâm LDL până la 100-120

• Să creştem HDL până la cel puŃin 40, preferabil peste 60

• Să urmărim evoluŃia raporturilor HDL/LDL şi Trigliceride/HDL


…să aflăm cum să facem asta, ok? Mai întâi, să vedem exact care sfaturi dietetice

spuse mai devreme sunt o grămadă de prostii.

Rezumat capitolul 3

În ciuda faptului că am ştiut mereu că trebuie să scădem colesterolul atât cât

putem, e un nivel de HDL care este la fel de important…poate chiar mai

mult…decât LDL-ul scăzut.

Capitolul 4: Să distrugem colesterolul

Mituri şi minciuni expuse

Aş fi vrut să primesc câte un ban pentru fiecare persoană pe care am văzut-o

străduindu-se din răsputeri să-şi scadă colesterolul prin schimbări de stil de viaŃă şi

de dietă – doar ca să eşueze lamentabil.

Am avut parte de poveşti similare mereu şi mereu.

E atât de grav deoarece sunt oameni buni, muncitori, care încearcă să facă tot ce

pot pentru a-şi revendica sănătatea. Aceştia încearcă să facă ceea ce trebuie, şi

optează pentru soluŃii naturale în loc de medicamente.

Dar sfârşesc prin a eşua. În adâncul lor îşi dau seama că asta nu se datorează unui

efort prea mic.

Însă rezultatul spune altceva.

Când valorile rămân la fel, sau chiar urca…este greu de justificat ce efort ai făcut,

nu?


Am aflat acum câŃiva ani de ce oamenii eşuează cu recomandările dietetice ale

medicului lor. Nu se datorează efortului prea mic sau lipsei de implicare..cel puŃin

nu în majoritatea cazurilor.

Este din cauză că sfaturile dietetice pe care le primeşti de la medici sau experŃi nu

funcŃionează cu adevărat. De aceea mulŃi americani renunŃa la luptă şi se înfundă

în medicamente.

Ceea ce probabil Ńi s-a spus:

• EvitaŃi mâncărurile bogate în colesterol, precum oualele, homarul sau ficatul

• ÎnlocuiŃi untul cu margarină

• ÎnlocuiŃi carnea roşie cu carnea de pui, curcan sau de peşte

• EvitaŃi grăsimile saturate precum carnea roşie sau nucă de cocos

• ConsumaŃi o dietă săracă în grăsimi şi evitaŃi mâncărurile bogate în grăsimi

naturale

Unde te duc aceste sfaturi dietetice?

Ştiu că nu funcŃionează, altfel nu ai mai citi această carte chiar acum. Să privim

aceste sfaturi unul câte unul şi să le evaluăm minusurile:

Mit 1: evitaŃi mâncărurile bogate în colesterol precum oualele sau homarul

Asta chiar nu are sens, nu-i aşa?

Dacă ai un colesterol ridicat, ar trebui să fi nabun ca să consumi mâncăruri bogate

în colesterol.


Nu-i aşa?

Înainte să răspund direct la întrebarea asta, gândiŃi-vă la asta:

Acum nu demult….

Realizez că a fost în timpul vieŃii părinŃilor sau bunicilor tăi, sau poate chiar în

timpul vieŃii tale, o oarecare credinŃa în comunitatea medicală, ce spunea că dacă

reŃii apa în organism, trebuie să bei mai PUłINĂ apă.

La urma urmelor, asta are sens, nu-i aşa?

Dacă organismul reŃine apă, are perfect înŃeles că dacă vom consuma mai multă

apă vom înrăutăŃi situaŃia. Ideea este…că radem auzind asta acum şi ştim că este

total fals.

O numim o prostie pentru că sim că, dacă organismul reŃine apă, o face pentru că

nu are destulă. Deci care este cea mai bună modalitate să oprim reŃinerea apei?

Cred că…să bem mai multă apă.

Corpul este capabil să răsufle uşurat, ca să spun aşa, şi să îşi dea seama că are parte

de mai multă apă, în aşa fel încât să scape de depozitele făcute. ÎŃi spun această

analogie ca să-Ńi amintesc că atunci când vine vorba de cum funcŃionează

organismul – nu e4ste întotdeauna intuitiv sau are sens comun.

Acestea fiind spuse, voi evidenŃia următoarea noŃiune:

Mâncărurile bogate în colesterol nu cauzează creşterea colesterolului în fluxul de

sânge. Nu contează cât colesterol avem în mâncare. În loc de asta, apare

întrebarea…

Mâncarea pe care o consumăm provoacă creşterea colesterolului în organism?


Mâncărurile bogate în colesterol – inclus oualele – nu cauzează creşterea

colesterolului în sânge. Iată o altă analogie pentru tine.

Şi serios, aceasta se apropie mai mult de subiect decât analogia cu renetia apei.

Mâncărurile alcaline versus mâncărurile acide

Cred că unul dintre cele mai ascunse secrete din toată ştiinŃa sănătăŃii este

conŃinutul alcalino-acid din corp. În mod specific, cum mâncărurile pot influenŃa

alcalinitatea sau aciditatea din celule.

Mai pe scurt, celulele alcaline sunt bune. Celulele acide sunt rele – un focar de

cancer.

Nu vreau să transform asta într-o discuŃie lungă în ceea ce priveşte alcalino-

aciditatea, însă înŃelegeŃi asta: care sunt cele mai acide mâncăruri la care ne putem

gândi? Majoritatea oamenilor răspund “lămâile”.

Şi macarea cea mai alcalină? Lămâile!

Rezumat: o mâncare “acidă” precum lămâia este generatoare de celule alcaline. Şi

macarurile bogate în colesterol precum oualele, homarul sau crevetele nu s-au

dovedit a creşte nivelurile sangvine de colesterol.

Este ceva…intuitiv? Desigur.

Însă cercetările şi ştiinŃa întreaga neagă asta.

Iată rolul ciudat al ouălelor în acest mit pe care vreau să fiŃi atenŃi. VedeŃi dacă vă

prindeŃi aşa cum am făcut-o eu.


Văd articole , site-uri şi documente care, într-un paragraf avertizează asupra

pericolelor consumului de ouă şi ne spune cât de dăunătoare sunt nivelului nostru

de colesterol. Mai jos în articol – câteodată chiar în următorul paragraf – autorul

admite faptul că ouă pe zi nu s-au dovedit a prezenta probleme.

“…nu există nicio legătură între colesterolul din macare şi cel din sânge. Niciuna.

Şi am ştiut asta dintotdeauna.”

- Dr. Angel Keys

Şi aici apare aceasta admitere interesantă din cărŃile celor mai bine vânduŃi auotri

nutriŃionist, Dr. Robert Atkins şi Louise-Ann Gittleman…

ŞtiaŃi că cercetarea iniŃială care condamnă legătura dintre ouă şi colesterol a fost

făcută de către institutul cerealelor din America?

Şi credeŃi că oamenii de acolo au avut vreun interes în privinŃa rezultatelor?

Să vedeŃi…

Cercetarea a fost făcută cu pudră de ouă deshidratată, nu cu ouă reale!

Şi totuşi acel mit încă persista şi astăzi, având în vedere că mulŃi oameni evita

oualele la micul dejun crezând că în felul acesta îşi fac o mare favoare nivelului de

colesterol.

Mit 2. ÎnlocuiŃi untul cu margarină.

Îmi pare atât de rău pentru ouă şi unt. Aceste “sărmane” alimente nu par a avea

vreo speranŃă în zilele noastre.


“StaŃi departe de unt şi schimbaŃi-vă pe margarina “cea sănătoasă”, este ceea ce ni

se spune de decenii încoace.

Dar care este de fapt adevărul?

Faptul că înlocuiŃi untul cu margarina va scade nivelul de colesterol şi va reduce

riscul de probleme cardiace? Răspunsul este NU. De fapt, va face exact opusul.

s-a dovedit că margarina este unul dintre cele mai proaste alimente pe care le puteŃi

mânca, afactandu-vă astfel arterele şi inimă. Periteti-mi să fiu cât mai

clar…mâncărurile naturale sunt întotdeauna mai bune decât cele

superficiale…ÎNTOTDEAUNA.

Nu voi intra în detalii ce privesc ingredientele margarinei, deoarece probabil că

sunteŃi aproape să luaŃi masa şi nu vreau să vă stric apetitul.

Însă există două puncte cheie pe care trebuie să le ştiŃi:

1. În prepararea margarinei se foloseşte hidrogenarea şi nu vreŃi să mâncaŃi

produse hidrogenate.

2. Se folosesc uleiuri de calitate inferioară, care sunt destul de proaste ca să

agraveze situaŃia – aceste uleiuri (de obicei deja râncede) sunt încălzite la

temperaturi mari în timpul procesului de producŃie. Uleiurile încinse poate fi

cea mai proastă mâncare pe care vreŃi să o introduceŃi în organismul dvs.

Alternativa untului:

1 lingura de unt fin

1 cană de lapte bătut


1 cană de ulei sănătos

(folosim canola sau şofran. Trebuie să fie ceva cu grust puŃin neutru dacă vreŃi să

păstraŃi aroma untului)

FolosiŃi un mixer pentru a amesteca totul şi gata, un amestec fin cu gust de unt şi

abilităŃile margarinei.

Să nu uităm de alte câteva “bunătăŃi” precum emulsufucatorii, vitaminele sintetice

şi coloranŃii sau aromele artificiale. Cum cineva poate numi aceste mâncăruri

“sănătoase” mă depăşeşte total.

Mergi chiar acum la frigider şi aruncă margarina la gunoi. Nu vă jucaŃi cu acest

factor cauzator de blocaje arteriolare şi cancer. AsiguraŃi-vă că veŃi folosi unt în loc

de margarină. Atât papilele gustative cât şi inima vă vor mulŃumi pentru asta.

Rezumat capitol

MulŃi mi-au trimis e-mailuri şi m-au întrebat despre noile margarine cu steroli

adăugaŃi. Părerea mea este…

Dacă adaug vitamina C la o plăcintă, nu mă face mai sănătos şi nici nu mă ajută să

scap de o răceală.

Adăugând steroli din plante - sau orice altceva – în margarina, nu o va face un

produs mai sănătos.

Mit 3. ÎnlocuiŃi carnea roşie cu cea de peşte şi pui.

Nu admit consumul de cantităŃi mari de carne roşie ca o regulă generală, însă

carnea roşie nu este chiar coşmarul nostru în ceea ce priveşte colesterolul, aşa cum

am fost în vatati să credem (mai multe în capitolul 5).


Şi dacă înlocuiŃi carnea roşie cu cea de peste sau de pui care a fost prăjită sau

fiartă…Dumnezeule, asta chiar este o greşeală majoră.

Dar câteodată este vorba de mai mult decât de incoluirea mâncărurilor actuale. Iată

o teorie pe care eu o am:

Cred că majoritatea oamenilor, bărbaŃii în special, au o preferinŃă puternică pentru

carnea rosie vizavi de cea de peşte. Cred că majoritatea bărbaŃilor mănâncă mai

puŃin peste în comparaŃie cu carnea roşie şi se adapă cu alte alimente în timpul

meselor cu peste.

Alimente precum pâinea şi desertul. Aceasta este doar o teorie de a mea. Nu deŃin

nicio cercetare solidă sau date care să ateste această teorie. Dar dacă aŃi înlocuit

carnea roşie cu peştele, gândiŃi-vă bine şi vedeŃi dacă sună OK ( mulŃi spun că nu ).

Mit 4. EvitaŃi grăsimile saturate – chiar şi cele naturale

Grăsimile saturate precum nucă de cocos.

“Consumând mâncăruri grase (indiferent de ce fel) nu veŃi devenii mai graşi. Nu vă

va creşte nivelul concentraŃiei grăsimilor săturate din sânge. Asta este ştiinŃa.

- Dr. Mary C. Vernon

Singurul lucru pe care vreau să-l claridic din nota precedentă a medicului Vernon

este acela că atunci când ea spune “Orice fel” de grăsime, nu greşiŃi şi nu includeŃi

grăsimile trans. Sunt singur ca el este de acord că grăsimile trans sunt un dezastru

pentru organism.


Aşa cum am menŃionat mai devreme, carnea roşie nu reprezintă dezastrul

colesterolului aşa cum am crezut. De aceea milioane de americani îşi reduc

grăsimile saturate reducând carnea roşie şi nu văd niciun rezultat.

Şi sugerând că oamenii trebuie să evite o grăsime sănătoasă precum cea din nucă

de cocos este foarte greşit.

Nucă de cocos şi uleiul de nucă de cocos sunt foarte sănătoase. Defapt recomand să

se consume o lingură pe zi de ulei de nucă de cocos atunci când se doreşte

pierderea în greutate. Da, pierderea în greutate! Voi spune mai multe despre

grăsimile saturate în următorul mit şi anume…

Mit 5. ConsumaŃi o dietă săracă în grăsimi.

“Toată această idee cum că dietele bogate în grăsimi cauzează probleme cu

colesterolul este un fel de mit”

- Michael R. Eades, M.D.

Adevărul este ca…nu este un fel de mit…chiar este un mit.

“Dietele sărace în grăsimi recomandate de programul naŃional educaŃional pentru

colesterol au întâmpinat rezultate dezamăgitoare în controlul colesterolului”

- Dr. Marcia Stefanick de la Şcoala de Medicină Stanford

Sunt sigur că vă amintiŃi din capitolul 3 despre cât de important este să menŃineŃi

nivele ridicate de HDL.

Ei bine, ghiciŃi ce fac dietele sărace în grăsimi nivelurilor de HDL. Îl scad.


Nu numai asta, dar dietele sărace în grăsimi chiar s-au arătat a creşte trigliceridele

totodată.

Este de la sunt înŃeles de ce dietele pe care le-ai încercat au eşuat…sau chiar au

înrăutăŃit lucrurile.

MulŃi oameni adoră să facă o problemă între diferitele tipuri de grăsimi:

• Saturate

• Nesaturate

• Monosaturate

• Polinesaturate

PermiteŃi să simplific asta şi să le împart în două grupe:

• Grăsimi naturale

• Grăsimi artificiale

Grăsimile naturale (respectiv grăsimile bune) sunt grăsimile care apar în natura

(precum nucă de cocos) sau în mâncărurile produse cu ingrediente naturale

(precum untul).

VreŃi să evitaŃi grăsimile artificiale sau procesate precum:

• Mâncărurile rafinate

• Mâncărurile prăjite

• Produsele alimentare ambalate

• Snack-urile


Câteva exemple de grăsimi bune, slab procesate include:

• Nucile

• Oualele

• Carnea macră

• Mâncărurile de mare

• Brânză de vacă

• Avocado

• Somon

• Câteva uleiuri presate la rece (de avocado, de măsline, de nucă de cocos, de

nuci)

Nu grăsimile naturale sau chiar cele saturate ne cresc colesterolul şi trigliceridele.

Deci dacă reducem alimente precum untul, oualele, carnea roşie, grăsimile săturate

şi toate mâncărurile bogate în colesterol, nu vom găsi răspunsul la problema

noastră.

Să mergem la următorul capitol şi să aflăm răspunsul.

Rezumat capitolul 4.

Mâncărurile bogate în colesterol şi grăsimi nu ne cresc nivelul de colesterol aşa

cum ni s-a spus. Doar grăsimile artificiale din mâncărurile procesate trebuiesc

evitate…nu mâncărurile naturale, cele bune. (grăsimile naturale precum uleiul de

nucă de cocos s-au dovedit chiar a ajuta la slăbit).


Capitolul 5. Coşmarul colesterolului şi trigliceridelor.

S-ar putea să fii ameŃit deja până acum şi poate să pui la îndoială sănătatea mea

mintală – când Ńi-am spus că o dietă bogată în grăsimi (cu grăsimi saturate) şi în

colesterol nu cauzează creşterea colesterolului din sânge la nivele dăunătoare.

Dar milioane de americani trec prin aceea dieta în fiecare an şi eşuează lamentabil.

Pot milioane de oameni în fiecare an să fie “slabi” şi “indisciplinaŃi” când vine

vorba să facă nişte schimbări în dieta lor? Sau poate doar dieta sugerată este

adevărata problemă? Am răspuns deja la asta.

Şi am spus “da”.

Să nu uităm că ştiinŃa reală mă sprijină în această chestiune.

Tot mai mulŃi experŃi în sănătate ies la rampă şi realizează că am vândut gogoşi

când a venit vorba de grăsimi naturale şi de mâncăruri bogate în colesterol.

Şi sute şi sute de oameni afla de unii singuri ca atunci când schimba aceste diete cu

cele care funcŃionează cu adevărat…descoperă că este mai uşor să-şi scadă

colesterolul (şi să mai piardă şi din greutate) decât ar fii crezut vreodată.

Şi acum hai să aflăm exact care mâncăruri şi stiluri de viaŃă dereglează procentajul

de colesterol şi trigliceride.

Duşmanul numărul 1: Zahărul

Vi s-a spus să evitaŃi sau să eliminaŃi carnea roşie, toate grăsimile şi dietele bogate

în colesterol precum oualele.


Dar adevărul este ca zahărul este mai rău decât cele trei menŃionate mai

sus…combinate!

Zahărul este principala cauză a nivelului mare de trigliceride.

Şi aprortul mare de zahăr este direct şi indiscutabil colerat cu riscul crescut de boli

de inimă.

Zahărul este un dublu inamic în privinŃa colesterolului deoarece scade colesterolul

bun (HDL) şi îl creşte pe cel rău (LDL).

Defapt, din moment ce oricum creşte trigliceridele, este un triplu inamic.

Nu pot evidenŃia asta destul…cea mai sigură cale de a reduce colesterolul şi a

îmbunătăŃii sănătatea cardiacă este să reducem aportul de zahăr.

Dacă se întâmplă să aveŃi o poftă feroce de dulciuri ca mine, nu asta vestea pe care

o doreaŃi să o auziŃi.

Şi în timp ce eliminaŃi toate zaharurile veŃi obŃine nişte benifici uimitoare însă nu

vă stabiliŃi un obiectiv pec care nu-l puteŃi atinge.

FaceŃi ce puteŃi.

Dacă pur şi simplu reduceŃi desertul la jumătate, aŃi realizat o îmbunătăŃire de 50%

în aceea parte a dietei.

Şi dacă vă înjumătăŃiŃi toate porŃile şi le eliminaŃi pe toate în 2,3 zile?

Acesta este un început bun.

Vă cunoaşteŃi obiceiurile culinare mai bine decât mine.


Deci ştiŃi mai bine cum puteŃi face îmbunătăŃiri.

Însă nu faceŃi greşeli, reducând aprotul de zahăr este cel mai bun lucru pe care îl

puteŃi face pentru diferite aspecte ale sănătăŃii.

“Cea mai sigură cale de a reduce colesterolul şi a îmbunătăŃii sănătatea prin dieta

este reducerea aportului de zahăr.”

• Nivelurile sanguine de colesterol

• Trigliceridele

• Raporturile HDL/LDL

• Sănătatea arterelor şi a inimii

• Nivelurile de glucoză

• Nivelurile energetice

• Sănătate de ansamblu şi longevitate

Duşmanul numărul 2: CarbohidraŃii

Nu numai zahărul dar şi carbohidraŃii care se descompun repede în zahăr şi apoi în

grăsimi saturate în fluxul sanguin, cauzează tot felul de probleme ale arterelor.

În capitolul anterior am inclus o notă parŃială a medicului Mary Vernon şi acum

vreau să vedeŃi şi restul:

“Mâncând gras (indiferent de fel) nu va face mai graşi. Nu creşte nivelul sanguin

de grăsimi săturate. CarbohidraŃii nu va îngraşă; nu vă dau grăsimi săturate. Asta

este ştiinŃa.”


- Dr. Mary C. Vernon

În Noiembrie 2006, Michael R. Eades, M.D. a postat anumite descoperiri ale unui

studiu făcut de colegii Steve Phinney, M.D., Ph.D. şi Jeff Volek, Ph.D. de la

Universitatea din Connecticut.

Două grupuri ale studiului s-au făcut pe diete care aveau aceasi număr de calorii

dar variau în cantitatiile de harbohidrati şi grăsimi.

Acest studiu este un exemplu foarte bun nu numai despre periculozitatea

carbohidraŃilor dar va şi întăreşte ceea ce aŃi învăŃat în capitolul anterior, despre

rolul grăsimilor naturale.

Voi da cuvântul medicului Eaves…

Un grup a avut o dietă săracă în carbohidraŃi şi bogată în grăsimi (LCHF); celălalt

a avut o dietă săracă în grăsimi şi bogată în carbohidraŃi (LFHC). Cercetătorii au

urmărit să vadă dacă acel conŃinut de carbohidraŃi din dietă a avut o influenŃă a

avut asupra cantităŃilor de grăsimi săturate din sânge.

Cercetarorii au calculat că subiecŃii din dietă LCHF au consumat de aproximativ 3

ori mai multe grăsimi saturate decât cei din dietă LFHC. După examinarea

sângelui, după 12 săptămâni de dietă, s-a aflat că subiecŃii cu dieta LCFH a avut o

descreştere de 57% a conŃinutului de grăsimi săturate, comparabil cu subiecŃii din

dietele LFHC care şi-au scăzut conŃinutul grăsimilor săturate din sânge cu doar

24%.

Concluzia cercetătorilor a fost că, cu un aport scăzut de carbohidraŃi exista o mai

bună procesare a grăsimilor săturate. Cu alte cuvinte, cei cu dieta LCHF, în ciuda

consumului de grăsimi saturate de 3 ori mai mare, a procesat mult mai bine decât


cei pe dieta LFHC. Şi cei cu dieta LCHF au avut un conŃinut de grăsimi mult mai

mic decât cei pe dieta LFHC.

Aceste rezultate arata ceea ce ştim deja de mult timp. Atâta timp cât Ńinem

carbohidraŃii sub control, nu contează cât de multe grăsimi saturate consumăm.

- Michael R. Eades, M.D.

Dacă papilele mele gustative sunt la fel ca şi ale mele, afla că deşerturile sunt cele

mai proaste mese pentru sănătatea ta…în timp ce nu vă încălzeşte cu nimic.

Şi eu am iubit dulciurile.

Însă vestea bună este ca în următoarele capitole vă voi da câteva alternative

delicioase care vă vor repune nivelul de colesterol în limitele normale şi vă vor

curăŃă arterele.

Duşmanul numărul 3 : Grăsimile Trans

Deseori descoperim că, din cauza timpului celor două evenimente se stabileşte o

relaŃie între ele.

Câteodată este o relaŃie adevărată…câteodată este doar o coicindenta.

Exemplu: dacă ies afară şi începe să plouă, faptul că eu am ieşit afară a făcut să

apară ploaia sau a fost doar o coincidenŃă?

CoincidenŃă, nu?

Exemplu: dacă permitem uleiuri încălzite, hidrogenate, deodorizate care cauzează

inflamaŃii (şi cele ale artelelor) să ajungă în mâncărurile noastre, atunci bolile de

inimă încep să se facă auzite curând după aceea - relaŃie sau coincidenŃă?


ExperŃii sunt total de acord în această privinŃă… exista o relaŃie directă şi

indubitabila între consumul grăsimilor trans şi riscul bolilor de inimă.

Pentru început, înŃelegeŃi că orice ulei încălzit este un ulei dăunător.

Apoi, procesul de hidrogenare adauga încă un strat de procese dăunătoare.

În al treilea rând, când vedeŃi chimicalele folosite în procese, precum hexanul (un

component al benzinei), deodorizantii şi înălbitorii…este uşor de înŃeles de ce

uleiurile acestea dăunează atât de mult organismului.

Grăsimile trans:

• Cresc LDL

• Scad HDL

• Cresc inflamarea

În cazul grăsimilor trans, cele mai mari pericole sunt:

• Prăjiturile

• Torturile

• Gogoşile

• Chipsurile

• PlăcinŃele

• Mâncărurile prăjite

• Marigarina


• Popcornul

• Cartofii prăjiŃi

• Ulei vegetale procesate

• Acadelele şi dulciurile

Sună delicios? Desigur. Însă suna mortal pentru artere şi inimă.

Sunt încrezător că în cele din urmă aceste grăsimi trans vor fi interzise, aşa cum

multe Ńări au făcut-o deja, sau au stabilit termene de interzicere a preparării

folosindu-le.

Însă până atunci, trebuie să fim atenŃi şi să le evităm cât mai mult posibil.

Grăsimile trans naturale versus grăsimile trans sintetizate?

Se prea poate să fi observat că am folosit fraza “grăsimi trans sintetizate” în

această secŃiune.

Asta deoarece sunt grăsimi naturale în produsele din carne.

Şi surpriză…grăsimile trans naturale nu s-au dovedit a prezenta aceeaşi îngrijorare

că şi partea sintetizată.

De fapt, s-ar putea să fiŃi familiari cu o grăsime trans naturală. Aceasta este acidul

linoleic (CLA). Companiile ce sprijină pierderile în greutate au comercializat, în

ultimii ani, produse ce conŃin CLA.

Desigur, faptul că veŃi avea CLA în aceste produse nu este nici pe aproape la fel ca

atunci când în aveŃi pe cale naturală, ca parte a unui produs din carne.


Deci dacă vedeŃi vreo listă de grăsimi trans pe etichetă unui produs, unde nu apar

grăsimile hidrogenate sau parŃial hidrogenate, atunci cel mai probabil este vorba de

o grăsime trans naturală, şi aceea nu trebuie evitată.

Categoriile de risc

În timp ce zahărul, carbohidraŃii şi grăsimile trans sunt cele trei ingrediente care

afectează colesterolul, sunt 3 puncte pe care eu le numesc categoriile speciale, care

trebuiesc reŃinute.

Şi, depinzând de stilul de viaŃă şi de obiceiuri, unul dintre aceste 3 poate fi

principalul motiv pentru care va stradutii atât de mult şi nu obŃineŃi niciun rezultat.

Fumatul

Fumatul acŃionează pe două planuri, deoarece creşte LDL şi scade HDL.

Deja ştii că fumatul nu este bun pentru tine.

Dacă fumezi şi ai un HDL ridicat în rurma unor eforturi deosebit de grele, atunci

trebuie să ştii că acesta este motivul.

Alcoolul în exces

Studiile continua să arate că alcoolul în cantităŃi mici (în special vinul) sunt

benefice sănătăŃii generale, mai ales pentru păstrarea limitelor normale în cazul

colesterolului.

Însă, aşa cum am discutat mai devreme, doar pentru că un pic este bun, nu

înseamnă că mai mult este ok.

Ei bine,cheia este, din nou, echilibrul şi moderaŃia.

Consumul de mai mult de un pahar de vin pe zi nu numai creşte riscul de afecŃiuni


hepatice, dar, de asemenea, întrece limitele colesterolului şi trigliceridelor.

"Trigliceridele par a fi foarte sensibile la cantităŃi mari de alcool."

Deci, un pic de alcool consumat cu moderaŃie nu ar trebui să fie o problemă.

Iată o regulă bună: Dacă nu bei, nu începe să o faci. Dacă bei, nu depăşi mai mult

de un pahar pe zi.

Trigliceridele par a fi foarte sensibile la cantităŃile mari de alcool.

Dacă valorile trigliceridelor rămân ridicate în comparaŃie cu alte valori, atunci

considerăm că asta se întâmplă din cauza alcoolului.

Băuturile răcoritoare

Câte sfaturi din cărŃi sau articole Ńi-au spus ce să bei sau ce să nu bei?

Anterior, în capitol, aŃi aflat că zahărul este inamicul numărul 1 atunci când vine

vorba de colesterol şi trigliceride şi de starea generală de sănătate a inimii.

Zahărul este rău dacă îl mănânci ... sau bei.

Cred că vei fi uimit cât de multe diferenŃe pot face:

• Nivelul de colesterol

• Nivelurile Trigliceridelor

• Nivelurile de Glucoză

• Greutatea

• Energie consistenta


... Dacă reduceŃi sau tăiaŃi din următoarele tipuri de băuturi:

• Sucuri acidulate (inclusiv dietetice)

• Băuturi enegizante

• sucuri de fructe (DA, chiar şi cele "sănătoase")

Nu vreau să dau impresia că eu sunt total împotriva sucurilor de fructe şi că acestea

sunt catalogate la fel ca şi sucurile acidulate , dar ...

Sucul de fructe nu va face niciun favor.

Este ca şi cum oamenii cred că pot "ieftin", şi a obŃine cerinŃa lor de zi cu zi de

fructe de către chugging de stabilire a unei câteva pahare de suc de fructe.

Rezumat capitolul 5

Zahărul, carbohidraŃii şi grăsimile trans sunt cei mai răi duşmani cu care vă luptaŃi

împotriva colesterolului…nu grăsimile sau mâncărurile bogate în colesterol.

Fumatul, consumul excesiv de alcool şi alte alegeri sărăcăcioase pot fii

deasemenea cauze ale nivelurilor ridicate de colesterol şi triglicerina, şi cresc riscul

de boala de inimă.


Capitolul 6: Top 10 mâncăruri care scad colesterolul

Mâncăruri care trebuiesc adăugate la meniu

Să ne gândim bine…

Faină de în

Faină de în este o mâncare surprinzătoare care oferă organismului o gamă largă de

nutrienŃi esenŃiali.

Din nefericire, mulŃi din aceşti nutrienŃi sunt greu de obŃinut dintr-o dietă obişnuită

a zilelor noastre şi asta face ca mesele cu în să devină şi mai valoaroase.

Doar o singură lingura pe zi poate contribui la creşterea sănătăŃii pe următoarele

planuri:

• Scade colesterolul

• Lupta imtrotriva costipatiei, diareei şi IBS

• Combate bolile inimii

• Ajuta la prevenirea cancerului

• Lupta împotriva hipertensiunii

• Stimulează memoria, tonul şi atenŃia

• Ajuta la controlul greutăŃii

• Creşte imunitatea

• Reduce simtomele menopauzei


Cel mai bun mod prin care pot descrie faină de în este să o numesc “suplimentul

natural de fibre”.

Doar consumul meselor cu în în sine s-a demonstrat că reduce LDL cu 8-18%.

łineŃi minte, recomandarea mea - se referă doar pentru faină de în.

Motivul este ca seminŃele de în sunt atât de mici încât sunt dificil de mestecat şi

majoritatea seminŃelor trec prin sistemul digestiv fără a fii digerate.

De aceea faină de în este un punct de plecare.

Acum, unii oameni vă vor spune că, pentru un beneficiu maxim, să cumpăraŃi

seminŃe de în şi să le tocaŃi acasă, pentru o prospeŃime cât mai mare.

Nu am să neg asta, însă…

Pentru majoritatea oamenilor asta este doar o altă muncă de acasă şi vor sfârşi

prina a nu mai face nimic.

Părerea mea este să o luăm direct făcută la magazin decât să nu o mai consumăm.

Dacă nu vă deranjează timpul pierdut la tocat, faceŃi cum vreŃi.

Pe de altă parte,, adăugaŃi o masă cu faină de în cumpărată de la magazinsi vă veŃi

bucura de beneficii.

Doar o lingură pe zi este tot ce aveŃi nevoie pentru a vedea nişte rezultate

uimitoare.

ModalităŃi prin care puteŃi adăuga mese cu faină de în dietei dvs:

• Cereale


• Salate

• Brioşe

• Clătite

• Mămăligă (pâine din faină de porumb)

Migdalele

În timp ce multe nuci s-au dovedit a fi de autor în problema colesterolului,

migdalele sunt campioanele categoriei grea.

O mână de migdale consumată zilnic s-a arătat a ajuta la reducerea LDL cu 4-9% şi

creşterea raportului HDL/LDL cu 8-12%.

Şi nu doar atât, substanŃele din coaja migdalelor ajuta la prevenirea oxidării LDL-

ului. Oxidarea este cea care transforma LDL-ul în colesterol “rău”.

LDL-ul oxidat dăunează lumenul vaselor de sânge şi creşte riscul cardiovascular

mult mai mult decât LDL-ul normal. FiŃi atenŃi, unele migdale vă pot creşte

riscul….

Dacă v-aŃi oprit din citit după ce aŃi văzut partea cu migdalele bune pentru

colesterol şi aŃi fost să cumpăraŃi migdale, e posibil să fi făcut o greşeală.

VedeŃi dvs, tipul de migdale este cel care face diferenŃa. Dacă mâncaŃi migdale

prăjite în ulei nu vă faceŃi nicio favoare s-ar putea să vedeŃi nivelul colesterolului

uracand datorită uleiului încins.

Şi preferabil ar trebui să staŃi departe şi de prăjelile uscate (doar amintiŃi-vă că

uleiurile încinse nu sunt bune).


De asemenea nu mâncaŃi sărat, sau dacă mâncaŃi sărat folosiŃi sare de mare.

Migdalele scad apetitul şi mulŃi oameni descoperă că mănâncă mai puŃin dacă

înainte de masă le consumă.

ModalităŃi prin care puteŃi adăuga migdale în dieta:

• Prin adăugare la cereale

• Adăugare la salate

• Adăugare la iaurt

• Migdale tocate în caserole

• Amestecul migdalelor tocate cu legume coapte

• Migdale argintii la omletă

• Unt de migdale

Avocado

Este o combinaŃie de grăsimi mononesaturate combinate cu betasitosterol (o

grăsime din plante) din avocado.

Avocado este o sursă de grăsimi mononesaturate naturale care au dovedid că reduc

LDL-ul şi cresc HDL-ul. Se crede că avocado conŃine mai mult betasitosterol decât

oricare alt fruct.

Efectele betasitosterolului asupra colesterolului sunt bine descrise şi demonstrate.

Din nefericire majoritatea dintre noi nu-şi asigura un aport suficient zilnic.

Adăugarea de avocado în dieta poate repara acest aspect:


Studiile au arătat că o jumătate de fruct avocado pe zi timp de 3-4 săptămâni a

scăzut colesterolul cu câteva procente şi a ajutat la pierderea greutăŃii.

ModalităŃi prin care puteŃi adăuga avocado în dieta:

• AdăugaŃi felii la sandwich-uri

• AdăugaŃi felii sau bucăŃi în salatele verzi

• AdăugaŃi în omlete

• AdăugaŃi ca parte a saletei de fructe

• AmestecaŃi cu usturoi, suc de lămâie şi salsa

Afinele

MulŃi experŃi în sănătate sunt de acord că afinele sunt cele mai sănătoase fructe.

USDA a clasificat afinele ca fiind cele mai bune în activitatea antioxidanta în

comparaŃie cu 3 duzini de alte fructe şi legume.

AntioxidanŃii şi compuşi din afine au demonstrat:

• Că sunt un puternic antioxidant

• Previn daunele radicalilor liberi

• Previn pierderile de memorie datorate vârstei

• Previn infecŃiile tractului urinar

• Întăresc aorta inimii

• Ajuta la reguralizarea nivelului sanguin de zahăr la diabetici


Şi afinele nu dezamăgesc când vine vorba de a fii eficiente în reducerea

colesterolului.

Afinele conŃin un antioxidat puternic numit pterostilbena care s-a dovedit a coborî

nivelul de LDL (pterostilbena este ingredientul care a fost comporat cu

metaformina datorită abilităŃii sale de a regla nivelul de zahăr sanguin).

USDA se bazează atât de mult pe pterostilbena încât cred că acest antioxidat poate

fii dezoltat într-un tratament.

Şi are sens, nu-i aşa? Să cheltuim miliaone de dolari pe cercetări pentru a crea un

medicament în laborator decât doar să spunem oamenilor să consume mai mult

afine.

Deci în timp ce farmaciile studiază compuşii găsiŃi în afine pentru a ne băga mâna

în buzunare cu următoarea mare descoperire farmaceutica, eu şi cu tine vom merge

pe calea demodată…aruncaŃi nişte afine în gură, mestecaŃi, înghiŃiŃi şi bucuraŃi-vă.

ModalităŃi prin care puteŃi adăuga afinele în dieta:

• În iaurt

• Simple

• La cereale

• În gustări

• În fulgii de ovăz

• AdăugaŃi afinel uscate în amestecuri (încercaŃi acest amestec: migdale, nuci,

afine uscate, stafide)


• AdăugaŃi în painicele şi brioşe

Ovăz

În mod normal, aş râde la sfatul de sănătate al unei reclame. Însă există o excepŃie.

Mesele cu ovăz chiar va ajuta să vă scădeŃi colesterolul.

Boabede fasole

Fibra solubila care face ovăzul atât de eficient este activa chiar şi arunci când

consumaŃi boabe şi linte.

Fasolea pinto se crede a fi cea mai eficientă în scăderea colesterolului LDL. Însă,

orice fasole este bună.

Doar o jumătate de cană pe zi de fasole pinto – fără alte schimbări dietetice – a

demonstrat că reduce colesterolul.

ModalităŃi de a introduce fasolea în dieta:

• Adăugare la supe

• Adăugare la salate

• Adăugare la burito în loc de boabe fierte

• Salate de fasole

Orzul

Orzul conŃine nivele mari de fibre şi seleniu. (seleniu este un tip de antioxidant)


La fel ca şi afinele, studiile au arătat că orzul ajuta la regularea nivelului sanguin

de glucoză. Deci este o excelentă alegere pentru diabetici precum şi pentru

pacienŃii cu colesterol ridicat.

Multe studii au fost publicate verificând bunele rezultate din reducerea LDL prin

adăugare orzului în dieta. Reducerile tipice variază între 4 şi 9%.

ModalităŃi pentru includerea orzului în dieta:

• Înlocuitor pentru orez

• Introducerea în supe

• În combinaŃie cu fructe uscate

• În salate, cu ulei şi oŃet

• Orz amestecat, gătit în salate

La fel ca şi ovăzul, amintiŃi-vă că boabele integrale sunt întotdeauna preferate

înaintea celor procesate.

Somonul

Somonul a demonstrat un pic ajutor în cazul scăderii trigliceridelor şi

colesterolului.

Însă factorul cheie care aduce somonul în top 10 este acela că este un mod cardiac

sănătos care va ajuta să creşteŃi nivelul HDL.

În realitate, somonul este în lista deoarece este foarte sănătos pentru inima şi

pentru artere datorită rolului său sigur în reducŃia colesterolului.


Somonul este bogat în acizi graşi omega-3 care ajuta la creşterea HDL şi totodată

acŃionează ca un antiinflamator şi ca un subŃietor al sângelui (va trebui să evitaŃi

uleiul de somon dacă folosiŃi medicamente pentru subŃierea sângelui).

Va trebui să alegeŃi somon sălbatic în locul celui procesat – care deseori conŃine

pesticide, insecticide şi metale grele.

AlŃi peşti graşi precum sardinele, tonul, macroul şi heringul sunt bogaŃi în acizi

graşi omega-3 şi folositori în stabilizarea nivelului de colesterol.

ModalităŃi de a adăuga somon în dieta:

• La grătar

• În sandwich-uri

• În salate în loc de pui sau alte cărnuri

Fructe şi vegetale

Nu puteŃi greşi niciodată dacă adăugaŃi fructe şi vegetale. Îmi dau seama că nu aŃi

cumpărat cartea asta pentru a auzi asta…însă a-şi fii greşit eu dacă nu aş fii spus-o.

Nu aş fii putut realiza un top 10 fără să include fructele şi legumele. MenŃionez că

aici se include piperul, broccoli şi spanacul. Însă creşterea aportului vegetalelor vă

va oferi cu siguranŃă stimulare.

Studiul medical de sănătate a examinat mai mult de 15000 de bărbaŃi timp de 10

ani. BărbaŃii care au consumat cel puŃin 2,5 porŃii de vegetale pe zi şi-au redus

riscul de boli de inimă cu aproximativ 25%, în timp ce ceilalŃi nu şi l-au redus

deloc. Cu fiecare porŃie servită riscul scade cu 17%.


Vă faceŃi bine dvs şi colesterolului dvs şi întregii lumi un bine, consumând cel

puŃin 5 porŃii de fructe şi legume şi fructe pe în fiecare zi.

FaceŃi tot ce puteŃi pentru a vă crea o distracŃie din asta.

De exemplu, îmi place să adaug migdale la fasole verde. Îi oferă un extra gust şi

un aspect foarte plăcut.

ModalităŃi de a adăuga fructe şi vegetale în dieta:

• La reŃetele fine

• La cererealelecalde sau reci

• StabiliŃi-vă un tip de leguminoase înainte de cină

• CumpăraŃi ghivece de legume

• PreparaŃi o mică salată şi adăugaŃi-o la prânz şi cina zi de zi

• AdăugaŃi-le în omletă de dimineaŃă

• AmestecaŃi-le în sosul de spaghete

Uleiul de măsline

Uleiul de măsline reprezintă un produs cu o mare cantitate de grăsimi naturale

mononesaturate pe care inima dvs le iubeşte atât de mult.

Uleiul de măsline conŃine acid oleic, acid palmitic şi acid linoleic. Toate cele 3

sunt acizi graşi esenŃiali care scad oxidarea LDL şi tensiunea.


Cercetările au demonstrat că uleiul de masiline poate fii benefic pentru:

• Cancerul de colon

• Ulcer şi prevenirea gastritei

• Prevenirea formării pietrelor la rinichi

FolosiŃi doar ulei de măsline pur sau extra pur, cât mai puŃin procesat.

SimŃiŃi-vă liberi să folosiŃi 2-3 linguriŃe pe zi.

ModalităŃi de a adăuga uleiul de măsline în dieta:

• În preparaea salatelor

• Cu piper şi oregano

• Împreună cu legume verzi

• Ca parte a unui sos pesto

MenŃiuni speciale:usturoi, ceapă şi scorŃişoară

Am introdus usturoiul, ceapă şi scorŃişoară deoarece sunt mai sesoniere decât

mâncărurile actuale

Toate 3 au demonstrat că sunt bune pentru colesterol la fel ca toate celelalte

beneficii.

MenŃiuni extrem de folositoare

• Mere

• Orez brun


• Struguri

• Rodii

• SeminŃe Chia

• Alte fructe de pădure (zmeure, căpşuni, mure)

• Alte frcute cu coajă

Soia

Probabil că aŃi observat lipsa de soia în lista de mai sus.

În peste 20 de studii care au privit efectul său asupra LDL, scăderea LDL a fost

mai mică de 3% ceea ce a necesitat consumul a 30 de grame pe zi.

Nu uitaŃi despre…

Câteva mancaruripentru sănătatea arterială:

• Ceaiul verde ( scade oxidarea LDL)

• Produsele de tomate

Fibrele solubile şi omega-3.

Cele două denominatoare pentru celelalte mâncăruri recomandate în acest capitol

sunt o sursă grozavă de fibre solubile, omega-3 sau ambele.

Deci orice mâncare naturală bogată în ambii nutrienŃi vă va ajuta să vă scădeŃi

colesterolul “rău” şi vă vor face bine la inima şi artere. Se ştie că americanii

consuma în jur de 7-9 grame de fibre pe zi – în timp ce se sugerează vreo 20-30

grame pe zi.


Creşterea fibrei ajuta colesterolul, reglează tensiunea arterială, a reglează nivelul

zahărului din sânge, şi ajuta în scădere în greutate. Şi fibră face minuni pentru a

menŃine colonul curat.

Acizii Omega-3 sunt cunoscuŃi în prevenirea formării cheagurilor în pereŃii

arterelor şi în reducerea inflamaŃiei.

Grăsimile Omega-3 de asemenea, pot reduce riscul pentru problemelor de ritm

cardiac şi, în doze mari, reduce nivelul trigliceridelor. Studiile au arătat că cei care

suferă de boli de inimă pot reduce riscul de un atac de cord fatal prin creşterea

aportului de omega-3.

Dacă mâncaŃi nuci prăjite în uleiuri, veŃi fi dezamăgiŃi, eventual şocat, la

următorul test al colesterolului din sânge. Dacă doriŃi beneficii maxime, consumaŃi

alimente brute.

Sumar Capitol 6

AdăugaŃi în dieta mai multe produse alimentare din lista Top10 din acest capitol,

... sau orice aliment natural bogat în fibre solubile sau omega-3... şi vă veŃi favoriza

nivelul de colesterol, sănătatea inimii, precum şi întregul corp.

Capitolul 7: Uşor şi Subtil ...

Mici trucuri eficiente

Unele dintre aceste "trucuri" sunt foarte mărunte iar individual nu ar face mare

lucru. Dar când veŃi adăuga toate acestea combinate efectul îşi va face simŃită

prezenŃa.


Deşerturile: porŃii mai mici şi / sau mai rare

Încercarea de a elimina zahărul din deşerturile dulci a determinat o persoană

puternică să-şi piardă voinŃa lor a trăi. (Bine, exagerez un pic ... dar nu mult.)

Orice modificări care sunt dramatice şi "dor", nu vor dura mult.

Deci, să spunem că aveŃi 1 ceaşcă de îngheŃată în fiecare seară pentru deşert.

Dacă eliminaŃi jumătate din acea cană, tocmai aŃi eliminat 50% din aportul zilnic

de zahăr.

În felul acesta nu te simŃi defavorizat. ÎŃi satisfaci poftele dulci. Şi ai făcut o

îmbunătăŃire frumoasă.

Mergi înainte şi în câteva zile ajungi la 25% din aportul de zahăr de dinainte. Nu-i

rău, nu-i aşa? Următorul pas este de a înlocui unele deserturi cu adevărat "rele" ,

deserturi cum ar fi tort, plăcintă, şi îngheŃată cu mai puŃine ofensive alternative,

cum ar fi ...

Deşert Alternativ

Produsele alimentare, aşa cum am spus în această secŃiune, nu sunt clasificate ca

alimente sănătoase. Nu vreau să dau impresia că trebuie să faceŃi tot ce puteŃi

pentru a adăuga mai multe din acestea în dieta, ca broccoli sau bananele.

Dar să înlocuiŃi zahărul şi grăsimile trans cu aceste alternative este o modalitate

bună de a satisface poftele dulci şi să faceŃi o îmbunătăŃire importanta în dieta.

Într-un cuvânt, uită-te la magazin local de produse alimentare de sănătate sau

secŃiunea de sănătate alimentare din băcănie pentru a găsi alternative mai

sănătoase.


Mai jos sunt câteva dulciuri favorite, de care toată familia mea se bucură:

ÎnlocuiŃi Chipsurile şi Covrigeii cu:

• fructe cu coajă lemnoasă brute (amintiŃi-vă migdalele sunt cea mai bună alegere,

dar alte fructe cu coajă sunt bune de asemenea)

• Popcorn

• seminŃe de floarea-soarelui

• AsiguraŃi-vă că utilizaŃi sare de mare, în loc de sare de masă obişnuită

ÎnlocuiŃi băuturile sport, cu aceste băuturi de casă: Iată reŃeta mea proprie pe care o

folosesc în timpul meciurilor de tenis sau jocurilor de baschet.

• 16 uncii de apă

• suc de lămâie pur

• 1 / 8 linguriŃă de sare de mare

(Nu, nu are gust de apă sărată)

Laptele de migdale vs lapte de vacă

Dacă nu sunteŃi un fan al migdalelor crude, laptele de migdale este de departe

substitutul pentru laptele de vacă.

Paste sărace în carbohidraŃi

SubstituŃii / Alternative:

• Comutare la cereale integrale (pâine, biscuiŃi, brioşe, baghete, clătite, etc)

• portocale peste suc de portocale ... mere peste suc de mere

• orez maro peste orez alb

• pui fript sau pui la cuptor de peste pui prăjit

• Hamburger peste carne prelucrata, ca mezelurile, Bologna, salamul, hot-dogul

• Marinară peste sos Alfredo


• cartofi la cuptor peste cartofi prăjiŃi

• fasole neagră sau humus peste brânza topită

Doar pentru că nu parjiti, nu înseamnă că mâncarea trebuie să fie moale şi

plictisitoare. Nu-Ńi fie frică să o “condimentezi”.

Pentru carne de pui, vită şi peşte

• Carne de vită - frunze de dafin, maghiran, nucşoară, ceapă, ardei, salvie, cimbru

• Carne de miel - pulbere Curry, usturoi, rozmarin, mentă

• Carne de porc - cu usturoi, ceapă, salvie, piper, oregano

• viŃel - frunze de dafin, curry pudră, ghimbir, maghiran, oregano

• de pui - Ginger, maghiran, oregano, boia de ardei, condimente păsări de curte,

rozmarin, salvie, tarhon, cimbru

• Peste- pulbere Curry, mărar, muştar uscat, suc de lămâie, maghiran, boia de

ardei, piper

Pentru legume

• Morcovi- ScorŃişoară, cuişoare, maghiran, nucşoară, rozmarin, salvie

• porumb - de chimion, curry pudră, ceapă, boia de ardei, pătrunjel

• fasole verde - mărar, curry pudră, suc de lămâie, maghiran, oregano, tarhon,

cimbru

• Verzituri - ceapă, ardei

• Mazăre - Ginger, maghiran, ceapă, pătrunjel, salvie

• Cartofi- Mărar, usturoi, ceapă, boia de ardei, pătrunjel, salvie

• suc de vară din fructe-cuişoare, curry pulbere, maghiran, nucşoară, rozmarin,

salvie

• suc din fructe de iarnă - scorŃişoară, ghimbir, nucşoară, ceapă


• Tomate - Vasile, frunze de dafin, mărar, maghiran, ceapă, oregano, pătrunjel,

piper

Iată ce vă recomanda alŃii, pentru a pierde din greutate:

“găsiŃi substituenŃi pentru mâncărurile favorite bogate în calorii; de exemplu,

prăjitura angel în loc de o prăjitură bogată, covrigi în loc de chipsuri, etc.

În timp ce acetsi oameni mănâncă prăjituri angel şi covrigi, vreau ca dumneata să

găseşti substituŃi pentru substituŃii lor. Utilizează câteva din sugestiile din acest

capitol pentru a începe.

Rezumat capitolul 7

Este uşor să staŃi jos alături de o gustare şi să spuneŃi:”făcând această mică

substituŃie nu va conta”.

Mâncând cartofi fierŃi în loc de cartofi prăjiŃi doar de data asta nu e mare lucru.

Mâncând orez brun în loc de orez alb la cină nu îmi va ruina valorile

colesterolului.. într-un sens, ai dreptate. O singură masă nu va face mare diferenŃă.

Dar dacă vei continua să gândiŃi aşa zi de zi, masă după masa…ei bine, cum crezi

că nivelul colesterolului a ajuns atât de mare?

ÎncepeŃi să faceeti aceste mici subtitutii consistent. Când combinaŃi aceste

substituŃii cu alte sfaturi din carte atunci efectul va avansa repede. Atunci veŃi face

testul sângelui care vă va lua medicul din spate.


Capitolul 8: etichetele nutriŃionale

Etichetele nutrtionale sunt incredibil de greşit înŃelese.

Îmi place ca guvernul cere ca anumite informaŃii să fie printate pe etichete.

Problema este că sunt afişate informaŃii confuze şi, dacă, nu cumva ştiŃi la ce să vă

uitaŃi le puteŃi înŃelege greşit.

ReŃineŃi asta: Dacă o companie producătoare poate afişa în mod legal ceva pe

etichetă care să facă să pară produsul mai sănătos decât este în realitate…ai face

bine să crezi că aşa se va întâmpla.

Exemplu: “Zero grăsimi Trans”

Ştiai că multe produse care pretind “zero grăsimi trans” de fapt au acest compus în

componentă?

Un produs poate pretinde în mod legal că are “zero grăsimi trans” dacă de fapt are

mai puŃin de 5 grame pe porŃie.

Deci un produs poate avea 49 de grame pe porŃie şi tot să spună că nu are deloc

grăsimi trans. Ideal ar fi să nu consumaŃi niciodată grăsimi trans sintetizate.

AsociaŃia americană pentru sănătate recomanda consumul a mai puŃin de 2 grame

pe zi de grăsimi trans.

Cu riscul să vă dăm prea mult de gândit…

VerificaŃi etichetele pentru conŃinutul ZERO în colesterol?

VerificaŃi vreodată o etichetă ca să vedeŃi ce conŃinut de colesterol are?


Sunt etichete în aproape toată America, etichete care proclamă “Fără Colesterol”

sau “Colesterol Zero”.

Am trecut prin asta mai devreme, însă consider că merită încă o menŃiune acum,

când discutăm despre cum să citim şi să interpretăm etichetele produselor.

Ca un exemplu: 5 linguri de zahăr reprezintă o mâncare cu zero colesterol

Şi totuşi, am explicat în capitolul 5 cum zahărul este cel mai rău lucru pe care îl

puteŃi mânca, în cazul colesterolului, trigliceridelor şi inimii.

Şi totuşi există o mâncare cu zero colesterol. Probabil vă gândiŃi:

“da, dar este doar un ingredient. Nu este acelaşi lucru cu mâncarea reală”

Ok, destul de corect. LuaŃi acest exemplu…

Mitul colesterolului: mâncărurile cu zero colesterol nu îmi vor creşte colesterolul

din sânge (fals)

Există un baton crocant faimos, făcut cu brânză. Dacă priviŃi la etichetă, veŃi vedea

că scrie 0g colesterol.

Dacă aveŃi impresia că exagerez, faceŃi asta:

Macati o bucată sau două din acest baton pe zi, astfel încât să consumaŃi o cutie în

7-8 zile. VerificaŃi-vă colesterolul în 3 luni.

Apoi spuneŃi-mi cât de tare a urlat medicul din cauza colesterolului care a luat-o

razna.


Nu colesterolul din mâncare este cel care contează. Singurul lucru care contează

este acesta: mâncarea pe care o consumăm cauzează creşterea colesterolului din

sânge?

Aşa cum am afirmat mai devreme…conŃinutul de colesterol din macare este

irelevant.

Iar o mâncare care este “zero colesterol” nu produce un colesterol sănătos.

Mai multe trucuri de etichetare

“Fără zahăr adăugat”

“fără zahăr adăugat” nu înseamnă “fără zahăr”

Produsul poate conŃine fructoza, sirop de porumb bogat în fructoza, miere sau

melasa. VerificaŃi eticheta pentru a vedea numărul de grame de zahăr.

Siropul de porumb bogat în fructoza este adăugat în numeroase mâncăruri

procesate. Este ieftin, le face gustoase, însă face ravagii în corpul nostru.

“fără grăsimi”

Probabil vă daŃi seama că “fără grăsimi” nu înseamnă neapărat fără nicio grăsime.

Mai jos este un set de instrucŃiuni care vă vor face să înŃelegeŃi exact ce faraza de

etichetare reprezintă fiecare în parte:

• “fără grăsimi” înseamnă mai puŃin de 0.5 grame per pachet

• “sărac în grăsimi” înseamnă mai puŃin de 3 grame per pachet

• “grăsime redusă” însemna mai puŃin de 25% per pachet, faŃă de un pachet

normal


• “light” înseamnă cu 33% mai puŃine calorii sau 50% mai puŃine grăsimi per

porŃie, faŃă de mâncarea de referinŃă.

Câte milioane de oameni credeŃi că îşi adapa cărucioarele din magazine cu

alimente “fără grăsimi” în speranŃa că vor consuma alimente FĂRĂ GRĂSIMI?

Deja am explicat că grăsimile nu vă fac mai graşi. (nu acel gen de gras în orice caz)

ŞtiaŃi că majoritatea mâncărurilor cărora li s-au redus grăsimile au făcut-o prin

eliminarea…grăsimii bune?

Ins ain afară de asta, să ne întoarcem la ce este important aici: sunteŃi atenŃi la

carbohidraŃi, zahăr şi calorii în loc de conŃinutul în grăsimi, dacă vreŃi să slăbiŃi.

O calorie este o calorie, relativ la conŃinutul de grăsime din ea.

Deci trebuie să înŃelegeŃi că dacă mâncaŃi alimente fără grăsimi sau sărace în

grăsimi nu vă veŃi coborî neapărat aportul de calorii.

CredeŃi sau nu, câteva dintre aceste alimente au la fel sau chiar mai multă grăsime

decât versiunile obişnuite.

Şi asta doar ca să nu credeŃi că inventez totul, mai jos aveŃi câteva exemple.

Eticheta din stânga este una a produsului obişnuit şi cea din dreapta este a

produsului cu grăsimi reduse.

AsiguraŃi-vă că veŃi compara numărul de calorii, apoi uitaŃi-vă la carbohidraŃi şi

zahăr

Surprinzător, nu?


Au exact acelaşi număr de calorii, iar varianta cu grăsimi reduse are de DOUĂ

ORI mai mulŃi carbohidraŃi.

Am stabilit deja ca zahărul şi carbohidraŃii va îngraşa – şi nu grăsimile.

Şi totuşi, milioane de americani cumpăra produse etichetate ca neavând grăsimi

sau având grăsimi reduse, în speranŃa că vor slăbi.

GREŞIT!

Mai jos este un alt exemplu. Acesta este al unei prăjituri celebre, în dreapta

varianta cu grăsimi reduse iar în stânga varianta standard.

De această dată varianta cu grăsimi reduse chiar are mai puŃine grăsimi.

Însă încă o dată, cea cu grăsimi reduse are mai mulŃi carbohidraŃi şi verificaŃi şi

creşterea în sodiu.

Totodată, observaŃi creşterea uşoară…da, creşterea…în zaharuri în versiunea cu

grăsimi reduse.

1 gram pare insignifiant până când realizaŃi că de fapt asta înseamnă cu 10% mai

mult!

łi-am deschis ochii întratât de mult încât să-Ńi dai seama cât de înşelătoare pot fi

etichetele?

Rezumat capitolul 8

Este natura umană presupun. Cineva decide să facă ceva folositor (descrieri

complete pe etichete) şi apoi altcineva decide să manipuleze sistemul şi să profite


de micile goluri şi de faptul că majoritatea oamenilor sunt fie prea ignoranŃi, fie

prea neatenŃi.

Acum că ştiŃi cum să citiŃi corect etichetele, nu vă veŃi lăsa înşelaŃi de etichetele

care insala milioane de oameni.

Capitolul 9: “Ce tip de exerciŃii fizice sunt cele mai bune pentru colesterol?”

Iată o întrebare pe care o aud destul de des:

“ce tip de eercitii fizice sunt cele mai bune pentru colesterol?”

Orice tip!

Singura problemă pe care o văd la exerciŃii este această tendinŃă pe care o au

majoritatea oamenilor, prin care vor să fie perfecŃi.

Credem că dacă putem face un antrenament complet, de ce să nu?

Oh, asta este o atitudine teribilă (pot spune asta pentru că şi eu sunt vinovat. Însă

tot rămâne teribilă)

ÎncepeŃi încet şi avansaŃi pe măsură de exersaŃi

StrecuraŃi şi ceva extra-antrenament dacă puteŃi. Să vă întreb ceva…

În orice moment al vieŃii, când aŃi fost foarte activi fizic, v-aŃi gândit vreodată la

sine?

• “nu m-am simŃit prea bine astăzi după antrenamente”

• “ am mai puŃină energie în zilele de antrenamente”


• “nu mă simt fericit în zilele cu antrenamente”

Părerea mea este ca gândurile dvs au fost complet opuse, nu? După antrenamente

este normal să:

• AveŃi energie

• AveŃi o atitudine mai bună şi să fiŃi strălucitori tot restul zilei

• Vă simŃiŃi mai uşori şi mai fericiŃi

Şi apoi vin şi toate celelalte beneficii pe care nu le putem vedea sau auzi, prezum

arterele curate sau o inimă puternică.

Este preferabil un antrenament de 20-30 de minute o dată sau de două ori pe zi?

Absolut!

Ar trebui să renunŃ şi să fac orice altceva dacă nu îmi găsesc loc de antrenamente

în program?

În niciun caz!

Doar 5 minute de mers este mai bine în comparaŃie cu nimic.

Trezirea şi treaba prin casă timp de 15 minute este mai bine decât să schimbaŃi

canalele TV timp de 15 minute.

FaceŃi ce puteŃi, când puteŃi. Contează.

Cu timpul veŃi deveni ai motivaŃi s afaceti din ce în ce mai mult. Va fi mai uşor să

vă găsiŃi timp atunci când dezvoltaŃi o plăcere în exerciŃiile fizice pe care le

întreprindeŃi.


Vă gândiŃi la câteva metode prin care vă puteŃi întreŃine ? iată o listă care să vă

ajute:

• CurăŃenia în casă

• Bowling

• Vopsitul pereŃilor

• Treaba în grădină

• Spălatul maşinii

• Ping-pong

• Ciclismul

• Cântatul la un instrument muzical (drum este un exerciŃiu minunat)

• Lovitul mingii de fotbal în curte cu copiii

• TreziŃi-vă şi puneŃi-vă în mişcare!

Aceste următoare puncte sună ca nişte clişee, însă Ńin neapărat să vă gândiŃi la ele:

• Urcatul pe scări vs lift

• IeşiŃi să mâncaŃi în oraş? De ce să nu o faceŃi lângă un centru comercial unde

puteŃi fce o plimbare la cumpărături?

• ParcaŃi ceva mai departe de uşa de intrare atunci când mergeŃi la cumpărături

ObservaŃie: ultimă idee v-ar putea salva de nişte claxoane în cazul maşinii


AmintiŃi-vă, antrenamentele fizice sunt unele dintre puŃinele lucruri pe care le

puteŃi face ca să creşteŃi HDL. Şi deja am stabilit HDL reprezintă un punct de

longevitate.

Rezumat capitolul 9

Nu vă angajaŃi să faceŃi lucrurile imediat sua antrenamente complete. Doar faceŃi

ceva! TreziŃi-vă şi mergeŃi la o plimbare, sau doar faceŃi treaba casnică. Cu cât

antrenaŃi mai mult inima, cu atât mai bine.

Capitolul 10: Greutatea şi colesterolul

Una dintre cele mai comune concepŃii greşite despre colesterol este că există o

legătură între greutate şi colesterol.

Şi totuşi, multe persoane supraponderale au probleme cu colesterolul.

Şi există şanse ca, prin pierderea din greutate, să scadă şi colesterolul.

Însă nu vă păcăliŃi crezând că nivelul dvs de colesterol este bun doar pentru că nu

sunteŃi supraponderali.

Nu este neobişnuit – în special la bărbaŃii peste 40 de ani – să fie pe lângă sau la

greutatea ideală şi să aibă colesterolul mare.

Acesta este unul din motivele pentru care colesterolul este numit “ucigaşul tăcut”.

În principal sunt două mari motive:

• Nu exista simptome vizibile de colesterol ridicat până când nu întâmpinaŃi

un atac de inimă.


• Deoarece colesterolul mărit poate apărea la persoane de orice fel, păr şi arata

normali şi sănătoşi

Pe de altă parte, nu este ceva neobişnuit ca oamenii să întâmpine scăderi dramatice

ale colesterolului fără să piardă din greutate (mai multe despre asta în capitolul 12)

A fi pe lângă sau la greutatea ideală este important pentru sănătatea generală?

Da, absolut.

Dar reŃineŃi că greutatea şi colesterolul nu se sincronizează întotdeauna, deci nu vă

simŃiŃi în siguranŃă în privinŃa sa doar pentru că aveŃi o greutate

normală…verificaŃi-vă colesterolul pentru a fi siguri.

VreŃi să vă stimulaŃi HDL-ul?

ExperŃii au estimat că pentru fiecare 7 lbs de greutate pierdută, HDL-ul poate urca

cu 1 mg/dL

Din nou, greutatea şi colesterolul nu sunt întotdeauna proporŃionale că acum. Însă

este o bună regulă de bază să vă motivaŃi mereu în sensul pierderii câtorva

kilograme.

Ce este IMC?

IMC însemna “Indexul Masei Corporale” şi este o modalitate de a vă evalua

greutatea pe baza înălŃimii.

Nu sunt un fan al lucrurilor de acest gen decât dacă se ia în calcul vârsta şi sexul.


Rezumat captolul 10

Pierderea din greutate va ajuta scăderea nivelului LDL şi creşterea HDL. Însă nu

vă păcăliŃi crezând că nivelul de colesterol este OK doar pentru că IMC-ul se afla

în limite normale.

Greutatea şi colesterolul nu au mereu o relaŃie directă. Deci menŃineŃi-vă greutatea

în nişte limite bune, însă continuaŃi să vă verificaŃi colesterolul regulat.

Capitolul 11: AlŃi factori de risc

Aşa cum am netionat în capitolul anterior, scăderea colesterolului în limite

sănătoase este ca şi cum am câştiga o bătălie…nu şi războiul. (Războiul reprezintă

evitarea unui atac cardiac)

Iată câŃiva alŃi factori de risc despre care sunt sigur că sunteŃi conştienŃi, însă vreau

să îi include ca un mic breviar:

• Fumatul

• Tensiunea crescută

• Supraponderabilitatea

• Inactivitatea

• Diabetul

Nu voi intra în detalii de această dată, deoarece nu priveşte obiectul acestei cărŃi.

Însă exista ceva ce cred că veŃi aprecia….


Cu cât veŃi urma mai multe sugestii şi sfaturi din această carte, veŃi observa o

îmbunătăŃire drastică şi rapidă a colesterolului…şi cel mai probabil veŃi descoperii

că este mult mai uşor să vă controlaŃi greutate şi nivelul de glucoză.

MulŃi oameni au văzut cum presiunea sanguină coboară. Nu-i rău, nu-i aşa?

Homocisteina

“Studiile au arătat că un nivel mare de homocisteina este unul dintre cei mai

periculoşi factori de risc pentru boala de inimă. Creşte ricul de atac cardiac cu

300%!”

- Dr. David Williams

Unii experŃi medicali prezic că homocisteina se va demonstra la fel de importantă

ca şi colesterolul în sănătatea inimii. Defapt ei se aşteaptă ca măsurarea nivelului

de homocisteina să devină parte a riscului cardiac în viitorul apropiat.

Cercetările au arătat că există un “cocktail” care lupta împotriva homocisteinei,

format din acid folic, vitamina B6 şi B12, care ajuta la scăderea nivelului acestui

aminoacid.

40 – referitor la colesterol sau homocisteina – luaŃi acest trio de suplimenti pentru a

vă ajuta împotriva atacului de inimă.

Acest acelaşi trio de ingredienŃi pentru sănătatea inimii – în exact proporŃiile

potrivite – reprezintă parte a suplimentului CholesLo™ menŃionat în capitolul 12.

Cu riscul să stangnez prea mult pe acest subiect – această bucată de informaŃie

despre homocisteina merită toŃi bani pe care i-aŃi dat pe acesta carte şi tot timpul

investit citind-o.


O călătorie la dentist vă poate salva inima?

Am discut anterior despre cele 3 chei spre sănătatea arteriara:

• Reducerea LDL

• Creşterea HDL

• Scăderea inflamării

Arterele trebuiesc protejate atât împotriva inflamării cât şi infecŃiei. Ce tip de

infecŃii pot cauza infecŃii arteriale?

Cea mai importantă cauza pare a fi boala periodontala.

Apare ca şi cum ar fii un procentaj mare de atacuri cardiace datorate tratării bolii

periodontale.

Recomandarea mea este să găsiŃi un dentist sau un periodontist care foloseşte o

abordare holistica. EvitaŃi pe cât posibil operaŃia, şi folosiŃi-o ca pe o ultimă

opŃiune.

Din nou, verificaŃi cu dentistul dvs, însă jos aveŃi câteva sfaturi ajutătoare care s-au

dovedit a preveni şi trata boala:

• Folosirea zilnică a atei dentare

• Folosirea unei ape de gură zilnic

• Terapie naturală pentru gura


Rezumat capitol 13

AlŃi factori de risc importanŃi pentru atacurile de inima sunt fumatul, presiunea

sanguină crescută, obezitatea, inactivitatea, diabetul, nivelul mare de homocisteina

şi boala periodontala. ReduceŃi riscul pe cât mai multe planuri posibil, nu doar

colesterolul.

Capitolul 14: PuneŃi-le pe toate împreună

Planul de “Spargere a Colesterolului” este un fel de abordare în 3 etape:

1. Schimbări dietetice mici dar consistente

2. Activitate fizică intensă

3. Suplimente, doar dacă este necesar

Schimbări dietetice mici dar consistente

În timp ce o schimbare radicală în dieta poate rezulta în nişte fenomene dramatice,

ştiu cât de greu este să o facem. Şi de aceea nu facem ca acesta să fie scopul tău.

Schimbările drastice lasa oamenii să se simtă frustraŃi, deoarece nu pot mânca ceea

ce vor şi ajung la a renunŃa.

De aceea planul meu include ca tu să decizi unde să faci schimbările.

PoŃi face doar schimbările cu care te simŃi confortabil.

Vei face două lucruri în consumul zilnic de mâncare:

• Vei reduce sau tăia câteva dintre cele mai proaste mâncăruri


• AdăugaŃi câteva mâncăruri sănătoase pentru inima şi colesterol (Capitolul

6). Din nou observaŃi că am spus “tăia” şi nu “elimina”. Dacă aş încerca să

am scopul eliminării tuturor desurturilor din dietă mea, probabil aş inebuni

într-o săptămână.

Mâncărurile asupra cărora trebuie să vă concentraŃi în privinŃa scăderii sunt:

• Zahărul

• CarbohidraŃii simpli

• Grăsimile Trans

Şi amintiŃi-vă că eliminarea zaharului include şi ceea ce beŃi.

Marile NU-uri:

• Zahărul

• Pâinea

• Margarina

• Scurile acidulate

• Prăjelile

• Toate grăsimile trans

• Uleiurile vegetale procesate

Următoarea parte din schimbările în dieta este să adăugaŃi mai multe mâncăruri

care scad colesterolul găsite în capitolul 6.


Am avut clienŃi care au obŃinut rezultate vizibile doar prin adăugarea câtorva mese

cu faină de în 5-7 zile pe săptămână.

Favoritele mele personale pentru această categorie sunt mesele cu faină de în,

afinele şi migdalele neprocesate.

Este foarte uşor pentru mine să toc nişte afine, să adaug o mână de faină de în în

miculdejun.

Şi ador o gustare cu migdale, pe timpul zilei sau la prânz.

Poate însă nu vă place gustul migdalelor sau afinelor. Din nou, în asta constă

frumuseŃea planului…tu decizi.

Doar asigură-te că vei lua cel puŃin 3 (preferabil mai multe) din cele top 10

mâncăruri din capitolul 6 şi le vei adăuga în consumul tău săptămânal.

O ultimă notă în secŃiunea “Schimbări mici dar consistente în dieta”…

Eşti interesat în dublarea rezultatelor?

Am menŃionat eliminarea mâncărurilor proaste şi inducerea consumului

mâncărurilor bune din top 10. Însă vreau să evidenŃiez cum vă puteŃi dubla efectele

dacă le combinaŃi într-un singur pas de acŃiune.

Să spunem că aveŃi cartofi prăjiŃi în fiecare zi la prânz împreună cu un sandwich.

EliminaŃi cartofii prăjiŃi deoarece veŃi elimina grăsimile trans împreună cu

caloriile.

Ne vom acorda, să zicem, un punct.

Ştim deja că adăugarea migdalelor este bună deci ne vom mai acorda un punct.


Deci priviŃi ce se întâmplă când înlocuiŃi cartofii prăjiŃi cu migalele…+1+1=+2

puncte.

Este bine să eliminăm cartofii prăjiŃi. Este bine să adăugăm migdale. Înlocuim

cartofii prăjiŃi cu migdale…ajungem la un sens.

O mică substituŃie va aduce un dublu rezultat. În plus este uşor de făcut.

Dacă încercaŃi să elimnati cartofii prăjiŃi cu sandwich-ul, pare că am pierdut ceva,

nu-i aşa?

Este un pic din sentimentul de deprimare deoarece a-Ńi folosit cartofii împreună cu

sandwich-ul. Dar încă mai aveŃi acel sandwich crocant împreună cu migdalele, deci

nu aveŃi de ce să vă simŃiŃi deprimaŃi.

Activitatea fizică intensă

Am vorbit deja despre asta în capitolul 9, deci nu mă voi repeta prea mult aici.

Orice exerciŃiu este un exerciŃiu bun.

Din nou, aceasi filozofie a mâncărurilor se aplică şi exercitilor…nu vă stabiliŃi un

scop ireal.

Obiceiurile mici dar consistente sunt pe departe mult mai bune decât scopurile

dificile pe care le stabilim.

Nu ar fii minunat dacă am face atrenamente de 30 de minute? Desigur, ar fii

grozav!

Nu este întotdeauna uşor să salvăm timp pentru un atrenament complet.


Din nou, faceŃi ce puteŃi, fiŃi în permanentă mişcare. ÎncepeŃi încet, creşteŃi gradual

ritmul şi distraŃi-vă cu asta!

VreŃi câteva idei specifice?

ExperienŃa mea a arătat că este mai uşor să facem schimbări dietetice pentru prânz

şi micdejun decât pentru cină.

Cred că asta Ńine doar de psihic.

Oamenii se simt mai deprimaŃi atunci când trebuie să renunŃe la ce serveau la cină

versus la ce serveau la miculdejun sau prânz.

Să privim câteva idei specifice pentru a face miculdejun şi prânzul mai sănătos în

ceea ce priveşte colsterolul.

Miculdejun:

Miculdejun bogat în fibre cu mâncăruri ce lupta împotriva colesterolului este ideal.

• Ovăzul/afinele şi/sau migdalele (sau scorŃişoară)

• Cereale cu 5 grame sau mai mult de fibre. Din nou adăugaŃi afine, migdale

sau faină de în

• Ouă

Vă doriŃi o felie prăjită cu oualele însă nu vreŃi să stricaŃi totul cu carbohidraŃii?

PriviŃi pâinea de la “Food for Life” din raionul de congelate de la magazinul local.

Wste o pâine sănătoasă, şi bună pentru prăjit.


Unul ditre cele mai proaste moduri de a începe ziua…pentru reducerea

colesterolului sau doar pentru sănătatea generală…este următorul micdejun:

• Chifla cu margarina cu un suc de portocale

Câte milioane de oameni credeŃi că sar peste ouă la miculdejun, mâncând o chiflă

în loc de asta şi crezând că-şi fac o favoare?

Şi ştiŃi forŃe bine, deci nu aveŃi nicio scuză.

Şi nu vă limitaŃi doar la mâncăruri pentru miculdejun dimineaŃa. Nu este nimic

greşit în a începe ziua cu o bucată de pui la grătar sau una din sugestile de mai jos

pentru prânz. CombinaŃi-le şi deveniŃi creativi!

Prânz:

Mai jos se afla câteva idei bune pentru un prânz bun…

• Supă de fasole

• Salată de fasole verde

• Carnea adăugată în salată de fasole verde

• Unt de nuci (migdalele şi acaju sunt favoritele mele)

• Somon

• Ton

EvitaŃi câteva mâncăruri nepotrivite precum:

• Sandwich-uri din pâine albă

• Gustările crocante


• Cartofii prăjiŃi

• Sucurile acidulate

• Prăjelile

Dacă mergeŃi la fast food, alegeŃi:

• Cartofi gătiŃi în loc de prăjiŃi

• Carne la grătar în loc de carne prăjită

Alternative la un sandwich normal:

• Îl puteŃi face fără pâine?

• Vă puteŃi schimba pe pâinea de la “Food for Life” sau pâinea de secară?

• MâncaŃi-le cu o singură felie, în loc de două suprapuse


CopyRight carti-electronice.com/Colesterol/ & ScadereaColesterolului.Org & SC Beta Biz SRL

Drepturile de autor asupra acestei Carti apartin Beta Biz SRL si se afla sub

protectia legilor romane si internationale in materie. Toate drepturile

rezervate.

Aceasta Carte, in intreg sau in parte, nu poate fi reprodusa, duplicata,

copiata, sau exploatata in orice fel in scop comercial fara acordul expres scris

al Beta Biz SRL.

Scaderea Colesterolului

Documents

Transcript of Scaderea Colesterolului