SC GTS SPECIAL GAS SRL PUNCT DE LUCRU SAT BUCSANI …gtsspecialgas.ro/pdf/Raport de...

SC GTS Special Gas SRL Bucuresti RAPORT DE SECURITATE

1

RAPORT DE SECURITATE

SC GTS SPECIAL GAS SRL

PUNCT DE LUCRU

SAT BUCSANI

COMUNA IONESTI

JUDETUL VALCEA

SC BIZEXPERT SRL

Ramnicu Valcea

Colectiv

Ing. Enculescu Simona

Ing. Diaconescu Eugenia

2011


2

CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................5 1. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI ASUPRA ORGANIZARII AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA

ACCIDENTELOR MAJORE...........................................................................8 1.1. Organizare si personal ..........................................................................8

1.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore ..........................................13 1.3. Controlul operational ..........................................................................15 1.4. Managementul pentru modernizare ......................................................15

1.5. Planurile pentru situatii de urgenta........................................................17 1.6. Monitorizarea performantei...................................................................18

1.7. Audit si revizuire................................................................................ 18 2. PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL....19

2.1. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice, istoricul acestora...19 2.2. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea

prezenta un pericol de accident major..........................................................36 2.3. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major....................37

3.DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ......................................................39 3.1. Descrierea activitatii si produselor principale...........................................39 3.2. Descrierea substantelor periculoase……………………………………………………………… 45

3.3. Inventarul substantelor periculoase……………………………………………………………….48 4. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE SI METODELE

DE PREVENIRE........................................................................................56 4.1. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore.................56 4.2. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

identificate...............................................................................................84 4.3. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalatiilor..............................................................................................134 5. MASURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT.........................................................144

5.1. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidentelor majore...............................................................144

5.2. Organizarea alertei si a interventiei.....................................................151 5.3. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern.......................166 5.4. Rezumatul elementelor descrise necesare pentru elaborarea planului de

urgenta interna .......................................................................................168 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI...........................................................168


3

Glosar de termeni

Conform HG 804 / 2007, modificata prin HG 79/2009:

accident major - producerea unei emisii importante de substanta, a unui

incendiu sau a unei explozii, care rezulta dintr-un proces necontrolat in cursul exploatarii oricarui amplasament, care intra sub incidenta prezentei hotarari si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra

sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul amplasamentului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante

periculoase; amplasament - zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau

mai multe instalatii, inclusiv in activitatile si infrastructurile comune, sunt

prezente substante periculoase; avarie/incident - eveniment care nu genereaza consecinte majore asupra

sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca un accident major;

depozit - prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de

inmagazinare, pastrare in conditii de siguranta sau de mentinere in stoc; efectul "Domino" - rezultatul unei serii de evenimente in care consecintele

unui accident ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de urmatorul accident la o/un alta/alt instalatie/amplasament, ca urmare a distantelor si proprietatilor substantelor prezente, si care conduce in

final la un accident major; instalatie - unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse,

utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase. Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, docurile, cheiurile de descarcare care

deservesc instalatia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de alta natura, necesare pentru exploatarea instalatiei;

operator - orice persoana fizica sau juridica care exploateaza ori detine cu orice titlu un amplasament sau o instalatie;

hazard/pericol - proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei situatii fizice, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau mediului;

risc - probabilitatea producerii unui efect specific intr-o perioada sau in circumstante precizate; riscul rezidual se refera la riscul ramas dupa

inlaturarea unora dintre factorii cauzatori de risc; substanta periculoasa - o substanta, un amestec sau un preparat, prevazute

in anexa nr. 1, partea 1, sau care indeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a

2-a, si care sunt prezente sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv acele substante despre care se

presupune ca pot fi generate in cazul producerii unui accident.

Conform Legii Protectiei Civile nr 481/2004 art 9 alin. I pct b;

situatie de protectie civila - situatia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situatii

neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun in pericol sau afecteaza viata, mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu;


4

dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care, prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii;

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata prin legea nr.

15/2005:

situatia de urgenta - eveniment exceptional, cu caracter non militar, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator valorile materiale si culturaleimportante, iar pentru restabilirea

starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente,alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si

mijloacelor implicate tipuri de risc - incendii, cutremure, inundatii, accidente NBC, explozii, avarii,

alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor

de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de rise specifici;

Conform Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor

prevenirea incendiilor - totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si

propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor pentru salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie;

incendiu - ardere autoantretinuta. care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere;


5

RAPORT DE SECURITATE

PENTRU OBIECTIVUL SC GTS SPECIAL GAS SRL

BUCURESTI, PUNCT DE LUCRU- SATUL BUCSANI,

COMUNA IONESTI, JUDETUL VALCEA

INTRODUCERE

Directiva nr. 96/82/CE (SEVESO II) privind controlul riscurilor accidentelor majore

provocate de substante periculoase pune accentul pe protectia mediului si prezinta pentru prima oara materiale in domeniul de aplicabilitate, care trec drept periculoase pentru mediul inconjurator – in special pentru ape.

Directiva se aplica obiectivelor in care sunt prezente substante periculoase in

cantitati suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major.

Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase si de a limita consecintele acestora pentru

populatie si mediu.

Titularii de activitate au obligatii sa ia masuri preventive pe baza unor

proceduri privind planificarea, inspectia, raportarea si accesul publicului la informatii.

Directiva SEVESO II este transpusa in legislatia romaneasca prin HG 804/ 2007

modificata cu HG 79/2009 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Directiva nr. 96/82/CE este transpusa in legislatia ramaneasca prin HG 804/2007

(modificata prin HG 79/2009). HG 804/2007 reglementeaza masurile privind

prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si

privind limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si asupra

mediului, pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie, intr-un mod coerent si

eficient. Prevederile prezentei hotarari se aplica amplasamentelor in cadrul carora sunt prezente substante periculoase in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a.

Titularul amplasamentului care intra sub incidenta acestei hotarari are obligatia de

a furniza, din oficiu, periodic si in forma cea mai adecvata, informatii asupra masurilor de securitate in exploatare, asupra actiunilor necesare autoritatilor

publice locale, factorilor de decizie din cadrul unitatilor care deservesc publicul, personalului propriu si persoanelor care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament.

Informatiile vor cuprinde cel putin elementele prevazute in ANEXA 5 la HG 804/

2007, modificata prin HG 79/2009. Informatiile prevazute trebuie revizuite la intervale de 3 ani. Daca este necesar, se reiau si se actualizeaza si sunt repetate

pentru public intr-un interval de timp care nu poate fi mai mare de 5 ani.


6

Titularul activitatii are obligatia de a pune la dispozitia publicului raportul de

securitate. Alte reglementari legislative aflate in vigoare :

- Legea nr. 265 / 2006 – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 195

/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare - OMAPM nr.1441/2003 (M. Of. 196/26.03.2003) privind infiintarea

Secretariatelor de risc pentru controlul activitatilor care prezinta pericole de

accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. - OM nr. 1084/22.12.2003 (M. Of. 118/10.02.2004) privind procedurile de

notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse.

- OM nr.142/25.02.2004 (M. Of. 191/04.03.2004) pentru aprobarea procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole

de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase.

- OMAI nr. 647/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substantele periculoase

- OMMGA nr. 1299/2005 privind aprobarea procedurii de inspectie pentru obiectivele care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate

substante periculoase - OMMGA nr.520/2006 privind aprobarea procedurii de investigare a accidentelor

majore in care sunt implicate substante periculoase

- OM nr. 251/2005 pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente in care sunt

implicate substante periculoase Raportul de Securitate pentru obiectivul apartinand SC GTS SPECIAL GAS SRL

BUCURESTI, Punct de lucru Satul Bucsani, Comuna Ionesti, Judetul Valcea a fost elaborat la cererea APM Valcea, care in urma verificarii Notificarii transmise in

baza Ordinului MAPAM nr. 1084/2003 APM Valcea a constatat obligativitatea intocmirii Raportului de Securitate de catre titularul de activitate in conformitate reglementarile impuse de HG nr.804/2007. Raportul de Securitate a fost intocmit

conform Hotararii nr. 804 din 25/07/2007, modificata prin HG nr. 79/2009, anexa nr.2.

Operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate pentru a demonstra ca:

a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum si planul de management al securitatii pentru aplicarea acestei politici, potrivit prevederilor

anexei nr. 3 a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile

necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor

acestora asupra sanatatii populatiei si mediului au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia,

exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=36


7

planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru

elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major

a asigurat informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel

regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la

amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente.

Activitatea desfasurata de SC GTS Special Gas SRL a fost autorizata de catre APM Valcea prin transferarea Autorizatiei de Mediu nr. 106/15.05.2006 revizuita in data

de 21.05.2007, cu valabilitate pana la data de 14.05.2011, de la SC Antares Gas SRL. Transferul s-a facut de catre APM Valcea prin Decizia de transfer autorizatie de mediu nr. 318/06.07.2010, comunicata cu adresa nr. 6357/09.07.2010. SC

GTS Special Gas SRL se afla in procedura de obtinere a unei noi autorizatii de mediu.

S-a solicitat autorizarea urmatoarelor activitati:

Cod CAEN 2011 “Fabricarea gazelor industriale”(fost cod CAEN 2411) Cod CAEN 2529 “Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice”-fost cod

CAEN 2821 Cod CAEN 4671 “Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si ai

produselor derivate” (fost cod CAEN 5151) Cod CAEN 4941 “Transporturi rutiere de marfuri” (fost cod CAEN 6024) Cod CAEN 5210 “ Depozitare gaze petroliere lichefiate” (fost cod CAEN 6312)

Cod CAEN 8292 “Activitati de ambalare” (fost cod CAEN 7482)

Elaboratorul studiului

SC Bizexpert SRL Ramnicu Valcea prin ing. Enculescu Elena Simona persoana fizica abilitata sa intocmeasca Raportul de Securitate (RS), fiind inscrisa in

Registrul National MMP al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 210, pagina 43.

Reg. Com.: J38/677/2007 CUI: R022140811 Tel: 0350419718

Email: [email protected] Adresa: Ramnicu Valcea, Strada General Magheru, nr 25

Activ. Princip.: Cod: 7490: Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.


8

1. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI ASUPRA

ORGANIZARII AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE

In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, SC GTS Special Gas SRL adopta politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase cu scopul de de preveni si limita consecintele

asupra sanatatii populatiei si mediului, pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie.

Conceptul de dezvoltare durabila impune respectarea unor norme tot mai stricte

referitoare la protectia mediului si la sanatatea si securitatea angajatilor. Sectorul energetic este unul din sectoarele industriale cu impact puternic asupra mediului

Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substantele

periculoase face parte din Politica generala a SC GTS Special Gas SRL, care recunoaste, in contextul armonizarii legislatiei de mediu cu cea a Uniunii Europene, ca desfasurarea normala a activitatii de productie trebuie sa fie sigura

si isi asuma responsabilitatea ca stapaneste, prin reguli clare si precise, pericolele potentiale de producere a unor accidente majore in care sunt implicate substante

periculoase.

SC GTS Special Gas SRL nu a implementat un sistem de management integrat in domeniul Calitate – Mediu – Securitate si Sanatate, dar a elaborat Politica de

prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substantele periculoasecare cuprinde urmatoarele aspecte: organizare si personal, identificarea si evaluarea pericolelor majore, controlul operational, managementul pentru modernizarea,

planificarea pentru situatii de urgenta, monitorizarea performantei, audit si revizuire prin punerea in aplicare a procedurilor de identificare a situatiilor de

urgenta previzibile, prin aplicarea principiilor de management moderne.

1.1. Organizare si personal

SC GTS Special Gas SRL a definit rolurile si responsabilitatile personalului implicat in managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizatiei prin: organigrama si fisele postului, urmand ca pe baza nevoilor de pregatire a acestui

personal sa asigure pregatirea acestora.

In vederea excluderii, impiedicarii producerii, sau stapanirii efectelor unui accident nu sunt suficiente masurile de securitate de natura tehnica ci este necesara si stabilirea unor masuri organizatorice pentru:

- stabilirea clara a responsabilitatilor la toate nivelurile organizatorice

- asigurarea cu personal calificat si instruit - asigurarea fluxului si a schimbului de informatii.

Dotarea tehnologica, nivelul de instruire al personalului si managementul exploatarii impuse prin politica SC GTS Special Gas SRL vizeaza siguranta generata adoptata intr-un concept unitar care include siguranta angajatilor, a instalatiilor si protectia mediului inconjurator. Acest mod de abordare este cunoscut sub denumirea politicii de siguranta cu „zero defecte” si vizeaza asumarea de catre angajati a responsabilitatii atat pentru protectia personala, cat si pentru cea colectiva, care include si obligatiile de protectie a mediului. In


9

practica s-a observat ca obtinerea „zero defecte” depinde in mare parte si de cerintele locale (reglementari).

Managerul general, a comunicat angajatilor importanta politicii de siguranta, punand accent pe urmatoarele aspecte:

- siguranta este la fel de importanta ca si activitatea in sine - toate tipurile de accidente trebuie prevenite - lucrul in conditii de securitate este o conditie de angajare.

Sistemul de management al securitatii (SMS) este componenta a sistemului de management general, care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru

elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de prevenire a accidentelor si sanatatii ocupationale in cadrul societatii.

Componentele de management al securitatii si de mediu se implica reciproc, ele

constituind un complet de proceduri si actiuni in care fiecare angajat trebuie sa se implice efectiv pentru asigurarea sigurantei muncii si mediului.

Ideea generala a politicii firmei consta in faptul ca actiunile fiecarui angajat in

privinta sigurantei si mediului trebuie sa devina o a doua natura pentru toti. Conducerea societatii doreste sa ia cele mai bune masuri posibile de siguranta a angajatilor si mediului, implementarea acestor proceduri constituind o tinta.

Pentru siguranta mediului se urmareste:

- indeplinirea tuturor cerintelor locale de mediu- securitate si a standardelor in industrie

- recuperarea si reutilizarea tuturor materialelor si deseurilor rezultate

- utilizarea unor substante care prezinta un impact rezonabil, cu toxicitate scazuta pentru om

- utilizare la mìnim a resurselor naturale - implementarea sau revizuirea politlicii care sa fie in acord cu noile scopuri in

domeniul mediului si securitatii.

Ca informare generala, politica de prevenire a accidentelor, precum si cea de mediu, raspunde unor cerinte generale, astfel:

- necesita angajamentul managementului de varf

- este un suport-cadru al obiectivelor tintelor de securitate si de mediu - este documentata, implementata si comunicata intregului personal

- este disponibila pentru public/parti interesate - se bazeaza pe rezultatele analizei in societate si in altele similare.

Activitatea de prevenire a accidentelor reprezinta una din activitatile importante de mentinere a calitatii factorilor de mediu si asigurarii securitatii angajatilor si populatiei riverane. Prin natura activitatii SC GTS Special Gas SRL prezinta risc de poluare cu substante cu potential exploziv si afectare a factorilor de mediu in mod direct si indirect. Efectele se pot manifesta grav in comunitatea umana. Politica de prevenire a accidentelor dusa in cadrul societatii, vizeaza in special armonizarea componentei logistice utilizate in aceste scopuri cu cea informationala, care are drept scop final realizarea unui sistem bine pus la punct care atinge viteza maxima de interventie in cazul producerii unui accident. Se urmareste in primul rand diminuarea pe cat posibil a riscului de producere a unui


10

accident si eficientizarea interventiei prin pregatirea corespunzatoare a personalului.

S-a elaborat diagrama fluxului tehnologic cu identificarea intrarilor, iesirilor si a fluxului produselor si subproduselor, identificarea instalatiilor si operatiilor ce prezinta risc. Identificarea aspectelor semnificative a luat in considerare o serie de factori ca: emisii in aer, efluenti in apa, managementul deseurilor, poluarea solului, defectiuni tehnologice, impactul asupra angajatilor si comunitatii, utilizarea materiilor prime, activitati, operarea in conditii normale si anormale (pornire, oprire, schimb de noapte etc.), incidente/accidente ecologice, scenarii.

De asemenea, s-a realizat identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii

persoanelor, precum si evaluarea riscurilor.

La stabilirea obiectivelor si tintelor in politica de prevenire a accidentelor de munca si de mediu s-au avut invedere:

- asigurarea depozitelor pentru materii prime si controlul impactului asupra

angajatilor, comunitatii si mediului

- asigurare uner tehnologii performante care sa asigure securitatea angajatilor;

- diminuarea riscului de accident la locul de munca

- asigurarea interventiei in caz de accident

- proiectarea produselor astfel incat sa se minimizeze impactul lor asupra omului si ambientului pe parcursul productiei, consumului si eliminarii lor dupa

utilizare

- limitarea oricarui impact negativ asupra omului si ambientului datorat noilor extinderi si diversificarii de produse

- promovarea constientizarii angajatilor si a colectivitatii cu privire la problemele de securitate a muncii si pericolelor pe care le prezinta substantele utilizate in

tehnologie.

Structura organizatorica de personal — roluri si responsabilitati, pregatire

In primul rand personalul responsabil cu implementarea politicilor securitatii muncii si de mediu este reprezentat de managementul de varf, care prin formarea culturii organizationale a firmei induc in constiinta colectiva a angajatilor sentimentul de responsabilitate operationala in scopul prevenirii accidentelor de munca si a celor care pot produce efecte semnificatrve asupra ambientului.

In unitate persoana responsabila cu protectia mediului si muncii realizeaza instructaje periodice cu sefii de sectii pentru prevenire si interventie, precum si simulari de accident.

In fisa postului managerului si responsabilului cu securitatea si sanatatea in munca si protectia mediului sunt incluse obligatiile fiecaruia in domeniu, acestia devenind responsabili in cazul producerii unor accidente de munca sau mediu.

Referitor la pregatirea personalului prin SMS trebuie sa se asigure: - accesul la instructiunile de operare si la caietele de sarcini

- instruirea angajatilor - realizarea de exercitii daca este cazul - evaluarea caracterului logic si realizabil al instructiunilor de operare.


11

Instructiunile de operare si fisele postului reglementeaza:

- domeniile de responsabilitate

- operarea in conditiile normale - manipularea substantelor si preparatelor periculoase

- identificarea accidentelor tehnice, identificarea cauzelor acestora, responsabilitatea pentru eliminarea efectelor acestora

- conditii de operare speciale sau limitate in timp, operare in timpul lucrarilor de

intretinere si curatenie - masuri in conditii de nefunctionare a instalatiei, comportamentul in caz de

accidente, oprirea in cazuri de urgenta, masuri de prim ajutor.

Prin SMS trebuie sa se asigure realizarea unei instruiri sistematice a angajatilor in ceea ce priveste instructiunile de operare si fisele postului. Un program de instructiuni speciale vor fi realizate: - inainte de punere in functiune a unor amenajari noi

- pentru angajati noi - in cazul unor modificari ale proceselor - in cazul utilizarii unor substante noi

- inainte de opriri majore ale instalatiei sau la scoaterea ei din functiune - in cazul unor activitati care prezinta pericole deosebite

- dupa accidente sau emisii semnificative - in cazul intrarii in vigoare de noi prevederi legale

Organigrama SC GTS Special Gas SRL

Administrator – Massimo Picollo Director executiv – Marius Ghita

Asistent – Gina Mateescu Departament logistic - Iulia Geanta

Director tehnic si de productie – Dumitrescu Nicolae - Supervizori - 2 angajati: Gosa Dumitru, Ivan Valentin - Operatori – 14 angajati

Laborator - Laura Carciumaru Responsabil siguranta circulatiei – Ilie Patrascu

Contabil - Naomi Moldovan Suteu

ORGANIGRAMA PROTECTIEI CIVILE SC GTS Special Gas SRL

Celula de urgenta se constituie si functioneaza potrivit legii, sub conducerea

nemijlocita a Directorului Punctului de lucru Ionesti al SC GTS Special Gas SRL (denumit in continuare conducatorul unitatii), ca organism de sprijin al managementului situatiilor de urgenta.

(1) Organizarea celulei de urgenta

Presedintele (Seful) celulei de urgenta – Directorul Tehnic si de Productie, Domnul Dumitrescu Nicolae – Tel : 0751259224.

Vicepresedintele celulei de urgenta – Responsabil de Mediu si Sef Tura,

Domnul Gosa Dumitru – Tel: 0752072851.


12

Inspectorul de protectie civila – Domnul Ivan Valentin, Persoana incadrata

cu atributii in domeniul protectiei civile si apararii impotriva incendiilor (2) Celula de urgenta se constituie din personalul propriu

(3) In functie de clasificarea unitatii, numarul membrilor poate fi marit sau micsorat, functiile cumulate putand fi separate

(4) Membrii celulei de urgenta se numesc prin decizie a conducatorului unitatii

(5) Componenta nominala a celulei de urgenta este prezentata in dosarul

cu organizarea de protectie civila (6) Activitatea desfasurata de celula de urgenta face parte din sarcinile de

serviciu Structura organizatorica a SC GTS Special Gas SRL- Punct de lucru

Ionesti

Director Tehnic –Ing. Dumitrescu Nicolae o Responsabil siguranta circulatiei, consilier siguranta pentru transportul

marfurilor periculoase in trafic feroviar: Patrascu Ilie o Laborator: Carciumaru Laura; Anca Voicu o Sef Schimb 1- Ms. Gosa Dumitru

Reparatii intretinere instalatie: Dumitrascu Dumitru o Sef Schimb 2 - Ing. Ivan Valentin

Operatori reparatii butelii: Preda Ion Un total de 18 angajati care au incheiat contract individual de munca inregistrat la ITM Valcea.

Securitatea obiectivului

Paza obiectivului industrial este asigurata prin contract de prestari servicii de catre SC Gardienii SRL, posesoare a licentei de functionare nr. 0036/P/ 204 reavizata in anul 2010. Postul de paza este permanent si este amplasat in partea dreapta fata

de intrarea principala in obiectiv (poarta de pe latura de vest). Dispozitivul de paza este compus din 4 agenti de paza inarmati care isi desfasoara activitatea pe baza graficelor lunare de lucru intocmite de seful zonei, iar programul este in ture

de cate 12 ore. Paza se executa de pe loc, prin patrulare pe itinerarul stabilit, prin observare si ascultare.

Pentru securitatea obiectivului acesta este imprejmuit pe toate laturile cu gard din

plasa de sarma cu inaltimea de 2,1 m fixata pe stalpi metalici in castrati in fundatie de beton. Iluminatul exterior este realizat de la reteaua proprie cu lampi

amplasate pe stalpi metalici care asigura o vizibilitate pe intreg perimetrul obiectivului.

Obiectivul este prevazut cu sistem de securitate compus din 6 camere de luat vederi iar datele si informatiile sunt stocate pe un monitor la care are acces

agentul de paza.

Incaperile sunt prevazute cu incuietori tip yala iar depozitele si remizele sunt asigurate cu lacate. In interiorul obiectivului se afla un pichet PSI, iar personalul

este instruit sa foloseasca materialele existente in acesta.


13

Intrarea in incinta obiectivului se face atat pentru personal cat si pentru

autovehiculele proprii prin poarta de acces situata pe latura de est a obiectivului, iar autocisternele si camioanele incarcate cu butelii au acces pe poarta de pe latura de vest.

1.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore

In vederea punerii in aplicare de catre titularul activitatii a politicii de prevenire a accidentelor majore si a sistemului de management al securitatii, trebuie ca sistemul de management al securitatii sa acopere identificarea si evaluarea

pericolelor majore prin adoptarea si implementarea procedurilor pentru identificarea sistematica a pericolelor majore care rezulta din operarea normala si

anormala, precum si evaluarea probabilitatii si severitatii lor.

Dupa cum este definit in articolul 3 al Directivei, "accident major" inseamna "o manifestare ostila, cum ar fi o emisie majora, un incendiu sau o explozie, rezultate

in urma evenimentelor necontrolate, in cursul functionarii oricarui obiectiv aflat sub incidenta Directivei, si care pot conduce la pericole serioase pentru sanatatea umana si/sau mediul inconjurator, pericole imediate sau intarziate, inauntrul sau

in afara obiectivului, si care implica una sau mai multe substante periculoase”.

Pentru a califica un accident drept "accident major": trebuie indeplinite trei criterii:

Accidentul trebuie sa fie provocat de un "eveniment necontrolat Trebuie sa fie implicate una sau mai multe substante periculoase specificate in

lista din Anexa I a Directivei Accidentul trebuie sa conduca la "un pericol serios" pentru sanatatea umana,

mediul inconjurator sau proprietate. Pericolul serios este acela care are are ca

urmari: - consecinte ale unei potentiale amenintari a vietii unui singur om

(inauntrul sau in afara amplasamentului) - consecinte ale unei potentiale amenintari a sanatatii si o tulburare

sociala, implicand mai multi oameni - consecinte posibile a afecta mediul inconjurator intr-o anumita masura

(mai mare)

- potentiale deteriorari serioase ale proprietatii (inauntrul locatiei sau in afara ei).

Accidentul major poate astfel sa fie considerat ca un eveniment specific (sau o grupare de evenimente specifice), caracterizat de anumite consecinte posibile.

Prin aplicarea criteriilor mentionate mai sus, un accident major poate include, atat acele evenimente care implica substante periculoase, care sunt deseori clasificate drept "accidente ocupationale"(inauntrul amplasamentului), cat si acele

evenimente care au efecte in afara granitei obiectivului (in afara amplasamentului). Prin aplicarea acestor principii pentru amplasamentul SC GTS

Special Gas SRL s-au identificat si evaluat pericole majore prin analiza riscurilor generatoare de situatii de urgenta si punerea in aplicare a unor proceduri care

permit monitorizarea functionarii si identificarea sistematica a pericolelor majore care decurg din operarea normala si anormala, precum si evaluarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora.

Depistarea pericolelor si stabilirea masurilor de prevenire a incidentelor si de

delimitare a urmarii acestora s-a facut pentru echipamentele aflate in functiune, iar in cazul in care se vor introduce instalatii noi sau se vor modifica cele deja


14

existente aceasta analiza urmeaza a fi facuta in toate fazele de derulare a

investitiei: planificare, realizare si functionare (normala sau anormala).

Evidentierea zonelor de risc de accident major, se face pe baza unor criterii de identificare cu respectarea urmatoarelor:

Identificarea factorilor de risc de accident major, precum si consecintele acestora asupra mediului, populatiei si personalului propriu

Nivelul cantitativ al factorilor de risc

Durata de expunere la actiunea factorilor de risc

Politica a fost comunicata in intreaga societate, managerul, responsabilul cu siguranta si mediul si Fiecare sef de sectie a comunicat scopurile organizatiei prin:

- discutii si a fixat responsabili cu activitatile de prevenire si interventie;

- discutii privind toate aspectele interne de siguranta.

S-a avut in vedere stabilirea si mentinerea unor proceduri pentru identificarea posibilelor accidente si situatii de urgenta si a pregatirii raspunsului adecvat in fiecare caz. De asemenea, procedurile raspund cerintei de prevenire si reducere

eficienta asupra angajatilor fi mediului, asociate acestor urgente.

Pentru pregatirea personalului in situatii de urgenta si asigurarea unui raspuns optim in cadrul societatii precum si pentru interventia externa, s-au stabilit gi

mentinut unele proceduri pentru identificarea posibilelor accidente, situatii de urgenta si pregatirii raspunsului adecvat in fiecare caz.

De asemenea procedurile raspund cerintei de siguranta a angajatilor si prevenire-reducere a impactului asupra mediului asociat acestor urgente. Periodic se face

analiza si revizuirea procedurilor respective in corelatie cu evenimentele si evolutiile din industria respectiva. Se face precizarea ca organizatia testeaza

periodic aceste proceduri prin simulari.

S-au stabilii planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzator in situatii neprevazute sau accidentale.

Acestea au luat in considerare incidentele ce pot avea loc ca urmare a conditiilor anormale de functionare a instalatiilor de productie si a accidentelor sau situatiilor potentiale de urgenta, urmarindu-se:

- emisiile accidentale in atmosfera

- evacuari accidentale in aer - efecte specifice asupra angajatilor, comunitatii umane, mediului si asupra

ecosistemelor, determinate de evacuari, deversari accidentale si incendii - desfasurarea periodica de programe de instruire a angajatilor in domeniile

operational (de lucru), igiena si managementul sigurantei, precum si

informarea corespunzatoare a acestora cu privire la riscul pe care il presupune activitatea desfasurata in unitate si utilizarea substantelor toxice si periculoase.

Dupa identificarea, la demararea activitatii, a riscurilor si urgentelor potentiale, acestea constituie obiectul unei proceduri mentinute de-a lungul timpului. Aceasta inseamna ca la orice alta modificare, este nevoie sa se revizuiasca procedura de

identificare a riscurilor potentiale si planurile de actiune. In principal unitatea s-a axat pe mijloacele de prevenire pentru a se evita ca riscurile identifícate sa se produca.

S-au prevazut masurile care trebuie luate in fata unor asemenea evenimente,

capacitatea unitatii de a reactiona fiind constituita din mijloacele si echipamentele de interventie corelate cu personalul responsabil ii pregatirea acestuia.


15

Din studierea instalatiei tehnologice, a amplasamentului si a procesului tehnologic

au fost stabilite urmatoarele puncte de interes pentru evaluarea gradului de pericol deosebit:

Rampa de descarcare cisterna CF si rampa auto cu racordurile aferente

Depozitare GPL si GTS: parc rezervoare cu capacitate totala de 752 mc, cu racorduri de intrare si iesire

Hala imbuteliere cu 12 posturi de incarcare GPL-aragaz in butelii, punct de

verificare butelii si punct golire butelii pline defecte si rampa de incarcare/descarcare a buteliilor in/din autovehicule transport.

1.3. Controlul operational

De asemenea, in vederea punerii in aplicare de catre titularul activitatii a politicii de prevenire a accidentelor majore si a sistemului de management al securitatii, trebuie implementate proceduri si instructiuni pentru operarea in siguranta a

instalatiilor, proceselor, echipamentelor, inclusiv activitatea de mentenanta, precum si pentru oprirea temporara.

Astfel, toate instalalatiile sunt prevazute cu aparatura de monitorizare a

parametrilor tehnologici cu sisteme de alarmare automata in caz de avarii si sisteme de siguranta. Aceste sisteme sunt specificate, pentru fiecare instalatie in parte in Planul de urgenta interna si in Cap. 3 din prezentul raport. SC GTS

Special Gas SRL s-a asigurat ca procedurile acopera sistemul de raportare privind accidentele majore de tip avarie, in special cele care indica esecul masurilor de

prevenire, precum si investigatiile si monitorizarea pe baza experientei astfel acumulate.Verificarea si revizuirea procedurilor are un sistem de evaluare periodica, sistematica a politicii de prevenire a accidentelor majore.

SC GTS Special Gas SRL demonstreaza eficienta sistemului adecvat de

management al securitatii, asigura revizuirea documentatiei sistemului de management al securitatii precum si actualizarea acestuia conform legislatiei.

1.4. Managementul pentru modernizare

Aplicarea de catre titularul activitatii a politicii de prevenire a accidentelor majore si a sistemului de management al securitatii presupune adoptarea si implementarea procedurilor pentru planificarea modernizarilor sau designul noilor

instalatii, procese sau facilitati de stocare.

Prin strategia adoptata si managementul pentru modernizare SC GTS Special Gas SRL are o structura eficienta si flexibila prin care gestioneaza corespunzator

planurile pentru situatii de urgenta. Toate activitatile de modernizare vor tine cont de prevenirea situatiilor periculoase generate de utilizarea substantelor periculoase si vor avea in vedere reducerea poluarii. La planificarea noilor instalatii

sau a modificarilor procedurilor sau instalatiilor, in cadrul unei evaluari preliminare in functie de locatie, va avea loc, depistarea posibilelor cauze a incidentelor ca

baza a planificarii masurilor de securitate, firma contractanta va elabora impreuna SC GTS Special Gas SRL o analiza a riscurilor specifica instalatiilor. Aici se vor lua in considerare atat sursele de risc legate de locatie, cat si aspectele cauzatoare de

risc aflate in imprejurimi.


16

Procesul de management al riscurilor majore a dus la introducerea unor concepte

de securitate avansate:

a) ALARP (As Low as Reasonably Possible) - defineste nivelul de risc admisibil pentru unitatea economica ce tine seama, in primul rand de protejarea vietii si a

integritatii corporale ale omului in procesul de munca.

b) Legatura stransa intre protectia muncii si protectia mediului in cazul riscurilor majore - marea majoritate a riscurilor majore au potential de afectare si pentru mediul inconjurator. Acest aspect determina necesitatea ”incapsularii” a doua

tipuri de protectie diferite sub aceeasi umbrela.

c) ”Indici cheie de performanta” - KPI (Key Performance Index) – indicii cheie de performanta definesc performanta (de securitate) la nivelul unitatilor economice,

prin diferiti metrici specifici atat personalului (cum ar fi indicele de performanta cheie referitor la pregatirea personalului) cat si procesului managerial la nivelului unitatii economice. La nivel global, indicii cheie de performanta sunt expresia

modului de management al unitatii economice si permit, la nivel de ramura sau la nivel de economie nationala benchmarking-ul intre unitatile economice.

d) Politica de securitate formulata de managementul la cel mai inalt nivel si

insusita de catre toti angajatii - managementul unitatii formuleaza in scris o declaratie de angajament in care enunta principalele principii si obiective de

securitate urmarite de catre unitatea economica.

Acest document reprezinta declaratia referitoare la politica de securitate a firmei, documentul programatic esential care va ghida sistemul de management al riscurilor majore. Acest document reprezinta in mod real dorinta de implicare a

managementului la cel mai inalt nivel in problemele de securitate si sanatate specifice firmei si care trebuiesc rezolvate – el trebuind sa fie insusit nu numai de

catre angajatii directi ai firmei cat si de peroanele care lucreaza in numele firmei (subcontractori, furnizori, vizitatori). Daca unitatea este expusa unor riscuri majore specifice, trebuie sa mentioneze aceste aspecte, astfel incat peroanele

care lucreaza pentru sau in numele firmei sa ia la cunostiinta despre riscurile potentiale.

e) Invatarea din experienta – la nivelul intregii economii occidentale se pune

problema invatarii din experientele evenimentelor neprevazute aparute in cadrul procesului de productie. Chiar daca un astfel de eveniment nu este decat o

disturbare a procesului de productie si nu un accident major, ideea esentiala este ca din toate aceste evenimente se poate invata, fiecare dintre evenimentele neprevazute putand fi transpus intr-un studiu de caz care sa serveasca instruirea

personalului unitatii.

f) Implementarea in unitate a unei culturi de securitate de tip ”just culture” - Acest tip de cultura organizationala transfera cauzalitatea unui eveniment

neprevazut - daca acesta este datorat unei greseli neintentionate - de pe umerii executantului catre politica de formare si instruire a companiei.

g) Urmarirea conservarii expertizei personalului – experienta din care se poate

invata, la nivelul unitatii economice, nu se reduce doar la evenimentele neprevazute. In general, personalul de executie cu o anumita vechime isi formeaza anumite rutine de lucru care merita identificate, formalizate si

inregistrate - deoarece aceste rutine influenteaza anumite activitati. O data cu plecarea unui manager de securitate se pierde toata experienta acestui manager

daca aceasta nu a fost inregistrata. Practic, urmasul lui trebuie sa reia de la zero tot ce inseamna dezvoltarea de cultura de securitate la nivelul companiei.


17

h) Implementarea unui sistem de comunicatii eficiente – sistemul de comunicatii

reprezinta ”motorul” unor actiuni eficiente la locul de munca, la nivelul unitatii si in exterior. Alarmarea echipelor de interventie, punerea in aplicare a planurilor de actiune in caz de urgenta precum si solicitarea rapida de ajutor extern daca este

cazul, reprezinta baza eficientei unui sistem de management al riscurilor, cu atat mai mult a riscurilor majore. Fara un astfel de sistem, ideea de management a

riscurilor majore devine doar o abstractiune lipsita de sens.

i) Implicarea intregului personal al institutiei, de la managementul de la cel mai inalt nivel pana la ultimul angajat – acest concept presupune mai multe aspecte:

• Constientizarea intregului personal referitor la riscurile specifice la nivelul unitatii

economice; pentru ca un lucrator sau un manager de top sa inteleaga necesitatea

anumitor actiuni sau nevoia alocarii anumitor resurse el trebuie sa fie extrem de constient de riscurile care determina acele actiuni sau resursele respective. Constientizarea inseamna intelegere, daca personalul nu intelege anumite aspecte

el nu este convins sau este numai pe jumatate convins de necesitatea protectiei contra riscurilor.

• Formarea personalului astfel incat acesta sa inteleaga alternativele pe care le

are. Acest lucru este valabil atat pentru managementul la cel mai inalt nivel - care poate ramane cu impresia ca a investi in prevenirea riscurilor este ineficient la un

anumit moment - dar la declansarea riscului poate conduce la pagube mult mai mari cat si pentru personalul de executie care trebuie sa inteleaga ca actiunea unui risc nu se va stinge de la sine si ca nici un fel de protectie pasiva nu poate

garanta securitatea si sanatatea personalului atata cat o poate garanta o protectie activa, imbunatatita printr-o actiune colectiva, sincronizata si structurata eficient a

personalului de la locul de munca.

Etape in procesul de gestionare a riscurilor:

Analiza riscului - definirea domeniului de aplicare

- identificarea pericolelor - estimarea riscului

Evaluarea riscului

- decizii referitoare la caracterul tolerabil al riscului

- analiza optiunilor

Controlul / reducerea riscului - luarea deciziilor - implementarea

- monitorizarea.

1.5. Planurile pentru situatii de urgenta In vederea implementarii politicii de prevenire a accidentelor majore si a

sistemului de management al securitatii au fost adoptate si implementate procedurile pentru identificarea situatiilor de urgenta previzibile, prin analiza

sistematica si prin intocmirea plnului de urgenta interna astfel incat sa raspunda unor astfel de situatii de urgenta si sa ofere pregatire specifica personalului implicat.


18

1.6. Monitorizarea performantei Prin politica de prevenire a accidentelor majore si prin sistemul de management al

securitatii stabilite de titular sunt prevazute adoptarea si implementarea procedurilor pentru evaluarea continua a indeplinirii obiectivelor stabilite, a

mecanismelor de investigare si a actiunilor corective in caz de neconformare. Procedurile trebuie sa acopere sistemul operatorului de raportare a accidentelor majore pentru evenimentele de tip avarie/incident, in special cele care indica

esecul masurilor de prevenire, precum si investigatiile si actiunile intreprinse pe baza experientei astfel acumulate.

Pentru siguranta si interventii in cazuri deosebite agentul economic a intocmit planuri si programe de masuri si actiuni pentru interventie in caz de avarii,

incidente tehnice si/sau tehnologice, poluarii accidentale, fenomene deosebite, precum si planul de urgenta intern in care sunt precizate:

- notificarea evenimentelor catre conducere, echipele de interventie, organismele competente si abilitate, autoritati locale si centrale, factori

decizionali si responsabili din cadrul MAI ((Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, politie, Directia de Sanatate Publica, mediu si ape)

- echipele de interventie si actiune pentru prevenire, limitare, reducere si

eliminarea efectelor poluarii precum si fortele si mijlocele materiale si umane din dotare cu care se intervine sau la care se cere sprijin

- sursele si cauzele care pot genera evenimentele deosebite - punctele critice unde pot aparea evenimente ori fenomene cu risc de poluare - modul si mijloacele de interventie si actiune pentru colectarea, transmiterea,

recuperarea si neutralizarea substantelor poluante. 1.7. Audit si revizuire

Adoptarea si implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii de prevenire a accidentelor majore, precum si a oportunitatii si eficientei

sistemului de management al securitatii, revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de management al securitatii, precum si actualizarea

acestuia se fac de catre conducerea societatii prin analiza la cel mai inalt nivel.

SC GTS Special Gas SRL dezvolta activitati de audit intern/inspectii interne pentru prevenirea accidentelor cauzate de utilizarea substantelor periculoase, in baza unor reguli de buna practica, conform procedurilor existente. Prin punerea in

aplicare a acestei politici SC GTS Special Gas SRL va face dovada catre autoritatile competente de control ca a luat toate masurile, conform legislatiei in vigoare,

pentru prevenirea pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.


19

2. PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL

Numele titularui de activitate: SC GTS Special Gas SRL persoana juridica romana,

administrator Domnul Picollo Massimo, cetatean italian. Adresa: Strada Armoniei nr. 30, etaj 1, sector 2, Bucuresti

Telefon/fax societate: 0212103170 /0212103177 Telefon Punct de lucru Ionesti: 0250763082 e-mail: [email protected]

Numar de inregistrare in Registrul Comertului: J40/2751/02.03.2009 Cod fiscal: CUI RO25215714/02.03.2009

Obiectul de activitate principal Cod CAEN 3521 "Productia gazelor" -744553, email:[email protected]

Lista substantelor periculoase prezente pe amplasamentul unitatii economice: GPL pentru uz casnic, GPL auto si/sau propan – gaz petrolier lichefiat, GTS (butan,

propan, izo-butan), motorina.

2.1. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice si istoricul acestora

2.1.1. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia

Obiectivul apartinand SC GTS Special Gas SRL este amplasat in satul Bucsani,

Comuna Ionesti, Judetul Valcea, la o distanta de circa 35 km de Ramnicu Valcea pe directia de deplasare spre Dragasani, pe malul raului Olt la o distanta de cca 500 m fata de acesta, aval de lacul de acumulare Ionesti si amenajarea

hidroelectrica de pe Olt, in imediata vecinatate a balastierei Ionesti apartinand SC Energoconstructia SA si a haltei CFR.

Comuna Ionesti are in componenta administrativa noua sate: Marcea, Prodanesti, Ionesti, Bucsani, Fotesti, Guguianca, Delureni, Fiscalia si Dealu Mare. La nivelul

anului 2005, Comuna Ionesti avea o populatie de 4490 de locuitori.

Ca vecinatati ale comunei se regasesc: sud – comuna Orlesti, est – comuna Olanu si raul Olt, nord – comuna Sirineasa si orasul Babeni, vest – comuna Scundu.

Amplasamentul are acces la DN64 Dragasani-Ramnicu Valcea si la halta CF Piatra Olt-Podul Olt, precum si la alte drumuri comunale si judetene care leaga comuna

de artera principala DN 64. Obiectivul are acces auto atat din drumul judetean DJ 648 cat si din drumul agricol, pe un teren orizontal si plat, fara denivelari.

Calea de acces principala este reprezentata de DN 64 Ramnicu Valcea – Dragasani (asfaltat), Drumul Judetean 648 Ionesti – Olanu si drumul de exploatare agricola

situat in partea de vest. Drumurile de acces sunt balastate. La intersectia drumului judetean DJ 648 cu DN 64 exista un indicator de directionare catre

obiectiv. Obiectivul are deasemenea o cale de acces CF cu porti de intrare-iesire din calea

ferata industriala aflata pe partea estica si care este paralela cu DJ 648. Aceasta

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://ro.wikipedia.org/wiki/Orle%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Babeni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Scundu


20

cale ferata uzinala desparte amplasamentul SC GTS Special Gas Gas SRL de

Balastiera Ionesti. Platforma este strabatuta de drumuri interioare balastate si cateva alei de

circulatie impamantate sau balastate care se ramifica din aleile de circulatie principale ale unitatii. Caile de acces principale pot fi utilizate si drept cai de

salvare in caz de urgenta. SC GTS Special Gas SRL Bucuresti detine la Punctul de lucru Ionesti “la Balastiera”

urmatoarele terenuri si obiective:

In baza Contractului de vanzare-cumparare incheiat cu SC Antares Gas SRL inscris de catre ANCPI-OCPI Valcea, Biroul de carte funciara Valcea sub numarul 11677, 11678 in cartea funciara nr. 35061, 35062 in localitatea

Ionesti.

Conform Contractului de vanzare - cumparare de mai sus, SC Antares Gas SRL a vandut SC GTS Special Gas SRL Bucuresti, urmatoarele imobile aflate in

patrimoniul sau, dupa cum urmeaza:

1. Teren cu suprafata de 10000 mp situat in Satul Bucsani, Comuna

Ionesti, Judetul Valcea, punctul „La Balastiera” cu numarul cadastral 10, inscris in Cartea Funciara nr. 35061 (provenita din conversia de pe hartie a cartii funciare

nr. 58) a localitatii Ionesti, din care suprafata de 600 mp situati in intravilan categoria de folosinta curti-constructii impreuna cu constructiile amplasate si 9400 mp teren, categoria de folosinta teren arabil, situat in extravilan.

Intreg imobilul se identifica cu planul de amplasament si delimitare vizat sub

numarul 9355/27.10.1999 la Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartologie Valcea, semnat spre neschimbare de catre parti si notarul public.

Imobilul este imprejmuit cu plasa de sarma pe stalpi metalici si are ca vecinatati: o Nord-Est- proprietate Iliescu Margareta

o Est- drum si dincolo de drum cale ferata si Balastiera Ionesti o Sud – teren rezerva Primariei Ionesti o Vest - teren rezerva Primariei Ionesti si drum agricol

Constructiile amplasate pe terenul curti-constructii sunt urmatoarele:

C1 - hala de imbuteliere cu suprafata de 276,07 mp cu numarul cadastral 10

C2 - birouri+vestiar cu suprafata de 66,20 mp cu numarul cadastral 10

C3 – rezervoare gaze cu suprafata de 216,54 mp cu numarul cadastral 10

C4 –statie pompe + compresor cu suprafata de 23,51 mp cu numarul cadastral 10

C5 – bazin apa cu suprafata de 83,10 mp cu numarul cadastral 10

C6 – pompe incendiu cu suprafata de 9,4 mp cu numarul cadastral 10

2. Teren arabil cu suprafata de 29166,69 mp situat in extravilanul Satului Bucsani, Comuna Ionesti, Judetul Valcea, punctul „La Balastiera” cu numarul


21

cadastral 200, inscris in Cartea Funciara nr. 35062 (provenita din conversia de pe

hartie a cartii funciare nr. 58) a localitatii Ionesti. Intreg imobilul se identifica cu planul de amplasament si delimitare vizat sub numarul 600/03.02.2003 la Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartologie

Vlacea, semnat spre neschimbare de catre parti si notarul public. Imobilul este imprejmuit cu plasa de sarma pe stalpi metalici si are ca vecinatati:

o Nord- proprietate Iliescu Margareta o Sud – Est - teren cu numarul cadastral 10, drum exploatare

balastiera iar dincolo de drum, cale ferata industriala

o Sud – teren cu numarul cadastral 10 o Sud-Vest - drum exploatare agricola

Ulterior aceste imobile au fost alipite intr-un singur corp de proprietate ce se identifica prin planul amplasament si delimitare a imobilului vizat sub nr.

36023/22.09.2010 la OCPI Valcea, rezultand astfel terenul in suprafata totala de 39143 mp din care suprafata de 15781 mp curti-constructii si suprafata de 23362

mp arabil, intreg terenul fiind situat in extravilanul comunei Ionesti, puncul “Balastiera“, Judetul Valcea, avand urmatoarele vecinatati:

o Nord: mostenitorii Iliescu Margareta o Nord–est: DJ 648 Ionesti-Olanu-Casa veche limita judetului Olt o Sud-est: comuna Ionesti (rezerva)

o Sud–vest: drum exploatare agricola

Dupa cumparare, statia a fost supusa retehnologizarii pe baza proiectelor ulterioare.

In baza Contractului de vanzare – cumparare incheiat cu SC

Energoconstructia SA , imobilul situat in comuna Ionesti, Satul Fiscalia, punctul “Balastiera Fiscalia”, Judetul Valcea, avand nr. cadastral 35103 si

intabulat in Cartea Funciara a Comunei Ionesti la nr. 35103, compus din teren in suprafata totala de 13661 mp din care 13468 mp cai ferate (linia ferata industriala si trei linii din incinta intreprinderii) si 193 mp curti-

constructii (constructii: atelier, doua buncare, statie de incarcare). Linia ferata industriala A.N.R.S. Bucuresti, U.T. nr. 370 Ionesti este racordata la

infrastructura feroviara prin HM Fiscalia aprobat AFER sub nr.503.1/25.11.2010.

Zone locuite Cele mai apropiate asezari umane fata de amplasamentul analizat sunt

reprezentate de: Satele apartinatoare comunei Ionesti:

o Marcea la o distanta de circa 2 km, 228 gospodarii si 537 persoane

o Prodanesti la o distanta de circa 2 km, 154 gospodarii si 376 persoane o Ionesti la o distanta de circa 2 km, 600 gospodarii si 1412 persoane

Bucsani —178 gospodarii si 476 persoane o Fotesti —151 gospodarii si 380 persoane o Guguianca —55 gospodarii si 132 persoane

o Delureni —193 gospodarii si 458 persoane o Fiscalia — 120 gospodarii si 504 persoane

o Dealu Mare— 152 gospodarii si 215 persoane Comunele vecine Comunei Ionesti

o Sud - comuna Orlesti, est – la o distanta de circa 2 km

http://ro.wikipedia.org/wiki/Orle%C5%9Fti


22

Est - comuna Olanu si raul Olt, la o distanta de circa 0,5 km

o Nord – comuna Sirineasa si orasul Babeni o Vest – comuna Scundu

Vecinatati directe ale satului Bucsani: o Nord – Satul Ionesti, la o distanta de 2 km

o Est- raul Olt la o distanta de 0,5 km si Comuna Olanu o Sud - Satul Delureni o Vest- satul Fotesti.

Puncte vulnerabile-Aglomerari de persoane

Scoli: pe raza comunei Ionesti functioneaza cinci unitati scolare in care invata 520 elevi (invatamant prescolar, primar si gimnazial). Procesul instructiv-educativ este coordonat de 37 de cadre didactice specializate. Scoala cu clasele I-VIII

Ionesti este unitatea cu personalitate juridica, aici desfasurandu-si activitatea un numar de 210 elevi si 15 cadre didactice. Scoli subordonate: Scoala I-VIII Marcea,

Scoala I-IV Ionesti 2, Scoala I-IV Fiscalia Gradinite: Fotesti (1,5 km), Ionesti (2 km), si Fiscalia (2 km)

Centru administrativ al Comunei Ionesti: posta, farmacie, dispensar veterinar, Primarie, Politie Dispensare: Ionesti (2,5 km), Marcea (2,5 km)

Gari: Ionesti (4 km), Fiscalia (5 km) Biserica Buna Vestire – monument istoric (1743) si Biserica de Lemn Sfintii

Voievozi – monument istoric (1770). Statia de Exploatare Agregate Minerale apartinand SC Energoconstructia SA

Bucuresti, este amplasata pe malul drept al Oltului, la o departatare de circa 200 m peste DJ 648 Olanu-Ionesti si peste calea ferata uzinala si are capacitate de

stocare agregate minerale de 20000 mc, ocupand o suprafata de 120000 m2. Aria protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Situl are suprafata de

54.074 ha, face parte din regiunea biogeografica continentala, se intinde pe teritoriul a trei judete: Olt, Valcea si Teleorman. In judetul Valcea, situl ocupa o

suprafata de 9679,4 ha si se intinde pe teritoriul localitatilor: Babeni (30%), Budesti (12%), Dragasani (11%), Dragoesti (20%), Galicea (24%), Ionesti (35%), Mihaesti (2%), Olanu (14%), Orlesti (19%), Prundeni (14%), Ramnicu

Valcea (10%), Voicesti (35%). In sit sunt inventariate un numar de 13 specii de pasari protejate la nivel european.

Lacul de acumulare Ionesti aflat la nord de amplasament care face parte integrala din sit si Hidrocentrala de pe Raul Olt, aflate in amonte de obiectiv in

partea de nord-est a amplasamentului, la distanta de circa 600 m.

Lacul de acumulare Ionesti e pus in functiune in anul 1978 si are urmatoarele caracteristici: Dig mal stang: lungimea de 4.259 m, suprafata de 45 ha situat in punctul -

Teiul Dig mal drept: lungimea de 15.675 m, suprafata de 150 ha situate in punctul -

Marcea, Prodanesti, Comuna Ionesti. Accese

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Babeni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Scundu

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-marcea

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-ionesti2

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-fiscalia

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/gradinita-fotesti


23

Calea de acces principala este reprezentata de DN 64 Ramnicu Valcea – Dragasani (asfaltat), Drumul Judetean 648 Ionesti – Olanu si drumul de exploatare agricola situat in partea de vest. Drumurile de acces sunt balastate. La

intersectia drumului judetean DJ 648 cu DN 64 exista un indicator de directionare catre obiectiv.

Platforma are mai multe cai de acces, dintre care trei direct din drumul judetean DJ 648 pe partea de est si una din drumul de exploatare agricola situat in partea

de vest. Obiectivul are deasemenea o cale de acces CF cu porti de intrare-iesire din calea ferata industriala aflata pe partea estica si care este paralela cu DJ 648.

Aceasta cale ferata uzinala desparte amplasamentul analizat de Balastiera Ionesti. Platforma este strabatuta de drumuri interioare balastate si cateva alei de

circulatie impamantate sau balastate care se ramifica din aleile de circulatie principale ale unitatii. Caile de acces principale pot fi utilizate si drept cai pentru

fortele de interventie in caz de incendiu si de salvare in caz de urgenta

Constructii Ansamblul constructiv de pe amplasament se prezinta ca un tot unitar. Cladirile

sunt de tip parter si sunt dotate cu utilitati racordate la retelele societatii: retele electrice de iluminat si forta, retea de alimentare cu apa potabila, retea de

canalizare. Depozit GPL si GTS si facilitati de incarcare-descarcare care cuprinde :

o Rezervoare de stocare GPL si respectiv GTS de tip cilindric, montate orizontal, confectionate din tabla de otel si amplasate suprateran pe fundatii

de beton, amplasate in cuve de beton armat. o Rampa CF ce este amenajata pe calea ferata uzinala cu trafic redus cu

ecartament normal. Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau

in asteptare este delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie. Rampa este prevazuta cu un sistem de

pulverizare a apei deasupra cisternelor CF, amplasat pe o confectie metalica, utilizat pentru racire in caz de incendiu.

o Casele de pompe 1 si 2 sunt realizate pe structuri metalice, inchise pe 3

laturi, cu acoperis usor, intr-o singura apa. Fundatiile sunt din beton armat. Casele de pompe contin si compresoare

o Linii tehnologice independente de alimentare/descarcare cu dotari aferente (automatizare, manipulare, interventii, etc).

Hala de imbuteliere, trasee alimentare si spatii de depozitare temporara a buteliilor goale si dupa umplere in statie, rampa auto de incarcare a buteliilor

in mijloacele de transport.

Hala de imbuteliere este o constructie parter, tip hala industriala amplasata Ia o

inaltime de 1,1 metri fata de nivelul solului, pe o fundatie din beton armat, compartimentata. Structura de rezistenta este realizata din stalpi din teava

metalica, si ferme din profile metalice. Acoperisul este in doua ape cu invelitoare din tabla, fixate prin suruburi, inchiderile perimetrale sunt din pereti din boltari pana la h =2,00 m si tamplarie metalica cu geam de 3 mm pana la h = 3,00 m.


24

Accesul si evacuarea se realizeaza prin doua usi duble din foi simple de tabla cu

dimensiuni 2,10 x 3,00 m. Hala de imbuteliere aste prevazuta cu rampa auto de incarcare a buteliilor in mijloacele de transport auto prevazuta cu sistem de iluminat realizat in constructie antiexploziva.

Momentan hala de imbuteliere este in conservare, activitatea de imbuteliere a

buteliilor pentru aragaz fiind oprita. Rezervor metalic de motorina, cilindric, orizontal, montat subteran – in

conservare

Rezervor GPL pentru depozitare GPL folosit la centrala termica Birouri si spatii anexe - structura de rezistenta a cladirii de birouri este

alcatuita din fundatie de beton armat, pereti portanti exteriori si despartitori din boltari, planseu din beton armat. Tavanul fals este realizat din gips carton.

Acoperisul are invelitoare din tabla. Tamplaria exterioara este realizata din aluminiu cu geam termopan. Pardoseala este realizata dintr-o placa turnata din

beton. Constructia a fost extinsa cu un corp nou cu functiunea de spatiu anexa realizat pe structura zidarie portanta BCA 25 cm cu samburi b.a., acoperit cu sarpanta lemn si invelitoare tabla cutata.

Depozitul pentru butoaiele pline cu material auxiliare consta dintr-o hala

metalica inchisa cu plasa de sarma, acoperis sarpanta metalica cu tabla cutata cu suprafata construita de 202 m2 si regimul de inaltime parter.

Atelier reparatii si confectii, realizat pe structura metalica cu inchideri din BCA pe trei laturi, acoperita cu sarpanta metalica si tabla cutata, compartimentata

cu fasii BCA cu suprafata construita de 204 m2 si regimul de inaltime parte. In atelier se executa mici lucrari pentru reparatii si intretinere a instalatiilor din dotare si lucrari de sudura electrica ocazionale, atelierul fiind dotat cu aparat

de sudura electrica, polizor si polidisc.

Executarea lucrarilor de construire de catre SC GTS Special Gas SRL pentru obiectivul ” Retehnologizarea Depozit GPL ” dupa cumpararea obiectivului de la SC Antares Gas SRL a fost certificata prin Certificatul de urbanism nr. 99/05.07.2010

eliberat de Consiliul Judetean Valcea prin care se arata: Regimul juridic

o Teren situat in extravilan o Proprietar SC GTS Special Gas SRL Bucuresti

Regimul economic

o Categoria de folosinta: curti-constructii o Reglementari PUG

o Reglementari fiscale Regimul tehnic

o POT, CUT

o Suprafata teren 1500 mp o Aliniere teren: la DJ 648 Ionesti-Olanu-Casa veche-limita Judetul Olt

o Circulatia pietonilor si autovehiculelor: din DJ 648 Ionesti-Olanu-Casa veche-limita Judetul Olt


25

o Utilitati : energie electrica, alimentare cu apa din sursa proprie,

canalizare prin bazin vidanjabil existent o Distanta admisa fata de ax drum: minim 12 m fata de ax DJ 648 o Distanta admisa fata de proprietatile vecine: conform codului civil

o Regim de inaltime admis o Sistem constructiv

o Lucrari conexe. Autorizarea executarii lucrarilor de construire pentru obiectivul ” Retehnologizarea

Depozit GPL” afost efectuata prin elaborarea de catre Consiliul Judetean Vlacea a Autorizatiei de Construire nr. 46/ 11.10.2010.

Lucrarile de retehnologizare au constat intr-o serie de modificari, in sensul separarii totale a celor doua domenii si anume:

- GPL – carburant si combustibil - GTS– gaze tehnice speciale, respectiv amestecuri de butan, propan si izobutan

in proportii comandate conform fiselor tehnice, ce sunt folosite in industria cosmetica si farmaceutica

Conditii de fundare pentru constructiile de pe amplasament

Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural pe baza recomandarilor din Studiul Geotehnic efectuat in anul 2005. Ca sistem de fundare s-a recomandat

folosirea fundatiilor continue sau izolate. Adanciimea minima de fundare depasind limita de inghet si zonele de umplutura care se pot intalni s-a situat la cota de -1 m fata de cota terenului natural. Pentru protejarea fundatiilor s-au luat masuri de

hidroizolatii corespunzatoare conform normativelor in vigoare.

Din punct de vedere geotehnic terenul nu prezinta indicii de existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentului iar in vederea realizarii unei constructii releva conditii bune sub aspectul stabilitatii si a

rezistentei la incarcare.

Constructiile s-au fundat sub patura de pamant vegetal, incastrandu-se fie in stratul de argila prafoasa, fie in orizontul de bolovanis si pietris cuprins in masa de nisip argilos.

Pentru fundarea in stratul de argila prafoasa s-a luat in considerare presiunea

conventionala Pconv de 220 Kpa, pentru sarcini de calcul centrice si Pconv de 400 Kpa, pentru sarcini de calcul cu excentricitati dupa o singura directie in varianta de fundare pe orizontul de bolovanis si pietris. Terenul de amplasament a instalatiilor

tehnologice este un teren stabil si nu prezinta fenomene de alunecare si eroziune.

Obiectivul este imprejmuit cu gard perimetral din plasa de sarma sprijinita pe stalpi metalici incastrati in fundatie de beton.

2.1.2 Localizarea geografica

Relieful

Intreaga zona studiata se afla amplasata in zona central sudica a tarii, in partea de nord est a Olteniei, in cadrul Podisului Getic si anume in unitatea Muscelelor


26

Argesului si Valcii, in partea centrala a acesteia, la altitudinea medie de 200-250

m, intr-o zona cu paduri de foioase, alcatuite in special din quercinee, in mare parte inlocuite insa cu livezi, paduri amestecate, pajisti si terenuri agricole.

Din punct de vedere morfologic, zona studiata face parte din treapta podisului piemontan ce cuprinde sectorul dealurilor si vailor de la sud de relieful

subcarpatic, parte componenta a Podisului Getic. Valea Oltului traverseaza acest sector observandu-se o largire evidenta la Babeni de circa 4-6 km, iar la Dragasani de 8-12 km, ceea ce permite patrunderea aerului pe directia dominanta

nord-sud si sud-nord.

Terasele sunt aluviale, cu nisipuri si petrisuri marunte predominant provenite din formatiunile piemontane. Luncile sunt bine dezvoltate, avand latimi mari, racordul cu versantii sau fruntile de terase facandu-se prin acumulari coluvio-proluviale.

Relieful structural se remarca prin aparitia in aceasta zona a cuestelor, aparand

detasarea interfluviilor asimetrice in sectorul nordic.

In sectorul subcarpatic, Oltul prezinta 7-8 terase (Badea - 1981, 1983) etajate intre 210-240 m. si 2-4 m. Terasa reper e de 240 - 210 m, fiind foarte bine dezvoltata pe ambele parti ale Oltului si aratand larga desfasurare a culoarului la

acest nivel (2-4 km). Sub nivelul de 210-240 m din cuaternarul mediu si pana in prezent s-a format intregul sistem de terase.

Din culoarul Oltului se prelungesc in lungul afluentilor culoare din ce in ce mai reduse ca dimensiuni, pana in depresiunea de sub munte. Aceasta situatie e

consecinta influentei directe exercitate de depresiunea structurala Ramnicu Valcea-Babeni in care se resimt tendintele de usoara afundare tectonica, mai

accentuate in sectorul Babeni-Slavitesti. Hipsometria - se remarca 3 nivele: 100-200 m, in lungul culoarului Oltului; 200-

300 m; 300-500 m, specific culmilor interfluviale la vest de Olt, in sectorul analizat. Densitatea fragmentari reliefului are, in cea mai mare parte, valori de 0-

2 km/km2 si 2-4 km/km2 in luncile raurilor principale. Adancimea fragmentarii reliefului are valori reduse in cadrul culoarului Oltului, de 0-50 m.

Modelarea actuala a reliefului este una activa, unde exista energie de relief mare, producandu-se si sub impactul uman alunecari, procese de torentialitate si siroire.

Albiile au si ele o stabilitate redusa. Zona este favorabila desfasurarii oricaror activitati, de la amplasarea localitatilor si

a cailor de comunicatie, pana la agricultura intr-un grad avansat de dotare tehnica.

Biodiversitate:

Potrivit HG nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania este declarat arie de protectie speciala avifaunistica ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Distanta amplasamentului fata de Lacul Ionesti este de 600 m


27

Localizarea sitului

Coordonatele sitului : latitudine 44º 27' 3'', longitudine 24º 19' 7'' Suprafata sitului: 54 074.8 ha Altitudine: min 21m, max 286 m, med 95 m.

Regiunea biogeografica: continentala

Regiunile administrative: NUTS % Numele judetului RO044 63.6 Olt

RO037 18.5 Teleorman RO045 17.9 Valcea

In Judetul Valcea, situl ocupa o suprafata de 9679,4 ha si se intinde pe teritoriul

localitatilor: Babeni (30%), Budesti (12%), Dragasani (11%), Dragoesti (20%), Galicea (24%), Ionesti (35%), Mihaesti (2%), Olanu (14%), Orlesti (19%), Prundeni (14%), Ramnicu Valcea (10%), Voicesti (35%).

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: in sit

sunt inventariate un numar de 13 specii de pasari protejate la nivel european:

Botaurus stellaris (buhai de balta), Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului), Ciconia ciconia (barza alba), Circus cyaneus (erete vanat), Coracias garrulous

(dumbraveanca), Cygnus Cygnus (lebada de iarna), Egretta alba (egreta alba), Ixobrychus minutus (Starcul pitic), Lanius minor (vanturel rosu), Larus minutus

(pescarus mic), Mergus albellus (ferestras mic), Philomachus pugnax (batausul), Recurvirostra avosetta (cioc-intors).

Descrierea sitului, caracteristici generale ale sitului

Clase de habitate: plaje de nisip (5 %), rauri, lacuri (22 %), rauri, lacuri (2 %), culturi (teren arabil- 33 %), pasuni (12%), alte terenuri arabile (4 %), alte terenuri arabile (3%), paduri de foioase (16%), habitate de paduri (paduri in

tranzitie- 3 %).

Alte caracteristici ale sitului: in sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul Olt: Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani. Urmare instalarii in acest bazin hidrografic a unor conditii favorabile

cuibaritului si hranei multor specii de pasari de apa s-a putut observa de la an la an o crestere semnificativa de pasari atat ca diversitate cat si ca numar de indivizi

in perioada de vara si de iarna. Calitate si importanta: SOR - Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii

elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:


28

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 14

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

In perioada de migratie situl este important pentru speciile: Aytya nyroca, Ciconia ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulous, Mergus

albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax. Pentru iernat, situl este important pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser albifrons, toate

speciile de rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitate: activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari pe raza Judetului Valcea ar putea fi:

tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de

pasari; zone care au un impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati

a apei, solului si panzei freatice: - Batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.C, Oltchim S.A. si U.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in

apropierea cursului de apa), deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici;

- Depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona Bercioiu -Cremenari).

Tip de proprietate: Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45% proprietate publica

si 55% proprietate privata Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului:cultivare (30 %), pasunatul (20 %), managementul forestier general (10 %), cresterea animalelor (50 %), pescuit

profesionist (industrial)- 30 %, pescuit sportiv (10 %), vanatoare (100 %), extragere de nisip si pietris (20 %),drumuri, drumuri auto (10 %), linii electrice (10 %), diguri, indiguiri, plaje artificiale (30 %), fabrici (1 %), descarcari (1 %),

depozitarea deseurilor industriale (1 %), depozitarea deseurilor menajere (10 %), stocuri de materiale (0 %)

Activitati si consecinte in jurul sitului: cultivare (80 %), pasunatul (30 %), managementul forestier general (2 %), fabrici (0 %), drumuri, drumuri auto (1

%).

Organismul responsabil pentru managementul sitului:neavand structura de administrare constituita, s-au impus autoritatilor administratiei publice locale, pe

raza carora se afla ariile speciale de protectie avifaunistice legiferate, care intra in componenta sitului, elaborarea planului de masuri de conservare a speciilor.

Managementul sitului, Planuri de management ale sitului: In cadrul acestui sit se

afla ASPA Iris Malu Rosu, aflata in custodia Asociatiei pentru Protectia Mediului si Agricultura Draganesti Olt, pentru care a intocmit regulamentul de organizare si functionare pentru care a primit avizul favorabil nr.953/CJ/20.02.2006 al


29

Academiei Romane CMN. In prezent nu exista plan de management pentru

intregul sit. Flora:

Diversitatea conditiilor fizico-geografice determina o mare varietate a covorului

vegetal. Astfel, obiectivul studiat se incadreaza intr-o zona caracterizata prin paduri de foioase, fiind alcatuita in special din quercinee cantonate in zona colinara a judetului Valcea, in mare parte inlocuite cu livezi, fageto-gorunete,

paduri de fag, paduri amestecate.

Specifice sunt padurile de gorun (Quercus Petraea), alaturi de care intalnim si alte specii de foioase, cm ar fi: carpenul (Karpenus Betulus), frasinul (Fraxinus Excelsior), ulmul (Ulmus Scabra), precum si diferiti arbusti: cornul (Cornus Mas) si

socul (Sambucus Nigra).

Arboretele de quercinee din zona sunt formate in marea lor majoritate majoritate din stejar brumariu, alaturi de care mai apar cerul, garnita, stejarul pedunculat si

gorunul. Aceste paduri nu prezinta arborete pure de stejar ci apar in amestec cu specii codominante si dominate ca fagul, carpenul, mojdreanul, ulmul, teiul, frasinul, jugastrul.

De asemenea pe versantii umbrosi si mai reci (cu expunere nordica si nord-

vestica) apar palcuri pure de fag uneori chiar si pin si mesteacan, formand amestecuri diseminate sau palcuri inchise, individualizate.

Etajul subarboretului este format din puieti si arbori tineri din speciile mentionate anterior, alaturi de care mai apar specii specifice pentru subarborete: paducelul,

sangerul, macesul, socul, scorusul, murul, etc. Parterul acestor paduri este constituit din asociatii vegetale specifice in care dominante sunt gramineele din genurile Festuca si Poa, insotite de alte plante ierboase cum sunt: breiul, floarea-

pastelui, untisorul, brebeneii, trifolienele, dobrita, sovirful, ghizdeiul, clocoticii, clopoteii, omagul galben, iarba ciutei, odoleanul, crucea voinicului, spinzul,

ciubotica cucului, etc. In lunca Oltului si de-a lungul afluentilor apare o vegetatie specifica formata din

salcii, rachite si plopi.

Zona analizata se remarca de asemenea printr-o antropizare medie, ecosistemele naturale fiind inlocuite cu agroecosisteme. Tot ceea ce inseamna vegetatie, cursul actual al evolutiei acesteia, este o ingemanare a ceea ce inseamna interferenta

dintre conditiile climatice - relief si activitatea umana, activitate ce a avut un cuvant greu de spus, mai ales in ultimele 2 secole. Pe versantii cu sol scheletic,

padurea are consistenta scazuta, iar in partea superioara a versantului, datorita insolatiei puternice si spalarii substantelor nutritive, apar adesea specii xerofile sau acidofile.Terenul arabil ocupa o pondere insemnata, remarcandu-se si

prezenta livezilor cu pomi fructiferi.


30

Fauna:

In paduri sunt prezente specii cu valoare cinegetica deosebita, ca: cerb, caprior, mistret, veverita, lup, urs, vulpe, pars, iepure, jder, etc.

De asemenea, exista o serie de pasari cantatoare specifice padurii de stejar cum sunt: privigetoarea, dumbraveanca, silvia cu capul sur, pitigoii, ticleanul, precum

si o importanta avifauna de ciocanitori, ulii si corbi. Vertebratele mai sunt reprezentate de batracieni si reptile cum sunt gusterul,

sarpele comun, soparla de camp, sarpele de frunze, brotacelul de copac, sarpele orb, etc.

Entomofauna este deosebit de diversa fiind reprezentata de carabidae, colembole, lepidoptere, ortoptere, coleoptere, efemeridae, apidae, himenopterae,

trichopterae, etc. Tot ca nevertebrate mai sunt semnalate reprezentantii urmatoarelor grupe: gasteropode, acarieni, anelide, miriapode, izopode,

pseudoscorpioni si araneidae, etc.

Aceasta imagine asupra faunei, corespunde fondului natural faunistic si apare integral doar in cadrul ecosistemelor putin antropizate din vecinatatea obiectivului analizat, dar situate la o oarecare departare de acesta. In mediul rural si in

ecosistemele antropizate din stricta vecinatate, spectrul faunistic si vegetal este modificat de prezenta umana si se caracterizeaza in special prin specii oportuniste

si ubicvitare. In ceea ce priveste fauna acvatica din raul Olt si afluentii acestuia, aceste cursuri

de apa ar trebui sa fie populate cu specii din asociatia zoocenotica specifica zonei mreanei si cleanului. Este de mentionat afectarea profunda a faunei acvatice

datorita deversarilor din aval de Platforma Chimica Sudica a Municipiului Ramnicu Valcea, fapt ce face ca pe sectorul analizat cursul raului Olt sa fie aproape nepopulat.

Zooplanctonul si fitoplanctonul se incadreaza perfect in zona specifica de rauri

Subcarpatice, avind o dinamica specifica atat in spatiu cat si in timp. De asemenea este de mentionat faptul ca datorita interventiei antropice, acest ecosistem a evoluat spre un ecosistem acvatic antropizat.

2.1.3. Conditiile meteorologice

Regimul climatic are un pronuntat caracter continental 60% (55% tinutului cu clima de dealuri si 5% tinutului cu clima de campie). In tinutul de campie verile

sunt calduroase si relativ uscate iar iernile reci, cu viscole si frecvente perioade de incalzire care provoaca discontinuitati accentuate ale stratului de zapada. In

tinutul de dealuri, pe masura cresterii latitudinii si altitudinii, temperaturile scad treptat iar precipitatiile devin mai bogate. Radiatia solara globala variaza intre 125,0 kcal/cm2 an si 110,0 kcal/cm2 an.

Spre Dragasani, calmul atmosferic atinge valori de 9%, fata de zona orasului

Ramnicu Valcea, cu un calm de cca. 45%.


31

Apare o circulatie extrem de activa din vest si sud (sud-vest), partea vestica a

Subcarpatilot Getici, ca si partea vestica a Piemontului Getic, facand parte din regiunea climatica cu influente submediteraneene. La est de Olt, mai ales iarna, se fac simtite masele estice continentale.

In zona studiata, ce se afla tocmai langa raul Olt, aproape si de Podisul Cotmeana,

dar si spre partea nordica a piemontului getic, deci foarte aproape si de Subcarpatii Getici, apare o situatie de tranzitie, de la influentele submediteraneene la cele de ariditate. In anii cu predominarea advectiilor calde

din sud si sud-vest, temperaturile medii lunare si anuale sunt mai ridicate, iar cand predomina advectiile polare, temperaturile medii sunt mai coborate.

Altitudinea impune o etajare a parametrilor climatici, valorile temperaturii aerului cresc dinspre apa spre fruntea dinspre terasa de lunca si prima terasa.

Datele meteorologice inregistrate la statia meteorologica Dragasani

(Sursa: Serviciul Meteorologie si de Asigurarea Calitatii Rm. Valcea)

Anul

Temperatura (C) Cantitate de

precipitatii (l/m2)

Vantul maxim

Medie Max. Minima Directia

dominanta %

dir.pred Maxim (m/s)

2007 12.5 40.6

24.VII -10.3 24.XII

686.5 S 30.5 19

2008 12.0 36.0

14.VIII -13.9 12 I

592.2 S 17.3 15

De mentionat ca diferentele termice apar nu numai intre regiunile nordice si cele sudice, ci si intre culoarele de vara si podurile interfluviale, lucru reflectat si de

modul de folosinta al terenului. Aceste diferente termice pot atinge valori de 1-1,50 C.

Legat de precipitatii, deducem ca in aceasta zona influentele mediteraneene se mai resimt, desi nu au amploare resimtita in vestul unitatii geografice, dovada

fiind precipitatiile de la finele toamnei urmate de o crestere a debitelor raului. Ninsorile au durata de circa 20 de zile.

Data fiind, precum spuneam, si legatura cu Subcarpatii Getici, nu putem omite caracterul de adapost creat de Carpatii Meridionali, dar in acelasi timp trecerea

spre zonele mai joase, cu altitudine in continua scadere creaza premizele ce impun si alte directii ale vantului, simtindu-se nu numai influentele legate de orientarea culoarului Oltului, si anume in general nord-sud, ci si cele legate de apropierea de

zona de campie, mai ales ca incepe si sistemul de platouri ce au o altitudine mai joasa (200-300 m) si nu se pot constitui in paravane in calea maselor de aer

vestice si estice. 2.1.4. Conditii geologice

Structura geologica si tectonica


32

Teritoriul analizat face parte din punct de vedere geologic din Platforma Valaha,

care impreuna cu Platforma Prebalcanica compun Platforma Moesica. Specificul structural al Platformei Valahe il constituie, in baza - soclul rigid, format din cristalin metamorfic si roci magmatice, peste care se dispun cateva cicluri de

sedimente, acestea, impreuna cu soclul, formand fundamentul platformei, ce se scufunda treptat, incepand de la Dunare catre zona subcarpatica. Peste fundament

urmeaza cuvertura de sedimente - umplutura neogena, tot mai groasa catre nord. Soclul Soclul prezinta diferentieri: in NV este constituit din sisturi cristaline carpatice

cuprinzand micasisturi, amfibolite si sisturi cuartitice cu filoane magmatice, baikaliene. In NE se afla formatiunea sisturilor verzi. In SE se gasesc sisturi cristaline

mai vechi (Proterozoic inferior). Cuvertura sedimentara

Dupa consolidarea baikaliana, miscarile de basculare au determinat invazii si

retrageri ale marii pe sectoare. Din cauza compartimentarii de falii pe blocuri, grosimea cuverturii variaza, avand in general mii de metri.

In anul 2005, cu ocazia elaborarii Studiului Geotehnic de catre SC Geostar SRL Ramnicu Valcea, asupra terenului de amplasare a unor constructii: birouri, hala,

confectii metalice, garaje, s-au efectuat doua sondaje ce au pus in evidenta o structura a terenului constituita astfel:

S1 executat in partea de nord-nord est:

0,00 -0,25 m – strat vegetal

0,25-0,80 m - nisip fin mijlociu, cu indesare medie si slab liant prafos, umed, culoare cenusiu-galbuie

0,80-1,40 m - praf nisipos-argilos, plastic consistent, umed, culoare cenusiu-galbui la cafeniu-galbuie

1,40-2,50 m- pietris si bolovanis in masa de nisip mijlociu si mare, cu indesare

medie, culoare cenusiu-galbuie, cu apa

S2 executat in partea de sud-sud vest: 0,00 -0,20 m – strat vegetal 0,20-0,90 m - praf nisipos-argilos, plastic consistent, umed, culoare cenusiu-

galbuie la cafeniu-galbuie 0,90-1,50 m- praf argilos, plastic consistent, umed, culoare cenusiu-galbuie

1,50-2,50 m- pietris si bolovanis in masa de nisip mijlociu si mare, cu indesare medie, culoare cenusiu-galbuie, cu apa

Nivelul apei subterane s-a interceptat la adancimea de 1,5 m fata de cota terenului. In putul existent, nivelul apei se afla la aceeasi adancime fata de cota

terenului natural. Potrivit Studiului Geotehnic: terenul de pe amplasament prezinta stabilitate buna,

nu se observa fenomene negative de degradare, alunecari, eroziuni. Configuratia terenului poate favoraiza acumularea apelor provenite din precipitatii producandu-

se fenomenul de baltire. Structura terenului este uniforma si relativ omogena. Conditii geotehnice si hidrogeologice


33

Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament sunt: - Zona seismica este D, cu Ks =0.16 si Tc =1,0 sec, conform normativului

P100/2006;

- Adancimea de inghet este de 0,80 m, conform STAS 6054/77;

Apa subterana se afla la – 1,50 m sub nivelul terenului natural si se gaseste cantonata in orizontul aluvionar de terasa constituit din pietris si bolovanis cu nisipuri mijlocii si grosiere, cu liant argilos, conform Studiului Geotehnic.

Miscarile seismice

Intreaga zona in care se gaseste si amplasamentul societatii este afectata de doua categorii de cutremure (vezi plansa anexata):

- in prima categorie sunt grupate cutremurele de pamant legate de zona labila Vrancea, care sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scorta,

in mantaua superioara, la circa 80÷180 km adancime care elibereaza o cantitate enorma de energie, fiind cutremure destul de frecvente, dar care, aproape

periodic, genereaza un cutremur distrugator la circa 50 de ani. - in a doua categorie sunt grupate cutremurele legate de structura faliata a

Platformei Valahe, cu focarul situat in scoarta, la adancimi de 5÷30 km, eliberand

energii mult mai mici, nefiind cutremure importante din punctul de vedere al intensitatii, fiind totusi de remarcat faptul ca acestea se pot constituii ca replici

ale cutremurelor vrancene, eliberarea si acumularea tensiunilor pe aceste linii de faliere fiind influentata si de aceste seisme.

2.1.5. Elemente de pedologie Ca urmare a conditiilor foarte variate de relief, clima si roca, pe teritoriul judetului Valcea se intalneste o gama diversificata de soluri. Astfel, in regiunea in care este

amplasata unitatea se intalnesc urmatoarele tipuri de sol: - soluri brune (eu-mezobazice)

- soluri aluviale si aluviuni - soluri erodate si regosoluri (soluri neevoluate)

Argiluvisolurile sunt caracteristice partilor mai joase si teraselor, avand rezistenta neuniforma la eroziune, fiind slab structurate. In lunci apar solurile aluvionare slab

evoluate, cu textura nisipoasa, ce permite infiltrarea apelor de suprafata. In conditii cu exces de umiditate, datorita nivelului freatic ridicat, drenajului intern

si extern slab se formeaza soluri hidromorfe.

Solurile cu continut ridicat de argila, favorizeaza formarea crapaturilor largi in perioadele secetoase, fiind soluri slab evoluate structural.

Regosolurile apar datorita eroziunii in suprafata, profilul fiind incomplet dezvoltat.

Conform notei de evaluare nr. 160/13.07.2000 intocmita de OSPA Valcea solul de pe amplasamentul analizat se incadreaza in clasa a III de fertilitate avand urmatoarele caracteristici:

- textura nisipo-lutoasa


34

- panta terenului <2%

- nivelul panzei pedofreatice 5-10 m - rezerva de humus in primii 50 cm <30 t/ha - gradul de tasare slab

- intensitatea pseudogleizarii nula - excesul de umiditate de natura stagnanta nul

- volumul edafic util mare - gleizare nula 2.1.6. Conditii hidrografice

Reteaua hidrografica

Apele de suprafata

Intreaga retea de apa curgatoare din aceasta zona apartine bazinului hidrografic al Oltului. In perimetrul analizat, apar pe langa cursul principal, si anume Raul Olt, 3

afluenti ai acestuia, si anume: Staneasca, Trepteanca si Slavitesti, toti afuenti pe dreapta ai acestuia.

Densitatea retelei hidrografice este de 0,3-0,4 km/km2.

Regimul scurgerii este dependent de alimentarea pluvio-nivala, alimentarea din subteran fiind extrem de mica si avand importanta numai dupa perioadele bogate in precipitatii.

Fenomenul de secare este caracteristic in general pentru cursurile amintite

tributare raului Olt.

Datorita prezentei rocilor friabile, la apele mici se observa pierderi de apa prin infiltratii, ceea ce duce la secarea raului. Acest lucru implica si valori mici ale scurgerii, fata de zonele montane, scurgerea medie specifica fiind de 3-5 l/s/km2.

Gheata apare spre sfarsitul lunii decembrie, topirea acesteia putand forma zapoare. Scurgerea solida este de 10-15 t/ha/an, debitul solid mediu al Oltului

fiind aproximativ de 234 kg/s.

Lacurile - predomina amenajarile de pe Raul Olt, intreaga salba de hidrocentrale,

inclusiv cea de la Ionesti punandu-si amprenta asupra regimului scurgerii si modificand si sistemul de infiltratii. Apar fenomene de eroziune, materialele

erodate ducand la colmatarea lacurilor, prin eroziuni in adancime si superficiale.

Apele subterane Apele subterane se afla la adancimi diferite, in depozite de pietris si nisip aflate

deasupra unor nivele de argila cu desfasurare discontinua. Cele mai importante panze freatice, ce sunt folosite si pentru a alimenta populatia, se afla in terase si

lunci inalte. Apele aflate la adancime sunt mineralizate. In general, predomina apele carbonatate din grupa Ca, Oltul avand la varsare o

mineralizare de 320 mg/l.

Pe amplasamentul analizat apa subterana se afla la 1,50 m fata de cota terenului natural care pe adancime se imbogateste.


35

2.1.7. Istoric

In trecut terenul a cunoscut folosinta agricola, fiind amenajat initial ca plantatie

pomicola si ulterior ca teren arabil.

Statia de imbuteliere de pe amplasament a fost pusa in functiune in anul 2000 de catre SC Antares Gas SRL si a fost destinata in principal incarcarii GPL in butelii de 26 litri.

Statia a fost pusa in functiune in anul 2000 cu o capacitate de stocare GPL de 128 mc, o capacitate nominala de imbuteliere de 120 butelii /ora si o capacitate

maxima de stocare a buteliilor umplute in vederea livrarii catre populatie de 1200 bucati.

In anul 2004 s-au executat lucrari de modernizare si extindere a capacitatii, proiectul avand drept scop urmatoarele:

Marirea capacitati de imbuteliere de la 1200 la 2500-3000 butelii/zi, modernizarea fluxului tehnologic existent si modificari in compartimentarile existente. Hala de imbuteliere a dispus astfel de un sistem integrat de

imbuteliere –provenienta Italia format din : - un carusel cu 12 posturi de incarcare (cantare cu pistoane speciale de

umplere actionate pneumatic) din care s-au utilizat initial numai 8 posturi

- conveior automat prevazut cu echipamente de verificare butelii pentru a

se asigura circulatia pe flux - un sistem de verificare scapari la gatul si corpul buteliei cu cada de apa

cu verificarea simultana a 8 butelii. Proiectul de marire de capacitate a constat in extinderea capacitatii instalatiei

initiale de stocare prin realizarea unui parc nou cu doua grupe de rezervoare unde s-au amplasat cate doua rezervoare de 148 mc fiecare, avand destinatia de stocare GPL-aragaz, respectiv propan si GPL auto. Rezervoarele sunt

cilindrice, orizontale, izolate termic, montate suprateran. Capacitatea efectiva de stocare a ajuns astfel la 600 mc.

Noul parc de rezervoare - realizat pe terenul propriu este situat in nordul statiei initiale. Partile componente ale noului parc de rezervoare constau in:

Rampa auto pentru incarcare GPL la cisterne auto. Trasee de conducte tehnologice avand destinatia de descarcare din cisterne CF

spre parcul nou de rezervoare,incarcarea GPLprin rampa de incarcare in cisterne auto,vehicularea aragazului spre hala de imbuteliere.

Instalatii electrice de forta si iluminat –extindere spre noul parc.

Doua pompe centrifuge noi care deservesc alaturi de pompa veche si de compresor, atat statia veche de imbuteliere cat si extinderea – noul parc de

rezervoare. In anul 2004 societatea a executat lucrari in cadrul obiectivului pe baza

Autorizatiei de Construire nr. 17/22.04.2004 emisa de Consiliul Judetean Valcea pentru modernizarea statiei de imbuteliere GPL, iar in anul 2005, pe baza

Certificatului de Urbanism nr. 58/07.10.2005 emis de Consiliul Judetean Valcea s-au executat lucrari de continuare la hala pentru confectii metalice si constructii noi: cladire birouri, extindere cladire birouri existenta, camera compresor aer,

copertina garaj auto si depozit butelii goale.


36

Activitatea desfasurata de SC Antares Gas SRL a fost autorizata prin Autorizatia de Mediu nr. 106/15.05.2006 revizuita in data de 21.05.2007, cu valabilitate pana la data de 14.05.2011.

Dupa cumparare de la SC Antares Gas SRL, statia a fost supusa retehnologizarii in

scopul productiei de gaze speciale destinate industriei, astfel incat societatea sa poata comercializa amestecuri de GPL, amestecuri constituite din butan, propan si izobutan, conform solicitarii beneficiarilor, in conformitate cu fisele tehnice puse la

dispozitie de catre acestia. De asemenea, activitatea de modernizare a statiei se va continua prin

introducerea de aparatura de masura cu transmitere la distanta. 2.2. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care

ar putea prezenta un pericol de accident major

Evidentierea instalatiilor si activitatilor de pe amplasament ce pot prezenta pericol de accident major:

Rampe CF : Rampa 1 CF de descarcare GPL auto si aragaz Rampa 2 CF de descarcare GTS (propan, butan, izobutan)

Rampe auto si cantar GPL : Rampa 1 auto de incarcare/descarcare GPL auto si aragaz in/din mijloacele

de transport auto Rampa 2 auto de incarcare/descarcare GTS (propan, butan, izobutan) in/din

mijloacele de transport auto

Stocare GPL: Parc 1 de stocare GPL auto si aragaz cu 2 rezervoare metalice, supraterane,

cu capacitatea de 80 m3 fiecare, dispuse intr-o cuva de beton armat, cu racorduri de intrare si iesire si cu un rezervor metalic, suprateran cu capacitatea de 148 m3, dispus intr-o cuva de beton armat, cu racorduri de

intrare si iesire, cu un alt rezervor pentru GTS de aceeasi marime Stocare GTS:

Parc 2 de stocare butan, izobutan si propan cu 3 rezervoare metalice, supraterane cu capacitatea de 148 m3 fiecare, dispuse cate doua in cuve de beton armat, cu racorduri de intrare si iesire

Instalatia de imbuteliere GPL- aragaz cu 12 posturi de umplere Linia de vehiculare GPL constituita din:

Pompa de transvazare GPL din cisterne auto si CF in rezervoare de stocare Pompa de transvazare GPL din rezervoare catre instalatia de imbuteliere

aragaz

Pompa de transvazare GPL din rezervorul de GPL auto catre cisternele de transport

Compresor Traseele tehnologice aferente.

Linia de vehiculare GTS constituita din:

Pompele de transvazare GTS din cisterne auto si CF in cele trei rezervoare de stocare

Pompele de transvazare GTS din fiecare rezervor catre cisternele de transport

Compresor


37

Traseele tehnologice aferente.

2.3. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major

I. Zonare tehnologica: instalatiile tehnologice de pe platforma Ionesti a SC GTS Special Gas SRL in care poate avea loc un accident major pot fi impartite in 4 zone

situate pe fluxul tehnologic:

1. Zona de preluare-descarcare CF pentru GPL auto si aragaz si GTS: situata pe lungimea liniei CF uzinala cu trafic redus amplasata in afara incintei statiei de imbuteliere, pe care stationeaza cisterna pentru descarcare. Zona de garare a

cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie. Rampa CF este prevazuta

cu sistem de pulverizare a apei utilizate pentru racirea cisternelor CF si in caz de incendiu

2. Zona de preluare-descarcare auto de la cisterne auto la parcurile de rezervoare, inclusiv zona de parcare autocisterna: rampa auto este amplasata in incinta si prevazuta cu sistem de pulverizare a apei utilizate pentru racirea

cisternelor auto si in caz de incendiu 3. Zona de stocare: compusa din cele doua parcuri de rezervoare formate din

doua rezervoare de stocare de cate 80 m3 si patru rezervoare de cate 148 m3 fiecare. Cele doua rezervoare cu capacitatea de 80 mc fiecare sunt prevazute cu instalatie de stropire cu apa pentru racire.

4. Zona de umplere a buteliilor – hala de incarcare cu rampa de incarcare in mijloacele de transport: umplerea buteliilor se face utilizand un carusel echipat

cu 12 cantare, semiautomate, de tip Coprim Italia si baie de verificare. II. Zonare Ex: in conformitate cu Directiva ATEX 1999/92 (HG 1058/2006 privind

cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive), locurile

periculoase sunt clasificate pe zone in functie de frecventa si durata permanentei unei atmosfere explozive. Aceasta clasificare stabileste gradul masurilor ce trebuie luate pentru prevenirea formarii atmosferelor explozive.

Directiva europeana 94/92/EC (ATEX 100a) a fost aprobata special pentru a

standardiza metodele de protectie la explozii si se aplica tuturor mediilor industriale cu potential exploziv, specificand cerintele cu privire la caracteristicile necesare pentru echipamentele si sistemele protejate impotriva exploziilor.

Aceasta directiva a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 752-2004 care stabileste conditiile pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor

protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive.

Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare

naturii operatiei, in ordinea prioritatilor si respectand urmatoarele principii de baza: a) prevenirea formarii atmosferelor explozive


38

b) acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii atmosferelor

explozive c) limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor.

In aplicarea acestei directive SC GTS Special Gas SRL a intocmit Documentatia tehnica pentru echipamente din arii periculoase si Dosarul de protectie la explozie

(elaboratorul documentatiilor este SC MIVEXPERT SRL) in baza carora a obtinut de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Miniera si Protectie

Antiexploziva INSEMEX Petrosani GANEx, Atestatul de Conformitate GANEx Nr. Sp.2011.090.0336X privind evaluarea conformitatii echipamentelor tehnice din statia de imbuteliere cu valabilitate pana in data de 03.06.2014.

Conform documentatiei pentru atestare GANEx, zonele de pe amplasamentul SC

GTS Special Gas SRL Ionesti in care pot aparea atmosfere explozive in asemenea cantitati incat sa puna in pericol securitatea si sanatatea lucratorilor, sunt urmatoarele:

- Zona 2: rampa CF, rampa auto, platforma parcare autocisterne, zona delimitata de cuvele rezervoarelor din cele doua parcuri, casele pompelor,

bateria de filtre, o banda cu latimea de 1,3 m de-o parte si de alta a liniilor de alimentare dintre filtre si rezervoare si zona halei de imbuteliere.

- Zona 1: este subscria in interiorul zonei 2 in urmatoarele cazuri: 1,5 m in jurul caruselului de incarcare butelii si in jurul echipamentelor de umplere si verificare butelii din hala de imbuteliere, 1,5 m in jurul aerisirilor de la

pompe si compresoare, 1,5 m in jurul supapelor de siguranta si aerisirilor de la rezervoare si toate adanciturile sub nivelul platformei sau terenului de

baza. - Zona 0: in interiorul rezervoarelor si cisternelor.

Delimitarea zonelor de pericol pentru activitatile desfasurate in domeniul GPL este in

stransa legatura cu gradul de degajare si debitul de degajare generat de sursa de

degajare, in conditii de functionare normala.

Gradul de degajare poate fi:

a. continuu, cand degajarea se produce permanent sau care este de asteptat sa

se produca pentru perioade lungi de timp; o degajare de grad continuu

caracterizeaza zona 0

b. primar, care este de asteptat sa se produca periodic sau ocazional; o

degajare de grad primar caracterizeaza zona 1

c. secundar, cand nu este de asteptat sa se produca si care, daca totusi se

produce, este de asteptat sa se produca rareori si pentru perioade scurte de

timp; degajarea de grad secundar caracterizeaza zona 2

Conditia esentiala in controlul dispersiei degajarilor de GPL o constituie

ventilatia naturala a tipului de zona cu pericol exploziv. Ventilatia naturala depinde

de amplasamentul sursei de degajare, este caracterizata de conditiile geografice si

meteorologice specifice locatiei si este suficienta pentru a asigura dispersia intregii

atmosfere explozive care ar aparea in zona. In cazul ventilatiei naturale este

important sa se cunoasca directia predominanta a vantului care trebuie marcata

vizibil.


39

Eficienta ventilatiei in controlul dispersiei si persistentei atmosferei explozive,

caracterizata de gradul de ventilare (puternica, medie sau slaba), poate, in

conditii specifice, sa modifice nivelul de incadrare a zonelor periculoase.

Concentratia GPL in amestec cu aerul defineste limita inferioara si superioara de

explozie.

Echipamentele actionate electric din dotarea Statiei de imbuteliere GPL Ionesti sunt in constructie antiex, in conformitate cu localizarea lor in raport de delimitarea ariilor periculoase conform SR CEI/IEC 60079-10:2002 si Anexa nr. 1

la HG 1058/2006.

3. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI 3.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor

parti ale amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de riscuri de accidente majore si a conditiilor in care

un astfel de accident major se poate produce Desi s-a construit in etape diferite, ansamblul constructiv apartinand SC GTS

Special Gas SRL situat pe platforma de imbuteliere GPL se prezinta ca un tot unitar.

Depozit GPL si facilitati de incarcare-descarcare

Rezervoare de stocare Rezervoarele sunt amplasate in doua parcuri situate in partea de nord a

ansamblului construit. Sunt 6 rezervoare metalice, cilindrice, orizontale, confectionate din tabla de otel, grunduite si vopsite pentru realizarea protectiei la

coroziune. Recipientele sunt prevazute cu racorduri amplasate la baza lor pentru incarcarea cu produse sau livrarea produselor depozitate. Accesul la partea superioara se face pe scari si podete metalice. Amplasarea s-a facut suprateran in

cuve de beton armat pe fundatii de beton fiind fixate cu prezoane

Recipientele de stocare sunt echipate cu urmatoarele armaturi:

Supape de siguranta cu esapare in atmosfera, prelungite cu teava cu lungimea

de 2 m, care deschid la atingerea presiunii de 10 bar pentru aragaz si 17,65

bar pentru GPL auto si propan.

Ventile de izolare montate in amonte de supapele de siguranta

Robinete cu inchidere rapida actionate pneumatic, care izoleaza recipientul in

caz de incident, montate in amonte, pe traseul de faza lichida, pe aspiratia

pompelor de vehiculare

Aparatura de masura cu indicare locala: manmetre, termometre, grad maxim

de umplere

Aparat automat de indicare a nivelului in constructie antiex

Sistem de golire a apei din recipienti, prevazut cu doua ventile.

In fiecare dintre cele trei cuve este montat cate un detector fix de gaze, cu

indicare permanenta a concentratiei de vapori de GPL scapati in atmosfera


40

care sesizeaza scapari de vapori incepand de la o concentratie de 50% din

limita inferioara de explozie (LIE).

Rezervoarele sunt legate intre ele printr-o conducta de echilibrare a

presiunii, prevazuta cu robinete de izolare pe fiecare recipient.

Prin modul de amplasare al rezervoarelor se respecta toate distantele

minime de siguranta prevazute in NPCICh -1977 fata de obiectele din incinta.

Toate recipientele sunt realizate din oteluri speciale, cu rezilienta adecvata pentru stocarea aragazului, in conformitate cu Prescriptiile Tehnice-colectia I.S.C.I.R. cu

PT ISCIR C12/2003 si autorizate de aceasta autoritate. Recipientele de stocare au carti tehnice si sunt supuse la revizii interne si incercari de presiune conform prescriptiilor ISCIR, astfel:

Rezervor Capacitate

(litri)

Presiune

incercare

(bar)

Proces Verbal de

verificare tehnica ISCIR

Pitesti

Data

scadenta RI

Data

scadenta IP

R1 32424/353/99 80000 10 553C-324/21.05.2009 04.2012 04.2012

R2 32427/354/99 80000 10 553C-325/21.05.2009 04.2012 04.2012

R3 1038/2003 148000 12 559C-840/20.10.2009 09.2012 09.2015

R4 1037/2003 148000 12 559C-841/20.10.2009 09.2012 09.2015

R5 1035/2003 148000 18 553C-687/24.11.2009 10.2012 10.2015

R6 1036/2003 148000 18 553C-688/24.11.2009 10.2012 10.2015

Rezervoarele au urmatoarele caracteristici constructive:

Nr.

crt.

Indicativ

Capacitate

[m3]

Diametru

[m]

Lungime

[m]

Presiune

[bar]

Produs depozitat

1 R1 80 3 11,98 10 aragaz-autogaz

2 R2 80 3 11,98 10 aragaz-autogaz 3 R3 148 3 22,28 10 aragaz-autogaz 4 R4 148 3 22,28 10 propan 5 R5 148 3 22,28 18 izobutan 6 R6 148 3 22,28 18 butan

Vasele sunt legate la centura de impamantare in patru puncte. Rampe CF

Punctele de descarcare GPL din cisternele CF sunt amenajate pe o cale ferata uzinala cu trafic redus (o singura linie CF, cu ecartament normal), amplasata in

afara incintei statiei de imbuteliere. Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie.

Sunt amenajate doua rampe CF, dintre care Rampa 1 este realizata in anul 2000,

iar Rampa 2 este amanajata in anul 2010. Rampele sunt prevazute cu sisteme de pulverizare a apei pentru racire in caz de incendiu. Duzele sunt amplasate deasupra cisternelor CF, fiind montate pe o confectie metalica.


41

Cantitatea de GPL descarcata este masurata prin intermediul unui debitmetru la

rampa 1 si este verificata cu ajutorul indicatoarelor de nivel amplasate pe rezervoarele de stocare, iar la rampa 2 numai cu indicatoarele de nivel.

Rampa auto

Rampele auto, 1 existenta din 2000 utilizata pentru incarcarea/descarcarea GPL auto si aragaz in/din mijloacele de transport auto si rampa auto 2, noua, pentru GTS sunt situate paralel cu calea ferata uzinala, la distanta de 37 m de parcul 1

de rezervoare si respectiv de 10 m de parcul 2 de rezervoare. Accesul la rampa auto este posibil numai pe o singura platforma, special destinata cisternelor auto

de GPL. La rampa 2 transferul GPL se face tot cu ajutorul compresorului si a pompei GPL utilizate si la transvazarea GPL-ului din cisternele CF. Rampele auto sunt prevazute cu un sistem de pulverizare a apei deasupra cisternelor auto,

utilizat pentru racire in caz de incendiu. Instalatia de purificare consta in 3 recipienti cu o capacitate de 5,4 mc destinata fiecarei materii prime in parte si

sunt echipate cu robineti cu bila la intrare si iesire, manometre, termometre si supape de siguranta si serpentine de racire si sunt legate la centura de

impamantare. Case de pompe si compresoare

Pompele de vehiculare a produselor petroliere sunt utilaje prin intermediul carora

se asigura miscarea fluidelor de lucru prin conductele de transport. In cadrul instalatiilor tehnologice sunt montate pompe centrifugale, antrenate prin

intermediul motoarelor electrice. Pompele de vehiculare si motoarele de antrenare se afla amplasate pe fundatii de beton si sunt racordate la conductele de

vehiculare a produselor petroliere prin intermediul flanselor si robinetelor. Hala de imbuteliere

Hala de imbuteliere este o constructie parter, tip hala industriala, amplasata la o

inaltime de 1,1 metri fata de nivelul solului, pe o fundatie din beton armat cu

dimensiuni 26x10,00 m si inaltimea h=3,00 m. Structura de rezistenta este

realizata din stalpi din teava metalica si ferme din profile metalice. Acoperisul este

in doua ape cu invelitoare din tabla, fixate prin suruburi, inchiderile perimetrale

sunt din pereti din boltari pana la h=2,00 m si tamplarie metalica cu geam de 3

mm pana la h = 3,00 m. Accesul si evacuarea se realizeaza prin doua usi duble din

foi simple de tabla cu dimensiuni 2,10x3,00 m. Suprafata totala de decomprimare

in caz de explozie asigurata de tamplaria metalica cu geam este de 51,40 m2 la

care se aduga suprafata acoperisului de tip usor de 190,65 m2.

In interiorul halei sunt amplasate urmatoarele echipamente: o linie de imbuteliere echipata cu un carusel dotat cu 12 cantare, semiautomate,

incarcarea buteliilor se face utilizand pistoale automate. Antrenarea caruselului are loc prin frictiune, prin intermediul unui motor electric realizat in constructie

antiexploziva. Capacitatea de imbuteliere este de maxim 300 butelii/h o conveyor pentru asigurarea circulatiei buteliilor pe flux, de la introducerea in

hala si pana la iesire pe rampa de incarcare auto


42

o cuva cu apa pentru testarea eventualelor scurgeri de aragaz, prin imersarea

buteliilor. o masina de sigilat robinetul buteliei o electropompa de descarcare aragaz din butelii defecte, PD, tip BT 205/1C-

H/OH; o detectoare de semnalizare, optica si acustica, a concentratiei vaporilor de

aragaz o sistem de ventilatie fortata, format din trei ventilatoare exhaustoare si trei

ventilatoare de introducere a aerului proaspat. Debitul de aer introdus/eliminat

in/din hala este de 5.000 Nm3/h. Ventilatoarele sunt realizate in constructie antiexploziva. Tubulatura de aductiune a aerului este montata aparent si

protejata la nivelul podelei halei. In hala de imbuteliere este prevazut un buton de oprire a pompei de vehiculare

aragaz, pentru situatii de urgenta. Bateria de filtrare consta in 3 recipienti cu o capacitate de 5,4 mc destinata

fiecarei materii prime in parte si sunt echipate cu robineti cu bila la intrare si iesire, manometre, termometre si supape de siguranta si serpentine de racire si

sunt legate la centura de impamantare.

Armaturi si conducte tehnologice Traseele de vehiculare a GPL-ului sunt realizate cu conducte metalice construite

din teava, montate subteran sau suprateran. Conductele ingropate sunt protejate impotriva actiunii corozive a solului si sunt prevazute cu un sistem de protectie catodica.

Conductele de aspiratie a pompelor montate pe faza lichida au Dn80 si pe refulare Dn50 si corespunzand STAS 404-3/87.

Birouri si laborator

Cladirea construita pe amplasament in prima etapa pentru realizarea functiunii „birouri” este o constructie cu functiuni mixte, tip parter, in care sunt amenajate

spatii pentru birouri, centrala termica, tablou electric general, compresor de aer, grup electrogen, vestiar si grupuri sanitare. Cladirea are o forma dreptunghiulara cu dimensiuni in plan de 11,0 x 6,0 m, avand o inaltime de 2,5 m. Structura de

rezistenta este alcatuita din fundatie de beton armat, pereti portanti exteriori si despartitori din boltari, planseu din beton armat. Tavanul fals este realizat din gips

carton. Acoperisul are invelitoare din tabla. Tamplaria exterioara este realizata din aluminiu cu geam termopan. Pardoseala este realizata dintr-o placa turnata din beton. Constructia a fost extinsa cu un corp nou realizat pe structura zidarie

portanta BCA 25cm cu samburi b.a., acoperit cu sarpanta lemn si invelitoare tabla cutata.

Constructia realizata in etapa a doua cu functiunea de birouri are regimul de inaltime parter si structura din lemn inchisa cu panouri sandwich de lemn cu

termoizolatie vata minerala si placi RIGIPS la interior si acoperita cu sarpanta lemn si invelitoare sindrila bituminata. Golurile exterioare sunt executate din

tamplarie lemn cu geam termopan. Suprafata construita este de 142,30 m2, iar cea desfasurata de 266,50 m2.


43

Utilitati

Alimentarea cu apa

Pe amplasament apa este utilizata in scop menajer, in scop tehnologic (umplerea cuvelor pentru verificarea buteliilor), ca rezerva de apa pentru incendiu si pentru alimentarea instalatiilor de stropire a rezervoarelor de GPL de 80 mc si cisternelor

auto si CF pe timp calduros.

Alimentarea cu apa a obiectivului se face din sursa proprie, prin foraj freatic raul Olt (put) cu H=10 m si Dn= 1000 mm, echipat cu hidrofor alimentat la tensiunea de 220 V, P=6 barr si Q=100 l/min si rezervor de inmagazinare de cca 30 litri si

trei pompe tip Cerna cu P=88 mCA, Q=46,5 mc/h si n=3500 rot/min si puterea motorului 4,5 kw. Reteaua de aductiune are lungimea de 250 m si este realizata

din PEHD cu diametrul 2,5” fiind pozata sub adancimea de inghet. Reteaua de distributie are lungimea de 300 m si diametrul de 2,5” si este din PEHD.

Gospodaria cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din:

o Casa pompelor ce adaposteste trei electropompe de apa de incendiu. o Rezervor de inmagazinare din beton, semingropat, cu capacitate de 220 m3

alimentat din putul propriu o Retea de apa de incendiu pentru alimentarea celor 5 hidranti supraterani

exteriori si instalatiile de pulverizare.

Reteaua asigura necesitatile PSI pentru un timp de stropire de 1,5 ore conform STAS 12260-90, fiind necesar un volum de apa de 220 m3. Pentru asigurarea presiunii in reteaua PSI si refacerea stocului de apa de incendiu in interval de 24

de ore au fost prevazute doua pompe cu debit de 80 m3/h si H = 71 mCA, precum si o pompa de presiune (Jockey) cu actionare electrica cu debit de 100 m3/h si H=

40 mCA, care le amorseaza pe primele doua. De asemenea a fost prevazut un hidrofor cu un volum util de 3000 litri. Debitul necesar refacerii rezervei PSI in interval de 24 de ore este de 9 m3/h.

Apa din bazinul de incendiu este utilizata astfel:

- rezerva PSI pentru alimentarea hidrantilor de incendiu supraterani. Reteaua de hidranti exteriori avand Dn100 si Pn 10 este realizata din 5 hidranti dispusi unul in zona anexei spatii tehnice-birouri (in zona gospodariei de apa) si patru

in zona parcului de rezervoare. De la toti hidrantii se pot alimenta masinile de pompieri

- alimentarea celor trei instalatii de pulverizare apa cu functionare independenta pentru stropirea celor doua rezervoare de GPL de cate 80 m3, a autocisternei de la rampa auto de descarcare GPL si a vagonului cisterna CF.

Instalatiile sunt alimentate cu apa prin conducte DN100, racordate la reteua de apa de incendiu printr-un robinet cu sfera, in pozitie normal deschis. Fiecare

teava de stropire este dispusa pe lungimea recipientului si este prevazuta cu duze. Reteaua de apa este de tip uscat, intrarea in actiune a instalatiei fixe fiind de maxim 40 secunde. Liniile de stropire sunt activate prin actionarea

robinetilor manuali, aflati intr-un camin situat in fata casei pompelor de apa.


44

Pentru cele patru rezervoare de GPL cu capacitate de 148 mc fiecare nu este

necesara instalatie de racire pe timp calduros, acestea fiind izolate termic. In caz de incendiu, racirea acestor rezervoare se realizeaza prin stropire directa din hidrantii exteriori.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate ca urmare a consumului tehnologic si menajer sunt preluate de reteaua de canalizare interioara si conduse la 2 bazine cu V1=20 mc si V2=30 mc

construite din beton armat, ce se vidanjeaza periodic de catre SC Urban SA conform contractului nr. 36755/15.03.2011. Traseul de canalizare este realizat din

conducte de PVC cu diametrul de 200 mm si lungimea de 300 m. Amplasamentul nu dispune de sistematizare orizontala, apele pluviale se scurg

direct in sol. Apele de stropire a rezervoarelor de cate 80 m3 si cele pluviale ce se colecteaza in cuva de amplasare usor inclinata a acestora, sunt conduse intr-un

bazin din beton cu capacitatea de circa 7 m3, situat in imediata vecinatate si apoi in bazinul de incendiu de 220 m3. Apele de stropire din rampa auto si CF se scurg

direct pe pamant, iar apele pluviale ce se strang in cuvele rezervoarelor mari de GPL, sunt deasemenea dirijate direct pe sol.

Gospodarirea apei: consumul de apa si canalizarea sunt reglementate prin Notificarea nr.811/06.09.1999 acceptata de catre Administratia Nationala “Apele

Romane” Administratia Bazinala a Apelor Valcea pentru SC GTS Special Gas SRL. Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin racord electric la reteaua

trifazata industriala din zona, prin intermediul unui post de transformare propriu de 20 KVA, pe baza avizului de racordare 438839/19.09.2000. Toate instalatiile

electrice interioare si exterioare, inclusiv iluminatul exterior perimetral, sunt de constructie antiex si au avizul INSEMEX Petrosani. Sistemul electric include:

Instalatia de alimentare cu forta a consumatorilor: 380V, 50Hz, 3 Ph Instalatia de iluminat interior si exterior

Instalatia de legare la pamant prin care s-au asigurat: o protectia personalului impotriva electrocutarii o protectia utilajelor, constructiilor si echipamentelor impotriva

descarcarilor electrice o echipotentializarea structurilor metalice.

Alimentarea consumatorilor se realizeaza din tabloul general de distributie, de tip interior(cu grad de protectie normala, ce este amplasat in anexa spatii tehnice,

birouri. Tabloul general este alimentat din cele doua surse: postul trafo si generatorul de energie electrica pentru cazuri de urgenta. Generatorul de energie

electrica cu functionare pe motorina alimenteaza consumatorii vitali: ventilatoare, compresor de aer, iluminat de siguranta si pompe de incendiu, prin aceleasi circuite electrice.

Echipamentele electrice au protectie la scurtcircuit si protectie la suprasarcina

pentru motoarele electrice. Retelele electrice sunt realizate din cupru, sunt armate si protejate cu izolatie din mase plastice si sunt montate de regula subteran in santuri si canale, marcate


45

pentru identificare. Obiectivul dispune de instalatie de iluminat interior si exterior

perimetral, care in zonele Ex este realizat cu corpuri si echipamente in protectie antiex. Exista iesiri supraterane la stalpii perimetrali de iluminat, pe 8 dintre ei fiind montate si cele 8 camere video. Pozarea aeriana se face numai in afara

zonelor Ex.

Pentru alimentarea cu energie electrica este incheiat cu SC CEZ Vanzare SA Craiova Contractul nr. 10142330-000 din 01.08.2010 pentru o putere maxima simultan asorbita de 50 kw. Statia de primire este stabilita la PTA 20/0,4 kV, 100

kVA Antares Gas.

Alimentarea cu aer comprimat necesar echipamentelor cu actionare pneumatica – ventile pentru inchidere rapida, pistoale incarcare aragaz: aerul comprimat se obtine in statia de compresoare adapostita de un spatiu special amenajat

amplasat in spatele biroului administrativ. Incaperea celor trei compresoare de aer este un spatiu realizat pe structura zidarie portanta BCA 25cm, cu samburi b.a.,

inchis pe trei laturi, acoperit cu sarpanta metalica si tabla cutata, cu suprafata construita de 24 m2 si regim de inaltime parter.

Statia are in dotare trei compresoare cu pornire/oprire manuala, prevazute cu filtre, uscator, vas tampon de aer si sistem de indicare a parametrilor, astfel:

- doua compresoare provenienta Timpuri Noi cu puterea 11 kw, debit 1 m3/min, rezervor de aer de 500 litri, presiunea de lucru 7-10 atm

- un compresor provenienta Italia cu puterea de 5,5 kw, debit 1 m3/min, rezervor de aer de 270 litri, presiunea de lucru 7-10 atm

Alimentarea cu agent termic: obtinerea agentului termic necesar pentru incalzirea spatiilor, a apei calde menajere si a apei din bazinele cu apa pentru verificare

buteliilor se realizeaza in cele doua centrale termice din dotare, tip mural, Vaillant si respectiv Wiesman, cu puterea de 28 KW fiecare, ce functioneaza cu combustibil GPL. Alimentarea cu GPL se face dintr-un rezervorul de stocare R8 cu capacitate

de 1,75 m3 amplasat suprateran in zona anexei tehnice.

Gestiunea deseurilor se realizeaza astfel: Deseurile menajere si asimilate se depoziteaza in doua europubele si sunt preluate de catre SC Urban SA Ramnicu Valcea care asigura colectarea, transportul,

depozitarea controlata a deseurilor menajere si nemenajere in rampa de gunoi a municipiului Rm. Valcea; in acest sens este incheiat contractul de prestari servicii

nr. 9394/28.06.2010. Deseurile tehnologice provenite din efectuarea reparatiilor si intretinerii

echipamentele de pe amplasament se colecteaza separat in recipiente adecvate si se predau catre colectori autorizatii.

3.2. Descrierea substantelor periculoase

Gazele petroliere lichefiate (GPL) se produc in rafinarii, rezultand in urma

diverselor etape de prelucrare ale titeiului si sunt furnizate statiei sub forma lichida.


46

Prin instalatiile tehnologice aferente statiei de imbuteliere GPL se vehiculeaza GPL

aragaz, GPL auto si GTS (butan, izobutan si propan). Caracteristicile fizice si chimice generale ale acestor substante sunt urmatoarele:

Aragaz (combustibil casnic si industrial)

o Compozitia chimica:

- Hidrocarburi C3 (saturate si nesaturate), %m/m, max 12

- Hidrocarburi C4 (saturate si nesaturate), %m/m, min 87 - Hidrocarburi C5 (saturate si nesaturate), %m/m, max 1

o Sulf mercaptanic, mg/Nm3, min 50 o Continut de sulf total mg/Nm3, max 300 o Miros –caracteristic

o Densitate vapori, kg/Nm3: min 2,55 o Densitate produs lichid, mg/dm3

- La 15o C: min 0,570 - La 50o C: min 0,525

o Presiune de vapori la10oC/50oC/70oC,kPa, min 170/max750/max 1100 o Temperatura de fierbere: - 44 °C o Temperatura de topire: - 188 °C

o Temperatura de aprindere: - 104°C o Temperatura de autoaprindere :430-455°C

o Limitele de explozie in aer (la 760 mm col. Hg si 20 °C) - Inferioara:1,5% vol - Superioara: 8,5% vol

GPL auto (carburant pentru automobile)

o Culoare: incolor o Cifra octanica “motor” COM: min 89

o Hidrogen sulfurat, mg/kg, negativ o Continut de sulf total, mg/kg, max 50

o Miros specific de etilmercaptan o Continut de diene (inclusiv 1,3 butadiena)5 mol: max 0,5 o Presiune de vapori la 40oC, kPa, max 1550

o Temperatura de fierbere: - 42 °C o Temperatura de topire: - 186 °C

o Temperatura aprindere: 450 °C; o Limitele de explozie in aer (la 760 mm col. Hg si 20 °C), inferioara/superioara:

1,9% vol. /15% vol.;

o Grupa de explozie: II A

Propan o Punct de topire: - 188 °C o Punct de fierbere: - 42 °C

o Temperatura critica: 96,8°C o Temperatura de autoaprindere: 430°C

o Densitate relativa a gazului (aer=1), 1,5 o Densitate relativa a lichidului (apa=1), 0,504 o Solubilitatea in apa: 75mg/l


47

o Miros –dulceag, greu de detectat la concentratii reduse, produsul este odorizat

o Presiune de vapori la 20oC, bar, 8,3 o Domeniu de inflamabilitate:2,0-9,5

Gaze sau vapori mai grei decat aerul, se poate acumula in locuri joase, in special in canale, subsoluri, gropi.

Butan o Punct de topire: - 138° C

o Punct de fierbere: - 0,5° C o Temperatura critica: 152° C

o Temperatura de autoaprindere: 510° C o Densitate relativa a gazului (aer=1), 2,1 o Densitate relativa a lichidului (apa=1), 0,582

o Solubilitatea in apa: 88 mg/l o Miros –dulceag, greu de detectat la concentratii reduse, produsul este odorizat

o Presiune de vapori la 20o C, bar, 2 o Domeniu de inflamabilitate:2,0-8,5.


Izobutan

o Punct de topire: - 159° C o Punct de fierbere: - 12° C o Temperatura critica: 135°C

o Temperatura de autoaprindere: 460° C o Densitate relativa a gazului (aer=1), 2,0

o Densitate relativa a lichidului (apa=1), 0,590 o Solubilitatea in apa: 54 mg/l o Miros –dulceag, greu de detectat la concentratii reduse, produsul este odorizat

o Presiune de vapori la 20oC, bar, 3 o Domeniu de inflamabilitate:1,8-8,5


Hidrocarburile gazoase sunt incolore si aproape fara miros. Ca atare pentru a fi

usor depistate organoleptic, in cazul scaparilor din conducte sau recipiente, cand sunt folosite drept combustibil casnic sau industrial se odorizeaza cu produse cu miros caracteristic (mercaptan).

Gazele petroliere lichefiate sunt putin solubile in apa, dar sunt solubile in eter,

cloroform si benzen, dizolva lubrifiantii, uleiurile, lacurile si vopselele, provocand gonflarea apreciabila a cauciucului natural.

GPL are o vascozitate mai mica decat apa si ca urmare, patrunde prin pori si

fisuri mai usor decat aceasta. GPL in faza lichida are un volum mai mic decit cel al apei. De aceea pot ramine urme de apa pe fundul unui recipient de stocare.

Una din principalele caracteristici care diferentiaza propanul si butanul unul de

celalalt si care defineste folosirea lor este “presiunea vaporilor” care corespunde echilibrului fazei gazoase cu faza lichida.


48

“Presiunea vaporilor” propanului si butanului creste proportional cu temperatura.

Deoarece volumul GPL in faza gazoasa este mai mare decit volumul aerului, la orice scurgere, GPL va curge in jos.

Informatii relative la transportul GPL-ului sunt prezentate sintetic in tabelul urmator: Denumirea oficiala la transport

GPL Aragaz GPL auto Propan Butan Izobutan

Numarul ONU/

UN

1965 1965 1978 1011 1969

Clasa/ Diviziunea

2 2 2.1 2.1 2

Cod clasificare

ADR/ RID

2F

23 2F 23

2F 23

2F 23

2F 23

Nr de pericol

ADR/ RID

Eticheta ADR

Nr.CAS

Eticheta 2.1

(+13)

74-84-0

74-98-6

115-07-1

106-97-8

75-28-5

Eticheta 2.1

(+13) 74-95-6 115-07-1

75-28-5 106-97-8

Eticheta 2.1

(+13)

74-98-6

Eticheta 2.1

(+13) 106-97-8

Eticheta 2.1

(+13)

75-28-2

Nr.CEE (EINECS) 200-814-8 200-827-9 203-448-7 200-857-2

200-827-9 204-062-1 200-857-2 203-448-7

200-827-9 203-448-7 200-857-2

Transportul rutier al GPL trebuie insotit de "Fisa de urgenta pentru transportul

rutier (TEC-Transport Emergency Card)" conform HG 1408/2008 elaborata in

conformitate cu prevederile Regulamentului de transport ADR (pentru propan exista

TEC (R)-27A, iar pentru butan-TEC (R)-27b).

Societatea detine Licenta nr. 3679 si Certificatul de Conformitate nr. 3679 cu

valabilitate pana in data de 02.05.2013 pentru Carburant pentru automobile GPL,

marca GTS AUTOGAS tipuri A, B, C, D, E. Produsele au fost evaluate conform Regulilor

Generale cod RG-00 ale RAR-OCP in raport cu cerintele esentiale si corespund

documentului normativ SR EN 589-2009.

3.3. Inventarul substantelor periculoase

3.3.1. Identificarea substantelor periculoase

Substantele periculoase au fost identificate conform HG 1408/2008, Anexa nr.2, hotarare ce instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase pentru om si mediu, in vederea introducerii pe piata a

acestora.

HG 1408/2008 transpune prevederile Directivei 67/548/CEE din 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase, publicata in


49

Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene nr. 196 din 16 august 1967, cu

modificarile si completarile ulterioare. Informatiile privind reglementarile in vigoare la nivelul UE sunt urmatoarele: Nr. index conform Directivei CEE 67/548,

Anexa 1

GPL Aragaz GPL auto Propan Butan Izobutan

Simbol 601-002-00-x 601-003-00-5 601-011-00-9 601-004-01-8

601-003-00-5 601-011-00-9 601-004-01-8 601-004-000

601-003-00-5 601-004-00-0

600-004-00-0

Simbol de pericol

F+ - extrem de inflamabil

T – toxic, carcinogenic categoria 2

F+ - extrem de inflamabil

T – toxic, carcinogenic categoria 2

F+: Extrem de inflamabil



Fraze de risc

R12- extrem de inflamabil R23/24/25 – toxic prin inhalare, in

contact cu pielea si prin inghitire R27 - foarte toxic in contact cu

pielea

R36 – iritant pentru ochi R45 – poate cauza cancer

R12- extrem de inflamabil R23/24/25 – toxic prin inhalare, in

contact cu pielea si prin inghitire R27 - foarte toxic in contact cu

pielea

R36 – iritant pentru ochi R45 – poate cauza cancer

R12- extrem de inflamabil



Fraze de securitate

S9- Conservati recipientul in locuri convenabil ventilate. S16 - Feriti locul de surse

de aprindere sau scantei. Nu fumati S33 – A se

evita acumularea

de sarcini electrostatice S45 – In caz de accident sau boala consultati medical



evita acumularea

de sarcini electrostatice S45 – In caz de accident sau boala consultati medicul



evita acumularea




evita acumularea


OBS:

Nr. CAS - Conform Chemical Abstracts Service


50

Nr. CEE (EINECS) – Inventarul european al substantelor chimice notificate.

3.3.2. Cantitatea maxima de substante periculoase care sunt prezente in obiectiv sau care ar putea fi prezente pe amplasament la un moment dat

In urma analizei activitatilor desfasurate pe amplasament au fost considerate ca posibile surse de accidente toate instalatiile sau parti ale instalatiilor cu grad

ridicat de risc, care stocheaza si vehiculeaza GPL si gaze tehnice speciale. Aplicarea prevederilor HG 804/2007 la amplasamentul analizat, parcurge

urmatoarelor etape:

1. Conform anexei 1, partea 1 se stabilesc produsele periculoase nominalizate.

Substantele si preparatele sunt clasificate potrivit prevederilor HG 1408/2008.

2. Pentru punerea in aplicare a articolelor relevante ale prezentei hotarari

cantitatile care trebuie luate in considerare sunt cantitati maxime, prezente sau posibil a fi prezente pe amplasament

3. Amestecurile si preparatele trebuie tratate in acelasi mod ca substantele pure,

cu conditia sa se mentina in limitele de concentratie stabilite conform proprietatilor lor din legislatia relevanta, mentionata in partea a 2-a, nota 1, sau

sa fie conform ultimelor ajustari la progresul tehnic in domeniu, daca nu se specifica un anumit procent al compozitiei sau o alta descriere

4. Se clasifica substantele periculoase tinand seama de urmatoarele specificarile anexei

In anexa nr. 1 Partea 1 si Partea a 2-a “Domeniul de reglementare”, sunt

nominalizate substantele si cantitatile relevante care intra sub incidenta HG

804/2007:

Substante periculoase

Cantitatea totala

detinuta (tone)

Cantitate relevanta (tone)

pentru aplicare:

Capacitate

de

stoocare

Cantitate

maxima

existenta

Coloana 2 din

partea 1 si

partea a 2-a

Coloana 3 din

partea 1 si

partea a 2-a

Gaze lichefiate extrem de inflamabile

(inclusiv GPL - gaz petrolier lichefiat)

si gaz natural

345

210

50 200

Calculul cantitatilor totale a substantelor periculoase prezente pentru incadrarea

sub incidenta Hotararii nr. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta

pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase si

necesitatea intocmirii raportului de securitate.

Calcul pentru capacitatea maxima de stocare

Calcul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice:


51

Formula de calcul: n qi(existent) 345

∑−−−−−−−−− = −−− = 6,9 > 1 i=1 Qi(lim inf) 50

Calcul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice:


∑−−−−−−−−− = −−− = 1,725 > 1 i=1 Qi(lim inf) 200

Calcul pentru cantitatea maxima detinuta Calcul pentru limita inferioara a cantitatilor relevante specifice:


∑−−−−−−−−− = −−− = 4,2 > 1 i=1 Qi(lim inf) 50

Calcul pentru limita superioara a cantitatilor relevante specifice:


∑−−−−−−−−− = −−− = 1,05 >1 i=1 Qi(lim inf) 200

Reiese ca obiectivul intra sub incidenta HG 804/2007 atat la limita inferioara cat si la limita superioara a cantitatilor relevante specifice in cazul cand se raporteaza

la capacitatea totala de stocare si la limita inferioara in cazul in care se ia in considerare cantitatea maxima de GPL prezenta pe amplasament in ultimii ani.

Conform declaratiilor Directorului tehic si de productie al statiei, Domnul Dumitrescu Nicolae, in perioada de functionare a SC GTS Special Gas SRL cantitatea curenta de GPL si GTS existenta pe amplasament a fost de circa 140

tone, iar cantitatea maxima 210 tone.

In concluzie, unitatea intra sub incidenta HG nr. 804/2007, deci elaborarea raportului de securitate este justificata.

3.3.3. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice si indicarea pericolelor,

atat imediate cat si pe termen lung, pentru om si mediu

Caracteristicile fizice si chimice generale ale substantelor care se manipuleaza pe amplasament sunt prezentate la punctul 3.3 Pentru a reliefa cat mai bine pericolul deosebit de explozie si incendiu prezentat de

gazele lichefiate, sunt prezentate in continuare cateva caracteristici fizico-chimice

esentiale ale unora dintre acestea (care le deosebesc, de altfel, de hidrocarburile

lichide).


52

o Presiunea de vapori:

Recipientele (rezervoarele, cisternele sau buteliile) in care se afla GPL nu sunt

umplute niciodata complet cu lichid, ci numai 80%. In spatiul liber ramas deasupra

lichidului se gaseste acelasi produs in faza gazoasa, cele doua faze fiind in stare de

echilibru.

Pentru ca faza lichida sa treaca in stare gazoasa, trebuie sa i se transmita din

exterior o cantitate de caldura. Moleculele evaporate din lichid exercita o presiune

asupra recipientului in care se afla, denumita presiunea de vapori. Cand faza

vapori a unui produs coexista in echilibru cu faza lichida, presiunea de vapori este

o masura a volatilitatii gazului; cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat mai

mare este presiunea pe care o exercita gazul in interiorul recipientului care il

contine.

o Densitatea relativa

Densitatea relativa (denumita si masa volumica relativa) reprezinta raportul dintre

densitatea produsului si densitatea unui produs de referinta la aceleasi conditii de

temperatura si presiune. In mod conventional s-a luat aerul uscat ca produs de

referinta pentru gaz si apa distilata in vid (fara urme de gaze) pentru produsele

lichide, inclusiv gazele petroliere lichefiate.

Densitatea gazelor este dependenta de temperatura T si de presiunea p.

Densitatea relativa a fazei lichide a celor doua faze considerate este aproximativ

jumatate din cea a apei, ceea ce inseamna ca acestea plutesc pe apa, o observatie

care este foarte importanta in cazul scurgerilor de lichid.

In schimb, densitatea relativa a fazei gazoase este supraunitara in ambele cazuri.

Trebuie sa se acorde o atentie deosebita acestei proprietati in cazul unei scurgeri

dintr-un rezervor de depozitare, instalatie tehnologica, conducta etc., deoarece in

aceasta situatie gazele se vor acumula sub forma unui nor la nivelul solului,

deplasandu-se in jos in canale, gropi, subsoluri, neraspandindu-se usor in

atmosfera, decat daca viteza vantului este foarte mare. Situatia prezinta un pericol

sporit de incendiu datorita multitudinii surselor posibile de aprindere.

o Punctul de fierbere

Punctul de fierbere este temperatura la care lichidele, prin incalzire, trec in stare

gazoasa sau de vapori. La 0°C, presiunea de vapori pentru limita inferioara a

butanului este de 0 bari, adica acesta este punctul sau de fierbere in conditii

normale. Similar, punctul de fierbere al propanului este de -44 °C. Aceste

temperaturi sunt temperaturile maxime la care butanul si respectiv propanul

trebuie racite, daca se urmareste depozitarea lor la presiune atmosferica.

Valorile coborate ale punctelor de fierbere a gazelor petroliere lichefiate creeaza

pericole in exploatarea echipamentelor de evacuare a presiunii in care poate exista

apa sau hidrocarburi grele. Punctele joase de fierbere a gazelor petroliere lichefiate

mai creeaza si alte pericole in exploatare. Unul dintre ele ar fi acela ca vaporizarea

rapida a acestor lichide poate raci pielea suficient pentru a cauza degeraturi

personalului operativ ce vine in contact cu aceste hidrocarburi usoare. Este


53

obligatoriu deci ca, ori de cate ori se lucreaza cu GPL, operatorul sa foloseasca

echipament de protectie adecvat.

Scaparile de gaze lichefiate dintr-un recipient pot fi usor detectate, deoarece la

depresurizarea izoentalpica pana la presiunea atmosferica, temperatura acestora

ajunge la valori negative. Ca urmare, umiditatea din aer ingheata, aparand un nor

albicios si gheata in jurul locului in care s-a produs neetanseitatea.

o Limitele de inflamabilitate

In amestec cu aerul, gazele petroliere lichefiate dau nastere unor amestecuri

explozive care pun in primejdie instalatiile si personalul.

Intervalul de explozie pentru amestec propan-aer se situeaza intre 2,4 -9,5%, iar

pentru butan 1,8 - 8,4%. In practica, limitele se refera la limita inferioara pentru

butan si la limita superioara pentru propan. In urma arderii propanului si butanului

in aer rezulta bioxid de carbon si apa. Pentru o ardere completa, un volum de

butan necesita 30 volume de aer, iar un volum de propan 24 volume de aer. Trebuie

avut in vedere ca o cantitate insuficienta de aer conduce la aparitia monoxidului de

carbon.

o Dilatarea GPL-ului

Dilatarea fazei lichide a gazelor petroliere lichefiate sub influenta unei surse de

incalzire este foarte mare in comparatie cu alte lichide. Astfel, rata de expansiune a

gazelor petroliere lichefiate este de 15-20 ori mai mare decat cea a apei.

Cand temperatura creste, gazul petrolier lichefiat se dilata, putandu-se ajunge ca

intregul volum al rezervorului sa fie umplut cu gaz, fara sa mai existe vreun spatiu

de lichid. Incepand din acest moment, la cresterea temperaturii cu fiecare grad,

presiunea creste de 7-8 ori. Ca urmare a compresibilitatii reduse a gazului lichefiat

si a capacitatii de dilatare elastica a peretilor rezervorului de asemenea mica,

acesta cedeaza. De acea este important sa se lase spatiu pentru dilatare in orice

vas in care se pastreaza GPL.

Nivelul maxim de imbuteliere in siguranta, pentru un vas cu GPL, poate fi calculat

cu precizie in functie de produsul depozitat, dar, de regula, se lasa un spatiu de

20% din volumul vasului cu GPL, atunci cand vasul se umple pana la nivelul sau

maxim de imbuteliere in siguranta. Acest nivel este denumit adesea "spatiu mort"

si se determina prin utilizarea unui limitator de "spatiu mort".

Concluzionand, recipientele nu se umplu niciodata mai mult de 80% din volum.

o Raportul lichid-gaz

Dupa cum s-a aratat, prin aplicare unei presiuni vaporilor de GPL, acestia pot trece in stare lichida. Ca lichid, GPL ocupa un spatiu mult mai restrans decat GPL in stare gazoasa. De aceea, este mai convenabil si mai economicos sa se transporte GPL in stare lichida.

Cand se reduce presiunea din recipient, lichidul revine in stare gazoasa si, in acest proces, volumul sau creste de aproximativ 250 de ori. Cu alte cuvinte, o tona de lichid, in procesul trecerii in stare de vapori, va umple echivalentul unui vas de 250 de tone. GPL-ul se evapora, ocupand un volum de 250 de ori mai


54

mare decat volumul sau propriu. In concluzie, degajarea unei tone de GPL va imprastia un nor de gaz cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 250 de tone, care atunci cand intra in combinatie cu aerul la limita inferioara de aprindere de 2,0% va degaja un nor de gaz inflamabil cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 1250 de tone si care poate detona cu o forta corespunzatoare la 0,9 -1,2t deTNT In afara de cele prezentate anterior, se mai gasesc in literatura unele precizari suplimentare legate de proprietatile GPL-ului, de transportul acestuia si de reglemntarile UE in vigoare, dupa cum urmeaza:

- GPL-ul poate forma un amestec exploziv cu aerul si poate reactiona violent cu oxidantii

- Nu se evacueaza GPL in locuri unde exista riscul formarii de amestecuri explozive cu aerul

- Alimentarea cu gaz petrolier lichefiat a unui arzator trebuie sa fie prevazuta cu opritor de flacari

- GPL-ul nu va fi esapat in locuri unde exista pericolul acumularilor periculoase.

Caracteristici toxicologice o Cai de patrundere in organism: poate patrunde in organism prin inhalare o Efecte locale: la contactul cu pielea si ochii, “aragazul” lichid poate provoca

arsuri sau degeraturi. Pielea este alba si se simte rece si tare. o Toxicitate acuta: are o toxicitate scazuta, putand actiona ca asfixiant simplu si

narcotic prin inlocuirea oxigenului din aer de la 21 % la sub 18%. Efecte acute se pot produce in 10 min de expunere la o concentratie de 10.000 ppm, dar nu sunt cunoscute efectele sistemice.

o Conform Fisei Tehnice de Securitate pentru GPL aragaz si auto aceste gaze sunt toxice si carcinogenice, cu fraza de risc R45 – pot cauza cancer (categoria

2). Caracteristici eco-toxicologice

o Persistenta/degradabilitate: putin persistent o Ecotoxicitate: redusa.

Identificarea pericolelor

o Pericol de intoxicare: “aragazul” este predominant narcotic (uneori convulsiv) si secundar iritant. Prezent intr-o concentratie suficienta pentu ca procentul de oxigen din atmosfera sa scada la 16%, determina fenomene de asfixie, iar sub

10% apare coma. o Concentratie admisibila: in legislatie este prinsa doar butadiena

De varf: 22 Medie: -

o Pericol de descompunere:“aragazul” este relativ stabil chimic; in conditii

normale nu se descompune, numai butadiena din componenta sa in timp polimerizeaza si se poate forma peroxizi; pentru evitarea polimerizarii se trateaza

cu inhibitori. 3.3.4. Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare

sau/si in conditii previzibile de accident


55

Conditii normale de utilizare pentru GPLsi GTS:

In conditii normale de utilizare, gazul petrolier lichefiat si cel special se prezinta ca un gaz incolor, inodor si insolubil in apa la presiunea atmosferica si ca lichid la presiune ridicata. Pentru evidentierea scaparilor de gaz, GPL-ul aragaz si auto se

odorizeaza cu metil eter butil - mercaptan care ii da mirosul specific. GPL/GTS este stabil atunci cand este stocat ca lichid in tancuri de otel sub propria sa

presiune de vapori. Manipulare:

Manipularea se face cu respectarea stricta a instructiunilor tehnologice si de PSI

Transportul “aragazului” se face prin conducte cu ajutorul pompelor sau cu cisterne auto si CFR

Cisternele vor corespunde din punct de vedere tehnic si PSI

Pompele si conductele vor fi verificate si controlate conform prescriptiilor ISCIR

La manipularea “aragazului” ventilele se vor deschide treptat Nu este admisa folosirea ventilelor de fonta

Nu este permis fumatul in depozite sau in timpul manipularii Indrumari speciale pentru manipulare in siguranta:

Recipientele se vor proteja contra socurilor mecanice Se vor folosi numai unelte si scule care nu produc scantei si echipament

electric constructie antiex Conditii de depozitare:

Depozitarea se face in aer liber, in zone izolate, departe de surse de foc cu respectarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin

OMAI 163/2007 si a prescriptiilor ISCIR Se interzice folosirea sculelor sau a materialelor ce produc scantei pentru

deschiderea, inchiderea sau lucrul la recipientii ce contin „aragaz"

Se va controla periodic etanseitatea recipientilor. Rezervoarele destinate depozitarii GPL vor fi legate la centura de impamantare

Materiale de ambalare: Rezervoarele trebuie concepute si construite conform dispozitiilor dintr-un cod

tehnic, recunoscut de autoritatea competenta, in care pentru alegerea materialului si determinarea grosimii peretilor trebuie sa se tina seama de

temperaturile maxime si minime de umplere si de serviciu. Rezervoarele si recipientele butelii trebuie sa fie construite din materiale

metalice corespunzatoare care trebuie sa fie insensibile la rupere fragila si al

coroziune.

Comportamentul fizic si chimic in conditii previzibile de accident

In cazul constatarii unor neetanseitati la recipientele butelie, acestea vor fi imediat scoase de pe amplasament, iar in cazul rezervoarelor se vor lua masuri de

remediere a neetanseitatilor. In conditiile cand „aragazul” vine in contact cu materiale oxidante are loc descompunerea termica oxidativa, producandu-se fum

si fumiganti.


56

Pentru prevenirea accidentelor si exploziilor este indicat sa se evite:

o depozitarea produsului in locuri fara o buna ventilatie o depozitarea in apropierea surselor de caldura si de aprindere o contactul cu materiale oxidante

o formarea electricitatii statice o utilizarea materialelor oxidante si a celor din nichel carbonil plus oxigen

o folosirea ventilelor de fonta o fumatul in depozite sau in timpul manipularii o producerea socurilor mecanice asupra recipientelor

o utilizarea de unelte si scule care produc scantei si echipament electric constructie simpla, fara protectie antiex

Masuri de prim ajutor

o In caz de inhalare se deplaseaza victima intr-o zona necontaminata, intr-un loc cald si in repaus, se utilizeaza echipamente repiratorii autonome. Daca victima nu poate respira se face respiratie artificiala, se solicita ajutor medical

o In caz de stropire se scoate victima de sub actiunea produsului, iar

imbracamintea contaminata se indeparteaza rapid. Se dirijeaza un jet de apa calduta pe portiunea afectata si se continua spalarea pana cand circulatia

sanguina revine la normal. Se spala zona afectata cu multa apa si sapun timp de 15 min. Se cheama medicul

o In caz de stropire in ochi se spala ochii cu apa timp de 15 min inclusiv sub

pleoape; se solicita ajutor medical.

4. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE SI METODELE DE PREVENIRE

Asa cum s-a aratat prin instalatiile tehnologice aferente statiei de imbuteliere se vehiculeaza GPL aragaz (combustibil casnic si industrial), GPL auto (carburant

pentru automobile) si GTS (butan, izobutan si propan), caracteristicile acestora redandu-se detaliat la Cap.3.

GPL-ul este un amestec de hidrocarburi gazoase, continand de obicei propan-butan in procent mai ridicat si propilena – butilena in procent mai scazut. Intrucat

aceste substante fac parte din aceeasi categorie de substante periculoase fiind hidrocarburi saturate ce provin din rafinarea petrolului, au simbolul de pericol F+

extrem de inflamabil si fraza de risc R12, in conditii de temperatura si presiune normala sunt gaze ce formeza cu aerul amestecuri explozive si se transporta si se depoziteaza in stare lichida sub presiune, s-au numit in acesta documentatie

generic GPL.

4.1. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore. Analiza surselor de risc, a conditiilor in care acestea conduc la accidente si

masurile de prevenire

Riscul este probabilitatea producerii unui efect specific, intr-o perioada sau in circumstante precizate. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii

producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o


57

zona data, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre

probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor produse.

Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces,

cunoscut sub numele de controlul riscului este un proces holistic, care implica: Evaluarea riscului Reducerea riscului

Planificarea raspunsului in caz de urgenta

Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel: Se efectueaza o evaluare a riscului Riscul se considera acceptabil sau inacceptabil

Daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de reducere a riscului si de reactie in caz de urgenta

Dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze riscul

Evaluarea riscului Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a

probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul). Clasificarea pericolelor este un element fundamental in evaluarea riscului de a

produce accidente majore, pentru ca in acest mod sunt luate in considerare doar acele pericole cu potential de accident major Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei situatii fizice cu

potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau mediului.

Metodologia de evaluare a riscului trebuie sa raspunda urmatoarelor intrebari:

a. La ce sistem ne referim?

b. Care sunt riscurile legate de executia si exploatarea sistemului? c. Daca exista evenimente care ne asteptam sa se produca?

d. Care este cel mai periculos? e. Care sunt consecintele posibile?

f. Care este probabilitatea de producere? g. Care este lantul de evenimente care ar produce pagube? h. Pot fi tolerate consecintele potentiate estimate ca fiind probabile?

i Care sunt avantajele si costurile unei tehnologii alternative?

Criteriile de evaluare a riscului sunt definite de urmatoarele elemente:

a. Elemente statice: calea de acces, incrucisari in substructura de transport, sosele si cai

ferate, semnalizari, unitati de transmiterea semnalelor si detectoare de avarie, ziduri de protectie, elemente de constructie necesare accesului la sistem si ale infrastructurii b. Elemente dinamice: intretinere, nivel de pregatire a personalului, modul de instruire,

planificarea activitatii, logistica, procese provizionale si proceduri de control c. Elemente externe: densitatea populatiei de-a lungul locatiei, prezenta zonelor

industriale de depozitare si potentialul de risc al substantelor periculoase depozitate, pozitia instalatiilor de putere, incrucisari ale traseelor de conducte (de apa, gaz, energie), zone de conflict intre doua sisteme de transport (sisteme paralele de cale ferata si sosea,

incrucisari si treceri la nivel), influenta vremii (zone cu ceata, intensitatea ploii, conditiile


58

de zapada, polei, durata perioadei cu lumina naturala, directia si intensitatea vantului

etc.).

Evaluarea riscului trebuie sa se bazeze si pe urmatoarele principii: a. Determinarea intentiilor de utilizare b. Identificarea pericolelor, situatiilor periculoase si evenimentelor periculoase c. Evaluarea consecintelor/probabilitatii riscului d. Estimarea riscului rezidual e. Evaluarea riscului f. Analiza optiunilor de reducere a riscului.

Scenariile posibile ale accidentelor majore in domeniul GPL:

a. Defectarea/ruperea recipientului sub presiune

b. Revarsare/deversare de GPL/GTS in faza lichida

c. Defectarea/ruperea unei conducte de GPL/GTS

d. Defectare/rupere in instalatia de imbuteliere GPL in recipiente - butelii

e. Defectiuni in timpul operatiilor de umplere/golire ale cisternelor de transport

rutier si/sau feroviar

f. Localizare de defectiune deasupra nivelului de GPL lichid din recipient

g. Localizare de defectiune sub nivelul de GPL lichid din recipient

h. Supraincarcare

i. Explozia vaporilor produsi de expansiunea lichidului la supraincalzire

j. Declansarea supapei de siguranta

k. Ruperea furtunului cisternei de transport feroviar si/sau rutier

l. Soc termic produs de jetul de flacara

m. Flux de vapori produs de radiatia termica

n. Explozia vaporilor dintr-un spatiu deschis si/sau inchis

o. Distrugere/ rupere provocata de aschii/schije din explozii

p. Dispersia unei flacari intinse.

Definitii:

Pericolul este definit ca fiind o situatie care ameninta viata, proprietatea sau mediul inconjurator. Pericolele principale provin din evenimente energetice sau toxice.

O explozie este o eliberare rapida de energie care cauzeaza o discontinuitate de

presiune sau o unda de soc. Aceasta are 2 faze: - o faza de presiune initiala pozitiva - o faza de presiune negativa.

O unda de soc este un impuls de presiune format de catre o explozie in care o

discontinuitate acuta este creata atata timp cat unda calatoreste printr-un mediu fluid sau cu o viteza mai mare decat viteza sonica.

O detonare se produce atunci cand frontul de reactie avanseaza in substanta care nu a reactionat pana atunci la o viteza mai mare decat viteza sonica - si se

produce o explozie.

O deflagratie este identica cu o detonatie cu exceptia faptului ca frontul de reactie avanseaza cu o viteza mai mica decat viteza sonica; atunci cand aceasta produce si o unda de explozie este cunoscuta si ca o deflagratie exploziva.


59

O explozie in spatiu inchis este explozia unei mixturi combustibil-oxidant intr-un sistem inchis cum ar fi un vas de retentie sau o cladire.

Un puseu (soc) de presiune este ruptura unui sistem sub presiune care se transforma intr-o unda de soc precum si in producerea de ”schije” care pot avea

potentialul de a produce daune. O tranzitie de faza rapida este schimbarea rapida a starii unei substante care poate produce o unda de soc.

Un incendiu este un proces de combustie caracterizat prin caldura si/sau fum /sau

flama – sau orice combinatie a celor 3 elemente. Cauza principala de lezare aici este radiatia termica care reprezinta propagarea energiei in zona infrarosie a spectrului electromagnetic. Incendii nu implica numai materialul folosit in timpul

procesului ci si material combustibil din afara procesului de productie, cum ar fi materialele stocate, materiale de ambalaj sau materiale de constructie. Incendiile

produse in depozite pot fi in mod particular periculoase deoarece particule solide pot fi dispersate. Evenimentele energetice produse de incendiu rezulta in

fenomene de asfixiere. Expunerea la substante chimice poate cauza lezari.

Identificarea pericolelor pe amplasamentul SC GTS SPECIAL GAS SRL

Pericolele pot fi: - naturale - tehnologice

- biologice.

Pericole naturale: Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi, ninsori abundente, variatii de temperatura (inghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene distructive de origine geologica, respectiv

cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare

corecta a situatiei la nivel local, regional, central. o amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii decat in masura

in care este distrus barajul Hidrocentralei Ionesti, situat in amonte, fapt improbabil

o elementele constructive au fost proiectate tinand seama de cerintele legislative privind gradul de seismicitate a zonei

o terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari

o pe timp de furtuna cu descarcari elecrice se inchide alimentarea cu aer si se intrerupe orice activitate de vehiculare GPL.

Un seism de amplitudine mare ar putea periclita: o etansarea legaturilor conductelor la utilaje, fapt care ar avea drept consecinta

scurgeri de GPL, dar acest lucru este improbabil prin carcateristicile seismice ale zonei.

o intreruperea alimentarii cu energie electrica, dar amplasamentul este dotat cu generator propriu care poate asigura alimentarea tuturor consumatorilor de pe amplasament.


60

Pericole tehnologice Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept

cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiunilor componentelor sistemelor

tehnice, esecul sistemelor de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus, necesitand un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie in parte.

Dintre evenimentele generatoare de situatii de urgenta pot fi mentionate:

a) accidente in industrie b) accidente de transport c) accidente nucleare

d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari e) esecul utilitatilor publice – avarii

f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos g) periclitare intentionata

GPL-ul intra sub incidenta HG 804/2007. Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate in mod accidental a acestui compus.

Pericolul de incendiu.

Principalele surse de aprindere sunt: o echipamentele electrice o electricitatea statica

o surse intamplatoare de flacara deschisa: scantei mecanice, tigari, lanterne, lumanari, chibrite, fulgere, actiuni rauvoitoare.

Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care afecteaza constructii, instalatii, amenajari, paduri, mijloace de transport,

culturi agricole, etc. Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea tehnica a securitatii la incendiu consta in aplicarea unor

principii tehnice si metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si calcula masurile de siguranta necesare. In acest caz masurile de prevenire trebuie dirijate catre eliminarea cauzelor de producere a

unor incendii prin eliminarea posibilitatii aparitiei scurgerilor de GPL si a oricarei surse cu potential de aprindere a acestor scurgeri..

Pericolul de explozie Atmosfera potential exploziva este creata atunci cand apare posibilitatea unei

explozii, ca urmare a realizarii unui amestec gaz/aer, vapori/aer, praf/aer sau alte combinatii inflamabile. O explozie reprezinta o reactie chimica brusca a unui

material inflamabil cu oxigenul insotita de eliberarea unei cantitati mari de energie. Pentru a se produce un incendiu sau o explozie trebuie sa existe 3 conditii: 1. Material inflamabil in cantitati suficiente: substante inflamabile si/sau

combustibile sunt considerate materialele care pot forma atmosfere explozive, exceptandu-se cazul in care o analiza a proprietatilor lor releva ca in contact cu

aerul nu pot propaga independent explozia 2. Oxigen - in aer


61

3. Sursa de aprindere

Pericole biologice Riscurile biologice se refera la urmarile negative asupra colectivitatilor de oameni,

animale si asupra plantelor, cauzate de imbolnaviri sau de alte evenimente in relatie cu sanatatea si care afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi.

Evenimentele generatoare de situatii de urgenta sunt epidemii, epizootii si zoonoze. Pe amplasamentul SC GTS Special Gas SRL nu s-au identificat astfel de

pericole. Alte pericole

Accidente de transport Prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari

Esecul utilitatilor publice – avarii Caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos Periclitare intentionata.

- Accidentele de transport se produc in special in afara amplasamentului, dar se pot produce si pe teritoriul instalatiei. Consecinta este dispersia GPL, urmata cel mai probabil de explozie. Masurile de prevenire se refera in special la siguranta

transportului, respectiv la conducerea preventiva a mijlocului de transport.

- Prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari ce ar putea afecta amplasamentul se refera la ruperea barajului hidrocentralei aflata in amonte, ceea

ce ar putea duce al inundarea amplasamentului, dar probabilitatea este foarte scazuta.

- Esecul utilitatilor publice se refera la intreruperea alimentarii cu energie

electrica, dar obiectivul este dotat cu generator electric ce asigura functionarea tuturor consumatorilor de pe amplasament.

- Caderile de obiecte din atmosfera sau din cosmos, desi sunt pericole cu

probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi incadrate in categoria – catastrofe, ca si cele privind prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari enumerate mai sus. Efectul lor este major sau chiar

catastrofal deoarece poate declansa accidente majore de tipul eliberarii in mediu a GPL-ului, ce prezinta caracter inflamabil si exploziv, dar probabilitatea lor este

redusa pana la improbabil. Masuri de prevenire nu exista in acest caz, dar raspunsul in caz de urgenta poate reduce efectele unui astfel de accident.

- Periclitarea intentionata (Twining Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim UTH). Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata:

a) Premisa conditionata

Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu isi da seama de ea.

Motive: razbunare, frustrare, „dovedirea” deficientelor, obtinerea efectelor socio-politice.

Actiuni pregatitoare: furisare, achizitionarea de unelte si de alte obiecte. Obiectele faptei: unelte simple si grele, eventual incendieri simple. Energia criminala: medie.


62

Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, fosti angajati dati

afara, angajati proprii ai firmei si vizitatori. b) Premisa directa

Cauze: Cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declansata, manevre de sustragere a atentiei.

Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale.

Actiuni pregatitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranta

instalatiei, a punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere; daca este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din functiune a

agregatelor de siguranta. Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil

simplu (improvizatie proprie).

Energia criminala: peste medie. Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari politice radicale.

c) Atacuri teroriste masive - se exclud in cazul actualei analize.

4.1.2. Clasificarea riscurilor induse de pericolele mentionate, definirea scenariilor de risc major

Clasificarea se bazeaza pe indici:

Indici de risc - repere de referinta (indicatori) utilizabili la diferite nivele. Este evident ca riscul nu se poate reduce la zero, de aceea apare ca valoare de maxima importanta limita care poate fi suportata de oameni in activitatile curente.

Indicatori de risc cei mai utilizati sunt: indicele Dow, indicele hazardului substantelor ((SHI), indicele hazardului materialelor (MHI), indicele expunerii

chimice (CEI), indicele accidentelor fatale (FAR), indicele timpului pierdut ca urmare a accidentarii (LTI), frecventa severitatii timpului pierdut ca urmare a

accidentarii (LTIS), frecveta accidentelor in transport si distributie, frecventa absenteismului (ABS), indicele Mond. Se bazeaza pe analiza cantitativa.

Risc = Probabilitate x Consecinte.

Masura probabilitatii de a se produce se poate realiza prin incadrarea in urmatoarele 5 nivele:

1. Improbabil – se poate produce doar in conditii exceptionale; este atat de

putin probabil incat se poate presupune ca nu se intampla niciodata;

2. Izolat – s-ar putea intampla candva; este putin probabil ca se poate

produce pe perioada de operare a obiectivului;

3. Ocazional – se poate intampla candva; este posibil sa se produca la un anumit moment dat in perioada de operare;

4. Probabil – se poate intampla in anumite situatii; se poate produce de cateva ori in intreaga durata de operare.


63

5. Frecvent – se intampla in multe situatii; este probabila producerea lor in mod frecvent.

Masura calitativa a consecintelor este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele

de gravitate care au urmatoarele semnificatii: Masura consecintelor

Asupra factorului antropic din zona

(personalul, populatia)

Efect potential

Emisii Efect asupra

ecosistemelor

Efecte social-

economice

Neglijabil

Vatamari

nesemnificative,

fara decese sau

raniri

Fara emisii

Efecte pe

termen scurt si

reversibile doar

la anumite

specii

Efecte sociale

nesesizabile,

fara

motive de

ingrijorare

Minor

Este necesara

acordarea

primului

ajutor

Emisii in incinta

obiectivului care

sunt retinute si

captate

Daune

neinsemnate,

rapid

remediabile si

reversibile,

pentru un

numar foarte

limitat de plante

si/sau animale

Efecte sociale

cu putine

motive de

ingrijorare

pentru

comunitate

Moderat

Sunt necesare

tratamente

medicale

Emisii in incinta

obiectivului care

sunt retinute si

captate cu ajutor

strain

Daune

temporare si

reversibile

create de

migrarea

populatiilor de

animale

Intreruperea

activitatii

de productie

chiar si pe

termen scurt

Efecte sociale

cu motive

moderate de

ingrijorare

daune asupra

habitatelor

Major

Vatamari

deosebite

pentru oameni

Emisii in afara

amplasamentului

fara efecte

daunatoare

Moartea unor

animale, daune

asupra

speciilor,

distrugeri de

habitate etc.

Intreruperea

activitatii

de productie si

motive

serioase de

ingrijorare

Catastrofic

Produc o rata a

mortalitatii

ridicata

Emisii toxice in

afara

amplasament

cu efecte

daunatoare

Moartea

animalelor in

numar mare,

distrugerea

speciilor de

plante

Oprirea

activitatii de

productie;

motive de

ingrijorare

foarte mari


64

Clasificarea riscurilor Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate in principal pentru clasificarea

riscurilor in functie de importanta lor.

Matricea riscului:

Consecinte Nesemnificative

Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Probabilitate Improbabil 1 1 2 3 4 5

Izolat 2 2 4 6 8 10

Ocazional 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5 5 10 15 20 25

Analiza riscului:

Nivele de risc Definitie Actiuni ce trebuie indeplinite

1- 3 Risc foarte

scazut

Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de

rutina

4- 6 Risc scazut

7-14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca.

15-19 Risc ridicat

Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea

conducerii de varf

20 - 25 Risc extrem

Fiind o situatie de urgenta sunt necesare actiuni

imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile

se

4.1.3. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea producerii acestora sau conditiile in care acestea se

produc, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol in declansarea fiecaruia dintre aceste scenarii, considerandu-se atat cauze interne, cat si externe

pentru instalatie Raportul de securitate trebuie sa demonstreze caracterul adecvat al masurilor

luate prin identificarea sistematica a scenariilor posibilelor accidente majore si a evenimentelor (cauzelor declansatoare)


65

Un scenariu al unui accident major descrie de obicei forma de pierdere produsului specificata prin tipul sau tehnic e.g.:

fisurare a vasului

fisuri pe conducta curgere a vasului, etc.

si evenimentul declansat, adica: incendiu explozie

emisie de substanta(e) periculoase Selectia poate urma strategii precum:

Probabilitatea evenimentului Consecinte Cat de cuprinzator sau de reprezentativ este scenariul.

Scenariile cu accidente majore pot servi diferitelor scopuri, de exemplu:

1. Pentru a demonstra ca, in practica, un anume scenariu nu mai prezinta pericol de accident major datorita masurilor existente

2. Pentru a demonstra ca anvergura efectelor unui anume scenariu a fost limitata datorita masurilor de protectie existente

3. Pentru a demonstra eficienta si eficacitatea masurilor de diminuare instaurate;

4. Pentru a stabili daca activitatea ar trebui sa fie considerata ca fiind de neacceptat

5. Pentru a stabili daca sunt necesare masuri ulterioare de diminuare, care sunt relevante, in mod specific, in cadrul raportului de securitate.

Pentru scopurile 1 sau 2 este necesar sa se ia in considerare cauzele posibilului accident, cele mai relevante dintre acestea fiind mentionate mai jos:

Cauze operationale sunt determinate conform metodologiei alese si ar trebui luate in considerare urmatoarele:

limitele parametrilor procesului tehnologic pericole in timpul modurilor specifice de operare (i.e. incarcare/descarcare)

avarii la rezervoare avarii si defecte tehnice ale echipamentului si sistemelor electrice si de

automatizare

efecte de expulzare de la alte echipamente factori umani care implica exploatarea, testarea si intretinerea

surse de aprindere (incarcare electrostatica, etc.) Cauzele interne pot fi asociate incendiilor, exploziilor sau emisiilor de substante

periculoase la instalatii in cadrul obiectivului pe care raportul de securitate il acopera si care afecteaza alte instalatii conducand la o intrerupere a exploatarii

normale (e.g. ruptura unei conducte de apa de la instalatia de stropire, ducand astfel la o intrerupere in capacitatea de racire pe amplasament).

Cauzele externe de luat in considerare sunt in principal: Impactul accidentelor (e.g. incendiu, explozii, emisii toxice) asupra

obiectivelor invecinate (efecte Domino) si activitatilor partilor terte si retelelor de transport ( SC Antares Gas SRL din imediata vecinatate)

Transportul substantelor periculoase in afara amplasamentului


66

Interdependenta functionala cu instalatiile activitatilor invecinate

Surse de pericole naturale e.g. precipitatii (extreme), vant, furtuni, fulgere, inundatii, alunecari de teren, activitate seismica, etc. (Pericol Natural Declansator de Dezastre Tehnologice – PNDDT);

Accidentele se pot clasifica:

Accidentele care trebuie prevenite - se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar putea extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude itr-un mod rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin

masuri de prevenire. Accidentele care totusi se pot produce - constau in extinderea defectiunilor

operationale, care cauzeaza un pericol major, in ciuda masurilor de prevenire a accidentelor.

Accidentele exceptionale - rezulta din surse de pericol, care nu se regasesc in

niciuna din experientele acumulate sau metodele de calcul. Aici sunt mentionate de exemplu accidentele care pot aparea in situatii si evenimente de

razboi sau un atac terorist.

In alegerea scenariilor am luat in considerare „accidentele care totusi se pot produce”.

Instalatiile tehnologice de pe platforma in care poate avea loc un accident major pot fi impartite in 4 zone situate pe fluxul tehnologic:

1. Zona de preluare-descarcare CF

Locuri posibile de avarii: Cisterna CF amplasata in zona de descarcare si/sau in zona de asteptare situata in afara incintei statiei de imbuteliere, pe lungime

liniei CF uzinala cu trafic redus. Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie.

Cauze posibile de producere a avariei: eroare umana la operare, atac din aer, diversiune/sabotaj /terorism, cutremur de pamant, fulger, intarzierea sau lipsa

executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie la furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta ale cisternei, fuga cisternei.

Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale

conductelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, suprapresiune prin cresterea temperaturii peretilor

exteriori ai cisternei, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant.

Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic

posibil: extrem de rar. Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL din cisterna CF

sau de pe furtune si conducte de descarcare. Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona

racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui

cisternei in cazul cresterii temperaturii (temperaturi externe ridicate si defectiuni la instalatia de stropire cu apa pentru racire) si presiunii (erori

umane de supraincarcare a cisternei cu GPL), a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse prin neintretinere.


67

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si

limitarea accesului prin porti de intrare/iesire si prin supraveghere de catre operator a activitatii de descarcare. Operatiunea de descarcare a cisternelor CF se face numai pe timpul zilei. Actiunea fulgerelor se previne prin proceduri

operationale care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari electrice se intrerupe imediat orice manevra de incarcare-descarcare pe intreaga platforma, inclusiv in

zona CF. Pentru cisternele ramase incarcate pe timpul noptii si aflate in asteptare pe linia CF se asigura paza prin paznicul obiectivului. Fuga cisternei este prevenita prin montarea sabotilor opritori.

Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea

armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a

echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor.

Incendiu la cisterna CF GPL-ul lichid se vaporizeaza instantaneu la iesirea din cisterna in cazul unei fisuri

sau scapari prin racorduri si poate sa se aprinda in prezenta unei flacari deschise sau scantei electrostatice, ducand la incendiu.

Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis si fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii

atmosferice toate echipamentele, conductele si cisterna sunt legate la pamant, iar instalatia electrica este in constructie antiex.

Explozie la cisterna CF Depasirea parametrilor prescrisi ai cisternei (temperatura, presiune), ca si

defectiuni la sistemul de etansare sau executarea defectuoasa a racordurilor cisternei la traseul de descarcare pot conduce la evacuarea unei cantitati de GPL sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de

aprindere (fulgere, scantei, flacara deschisa, suprafete fierbinti), explozia vaporilor.

Pentru prevenirea evenimentului rampa de descarcare CF este prevazuta cu linie de stropire pe timpul cald ce asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in

limitele de siguranta. Instalatia este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile

tehnologice si de exploatare. Traseele de descarcare, cisterna CF si aparatura electrica sunt legate la centura de pamant aflata sub control PRAM fiind testata periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Pentru prevenirea

evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si

autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare. 2. Zona de preluare-descarcare auto

Locuri posibile de avarii: cisterna auto amplasata in zona de descarcare langa

parcul de rezervoare. Cauze posibile de producere a avariei: atac din aer, diversiune/sabotaj/act de

terorism, fulger, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare,


68

intretinere, reparatie la furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta

ale cisternei, eroare umana la operare, nefunctionare instalatie de racire cu apa.

Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale

conductelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, suprapresiune prin cresterea temperaturii peretilor

exteriori ai cisternei, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant, fuga cisternei auto.

Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic

posibil : extrem de rar. Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL din cisterna

auto sau de pe furtune si conducte de descarcare. Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona

racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui

cisternei in cazul cresterii temperaturii (temperaturi externe ridicate si defectiuni la instalatia de stropire cu apa pentru racire) si presiunii (erori

umane de supraincarcare a cisternei cu GPL), a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse prin neintretinere.

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului prin imprejmuire cu gard perimetral a intregii incinte si prin

supraveghere de catre operator a activitatii de descarcare. Operatiunea de descarcare a cisternelor auto se face numai pe timpul zilei. Actiunea fulgerelor se

previne prin proceduri operationale care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari electrice se intrerupe imediat orice manevra de incarcare-descarcare pe intreaga platforma, inclusiv in zona parcarii cisternei auto. Daca se intampla ca

autocisterna sa ramana incarcata pe timpul noptii, se asigura paza prin paznicul obiectivului.

Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea

competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a

echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor. Fuga cisternei este prevenita prin montarea de saboti opritori la roti.

Incendiu la cisterna auto GPL-ul lichid se vaporizeaza instantaneu la iesirea din cisterna in cazul unei fisuri

sau scapari prin racorduri si poate sa se aprinda in prezenta unei flacari deschise sau scantei electrostatice, ducand la incendiu. Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis si fumatul sunt

interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice toate echipamentele, conductele si cisterna sunt legate la pamant pe

perioada descarcarii, iar instalatia electrica de actionare a pompelor de transvazare este in constructie antiex, iar vehiculul este prevazut din constructie cu elemente de protectie necesare.

Explozie la la cisterna auto

Depasirea parametrilor prescrisi ai cisternei (temperatura, presiune), defectiuni la sistemul de etansare, executarea defectuoasa a racordurilor cisternei la traseul de descarcare, defectiuni la sistemul electric al autocisternei, coliziune cu un alt


69

vehicul pe caile de circulatie din incinta pot conduce la evacuarea unei cantitati de

GPL sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de aprindere (fulgere, scantei, flacara deschisa), explozia vaporilor.

Pentru prevenirea evenimentului rampa de descarcare auto este prevazuta cu linie de stropire pe timpul cald ce asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in

limitele de siguranta. Instalatia de descarcare este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare. Traseele de descarcare, cisterna auto si

aparatura electrica sunt legate la centura de pamant aflata sub control PRAM fiind testata periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Pentru prevenirea

evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare si pentru vehiculele

de transport.

3. Zona de stocare cu capacitate de 752 mc, dintre care 600 mc volum util.

Locuri posibile de avarii: unul dintre cele 6 rezervoare aflate in cele doua parcuri de rezervoare (un parc compus din doua rezervoare de stocare de cate 80 m3 prevazute cu instalatie de stropire cu apa pentru racire si un parc

compus din patru rezervoare de cate 148 m3 fiecare prevazute cu izolatie termica). Depozitul de GPL si GTS este situat in partea de nord a platformei

SC GTS Special Gas SRL, intr-o zona inconjurata de platforme inierbate. Rezervoarele sunt metalice, cilindrice, orizontale, confectionate din tabla de otel si amplasate suprateran in cuve de beton armat pe fundatii de beton.

Rezervoarele R1 si R2, cu capacitatea de 80 m3 fiecare sunt neizolate termic,

protejate impotriva radiatiilor prin vopsire cu vopsea alba si prevazute cu linie de stropire cu apa pe timpul verii.

Rezervoarele R3 - R6, cu capacitatea de 148 m3 fiecare sunt izolate termic cu vata

minerala si acoperite cu tabla, grosimea statului fiind de 100 mm. Rezervoarele

sunt amplasate doua cate doua in cuve de retentie amplasate la cota 0 si

realizate din beton armat. Peretii laterali ai cuvelor au inaltimea de 0,35 m

asigurand volumul necesar preluarii cantitatii de "aragaz" dintr-un rezervor.

Distanta intre rezervoare este de un diametru.

Toate recipientele sunt realizate din oteluri speciale, fiind echipate cu racorduri

pentru traseele de faza lichida si faza de vapori, manometru pentru indicarea presiunii vaporilor, termometru, indicator de nivel, robinete de izolare cu actionarea pneumatica de la distanta si armaturi de siguranta cu esapare in

atmosfera, iar incarcarea cu produse a rezervoarelor sau livrarea produselor depozitate se face prin intermediul unor racorduri amplasate la baza lor.

In imediata apropiere a parcului se afla 4 hidranti exteriori alimentati din bazinul de apa de incendiu ce asigura interventia pentru stingere in caz de incendiu.

Cauze posibile de producere a avariei: atac din aer, diversiune/sabotaj/act de

terorism, fulger, lovire accidentala de catre un vehicul scapat de sub control, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie la


70

furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta ale rezervorului, eroare

umana la operare, nefunctionare instalatie de racire cu apa. Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale

conductelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a

parametrilor de lucru, suprapresiune prin cresterea temperaturii peretilor exteriori ai rezervorului, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea

defectuoasa la pamant, incendiu, explozie. Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic

posibil: extrem de rar.

Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL din rezervor sau de pe conducte de vehiculare.

Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului in cazul cresterii temperaturii (temperaturi externe ridicate si

defectiuni la instalatia de stropire cu apa pentru racire sau detriorarii stratului de izolatie) si presiunii (erori umane de supraincarcare a rezervorului), a

coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse prin neintretinere.

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului prin imprejmuire cu gard perimetral a intregii incinte si prin

supraveghere de catre operator a activitatii de umplere a rezervoarelor, operatiun e executata numai pe timpul zilei. Actiunea fulgerelor se previne prin proceduri

operationale care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari electrice se intrerupe imediat orice manevra de incarcare-descarcare pe intreaga platforma, inclusiv in zona parcului de rezervoare. De asemenea, rezervoarele sunt in constructie

orizontala si sunt legate la centura de pamant.

Incendiu la parcul de rezervoare Incendiul se poate produce la contactul vaporilor cu o sursa de foc, atunci cand

concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate. Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este interzisa. Incendierea vaporilor din interiorul rezervoarelor

este practic imposibila datorita supapelor de siguranta cu esapare in atmosfera. Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice orizontale, legate la

pamant). Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Utilajele dinamice, actionarile

electromecanice, circuitele electrice, de control si de automatizare sunt executate in constructie antiex, fiind strict supravegheate si certificate in conformitate cu reglementarile in vigoare.

In cazul unui incendiu la un rezervor, daca nu se intervine rapid se poate produce

arderea GPL-ului pe suprafata libera a rezervorului, deteriorarea izolatiei si apoi a mantalei rezervorului, cu deversarea GPL-ului incendiat in exterior sub forma de vapori, lichid sau combinatie de vapori. Pentru stingerea incendiului trebuie sa se

aprecieze dimensiunile zonei afectate de deversare, sa se stabileasca directia cea mai probabila de propagare a norului de gaz, dupa care se va trece la localizarea

focarului si crearea conditiilor de ardere fara pericol. Trebuie sa se actioneze inca de la inceput pentru racirea intensa a rezervorului in acea parte a invelisului exterior care corespunde spatiului de vapori.


71

In cazul eliberarii de substanta chiar daca exista dispozitive de siguranta, lichidul se vaporizeaza, iar gazul se va raspandi razant deasupra solului, datorita proprietatilor sale de gaz greu. La temperaturi joase gazul greu arata ca o apa

curgatoare; datorita densitatii ridicate, acesta se strange locuri joase si adancituri ale solului.

Arderea unor cantitati mari de GPL in cuva de retentie este extrem de periculoasa deoarece suprafata incendiata se mareste, dificultatile de stingere a incendiului

cresc la fel si expunerea celorlalte rezervoare.

Aparitia unui incendiu de mari proportii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, energie radianta foarte mare care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Gazul lichid este

inflamabil si in combinatia gaz-aer este explozibil. In cazul incendiilor mari sau al exploziilor puternice sunt posibile pagube asupra caselor si ranirea oamenilor.

Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea

competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor.

Pentru prevenirea unui incendiu lucrul cu foc deschis si fumatul sunt interzise in

zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice toate echipamentele, conductele si rezervoarele sunt legate la pamant iar instalatia electrica de actionare a pompelor de transvazare este in constructie antiex.

Explozie la parcul de rezervoare

Exploziile in interiorul rezervoarelor sunt posibile numai datorita cresterii presiunii, cauzata de supraincalzire sau supraincarcarea rezervoarelor peste limita de

incarcare admisa de 80% din volum. Depasirea parametrilor prescrisi ai rezervorului (temperatura, presiune, nivel), defectiuni la sistemul de etansare,

defectiuni, fisuri la conductele de transvazare, defectiuni la sistemul de pompare, impact cu un vehicul scapat de sub control, pot conduce la evacuarea unei cantitati de GPL sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei

surse de aprindere (fulgere, scantei, flacara deschisa) la explozia vaporilor.

O explozie se poate produce si in cazul rezervoarelor golite, nedegazate, in cursul reparatiilor. Probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este redusa datorita faptului ca aceste lucrari se fac in baza unui permis de lucru cu foc

deschis, un urma luarii masurilor de eliminare a atmosferei explozive.

Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului datorita unui incendiu, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea

distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui

cutremur. De asemenea la construirea parcului sistemul de fundare a tinut seama de caracteristicile terenului.


72

Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona

stuturilor de golire si de umplere. Pentru prevenirea evenimentelor si mentinerea temperaturii si a presiunii in

limitele de siguranta, rezervoarele cu capacitate de 80 mc sunt prevazute cu instalatie de stropire, iar cele de 148 mc sunt izolate. Pompele, compresorul

Corken, circuite electrice si de automatizare sunt in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare. Traseele de vehiculare, rezervoarele si aparatura electrica sunt legate la centura de pamant aflata sub

control PRAM fiind testata periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Pentru prevenirea evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea

temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare si pentru recipientele supuse ISCIR.

O situatie speciala este constituita de deversarea unei cantitati semnificative de

GPL in cuva de retentie, intrucat nu exista posibilitatea colectarii si eliminarii acestuia in mod controlat. La presiune si temperatura atmosferica GPL-ul se

vaporizeaza si se amesteca cu aerul formand amestecuri explozive si/sau inflamabile.

4. Zona de umplere a buteliilor – hala de incarcare cu rampa de incarcare in mijloacele de transport

Locuri posibile de avarii: hala de umplere situata in zona de sud a

amplasamentului. Umplerea buteliilor se face utilizand un carusel echipat cu 12

cantare, semiautomate, de tip Coprim Italia si baie de verificare, locurile de avarii putand fi zona de umplere a buteliilor, zona de golire a buteliilor defecte

si rampa de incarcare in mijlocul de transport. Cantitatea totala de aragaz existenta la un moment data in hala de umplere si pe rampa in timpul functionarii este de 1200 kg, fiind formata din 50 butelii in hala si 70 butelii pe

rampa. Cauze posibile de producere a avariei: atac din aer, diversiune/sabotaj

/terorism, fulger, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie la furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta ale sistemului de interblocare intre exhaustoare si pompa de umplere, eroare

umana la operare, Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale

conductelor si furtunelor pistoalelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a presiunii de lucru, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant, scapari accidentale la racordurile

pistoalelor, defectiuni ale buteliilor la locul de imbinare a robinetului cu butelia, la locul de iesire a tijei rozetei din corpul robinetului, defectiuni la pompa de

golire a buteliilor defecte. Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic

posibil: rar.

Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL in hala de lucru Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona

racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a conductei de alimentare aflata sub presiune.


73

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si

limitarea accesului prin imprejmuire cu gard perimetral a intregii incinte si prin supraveghere de catre operatori a activitatii de umplere. Actiunea fulgerelor se previne prin proceduri operationale care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari

electrice se intrerupe imediat orice activitate, inclusiv in zona halei de umplere. Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea realizarea lucrarilor de mentenanta,

revizie si reparatie, prin utilizarea ca piese de schimb numai a pieselor originale, fara improvizatii, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Instalatia de umplere este verificata

periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor,

garniturilor. Incendiu in hala de umplere

GPL-ul lichid se vaporizeaza instantaneu contactul cu aerul in cazul unei fisuri sau scapari prin racorduri si poate sa se aprinda in prezenta unei flacari deschise sau

scantei electrostatice, ducand la incendiu.

Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis si fumatul sunt interzise in hala. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice toate echipamentele si conductele sunt legate la pamant iar instalatiile

electricea de actionare a pompelor de transvazare si din hala de umplere sunt in constructie antiex, in conformitate cu prevederile de Zonare Ex.

Explozie in hala de umplere Depasirea parametrilor prescrisi ai instalatiei (presiune), defectiuni la sistemul de

etansare, racordarea defectuoasa a pistolului de umplere la butelie, defectiuni la elementele antiex ale instalatiei electrice, erori umane, depozitarea buteliilor pline

sub incidenta directa a razelor solare, scapari de butelii pe pardoseala, in prezenta unei surse de aprindere (fulgere, scantei, flacara deschisa) pot duce la explozii.

Pentru prevenirea evenimentului sunt luate urmatoarele masuri: sistem de interblocare ce nu permite pornirea instalatiei de umplere inainte de pornirea

exhaustoarelor, sistem de detectori de GPL ficsi cu semnalizare optica si acustica a concentratiei vaporilor de aragaz, sistem de ventilare format dintr-un ventilator de exhaustare a vaporilor de GPL si un ventilator de introducere a aerului proaspat,

cada cu apa calda pentru verificarea simultana a 8 butelii privind scaparile de aragaz la cordoanele de sudura la corpul buteliei, detector manual pentru

verificarea scaparilor de pe gatul buteliei, masina de sigilat robinet butelie, ventil de sectionare cu actionare pneumatica montat pe traseul suprateran la intrarea conductei de aragaz in hala, supapa diferentiala pentru preluarea surplusului de

aragaz si returnare in recipient. Hala si rampa de incarcare sunt prevazute cu podea in constructie antiex si acoperita cu covor de cauciuc.

Intrucat hala de umplere este prevazuta cu sistem de semnalizare a prezentei vaporilor cu doua praguri de semnalizare si cu sistem de ventilatie naturala si

mecanica cu interblocare nu exista posibilitatea acumularii vaporilor de aragaz in concentratie de explozie in amestec cu aerul.

Pentru a lua in analiza scenariile posibile de accidente majore pe amplasamentul SC Special Gas SRL s-a efectuat o evaluare calitativa sau semi-cantitativa a


74

riscurilor in cazul scenariilor la care, din punct de vedere tehnic au fost

considerate cele mai probabile prin abordarea standard. In cadrul evaluarii tehnice a securitatii amplasamentului, dupa analiza sistematica

a riscurilor, prioritizarea scenariilor de risc si definirea scenariilor de accidente majore, au fost selectate ca avand relevanta directa pentru aceasta evaluare16

scenarii, restul scenariilor nefiind in masura sa genereze, direct sau indirect, riscuri de accidente majore cu implicatii in incinta sau in afara amplasamentului. Precizam ca fiecare scenariu de risc au fost elaborat pentru situata cea mai

defavorabila, dar care totusi are o probabilitate de aparitie extrem de mica, avand in vedere sistemele si echipamentele multiple de protectie si siguranta care

contribuie la securitatea amplasamentului, asa cum sunt ele descrise in prezentul raport. Aceste scenarii sunt:

Scenarii generate de pericole interne:

Scenariile rezonabile

o Scenariul S1 – Ruperea completa a furtunului cu diametrul Dn 80 de

incarcare/descarcare GPL lichid din/in cisterne CF si auto

Prin masurile aplicate la acest loc de munca si anume blocarea rotilor cisternei cu

saboti si efectuarea descarcarii prin furtun flexibil, este putin probabila producerea unui astfel de eveniment. In cazul incare totusi acest fenomen s-ar produce, la ruperea furtunelor flexibile gazul din conducte si din cisterne, avand tendinta sa

iasa necontrolat cu debit foarte mare duce la inchiderea supapelor de exces de flux de la cisterne si de la capul conductei unde este racordat furtunul; astfel

cantitatea de gaz care ajunge in atmofera este redusa, constituita din GPL-ul aflat pe lungimea furtunului (0,1 mc ~ 50 litri = 12,5 mc amestec exploziv GPL) si nu poate produce accidente majore. Punga de GPL evacuata accidental in atmosfera

nu se poate aprinde datorita faptului ca este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de foc deschis, zona fiind protejata Ex, astfel amestecul

gaz-aer se va dilua pana va ajunge sub limita de explozie. In cazul improbabil in care ar aparea o sursa de aprindere si amestecul de gaz cu aer ar lua foc, va avea loc un „flash fire” (vapori/gaze inflamabile in atmosfera) si nu deflagratia GPL-ului.

Fenomenul este determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera,

inflamabil in amestec cu oxigenul. Principalele caracteristici: o Nu produce suprapresiune

o Fenomenul este instantaneu o Extensia norului este calculata prin modele de dispersie. o Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii

cantitati, in amestec inflamabil cu aerul. o Combustia va implica fractiunea norului in cadrul campului de inflamabilitate.

Incendiul se va stinge de la sine sau prin utilizarea mijloacelor de stingere existente pe amplasament.

o Scenariul S2 - Scurgere din conducta a GPL-ului lichid datorita coroziunii;

suprafata scurgerii – 100 mm2, timp de scurgere de 20 minute, ruperea


75

completa a unei conducte cu diametru mic de GPL gazos, timpul de eliberare

10 de minute

Prin masurile aplicate la acest loc de munca si anume : conductele sunt in cea mai mare parte noi (2010/2011), sunt construite din otel corespunzator vehicularii GPL-ului, iar dupa efectuarea modernizarii s-au facut probe tehnologice, periodic

se fac inspectii si teste de presiune), scenariul este improbabil. In cazul incare totusi acest fenomen s-ar produce, cantitatea de gaz care ajunge in atmofera este

redusa (20 min = 1200 sec; 10 min = 600 sec; eliberare 0,01 kg/sec = 60 – 120 litri = 15 - 30 mc amestec exploziv GPL) si nu poate produce accidente majore.

Punga de GPL evacuata accidental in atmosfera nu se poate aprinde datorita faptului ca este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de foc deschis, zona fiind protejata Ex, astfel amestecul gaz-aer se va dilua pana va

ajunge sub limita de explozie. In cazul improbabil in care ar aparea o sursa de aprindere si amestecul de gaz cu aer ar lua foc, va avea loc un „flash fire”

(vapori/gaze inflamabile in atmosfera) si nu deflagratia GPL-ului. Fenomenul este

determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, inflamabil in amestec cu oxigenul. Principalele caracteristici: o Nu produce suprapresiune

o Fenomenul este instantaneu o Extensia norului este calculata prin modele de dispersie.

o Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii cantitati, in amestec inflamabil cu aerul.

o Combustia va implica fractiunea norului in cadrul campului de inflamabilitate.

Incendiul se va stinge de la sine sau prin utilizarea mijloacelor de stingere

existente pe amplasament.

o Scenariul S3 – defectiuni la sistemul de etanseizare la flanse, ventile, supape.

Deteriorarea rulmentilor, deteriorarea/ruperea unor componente in miscare (pompe si compresoare)

Prin masurile luate, scaparile de GPL in aceste cazuri sunt putin probabile deoarece interventiile si remedierile se pot executa cu promptitudine. In cazul

unei pierderi de continut lichid sau gazos se declansaza alarma de la detectoarele de GPL aflate in casele de pompe/compresoare, care alerteaza operatorul de

interventie. Dupa remediere sunt necesare teste de etanseitate Datorita faptului ca amplasamentul nu prezinta instalatii cu grad ridicat de

congestiune al echipamentelor si ca aceste instalatii au fost verificate si modernizate in anuii 2010 – 2011. In cazul incare totusi acest fenomen s-ar

produce, cantitatea de gaz care ajunge in atmofera in oricare dintre aceste cazuri este redusa (eliberare circa 100 litri = 25 mc amestec exploziv GPL) si nu poate produce accidente majore. Punga de GPL evacuata accidental in atmosfera nu se

poate aprinde datorita faptului ca este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de foc deschis, zona fiind protejata Ex, astfel amestecul gaz-aer se

va dilua pana va ajunge sub limita de explozie. In cazul improbabil in care ar aparea o sursa de aprindere si amestecul de gaz cu aer ar lua foc, va avea loc un

„flash fire” (vapori/gaze inflamabile in atmosfera) si nu deflagratia GPL-ului. Fenomenul este determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, inflamabil in amestec cu oxigenul. Principalele caracteristici:


76

o Nu produce suprapresiune

o Fenomenul este instantaneu o Extensia norului este calculata prin modele de dispersie. o Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii

cantitati, in amestec inflamabil cu aerul. o Combustia va implica fractiunea norului in cadrul campului de inflamabilitate.

Incendiul se va stinge de la sine sau prin utilizarea mijloacelor de stingere existente pe amplasament.

Scenariile cu consecinte grave

Scenariile cu consecinte grave sunt cele in care are loc explozia GPL-ului. Prin definitie, explozia tip BLEVE, explozie prin expansiunea vaporilor unui lichid in

fierbere, este tipica la lichidele aflate la o temperatura superioara celei de fierbere (in condiii normale atmosferice), cum este cazul gazelor lichefiate, in cazul

spargerii (ruperii) rezervorului.

Exploziile tip BLEVE se pot produce prin doua mecanisme: - prin spargerea rezervorului ca urmare a coroziunii sau unor solicitari mecanice foarte mari: BLEVE rece.

- in cazul implicarii intr-un incendiu a partilor de instalatie (rezervoare, pompe, portiuni de conducta) care contin GPL si care sunt inchise: BLEVE cald, cand

datorita incalzirii se poate produce slabirea materialului si suprapresurizarea incintei urmata de ruperea materialului de constructie. In cazul exploziilor va fi afectat personalul si bunurile prin presiunea produsa de explozie (unda de soc),

prin energia degajata (FB - mingea de foc) sau prin lovire mecanica de resturile aruncate de suflul exploziei.

In cazul cand sunt conditii pentru declansarea BLEVE, pasii scenariului pot fi dupa cum urmeaza:

Scaparile de GPL (de la un ventil defect al unui rezervor) pot forma un nor care creste si se intinde pe directia vantului si care poate veni in contact cu o suprafata

fierbinte sau o scanteie (de ex un autovehicul, o tigara, o scanteie electrica, etc); norul se aprinde si focul se poate propaga spre rezervor. In cazul in care rezervorul nu se poate raci corespunzator va avea loc o explozie de tip BLEVE

(prima explozie), o minge de foc (Fire ball - FB) cu un diametru corelat cu volumul de gaz evacuat, iar unda de soc creata se poate propaga pana la o distanta foarte

mare, afectand cladirile. In momentul exploziei rezervorului pot fi aruncate in aer schije foarte grele, acestea producand avarii grave in alt rezervor, tevi si echipamente de pe amplasament. Un alt rezervor care poate fi avariat poate lua

foc si poate exploda tip BLEVE (a doua explozie, efect Domino). Cauze generale pentru producerea BLEVE:

Cauze umane, cum ar fi: operarea gresita a ventilelor, a supapelor de siguranta si a robinetilor pentru luarea probelor pentru efectuarea analizelor

cromatografice Cauzele tehnice si erori de proiectare cum ar fi: dimensionarea gresita pentru

supapele de siguranta, lipsa dispozitivelor fixe de racire, absenta unui punct de

comanda unic de coordonare a entitatilor, nerespectarea regulilor de amplasare si a distantelor de siguranta dintre utilaje, dimensionarea gresita a cuvelor de


77

retentie, lipsa definirii zonelor periculoase; aceste cauze sunt putin probabile, fiind

luate toate masurile tehnice si organizatorice in acest sens. Cauze organizatorice: lipsa unor planuri de masuri in caz de accidente si a

planului de urgenta interna, cauze deasemenea eliminate fiind luate toate

masurile in acest sens.

o Scenariul S4 – BLEVE al unei cisterne CF cu capacitate de 16 to

Explozia unei cisterne CF aflata in rampa s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii

manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita lipsei apei din sistemul de stropire sau datorita unor defectiuni ale elementelor componente ale cisternei, inclusiv a celor de siguranta.

Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, in baza urmatoarelor

considerente: - nivelul vaporilor din interiorul cisternei este controlat si mentinut in limitele

acceptabile, prin intermediul supapelor de siguranta - intreaga zona aferenta rampei este clasificata ca zona Ex, prin urmare, in zona

nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate

Ex - pompele pentru transferul GPL nu pornesc daca nu este realizata

impamantarea si echipotentialitatea vagoanelor cisterna - nu se realizeaza manevre de incarcare/descarcare pe timp de furtuna cu

descarcari electrice

- rezerva de apa este permanent completata, alimentarea se face din putul propriu; verificarea nivelului in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea

pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se face zilnic, la inceputul programului de catre mecanicul si electricianul de serviciu, cu consemnarea in registrul special destinat.

Situatia aparitiei unor defectiuni la cisterna CF, urmata de evacuarea de GPL in

atmosfera, de aprinderea norului de amestec GPL-aer si apoi de explozia cisternei CF (FIRE BALL/BLEVE) este analizata in cadrul scenariilor S6 si S7 situatie care include si scenariul de fata.

o Scenariul S5 – BLEVE a unei cisterne auto cu capacitate de 20 to

Explozia unei cisterne auto aflata in rampa s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii

manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita lipsei apei din sistemul de stropire sau datorita unor defectiuni ale elementelor

componente ale cisternei, inclusiv a celor de siguranta. Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, in baza urmatoarelor

considerente: - nivelul vaporilor din interiorul cisternei este controlat si mentinut in limitele

acceptabile, prin intermediul supapelor de siguranta


78

- intreaga zona aferenta rampei este clasificata ca zona Ex, prin urmare, in zona

nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate Ex

- pompele pentru transferul GPL nu pornesc daca nu este realizata

impamantarea si echipotentialitatea cisternelor auto - nu se realizeaza manevre de incarcare/descarcare pe timp de furtuna cu

descarcari electrice - rezerva de apa este permanent completata, alimentarea se face din putul

propriu; verificarea nivelului in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea

pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se face zilnic, la inceputul programului de catre mecanicul si electricianul de serviciu, cu

consemnarea in registrul special destinat. Situatia aparitiei unor defectiuni la cisterna CF, urmata de evacuarea de GPL in

atmosfera, de aprinderea norului de amestec GPL-aer si apoi de explozia cisternei CF (FIRE BALL/BLEVE) este analizata in cadrul scenariilor S6 si S7 situatie care

include si scenariul de fata.

o Scenariul S6 – BLEVE al unui rezervor de 32 to Explozia rezervor mic de 80 m3 s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a

temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita lipsei apei din

sistemul de stropire sau datorita unor defectiuni ale elementelor de siguranta. Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, in baza urmatoarelor

considerente: - nivelul GPL lichid este controlat cu ajutorul indicatorului de nivel, nivelul

vaporilor din interiorul rezervorului este controlat si mentinut in limitele acceptabile, prin intermediul supapelor de siguranta - intreaga zona aferenta rezervoarelor este clasificata ca zona Ex, prin urmare, in

zona nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate Ex

- pompele pentru transferul GPL nu pornesc daca nu este realizata impamantarea si echipotentialitatea rezervoarelor - nu se realizeaza manevre de incarcare/descarcare pe timp de furtuna cu

descarcari electrice - rezervoarele si sistemele electrice si de automatizare din dotarea lor sunt

verificate periodic in cadrul unui program de mentenanta intern prin incheierea de contracte cu subcontractori: IT Pitesti ISCIR, PROIMSAT SA , SC INTERINSTAL SRL Ramnicu Valcea, SC TERMOREP SRL Ramnicu Valcea, SC MENTCHIM SA

Ramnicu Valcea. - rezerva de apa este permanent completata, alimentarea se face din putul

propriu; verificarea nivelului in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se face zilnic, la inceputul programului de catre mecanicul si electricianul de serviciu, cu consemnarea in

registrul special destinat.

In cazul in care totusi ar aparea scurgeri masive de GPL dintr-un rezervor de 80 mc, norul de gaz se va deplasa pe directia nord – sud, ceea ce exclude posibilitatea intinderii norului de gaz spre rezervoarele de 148 mc situate la nord


79

fata de R1 si R2. Zona este libera de constructii pe o distanta de 65 m, iar

instalatiile electrice sunt in constructie antiex, deci este exclusa aparitia unei scantei. Personalul deservent din statie va fi avertizat prin sesizarea de catre detectoarele de gaze si declansarea centralei de alarma. Pentru preintampinarea

unei explozii personalul statiei va actiona pentru remedierea avariei, alertarea unitatilor din vecinatate (Balastiera SC Hidroconstructia SA) si oprirea circulatiei

auto si CF. De asemenea va fi alertat ISU Valcea, Detasamentul Dragasani. Imediat se va actiona instalatia de stropire pentru ambele rezervoare de 80 mc si se va realiza o perdea de apa cu ajutorul instalatiei de hidranti exteriori. Masurile

se vor mentine pana la eliminarea avariei si diluarea norului de gaz sub limita de explozie.

Salariatii din cadrul SC GTS Special Gas SRL care nu sunt implicati in actiuni de limitare a efectelor, ca si personalul unitatilor economice din jur si orice alte

persoane care se pot afla in zona (contractori, vizitatori, trecatori) vor fi evacuati din zona perpendicular pe directia vantului cat mai departe de amplasament.

In cazul in care norul de gaz explodeaza vor fi pierderi de vieti omenesti pe raza

FIRE BALL si pe raza de explozie, iar pierderile materiale si vatamari ale persoanelor aflate in zona se vor intinde pana la cateva sute de metri pe directia vantului, conform cu valorile mentionate mai sus (Scenarii cu consecinte grave).

Se mentioneaza ca la punctul de lucru nu se dispune de costume anticalorice si

aparate de respiratie autonoma, astfel ca personalul care va actiona pentru racire si va fi surprins de FIRE BALL sau BLEVE va suferi consecinte grave mergand pana la deces.

o Scenariul S7 – BLEVE al unui rezervor de 60 to

Explozia unui rezervor mare de 148 m3 s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii

manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita deterioarii sistemului de izolatie sau datorita unor defectiuni ale elementelor de

siguranta. Acest scenariu este putin probabil, in baza masurilor de protectie si prevenire

enumerate la Scenariul S6. Diferenta este ca rezervoarele de 148 mc sunt prevazute cu izolatie termica si nu au instalatie de stropire cu apa.

In cazul in care totusi ar aparea scurgeri masive de GPL dintr-un rezervor de 148 mc, norul de gaz se va deplasa majoritar pe directia nord – sud, ceea ce in functie

de pozitia rezervorului in cauza poate afecta cele trei rezervoare mari si/sau rezervoarele cu capacitate de 80 mc, crescand pericolul de producere a unui efect

Domino. Personalul deservent din statie va fi avertizat prin sesizarea de catre detectoarele

de gaze si declansarea centralei de alarma. Pentru preintampinarea unei explozii personalul statiei va actiona pentru remedierea avariei, alertarea unitatilor din

vecinatate (Balastiera SC Hidroconstructia SA) si oprirea circulatiei auto si CF. De asemenea va fi alertat ISU Valcea, Detasamentul Dragasani. Imediat se va actiona pentru realizarea unei perdele de apa cu ajutorul instalatiei de hidranti exteriori.


80

Masurile se vor mentine pana la eliminarea avariei si diluarea norului de gaz sub

limita de explozie. Salariatii din cadrul SC GTS Special Gas SRL care nu sunt implicati in actiuni de

limitare a efectelor, ca si personalul unitatilor economice din jur si orice alte persoane care se pot afla in zona (contractori, vizitatori, trecatori) vor fi evacuati

din zona perpendicular pe directia vantului cat mai departe de amplasament. In cazul in care norul de gaz explodeaza vor fi pierderi de vieti omenesti pe raza

FIRE BALL si pe raza de explozie, iar pierderile materiale si vatamari ale persoanelor aflate in zona se vor intinde pana la cateva sute de metri pe directia

vantului, conform cu valorile mentionate mai sus (Scenarii cu consecinte grave). Se mentioneaza ca la punctul de lucru nu se dispune de costume anticalorice si aparate de respiratie autonoma, astfel ca personalul care va actiona pentru racire

si va fi surprins de FIRE BALL sau BLEVE va suferi consecinte grave mergand pana la deces.

o Scenariul S8 – BLEVE al ambelor rezervoarelor de GPL/GTS dintr-o cuva prin

Efect Domino Explozia celui de-al doilea rezervor de 80 sau 148 m3 s-ar putea produce numai

prin efect Domino, posibilitatea declansarii simultane a unei explozii la ambele rezervoare este exclusa; al doilea rezervor ar putea exploda fie in urma avarierii

puternice datorita lovirii cu schije provenite din explozia primului rezervor, fie supraincalzirii provocate de incendiu si imposibilitatii racirii suficiente.

Acest scenariu este putin probabil datorita respectarii distantelor de siguranta prevazute in proiect pentru cele doua rezervoare aflate in aceeasi cuva si aplicarii

instructiunilor tehnologice pentru cazuri de avarie. Masurile aplicate in cazul analizat la Scenariile 5 si 6 se vor continua pana la

eliminarea posibilitatilor de aparitie a unui efect Domino. In cazul in care totusi va avea loc o a doua explozie acesta se va produce dupa o perioada de timp suficient

de mare (100 – 150 min conform datelor din literatura care analizeaza studii de caz) si va cuprinde o arie similara cu cea afectata de prima explozie, in functie de directia vantului si cantitatea de GPL aflata in cel de-al doilea rezervor.

In cazul rezervoarelor de 148 mc urmarile ar putea afecta o suprafata mai intinsa

datorita capacitatii mai mari a rezervoarelor. Se mentioneaza ca R3 este utilizat mai mult ca rezerva pentru cazuri de avarie atat pentru linia de GPL cat si pentru cea de GTS.

Masurile aplicate sunt similare cu cele descrise in Scenariul 6.

o Scenariul S9 – BLEVE al tuturor rezervoarelor mari (R3, R4, R5 si R6 - 240 to)

prin Efect Domino

Acest scenariu este la fel cu cel descris in Scenariile 7, 8 si 9 dar urmarile sale ar

putea afecta atat instalatiile si cladirile de pe amplasament cat si cladirile din jur, unele efecte putand fi resimtite chiar in zona locuita a Comunei Ionesti.


81

Avand in vedere ca in zona statiei Ionesti terenul inconjurator este cu folosinta

agricola sau teren ocupat cu depozite de agregate apartinand balastierei Ionesti care limiteaza deplasarea norului de GPL catre aria protejata ROSPA, se apreciaza ca efectele prezentate in scenariile 7, 8 si 9 nu vor avea consecinte grave asupra

populatiei si constructiilor din Comuna Ionesti. Singura situatie posibila care ar putea genera un dezastru ar fi cea in care ar exploda pe rand toate cele 4

rezervoare cu capacitate de 148 mc fiecare, de aceea pentru aceasta situatie s-a realizat analiza cantitativa DOW. o Scenariul S10 – BLEVE al rezervoarelor de pe intregul amplasament (345 to)

prin Efect Domino

Acest scenariu este la fel cu cel descris in Scenariul 10 si de asemenea urmarile sale ar putea afecta atat instalatiile si cladirile de pe amplasament cat si cladirile din jur, unele efecte putand fi resimtite chiar in zona locuita a Comunei Ionesti.

Avand in vedere distanta dintre cele doua rezervoare cu capacitate de 80 mc

fiecare si cele patru cu capacitate de 148 mc fiecare si tinand cont de masurile tehnice si tehnologice si de securitate aplicate si descrise anterior, se apreciaza ca

acest scenariu nu este posibil sa se produca. o Scenariul S11 – incendiu si/sau explozie la hala de imbuteliere

Incendiul ar putea aparea datorita unor neetanseitati ale imbinarilor cu flanse,

fisuri ale conductelor si furtunelor pistoalelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a presiunii de lucru, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant, scapari accidentale la racordurile

pistoalelor, defectiuni ale buteliilor la locul de imbinare a robinetului cu butelia, la locul de iesire a tijei rozetei din corpul robinetului, defectiuni la pompa de golire a

buteliilor defecte. Prin masurile aplicate la acest loc de munca si anume existenta detectoarelor de

GPL, sistemul de interblocare intre pompa de incarcare si ventilatoarele de exhaustare, existenta unui buton de emergenta care inchide automat circuitele de

admisie a gazului catre hala, este putin probabila producerea unui astfel de eveniment. In cazul incare totusi acest fenomen s-ar produce, la aparitia unei defectiuni se va actiona imediat unul din cele trei butoane de emergenta aflate in

zona halei de lucru, astfel incat admisia gazului va fi sistata, iar cantitatea de gaz care ajunge in atmofera este redusa (0,05 mc ~ 25 litri = 6,25 mc amestec

exploziv GPL) si nu poate produce accidente majore. GPL-ul evacuat accidental in hala va fi preluat de sistemul de exhaustare si dispersat in atmosfera fara a atinge limitele de explozie. Este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de

foc deschis, zona fiind protejata Ex.

Un eventual incendiul se va stinge de la sine sau prin utilizarea mijloacelor de stingere existente pe amplasament.

Scenarii generate de pericole externe

o Scenariul S12. Cutremur, urmat de afectarea structurii constructiilor si instalatiilor relevante SEVESO


82

In ceea ce priveste riscurile de accidente majore care ar putea fi generate de

miscari telurice (cutremure), amplasamentul corespunde macrozonei de seismicitate „71”, in conformitate cu SR 11100/1/93 (Zonarea seismica – Macrozonarea teritoriului Romaniei). In acest sens, macrozona de seismicitate „71”

corespunde unei zone de intensitate VII pe scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnik), cu o perioada medie de revenire a seismului de minimum 100 de ani.

Conform codului de proiectare seismica P 100-1/2006, amplasamentul se situeaza intr-o zona caracterizata de o valoare a acceleratiei orizontale a terenului de ag =

0,16g si printr-o perioada de control (colt) Tc = 1,0 sec. Astfel, d.p.d.v. seismic, amplasamentul este considerat ca o constructie incadrata in clasa VI de

importanta. In etapa de elaborare a proiectului de constructie si de modernizare, echipa de proiectare a luat in considerare aspectele legate de zonarea seismica, astfel incat structurile si instalatiile sa corespunda cerintelor de siguranta la

incercarile induse de seismele posibile pentru zona de amplasare.

Avand in vedere perioada medie de revenire a seismului major caracteristic macrozonei de seismicitate, dar si masurile constructive si structurale care sunt

luate prin proiect, acestui scenariu ii este atribuita o probabilitate de producere foarte redusa, cu mult sub valoarea de 10-6, ceea ce corespunde unor evenimente foarte improbabile. De aceea, calculele de risc aferente acestui scenariu au fost

excluse din analiza.

o Scenariul 13 Alunecare de teren, urmata de afectarea structurii constructiilor si instalatiilor relevante SEVESO

In urma investigarilor geotehnice efectuate de S.C. Geostar S.R.L. Ramnicu Valcea pe amplasament s-a constatat ca din punct de vedere geotehnic terenul nu

prezinta indicii de existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentului; terenul de pe amplasament prezinta stabilitate buna, nu se observa fenomene negative de degradare, alunecari, eroziuni.

Structura terenului este uniforma si relativ omogena, iar in vederea realizarii unei constructii releva conditii bune sub aspectul stabilitatii si a rezistentei la incarcare.

Constructiile s-au fundat sub patura de pamant vegetal, incastrandu-se fie in stratul de argila prafoasa, fie in orizontul de bolovanis si pietris cuprins in masa de

nisip argilos. Pentru protejarea fundatiilor s-au luat masuri de hidroizolatii corespunzatoare conform normativelor in vigoare fiind eliminate riscurile de

producere a unor accidente majore. o Scenariul 14 Inundarea amplasamentului ca urmare a ruperii barajului Ionesti,

situat in amonte

Amplasamentul Statiei Ionesti este situat in aval de barajul Ionesti, la circa 500 m de acesta, putand fi afectat de inundatii la o eventuala rupere a digului si revarsarii apelor lacului pe terenurile inconjuratoare.

Se considera ca prin masurile constructive si de protectie ale hidrocentralei

Ionesti, chiar in cazul unor fenomene meteorologice extreme se controleaza volumul de apa din lac eliminandu-se posibilitatea ca terenurile inconjuratoare sa fie inundate. In cazul in care in timp ar aparea deteriorari sau fisuri in structura de


83

rezistenta a barajului, acest fapt ar fi observat de personalul de exploatare, care

alerteaza populatia si unitatile din aval de existenta unui pericol, caz in care personalul SC GTS Special Gas SRL va lua masuri de golire a rezervoarelor si transportare a GPL-ului pe amplasamente sigure, motiv pentru care acestui

scenariu ii este atribuita o probabilitate de producere foarte redusa, cu mult sub valoarea de 10-6, ce corespunde unor evenimente foarte improbabile. Calculele de

risc aferente acestui scenariu au fost excluse din analiza. o Scenariul 15 Atac terorist si/sau impact cu aparat de zbor

Acest scenariu este exclus avand in vedere urmatoarele considerente: - Sistemul de Management al Securitatii include o serie de masuri privind controlul

strict al accesului pe amplasament, instruirea si verificarea angajatilor si personalului contractor care presteaza servicii pe amplasament, masuri structurale si organizatorice de securizare a incintei si a instalatiilor si masuri structurale si

organizatorice de restrictionare a accesului persoanelor neautorizate la instrumentele de conducere a procesului tehnologic, oprirea automata a procesului

tehnologic la depistarea unor valori anormale de functionare etc. - Posibilitatea unui atac terorist presupune existenta anterioara a unui conflict

cunoscut intre compania S.C. GTS Special Gas S.R.L. si persoane din interiorul sau din afara sa, situatii care sunt luate in considerare in ceea ce priveste securizarea amplasamentului, controlul identitatii persoanelor de pe amplasament,

colaborarea cu autoritatile politienesti, etc. Astfel, probabilitatea unui atac terorist este considerata foarte redusa.

- Probabilitatea unui impact cu un aparat de zbor este determinata metodologic de apropierea de un aeroport comercial, militar sau de agrement si de amplasarea obiectivului in aria de influenta a unui culoar de zbor. In mod corespunzator,

celelalte zone nu prezinta risc major de prabusire a aparatelor de zbor. Intrucat in Judetul Valcea nu exista aeroport se apreciaza ca probabilitatea de producere a

unui astfel de eveniment se situeaza cu mult sub valoarea de 10-6, valoare corespunzatoare limitei dintre nivelurile de risc acceptabil, respectiv tolerabil, pentru publicul general.

o Scenariul 16. Accidente pe amplasamentele invecinate, generatoare de efecte

Domino culminand cu afectarea amplasamentului analizat La analiza acestui scenariu s-au avut in vedere singura sursa posibila de pericole

existenta pe amplasamentele imediat invecinate, respectiv Platforma de parcare vehicule cu butelii pline apatinand SC Antares Gas SRL, aflata in partea de sud-

vest. Amplasamentul SC Antares Gas SRL are o suprafata de 1200 mp, zona de parcare

aflandu-se la circa 75 m fata de hala de imbuteliere si circa 140 m fata de cel mai apropiat rezervor de GPL.

Pe platforma de parcare Antares se pot afla maxim 1200 butelii care se incarca zilnic pentru a fi distribuite in ziua urmatoare. Deci pe platforma se pot afla maxim

10 to GPL aragaz distribuite in 4 autovehicule de transport butelii.

Avand in vedere ca inainte de incarcare buteliile cu semne vizibile de deteriorare se scot din circuit, ca dupa incarcare, etanseitatea buteliilor este verificata prin scufundare in cuva cu apa si ca SC Antares Gas SRL are organizata paza


84

obiectivului in regim permanent, este putin probabil ca in parcare sa se produca

un incendiu la un vehicul sau explozia unei butelii. De altfel, chiar in cazul improbabil in care acest fenomen s-ar produce, distanta fata de rezervoare este suficient de mare incat acestea sa nu poata fi afectate. Mentionam ca pe timpul de

parcare a vehiculelor in parcarea SC Antares Gas SRL, in hala de imbuteliere a SC GTS Special Gas SRL nu se desfasoara activitate, deci nu exista GPL si nici risc de

explozie. 4.2. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor

majore identificate (incluzand harti, imagini sau, daca este cazul, descrieri echivalente, care sa prezinte zonele posibil a fi afectate de acele accidente

produse pe amplasament) Secventa analizei riscului :

Analiza preliminara Analizele calitative si cantitative

Analiza consecintelor

4.2.1. Evaluarea riscurilor identificate pe amplasament. Analiza calitativa

ANALIZA HAZOP

HAZOP este un instrument de identifcare structurata a hazardelor prin utilizarea unei echipe multidisciplinare. Poate fi definita ca "Aplicarea unei examinari formale

la intentiile de proces ale instalatiilor noi sau existente, cu scopul de a evalua potentialul de operare defectuoasa sau functionare necorespunzatoare a pieselor


85

individuale de echipament, precum si efectele lor consecvente asupra instalatiei ca

intreg."

Procedura consta in Analiza Sistematica a fiecarui element al procesului (linie/ echipament) cu scopul de a:

o Verifica cauzele care pot conduce la deviatii ale variabilelor procesului, cu

referire la proiectarea procesului. o Identifica intr-o maniera cantitativa consecintele la care pot conduce asemenea

deviatii.

o Identifica actiunile corective menite sa elimine deviatiile, sa reduca probabilitatea aparitiei deviatiilor sau sa protejeze sistemul de consecintele

cauzate de acestea.

Concepte fundamentale

Procedura necesita o echipa multidisciplinara (proces, mecanica, electric, management). Eechipa trebuie sa fie compusa dintr-un numar suficient de

persoane cu cunostintele si experienta necesare pentru a raspunde celor mai multe intrebari, fara a fi nevoie sa apeleze la alti consultanti. Primul pas este o descriere completa a instalatiei in termenii procesului, balantei de material si ai

planului proiectului. Analiza HAZOP se aplica pentru fiecare element logic al instalatiei (nod) care identifica un set minim de echipament caracterizat prin

conditii specifice de operare.

Descompunerea instalatiei in nodurile sale fundamentale (ex. rezervoare, conducte, pompe, compresoare, etc.), examinarea Nod cu Nod, cu ajutorul cuvintelor ghid si prin definirea acestora, a deviatiilor functiilor de la intentiile

prevazute (ex. debit, cantitate, presiune, temperatura, etc.), folosind:

o Harti ale amplasamentului o Planul instalatiei cu localizarea diverselor echipamente

o Manual de instructiuni si proceduri o Diagrame de desfasurare a procesului

o Descrierea procesului o Rapoarte ale posibilelor acidente aparute din trecut o Conducte tehnologice si aparatura de masura si control

o Descrierea sistemelor de interblocare o Stabilirea amplasamentelor dispozitivelor care activeaza sistemele de

inchidere. o Parametrii procesului tehnologic (capacitate, presiune si temperatura de

proiectare si de operare, conditii de proiectare si setul de supape de siguranta

si de retinere)

Aplicarea metodei de analiza HAZOP la amplasamentul SC GTS Special Gas SRL s-a facut prin analizarea pericolelor specifice amplasamentului/procesului si cauzelor instalatiei/amplasamentului. Pe aceasta baza s-au analizat consecintele posibile.

Din analiza au rezultat masurile luate si cele necesare a fi aplicate si actiuni intreprinse sau care urmeaza a fi intreprinse.


86

Amplasament: Amplasament pentru stocarea, imbutelierea si distribuirea GPL-ului

Instalatie / mod de operare: Rezervoare de GPL / descarcare gaz din cisterna CF catre rezervoare

A. Pericole specifice amplasamentului / procesului

Pericol specific instalatiei / amplasamentului (cauza)

Consecinta Masuri si protectii

Tip protectie / Referinta / Actiune

1. Pierderea continutului de substante periculoase datorita suprasolicitarii mecanice a echipamentului

1.1 Eroare de proiectare

Eroare de proiectare a instalatiei.

- Pierdere de continut de GPL sau GTS (butan, izobutan, propan)

- Au fost obtinute avize de constructie, de modernizare, de retehnologizare, de functionare din partea

autoritatilor competente

Certificate constatator pentru punctual de lucru, autorizatie de mediu, Atestat GANEX, aivize ISCIR, metrologice,

actualizate 2011

1.2 Eroare de fabricatie si montaj

Nerespectarea proiectului in faza de constructie.

- Pierdere de continut de GPL (butan sau propan)

Nu este cazul; lucrarile s-au receptionat pe baza de procese

verbale si probe tehnologice

Certificate constatator pentru punctual de lucru, autorizatie de mediu,

Atestat GANEX, aivize ISCIR, metrologice, actualizate 2011

1.3. Depasirea presiunii admisibile

Supraumplerea unui rezervor (datorita indicatiilor gresite de

pe indicatorul de nivel).

- Cresterea presiunii peste limita de proiect - Pericol de pierdere

de continut - Incendiu - Explozie.

- Presiunile maxime de lucru ale pompelor si compresoarelor sunt

sub punctul de declansare a supapelor de siguranta

- Verificarea cantitatii din rezervor inainte de incarcare - Detectoarele de GPL

amplasate in cuvele de retentie alarmeaza la aparitia scaparilor de GPL si urmeaza interventia operatorului

- Recipientele sunt prevazute cu supape de siguranta ce deschid direct in

Documentatie ISCIR, metrologie, atestat GANEx

Instructiuni de lucru Operator

Fizic ISCIR


87

atmosfera astfel: cate 4 supape pe rezervoarele R3, R4,

R5, R6 (deschid la 17,65 bar), cate 3 supape pe rezervoarele R1 si R2 (deschid la 10

bar) si cate o supapa pe fiecare dintre cele trei filtre (deschid la

17,56 bar) - In cazul umplerii rezervorului la 100% si cresterii temperaturii cu depasirea presiunii de

deschidere a supapei,

o cantitate de GPL gazos va fi esapata in atmosfera, la declansarea supapelor de siguranta

Instructiuni de lucru - umplerea rezervoarelor la maxim 80-85 %, verificarea

periodica anuala a supapelor de siguranta

Supraumplerea unui rezervor (datorita directionarii gazului catre alt rezervor decat cel destinat

acestui scop).

- Cresterea presiunii peste limita de proiect - Pericol de pierdere de continut - Incendiu

- Explozie.

- Rezervoarele sunt prevazute cu indicatoare de nivel, iar operatiunile de incarcare/descarcare

sunt urmarite de catre operatori

- Rezervoarele R1 si R2 sunt echipate indicatoare de nivel tip VEGAPLUS 62 cu posibilitate de vizualizare din

pavilionul administrativ

- Presiunile maxime de lucru ale pompelor si compresoarelor sunt

Operator

Urmeaza montarea indicatoarelor de nivel tip

Vegaplus cu transmitere la distanta si la restul rezervoarelor Documentatie retehnologizare: Certificate de conformitate


88

sub punctul de declansare a supapelor de siguranta,

compresorul oprindu-se automat la depasirea presiunii de 15 atm

- Verificarea cantitatii din rezervor inainte de incarcare

- Supapele de siguranta de pe rezervoare deschid la 17,65 /10 bar direct in atmosfera - In cazul umplerii

rezervorului la 100% si

cresterii temperaturii, o cantitate maxima de 20% GPL gazos va fi esapata in atmosfera

Operator

Fizic

Fizic

Suprapresiune in

cisterna auto sau CF datorita functionarii compresorului si blocarii iesirii de lichid din cisterna

- Cresterea presiunii

peste limita de proiect - Pericol de pierdere de continut - Incendiu - Explozie.

- Compresorul este

rotativ, presiunea maxima pe refularea compresorului este de 15 bar, dupa care compresorul se opreste

automat - In cazul cresterii

necontrolate a presiunii in rezervorul cisternei auto sau CF declansaza supapa de siguranta de pe recipient (max 17,65

bar) - Exista supapa

de suprapresiune pe linia faza-gaz, care refuleaza in atmosfera.

Fizic

Supape de siguranta

Sistem de stropire/racire a cisternelor auto si CF aflate la descarcare Utilizare numai a vehiculelor de transport cu motor Diesel prevazut cu toba cu apa si

opritor de flacara la esapament.


89

Fizic

Suprapresiune pe conducta de gaz de pe refularea compresorului datorita unei valve inchise

- Cresterea presiunii peste limita de proiect - Pericol de pierdere de continut - Incendiu

- Explozie.

Exista supapa de suprapresiune pe linia faza-gaz, care refuleaza in atmosfera si/sau se opreste si

compresorul.

Fizic

Suprapresiune in conductele de GPL lichid datorita inchiderii ambelor capete ale conductei si cresterii temperaturii

- Cresterea presiunii peste limita de proiect - Pericol de pierdere de continut - Incendiu - Explozie.

- Exista supape de siguranta pe liniile principale de manipulare a fazei lichide pentru fiecare produs in parte

(aragaz, butan, izobutan, propan) care deschid in atmosfera

Fizic

Inghetarea apei din GPL intr-un punct de acumulare condens

- Blocarea conductei - Suprapresiune - Daune datorate

inghetarii apei sau topirii.

- Nu exista puncte joase de acumulare a condensului sau capete

moarte pe traseul de conducte - Rezervoarele sunt prevazute cu sistem de golire a apei de fund. - Conform buletinelor

de analiza produsele

receptionate au lipsa apa in continut

Fizic

Operator

Receptie

1.4 Depasirea temperaturii admisibile

La sistemele GPL, temperatura este in directa legatura cu presiunea, analizata la punctul 1.3.

1.5 Degradare datorata corodarii,

erodarii, imbatranirii,

Corodarea arcului supapei de presiune

- Deschidere eronata a supapei de

siguranta a

- Inspectii periodice conform cerintelor

ISCIR

Procese verbale ISCIR si verificari la scadenta ISCIR,

metrologice


90

uzurii

rezervorului; - Eliberare de GPL.

Corodarea conductelor, rezervoarelor, pompelor.

- Pierdere de continut de GPL

- Otel folosit la constructia conductelor si utilajelor corespunzator pentru GPL

- Inspectii periodice

conform cerintelor ISCIR

Doc: Cartea recipientului, certificate de conformitate, procese verbale receptie

1.6 Degradare datorata vibratiilor / oboselii

Retehnologizre 2011, verificare, revizie. Nu au fost identificate vibratii la pompe sau compresoare.

1.7 Puncte slabe la echipamente statice: flanse, imbinari, suduri,

supape, robinete, garnituri, conexiuni, conducte, elemente

flexibile, etc.

Deteriorarea, smulgerea furtunului flexibil de incarcare datorita deplasarii

cisternei

- Daune ale furtunului de incarcare - Scurgere de GPL - Incendiu

- Explozie.

- Blocarea rotilor cisternei cu saboti; - Descarcarea se face prin furtun flexibil

- La ruperea furtunelor flexibile, gazul din conducte si

din cisterne, avand tendinta sa iasa necontrolat cu debit foarte mare duce la inchiderea supapelor de exces de flux de la

cisterne si de la capul

conductei unde este racordat furtunul.

Op Fizic

Fizic

Utilizare numai a vehiculelor de transport cu motor Diesel prevazut cu toba cu apa si opritor de flacara la esapament.

Defectiune la sistemul de etanseizare la flansa/ supape /

pompe.

- Pierdere de continut de GPL - Incendiu

- Explozie.

- Inspectii periodice si teste de presiune; - Teste de etanseitate

dupa lucrarile de intretinere - Detectia GPL-ului scapat de senzorii din

zona de descarcare - Activarea manuala a opririi de urgenta.

Fizic Doc : Plan de revizie Doc : buletin de verificare

si grafic de testare Op

Buton de emergenta la rampele auto si CF

1.8 Deterioraerea Deteriorarea - Deteriorarea - Inspectii interne Doc: Plan de revizie


91

rulmentilor rulmentilor pompelor / compresoarelor

echipamentelor - Pierdere de continut - Incendiu

- Explozie.

periodice - Supraveghere operatiuni de

transvazare faza lichida.

1.9 Deteriorarea / ruperea unor

componente in miscare

Deteriorare pompelor de GPL datorita

functionarii pe uscat

- Deteriorarea echipamentelor

- Pierdere de continut

- Incendiu - Explozie.

- In cele doua case de pompe/compresoare

sunt montate

detectoare de GPL si butoane de emergenta In cazul unei pierderi de continut lichid sau gazos se declansaza alarma de la detectoarele de GPL

aflate in casele de pompe/compresoare,

care alerteaza operatorul de interventie

Sis Op

2. Pierderea continutului de substante periculoase datorata unui transfer necontrolat catre echipament neadecvat

2.1 Reactie chimica necontrolata / nedorita

Nu se aplica.

2.2 Esec la alimentarea cu substante

Nu se aplica.

2.3 Defectiuni ale

sistemului de control al procesului

Defectiuni ale

sistemului de control

- Pierderea

controlului asupra procesului - Riscul de depasire a parametrilor de functionare.

- Nu se poate crea

suprapresiune in sistem datorita limitarii presiunii de lucru a pompelor si compresoarelor.

Recipientele sub presiune sunt prevazute cu supape de siguranta independente

Pe liniile tehnologice

sunt montate 9 butoane de emergenta in punctele principale

Fizic

Fizic Sistemul de oprire de urgenta functioneaza independent de sistemul de control

Procesul tehnologic este coordonat de operatori.


92

care prin actionare intrerup alimentarea cu aer tehnologic si

curent electric

2.4 Defectiuni in alimentarea cu utilitati

Caderi de energie electrica in retea.

Oprirea echipamentelor alimentate cu energie

electrica

- Generator de curent Mentinerea generatorului electric in stare de functionare prin revizii si testari - grafic

Defectarea compresoarelor de aer sau a sistemului de distributie

- Nefunctionarea echipamentelor actionate pneumatic (robineti).

- Echipamentele pneumatice trec pe pozitia de siguranta (inchis).

Fizic

3. Pierderea continutului de substante periculoase cauzat de eroare umana in urma unui transfer necontrolat catre un alt

echipament sau catre un echipament conectat neadecvat

3.1 Eroare de operare pe durata operarii normale

Supraumplerea unui rezervor (datorita directionarii gazului

catre alt rezervor decat cel destinat

acestui scop).

- Cresterea presiunii peste limita de proiect - Pericol de pierdere

de continut - Incendiu

- Explozie.

- Rezervoarele sunt prevazute cu indicatoare de nivel,

iar operatiunile de incarcare/descarcare

sunt urmarite de catre operatori - Rezervoarele R1 si R2 sunt echipate indicatoare de nivel tip VEGAPLUS 62 cu

posibilitate de vizualizare din

pavilionul administrativ - Presiunile maxime de lucru ale pompelor si compresoarelor sunt

sub punctul de declansare a supapelor de siguranta, compresorul oprindu-

se automat la depasirea presiunii de 15 atm

- Verificarea cantitatii

Operator

Urmeaza montarea indicatoarelor de nivel tip Vegaplus cu transmitere la distanta si la restul rezervoarelor Documentatie

retehnologizare: Certificate de conformitate

Operator Fizic

Fizic


93

din rezervor inainte de incarcare - Supapele de

siguranta de pe rezervoare deschid la 17,65 /10 bar direct in atmosfera

- In cazul umplerii rezervorului la 100% si cresterii temperaturii,

o cantitate maxima de 20% GPL gazos va fi esapata in atmosfera

3.2 Eroare de operare pe durata pornirii sau

opririi

Nu se aplica.

3.3 Eroare de operare

pe durata lucrarilor de intretinere / reparatii

Transferul de GPL

catre un rezervor aflat in reparatii

- Posibila pierdere

de continut - Incendiu - Explozie.

- Nu se aplica intrucat

lucrarile de reparatii se executa controlat, la intreaga instalatie la oprire

- Toate conductele ce au legatura cu rezervorul au doua valve in serie (una manuala si alta cu actionare pneumatica),

in cazul in care ar fi necesar sa se intarvina la un singur rezervor, acesta se poate izola de restul instalatiei si bloca pneumatic.

Proceduri si instructiuni de

lucru, permise de lucru

3.4 Eroare de operare pe durata transportului intern de substante

periculoase

Nu se aplica deoarece transportul se face prin conducte.


94

4. Pierderea continutului de substante periculoase datorita formarii unui amestec exploziv in interiorul echipamentului si aprinderii acestuia

4.1 Crearea unui amestec exploziv

4.1.1 Prezenta substantelor inflamabile / explozive din cauza unei erori

Prezenta aerului in rezervorul de GPL in urma lucrarilor de mentenanta si

umplerea acestuia

- Formarea atmosferei explozive in timpul incarcarii in rezervor si compresor

- Explozie.

- Purjarea rezervorului conform procedurii scrise - Lucrarile de

mentenanta se executa de firme specializate, se asigura masuri de protectie, se utilizeaza materiale inerte

Instructiuni de lucru

4.1.2 Formarea unei

atmosfere explozive datorata unor scurgeri

Nu se aplica deoarece in cazul unei scurgeri nu patrunde aer in interiorul echipamentului datorita

presiunii mai mari decat cea atmosferica in interiorul acestuia.

4.1.3 Formarea unei atmosfere explozive

datorata unei erori umane

Nu se aplica deoarece in cazul unei scurgeri nu patrunde aer iTn interiorul echipamentului datorita presiunii mai mari decat cea atmosferica in interiorul acestuia.

4.1.4 Formarea unei atmosfere explozive datorata unei probleme de functionare a

sistemului de control

Nu se aplica deoarece in cazul unei scurgeri nu patrunde aer iTn interiorul echipamentului datorita presiunii mai mari decat cea atmosferica in interiorul acestuia.

4.1.5 Formarea unei

atmosfere explozive locale

Nu se aplica.

4.1.6 Formarea unei

atmosfere explozive datorata pierderii de substanta inertizanta

Vezi 4.1.1.

4.2 Aprinderea unui amestec exploziv in interiorul echipamentului

4.2.1 Suprafete fierbinti, frecare,

scantei mecanice

Eliminarea insuficienta a GPL-ului inaintea

inceperii lucrarilor de reparatie / conservare

- Aprinderea GPL-ului datorita lucrarilor

cu flacara deschisa; - Explozie.

- Depresurizarea echipamentului

- Izolarea acestuia de restul instalatiei - Purjarea acestuia cu azot

Instructiuni de lucru, sistem de permise de lucru, lucrari

executate cu firme specializate in astfel de operatiuni


95

- Masurarea nivelului concentratiei GPL-ului.

4.2.2 Flacara, gaze fierbinti, compresie adiabatica

Eliminarea insuficienta a GPL-ului inaintea inceperii lucrarilor de reparatie / conservare

- Aprinderea GPL-ului datorita lucrarilor cu flacara deschisa; - Explozie.

- Depresurizarea echipamentului - Izolarea acestuia de restul instalatiei - Purjarea acestuia cu

azot

- Masurarea nivelului concentratiei GPL-ului.

Instructiuni de lucru, sistem de permise de lucru, lucrari executate cu firme specializate in astfel de operatiuni

4.2.3 Reactie chimica, material care se aprinde usor (de ex: FeS)

Nu se aplica.

4.2.4 Descarcare electrostatica, curent de egalizare

Nu se aplica.

4.2.5 Scantei electrice Nu se aplica.

4.2.6 Unde electromagnetice, radiatii ultrasonice sau de ionizare

Nu se aplica.

5. Aprinderea unei substante inflamabile sau a unei atmosfere explozive, in urma unei pierderi de continut datorate pericolelor

generale de la punctele 1, 2 sau 3

5.1. Suprafete fierbinti, frecare,

scantei mecanice

Scantei mecanice datorate defectarii

componentelor in miscare ale compresoarelor /

pompelor

Aprinderea atmosferei explozive in cazul

existentei acesteia

Compresoarele si pompele sunt in

conformitate cu directiva ATEX.

Doc: certificate de conformitate, Atestat

GANEx, Document de protectie la explozie

5.2 Flacara, gaze fierbinti, compresie adiabatica

Nu exista flacara deschisa in zone EX decat atunci cand se fac lucrari pe baza permiselor de lucru.

Doc: Protectie la explozie

5.3 Reactie chimica, material care se aprinde usor (de ex:

FeS)

Nu se aplica.

5.4 Descarcare electrostatica, curent

de egalizare

Lipsa impamantarii vagoanelor cisterna si

cisternelor auto si

Aprinderea datorata descarcarii

electrostatice

Pompele pentru transferul GPL nu

pornesc daca nu este

Sistem instrumentat de siguranta


96

nerealizarea echipotentialitatii

realizata impamantarea si echipotentialitatea

vagoanelor cisterna si a cisternelor auto

Nerealizarea legaturilor

echipotentiale pentru

echipamentele de pe amplasament

Aprinderea datorata descarcarii

electrostatice

- Legaturile prin flanse sunt prevazute

cu punti

echipotentiale; - Stocatoarele de GPL sunt legat la centura de pamant; - Verificarea periodica a sistemelor de descarcare

electrostatica.

Buletine masurare prize de pamant

Fizic Op

5.5 Scantei electrice Producerea scanteilor

electrice

Aprinderea datorata

scanteilor electrice

Echipamentele utilizate

pe amplasament sunt de constructie EX, conform cerintelor legale pentru mediul

deservit

Doc: protectie la explozie

Certificate de conformitate, Atestat GANEX

5.6 Unde electromagnetice, radiatii ultrasonice sau de ionizare

Nu se aplica.

B. Pericole bazate pe

evenimente incidentale

Pericol specific

instalatiei / amplasamentului (cauza)

Consecinta Masuri si

protectii

Tip protectie / Referinta /

Actiune

1. Distrugeri datorate incendiilor / emisiilor toxice din interiorul instalatiei

1.1 Protectie insuficienta contra incendiilor

Incendiu in hala de imbuteliere

- Extinderea incendiului catre rezervoarele de GPL - Deteriorarea componentelor datorita

incendiului - Eliberare de GPL din instalatie.

- Distante de siguranta intre parcul de rezervoare si hala - Oprirea automata a ventilelor pneumatice

si incetarea vehicularii GPL - Stingatoare portabile

- Hidranti exteriori

Plan de interventie Instructiuni de aparare impotriva incendiilor, exercitii practice, organizarea apararii impotriva incendiilor pe locurile

de munca, etc


97

1.2 Volum prea mic al cuvei sau vasului de retentie

Nu se aplica.

1.3 Descarcare insuficienta a substantei eliberate din zona instalatiei

Acumularea de GPL in hala de imbuteliere

- Atingerea limitei inferioare de inflamabilitate - Incendiu / Explozie.

- Ventilatie naturala a halei de imbuteliere; - Sistem de ventilare fortata in hala de

imbuteliere;

. Detectoare de GPL - Sistem de interblocare intre pompa de incarcare si ventilatoarele de exhaustare

Fizic Fizic

Fizic

Fizic

1.4 Lipsa masurilor sau echipamentelor

de limitare sau dirijare a raspandirii substantelor eliberate


- Eliberarea necontrolata de GPL

- Acumularea GPL-ului - Incendiu / Explozie.

- Sistem de colectare a GPL-ului la nivelul

pardoselii pe toata lungimea halei, sistem legat la trei ventilatoare

exhaustoare - Exista 3 butoane de emrgenta pentru intreruperea fluxului de GPL si a intregii instalatii electrice

- Pornirea alarmei la activarea senzorilor de detectie a GPL

Fizic

Ssistem instrumentat de siguranta Fizic,

1.5 Iesiri de urgenta insuficiente pentru personal


- Fatalitati datorita incendiilor / exploziilor.

- Marcarea cailor de evacuare; - Usile cladiri se

deschid catre exterior; - A fost obtinuta autorizatia de

functionare de la ISU

Fizic Fizic

Documentatie Indicator al directiei

vantului;

2. Distrugeri datorate unui incendiu / explozie din exteriorul instalatiei

2.1 Distanta Incendiu la statia de - Extinderea - Proiectul instalatiei a Doc: Proiect instalatie


98

insuficienta fata de celelalte instalatii

imbuteliere incendiului la instalatiile vecine; - Explozie.

fost avizat conform cerintelor ISCIR in vigoare C8/2003 si NP

037/99; sunt respectate distante de siguranta pentru preintampinarea

efectului domino intre constructii.

2.2 Constructii de aparare insuficiente intre constructii

Incendiu la statia de imbuteliere

- Extinderea incendiului la cladirea administrativa - Victime.

- Proiectul instalatiei a fost avizat conform cerintelor ISCIR in vigoare C8/2003 si NP 037/99; sunt respectate distante de

siguranta pentru preintampinarea

efectului domino intre instalatii si constructii

Doc: Proiect instalatie

3. Distrugeri datorate esecului masurilor impotriva incendiului sau efectelor toxice

3.1 Defectarea sistemului de alarma de incendiu

Nefunctionarea hupei de alarma din incinta statiei (curte)

- Propagarea / extinderea incendiului - Cresterea pagubelor - Posibilitatea aparitiei efectului domino.

- Verificare periodica cu societate autorizata, intretinere, executare reparatii - Este prevazut si sistem de alarmare

manual;

- Verificarea amplasamentului de catre personalul de paza in afara orelor de program.

Doc: Contract firma specializata, PV Fizic

Doc: registru control de

rond

3.2 Echipament insuficient de stingere a incendiilor

Scaderea eficientei in limitarea / inlaturarea efectelor unui incendiu.

- Dotarea cu echipamente de stins incendii este realizata conform proiectului,

scenariului de securitate la incendiu si planului de

interventie

Doc: proiect si scenariu de securitate la incendiu Verificarea stingatoarelor la termene scadente


99

3.3 Defectarea echipamentului stationar de stingere

a incendiilor

Nefunctionarea pompelor de incendiu / debit insuficient

Scaderea eficientei in limitarea efectelor accidentului

- Se asigura debitul si presiunea necesara conform scenariului

de securitate la incendiu; - In cazul opririi curentului electric, se

asigura apa de incendiu prin functionarea pompele

cu generatorul pe motorina

Doc: Scenariul de securitate la incendiu, plan de interventie

Doc: instructiune de lucru

Lipsa apei de incendiu / epuizarea rezervei de apa


- Rezerva de apa este permanent completa, alimentarea se face din

putul propriu; - Verificarea nivelului

in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se

face zilnic, la inceputul programului

Doc: scenariul de securitate la incendiu, plan interventie Doc: instructiune de lucru

Intretinere si revizii

periodice Consemnare zilnica a verificarii in registrul special de catre electrician si mecanic de intretinere

Avarierea conductelor traseului de apa de incendiu


- Detectarea sparturilor in conducte si scaderea presiunii

pe retea se face operativ, la controlul zilnic de la inceputul programului.

Intretinere si revizii periodice Operatori

Intretinere si revizii periodice Consemnare zilnica a verificarii in registrul special de catre electrician si mecanic de intretinere

3.4 Acces insuficient in zona relevanta

Caile de acces pe amplasament sunt suficiente a asigura deplasarea personalului de interventie la instalatiile de stingere.

3.5 Lipsa organizarii pentru interventia in situatii de urgenta

Organizare ineficienta Scaderea eficientei in limitarea efectelor accidentului.

- Documente de organizare a interventiei;

- Planuri de

Doc: PUI Doc: grafic testare si rapoarte de evaluare


100

interventie; - Exercitii de testare a planurilor.

Personal insuficient Scaderea eficientei in limitarea efectelor accidentului.

- Documente de organizare a interventiei; - Planuri de

interventie;

- Exercitii de testare a planurilor.

Organizarea apararii impotriva incendiilor pe locuri de munca

3.6 Vatamarea fortelor de interventie datorita efectelor

fizice ale accidentului

Echipament de protectie individuala insuficient sau

neadecvat (pentru radiatia termica)

Vatamarea sau decesul personalului de interventie.

- Este realizata organizarea apararii impotriva incendiilor

Fizic Se solicita interventia ISU Valcea, Detasamentul de

Pompieri Dragasani Dotarea echipei de interventie cu costume anti-

calorice si aparate de respirat autonome.

Pierderea

continutului de GPL

Degeraturi ale

membrelor operatorilor

- Dotarea operatorilor cu

manusi de protectie - Sunt elaborate instructiuni de lucru care reglementeaza purtarea echipamentului de

protectie si evitarea

contactului direct cu substanta periculoasa

Fizic

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

3.7 Pregatire insuficienta a personalului de

interventie

Reactia gresita a operatorului in situatii anormale de

functionare

Agravarea consecintelor

- Pregatirea speciala a operatorilor pentru interventia in situatii

anormale.

Doc: cursuri calificare ISCIR, instructiuni de lucru

Pregatirea insuficienta a personalului de interventie

Agravarea consecintelor

- Cunoasterea in detaliu a obiectivului; - Cunoasterea

efectelor GPL;

- Cunoasterea procedurilor de interventie;

Fizic Doc: fisa securitate GPL Doc: proceduri si planuri

Doc: program

Doc: rapoarte de evaluare Doc: teste SSM


101

- Program de instruire; - Exercitii de simulare;

- Verificarea personalului.

4. Distrugeri datorate unui esec al masurilor de limitare a exploziilor

4.1 Defectarea

sistemelor de detectare (gaze/concentratie)

- Nedetectarea

eliberarii de GPL - Acumularea de GPL - Crearea atmosferelor explozive - Incendiu / Explozie

- Verificarea, testarea

si calibrarea periodica a senzorilor de GPL de pe amplasament - Testarea functionarii sistemului de detectie si semnalizare a prezentei GPL;

- Senzorii de detectie GPL sunt amplasati pe toata suprafata

amplasamentului (cuve retentie rezervoare, rampe auto si CF, hala de imbuteliere), iar in

cazul nefunctionarii unora dintre acestia si a unei eliberari masive de GPL, aceasta va fi detectata de ceilalti senzori de pe

amplasament.

Doc: buletine de verificare

Doc: exercitii Fizic

4.2 Deficiente in sistemul masurilor de limitare pentru substantele eliberate

Vezi B.1.4.

4.3 Distante inadecvate

Efect domino intre instalatiile de pe amplasament

- Extinderea incendiului la instalatiile vecine - Explozie

- Agravarea consecintelor.

- Distante de securitate intre elementele sistemului; proiectul instalatiei a

fost avizat conform cerintelor ISCIR in vigoare C8/2003 si NP

037/99.

Doc: Proiect instalatie


102

4.4 Nefunctionarea mijloacelor de limitare a exploziilor

Nu exista mijloace de limitare a exploziilor (perete rezistent la explozii, buncar, trape / usi anti -explozie, etc.).

5. Distrugeri datorate nefunctionarii instrumentelor de detectare a concentratiei substantelor poluante

5.1 Nefunctionarea sistemului de detectare al

gazelor / substantelor poluante

Nu se aplica.

5.2 Esec al sistemului de detectare a

scurgerilor pe suprafata sau in sol

Nu se aplica.

5.3 Esec al sistemului de detectare a

substantelor in sistemul de canalizare

/ ape uzate

Pe amplasament nu exista sistem de canalizare. Apa pluviala se scurge direct in sol. Apele menajere (de la cladirea administrativa) sunt deversate printr-un sistem separat la o fosa septica, vidanjata periodic.

Nu exista risc de impurificare cu GPL

6. Distrugeri datorate esecului sistemelor de golire de urgenta, destindere, retentie, limitare, absorbtie, neutralizare, etc.

6.1 Lipsa masurilor de asigurare a scaderii

concentratiei periculoase

Nu se aplica. Vezi B.1.3.

6.2 Suprafata poroasa

in zona de eliberare

Nu se aplica. Rezervoarele de GPL sunt construite in cuve betonate, nu exista prin proiect posibilitate de

dirijare a scurgerilor de GPL

6.3 Separare insuficienta a substantelor toxice sau poluantilor apei eliberati

Nu se aplica.

6.4 Lipsa separarii

substantelor solubile in apa de cele solide din gazele de cos

Nu se aplica.

6.5 Lipsa masurilor de limitare a extinderii norilor toxici (de ex:

prin cortina de

Nu sunt masuri eficiente aplicabile pentru limitarea extinderii norului de GPL format in urma unei eliberari accidentale.


103

apa)

7. Distrugeri datorate esecului eliminarii substantei

7.1 Sisteme insuficiente de retinere a substantelor periculoase

Prezenta GPL-ului lichid in cuva de retentie

Evaporarea GPL-ului si formarea concentratiilor explozive.

- Cantitatea de GPL lichid din rezervorul afectat poate fi transferata catre oricare rezervor care

are capacitate de stocare, toate produsele vehiculate pe amlasament sunt compatibile intre ele (exista rezerva de capacitate, astfel

incat oricand exista posibilitate de preluare a lichidului dintr-un

rezervor) - GPL lichid deversat in cuva de retentie se vaporizeaza

instantaneu

Operator Fizic

7.2 Lipsa sistemelor de tratare / neutralizare pentru substantele

periculoase

Nu se aplica

7.3 Nefunctionarea eliminarii termice a substantei / lipsa faclei

Nu se aplica.

7.4 Eliminarea necontrolata a substantelor / deseurilor periculoase

Nu se aplica


104

C. Pericole generale externe

Pericol specific instalatiei / amplasamentului

(cauza)

Consecinta Masuri si protectii

Tip protectie / Referinta / Actiune

1. Distrugeri datorate efectelor naturale

1.1 Protectie insuficienta contra

inundatiilor

Amplasamentul nu se afla intr-o zona cu risc de inundatii; singura modalitate de afectare este la o eventuala rupere a Barajului pe Raul Olt, situat in amonte de amplasament, situatie improbabila.este

intocmit planul de evacuare in situatii de urgenta pe amplasament

1.2 Protectie insuficienta contra cutremurelor

Instalatiile sunt proiectate si construite conform normativelor de proiectare pentru gradul 7 de rezistenta seismica, specific zonei.

1.3 Protectie

insuficienta contra fenomenelor meteorologice periculoase

Nu se aplica. GPL ingheata la -138 grade Celsius.

2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic

2.1 Protectie insuficienta contra incendiilor externe

Incendiu la vegetatia uscata din vecinatatea amplasamentului

Nu se aplica, nu exista vegetatie arboricola, amplasamentul este inconjurat de teren arabil, delimitat cu gard

Aprinderea GPL eliberat in partea de vest a amplasamentului datorita unei surse de

initiere din zona de

parcare a vehiculelor SC Antares Gas SRL aflata inafara amplasamentului

Incendiu / Explozie - Platforma de parcare a este situate la distanta de parcurile de rezervoare si de hala de imbuteliere

- Hala de imbuteliere

este amplasata in constructie inchisa - Pe amplasament se pot afla maxim 1200 butelii GPL

Sunt respectate distantele normate

- Sunt respectate

prevederile din proiect - Buteliile sunt verificate inainte si dupa umplere, cele defecte sunt scoase din circuit

2.2 Protectie insuficienta contra

fulgerelor sau a pericolelor datorate prezentei liniilor de inalta tensiune

Descarcari electrice din atmosfera

Aprinderea substantei eliberate, urmata de

explozie

- Se intrerupe activitatea de

transvazare in timpul perioadelor cu descarcari electrice atmosferice

Doc:certificat de conformitate

Doc: buletine PRAM, atestat firma verificatoare, Atestat GANEx Instructiuni de lucru


105

- Verificari periodice, conform normativelor.

2.3 Protectie insuficienta contra unui defect al conductelor ce contin substante periculoase,

care nu fac parte din

instalatie (amplasament) dar care traverseaza zona amplasamentului

Nu se aplica.

3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid

3.1 Protectie insuficienta contra impactului datorat unor mijloace de

transport sau a obiectelor alaturate

Impactul cu un autovehicul

- Distrugerea echipamentului - Pierdere de continut - Incendiu

- Explozie

- Exista restrictie de viteza pe amplasament - Sunt realizate trasee subterane de conducte

spre rampa auto si CF pentru evitarea estacadelor si a lovirii

conductelor de catre vehicule

Fizic Fizic Utilizare numai a vehiculelor de transport cu motor Diesel

prevazut cu toba cu apa si opritor de flacara la esapament.

3.2 Protectie insuficienta contra efectului de proiectil

datorat unei explozii externe

Explozia unei cisterne cu GPL sau a unei butelii aflate

in vehicul in afara amplasamentului

- Distrugerea echipamentului - Pierdere de continut

- Incendiu - Explozie

- Drumul de acces pe amplasament este un drum de

incinta, cu accesul restrictionat si

limitare de viteza

Fizic

4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate

4.1 Protectie insuficienta contra accesului unor persoane neautorizate

Accesul pe amplasament se face pe doua porti, serviciul de paza este externalizat cu firma SC Gardienii SRL Planul de paza este avizat de sectia de politie, exista sistem de monitorizare video perimetrala cu vizualizare in punctul de control acces.

Contract firma de paza Proceduri de lucru

4.2 Protectie

insuficienta a

sistemelor critice impotriva interventiei persoanelor neautorizate (de ex:

Modificarea

parametrilor la

incarcare / descarcare de catre soferii auto

- Iesirea

amplasamentului din

starea de siguranta - Incendiu - Explozie

- Soferilor le este

interzis sa intervina la

postul de incarcare. Toate operatiunile si manevrele se executa de catre personalul

Proceduri de lucru

Contract firma transport

Procedura informare prestatori servicii pe amplasament


106

lipsa restrictiilor in vederea modificarii unui sistem

programabil de siguranta)

propriu al SC GTS Special Gas SRL

4.3 Management defectuos al serviciilor

contractate pe

amplasament

Instruirea neadecvata a contractorilor -

sistemul permiselor de

lucru neadecvat.

Iesirea amplasamentului /

instalatiei din starea

de siguranta.

- Personalul contractant este

instruit inaintea

accesului pe amplasament - Sistemul permiselor de lucru este bine documentat si face parte din instructajul initial

- Numai contractorii autorizati vor fi admisi

la lucru. - Sistemul de lucru cu contractorii contine sarcina urmaririi lucrarilor de catre

personalul propriu al SC GTS Special Gas SRL

- In contracte sunt prevazute obligatii si

responsabilitati pentru

respectarea normelor de siguranta de catre contractori - Pentru contractele de prestari servicii ce urmeaza a fi incheiate se vor prevedea obligatii pentru

contractori si sanctiuni in cazul nerespectarii normelor

de siguranta

5. Limitarea operatiunilor de interventie in situatii de urgenta datorita influentelor externe

5.1 Lipsa accesului dedicat pentru serviciile / vehiculele de interventie

- Scaderea eficientei in limitarea efectelor accidentului - Acces ingreunat.

- Exista proceduri specifice pentru accesul fortelor de interventie pe amplasament in situatii de urgenta

- Portile de acces sunt dimensionate pentru autospecialele de

interventie - Exista trei porti de acces care pot fi utilizate de fortele de

Doc: Planul de interventie in caz de incendiu Fizic Proceduri de lucru


107

interventie.

5.2 Lipsa

echipamentului de interventie, protectie si a mijloacelor speciale de stingere / neutralizare

Nu sunt necesare mjloace speciale de stingere / neutralizare.

5.3 Lipsa cooperarii cu fortele externe

- Planificare inadecvata; - Exercitii de cooperare insuficiente / inexistente; - Comunicare neadecvata.

- Scaderea eficientei actiunilor de interventie

- Planurile sunt intocmite, avizate si aprobate conform prevederilor legale; - Grafice de testare ale exercitiilor si rapoarte de evaluare;

- In situatii de urgenta se coopereaza cu ISU Valcea, fiind prevazute

exercitii de testare a planurilor de urgenta interna si externa

Doc: Planuri de interventie in situatii de urgenta Doc

6. Comportament neadecvat al fortelor de interventie (interne si externe)

6.1 Antrenament insuficient d. p. d. v. al comportarii fortelor de interventie pe

timpul situatiilor de urgenta

- Cunoasterea insuficienta a caracteristicilor GPL; - Cunoasterea

insuficienta a locatiei si a riscurilor

amplasamentului;

- Scaderea eficientei actiunilor de interventie

- Echipele de interventie proprii executa exercitii practice specifice

- Personalul sustine teste scrise anuale

- Au fost puse la dispozitia autoritatilor informatii despre amplasament si despre substantele

periculoase prin raportul de securitate si planul de urgenta interna

Doc: grafice exercitii Doc: Fise instructaj SU Documente evidenta privind SU

6.2 Recunoasterea

/ evaluarea neadecvata a pericolelor

- Lipsa mijloacelor de

detectie a GPL in aer.

- Incendiu / explozie. - Sunt amplasate

detectoare de GPL pe instalatia tehnologica conectate la o hupa de

Fizic


108

semnalizare acustica

6.3 Alarmare

ineficienta in caz de urgenta

- Schema de alarmare

este neadecvata; - Esecul punerii in aplicare a schemei de alarmarei; - Nefunctionarea

sistemului de alarmare

propriu.

- Raspuns intarziat al

fortelor de interventie - Agravarea consecintelor

- Schema se

actualizeaza ori de cate ori este cazul - Exista procedura de alarmare - Alarmarea se

testeaza prin exercitii

periodice - Sirena de pe amplasament are sursa de alimentare independenta

Documentatie SU

Fizic Grafice exercitii SU Este prevazuta dotarea cu o sirena de alarmare pentru intreaga

platforma industriala (SC

Antares Gas SRL, Balastiera) cu putere de 5 kw


109

Pericolele posibile la instalatiile tehnologice au fost ierarhizate in cadrul societatii, tinand seama de evenimentele petrecute sau care s-ar fi putut petrece, de-a

lungul anilor de functionare a instalatiilor. In tabelul de mai jos au fost preluate numai cele cu risc major sau moderat, cu consecinte majore, sau moderate din care au fost alese apoi scenariile pentru accidente majore, care vor fi supuse

evaluarii ulterioare a amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate.

Numar

scenariu Descrierea scenariului Evaluarea riscurilor

Probabilitate

Consecinte

Risc

1 S1 – Ruperea completă a furtunului cu diametrul Dn 80 de incarcare/descarcare GPL lichid din/in cisterne CF si auto

3 - ocazional 2 - minore 6 - scazut

2 S2 - Scurgere din conductă a GPL-ului lichid

datorită coroziunii; suprafaţa scurgerii – 100 mm2, timp de scurgere de 20 minute, ruperea completă a unei conducte cu diametru mic de GPL gazos, timpul de eliberare 10 de minute

3 - ocazional 2 - minore 6 -scazut

3 S3 – defectiuni la sistemul de etanseizare la flanse, ventile, supape. Deteriorarea rulmentilor, deteriorarea/ruperea unor componente in miscare (pompe si compresoare)

3 - ocazional 2 - minore 6 – scazut

4. S4 – BLEVE al unei cisterne CF cu capacitate de 16 to

3 - ocazional 4 -majore 12 - moderat

5 S5 – BLEVE a unei cisterne auto cu capacitate de 20 to

3 - ocazional 4 -majore 12 - moderat

6 S6 – BLEVE al unui rezervor de 32 to

3 - ocazional 5 -catastrofice

15 - ridicat

7 S7 – BLEVE al unui rezervor de 60 to


15 - ridicat

8 S8 – BLEVE al ambelor rezervoarelor de GPL/GTS dintr-o cuva prin Efect Domino


15 - ridicat

9 S9 – BLEVE al tuturor rezervoarelor mari (R3, R4, R5 si R6 - 240 to) prin Efect Domino

2 -Izolat 5 -catastrofice

10 - moderat

10 S10 – BLEVE al rezervoarelor de pe intregul amplasament (345 to) prin Efect Domino

2 -Izolat 5 -catastrofice

10 - moderat

11 S11 – incendiu si/sau explozie la hala de imbuteliere

2 -Izolat 4 - majore 8 - moderat

12 S12. Cutremur, urmat de afectarea structurii constructiilor si instalatiilor relevante SEVESO

1 -Improbabil 5 -catastrofice

5 - scazut

13 S13. Alunecare de teren, urmata de afectarea

structurii constructiilor si instalatiilor relevante SEVESO

1 -Improbabil 5 -

catastrofice

5 - scazut

14 S14. Inundarea amplasamentului ca urmare a ruperii barajului Ionesti, situat in amonte


5 - scazut

15 S15. Atac terorist si/sau impact cu aparate de

zbor


5 - scazut

16 S16. Accidente pe amplasamentele invecinate, generatoare de efecte Domino culminand cu afectarea amplasamentului statiei GPL si GTS.

2 -Izolat 3 - moderate

6 -scazut


110

Matricea riscurilor

Consecinte Nesemnificative

Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Probabilitate Improbabil 1 12, 13, 14, 15

Izolat 2 16 11 9, 10

Ocazional 3 1, 2, 3 4,5 6, 7, 8

Probabil 4

Frecvent 5

Pe amplasament s-au identificat urmatoarele nivele de risc:

Nivel de risc 5, 6 – risc scazut pentru scenariile 1, 2, 3, 12, 13, 14, 15 si 16:

Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina Nivel de risc 9, 10, 12 – risc moderat pentru scenariile 4, 5, 9, 10 si 11: Se

actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca.

Nivel de risc 15 – risc ridicat pentru scenarile 6, 7, 8: Actiuni prompte, luate cat

de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de varf.

4.2.2. Evaluarea riscurilor identificate pe amplasament. Analiza cantitativa

Pentru evaluarea cantitativa a riscurilor de pe amplasamentului sunt aplicabile metode de evaluare a pericolului specifice accidentelor cu incendii si explozii si metode de simulare pentru evaluarea consecintelor produse de eventuale incendii,

explozii si emisii.

Evaluarea pericolului prin metoda indicelui DOW Ghidul de siguranta si prevenire a pierderilor dezvoltat de Compania de produse

chimice Dow si publicat de Institutul American al Inginerilor Chimisti (AIChE) in 1964, ofera o metoda pentru evaluarea hazardului incendiilor si exploziilor. Este o

metoda numerica bazata pe natura proceselor si proprietatilor materialelor. Cu cat valorile obtinute sunt mai mari cu atat procesul este mai periculos. In cazul proiectarii unei noi instalatii, calculul indicelui se efectueaza dupa realizarea

diagramei de proces si control si a proiectelor de montaj utilaje si conducte, astfel incat sa poata fi utilizat ca un ghid pentru selectarea si proiectarea utilajelor si

echipamentelor suplimentare de protectie intr-o operare in conditii de siguranta. In cursul timpului aceasta metodologie a fost dezvoltata si perfectionata si in 1994 este publicata editia a 7-a a ghidului („DOW’S Fire&Explosion Index Hazard

Classification Guide”) pe baza caruia a fost realizata si evaluarea pericolului pentru amplasamentul SC Antares Gas SRL.


111

Indicele DOW (Dow Fire and Explosion Index-FEI) se refera numai la incendii si explozii. Algoritmul de calcul este prezentat in continuare:

Metoda se aplica utilajelor individuale cu riscul cel mai mare de incendiu sau

explozie sau unui grup restrans de utilaje inseriate.

Selectarea unitatii de proces relevante Selectarea se face pe schema de montaj, in zona “cheie” a instalatiei. Avand in vedere ca din analiza calitativa a rezultat ca scenariul cu risc cel mai mare din

intregul amplasament este “Parcul de rezervoare” (risc ridicat, consecinte catastrofice, probabilitate moderata) pentru analiza cantitativa s-a selectat acest

scenariu. Pentru selectie sunt luati in considerare urmatorii factori din proces:

- Potentialul energetic chimic (Factorul de Material, MF) - Cantitatea de material periculos aflata in Unitatea de proces

- Densitatea de Capital (valoarea unitatii) - Presiunea si Temperatura procesului

- Trecutul istoric de incidente cu foc sau explozie - Unitati critice in procesul Instalatiei

Din analiza scenariilor de accidente majore analizate la punctul precedent se

observa ca cel mai grav dintre ele este reprezentat de explozia prin efect Domino a rezervoarelor de GPL R3, R4, R5 si R6 cu capacitate maxima de stocare de 240

tone.


112

Analiza DOW pentru zona de stocare GPL/GTS care cuprinde 4 rezervoare cu capacitate de 148 mc fiecare (un rezervor de GPL si trei pentru gaze tehnice speciale)

1. Determinarea factorului de material

Selectand GPL-ul din ghidul DOW (Anexa A - LPG) obtinem urmatoarele

caracteristici: Hc = 11,24 * 103 BTU/LB –(British thermal unit/pound) – caldura de ardere. Flash point FP (punct de aprindere) = 213 0F (- 60 0C)

Boiling point BP (punct de fierbere) = 272,50F (- 0,5 0C)

Conform ghidului DOW clasificarea NFPA (National Fire Protection Association, Asociatia Nationala de Protectie la Foc, SUA) indica: - NF = 1 – factor de inflamabilitate: materiale care pot fi aprinse in aproape orice

conditii ambiante. - NR = 2 – factor de reactivitate: materiale care prezinta comportament exotermic

la T< 302 0F. - NH = 1- factor de toxicitate: materiale care la expunere scurta pot cauza iritatii dar cu afectiuni reziduale minore, incluzand pe cele ce necesita folosirea unui filtru

de aer aprobat.

MF = 24 – factorul de material in conditii de temperatura normala. Deoarece GPL-ul are un punct de inflamabilitate mai mic de 60ºC, pericolul

reprezentat de inflamabilitate este deja incorporat in factorul de material si ca urmare nu este necesara ajustarea valorii factorului de material cu temperatura.

2. Calculul Factorului de Pericol general (F1)

Factorul de baza = 1.0 este aplicat totdeauna pentru a putea inmulti suma penalitatilor cu alti factori de penalitate in calculul indicelui de incendiu si explozie.

A. Reactiile Chimice Exoterme

Se aplica penalitatea doar daca are loc o reactie chimica exoterma in interiorul unitatii de proces analizate. Pentru reactiile de oxidare controlata ghidul recomanda aplicarea unei penalitati de 0,5. Deoarece in recipient nu are loc o

reactie chimica exoterma controlata nu se aplica penalitate.

B. Procesele Endoterme Se aplica penalitatea doar daca are loc o reactie chimica endoterma in interiorul unitatii de proces analizate. In cazul de fata nu au loc reactii chimice endoterme,

deci nu se aplica penalitate.

C. Manipularea si Transferul Materialului Aceasta categorie este evaluata referitor la un incendiu potential ce poate implica Unitatea de Proces analizata in timpul manevrarii, transferului sau depozitarii

materialelor avand ca effect intrarea aerului in unitatea de proces.

Deoarece este vorba de un sistem inchis in care aerul nu poate patrunde, in care nu se fac cuplari/decuplari de racorduri, nu se fac manevre manuale de


113

inchidere/deschidere a traseelor care pot permite intrarea necontrolata a aerului nu se aplica penalitate.

D. Unitati de Proces Inchise sau in Incaperi Inchise Penalitatea se aplica in cazul cladirilor inchise sau incaperilor inchise unde se pot

forma concentratii de gaz intre limitele de explozie. Folosirea constructiilor deschise si ventilate liber pentru zonele in care sunt procesate lichide si gaze

inflamabile, permite disiparea rapida a vaporilor degajati si in felul acesta reducerea potentialului exploziv al instalatiei. In astfel de cazuri nu se aplica penalitate.

Deoarece stocarea se face in parcul de rezervoare amplasat in aer liber nu se

aplica penalitate. E. Accesul

Echipamentul de interventie trebuie sa aiba acces prompt in zona ce inconjoara Unitatea de Proces analizata. Accesul din cel putin doua parti este considerat ca

“Cerinta Minima”. Cel putin una dintre caile de acces trebuie sa fie de la o cale rutiera.

Deoarece in zona instalatiei accesul auto se poate face pe toate laturile se considera cerinta de acces indeplinita si deci nu se aplica penalitate.

F. Drenajul si Controlul Scurgerilor

In general, o suprafata plana in jurul instalatiei va permite raspandirea scurgerilor, expunand suprafete mari focului. Pentru o astfel de situatie ghidul recomanda aplicarea unei penalitati de 0,50.

Deoarece rezervoarele sunt amplasate in cuva si nu exista prevazut un sistem

care sa permita dirijarea scurgerilor in afara instalatiei in cazul unei scurgeri produsul raspandindu-se pe platforma betonata se aplica o penalitate de 0,5.

Dupa ce toate pericolele generale ale procesului au fost evaluate, trebuie insumat factorul de baza cu toate penalitatile ce sau aplicat in aceasta sectiune.

Suma factorilor de hazarde generale in cazul analizat este: F1 = 1 + 0+ 0 + 0 + 0 + 0 + 0,5 = 1,5

3. Factorul de pericole speciale (F2)

Pericolele Speciale ale Procesului sunt factori care contribuie in primul rand la probabilitatea unui incident cu pierderi.

Factor de baza = 1.0

A. Materiale Toxice Materialele toxice pot reduce abilitatea de investigare sau atenuare a pericolului in timpul incidentului. Se foloseste o penalitate de 0,2 * NH. In cazul GPL-ului NH =

1 si deci se va aplica o penalitate de 0,2.


114

B. Presiunea Sub-Atmosferica (vacuum) Se aplica penalitate conditiilor de proces in care intrarea de aer in sistem pot

cauza hazarde. Se aplica penalitati doar daca presiunea absoluta este mai mica decat 500 mmHg. In cazul nostru se opereaza la suprapresiune si deci nu se aplica penalitate.

C. Operare In sau Aproape de Intervalul de Inflamabilitate

Ghidul recomanda aplicarea unei penalitati de 0,3 in cazul procesele sau operatiile care pot sa ajunga in cazul unor avarii sau dereglari ale procesului in sau aproape de intervalul de inflamabilitate(explozie). Deoarece la in caz de avarie se poate

ajunge la scapari de GPL care formeaza amestecuri explosive cu aerul in sau aproape de intervalul de explozie se aplica o penalitate de 0,3.

D. Explozia Pulberilor (Prafului) Penalitatile se aplica pentru operatii de amestecare, macinare, de unde se poate

degaja praf explozibil. Nu este cazul si ca atare nu se aplica penalitate.

E. Presiunea de Descarcare Pentru procesele unde presiunile de operare sunt peste presiunea atmosferica, se

aplica o penalitate din cauza ratelor mari de descarcare (scurgere) cauzate de presiunea ridicata in cazul unei scapari. Este luata in considerare posibilitatea defectarii unor componente ale Unitatii de Proces care sa duca la descarcari de

materiale inflamabile. Atat timp cat scurgerile potentiale cresc mult la presiuni inalte, proiectarea si mentenanta echipamentului devine mai critica daca presiunile

de operare cresc. Presiunea maxima in rezervor este de 17,65 bar.

Pentru presiunea maxima din rezervor, utilizand Figura 2 a Ghidului penalitatea care se aplica este de 0,86.

F. Temperatura Scazuta Aceasta sectiune face referire la posibila fragilizare a otelului carbon sau alte

metale care pot fi expuse la temperaturi egale sau sub temperaturile de tranzitie ductil/fragil ale lor. Cu toate ca instalatia este amplasata in aer liber nu se pune problema existentei unor temperaturi scazute care sa poata influenta comportarea

materialelor utilizate si deci nu se aplica penalitate.

G. Cantitatea de Material Inflamabil/Instabil La aceasta sectiune sunt considerate trei categorii functie de tipul materialului depozitat, fiecare evaluata dupa o curba separata de penalizare, dar se aplica doar

o singura penalitate, bazata pe materialul care a stat la baza determinarii MF respectiv GPL.

Pentru stabilirea valorii ce se utilizeaza la determinarea penalitatii pe baza curbelor prezentate in Ghid, se inmulteste cantitatea de material cu un factor HC

(in BTU/LB). Factorul HC este caldura de ardere a materialului, luata din Anexa A a ghidului si mentionata la inceputul evaluarii (pentru GPL HC=11,24 * 103

BTU/LB). Pentru cazul analizat al rezervoarelor a doua categorie poate fi luata in

considerare: 2. Lichide sau Gaze stocate


115

Aceasta sanctiune considera lichide combustibile si inflamabile in depozit in cazul in care nu sunt implicate in proces. Exista trei categorii de care depinde:

cantitatea de materiale, tipul de lichid/gaze si energie termica de ardere (HC). Penalitatea este determinata prin utilizarea Figurii 2.3 din Ghid.

In aceasta sectiune aplica o penalitate pentru o cantitate de GPL care poate sa se scurga in caz de avarie creand pericol de incendiu. Cantitatea de GPL care se

poate scurge in acest caz este de maxim 235 to, utilizand Figura din Ghid se aplica o penalitate de 0,2.

H. Coroziunea si Eroziunea

Desi o proiectare buna tine cont de coroziune si eroziune, unele probleme de coroziune/eroziune se manifesta in orice proces. Rata de coroziune este

considerata a fi suma ratelor de coroziune din exterior si interior. Deoarece instalatia este verificata periodic la presiune de catre ISCIR, iar GPL nu are carcter coroziv nu se aplica penalitate.

I. Scurgeri (Scapari) – Imbinari si Garnituri

Garniturile de etansare, etansarea flanselor pot fi surse de scurgeri de materiale inflamabile sau combustibile. Deoarece la rezervoare se pot considera doar

posibilitatea unor scurgeri minore la garnituri fara un istoric mare de avarie penalitatea aplicata este 0,1.

2. Folosirea Echipamentului cu Foc


116

Prezenta echipamentului cu foc intr-un proces adauga o posibilitate in plus de producere a incendiului atunci cand se produc scurgeri de lichide inflamabile,

vapori sau pulberi combustibile. Penalitatea se aplica in una din doua situatii:

- cand insasi Unitatea de Proces analizata este un echipament in care se lucreaza cu foc

- cand Unitatea de Proces analizata se afla in vecinatatea unor echipamente care lucreaza cu foc. Deoarece pe platforma SC GTS Special Gas SRL nu exista astfel de instalatii nu se

aplica penalitate.

K. Sistemele de Transfer de Caldura cu Lichide Fierbinti Multe fluide folosite pentru incalzire ard si sunt folosite peste punctul de aprindere sau de fierbere si ca atare ele reprezinta un pericol in plus pentru orice Unitate de

Proces care le utilizeaza. Avand in vedere situatia din cadrul obiectivului nu se aplica penalitate.

L. Echipamentul rotativ

Aceasta sectiune evalueaza hazardele legate de echipamentele rotative (in miscare) a caror avarie poate duce la incidente cu pierderi. Ghidul recomanda aplicarea unei penalitati de 0,5 in cazul unor sisteme de agitate a caror avarie

poate duce la reactii exoterme sau poate duce la intreruperea racirii. Nu este cazul, nu se aplica penalitate.

Calculul factorului de pericol special, F2:

F2 = 1 + 0,2 + 0 + 0,3 + 0 + 0,86 + 0 + 0 + 0,2 + 0,1 + 0 + 0 + 0 = 2,66

4. Factorul total de pericol (F3) Se obtine prin inmultirea lui F1 cu F2:

F3 = F1 * F2 = 1,5 * 2,66 = 3,99

5. Indicele de explozie si incendiu (FEI)

Indicele de explozie si incendiu este produsul dintre factorului de material MF si Factorului total de Pericol F3.

FEI = MF * F3 = 24 * 3,99 = 95,76

Plasand valoarea calculata pentru FEI in Tabelul 6 din Ghid, se constata ca pericolul (hazardul) asociat Parcului de rezervoare analizat este moderat.

Hazardul Usor Moderat Intermediar Grav Extrem

Indice FEI calculat

0-60

61- 95,76 - 96 97 - 127 128-158 peste 159

6. Calculul razei si a ariei de expunere


117

Utilizand indicele FEI calculat se determina raza de expunere R cu formula de

calcul: R = 0,256 * FEI = 0,256 * 95,76 = 24,51 m.

Aria de expunere este calculata cu formula:

A = П * R2 = 3,14 * 24,512 = 1886 m2.

Aceste valori reprezinta distanta (respectiv suprafata) la care se vor produc distrugeri materiale in cazul unui accident soldat cu incendiu si/sau explozie

implicand GPL-ul. 7. Calculul Factorului de Distrugere

Acest factor reprezinta efectul total produs de incendiu si suflul eventualei explozii

Se calculeaza pe baza valorilor calculate pentru F3 si MF, utilizand graficul din Fig. 8 a Ghidului.

Pentru F3 = 3,99 si MF= 24 rezulta un factor de distrugere de 0,68.

Factorul de distrugere se utilizeaza pentru estimarea valorii daunelor materiale produse de accident, plecand de la valoarea totala de inlocuire a echipamentelor si a altor obiecte de inventar (inclusiv substante depozitate) existente in aria de

expunere determinata.


118

Factorul de distrugere calculat indica faptul ca in cazul unui incendiu sau explozie la un rezervoare 68 % din valoarea existenta in aria delimitata de raza de

expunere se pierde. 8. Calculul factorului de credit pentru controlul pierderilor

In constructia utilajelor chimice sunt considerate caracteristici de baza si cele pentru controlul pierderilor materiale in cazul accidentelor.

Valoarea creditului pentru factorii de control este data de relatia: C1 * C2 * C3,

unde:

C1 - factorul credit de control al procesului C2 - factorul credit de izolare a materialului C3 - factorul credit de protectie la foc

In toate cazurile se aplica un factor de credit, in sensul ca daca exista o caracteristica definita se aplica creditul corespunzator, iar in lipsa caracteristicii se

aplica un credit = 1 (se noteaza cu „nu se acorda credit”). Pentru calculul fiecaruia din cei trei factori definiti anterior, se inmultesc creditele obtinute.

Nota: Analiza DOW prevede ca pentru obtinerea creditelor sa existe o serie de dotari.

Algoritmul de calcul mentioneaza tipuri de dotari care sunt de regula utilizate la o

serie de procese si instalatii de depozitare pe care autorii metodei le-au considerat acoperitoare. Este posibil ca o parte din dotarile mentionate in cadrul analizei sa nu fie potrivite pentru cazul evaluat si ca urmare creditul sa nu fie acordat.

Neacordarea unui credit nu poate duce la concluzia ca dotarile existente nu sunt corespunzatoare sau ca dotarile mentionate in analiza ar fi necesare.

Calcularea factorului de credit de controlul procesului - C1

a. Energia de urgenta

Acest credit este acordat pentru cazul in care exista o sursa de energie de urgenta in cazuri de avarie pentru serviciile esentiale: instrumente de aerisire, agitatoare, pompe, controlul instalatiilor etc., cu trecere automata de la functionare normala

la cea de urgenta.

Acest factor trebuie aplicat numai in cazul in care este relevant pentru controlul accidentului la unitatea de proces si se poate acorda o valoare de max. 0,98. La rezervoarele de GPL in caz de avarie la sistemul de alimentare cu energie exista

generator electric pentru alimentare de rezerva (0,98) si pe de alta parte scaderea presiunii de aer de la statia de compresoare inchide automat robinetii pneumatici,

izoland sistemul in conditii de siguranta (0,99). Ca urmare a celor mentionate creditul acordat este de 0,99 x 0,98 =0,97

b. Racirea


119

Ghidul recomanda acordarea unui credit de 0,99 in cazul cand exista un sistem de racire care in caz de avarie se poate mentine cel putin 10 minute. Nu este cazul,

deci nu se acorda credit. c. Controlul exploziei

Acest factor se aplica sistemelor de control a exploziilor accidentale si are valori in

intervalul 0,84 – 0,98. Pe rezervoare exista supape de siguranta care declanseaza automat in caz de depasire a presiunii normate, deci se recomanda acordarea unui credit de 0,98, iar in cuve exista detectoare de GPL deci se acorda un credit de

0,94.

Ca urmare a celor mentionate creditul acordat este de 0,98 x 0,94 =0,92 d. Oprire de urgenta

Creditul se aplica in cazul sistemelor de oprire automata in caz de accident si are valori in intervalul 0,96-0,99.

Deoarece exista buton de emergenta care in caz de urgenta la actionare

decupleaza intreaga instalatie electrica se acorda un credit de 0,96. e. Control computerizat

Creditul se aplica in cazul sistemelor operate prin control computerizat si are valori

in intervalul 0,93-0,99. Deoarece nu exista un sistem computerizat care sa asigure controlul automata a instalatiei nu se acorda un credit.

f. Gaz inert

Creditul se aplica in cazul in care un gaz inert este adaugat la vaporii inflamabili din interiorul echipamentului si are valori in intervalul 0.94 – 0.96.

Deoarece rezervoarele nu sunt prevazute cu sistem cu gaz inert nu se acorda credit.

g. Instructiuni de operare 0.91 – 0.99

Pentru existenta unor instructiuni de operare in cazul celor mai importante conditii de operare se acorda urmatoarele valori maxime:

1. Pornire 0.5 2. Oprire de rutina 0.5 3. Conditii normale de operare 0.5

4. Conditii de stationare 0.5 5. Conditii de stand-by 0.5

6. Operare peste capacitate 1.0 7. Repornire dupa oprire scurta 1.0 8. Repornirea instalatiei 1.0

9. Proceduri de intretinere 1.5 10. Oprire de urgenta 1.5

11. Modificari de echipament 2.0 12. Situatii anormale 3.0


120

Pentru a se obtine factorul credit, se insumeaza toate punctele pentru conditiile de

operare obtinandu-se valoarea X. Valoarea creditului se obtine prin calcul, aplicand formula 1.0 - X /150.

Deoarece se considera ca instructiunile de operare existente acopera toate conditiile mai sus mentionate creditul acordat este de 0.91.

h. Inlocuire de reactivi chimici

Acest credit se aplica acolo unde se aplica un program de revizuire (inlocuire) a reactivilor chimici, de implementare tehnologii noi, schimbari de proces etc. si are

valori in intervalul 0.91– 0.98. Deoarece societatea are un program de modernizare, se acorda credit de 0,97.

i. Alte analize de evaluare a riscului

Daca au fost realizate si alte studii de evaluare a riscului pentru obiectivul in cauza se acorda un credit care poate avea valori in intervalul 0.91– 0.98.

Deoarece in anul 2009 s-a intocmit un Raport de Securitate pentru acelasi amplasament, operator fiind SC Antares Gas SRL, se acorda un credit de 0,98.

Din inmultirea valorii factorilor de mai sus rezulta ca:

C1=0,97*0,92*0,96*0,91*0, 97*0,98 = 0,74

Calculul factorului de credit pentru izolarea materialului C2

a ) Control la distanta a valvelor Se aplica in cazul in care exista un control de la distanta pentru valve (robineti) si regulatori automati si poate avea valori in intervalul 0,96– 0,98.

Deoarece la rezervoare prin sistemul de inchiderea manuala a aerului comprimat

si/sau prin butonul de emergenta se asigura izolarea de la distanta a rezervoarelor prin inchiderea robinetilor pneumatici se acorda un credit de 0,98.

b) Halda sau rezervor de siguranta Se aplica creditul in cazul in care exista un sistem de siguranta (halda sau

rezervor), in care poate sa fie pompat materialul scurs in caz de urgenta si poate avea valori in intervalul 0,96– 0,98.

Rezervoarele sunt conectate intre ele, putand fi golite unul in altul, existand in permanenta o rezerva de capacitate pentru cazuri de urgenta, deci se acorda un

credit de 0,97.

c) Drenaj


121

Se aplica in cazul in care exista cuva de retentie sau un alt sistem de captare care poate sa capteze o parte din materialul deversat si poate avea valori in intervalul

0,91– 0,97. Rezervoarele de GPL sunt montate doua cate doua in cuve de protectie realizate

din beton, in care pot fi colectate pierderile de GPL, deci se acorda credit de 0,93.

d) Cuplaj (legaturi la conducte) Se aplica in cazul in care utilajul are un sistem de legaturi intre conductele de

vehiculare care previne curgerea incorecta a materialelor care poate sa conduca la reactii nedorite.

Consideram ca sistemul de conducte existent pe amplasament este corespunzator si se acorda un credit de 0,98.

Din inmultirea valorii factorilor de mai sus rezulta

C2 = 0,98* 0,98 * 0,93 * 0,97 = 0,866

Calculul factorului de credit al protectiei impotriva incendiilor C3 a. Detector de scurgeri

Se aplica in cazul in care exista detectoare de scurgeri (emisii) accidentale, se pot acorda valori in intervalul 0,94– 0,98.

Deoarece in cadrul instalatiei exista detectoare de gaz care sa semnalizeze eventualele pierderi de GPL se acorda credit 0,98.

b. Paravane de protectie Creditul se refera la aplicarea unor paravane de protectie sau ziduri de foc

impotriva incendiului si se pot acorda valori in intervalul 0,95– 0,98. Deoarece parcul de rezervoare este amplasat in aer liber fara sa existe o astfel de

protectie nu se acorda credit.

c. Apa pentru stingerea incendiilor Se aplica un factor de credit in cazul in care presiunea si debitul in conducta de apa de stingere asigura debitul necesar pentru o interventie eficienta in caz de

incendiu si se pot acorda valori in intervalul 0,94– 0,97.

Deoarece apa in conductele de hidranti are o presiune si un debit corespunzator dimensionat se acorda un credit de 0,94.

d. Sisteme speciale Se acorda un credit in cazul utilizarii sistemelor speciale de stingere si salvare si

se poate acorda valoarea de 0,91. Dotarile aferente parcului de rezervoare nu includ astfel de sisteme, nu se acorda

credit.

e. Sisteme de stropire


122

Se aplica in cazul folosirii sistemelor de stropire in cazul incendiilor si se pot acorda valori in intervalul 0,94– 0,97 functie de tipul instalatiei existente.

Deoarece obiectivul nu este prevazut cu sisteme de stropire nu se acorda credit.

f. Perdele de apa Creditul se aplica in cazul in care exista un sistem automat de creare a perdelelor

de apa folosita pentru reducerea potentialului de aprindere a vaporilor inflamabili si se pot acorda valori in intervalul 0,97– 0,98.

Deoarece la rezervoarele de GPL nu se utilizeaza un astfel de sistem, nu se acorda credit.

g. Spuma Se acorda un credit in cazul in care este folosita spuma pentru stingerea focului in

instalatie si se pot acorda valori in intervalul 0.92– 0.97 .

Deoarece la rezervoarele de GPL nu se utilizeaza un astfel de sistem, nu se acorda credit.

h. Stingatoare de mana/tunuri de incendiu Se acorda un credit in cazul in care sunt folosite stingatoare portabile sau tunuri

de incendiu pentru stingerea focului in instalatie si se pot acorda valori de 0,98 respectiv 0,93.

Deoarece exista stingatoare de mana se acorda un credit de 0,93.

i. Protectia cablurilor Instrumentele si cablurile electrice sunt foarte vulnerabile in cazul produceri de

incendii si deci vor fi foarte afectate. In cazul in care exista protectii speciale a acestora impotriva incendiilor se aplica un factor de credit care poate avea valori in intervalul 0,94– 0,98.

Deoarece cablurile sunt protejate prin ingropare pentru protectie in caz de

incendiu se acorda credit de 0,98. Din inmultirea valorii factorilor de mai sus rezulta ca:

C3 = 0,98*0,94 *0,93*0,98 = 0,84.

Factorul total de credit pentru controlul pierderilor C1 * C2 * C3 = 0,74 * 0,866 *0,84 = 0,538.

Aplicand acest factor asupra daunelor materiale probabile rezulta ca prin utilizarea eficienta a dotarile existente procentul pierderilor materiale in aria de expunere

scade la: 68 % * 0,538 = 36,6 %. Concluzii ale evaluarii riscului utilizand metoda indicelui DOW

Rezultatele obtinute in cadrul analizei utilizand metoda indicelui DOW arata ca

pericolul de incendiu sau explozie la parcul de rezervoare este moderat (pe a doua pozitie pe o scara de la 1 la 5). Aria de expunere cuprinde zona parcului de


123

rezervoare si o parte din constructia halei de umplere si anexa birouri, desfasurandu-se de directia predominanta a vanturilor in zona care este nord-sud.

Nota: In legatura cu rezultatele evaluarii prin metoda indicelui DOW se face precizarea ca datorita cantitatilor mici de GPL existent uzual in stoc si care pot fi

implicate intr-un eventual incendiu sau explozie, ca si masurilor de protectie aplicate, rezultatele obtinute sunt supraestimate. Acest mod de interpretare este

mentionat in mod explicit in ghidul DOW. 4.2.3. Evaluarea riscurilor identificate pe amplasament. Analiza prin metode

bazate pe consecinte

Metodologia "bazata pe consecinte", numita si "abordare determinista" se bazeaza pe evaluarea consecintelor unor posibile accidente, fara a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitand astfel analiza

incertitudinilor inerente care apar la cuantificarea explicita a frecventelor de producere a accidentelor potentiale.

Consecintele accidentelor sunt luate in considerare cantitativ, prin calculul

distantei in care marimea fizica ce descrie consecinte (radiatia termica, concentratie toxica, suprapresiune in frontul undei de soc) atinge o valoare (prag) limita corespunzator inceputului manifestarii efectelor nedorite. Trebuie mentionat

ca in legislatia nationala nu sunt adoptate inca astfel de valori, pragurile utilizate in prezenta lucrare sunt conform legislatiei din alte tari ale UE (valorile nu sunt

unitare la nivel de UE), ghidurilor pentru elaborarea scenariilor si efectul Domino.

DESCRIEREA FENOMENULUI DE DEVERSARE

Principalii parametri care guverneaza fenomenul de deversare a fliudelor, dupa pierderea etanseitatii, sunt reprezentati de conditiile de proces (temperatura si presiune) si de starea fizica a substantei (gaz, lichid, faza dubla de lichid/vapori).

DINAMICA ELIMINARII DE GAZ LICHEFIAT SUB PRESIUNE

Dinamica eliminarii gazului lichefiat sub presiune depinde de pozitia scurgerii in vasul de stocare. In echipamentul de proces, gazul lichefiat este in echilibru cu faza de vapori, astfel incat deversarea poate implica lichidul sau faza de vapori.

Deversari in faza lichida: pe masura ce lichidul se scurge, rezervorul tinde sa se goleasca si prin urmare, la interfata celor doua faze, lichidul incepe sa se evapore pentru a echilibra pierderea de volum.

Eliminarea in faza de gaz: pe masura ce gazul se scurge, presiunea interna

tinde sa se reduca si prin urmare, la interfata dintre cele faze, lichidul incepe sa se evapore. Evaporarea sustrage caldura latenta in lichid, il raceste progresiv,

determinand astfel o reducere a presiunii de vapori din interiorul rezervorului. Scurgerea se opreste atunci cand se atinge presiunea atmosferica in interiorul rezervorului. De la acest punct, lichidul prezent inca in rezervor continua sa

produca vapori datorita caldurii furnizate de mediul extern

DISPERSIA GPL


124

Dezvoltarea norului are 4 faze specifice:

o Faza initiala, in care efectele la sursa sunt predominante, adica efectele atribuite modalitatii de eliminare.

o Faza de dispersie prin gravitatie, in timpul careia amestecul cu aerul este limitat, iar efectele densitatii conduc miscarea norului.

o Faza de intindere, in timpul careia densitatea norului se reduce pe masura ce

se amesteca cu aerul inconjurator. o Faza de dispersie neutra, in care norul este suficient de diluat incat sa-si

impuna un comportament neutru iar modelul cursului va fi de tip Gaussian

Rugozitatea terenului efecteaza turbulenta care se produce cand vantul trece peste nivelul pamantului. Cu cat este mai mare inaltimea medie, cu atat mai mare

este turbulenta de dispersie, prin urmare norul de gaz este dizolvat mai repede.

Caracteristicile fizico-chimice ale substantelor si conditiile de proces dinaintea pierderii etanseitatii, afecteaza dispersia. Principalii parametri care trebuie evaluati cu privire la dispersia gazelor in atmosfera sunt impulsul efluentului gazos si

densitatea gazului (in comparatie cu densitatea aerului)

Incendii si explozii

Incendiile de degajare FLASHFIRE

Fenomenul este determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, in

amestec cu oxigenul.

Principalele caracteristici :

- Nu produce suprapresiune - Fenomenul este instantaneu - Extensia norului este calculata prin modele de dispersie

- Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii cantitati, in amestec inflamabil cu aerul

- Combustia va implica fractiunea norului in cadrul campului de inflamabilitate

Incendiile globulare FIREBALLS

Incendiul globular la un rezervor cu GPL: focul globular este un fenomen legat de combustia unor mari cantitati de gaz lichefiat. Este produs de o fisurare

catastrofala a unui rezervor de stocare, acest fenomen fiind numit BLEVE (Boiling Liquid Expanding Vapour Explosion/ Explozia Vaporilor de Fierbere in Expansiune ai unui Lichid). Gazul eliminat formeaza un nor care izbucneste in flacari si se

ridica in atmosfera, datorita reducerii densitatii determinata de supraincalzire. Un asemenea fenomen produce o "sfera de foc" = minge de foc.

Explozia unui nor nelimitat de vapori


125

Un UVCE ("Unconfined vapor cloud explosion / Explozia unui nor nelimitat de vapori "), poate fi definita ca o combustie accelerata a unor vapori/gaze

inflamabile in atmosfera deschisa. Expansiunea vaporilor de combustie este atat de rapida incat da nastere unui proces semnificativ de suprapresiune. Acest scenariu este alternativ cu cel al incendiului prin degajare care nu produce

suprapresiune.

Cantitatea de substante inflamabile eliberate depinde de conditiile de operare (presiune si temperatura). Aprinderea intarziata permite dezvoltarea unui nor

inflamabil de mari dimensiuni. Cantitate minima de gaz inflamabil din interiorul norului inflamabil de GPL este de 1,5 tone intr-un mediu partial inchis si de 5 tone

intr-un mediu liber.

Efectele undei de soc produsa de UVCE, se pot modifica remarcabil in functie de reactivitatea substantei in termenii vitezei frontului de flacari.

Conform vitezei de dispersie a frontului de flacari Ufe, propanul este un gaz cu reactivitate medie (categoria 2), avand ufe = 80 m/s

Efectul Domino

Pierderi de continut (scurgeri de materie si/sau energie) intr-o instalatie /punct, datorita efectelor unui accident care are loc in alta instalatie/punct, prin monitorizarea gravitatii consecintelor sau prin nivelul de extindere a ariilor

afectate.

Criterii de identificare a Efectelor Domino

A. Scenarii de referinta

o Radiatia: incendiu de suprafata, incendiu jet, foc globular. o Suprapresiunea: Unconfined Vapour Cloud Explosion (UVCE)/Explozia unui Nor

Liber de Vapori. o Proiectari de fragmente: BLEVE

B. Nivele de prag o Radiatia: 37,5 kW/m2 pentru cel putin 30 minute

o Suprapresiunea: 0,3 bari pentru echipamentul de proces si 0,14 bari pentru cladiri

o Proiectari de fragmente: 200 m - 400 m datorate fragmentelor metalice dupa un BLEVE

C. Masuri de diminuare

Urmarind eliminarea initiala (eliminare de substante periculoase), este posibila interventia, care consta in urmatorii pasi:

Detectarea scenariilor: o Detectarea gazelor si a focului


126

o Detectare umana. Interventia in instalatie:

o Activarea valvelor de izolare o Defectarea sistemelor de incalzire o Defectarea instalatiei.

Actiuni de urgenta: o Racirea structurilor incalzite cu dispozitive de lupta impotriva

incendiilor o Activarea instalatiilor de stropire cu apa o Planuri de urgenta.

Masurile de diminuare sunt directionate catre: o Reducerea duratei eliminarii

o Reducerea distantelor avariate D. Frecventa Efectelor Domino

Se iau in considerare urmatorii parametri:

Frecventa de aparitie a scenariului selectat din zona de incendiu “i” (Incendiu de suprafata, incendiu jet, UVCE sau BLEVE)

Coeficientul de directie (probabilitatea ca un incendiu jet sa ia nastere dintr-un punct “i” este directionat catre sursa “j”)

Distanta dintre punctul de origine “i” si punctul tinta “j”

Lipsa sistemelor de protectie.

Cuantificarea Efectelor Domino. Utilizarea tehnicii Arborele Evenimentelor

Evenimentul de origine: eliminarea de GPL din vasul A. Prezenta unui vas B situat in imediata vecinatate, care ar putea fi afectat de un

potential incediu Prezenta unui detector de gaze si sisteme de inchidere automata Vasul B este prevazut cu un sistem permanent de prevenire a incendiilor.

Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care defineste accidentul analizat si valoarea indicatorului specific determinat. In cazurile de scenarii in care au loc incendii si explozii sunt relevante razele zonelor

cu mortalitate ridicata si ale zonelor cu leziuni ireversibile. Acestea reprezinta distanta pana la care valoarea calculata pentru indicatorul specific tipului de

accident avut in vedere depaseste valoarea pragului de referinta pentru zona respectiva.

Pragurile privind efectele radiatiilor termice sunt:

Tip scenariu Indicator

PRAG I

(MORTALITATE

RIDICATA)

PRAG II

(LEZIUNI

IREVERSIBILE)

Incendiu

Fire ball Raza fire ball 200 kJ/m2

Jet-fire 12,5 kW/m2 5 kW/m2

Pool fire 12,5kW/m2 5 kW/m2

Flash fire LFL 0,5LFL

BLEVE Raza fire ball 200 kJ/m2


127

Explozie

UVCE 0,3 bar 0,07 bar

CVE 0,3 bar 0,07 bar

Aceste zone se prezinta pe harta sub forma de cercuri concentrice cu centrul in

punctul de producere al avariei (explozie, incendiu). Efectul radiatiei termice si al suprapresiunii si daunele produse functie de

intensitatea acestora sunt prezentate sumar in tabelele urmatoare.

Efectul radiatiei:

Densitate de flux termic

((kW /m2

Efectul

1,6 Cauzeaza disconfort de scurta durata pentru expuneri de lunga durata

3 Stricăciuni ale suprafetelor plasticeelor

4,5 Dureri cauzate daca expunerea este mai mare de 20 sec dar ulceratiile (basicarea) sunt putin probabile

5 Apar vezicule pe piele

8 Pompierii au nevoie de îiimbracaminte de protectie inte pro

specialae

12,5 Energia minima pentru aprinderea padurii la expunere cu

flacara. 1 % decese la expunere de 1 min, arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde. Cisternele si rezervoarele trebuie racite

25 Energia minima pentru aprinderea lemnului si padurii la o expunere indelungata fara flacara. 100 % decese la

expunere de 1 min, leziuni serioase (arsuri de gradul II) pentru expunere de 10 secunde

36 Arsuri de gradul III după 10 secunde; aprinderea spontana a materialelor textile dupa 10 minute. Explozia

rezervoarelor/cisternelor cu gaze lichefiate ţin ciuda racirii

37,5

Distrugerea echipamentelor de process. 100 % decese la expunere de 1 min, 1% decese pentru expunere de 10

secunde. Explozia cisternelor cu gaze lichefiate sau carburanti in ciuda racirii.

50 Vatamari ale structurilor de otel

100 Structurile de otel distruse

/ Efectul fortelor mecanice

Suprapresiunea mbar

Efectul

3 Zgomot intens (jet plan)

5-10 Geamurile de la ferestre se pot sparge, ca o rafala puternica

de vant

50 - 100 Trantirea oamenilor la pamant

100 Vatamari ale structurilor usoare


128

200-400 Spargerea timpanelor

300 Pagube la cladiri

700

Obiectele grele cum ar fi camioane sii trenuri, pot fitrenuri,

fi rasturnate

1000 Spargeri ale plamanilor

GPL-ul este stocat in rezervoare in stare lichida, dar cand GPL-ul este esapat in atmosfera sau cand se reduce presiunea din recipient, lichidul revine in stare gazoasa si in acest proces, volumul sau creste de aproximativ 250 de ori. Cu alte cuvinte, o tona de lichid, in procesul trecerii in stare de vapori, va umple echivalentul unui vas de 250 de tone. GPL-ul se evapora, ocupand un volum de 250 de ori mai mare decat volumul sau propriu, deci o scapare mica de GPL lichid poate degaja o cantitate semnificativa de vapori de GPL. Degajarea unei tone de GPL va imprastia deci un nor de gaz cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 250 de tone, care atunci cand intra in combinatie cu aerul la limita inferioara de aprindere de 2,0% va degaja un nor de gaz inflamabil cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 1250 de tone si care poate detona cu o forta corespunzatoare la 0,9 -1,2 t deTNT. Avand in vedere ca un rezervor de 148 mc poate contine circa 60 t GPL, rezulta ca volumul de amestec de GPL cu aerul este echivalent cu volumul de 75000 t, iar forta de explozie este de circa 70 t TNT. Din simularea unui eveniment, se releva faptul ca pentru un rezervor de stocare cu continut de 50 t GPL (uzuala pe amplasament) si amplasat in aer liber, efectele

asupra persoanelor aflate in zona exploziei in functie de pragurile de radiatie de caldura de 12,5 kw/mp si 5 kw/mp, sunt:

o pragul I cu radiaţie de caldura 12,5 kW/m2 este in interiorul unui cerc cu raza de 10,5 m

o pragul II cu radiaţie de caldura 5 kW/m2 este in interiorul unui cerc cu raza de 15 m.

Efectele asupra persoanelor aflate in zona exploziei sunt redate in diagrama anexata.

Din analiza DOW pentru amplasamentul SC GTS Special Gas SRL s-au obtinut urmatoarele date:

Raza zonei afectate de explozie: R = 24,51 m

Aria de expunere: A = 1886 m2

Dupa cum s-a mentionat la punctul 4.2.2, rezultatele obtinute in cadrul analizei utilizand metoda indicelui DOW arata ca aria de expunere cuprinde zona parcului de rezervoare si partial constructia halei de umplere si anexa birouri, tinandu-se

cont si de directia predominanta a vanturilor in zona, si anume nord-sud.

Din simularea exploziei unui rezervor incarcat cu 50 to GPL (EFFECTSGis 5.5 – TNO Industrial Safety Software) s-a obtinut zona cu mortalitate ridicata (suprapresiune mai mare de 0,3 bari) un cerc cu raza de 111 m in jurul

rezervorului, iar zona cu leziuni ireversibile (suprapresiune mai mare de 0,07 bari) un cerc cu raza de 377 m in jurul rezervorului.


129

Conditiile de simulare: viteza vantului - 2 m/s, temperatura atmosferica - 15 ºC,

umiditatea relativa - 80 % si cantitatea de GPL - 50 to.

Aprecierea Efectului Domino pentru SC GTS SPECIALGAS SRL se face tinand

cont de faptul ca in cazul producerii unor explozii succesive pe amplasament, distanta dintre doua explozii va fi de circa 2 ore, iar aria cu mortalitate ridicata si

cea cu leziuni ireversibile va fi acelasi cerc cu raza de circa 400 m prezentat in anexa.

Zone posibil afectate

- Zona letala (mortalitate ridicata si leziuni ireversibile) va fi intr-un cerc cu raza de circa 400 m (377 m rezultati din modelare) in jurul celor doua parcuri de rezervoare, afectand cu precadere zonele joase si constructiile cu subsol din aval

de obiectiv (situate pe directia vantului dominant) deci catre sudul incintei SC GTS Special Gas SRL, aria fiind de circa 0,5 kmp. Efectele ar putea fi resimtite si de

obiectivele si salariatii din cadrul Balastierei Ionesti, dar se apreciaza ca depozitele de agregate minerale vor constitui o bariera de protectie pentru acestea. In rest

se afla terenuri agricole. - Zona de arsuri si daramaturi usoare va fi intr-un cerc cu raza de 600 m in jurul obiectivului, cuprinzand in plus circa 20 de locuinte aflate de-a lungul DN 64

in Satul Bucsani. Aplicand principiul deplasarii norului de gaz pe directia vantului dominant, vor fi afectate in principal terenuri agricole.

- Zona afectata de pagube minore va fi intr-un cerc cu raza de circa 1 km in jurul obiectivului, ce cuprinde parte din Satul Bucsani din Comuna Ionesti si Comuna Olanu, dincolo de Olt. In aria de afectare sunt cuprinse preponderent

terenuri agricole, Balastiera Ionesti, Barajul si Lacul de Acumulare Ionesti, un teren de sport si circa 60 de gospodarii particulare. Totusi daca tinem seama de

directia dominanta a vantului si de tendinta gazului de a ocupa zonele joase, norul de GPL s-ar deplasa pe directia nord-sud, zona in care nu se afla locuinte si nici alte obiective cu aglomerari de persoane.

Prin situarea obiectivului SC GTS Special Gas SRL intr-o zona inconjurata

de terenuri agricole, prin masurile de proiectare si executie a instalatiilor si prin aplicarea unui management adecvat de securitate privind operarea si mentenanta, se apreciaza ca riscurile de producere a unui eveniment pe

amplasamentul auditat sunt mici si ca pagubele majore vor fi limitate la incinta.

4.2.4. Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

Pentru Statia de Imbuteliere Ionesti, SC GTS Special Gas SRL a realizat “Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala” conform legislatiei

de securitate si sanatate in munca. Evaluarea este realizata in perioada aprilie 2011 de o echipa de evaluatori condusa de Enculescu Simona, utilizandu-se Metoda de evaluare a INCDPM Bucuresti. In cadrul lucrarii au fost identificate

pericolele si s-a facut evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respective executant, mijloace de munca, sarcina de munca si mediul

de munca pe locuri de munca/posturi de lucru.


130

Riscul a fost definit in literatura de specialitate in domeniul securitatii muncii prin probabilitatea cu care, intr-un proces de munca, intervine un accident sau o

imbolnavire profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor. Intr-adevar, daca admitem un anumit risc, putem sa-l reprezentam, in functie de gravitatea si probabilitatea de producere a consecintelor, prin suprafata unui

dreptunghi F1, dezvoltat pe verticala; rezulta ca aceeasi suprafata poate fi exprimata si printr-un patrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontala

(figura 1). In toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. In consecinta, putem atribui unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelasi nivel de risc.

Daca unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasata prin varfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obtinem o curba cu alura de hiperbola, care descrie

legatura dintre cele doua variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului functie de gravitate si probabilitate, standardul CEN-812/85 defineste o astfel de curba drept „curba de acceptabilitate a riscului" (figura 2).

Fig. 1 Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate


131

Fig. 2 Curba de acceptabilitate a riscului

Aceasta curba permite diferentierea intre riscul acceptabil si cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinte grave, dar frecventa

foarte mica, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinte mai putin grave, dar cu o probabilitate mai

mare de aparitie, ale carui coordonate se situeaza deasupra curbei, este inacceptabil.

De exemplu, in cazul unei centrale atomice se iau astfel de masuri incat riscul unui eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o

gravitate extrema a consecintelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mica. Din cauza frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata sigura si riscul acceptat de societate.

In schimb, daca pentru riscul evenimentului B luam ca exemplu accidentul rutier

din activitatea unui conducator auto, desi acest tip de eveniment provoaca consecinte mai putin grave decat un accident nuclear, probabilitatea de producere este atat de mare (frecventa foarte ridicata), incat locul de munca al soferului este

considerat nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridica doua probleme:

cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;

ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit in elaborarea metodei de evaluare a fost relatia risc – factor de risc, luandu-se in considerare 7 clase de

gravitate si 6 clase de probabilitate si rezultand nivele de risc cuprinse intre 1 si 7. Metoda se bazeaza pe lista factorilor de risc ce pot aparea pe fiecare componenta

a sistemului de munca si pe consecintele accidentelor asupra organismului uman.


132

Accidentele de munca si imbolnavirile profesionale sunt evenimente aleatorii. Ele sunt rezultatul unor disfunctii ale componentelor sistemului de munca (mijioace de munca,

mediu de munca, sarcina de munca, executant) care interactioneaza si se influenteaza reciproc. Abaterile de la functionarea optima a sistemului de munca nu conduc obligatoriu la vatamarea organismului uman, ci numai atunci cand se constituie un lant

cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre victima si agentul material care o lezeaza.

Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate cauze

potentiale de accidentare si/sau imbolnaviri profesionale, respectiv factori de risc.

Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea

din posibilitate in realitate. Factorii de risc se caracterizeaza prin nivel de risc-un indicator

conventional prin care se exprima sintetic si cumulativ dimensiunea riscurilor de

accidentare si/sau imbolnaviri profesionale existente in sistem.

Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de

accidentare si factorii de risc de irnbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si

durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate

deveni factor de accidentare si invers.

Din analiza activitatii locurilor de munca, au rezultat urmatoarele valori ale

nivelulului de risc:

- Sofer autocisterna GPL - transport rutier marfuri periculoase 3,46 - Operator umplere - imbuteliere GPL in recipiente de 26 litri 3,40

- Laborant 3,00 - Electrician 3,23 - Mecanic 2,96

- Revizor CF 2,85 - Conducere si organizare activitate 3,26

- Operator computer 2,97

Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca, rezultat prin identificarea

pericolelor posibile, deducerea abaterilor in sistemul de munca si aprecierea probabilitatii manifestarii lor, se constata valori cuprinse in intervalul 2,85 si 3,46.

In baza acestor niveluri de risc si a numarului de persoane expuse, a rezultat nivelul de

risc global pentru ansamblul locurilor de munca evaluate egal cu 3,218. Acesta s-a

calculat ca medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru locurile de munca

analizate si numarul de persoane expuse.

Scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un nivel critic, la care

securitatea desfasurarii procesului este minima, peste aceasta limita desfasurarea

procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea

accidentului/imbolnavirii profesionale. Se considera risc acceptabil nivelul 3,5; peste

aceasta valoare se impune asigurarea masurilor preventive organizatorice si tehnice

pentru diminuarea riscurilor.

Nivelul de risc global de 3,218 evidentiaza o situatie care permite

desfasurarea procesului de munca fara riscuri majore, cu conditia respectarii


133

si realizarii prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca in

vigoare.

Nivelurile de risc stabilite pe fiecare loc de munca in parte sunt in concordanta cu riscurile

generate de complexitatea meseriei. In organizarea activitati, angajatorul trebuie sa realizeze masurile generale prevazute la capitolul “Analiza procesului tehnologic si stabilirea

locurilor de munca pentru care se realizeaza evaluarea” si masurile stabilite in cadrul evaluarii pentru fiecare loc de munca in parte. De asemenea, trebuie sa se asigure masuri si conditii igienico-sanitare pentru prevenirea imbolnavitrilor profesionale. In cadrul

activitatilor evaluate nu s-au identificat niveluri de risc partiale de categorie 6 si 7. Nivelurile de risc partial inacceptabil identificate sunt de categorie 4 si 5.

Rezultatul este sustinut de faptul ca in cadrul activitatilor evaluate, din totalul de 186 factori de risc identificati si evaluati pentru cele 8 posturi de lucru s-au

identificat 34 de factori de risc de categorie inacceptabila (18,28 %), dupa cum urmeaza:

- 10 factori de risc de nivel 5 - 24 de factori de risc de nivel 4.

Pentru controlul riscurilor si prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale in cadrul activitatii desfasurate pe amplasament s-a intocmit Planul

de Prevenire si Protectie pe fiecare loc de munca pe anul 2011. In documentatia intocmita de SC MIVEXPERT SRL pentru dosarul de protectie la

explozie este realizata Analiza Tehnica Globala la Riscuri si sunt completate Fisele de Sinteza pentru Statia de Imbuteliere Ionesti. Sunt calculate nivelele de

securitate pentru: Echipamente – nivel de securitate =76,6% Explozii – nivel de securitate = 72,6%

Electrosecuritate - nivel de securitate = 90% Riscuri speciale - nivel de securitate = 80%

Circulate si marcaje de securitate - nivel de securitate = 92 % Protectie pentru persoane - nivel de securitate = 93,3% Inspectie si intretinere echipamente - nivel de securitate = 67,5 %

Interventii in situatii de avarie - nivel de securitate = 88,8 %

Nivelul mediu de securitate calculat pentru locul de munca este de 82,6 %, incadrandu-se in clasa “foarte bun”.

4.2.5. Planificarea in caz de urgenta

Pentru tipurile de urgente identificate pe amplsament au fost intocmite urmatoarele planuri:

- Planul de urgenta interna - Planul de interventie la incendiu

- Planul de aparare in cazul producerii unei situatii de urgenta specifice - Planul de evacuare in situatii de urgenta - Plan de analiza si acoperire a riscurilor

- Plan de paza - Celula de urgenta


134

Pentru accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase societatea a intocmit planul de urgenta interna, care cuprinde masurile ce trebuie aplicate in

interiorul amplasamentului, in cazul unui accident major. Pe baza informatiilor prezentate in Raportul de securitate si a altor informatii

necesare puse la dispozitie de operator, autoritatea competenta va intocmi Planul de urgenta externa, care cuprinde masurile ce trebuie luate in exteriorul

amplasamentului, in cazul unui accident major 4.2.6. Limitarea efectelor asupra obiectivului

Limitarea efectelor asupra obiectivului se face prin:

- Masuri de prevenire contra incendiilor: constructive (proiectarea constructiilor conform normativelor privind rezistenta la foc), specifice instalatiilor (legarea la pamant a utilajelor, sisteme de interblocare) si organizatorice (interzicerea

fumatului, a lucrului cu foc deschis, permise de lucru cu foc la interventii, cosirea vegetatiei in zona de pericol a instalatiilor, instruirea personalului)

- Masuri de protectie contra exploziilor: constructive, controlul procesului si a parametrilor, dispozitive de siguranta

- Masuri de retinere (colectare) a substantelor scurse – cuve retentie - Planul general al intreprinderii realizat tinand seama de normativele specifice

industriei chimice cu privire la distanta intre instalatii.

4.3. Descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea instalatiilor

In cadrul obiectivului auditat (Statia de imbuteliere Ionesti) s-a determinat existenta ca obiective relevante pentru securitate (ORS) a urmatoarelor instalatii:

1. Statie de imbuteliere GPL Ionesti 2. Instalatie GTS Ionesti.

ORS 1: Statie de imbuteliere GPL Ionesti

IRS INSTALATIE PARTILE INSTALATIEI

CU CONTINUT

SPECIAL DE

SUBSTANTE

PERICULOASE

PARTILE INSTALATIEI CU FUNCTIE

SPECIALA DE SECURITATE TEHNICA

PARC 1

REZERVOARE

Rezervor R1 GPL V= 80

mc Indicator nivel tip VEGAPLUS 62

Manometru 0-25 bar, serie 9811550

Termometru -300/+500 serie 9912585

Supapa de siguranta 10 bar, 3 buc, seria

000826, 000824 si 000829

Indicator de nivel manual tip joja sub

presiune, serie 00428


mc Indicator nivel tip VEGAPLUS 62, seria

20625345

Manometru 0-25 bar, serie 09268/2003


Supapa de siguranta 10 bar, 3 buc, seria


135

000827, 000828 si 000825

Indicator de nivel manual tip joja sub

presiune, serie 00423


mc 4 Supape de siguranta de 11,7 bari nr

00155 00153, 00137 si 00128

Robinet cu bila purjare apa Dn20

Robinet cu bila retur pompa Dn50

Robinet cu bila faza gazoasa Dn50

Robinet cu bila faza lichida (umplere

rezervor) Dn80

Robinet tragere pompa Dn100

Robinet pneumatic faza gaz Dn50 seria

03091617

Robinet pneumatic umplere rezervor

Dn80 seria 03092650

Robinet pneumatic tragere pompa Dn100

seria 03092653

Indicator nivel GPL nr. 1106 COPRIM

Italia

Manometru seria 09270/2003, COPRIM

Italia

Termometru serie 9907720 COPRIM

Italia

Casa de pompe

1-GPL

P1: electropompa de

vehiculare GPL din

rezervoarele de stocare la

posturile de incarcare din

hala de imbuteliere. Tip

TBH 506/3-R/SN, fabricata

de Pompetravaini Sp.A

Italia cu motor de 23 A, 11

kw, 1470 rpm si un debit

de 12,5 m3/h

Pe aspiratie sunt montate:

Supapa de exces de flux

Filtru pentru retinerea impuritatilor

Ventil manual cu sfera pentru izolarea

pompelor

Pe refulare sunt prevazute:

Ventil de izolare cu sfera

Clapeta de sens unic

P2: electropompa de

vehiculare GPL din

cisternele CF spre parcul

de rezervoare, respectiv

pentru incarcare GPL din

rezervoare catre

autocisterne. Tip TBH

506/3-R/SN, fabricata de

Pompetravaini Sp.A Italia

cu motor de 11 kw si un

debit de 12,5 m3/h





pompelor

Pe refularea sunt prevazute:



Compresor tip Corken 491

AM3FBANSNN SUA, cu un

debit de 60 m3/h si motor

de 15 CP

2 supape siguranta 18 bari

Manometru nr. 9809785 si manometru

nr. 9909793

Robinet cu 3 cai cu urmatoarele

functiuni: aspiratia vaporilor din

recipiente, refularea vaporilor

comprimati spre cisterna CF sau auto,

transvazarea produselor intre rezervoare

Linii tehnologice

pentru faza

Linia de tragere pompe

Manometru nr. 9809786 la terminarea

liniei, in dreptul R6


136

lichida Supapa de siguranta 18 bari, la

terminarea liniei in dreptul R6

Filtru cu sita Dn80 la pompa rezerva GPL

Filtru cu sita Dn80 la pompele GPL in

casa pompe/compressor GPL

Robineti cu bila Dn80 = 4 buc

Linia de lucru retur pompe

Manometru nr. 9809820 la terminarea

liniei, in dreptul R6

Supapa de siguranta 18 bari, la


Robinet cu bila Dn50 = 7 buc

Robinet diferential cu arc nr. 8430 la

pompele GPL in casa pompe/compressor

GPL

Supapa siguranta 20 bari la pompele GPL

Supapa unic sens nr. 12470 la pompa

GPL de rezerva

Linia de lucru

incarcare/descarcare

(umplere/golire)

rezervoare + auto +

vagoane CF

Manometru Coprim 25 bari, la refulare

pompe GPL

Manometru Coprim la refulare pompa

rezerva GPL

Manometru nr. 09281/2003 la

terminarea liniei, in dreptul R6





137


Supapa exces flux nr. 09008 la linia CF

Robinet pneumatic tip Valbia 125 nr.

80100019 la linia CF

Manometru nr.09809833, la punct

incarcare/descarcare auto

Manometru nr. 09275/2003 la punctul de

incarcare/descarcare vagoane CF

Indicator curgere GPL nr. 10084/2003 la

linia CF

Contor volumetric 1003314/2003

Instalatie umplere

butelii

Linia de alimentare cu

GPL a caruselului de la

casa pompe

/compresor GPL pana

in hala de imbuteliere

la caruselul cu 12

cantare

Manometru 25 bari tip Coprim = 2 buc

Robinet pneumatic tip UT35-OEA E31 pe

carusel


Supapa de siguranta 18 bari pe coloana in

hala de imbuteliere

Linii de lucru faza

gaz

Linie GPL cisterne

auto/CF- rezervoare

Manometru nr. 09276/2003 la punct

incarcare/descaracare auto


Supapa exces flux nr. 08285 la punctual de

descarcare vagoane CF

Componente de

securitate

Butoane de

emergenta tip STAHL

CONSIG PTB 01

Atex1105 IEEx PTB

06.0025 care opresc

actionarea electrica

mai putin iluminatul

exterior si pompele de

apa; inchid toti

robinetii cu actionare

pneumatica

2 butoane de emergenta amplasate in hala

de imbuteliere, care prin actionare opresc

caruselul

1 buton amplasat la rampa de incarcare

butelii din statie, care prin actionare opresc

actionarea electrica in statie mai putin

iluminatul exterior si pompele de apa ;

inchid toti robinetii cu actionare pneumatica

2 butoane amplasate in casa 1 a pompelor

+ compresorul GPL

1 buton amplasat in cabina cantarului

2 butoane amplasate in zona de


1 buton amplasate in zona CF

1 buton Nr 697 IEex IIBH2 T6 IP55 amplasat

la rampa incarcare butelii care prin actionare

decupleaza compresoarele de aer si inchide

robinetii pneumatici

1 buton Nr 198 IEex IIB T4 IP65 amplasat la

rampa incarcare butelii care prin actionare

decupleaza pompele GPL aragaz,

compresorul GPL aragaz si inchide toti

robinetii pneumatici din statie

Tablou electric vechi

situat in hala de

imbuteliere

Tablou sigilator EExd IIB T5 IP 55 nr. 0200-

83

Tablou carusel EExd IIB T5 IP 55 nr. 902-89

Tablou electric vechi

situat in casa de

pompe 1

Tablou electic EExd 1B T5 IP 55 tip EJB 7/A

nr. 0103725 pentru actionarea pompelor de

GPL aragaz si ventil pneumatic

Tablou electic EExd IIB T2 IP 55 tip EJB 7/A

nr. 699-78 pentru actionarea compresorului

de GPL 491


138

ORS 2: Instalatie GTS Ionesti

IRS INSTALATIE

PARTILE INSTALATIEI

CU CONTINUT SPECIAL

DE SUBSTANTE

PERICULOASE

PARTILE INSTALATIEI CU FUNCTIE

SPECIALA DE SECURITATE TEHNICA

PARC 2

REZERVOARE Rezervor R4 GTS V= 148

mc 4 Supape de siguranta de 11,7 bari nr

00156 00154, 00130 si 00120





rezervor) Dn80



03072421


Dn80 seria 03092649

Robinet pneumatic tragere pompa

Dn100 seria 03092651


Italia


Italia

Termometru serie 07680/2002

Rezervor R5 GTS V= 148

mc 4 Supape de siguranta de 17 bari nr

00138 00124, 00126 si 00140





rezervor) Dn80



03091631


Dn80 seria 03055184


Dn100 seria 03092652


Italia


Italia


Rezervor R6 GTS V= 148

mc 4 Supape de siguranta de 17 bari nr

00129 00127, 00133 si 00134






139

rezervor) Dn80



03072428


Dn80 seria 03092648


Dn100 seria 03092654


Italia


Italia


Baterie de filtrare

GTS

Filtru F1 - propan Manometru 0-25 bar, serie 9809820


Supapa de siguranta 17,65 bar, seria

0862683

Filtru F2 - izobutan Manometru 0-25 bar, serie 09281



0862684

Filtru F3 - butan Manometru 0-25 bar, serie 9809786



0862685

Casa de pompe 2

-GTS

P3 - electropompa de

vehiculare GTS existenta

din anul 2000, Tip CEHA

4105/AA.DBG.0A4, SIHI,

fabricata de

Indromecanica Sp.A Italia,

debit de 6 mc/h, motor

de 16,5 A, 5 kw, 1450

r/m. Pompa este utilizata

in caz de nevoie pentru

golirea filtrelor F1, F2 si

F3 si dirijarea gazului spre

R1 si R2.





pompelor





transvazare GTS. Tip

Pompetravaini – Italia TBA

653/2 – R/GT, cu motor

de 15 kw si un debit de

12 - 35 m3/h. Pompa este

folosita pentru vehicularea

GTS fara a folosi filtrele





pompelor





vehiculare GTS prin filtrele

F1, F2 si F3. Tip TBA

405/2 – R/GP 506/3-

R/3N, cu motor de 7,5 kw

si un debit de 6 - 12

m3/h, fabricata de

Pompetravaini – Italia





pompelor




Compresor tip Corken 691 Prevazut cu ventil cu 4 cai, cu


140

pentru GTS Debit de 120

m3/h si motor de 15 CP.

urmatoarele functiuni: aspiratia

vaporilor din recipiente, refularea

vaporilor comprimati spre cisterna CF

sau auto, transvazarea produselor intre

rezervoare

Linii tehnologice

pentru faza

lichida

Linii de lucru

absorbtie/refulare pompe

P3, P4 si P5

Supape de siguranta de 18 bari tip

Coprim pe linia de refulare P3 la


Manometru intre 0 si 25 bari nr.

9809820 la terminarea liniei, in dreptul

R6

Robinet diferential cu arc de la 7 la 17

bari nr. 8430 la pompele GPL in casa

pompe/compressor GPL; in caz ca

refularea este inchisa accidental, pana

sa deschida pompa de siguranta

realizeaza o circulatie locala a GPL intre

absorbtie si refulare.

Robineti cu bila Dn50

Robineti cu bila Dn80

Supapa exces flux

Manometru 0-40 bari nr. 9809786 la


Robineti manuali si cu actionare

pneumatica Dn 80

Supapa de siguranta 30 bari

Furtun flexibil de 2”

Cos de evacuare a presiunilor

Filtru cu sita Dn80 la pompele GPL in

casa pompe/compressor GPL

Supapa siguranta 20 bari la pompele

GPL

Supapa unic sens nr. 12470 la pompa

GPL de rezerva

Linia de lucru

incarcare/descarcare

(umplere/golire)

rezervoare + auto +

vagoane CF

Manometru Coprim 25 bari, la refulare

pompe GPL

Manometru Coprim la refulare pompa

rezerva GPL

Manometru nr. 09281/2003 la






Supapa exces flux nr. 09008 la linia CF

Robinet pneumatic tip Valbia 125 nr.

80100019 la linia CF

Manometru nr.09809833, la punct


Manometru nr. 09275/2003 la punctul

de incarcare/descarcare vagoane CF

Indicator curgere GPL nr. 10084/2003 la

linia CF

Contor volumetric 1003314/2003


141

Linii de lucru faza

gaz

Linie GTS cisterne auto/CF

rezervoare

Manometre intre 0 - 25 bar Coprim

pentrucompresor; unul dintre cele doua

manometre, la atingerea presiunii de 15

bar opreste compresorul

Manometru intre 0 si 30 bar tp EN 837-1

pe linia faza gaz spre rampa auto

Manometru intre 0 si 35 bar tp EN 837-1

pe linia faza gaz spre rampa CF

Furtun flexibil de 2” care face legatura

intre conductele metalice si cisterna

auto; la ambele capete furtunul are

legaturi Dn50 (flanse plus robineti cu

bila)

Furtun flexibil de 2” care face legatura

intre conductele metalice si cisterna CF;

la ambele capete furtunul are legaturi

Dn50/Dn40 (flanse plus robineti cu bila)

Supapa de siguranta pe compresor

reglata la presiunea de 18 bar

Robineti manuali si cu inchidere

pneumatica Dn50 la rezervoarele R4, R5

si R6 (R3)

Supapa exces flux tip Coprim seria

12663 la capatul liniei la rampa auto

Supapa exces flux tip Coprim seria

12649 la capatul liniei la rampa CF

Componente de

securitate

Butoane de emergenta tip

STAHL CONSIG PTB 01

Atex1105 IEEx PTB

06.0025 care opresc

actionarea electrica mai

putin iluminatul exterior si

pompele de apa; inchid

toti robinetii cu actionare

pneumatica

1 buton amplasat in zona filtrelor de

GTS

1 buton amplasat in cabina cantarului

2 butoane amplasate in zona de


1 buton amplasate in zona CF

Tablou electric nou situat

in casa de pompe 2, care

cuprinde :

A. Butoane de

pornire/oprire pentru

actionarea pompelor de

GTS tip STAHL PTB

VIATEX 1105 IECEx PTB

06.0025

Buton pornire/oprire pentru pompa 3

folosita la golirea filtrelor


folosita la vehicularea GTS prin filtre


folosita la vehicularea GTS fara filtre

B. Tablou electric pentru

actionarea compresorului

Corken GTS

Compresor Corken 691 GTS SN

04/08/074, tip EJB -51/2C, EExd IIB T5

IP65 T 100C CESI 02 ATEx 075

Obs. Toti robinetii cu bila Dn20, Dn50, Dn80, Dn100 constructiv sunt identici, cu presiune mx 40bar si temp de lucru -29⁰C pana la 180⁰C.

Amplasarea echipamentelor din instalatie asigura operarea si controlul proceselor in conditii de securitate si o circulatie fluenta pentru desfasurarea proceselor. La

amplasare s-a tinut cont de normative specifice domeniului tehnologic precum si de cerintele de prevenire si protectie la explozie prevazute in normativele tehnice


142

care se conformeaza cu EN 1127-1. Planul de zonare stabileste distantele de securitate necesare penru echipamentele si instalatiile tehnologice.

Pentru siguranta instalatiilor aflate in incinta obiectivului auditat s-au luat urmatoarele masuri:

Obiectivul este imprejmuit pe toate laturile cu gard din plasa de sarma cu

inaltimea de 2,1 m fixata pe stalpi metalici in castrati in fundatie de beton. Iluminatul exterior este realizat de la reteaua proprie cu lampi amplasate pe stalpi metalici care asigura o vizibilitate pe intreg perimetrul obiectivului.

Obiectivul este pazit de un dispozitivul de paza compus din 4 agenti de paza inarmati care isi desfasoara activitatea pe baza graficelor lunare de lucru. Paza

se executa de pe loc, prin patrulare pe itinerarul stabilit, prin observare si ascultare.

Obiectivul este prevazut cu sistem de securitate compus din 6 camere de luat

vederi iar datele si informatiile sunt stocate pe un monitor la care are acces agentul de paza.

Sunt asigurate sisteme de alarmare optica si acustica in caz de pericol Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este

delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie.

Racordarea fazelor lichida si gazoasa de la cisterna CF pana la colector se realizeaza utilizand furtunuri flexibile, special realizate pentru GPL, iar de la

colector se realizeaza utilizand conducte metalice. Rampa CF este prevazuta cu un sistem de pulverizare a apei deasupra

cisternelor CF, amplasat pe o confectie metalica, utilizat pentru racire in caz de incendiu.

Rampa de incarcare/decarcare auto este prevazuta cu un sistem de

pulverizare a apei deasupra cisternelor auto, utilizat pentru racire in caz de incendiu.

Rezervoarele R1 si R2 din parcul 1 sunt protejate impotriva radiatiilor prin vopsire cu vopsea alba si sunt prevazute cu linie de stropire prevazute cu instalatie de stropire cu apa

Rezervoarele R3 din parcul 1 si R4 - R6 din parcul 2 sunt izolate termic cu vata minerala si acoperite cu tabla, grosimea statului fiind de 100 mm.

Rezervoarele sunt amplasate doua cate doua in cuve de retentie amplasate la cota 0 si realizate din beton armat. Peretii laterali ai cuvelor au inaltimea de 0,35 m asigurand volumul necesar preluarii cantitatii de "aragaz"dintr-

un rezervor. Distanta intre cuve si rezervoare este cea prevazuta in normativele de siguranta.

In cuvele din beton armat in care sunt situate rezervoarele de GPL si GTS sunt amplasate detectoare pentru indicarea concentratiilor de vapori.

Rezervoarele de GPL sunt prevazute cu supape de siguranta si aparatura de

masura si indicare locala (manometre, termometre, indicatoare de nivel, debitmetre)

Compresorul de vapori tip Corken 491, cu un debit de 60 m3/h este echipat cu un ventil cu 3 cai, cu urmatoarele functiuni: aspiratia vaporilor din recipiente, refularea vaporilor comprimati spre cisterna CF sau auto, transvazarea

produselor intre rezervoare cu un debit de 120 m3/h este echipat cu un ventil


143

cu 4 cai, cu urmatoarele functiuni: aspiratia vaporilor din recipiente, refularea vaporilor comprimati spre cisterna CF sau auto, transvazarea produselor intre

rezervoare. Pentru situatii de urgenta sunt prevazute butoane de emergenta care opresc

actionarea electrica mai putin iluminatul exterior si pompele de apa,

decupleaza compresorul de aer si inchid toti robinetii cu actionare pneumatica, opresc caruselul, decupleaza pompele GPL aragaz, compresorul GPL aragaz, in

functie de locul in care sunt amplasate: hala, la rampa de incarcare butelii din statie, in casa 1 a pompelor + compresoare, in zona filtrelor de GTS, in cabina cantarului, in zona de incarcare/descarcare auto, in zona CF, etc

Traseele de vehiculare a GPL-ului sunt realizate cu conducte metalice construite din teava OLT 35 R, montate subteran sau suprateran. Conductele ingropate sunt

protejate impotriva actiunii corozive a solului si sunt prevazute cu un sistem de protectie catodica.

Conductele de aspiratie a pompelor montate pe faza lichida au Dn 80 si pe refulare

DN 50. Ele sunt realizate prin imbinarea unor tevi laminate la cald, fara sudura, cu capete sanfrenate, corespunzand STAS 404-3/87.

Ca armaturi sunt folosite: robinete de inchidere si de siguranta montate pe traseele tehnologice, robinete de retinere, clapete de sens unic montate pe refularea

pompelor de transport GPL si GTS, supape de exces de flux montate pe aspiratia pompelor de transport GPL si GTS, supape diferentiale pentru preluarea surplusului de aragaz si returnarea in rezervoarele de stocare, supape de siguranta cu esapare

in atmosfera montate pe rezervoarele de GPL si GTS. Componente de securitate: tablouri electrice hala de imbuteliere,

causel+banda transportoare, tablouri situate in casa pompelor+compresoare, butoane de emergenta.

Intreaga instalatie electrica din cadrul obiectivului este de constituita din

echipamente electrice omologate pentru functionarea in zone cu pericol de explozie, astfel:

ZONA 0 - sunt admise numai aparate si circuite electrice in executie Ex (siguranta intrinseca)

ZONA 1- este permisa numai utilizarea echipamentelor realizate cu

urmatoarele tipuri de protectie: securitate intrinseca, capsulare antideflagranta, securitate marita, capsulare, imersare in ulei, capsulare

presurizata ZONA 2 - pot fi montate toate aparatele admise pentru ZONA 0 si ZONA

1, precum si cele special destinate pentru ZONA 2.

Cablurile admise pentru a fi folosite in zonele cu pericol de explozie sunt in

executie omologata pentru zona respectiva. Conductoarele utilizate sunt montate in tevi de protectie cu grosimea minima a peretelui de 2 mm.

Conform STAS 9954/1-74, punctul 6.3, pentru zonele 1 si 2 sunt admise urmatoarele tipuri de cabluri:

• cabluri armate cu izolatie de hartie, cauciuc sau material termoplastic, cu manta din plumb; • cabluri armate cu izolatie de cauciuc sau material termoplastic, omologate

pentru functionarea in zonele 1si 2.

La edificarea obiectivului s-au respectat distantele de siguranta impuse de normativele PSI.


144

Masurile de securitate consta in utilizarea de mijloace tehnice specifice - denumite

mijloace de protectie (protectori, dispozitive de protectie) - in scopul protejarii persoanelor impotriva pericolelor care pot fi rezonabil inlaturate sau suficient limitate prin prevenire intrinseca.

Masurile de securitate se asociaza, de obicei, cerintelor pentru constructia si

utilizarea echipamentelor. Strategia pentru alegerea masurilor de securitate trebuie sa cuprinda cumulul masurilor incorporate in faza de proiectare cu acelea care trebuie implementate de catre utilizator in faza de exploatare.

Conform prevederilor SR CEI 79-17/1997, inainte de punerea in functiune pentru

prima data sau dupa o revizie generala, se vor examina amanuntit, detaliat, toate echipamentele din instalatiile tehnologice. Cu aceasta ocazie se vor avea in vedere urmatoarele obiective:

aparatura montata in teren sa fie corespunzatoare zonei de clasificare grupa de incadrare a aparaturii sa fie cea corecta

temperatura maxima de suprafata a aparaturii sa se incadreze in limitele admise

se asigura identificarea circuitelor aferente aparaturii in scopul asigurarii separarii corecte a echipamentelor la efectuarea unor lucrari de reparatii sau intretinere

se verifica dispozitivele de intrare pentru cabluri si integritatea cablurilor componentele mecanice ale echipamentelor sunt verificate sa nu prezinte

fisuri, deformari etc. Personalul avizat care se ocupa de inspectia echipamentelor folosite in medii de

lucru cu materii explozive este obligat sa respecte recomandarile din SR CEI 79-17/1997 privind modurile de protectie intalnite in instalatii.

Hala propriu zisa nu este prevazuta cu sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbinti. Fumul se poate evacua prin ferestrele metalice aflate la partea superioara

a peretilor halei.

5. MASURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT

5.1. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidentelor majore

Cele doua parcuri de stocare GPL in rezervoare sunt amplasate partea de nord a statiei de imbuteliere, prin modul de amplasare se respecta toate distantele

minime de siguranta prevazute in NPCICh -1977 fata de obiectele din incinta, astfel:

Cuva cu doua rezervoare de 80 mc fiecare

Sunt prevazute urmatoarele distante de siguranta: Intre rezervoare este distanta de un diametru 47 m fata de punctui de descarcare din cisterne CF

25 m fata de hala de imbuteiiere


145

7 m fata de casa pompelor si compresorului 27 m fata de limita incintei

36 m fata de rezervorul de apa incendiu 80 m fata de anexa tehnica-birouri

Pe rezervoare s-au prevazut trei supape de siguranta, cu esapare in atmosfera, care deschid la atingerea presiunii de 10 bari. In interiorul cuvei exista un detector fix pentru vaporii de "aragaz", care sesizeaza scapari de vapori incepand de la o

concentratie de 50% din limita inferioara de explozie (LIE).

Cele doua cuve in care sunt amplasate cate doua rezervoare de cate 148 mc fiecare

Sunt prevazute urmatoarele distante de siguranta: Intre rezervoare este distanta de un diametru, respectiv 3 m

10 m intre cele doua grupe de rezervoare din parc 30 m fata de parcul cu cele doua rezervoare GPL de cate 80 mc fiecare 37 m fata de rampa auto

59 m fata de rampa CF 60 m fata de hala de imbuteliere aragaz

46 m fata de gospodaria de apa de incendiu 36 m fata de limita de proprietate pe latura de est

Pe rezervoare s-au prevazut trei supape de siguranta, cu esapare in atmosfera, care deschid la atingerea presiunii de 10 bari (pentru rezervoarele de propan

supapele deschid la pres de 17 atm). In interiorul fiecarei cuve exista cate un detector fix pentru vaporii de "aragaz", care sesizeaza scapari de vapori incepand

de la o concentratie de 50% din limita inferioara de explozie (LIE). Accesul autospecialelor de interventie in zona parcului cu recipiente se face usor,

platforma fiind betonata si avand gabarite adecvate.

In caz de urgenta, admisia "aragazului" in hala de imbuteliere se poate inchide de la ventilul cu actionare pneumatica de la intrarea in hala (butonul de emergenta). De asemenea, prin actionarea butoanelor de emergenta amplasate pe liniile

tehnologice de GPL si GTS se opreste total circulatia gazului prin conducte si se izoleaza rezervoarele.

GPL intra in categoria substantelor cu risc foarte mare de incendiu si explozie. Ca urmare, s-au luat masuri de siguranta corespunzatoare pentru manipularea GPL,

atat la faza de proiectare cat si la faza de exploatare, dupa cum urmeaza:

Faza de proiectare: principii de proiectare, siguranta si risc

o La amplasarea recipientelor, proiectantul a avut in vedere respectarea

distantelor de siguranta fata de vecinatati, conform cu Normativul de proiectare, executie si exploatare a instalatiilor din industria chimica si petrochimica

NPCICh/1977. Un eventual incendiu la un recipient din parcul de rezervoare se poate propaga la recipientul din vecinatate, prin radiatia termica degajata de incendiu (distanta intre rezervoarele din acelasi parc minim d = D).


146

o S-au luat toate masurile de siguranta corespunzatoare nivelului riscului tehnic/tehnologic generat de stocarea si manipularea gazelor petroliere

lichefiate, prin materialele utilizate la realizarea recipientelor, echiparea cu aparate si armaturi de siguranta a acestora s-a asigurat functionarea in siguranta a rezervoarelor in concordanta cu normele in vigoare.

o S-au luat masuri de echipare a rezervoarelor cu instalatii de:

detectare a scaparilor de vapori de GPL racire cu apa prin instalatie fixa cu duze pulverizatoare a rezervoarelor

de cate 80 mc fiecare, a cisternelor auto si CF

izolatie termica cu vata minerala si pereti din tabla cu grosimea de 100 mm a rezervoarelor cu capacitatea de 148 mc fiecare

stingere din exterior cu dispozitive de refulare a apei racordate la reteaua de hidranti exteriori.

o La amplasarea infrastructurii din domeniul GPL, proiectantul a stabilit gradul de

prioritate a factorilor specifici, in ordinea urmatoare:

- respectarea jurisdictiei in amplasarea sistemelor

- delimitarea geografica a amplasamentului

- asigurarea accesului pentru serviciile de urgenta si a evacuarii

personalului prin trasee de urgenta

- interactiunea cu alte instalatii din locatie

- prevenirea prin delimitare a locului unde pot apare scapari de substante

inflamabile

- asigurarea conditiilor acceptabile de lucru pentru personalul de exploatare

- necesitatea operabilitatii si mentenabilitatii

- interactiunea dintre facilitatile existente sau planificate din amplasament,

precum cai de acces, canalizare si traseele utilitatilor

- existenta unor distante pana la minimum posibil care sa reduca costurile

si riscurile pentru transferul materialelor intre instalatii/unitatea de

depozitare

- necesitatea de a localiza amenajarile materialelor periculoase cat mai

departe posibil de la granita amplasamentului si vecinatatea populatiei

active locale.

o In faza de proiectare au fost respectate anumite cerinte generale legate de

modul de amplasare a instalatiilor de GPL, cat si de doi factori foarte importanti

temperatura si presiunea.

Temperatura de proiectare: trebuie sa se aiba in vedere urmatorii factori:

- temperatura fluidului care trebuie manipulat

- temperaturile medii de incalzire si racire ale fluidului

- efectul Joule-Thomson (schimbarea temperaturii care insoteste

expansiunea unui gaz cu producerea de lucru mecanic si

transfer de caldura), fenomen utilizat la lichefierea gazelor

- temperaturile ambiante

- efectul radiatiei solare

Presiunea de proiectare: echipamentele sub presiune trebuie sa fie

proiectate sa reziste la presiunea maxima acceptabila in exploatare; pentru echipamentele sub presiune este necesara prevederea unui set de supape de siguranta care sa lucreze cu ±5% fata de presiunea normala de lucru.

Suprapresiunea acumulata in echipamentul sub presiune conduce, in situatii


147

de urgenta, la cresterea in sistem a presiunii peste presiunea de proiectare, pana la presiunea maxima admisibila acumulata - PMAA, asa

cum este mentionata in coduri tehnice si standarde

o Prin proiectare, s-au avut in vedere urmatoarele masuri privind securitatea

sistemului:

prevenirea, limitarea si/sau reducerea escaladarii evenimentelor

adiacente (efecte Domino)

asigurarea securitatii constructiilor ocupate pe platforma si in locatia

sistemului

controlul accesului personalului neautorizat

facilitarea accesului pentru serviciile pentru situatii de urgenta

facilitati de comunicare rapida cu serviciile pentru situatii de urgenta

evaluarea conditiilor de securitate intrinseca.

o Respectarea principiului major al securitatii intrinseci de indepartare totala

a pericolelor prin urmatoarele mijloace:

evaluarea indicilor de pericol care se utilizeaza pentru evaluarea

proceselor sau proiectelor

evaluarea conditiilor de explozie, pentru care metodele de securitate

intrinseca/ proprie trebuie sa fie:

a. stabilirea distantelor de securitate astfel incat instalatiile adiacente nu

vor fi afectate in situatia cea mai rea

b. dirijarea colectoarelor de evacuare, in caz de explozie departe de zonele

vulnerable, cladiri sau cai de comunicatie, langa granitele locatiei

c. depozitarea separate a materialelor inflamabile/explozive in afara zonei

de procesare

d. localizarea instalatiilor periculoase, astfel incat sa nu fie afectate cele mai

importante cai de acces ale locatiei

e. pozitionarea armaturilor (mecanismelor de actionare) de siguranta in

afara locatiilor vulnerabile

f. amplasarea sistemelor in aer liber pentru a se asigura dispersia rapida

a scurgerilor minore de GPL, astfel incat sa se previna concentrarea de-a

lungul constructiilor care pot provoca incendii sau explozii

g. clasificarea zonelor periculoase de GPL, astfel incat sa se indice zonele

unde sursele de aprindere trebuie eliminate

h. stabilirea distantelor fata de cladirile de locuit, astfel incat sa fie reduse

pericolele de explozie, incendii si emisii noxe

i. evitarea blocarii sau intersectarii traseelor de evacuare.

o Sarcina sistemelor de protectie la incendii trebuie sa fie stingerea si controlul

incendiului sau furnizarea protectiei in cazul expunerii, pentru prevenirea

efectelor Domino. Prin proiectare, masurile care s-au luat pentru protectia activa

si pasiva impotriva incendiilor au avut in vedere:

a. potentialul de incendiu al substantei

b. toxicitatea substantei si fumul degajat

c. volumul substantei depozitate

d. frecventa operatiilor periculoase

e. distanta fata de alte instalatii periculoase


148

f. posibilitatea de acces la locul incendiului

g. capacitatea de stingere a incendiului in amplasamentul sistemului;

h. timpul de raspuns al formatiei de pompieri

i. resursele disponibile ale formatiei de pompieri.

Mijloacele de stingere recomandate in functie de natura incendiului sunt: apa,

spuma chimica, gazele inerte, pudrele chimice, halonii. Mijloacele de protectie

pasiva la incendii recomandate pentru recipientele si conductele sub presiune, in

cazul expunerii la incendiu, sunt: a. acoperirea de protectie a constructiei metalice cu mortar, beton

sau pamant b.acoperirea cu spume speciale intumescente c. acoperirea de sublimare d. matisarea cu fibre minerale

o Prin proiectare, sistemele de alarma trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte: a. fiabilitate maxima b. independenta fata de sistemul de control al procesului si fata

de sistemele de alarmare ale acestuia c. asigurarea procedurii de raspuns la alarma d. prezentarea intr-o maniera inconfundabila si distincta fata de alte sisteme e. posibilitate de verificare si operare imediata.

o La proiectarea sistemelor de detectare a scurgerilor de GPL in vederea

asigurarii unei supravegheri si detectari eficiente, se iau in considerare urmatoarele aspecte: perceptia factorului uman a semnalelor emise obiectivele sistemului de detectare tipurile de detectoare intretinerea detectoarelor managementul sistemului de detectie si implicit, identificarea altor surse

care pot contribui la producerea unor accidente majore sau la aparitia unor pericole, respectiv:

a. necunoasterea zonelor de risc maxim unde detectoarele trebuie sa fie instalate b. lipsa detectoarelor sau existenta unor detectoare neadecvate in zonele de risc maxim c. detectoare incorect pozitionate sau instalate pe amplasamentul sistemului d. nivel scazut de intretinere si control a sistemului de detectie e incredere prea mare in detectoarele ineficiente f. detectoare incapabile sa revina la zero in vederea reluarii procesului de detectie g. alarme, dispozitive de siguranta si protectie incapabile sa opereze

la comanda h. scurgere care sa nu poata fi detectata i. proceduri de intretinere neurmarite

j. cresterea riscului de functionare incorecta a sistemului de detectie sau a sistemului de transmitere.


149

Faza de exploatare:

o S-au intocmit instructiuni operare a statiei si de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatii de transport, stocare, manipulare si livrare a GPL/GTS si s-a asigurat pregatirea si instruirea personalului.

o Personalul de deservire dar mai ales cel de interventie si intretinere va fi autorizat de ISCIR, in conformitate cu Prescriptiile Tehnice Colectia ISCIR.

o S-au prevazut masuri de prevenire si stingere a incendiilor, astfel: prevederi generale: accesul, circulatiile interioare si iesirile din statie

trebuie mentinute permanent libere, degajate de orice obstacole care

ar putea impiedica evacuarea in caz de incident sau accesul fortelor de interventie solicitate. Fluxurile de circulatie, locurile de stationare ale

autocisternelor si autovehiculelor pe timpul incarcarii/descarcarii se marcheaza cu placute indicatoare.

prevederi specifice: se refera la executia si operarea statiei de incarcare

butelii GPL, revizii, reparatii curente si capitale, inainte de punerea in functiune, toate rezervoarele vor fi incercate obligatoriu la etanseitate si

hidraulic, conform prevederilor documentatiei rezervorului. o La efectuarea lucrarilor de intretinere, revizie si reparatie a elementelor statiei,

se iau urmatoarele masuri: efectuarea lucrarilor respective se realizeaza numai de catre personal de

specialitate atestat

pe timpul lucrarilor de intretinere, reparatii sau revizie se deconecteaza de la tabloul electric general echipamentul respectiv

accesul persoanelor neautorizate si circulatia autovehiculelor se interzice in zona de lucru

executarea lucrarilor este admisa numai dupa luarea tuturor masurilor

tehnologice (spalare, suflare, aerisire, verificare concentratii GPL etc.) pentru prevenirea formarii unei atmosfere explosive

executarea lucrarilor este admisa numai dupa luarea tuturor masurilor de prevenire si stingere a incendiilor (supraveghere, dotare cu mijloace de stingere, interzicerea focului deschis si a fumatului etc.)

efectuarea unor lucrari de sudura in incinta statiei de incarcare butelii GPL, este admisa numai cu luarea tuturor masurilor de protectie si cu permis de

lucru cu foc deschis, emis conform prevederilor in vigoare. o Dupa fiecare reparatie se realizeaza probele tehnologice inainte de punerea in

functiune, conform conditiilor specifice acestora. o In zona de amplasare a statiei sunt plasate indicatoare de avertizare, securitate

si interdictie, privind viteza admisa la intrare, fumatul, pericolul de incendiu si explozie.

o Se interzice in zona statiei de incarcare utilizarea focului deschis, fumatul,

utilizarea de unelte care pot produce scantei sau surse de iluminat fara protectie antiex.

o Echipamentul de protectie si lenjeria trebuie sa fie realizate din fibre de bumbac. Incaltamintea nu trebuie sa aiba blacheuri sau alte accesorii din materiale feroase, care pot produce scantei.

o Pe timpul interventiilor sau reparatiilor la utilaje, personalul desemnat va purta manusi si dupa caz, ochelari de protectie.


150

o Sunt incheiate contracte de mentenanta cu prestatori autorizati pentru executarea intretinerii si verificarilor periodice la instalatia electrica si de automatizare pentru

aparatura de comanda

o Este elaborata procedura privind modalitatea de transmitere a informatiilor si masurilor de securitate in exploatare si comportamentul in caz de accident a

tuturor persoanelor si factorilor de decizie inclusiv a unitatilor vecine care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasamentul analizat.

o Este elaborata o procedura privind consultarea personalului care lucreaza in cadrul amplasamentului, inclusiv a personalului subcontractant pentru diverse servicii pe termen lung.

MASURI PROPUSE PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE RISC SAU DE CRESTERE A NIVELULUI DE SECURITATE

Realizarea de verificari si controale periodice pe amplasament privind situatiile de urgenta si controlul substantelor periculoase, cu intocmirea rapoartelor de

evaluare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor si a rapoartelor de analiza, conform Legii 307/2006 si a rapoartelor privind protectia civila conform Legii 481/2004.

Tinerea evidentei orelor lucrate si realizarea mentenantei echipamentelor de munca inclusiv a instalatiei electrice, in conformitate cu prevederile HG

1146/2006

Asigurarea in permanenta a semnalizarii riscurilor prin tablite avertizoare, indicatoare, marcaje de securitate, etc

Dotarea cu echipament complet de salvare si interventie pentru angajati: costum anticaloric ignifug complet, aparat izolant si casca de protectie (cel putin 2 buc

din fiecare) si trusa sanitara de urgenta; dotarea cu masti cu cartus filtrant pentru substante organice

Dotarea statiei de imbuteliere cu aparat portabil de detectarea prezentei GPL

pentru monitorizarea calitatii aerului inclusiv in situatii de urgenta

Dotarea statiei cu un sistem de avertizare acustica format dintr-o hupa

electronica cu putere de 5 KW si cu mai multe tonalitati pentru a fi auzita in caz de alarma pe o distanta cat mai mare

Dotarea statiei cu un instrument pentru indicarea directiei si/sau intensitatii

vantului. Ar fi indicata o girueta, compusă dintr-un cadran circular gradat pe care se misca indicatorul punctelor cardinale si o placuta de metal care capata

o anumita inclinare fata de verticala sub actiunea vantului, indicandu-i intensitatea.

Dotarea amplasamentului cu un sistem de protectie contra efectelor directe si

indirecte ale fulgerelor si fenomenelor de supratensiune, prin echipament tip “repetor”. Sistemele de tip “repetor” impiedica formarea fulgerelor pe o arie

cuprinsa intre 100 si 2000 metri (depinde de model in plan orizontal) si la o inaltime de 2500 metri in atmosfera; consideram utila aceasta masura avand

in vedere evolutia climatica din ultimii ani cu intensificarea fenomenelor orajoase si a fulgerelor si posibilitatatii aparitiei descarcarilor electrice chiar in timpul esaparilor de GPL prin supapele de siguranta.

Daca in cazul unei situatii de avarie apar acumulari de GPL lichid in cuvele de retentie, la ora actuala nu exista solutie tehnica pentru evacuarea controlata si


151

evitarea formarii amestecurilor explozive cu aerul. Daca pe viitor se vor gasi solutii, acestea trebuie adaptate si aplicate.

Organizarea de catre conducerea SC GTS Special Gas SRL a pregatirii si testarii continue a personalului angajat al unitatii in privinta caracteristicilor fizico-chimice a GPL-ului, a pericolelor majore legate de prezenta si manipularea

GPL-ului pe amplasament si cunoasterea legislatiei subsecvente,

Punerea la dispozitia publicului, autoritatilor locale si operatorilor economici din

zona a informatiilor legate de expunerea la risc si de masurile necesare in caz de urgena. Publicarea raportului de securitate pe site-ul societatii.

Limitarea efectelor asupra obiectivului

Limitarea efectelor asupra obiectivului se face prin: - Masuri de prevenire contra incendiilor: constructive (proiectarea constructiilor

conform normativelor privind rezistenta la foc), specifice instalatiilor (legarea la

pamant a utilajelor, sisteme de interblocare) si organizatorice (interzicerea fumatului, a lucrului cu foc deschis, permise de lucru cu foc la interventii,

cosirea vegetatiei in zona de pericol a instalatiilor, instruirea personalului) - Masuri de protectie contra exploziilor: constructive, controlul procesului si a

parametrilor, dispozitive de siguranta - Masuri de retinere (colectare) a substantelor scurse – cuve retentie - Planul general al intreprinderii realizat tinand seama de normativele specifice

industriei chimice cu privire la distanta intre instalatii.

5.2. Organizarea alertei si a interventiei

Organizarea alertei si a interventiei se realizeaza in conformitate cu Planul de

urgenta interna.

Notificarea situatiilor de urgenta si alarmarea Proceduri de notificare: a. Notificari catre autoritatile de reglementare legate de emisiile in mediul inconjurator sau raniri ale angajatilor; b. Notificari pentru implementarea actiunilor de raspuns la urgente; c. Notificari catre autoritatile locale, mass media si familiile angajatilor. Despre unele deversari in mediul inconjurator sau raniri/decese ale angajatilor vor fi informate autoritatile competente (SRAPM, CJGNM, ISU Valcea). Coordonatorul urgentei/Comandantul actiunii sunt responsabili de strangerea acestor informatii in timpul urgentei. Compartimentul Protectia Mediului este responsabil de raportarea si promptitudinea raportarii situatiei de urgenta. Responsabilul pe linia Sanatatii si Securitatii in Munca raspunde de raportarea ranirilor/deceselor angajatilor in timp oportun si de corectitudinea informatiilor.

In cazul unei urgente de nivel IV, este obligatorie notificarea Serviciului de

Protectie Civila /ISU Valcea.

Coordonatorul urgentei care notifica/anunta Fortele de raspuns:


152

- este permanent disponibil (24 de ore din 24) pentru raspunsul la o situatie de urgenta sau are alternativa pentru raspuns si raportarea incidentului

- certifica evenimentul solicitand confimarea sau informatii suplimentare de la cei care raspund primii la urgenta, Comandantul incidentului sau de la alte persoane care cunosc situatia

- completeaza Formularul de anuntare - notifica/anunta Fortele externe de raspuns la urgenta

- se asigura ca Notificarea este documentata adecvat. Notificarea urgentei unei autoritati competente cuprinde urmatoarele:

- numele persoanei care a sunat - informatiile transmise - numarul de telefon de contact - localizarea urgentei - operatorul economic responsabil pentru urgenta - adresa si numarul de telefon al societatii - data, ora si durata deversarii - materialul si cantitatea deversata - cauza deversarii - conditiile meteorologice, inclusiv viteza si directia vantului - numarul persoanelor ranite sau decedate - riscuri pentru sanatatea oamenilor cunoscute/anticipate - incendii sau explozii asociate scurgerii - impactul asupra solului, apelor de suprafata, aerului etc - daca este nevoie de interventia Fortelor externe de raspuns la urgenta - daca este necesara evacuarea personalului sau a populatiei - statutul scurgerii ( ex.daca aceasta a fost stopata) - actiuni de curatare (ecologizare) intreprinse sau planificate - alte autoritati/organizatii contactate.

Notificarea unei situatii de urgenta se face in functie de natura acesteia (eliberarea de GPL in aer, incendiu, explozie, situatii extreme meteorologice, actionarea

persoanelor neautorizate) precum si in functie de clasa de urgenta: - clasa A – urgenta locala

- clasa B – urgenta pe amplasament - clasa C – urgenta in afara amplasamentului.

Informarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face imediat prin mijloacele de alarmare din dotare.

In cazul producerii unui accident (eliberare de GPL, explozie, incendiu, etc.) transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de instiintare in

caz de urgenta.

Notificarile situatiilor de urgenta se vor realiza prin telefon sau prin formulare simplificate. Notificarile sunt inregistrate la secretariatul societatii si sunt definite

in functie etapele de defasurare a incidentului: a) notificare prealabila a accidentului b) notificare accidentului

c) notificare periodica a accidentului d) notificarea finala a accidentului.


153

In caz de accident, in functie de gravitate si incadrare in clasa de urgenta transmiterea informatiilor se va face dupa urmatoarea procedura:

- Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberari masive de GPL are obligatia sa anunte imediat seful direct (sef echipa), directorul tehnic si de productie.

- Seful de echipa va informa directorul tehnic si de productie. - Directorul tehnic si de productie va informa administratorul si directorul

executiv. 5.3.Organizarea alertei

Autoritatea pentru declararea starii de alerta pe amplasament o are Seful Celulei

pentru Situatii de Urgenta Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL care primeste

notificarea va informa imediat membrii Comitetului pentru situatii de urgenta, administratorul societatii si/sau directorul executiv despre eveniment.

Directorul executiv si/sau administratorul SC GTS Special Gas SRL va lua legatura

telefonic cu directorul tehnic si de productie si/sau cu seful de echipa in vederea localizarii incidentului si obtinerii de informatii complete despre incident. In vederea optimizarii timpului si a modalitatii de raspuns, informatiile transmise

trebuie sa fie relevante si precise. Se va urmari urmatorul algoritm: Cine ? – Identitatea celui care raporteaza, Nume, Compania (daca este

subcontractor) Ce ? – Identificarea evenimentului Explozie, Incendiu, Eliberare de GPL Unde ? Localizarea evenimentului, Zona, Instalatia, Echipamentul,

Cati ? Personal afectat Raniti/intoxicati/arsi/morti

Directorul tehnic si de productie -responsabil pentru securitatea obiectivului va pleca imediat la locul accidentului pentru a clasifica urgenta si a stabili masurile ce trebuie luate. El va transmite de urgenta prin telefon administratorului

si/sau directorului executiv al SC GTS Special Gas SRL informatiile cerute. Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL va analiza

evenimentele si in functie de gravitate va stabili masurile care trebuie luate. Va informa administratorul si/sau directorul executiv despre situatia existenta si despre masurile luate. Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas

SRL va intruni Comitetul pentru Situatii de Urgenta si va numi Comandantul centrului operational cu activitate temporarã, care va intruni Centrul operativ

cu activitate temporara. Centrul operativ cu activitate temporara si conducatorul formatiei de lucru vor

declansa alarma locala.

Presedintele Comitetului pentru situatii de urgenta va dispune, in functie de situatie, declansarea alarmei generale si anuntarea Inspectoratului pentru

Situatii de Urgenta si va informa despre producerea accidentului si despre amploarea acestuia. De asemenea va informa pe Inspectorul pentru protectie civila al obiectivului, care va dispune mobilizarea echipei de interventie, dupa

caz: echipa pentru interventie tehnologica, cercetare, instiintare/alarmare, deblocare salvare, evacuare, transmisiuni.

Presedintele Comitetului pentru situatii de urgenta - Comandantul general va informa organele superioare ierarhice despre situatia existenta, despre


154

masurile care s-au luat si activitatile desfasurate si va numi Comandantul incidentului–persoana responsabila de actiunile desfasutate la locul accidentului

si care va efectua coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie.

Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL va comunica

Centrului operativ cu activitate temporara constituit: locurile de adunare si caile de acces cele mai indicate, in functie de situatia existenta.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta va trimite la locul incidentului grupele de interventie si echipele specializate personalul pentru interventie.

Pe tot parcursul desfasurarii actiunilor de interventie in conformitate cu planurile

specifice de interventie interna, seful Centrului operativ cu activitate temporara din Statia de Imbuteliere GPL Ionesti, va informa in permanenta administratorul

si/sau directorul executiv al SC GTS Special Gas SRL si Comitetul pentru situatii de urgenta constituit la nivelul societatii.despre stadiul actiunilor de combatere a urgentei.

Fara ordinul administratorului/directorului executiv, directorul tehnic si de

productie: - dispune oprirea partiala sau totala a unitatii.

- alarmeza telefonic unitatile vecine (SC Antares Gas SRL, Balastiera Ionesti, Hidrocentrala Ionesti, etc), Primaria Ionesti, Primariile comunelor invecinate care pot fi afectate (Sirineasa, Orlesti, Olanu), Politia Ionesti, Politia Judeteana

- informeaza telefonic unitatile vecine despre natura pericolului asupra mediului si populatiei si propune masuri de interventie

- solicita ajutor echipelor de interventie externe (Detasamentul pentru Situatii de Urgenta Ramnicu Valcea si/sau Dragasani) si echipelor medicale de prim ajutor (SMURD, Spitalului Judetean valcea, Dispensarul Ionesti), ISU Valcea - Sectia

pentru Protectie Civila, Garda de Mediu, Agentia Protectia Mediului Valcea - notifica periodic telefonic cu acordul Directorului executiv, autoritatile

judetene: Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Judetului Valcea, Sistemul de Gospodarire a Apelor Olt, Agentia de Protectie a Mediului Valcea, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu.

Dupa eliminarea cauzelor accidentului si indepartarea pericolului pentru populatie

si mediu, directorul tehnic si de productie va informa administratorul/directorul executiv despre situatia din zona.

Pe amplasament, alarma se poate declansa in cazul in care se produc accidente grave care nu pot fi combatute imediat de salariatii proprii si care pot afecta

oamenii sau mediu din societate si din vecinatati. Se poate declansa alarma locala sau generala in una din urmatoarele situatii:

- Eliberarea unor cantitati mari de GPL in aer in cazul unor avarii la rezervoarele de stocare sau la utilajele prin care sunt vehiculate acestea

- Pericol de incendii cu pagube majore in instalatiile de stocare si imbuteliere - Pericol de explozii cu distrugeri mari la depozitare GPL in rezervoare sau la

imbuteliere

- Situatii extreme meteorologice (cutremure puternice de pamant, inundatii grave, furtuni sau tornade etc.)

- Sabotaje.


155

Scopul alarmarii in caz de urgenta este prevenirea si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale.

In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi : a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc

pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o

mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia. Alarma generala se declanseaza de catre directorul tehnic si de productie al SC

GTS Special Gas SRL fara aprobarea directorului executiv/administratorului societatii.

Dupa declansarea alarmei, directorul tehnic si de productie va transmite mesaje de instiintare Comitetului pentru situatii de urgenta interna si externa, Centrului

operativ cu activitate temporara si forurilor tutelare. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia.

Aceste mesaje contin informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea

accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului.

Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de alarmare pe

trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului de GPL.

Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a

norului GPL . In cazul in care se considera ca norul de GPL depaseste zona amplasamentului

societatii se vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului, reinnoind informatiile despre evolutia accidentului si vor emite

avertismente pentru zonele amenintate . Semnalele de alarma

Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin

intermediul sirenelor. Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale: - trei sunete scurte cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde -

alarma pentru urgenta clasa B

- 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute – alarma pentru urgenta clasa clasa C

- un sunet continuu timp de 2 minute - pentru incetarea alarmei. Alarma este declansata de catre directorul tehnic si de productie. Persoanele

prezente din zona societatii, precum si autoritatile locale si populatia din imediata apropiere care poate fi afectata de incidentul petrecut in unitate, vor fi instiintate

in conformitate cu “Lista de instiintare pentru situatii de urgenta” de catre directorul tehnic si de productie.


156

Instructiuni generale in cazul introducerii semnalelor de alarma

Pentru urgenta clasa A nu se introduce semnal acustic. - In zona de interventie accesul este interzis sau limitat

- Nu este necesara evacuarea . - Nu este necesara intreruperea activitatii in sectorul respectiv.

Mijloacele auto aflate la rampele de incarcare din sectorul afectat isi vor intrerupe incarcarea. Vor parasi zona pe ruta dispusa de comandament si nu vor bloca caile

de acces ale fortelor de interventie .

Pentru urgenta clasa B la auzul semnalelor acustice de alarma se impun urmatoarele masuri de siguranta: - Toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si

indeplini rolul in organizarea interventiei, lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul urgentei

- Operatiile de incarcare/descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in siguranta

- Autocamioanele si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile de acces libere pentru circulatie.

- Orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie este strict interzis. - Toate autovehicule care circula pe teritoriul societatii trebuie sa respecte

regulile de circulatie instituite pe intreg amplasamentul - Viteza limita este de 40 Km/h; - Se va conduce prudent si cu respectarea indicatoarelor rutiere;

- Se va respecta ruta care a fost indicata la intrarea in amplasament; - In caz de urgenta se va scoate vehiculul pe marginea drumului si se va opri

motorul; - Fumatul este interzis - Nu se va utiliza flacara deschisa (chibrituri, brichete);

- Nu se vor parca autovevicule pe drumuri de acces - Interzis accesul cu camere video sau aparate foto in interiorul unitatii;

- Nu se vor deschide telefoanele mobile in zonele de munca; - Se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei, alergarea, evacuarea

dezordonata, in panica si pe alte directii decat cele stabilite;

- La auzul semnalului acustic de urgenta se va contacta un membru al conducerii din zona in care va aflati si vor fi urmate intocmai indicatiile acestuia;

- In caz de evacuare, personalul se va indrepta cu calm catre iesirile de urgenta si pe caile de evacuare indicate.

Declararea si introducerea starii de urgenta

Autoritatea care declara situatia de urgenta pe amplasament: - Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL.

Punerea in practica: Punerea in practica a deciziei de introducere a starii de urgenta se realizeaza de

catre Comitetul pentru Situatii de Urgenta al societatii.


157

Definirea evenimentelor Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei din partea

directorului tehnic si de productie:

Incendiu / explozie in urmatoarele puncte: o Instalatia de preluare-descarcare CF: avarii la cisterna CF, deteriorarea,

ruperea conexiunii si a furtunului de golirea a cisternei CF, eliberarea continua de GPL si dispersia vaporilor eliberati

o Instalatia de preluare-descarcare auto de la cisterna auto la parcul de rezervoare: avarii la cisterna auto, deteriorarea, ruperea conexiunii si a furtunului de golirea a cisternei, eliberarea continua de GPL si dispersia

vaporilor eliberati o Instalatia de stocare

parc cu 2 rezervoare cu capacitatea de 80 mc fiecare, si un rezervor de 148 mc: depasirea parametrilor de functionare (presiune, temperatura, nivel), deschiderea supapei de siguranta cu evacuarea momentana a unei cantitati

de vapori, explozia vaporilor eliberati, avarierea posibila a cel putin unui rezervor

parc cu 3 rezervoare cu capacitatea de 148 mc fiecare: depasirea parametrilor de functionare (presiune, temperatura, nivel), deschiderea supapei de siguranta cu evacuarea momentana a unei cantitati de vapori,

explozia vaporilor eliberati, avarierea posibila a cel putin unui rezervor o Instalatia de vehiculare GPL (conducte, racorduri): fisuri ale conductelor de

vehiculare GPL, neetanseitati ale flanselor cu eliberarea continua de GPL si dispersia vaporilor eliberati

o Instalatia de umplere a buteliilor–hala de incarcare: fisuri ale conductelor de vehiculare GPL, avarierea robinetului de inchidere la cel putin una dintre buteliile pline cu GPL cu eliberarea continua de GPL si dispersia vaporilor

eliberati, avarierea robinetului de inchidere la cel putin una dintre buteliile pline cu GPL cu eliberarea continua de GPL si dispersia vaporilor eliberati

Procedura de declarare a urgentei: Toate evenimentele enumerate vor fi comunicate imediat printr-o notificare de

catre seful de tura directorului tehnic si de productie, care va comunica

administratorului si/sau directorului executiv al SC GTS Special Gas SRL situatia aparuta.

Directorul tehnic si de productie va intruni Comitetul pentru Situatii de Urgenta la Punctul de comanda amplasat la Statia de Imbuteliere GPL Ionesti, Sat Bucsani

Va fi desemnat Comandantul centrului operativ cu activitate temporara, se va intruni Centrul operativ cu activitate temporara

Se va mentine permanent legatura telefonica intre Centrul operativ, directorul executiv si/sau administratorul si Comitetul pentru situatii de urgenta

Directorul tehnic si de productie va declara starea de urgenta pe amplasament

in urma evaluarii caracteristicilor evenimentului si consultarii cu membrii comandamentului general

Se va comunica declararea starii de urgenta de catre Directorul tehnic si de productie autoritatilor judetene si locale pentru situatii de urgenta

Directorul tehnic si de productie va dispune introducerea semnalului de alarma

corespunzator clasei de urgenta.


158

Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

Organizarea si conducerea actiunilor de interventie intra in sarcina directa a Celulei pentru situatii de urgenta constituita la nivelul societatii.

Pentru prima interventie pe fiecare loc de munca sunt stabilite sarcinile fiecarui lucrator in caz de incident tehnic prin fisa postului, instructiuni de lucru SSM si SU

si prin organizarea locului de munca pentru apararea impotriva incendiilor care se afla afisata la nivelul fiecarui loc de munca. Pentru interventie la nivelul societatii sunt organizate echipe de interventie pe schimbul I si II, constituite cu personal

propriu pe locul de munca.

Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidentare la nivelul societatii exista o trusa sanitara si sunt desemnate persoane care acorda primul ajutor.

Monitorizarea emisiilor toxice in caz de accident este in sarcina responsabilului cu protectia mediului al punctului de lucru.

Incetarea starii de urgenta Incetarea starii de urgenta este stabilita de Comitetul pentru situatii de urgenta si

comunicata prin directorul tehnic si de productie, care utilizeaza in acest scop mijloacele prin care s-a declansat alarma dupa codul stabilit. Pentru incetarea

alarmei codul sonor este: un sunet continuu timp de doua minute.

Comunicarea cu mass-media si informarea publica Comunicarea cu mass- media si locuitorii comunitatilor din zona se face de catre

Directorul tehnic si de productie, de loctiitorul acestuia sau de catre responsabilul cu comunicarea din cadrul celulei de urgenta a SC GTS Special Gas SRL.

Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi informati corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la

populatie printr-o linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si conducere a actiunilor.

Comunicatiile normale din interiorul amplasamentului se realizeaza prin telefonia fixa, telefonia mobila. Membrii echipelor de raspuns, personalul pregatit pentru functiile de Coordonator urgente, Comandant al actiunii, loctiitori, vor avea telefoane mobile de serviciu pentru comunicarea din interior si exterior.

Sisteme de comunicare externa Sistemele de alarmare externa vor fi declansate de ISU Valcea conform procedurilor proprii. Decizia de alarmare in cazul producerii unei urgente de nivel IV va fi luata pe baza informatilor transmise de Coordonatorul urgentei. Pentru comunicarea externa se va utiliza telefonie mobila, precum si telefonie fixa, fax.


159

Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei din partea directorului tehnic sau din partea loctiitorului

Scapari masive de GPL din recipientele sub presiune care nu pot fi stopate si care duc la formarea unui nor de GPL ce ar putea exploda, conform celor prezentate in

scenariile: o BLEVE al unei cisterne CF cu capacitate de 16 to – Scenariul S4

o BLEVE a unei cisterne auto cu capacitate de 20 to – Scenariul S5 o BLEVE al unui rezervor de 32 to - Scenariul S6 o BLEVE al unui rezervor de 60 to - Scenariul S7.

Explozia oricaruia dintre recipientele mentionate se va produce prin cresterea presiunii si a temperaturii interioare datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita

efectuarii manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita deterioarii sistemului de izolatie sau datorita unor defectiuni ale elementelor de siguranta.

In cazul in care nu se reuseste stingerea focului si racirea suficienta a recipientelor

aflate in imediata apropiere a rezervorului explodat, va avea loc o noua explozie prin efect Domino, situatie analizata in scenariile denumite mai jos:

o BLEVE al ambelor rezervoarelor de GPL aragaz (64 to) prin Efect Domino – Scenariul S8

o BLEVE al doua rezervoare mari aflate intr-o singura cuva (120 to) prin Efect

Domino - Scenariul S9 o BLEVE al tuturor rezervoarelor mari (R3, R4, R5 si R6 - 240 to) prin Efect

Domino - Scenariul S10 Lista autoritatilor carora li se transmite notificarea situatiilor de urgenta

Nr.

Crt.

Denumirea institutiei Adresa Telefon

1. Prefectura Judetului Valcea Tudor Vladimirescu 0250730801

2. Consiliul Judetean Valcea General Praporgescu 0250730701

3. Primaria Municipiului

Ramnicu.Valcea

General Praporgescu 0250735470

4. Inspectoratul pentru Situatii de

Urgenta „General Magheru” al Judetului Valcea

Strada Decebal 0250749031

0250748201 0250748202

5. Inspectoratul de Politie Judetean Valcea

Calea lui Traian 0250955 0250703001

6. Inspectoratul de Jandarmi Judetean Valcea

Calea lui Traian 0250956 0250739838

7. Directia de Sanatate Publica Judeteana Valcea

Serviciul de Ambulanta

Calea lui Traian 0250746510

8. Directia Apelor Olt Remus Bellu nr. 6 0250739881

9. Sistemul de Gospodarire a Apelor Valcea

Strada Posada nr. 1 0250730415

10. Agentia de Protectia Mediului Valcea Remus Bellu 0250737921

11. Primaria Ionesti Strada Principala 0250763080

12. Politia Ionesti Strada Principala 0250763085


160

RASPUNSUL LA URGENTE

Informatii generale despre raspunsul la urgenta

Procedurile de raspuns la urgenta prezentate in aceast Plan constituie ghiduri de referinta pentru primele persoane care raspund la urgenta, Coordonatorul urgentei, Comandantul actiunii si echipele de raspuns. Fiecare situatie de urgenta este diferita si alegerea metodei de raspuns variaza semnificativ in functie de localizare, materialele si personalul implicat, conditiile meteorologice si alte variabile. Siguranta angajatilor, a celor care raspund la urgenta si a altor persoane implicate potential expuse riscurilor asociate urgentei este prioritara in orice situatie.

Nici un angajat, vizitator sau colaborator aflat pe amplasament nu va raspunde la urgente daca nu este pregatit sau nu a fost calificat pentru interventie, fapt care ar putea pune in pericol si alte persoane.

O situatie de urgenta poate fi observata de un salariat propriu sau al unui agent economic contractor, ori poate fi adusa in atentia SC GTS Special Gas SRL de catre o persoana din afara Statiei.

Responsabilitatea principala a angajatilor sau contractorilor in caz de urgenta

este aceea de a cere ajutor Sefului tura de serviciu, Directorului Tehnic si de Productie, cadrului tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor.

Angajatii care nu sunt pregatiti in mod adecvat, nu vor interveni sub nici un motiv pentru a localiza incendiul, opri scurgerea ori pentru

ecologizarea locului accidentului. Prin modalitatea de comunicare mai sus mentionata, intra in legatura cu persoanele competente, care vor contacta imediat Coordonatorul urgentei. Acestia sunt obligati:

- sa ramana la locul lor de munca pana cand primesc instructiuni concrete de la persoanele autorizate sau sefii directi (verbal sau prin semnal cu sirena)

- sa nu se apropi de locul accidentului decat daca li se solicita acest lucru de catre persoanele autorizate sau sefii directi

- sa fie pregatiti sa paraseasca zona la ordin sau din proprie initiativa si sa urmeze procedurile de evacuare

- sa fie pregatiti sa acorde ajutor la solicitarea Coordonatorului urgentei, Comandantului actiunii, sefilor directi sau altui personal calificat pentru raspunsul la urgenta.

Salariatii care raspund primii la urgenta trebuie sa execute urmatoarele activitati:

- se indeparteaza de orice sursa de risc si evita contactul direct cu GPL-ul deversat

- identifica rapid gravitatea situatiei (marimea incendiului sau a scurgerii)

- identifica pericolele potentiale si existente


161

- solicita ajutor de la personalul pregatit sa raspunda la urgente

- protejeaza zona afectata si alerteaza celelalte persoane din apropiere cu privire la pericolele posibile

- cauta persoanele ranite,accidentate si se autoexamineaza - ramane intr-o locatie sigura, de unde sa poata furniza informatii

suplimentare personalului de raspuns la urgenta la sosirea acestora

- primeste si executa instructiunile de la Comandantul incidentului, Coordonatorul urgentei sau de la alt personal care raspunde la urgenta.

Proceduri de raspuns la urgente

Aceste indicatii vor fi utilizate de cei care raspund primii la urgenta Coordonatorul urgentei, Comandantul actiunii si echipele de raspuns.

o Proceduri de raspuns la incendii (urmate sau nu de explozii) Incendiile reprezinta unul din cele mai posibile scenarii de urgenta in instalatii, parcuri de rezervoare, gospodarii, depozite, birouri, administrative, alte structuri. SC GTS Special Gas SRL poseda echipament stationar si mobil de stingere a incendiilor (hidranti exteriori, stingatoare carosabile si portative, bazin apa de rezerva, pichet PSI). Fiecare incendiu va fi raportat (chiar si incendiile mici dupa ce au fost stinse). Salariatii care raspund primii la urgenta nu vor incerca sa intervina la incendii (in afara celor de mica amploare, care pot fi stinse cu un stingator portabil si doar daca au fost pregatiti in acest sens). Pentru incendiile care nu pot fi stinse cu un stingator portabil, persoanele care raspund primele la urgenta vor actiona astfel:

- indepartarea de locul incendiului si de orice alte pericole - identificarea rapida a gravitatii situatiei (marimea incendiului) - solicitarea ajutorului de la personalul pregatit sa raspunda la urgente (echipa

de prima interventie )

- protejarea zonei si alertarea vocala a celorlalti salariati asupra pericolelor potentiale si/sau declansarea alarmei de incendiu din zona/cladire

- cautarea ranitilor, inclusiv examinarea personala - ramanerea intr-o locatie sigura,de unde sa poata oferi informatii suplimentare

formatiei de interventie/pompieri dupa sosirea acesteia

- primirea si executarea instructiunilor de la Comandantul actiunii, Coordonatorul urgentei, sefii directi sau alte persoane calificate pentru raspunsul la urgenta.

Actiunile Coordonatorului urgentei

Dupa anuntarea unui incendiu (stins sau in desfasurare), Coordonatorul urgentei va executa urmatoarele activitati:

- documentarea incidentului (inregistrarea datei si orei primirii informatiilor si numele persoanelor care au furnizat informatiile)

- evaluarea rapida a tipului de incendiu si clasificarea incidentului (nivelului acestuia)


162

- aprecierea necesarului de resurse si a oportunitatii implicarii Echipei proprii de prima interventie sau Detasamentului de Pompieri ISU Valcea

- determinarea alarmei care trebuie declansata si initierea sistemului de larmare adecvat

- anuntarea Echipei proprii de prima interventie sau Detasamentului de Pompieri ISU Valcea si identificarea (localizarea) Comandantului incidentului, furnizarea informatiilor Conducerii societatii (administratia), responsabilului Mediu, Sanatate si Securitate, Apararea Impotriva Incendiilor si Coordonatorului pentru comunicare

- daca Comandantul actiunii solicita declansarea operatiunilor de evacuare, Coordonatorul urgentei se va asigura ca procedura specifica este implementata in intregime si ca personalul este informat in mod adecvat

- in cazul in care este declarata o urgenta de nivelul IV, Coordonatorul urgentei va colabora cu Comandantul actiunii, echipa de comunicatii si Fortele externe de raspuns la urgenta pentru a decide daca este necesara evacuarea externa

- sprijinirea Comandantului incidentului in localizarea si distribuirea echipamentului de raspuns la urgenta

- dupa declararea incetarii urgentei de catre Comandantul actiunii, va prelua controlul coordonarii documentatiei, curatarii zonei afectate si revenirii la starea operationala normala.

Actiunile Echipei de raspuns la urgenta

Dupa sosirea la locul incendiului, echipa de raspuns la urgenta (Formatia de interventie - ISU Valcea) va executa urmatoarele activitati (situatiile diferite necesita actiuni diferite).

- identificarea/recunoasterea clara a Comandantului incidentului

- inceperea evacuarii zonei/cladirii, daca aceasta nu este deja in desfasurare

- identificarea rapida a marimii incendiului - protejarea zonei si alertarea celorlalti de pericolele posibile - cautarea persoanelor ranite/accidentate - identificarea si localizarea pericolelor existente si potentiale, inclusiv a

surselor de combustibil si a surselor incendiului

- identificarea echipamentului de raspuns la urgenta necesar, inclusiv cel personal si a echipamentului disponibil imediat

- intocmirea unui plan de actiune - solicitarea ajutorului in resurse sau echipament de raspuns la urgenta

suplimentar, daca este cazul - comunicarea cu Coordonatorul urgentei pentru conducerea alarmei si

evacuarilor - efectuarea notificarilor sau raportarilor necesare - executarea masurilor pentru controlarea incendiul stabilite in planul de actiune - determinarea momentului in care se considera ca incendiul este sub control

si anuntarea acestui fapt. Controlul va fi preluat de Coordonatorul urgentei.

Proceduri de raspuns in situatii de intrerupere a curentului electric Intreruperea curentului electric este eveniment obisnuit si de obicei nu are ca rezultat situatii de urgenta, pornindu-se imediat generatorul de rezerva pentru asigurarea iluminatului si functionarii de avarie. .


163

Proceduri de raspuns la urgente medicale

Urgentele medicale pot avea ca subiect o singura persoana (accidentare, boala sau atac de cord) sau mai multi salariati ca parte a unei urgente mai mari. Este responsabilitatea Coordonatorului urgentei sa decida daca este nevoie de sprijin medical in timpul unei urgente. Comandantul actiunii va decide acest lucru dupa sosirea la locul accidentului.

Actiunile salariatilor care raspund primii la urgente

Cei care raspund primii la urgenta nu vor initia activitati de sprijin medical persoanelor ranite daca acest lucru ii pune pe ei insasi in situatii de pericol, avand in vedere posibilitatea riscurilor, precum agentii patogeni din sange. Nici un angajat nu este autorizat sa intreprinda actiuni pentru care nu este pregatit sau calificat si/sau care ii pune pe ceilalti in pericol. In principal, cei care raspund primii la o urgenta medicala vor executa urmatoarele:

- indepartarea de pericole, in special de cele care au cauzat ranirea, chiar daca victima se afla intr-o zona periculoasa

- trebuie sa se decida cu foarte mare atentie daca victima va fi mutata (ranile la cap, gat, coloana vertebrala pot fi agravate de miscare)

- identificarea rapida a gravitatii ranilor si luarea deciziei de aplicare a masurilor de prim ajutor medical sau a resuscitarii cardiopulmonare

- evitarea contactului cu fluidele din corp, in special cu sangele victimelor - solicitarea ajutorului de la personalul medical - cautarea persoanelor ranite, inclusiv auto-examinarea - ramanerea intr-o locatie sigura de unde poate da informatii suplimentare

echipelor de raspuns la urgenta dupa sosirea acestora

- primirea si executarea instructiunilor de la Comandantul actiunii, Coordonatorul urgentei, sefii directi sau de la alt personal calificat care raspunde la urgenta.

Actiunile Coordonatorului urgentei

Dupa ce a fost anuntat ca exista o urgenta medicala va executa urmatoarele:

- documentarea incidentului (inregistrarea datei, orei, informatiilor si numele persoanei care a furnizat informatiile)

- evaluarea rapida a numarului de victime, gravitatii ranilor si natura pericolelor din zona pentru a determina resursele necesare

- aprecierea necesitatii mplicarii echipelor de raspuns medicale si clasificarea incidentului (nivelul)

- determinarea alarmei care trebuie declansata si initierea sistemului de alarmare adecvat

- anuntarea echipelor medicale si identificarea Comandantului incidentului;

- transmiterea informatiilor pentru Conducere (administratie) responsabilul de Mediu, Sanatate si Securitate, PSI si Coordonatorul comunicarii publice;

- sprijinirea Comandantului incidentului in localizarea si distribuirea echipamentului de raspuns la urgenta

- dupa declararea incetarii urgentei de catre Comandantul actiunii, va prelua controlul coordonarii documentatiei, curatarii zonei si revenirii la starea


164

operationala normala.

Actiunile Echipei de raspuns la urgenta Dupa sosirea la locul accidentului, echipa medicala va executa urmatoarele activitati generale (situatiile diferite necesita actiuni diferite):

- identificarea/recunoasterea clara a Comandantului incidentului - identificarea rapida a numarului de raniti si daca exista alte victime sau

pericole - identificarea pericolelor existente si potentiale,inclusiv incendii, explozii sau

lichide/gaze periculoase - identificarea echipamentului de raspuns la urgenta necesar si a echipamentului

disponibil imediat - elaborarea unui plan de actiune - solicitarea de ajutor in resurse sau echipament de raspuns la urgenta

suplimentar, daca este cazul - comunicarea cu Coordonatorul urgentei - inregistrarea si raportarea ranitilor - evacuarea victimelor in zona cea mai apropiata in care se acorda sprijin

medical (indiferent daca este in interiorul sau in exteriorul amplasamentului)

- determinarea momentului in care se considera ca urgenta este sub control si anuntarea acestui fapt. Controlul va fi preluat de Coordonatorul urgentei.

Proceduri de raspuns la accidente in trafic

Accidentele in trafic pot provoca ranirea sau decesul unor persoane, incendii si scurgeri de materiale periculoase. Cei care raspund primii la urgenta si Coordonatorul urgentei evalueaza rapid gravitatea urgentei si executa actiunile corespunzatoare descrise in sectiunile anterioare.

Proceduri de raspuns in situatii de violenta/terorism la locul de munca

Violenta sau terorismul la locul de munca se pot manifesta in diverse forme si implica inclusiv utilizarea armelor de foc. Avertizarea anterioara a violentei este improbabila. In cazul unui incident de violenta sau terorism la locul de munca salariatii vor solicita ajutor de la personalul calificat al echipelor de raspuns la urgenta.

Actiunile salariatilor care raspund primii la urgente

Coordonatorul urgentei evalueaza rapid gravitatea situatiei si executa masurile prezentate in sectiunile de mai sus. In cazul unui incident de violenta la locul de munca sau activitati teroriste, se anunta imediat Politia comunala si/sau Comunitara, Politia Judeteana.

Arme/focuri de arma observate/auzite

- daca se aud focuri de arma cautati refugiu intr-o locatie care poate fi inchisa pe dinauntru

- alegeti o camera fara ferestre sau ascundeti-va in liniste intr-o camera cu ferestre

- daca este posibil raportati incidentul


165

- sunati Politia la tel. 112

- daca este sigur, ramaneti in legatura cu Politia si oferiti cat mai multe informatii

- nu interveniti sub nici un motiv.

Explozie/Bomba

- evacuati imediat cladirea folosind caile de evacuare stabilite - explicati situatia fiecarui ocupant din cladire sau camera - nu mutati sau atingeti cutii sau pachete, colete, plicuri suspecte - raportati incidentul - sunati Politia la 112 - daca este sigur, ramaneti in legatura cu Dispecerul/Politia si oferiti cat mai

multe informatii. Amenintare cu bomba Amenintarile cu bomba se fac de obicei prin telefon. Persoana care primeste comunicarea va incerca sa ramana calma si sa obtina cat mai multe informatii posibile de la cel care suna, folosind urmatoarea Lista de intrebari:

- Cand va exploda bomba? - Unde se afla persoana care anunta ? - Cum arata? - Ce tip de bomba este? - Ce o va detona? - Dumneavoastra ati plasat bomba? - De ce? - Care e adresa dumneavoastra? - Cum va numiti?

- raporteaza incidentul si spune-ti numele, locatia si numarul de telefon de la care vorbesti

- explica situatia, oferind toate informatiile pe care le ai despre locul unde se afla bomba, ora la care va exploda si ora la care ai primit telefonul

- retine si noteaza detalii legate de vocea celui care suna si de zgomotele din fundal

- daca observi un obiect sau pachet suspect, raporteaza-l autoritatilor, dar in nici un caz nu il atinge sau misca

- daca ti s-a spus sa evacuezi cladirea, mergi la o distanta sigura (cel putin 50 de metri de cladire)

- daca exista conditii meteorologice nefavorabile trebuie sa te muti intr-o alta cladire, aflata la o distanta sigura

- nu intra inapoi in cladire decat dupa ce Comandantul actiunii, Coordonatorului urgentei, sefii directi sau alti membri ai echipei de raspuns la urgenta iti spun ca esti in siguranta.

Activitati suspecte - in cazul in care observi o infractiune in desfasurare, crezi ca se

desfasoara o infractiune sau esti victima unei infractiuni, raporteaza imediat incidentul

- spune-ti numele, locatia si compartimentul functional unde lucrez si ramai unde esti pana la sosirea unei persoane din echipa de raspuns la urgenta

- raporteaza persoanele sau activitatile dubioase (toate informatiile sunt pastrate confidential)


166

- cand ai o indoiala, raporteaz-o - nu incerca sa intelegi sau sa intervii in actiunile infractorului, decat in caz de

protejare personala - daca acest lucru este sigur, incearca sa retii si noteza semnalmentele

suspectului (inaltimea, greutatea, sexul, culoarea, varsta aproximativa, imbracamintea, metoda, mijloacele si directia de deplasare, numele persoanei daca il cunosti

- daca suspectul foloseste un vehicul, retine numarul de inmatriculare, modelul, culoarea si caracteristicile speciale

- protejeaza locul infractiunii (obiectele care au fost atinse de infractor pot sa aiba amprentele sale si nu trebuie atinse de altii)

- nu curata zona - in cazul unei infractiuni majore, camera sau zona de producere trebuie

sigilata imediat - nu lasa pe nimeni sa patrunda in zona pana cand Imputernicitul pentru

paza Responsabilul SSM sau Politia nu au examinat-o

- in cazul unei infractiuni civile, daca este posibil, continua activitatile de rutina normale

- daca infractiunea se produce in spatiu deschis, indeparteaza-te de usi sau ferestre

- nu te amestecati printre infractori sau cu autoritatile de la locul faptei.

Luare de ostatici

- evacueaza imediat cladirea, daca acest lucru nu te pune in pericol - evita cu grija atentia celor care iau ostatici - nu interveni - raporteaza evenimentul - suna Politia la 112 - daca acest lucru este sigur, ramai in contact cu Dispecerul /Politia si ofera cat

mai multe informatii. Proceduri de raspuns la dezastre naturale

In cazul unor dezastre naturale (conditii meteorologice extreme, inundatii, cutremure etc), Coordonatorul urgentei evalueaza situatia si decide daca trebuie oprite anumite procese de productie. In functie de gravitatea evenimentului, Comandantul actiunii se asigura ca urmatoarele procese/sisteme sunt monitorizate pentru distrugere sau scurgere in cazul unui dezastru natural: depozitarea, manipularea si utilizarea substantelor periculoase, combustibililor, instalatiile, agregatele, depozitele. In aceste situatii se vor urma procedurile prezentate in in sectiunile anterioare.

5.3. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern

Seful echipei de intretinere va intocmi si pastra un inventar adecvat si complet al echipamentelor de raspuns la urgenta, compus din materiale si piese pentru reparatii echipamente. In afara acestora, este necesar ca societatea sa fie dotata cu urmatoarele: costum ignifug, anticaloric complet, prevazut cu masca si trusa santara.

Echipamente pentru stingerea incendiilor interventia pentru localizarea si lichidarea incendiilor cu mijloace initiale din dotare:


167

o 2 stingatoare carosabile de 50 l cu spuma aeromagnetica SM 50 o 27 stingatoare portabile cu pulbere tip P6

o 5 hidranti exteriori o Pichet PSI o Bazin de apa de incendiu cu volum de 200 mc echipat cu pompe de incendiu

o Instalatia de apa pulverizata. Stingatoarele de incendiu portabile se gasesc in hala de imbuteliere, cladirea birouri, in atelier si depozit. Numarul si localizarea exacta a acestora trebuie identificate pe Schemele cu caile de evacuare afisate la iesirea din fiecare cladire.

Parcul de rezervoare de aragaz de 2x80 mc si punctul de descarcare cisterne CF sunt echipate cu instalatii fixe de apa pulverizata cu debit de 16 l/sec, respectiv 20 l/sec, care asigura racirea recipientelor pe timp calduros si in caz de incendiu,

prevenirea formarii amestecurilor explozive prin diluarea vaporilor de aragaz cu apa si formarea perdelelor de apa in zona recipientelor, respectiv cisternelor.

Reteaua de apa este de tip coloana uscata.

Intrarea in actiune a instalatiei fixe de apa pulverizata este de maxim 40 secunde, intrucat coloana pana la caminul in care se afla cele doua robinete este permanent

sub presiune de apa asigurata pentru hidrantii exteriori de incendiu. Presiunea necesara duzei celei mai indepartate este de minim 50 mCA iar presiunea pe inelul

de apa minim 56 CA. Reteaua de hidranti exteriori cu DN100, PN10 este prevazuta cu 5 hidranti supraterani de incendiu si cu 2 tunuri cu apa. Hidrantii sunt situati in puncte strategice: unul in zona anexei spatii tehnice-birouri (in zona

gospodariei de apa) si patru in zona parcului de rezervoare. De la toti hidrantii se pot alimenta masinile de pompieri.

Gospodaria de apa de incendiu: capacitatea bazinului deschis de apa de incendiu cu Va=220 mc. Casa pompelor este prevazuta cu 2 electropompe 80x3. Grupul electrogen asigura cea de-a doua sursa de alimentare cu energie in cazul caderii

tensiunii de alimentare din postul trafo.

Dulapul cu echipamente pentru raspuns la urgenta este plasat langa atelierul mecanic.

In caz de incendiu se actioneaza cu instalatia de hidranti exteriori, tunurile de apa

si stingatoarele din dotare. La parcul de rezervoare cu capacitate de 80000 litri si la punctul de descarcare GPL din cisterne CF se vor pune in functiune instalatiile de stropire cu apa pulverizata. Alarmarea pompierilor militari se face prin telefonul

fix sau prin telefoane mobile aflate in dotarea personalului cu responsabilitati in ceea ce priveste alarmarea si interventia in caz de urgenta. Stingerea incendiilor

se face cu mijloacele din dotare si in caz de accident major (explozie, incendiu de proportii) acesta se face cu antrenarea unor forte si mijloace din afara:

Sectia de pompieri militari Dragasani aflata la 30 km distanta

ISU Valcea - grupul de Pompieri General Magheru Ramnicu Valcea aflat la circa 35 km de obiectiv.

Alte echipamente disponibile in timpul unei urgente: in cazul unei urgente majore (explozie in instalati ) se pot utiliza si alte categorii de tehnica:

autocamioane transport, buldozere, excavatoare, cisterne, autocamionete, motostivuitoare, macarale, incarcatoare frontale, etc care se vor aduce de la alte unitati din grupul Antares.


168

Iluminatul de urgenta: este asigurat prin generator electric propriu amplasat in incapere separata.

Copiile Fiselor tehnice de securitate pentru GPL sunt pastrate la biroul Statiei de imbuteliere si disponibile pe internet. Toate documentele importante vor fi

revizuite, aprobate, distribuite, actualizate si pastrate la biroul Directorului Tehnic si de Productie.

5.4. Rezumatul elementelor descrise necesare pentru elaborarea planului de urgenta interna

Planul de urgenta interna contine:

Informatii referitoare la obiectiv Identificarea pericolelor majore

Informatii referitoare la imprejurimi si personalul care poate fi afectat de situatiile de urgenta

Scenarii de urgenta Clasificarea incidentelor Organizarea si conducerea actiunilor de interventie. rol, responsabilitati si

cerinte de pregatire/calificare ale personalului de interventie in situatii de urgenta

Notificarea situatiilor de urgenta si alarmarea Raspunsul la urgente Monitorizarea factorilor de mediu. colectarea probelor in timpul/dupa

situatia de urgenta Procedura de evacuare

Echipa de raspuns la urgenta Recuperarea dupa o situatie de urgenta Verificarea gradului de pregatire a raspunsului la urgente

Pregatirea personalului pentru raspuns la urgente

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Activitatile ce se desfasoara pe amplasament se afla sub incidenta HG 804/2007

cu modificarile si completarile ulterioare privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Prezentul raport a fost elaborat de SC Bizexpert SRL la cererea SC GTS Special Gas SRL – titular de activitate si demonstreaza ca societatea indeplineste cerintele

HG 804/2007, astfel: a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile

necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului

au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente

majore


169

planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii

masurilor necesare in cazul producerii unui accident major a asigurat informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel

regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea

amenajarii teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea ulterioara in jurul

amplasamentelor existente. Consideram ca datele prezentate sunt suficiente pentru autoritatile competente

privind pericolele de accident major in care sunt implicate substante periculoase fara a mai fi necesare derularea de alte studii. Monitorizarea atenta de catre SC

ANTARES GAS SRL a intregii activitati desfasurate pe amplasament conform cu cele prezentate, cu prevederile autorizatiei de mediu, cu planurile si programele proprii privind situatiile de urgenta si cu masurile recomandate prin prezentul

raport de securitate este de natura sa asigure controlul asupra pericolelor de accident major in care este implicat GPL ca substanta periculoasa prezenta pe

amplasament.

Recomandari:

Realizarea de verificari si controale periodice pe amplasament privind situatiile de urgenta si controlul substantelor periculoase, cu intocmirea rapoartelor de

evaluare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor si a rapoartelor de analiza, conform Legii 307/2006 si a rapoartelor privind protectia civila conform

Legii 481/2004.

Tinerea evidentei orelor lucrate si realizarea mentenantei echipamentelor de munca inclusiv a instalatiei electrice, in conformitate cu prevederile HG

1146/2006.

Asigurarea in permanenta a semnalizarii riscurilor prin tablite avertizoare,

indicatoare, marcaje de securitate, etc.

Dotarea cu echipament complet de salvare si interventie pentru angajati: costum anticaloric ignifug complet, aparat izolant si casca de protectie (cel putin 2 buc

din fiecare) si trusa sanitara de urgenta; dotarea cu masti cu cartus filtrant pentru substante organice.

Dotarea statiei de imbuteliere cu aparat portabil de detectarea prezentei GPL pentru monitorizarea calitatii aerului inclusiv in situatii de urgenta.

Dotarea statiei cu un sistem de avertizare acustica format dintr-o hupa

electronica cu putere de 5 KW si cu mai multe tonalitati pentru a fi auzita in caz de alarma pe o distanta cat mai mare.

Dotarea statiei cu un instrument pentru indicarea directiei si/sau intensitatii vantului. Ar fi indicata o girueta, compusă dintr-un cadran circular gradat pe care se misca indicatorul punctelor cardinale si o placuta de metal care capata

o anumita inclinare fata de verticala sub actiunea vantului, indicandu-i intensitatea.

Dotarea amplasamentului cu un sistem de protectie contra efectelor directe si indirecte ale fulgerelor si fenomenelor de supratensiune, prin echipament tip “repetor”. Sistemele de tip “repetor” impiedica formarea fulgerelor pe o arie

cuprinsa intre 100 si 2000 metri (depinde de model in plan orizontal) si la o


170

inaltime de 2500 metri in atmosfera; consideram utila aceasta masura avand in vedere evolutia climatica din ultimii ani cu intensificarea fenomenelor

orajoase si a fulgerelor si posibilitatatii aparitiei descarcarilor electrice chiar in timpul esaparilor de GPL prin supapele de siguranta.

Daca in cazul unei situatii de avarie apar acumulari de GPL lichid in cuvele de

retentie, la ora actuala nu exista solutie tehnica pentru evacuarea controlata si evitarea formarii amestecurilor explozive cu aerul. Daca pe viitor se vor gasi

solutii, acestea trebuie adaptate si aplicate.

Organizarea de catre conducerea SC GTS Special Gas SRL a pregatirii si testarii continue a personalului angajat al unitatii in privinta caracteristicilor fizico-

chimice a GPL-ului, a pericolelor majore legate de prezenta si manipularea GPL-ului pe amplasament si cunoasterea legislatiei subsecvente.

Punerea la dispozitia publicului, autoritatilor locale si operatorilor economici din zona a informatiilor legate de expunerea la risc si de masurile necesare in caz de urgena. Publicarea raportului de securitate pe site-ul societatii.

SC GTS SPECIAL GAS SRL PUNCT DE LUCRU SAT BUCSANI …gtsspecialgas.ro/pdf/Raport de...

Documents

Transcript of SC GTS SPECIAL GAS SRL PUNCT DE LUCRU SAT BUCSANI …gtsspecialgas.ro/pdf/Raport de...