SĂRURI

SĂRURIDefiniție, clasificare

SĂRURILE sunt compuși chimici ce conțin în structura lor unul sau mai mulți cationi metalici sau cationi amoniu și unul sau mai mulți radicali acid.

denumire

Dă click pe elementele din schemă pentru a o completa

Săruri

Săruri acide

Săruri ale hidracizilor

Săruri ale oxiacizilor

Nemetalul central prezintă valență

superioară

Provin din înlocuirea parțială a atomilor de

hidrogen din molecula unui acid cu

catoni

NaCl – clorură de sodiuKBr – Bromură de potasiuFeCl2 – Clorură de fier (II)FeCl3 – Clorură de fier (III)Al2S3 – Sulfură de aluminiu

Ca(NO2)2 – azotit de calciu Na2SO3 – sulfit de sodiuAlPO3 – fosfit de aluminiu

CuSO4 – sulfat de cupruCaCO3 – carbonat de calciuFe(NO3)2 – azotat de fierKClO3 – Clorat de potasiu

NaHCO3 – Carbonat acid de sodiuNH4HCO3- Carbonat acid de sodiu NaH2PO4 – fosfat diacid de potasiu

Nemetalul central prezintă valență

inferioară

Regula de denumire

Denumirea nemetalului -ură de Denumirea

metaluluiValența

metalului*)

Regula de denumireDenumirea nemetalului -it de Denumirea

metaluluiValența

metalului*)

Regula de denumire

Denumirea nemetalului -at de Denumirea

metaluluiValența

metalului*)

Regula de denumire

Denumirenemetal

de

Denumire metal

Valență metal *)

-ură-it-at

acid

diacid

Săruri neutre

SĂRURIIstoricul folosirii sărurilorStare naturală

În Vechiul Testament dar și în alte scrieri ale Antichității, apar numeroase referiri despre săruri.Sarea de bucătărie (NaCl) este cunoscută și folosită de oameni încă din vremuri străvechi, cu mult înainte de apariția scrisului. A fost prima substanță chimică folosită ca aliment.Carbonatul de calciu (CaCO3) a fost și este folosit de oameni în construcții, încă din cele mai vechi timpuri.Soda (Na2CO3) și potasa (K2CO3) se foloseau în Vechiul Egipt pentru curățarea țesăturilor și pentru îmbălsămarea faraonilor.Cu circa 1000 de ani î. Hr., unele săruri de cupru se foloseau ca pigmenți pentru zugrăvit.În perioada medievală, noi săruri și-au găsit utilități. De exemplu, componentul majoritar al prafului de pușcă, nitratul de potasiu – KNO3, descoperit de către călugărul Roger Bacon (1210 - 1292)

• Calcar – în zonele cu relief carstic (peșteri); în România în special în Carpații Occidentali și Meridionali;• piatră de var, cretă;• marmură (în România la Rușchița și Niculițel)• în cojile de ouă și în oase.

Carbonatul de calciu (CaCO3)

• Sare gemă (zăcăminte)• dizolvată în apa mărilor, oceanelor, lacurilor sărate, ape minerale;

România dispune de importante zăcăminte de sare, dispuse în special în Subcarpați și în Podișul Transilvaniei

Clorura de sodiu (NaCl)

SĂRURIMetode de obținere

Salina Cacica(jud. Suceava)

Aspect interior

Extragerea NaCl din apa

mărilor și oceanelor

(Indonezia)

Carieră pentru

extragerea calcarului(CaCO3)

Suseni, jud. Gorj

Combinatul chimic Amonil

Slobozia, producător de îngrășăminte

pe bază de NH4NO3

Ce săruri poți obține dacă folosiți ca metal sodiul iar ca nemetal sulful?

Săruri

Săruri

Săruri

Săruri

Săruri

Nemetal

Oxid nemetalic

Acid

Metal

Oxid metalic

Hidroxid

Oxidare

Oxidare

Reacția cu apa

Reacția cu apa

Schema generală de obținere a sărurilor

Na2S

Na2SO4

Na2SO4

Na2SO3

Na2SO4

S

SO2

H2SO4

Na

Na2O

NaOH

Dă click pentru a confrunta răspunsurile

SĂRURIProprietăți fizice

NaCl CuSO4 CuCO3 Fe2(SO4)3 KMnO4

CaCO3

Modelul cristalului de NaCl

Substanțe solide, deseori cristalizate;Culoare: • incolore (NaCl, KCl, KBr); • albe (CaCO3, Na2SO4, BaSO4);• colorate (CuSO4 – albastru, CuCO3 – verde, Fe2(SO4)3 - portocaliu)Solubilitate în apă:• Săruri solubile: săruri de sodiu și de potasiu• Săruri insolubileCaSO4, CaCO3

Gust:• NaCl, KCl – sărate• MgSO4 – amar• Na2SO4 – amărui-săratSoluțiile sărurilor conduc curentul electric

NaCl

- solidă, cristalizată- incoloră - solubilă în apă

CaCO3

- solid;- culoarea albă (în stare pură este incolor);- insolubil în apă

SĂRURIProprietăți chimiceDescompunerea termicăIntrodu într-o eprubetă o spatulă de

carbonat de cupru, substanţă solidă de culoare verde. Încălzeşte cu atenţie eprubeta. Ce se observă?Adu apoi la gura eprubetei o aşchie de brad cu punct incandescent. De ce s-a stins? După puţin timp, apare o substanţă nouă de

culoare neagră – oxidul de cupru (CuO). Aşchia de brad se stinge la gura eprubetei datorită celuilalt produs rezultat – dioxidul de carbon (CO2) – gaz care nu întreţine arderea.

CuCO3→CuO + CO2↑

Cuiul s-a acoperit cu un strat roşiatic de cupru (Cu).Soluţia de CuSO4 s-a deschis la culoare. Dacă vom ţine cuiul în continuare, soluţia se va colora în verde, datorită formării sulfatului de fier (FeSO4).

Introdu un cui de fier într-o eprubetă ce conţine soluţie de sulfat de cupru (CuSO4). Scoate-l apoi după câteva minute.Ce ai observat la suprafaţa cuiului? Dar cu soluţia?

Reacția cu metalele

Fe + CuSO4→FeSO4 + Cu↓

Reacția BaCl2 cu acidul sulfuric/sulfațiiTratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2)

BaCl2 + SO42- → BaSO4↓ + 2Cl -

Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea nitratului de argint.

Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură de argint.AgNO3 se folosește pentru identificarea anionului clorură.

AgNO3 + Cl - → AgCl↓ + NO3 -

Reacția AgNO3 cu acidul clorhidric/clorurile

Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu. BaCl2 se folosește pentru identificarea anionului sulfat.

Într-o eprubetă ce conține hidroxid de natriu, adaugă clorură ferică(FeCl3). Ce observi?

În cele trei eprubete se obțin trei precipitate de culori diferite. Acestea sunt baze insolubile

FeCl3 + 3NaOH →Fe(OH)3↓ + 3NaCl

Reacția cu bazele

SĂRURIUtilizări

CaCO3

CaSO4

NaClConservant

Ser fiziologic

Condiment

Tăbăcărie

Produse clorosodice

Sodă caustică

Carbid

NH4NO3

Îngrășământ

Explozibil CuSO4

Insecticid

Mortar de var

Construcții Metalurgie

StatuiVar nestinsConstrucții

Medicină

Cretă școlară

Stucaturi

Statui

SĂRURIExperiment… virtual

În cele cinci pahare Berzelius neetichetate se află soluții de nitrat de sodiu, sulfat de cupru, carbonat de sodiu, sulfat de sodiu și clorură de sodiu. Folosindu-te de indicațiile din dreptunghiul cu contur roșu, etichetează corect cele cinci pahare cu soluții. Mult succes!

3 4 5

Click pe buton pentru începerea experimentuluiÎn care dintre cele 5 vase soluția este de culoare albastră?

1 2 3 4 5GREȘIT GREȘIT GREȘIT GREȘITCORECT

În paharul cu soluție albastră se află:

Na2CO3 NaCl CuSO4 NaNO3 Na2SO4GREȘIT GREȘIT GREȘIT GREȘITCORECT

Adaugă soluție de nitrat de argint în cele patru recipiente rămase neetichetate

(dă click pe eticheta recipientului cu AgNO3 aflat în dreapta)

În care dintre cele 4 recipiente a avut loc o reacție chimică?

1 3 4 5GREȘIT GREȘIT GREȘITCORECT

Care din sărurile de mai jos se recunoaște cu AgNO3?

Na2CO3 NaNO3 Na2SO4NaCl GREȘITGREȘIT GREȘITCORECT

Adaugă soluție de clorură de bariu în cele trei recipiente rămase neetichetate

(dă click pe eticheta sticlei cu BaCl2)

În care din recipientele rămase a avut loc o reacție chimică?

3 51 GREȘITGREȘIT CORECT

Dă reacție cu BaCl2:

Na2SO4 Na2CO3NaNO3 GREȘITGREȘIT CORECT

În recipientele neetichetate, adăugați soluție de acid clorhidric

(dă click pe sticla cu acid clorhidric, aflată în dreapta)

1 2

În care dintre recipiente are loc o reacție chimică:

31GREȘIT CORECT

Dă reacție cu efervescență:

NaNO3Na2CO3 GREȘITCORECTDă click pe eticheta rămasăFELICITĂRI!!!

Ai etichetat toate recipientele!

CuSO4NaCl Na2SO4Na2CO3 NaNO3

AgNO3

HCl

BaCl2

SĂRURIDiagramă

E R N A T I R T I N

O T C L O A A V A N

M V A D F N D R M I

T E U F O M U O L T

S R O B S F E L I R

A N R C L O R U R A

U A M U D E F E C T

C A S P T A F L U S

T I R T I N

N

I

T

R

A

T

T

A

D

O

I

T

A

N

O

B

R

A

C

A

R

U

F

L

U

S T A F L U S

T

A

F

S

O

F

C L O R U R A

I

O

D

U

R

A

Nitrit de sodiu

Fosfat de calciu

Nitrat de amoniu

Sulfat de cupru

Clorură de sodiu

Sulfură de fier

Iodură de potasiu

Iodat de sodiu

Carbonat de calciu

Găsește denumirile celor nouă săruri din pozele aflate mai jos. Caută în diagramă anionii ce se află în aceste săruri și dă click pe prima literă pentru a afla denumirile corespunzătoare. Acestea sunt plasate pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre cap!

ATENȚIE!!! Dacă apeși o literă greșită, vei fi scos din joc!

SUCCES!

Vă mulțumesc!

BIBLIOGRAFIE:1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 20002. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 19953. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București

La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.colourbox.com, www.123rtf.com, www.panoramio.com, www.greblercorporation.com, www.guzgan.ro, www.romvac.ro, www.infopensiuni.ro, www.machinedesign.com, www.gorjnews.com, www.carbidus.nl, www.zi-de-zi.ro, www.guraialomitei.com, www.ciancimoderna.blogspot.com, www.bigstrackphoto.com, www.romania.ici.ro, www.artline.ro, www.photoshelter.com, www.officecles.ro, www.indiannet.com, www.diytrade.com, www.nou.zhd.ro, www.treefoto.com, www.designconstruct.ro, www.piatranaturala.com, www.giurgiuro.blogspot.com.

Realizat de prof. Florin ViuȘcoala Gimnazială ”Ion Lovinescu” RădășeniNoiembrie 2012