Sarmizegetusa. Agitatie mare in jurul Sarmizegetusei. Se foloseste tehnologie de varf, dar se pastreaza secretele. Orasul secret de sub Sarmizegetusa? BBC şi Discovery, scanează Sarmizegetusa ascunsă! Ministrul Culturii, se agita si el. Ce sa fie totusi?

In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la

Gradistea.Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca

sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu

militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de

kilometri patrati.

Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit

niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un

dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii

clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.

Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista

UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se

stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi

clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna

credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra.

Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod

uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost

asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in

tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,

respectiv 15 bratari dacice de aur.

Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de

catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar

si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile

unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a

cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice

de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui

studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate deMinisterul

Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop

delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile

arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor

preistorice de la Gradistea.

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc

decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie

arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din

partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de

comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile

nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o

asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de

kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.

Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime

prinmagnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori,

arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt

deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea

o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un

specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta

zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala

magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.

Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din

subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de

opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele

subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor

daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul

Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.

„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept

asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era

condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am

gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au

construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung,

deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian

din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus.

Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau

mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare

cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In

studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un

cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era

aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta

sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu

fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si

sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre

aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai

vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile

apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga

zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o

zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se

intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut

sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea

laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural

suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar

pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“,

ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.

Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o

reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de

aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni,

unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte

paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba

de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de

deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre

muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din

Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In

urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile

cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult

mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si

constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au

constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui

va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura

cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa,

e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura

catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu,

muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate

pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat

locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante

apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din

loc in loc, chiar decantoare.

Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori

Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de

cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul

Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele

UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un

centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile

siturilor au ajuns la hotii de comori.

Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare.

Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la

Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi

radiate din patrimoniul mondial.

„Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“,

este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine

le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la

Sarmisegetuza?

Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa

pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate

acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru

deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata

locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?

Sursa:

marea enciclopedie a geto dacilor GOANA DUPA AURUL SARMISEGETUSEI.COMORILE DACICE

SUNT FURATE CU HARTILE STATULUI ROMAN

Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o tehnologie numită LIDAR cu

care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Aşa a descoperit o echipă de

la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcţilor romane. Rezultatele

sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze

secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărţii obţinute

astfel doar după difuzarea documentarului, la sfârşitul verii.

Filmările pentru coproducţia BBC – Discovery Channel s-au derulat şi la Sarmizegetusa

Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite

producătorilor de o scanare din satelit.

BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman şi despre

cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane.

Filmările la documentar au început în martie şi, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat

de-a lungul fostului imperiu şi a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în

Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în

urma a două războaie grele:

“BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman şi despre cum

tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În

România, şi în special, în această parte a României, există o moştenire culturală foarte

bogată şi suntem foarte interesaţi să descoperim urmele romane”,

spune Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducţia BBC-Discovery va avea 90

de minute şi este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de

telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au

început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus,

în Munţii Orăştiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are

acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de

secretoşi pe toată durata vizitei lor şi au preferat să oprească filmările de îndată de ziariştii

români au ajuns în zonă.

Contractul de confidenţialitate încheiat cu autorităţile şi arheologii români i-a împiedicat şi

pe aceştia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialiştilor care

au fost alături de echipa de filmare e relevant:

“Sigur că acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această

colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă,

care dă informaţie curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă şansa să avem

şi rezultatele investigaţiilor făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa.

Şi, din punct de vedere ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”,

a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de

la Sarmizegetusa Regia.

Cu laserul prin istorie

Producătoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog şi pasionată de istoria veche. Pe

teren, la cetăţile dacice, a însoţit-o chiar şeful de şantier de pe sit, profesorul

universitar dr. Gelu Florea, cea mai autorizată sursă în ceea ce priveşte Sarmizegetusa

Regia. Toţi românii trebuie să aştepte însă difuzarea coproducţiei pentru detalii. Cert este

că ziariştii britanici au folosit sateliţii postului pentru a “scana” teritoriul fostului imperiu în

căutarea de situri care nu şi-au spus încă ultimul cuvânt.“Ceva” a atras atenţia lor către

Sarmizegetusa Regia şi nu către ruinele romane de la Ulpia Traiana.

Louise Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăţia Munţilor Orăştiei nu se

rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât şi oamenii.

Louise Bray a decis să includă situl din Munţii Orăştiei în proiectul ei şi, pentru a obţine

detalii interesante asupra a ceea ce pământul ascunde în zonă, a închiriat un avion pe care

s-a montat echipamentul LIDAR – Light Detection and Ranging. “BBC foloseşte acum un tip

de tehnologie numită LIDAR, în care postul a investit sume importante, şi aceasta ne-a

descoperit o nouă imagine, o imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit. Este o

descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoştea dinainte, este vorba despre o

structură romană de apărare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.

Descoperirea este foarte importantă pentru că este pentru prima dată când această

structură poate fi observată integral, deci putem vedea marele plan al cetăţii pentru prima

dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea britanică despre descoperirea din sol apărută

după ce tehnologia LIDAR a “bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o

imagine clară a ceea ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta obţinută din

satelit doar o structură romană, arheologii români cred că tehnologia LIDAR le va aduce

detalii si despre ruinele dacice: “Imediat după difuzarea filmului, din august încolo, vom

primi aceste hârtii. Aşteptăm să vedem imaginile şi sunt convins că această nouă tehnică

pune în evidenţă tot felul de structuri care altminteri din fotografie aeriană nu se văd.

Trebuie să vă imaginaţi tot acest deal fără vegetaţie, văzut de la înălţime, ceea ce din

punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber,

de la nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamnă vom şti, după ce

arheologii români vor viziona imaginile, dacă descoperirea BBC schimbă teoriile în ceea ce

priveşte istoria capitalei dacice.

Promovare pentru patrimoniu

Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaştere”:

“Era zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de

ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite,

oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul – uitaţi este o zi însorită perfectă,

deci trăim un timp minunat şi suntem mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime

de monumente, dar aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici

urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”,

spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un vânător cu puşca în

spate.

“Echipa de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film şi nu ne pare deloc rău.

Am început să citim despre sit şi apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest

program am filmat în alte trei ţări: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafaţă

unde acum sunt 16, chiar mai multe ţări. Noi am ales doar patru ţări dintre acestea unde să

ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania şi, de

asemenea, în Italia. România este a patra ţară unde filmăm”.

Pe directorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat,

adresa BBC l-a surprins: nici că se putea promovare mai bună atât pentru monument, cât şi

pentru întreaga zonă protejată: “Când am văzut prima dată adresa de la BBC prin care ne

cereau acceptul să filmeze în cetăţi am rămas plăcuţi impresionaţi, pentru că nu ne-am

aşteptat ca parcul să fie promovat în acest fel, şi prin folosirea unei tehnologii de vârf.

Bineînţeles că ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare că îi vom

sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamnă foarte mult nu dar pentru cetăţile

dacice, dar şi pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Vă daţi seama că prin

realizarea acestui documentar se realizează o conexiune între biodiversitate, tradiţie şi

istorie. Zona este încărcată de istorie, iar promovarea cetăţilor implică promovarea parcului

natural a cărui valoare este de necontestat.

Arheologii români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile vechii capitale a Daciei au

fost până acum scoase la lumină, restul rămânând ascunse sub pământ.

Tehnologia specială folosită poate oferi şi specialiştilor parcului date despre biodiversitatea

din zonă”; în timp ce preşedintele Consiliului Ştiinţific al PNG, cercetătorul Radu Stelian,

care a discutat minute bune cu englezii despre minunăţiile naturale din zonă, crede:

“Pe lângă siturile arheologice, până şi natura de aici, care e magnifică, are şi ea valenţe de

patrimoniu UNESCO. Europa descoperă că românii au şi ei ceva interesant, că România are o

cultură şi o civilizaţie veche”.

Vestea că o televiune precum BBC filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toţi turiştii au

tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba şi filma la pas în pădurea din jurul

incintei sacre şi toţi au sperat că documentarul va îmbunătăţi imaginea României în lume.

Audienţă de milioane

Documentarul va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie de Discovery SUA, aşa

că zeci de milioane de oameni vor afla informaţii şi vor vedea imagini din fosta capitală a

Daciei, Sarmizegetusa Regia:

“Noi avem o audienţă estimată de 30, până la 40 de milioane de oameni în întreaga lume: în

UK, America, Europa, Asia şi Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunată

de a arăta lumii ce parte minunată a României este aceasta şi să le dea de înţeles cât de

importantă era această lume în vremea romanilor”,

crede Louise Bray. O lume despre care ştiu puţine până şi turiştii români – în lipsa unei

finanţări continue şi suficiente, la care se adaugă condiţii de lucru primitive, arheologii au

făcut puţine descoperiri, dar şi datele publicate nu are cine să le expună turiştilor interesaţi

în lipsa unui ghidaj de specialitate în cetăţile dacice.

Câţi dintre români ştiu de exemplu că:

“Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am

terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din

Cluj, ne arată un sit care are şase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase

antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan,

deci vă daţi seama că e mult şi de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat

aici în antichitate”,

spune universitarul clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe

hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucureşti ne ajută foarte mult, este vorba de

acel program multianual anunţat de Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în

aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile merg bine, vom

lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre dacice din zonă”.

Lipsei de informaţie i se adaugă şi infrastructura deficitară, pentru că drumurile numai

trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind

“bumpy”:

“Drumul către sit este plin de hârtoape şi este un pic peste mâna turiştilor să vină aici. Au

nevoie de o maşină 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aş face efortul să

vin aici, dacă aş fi un turist care ar vizita România şi în mod special aceasta parte a ţării.

Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”.

Englezii chiar glumesc – cu siguranţă, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

Tehnologia LIDAR

Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul

căreia se pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori

diverse structuri şi construcţii. Potrivit specialiştilor, această tehnologie foloseşte trei

sisteme de bază – scanarea lasercare măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul

de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea

orientării. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicată de stocare

şi calcul. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile

laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică. Un

receptor GPS montat pe avionul care transportă tehnologia înregistrează poziţia continuă a

acestuia.

În teren, este amplasată o staţie GPS pentru a corecta diferenţele, iar traiectoria de zbor

să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU măsoară continuu înălţimea şi acceleraţia

avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obţin prin recepţionarea

impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de undă, cunoscut ca “banda infraroşu

apropiat”.

Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează vegetaţia

indiferent cât este de densă. Aceeaşi tehnologie a fost folosită de arheologii care au

descoperit oraşul maiaş Caracol – în acest caz, oamenii de ştiinţă au apelat la LIDAR,

adică au folosit semnale laser care au penetrat jungla şi au reflectat dinspre pământ o

imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari oraşe din istoria maiaşă. Au fost

îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în patru zile, pentru ca

tehnologia să pună la dispoziţia arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obţinuseră

specialiştii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie, tehnologia

LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui şi construcţiile în terase.

BBC şi Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă

By Laura Oană – 3 May, 2012

http://www.replicahd.ro/?p=4188

http://www.replicahd.ro/

Ministrul Culturii atenţionează că cetăţile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO

Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenţia, vineri seara, 25 mai, într-o conferinţă de

presă, la Alba Iulia, că dacă nu se acţionează cu maximă urgenţă,

cetăţile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO.

"Riscul este foarte mare, dacă vin şi văd că nu am făcut nimic", a declarat ministrul Culturii,

care a vizitat în cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus că

este "ştampila, sigiliul naţiunii noastre".

"Chestiunea e gravă", a afirmat Diaconu, care a adăugat că "arborii de acolo par mai

importanţi decât vestigiile". "E de neînţeles lucrul acesta", a adăugat demnitarul.

"Cetăţile dacice sunt protejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. Şi dacă cumva vine un

control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dacă nu facem ceva cu urgenţă maximă,

pierdem statutul de protecţie UNESCO pentru cetăţile dacice", a punctat oficialul.

Diaconu criticat ''suprapunerea'' de orgolii personale, nesfârşite, între specialişti,

administratori. ''Eterna problemă a României. Al cui e locul, obiectul, cine e şeful, cine

comandă aici. Unii zic că sunt ei, alţii că-s ei'', a mai spus Diaconu, care a adăugat că

trebuie ''sparte'' orgoliile.

Ministrul a afirmat că vrea să-i pună la aceeaşi masă pe cei din administraţia publică locală,

de la Consiliul Judeţean Hunedoara, pe specialişti şi Ministerul Culturii, până va fi găsită o

soluţie."Lucrurile mi se par extrem de simple şi de rezolvat imediat. Adică, să înceapă să

lucreze toţi, fiecare pe meseria lui", a spus acesta. "Fiecare să facă ceva şi de maximă

urgenţă", a adăugat Diaconu, care a apreciat că "e absolut dureros ce se întâmplă acolo".

Ministrul a mai spus că va organiza peste două săptămâni şi jumătate o conferinţă de presă

la Sarmizegetusa Regia.

Oficialul a precizat că sunt fonduri, fiindcă investiţiile sunt absolut minime. "Investiţiile nu

sunt mari, problema e a noastră - de organizare, de coordonare", a spus acesta.

"Noi, ca stat, nu am făcut nimic, avându-le deja înscrise în UNESCO. (...). Riscul este foarte

mare dacă vin şi văd că nu am făcut nimic. (...). Problema se pune exact aşa şi cu Brâncuşi.

Ziceau să aducem osemintele lui Brâncuşi acasă. Am zis întâi să-l merităm pe Brâncuşi. Câtă

vreme neglijăm total tot ce înseamnă ce a mai rămas de la Brâncuşi, cele două bârne sub

care s-a născut. Şi alea sunt cumpărate de cineva. (...). Câtă vreme noi nu facem aici cultul

Brâncuşi, noi nu-l merităm pe Brâncuşi. Întâi să-l merităm şi după aceea promit, mă zbat,

mă duc, mă lupt, orice e legal de făcut ca să vină Brâncuşi acasă", a declarat Mircea

Diaconu.

=============